UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI

FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Instalaii pentru reciclarea i valorificarea deeurilor

rezultate din industria de prelucare a lemnului

Student: Luncau Irina

Prof:As.Drd.Ing. Ungureanu Nicoleta

Bucureti 2013

Scurt istoric despre rumegus si deseurile lemnoase

Dup 1990 exploatarea forestier din Romania a luat o amploare fr
precedent, prin apariia unui numr mare de societi comerciale care au ca obiect
de activitate procesarea materialului lemnos i obinerea de cherestea.
In urma acestor activiti au rezultat milioane de metri cubi de rumegu care
au fost i inc sunt depozitate neorganizat in diverse locuri: malul unor cursuri de
ap, rape, gropi de gunoi, terenuri agricole, puni, etc.
Durata de transformare a rumeguului in ingrmant este cuprins intre 15 i
25 de ani i ca urmare nu este corespunztor pentru agricultur. Rumeguul de
lemn are o serie de particulariti: greutate specific mic, este higroscopic, putere
calorific medie in funcie de specia arborelui. Depozitarea in condiii
necorespunztoare a acestui tip de deeuri duce la afectarea profund a mediului.
Rumeguul plasat pe malul apelor este antrenat de ploi i astfel ptrunde in
apele de suprafa i devine un factor de stres pentru animalele acvatice, iar
rumeguul depozitat pe camp efecteaz grav calitatea solului, care nu mai poate fi
utilizat pentru agricultur. Ca urmare a faptului c in prezent se produc mari
cantiti de rumegu din diverse esene de lemn i ca urmare a impactului negativ
asupra mediului se impune luarea unor msuri urgente i eficace pentru diminuarea
cantitii de astfel de deeuri prin gsirea unor soluii pentru utilizarea acestora.
Avantajele si dezavantajele producerii peletilor si a brichetelor
Folosirea rumegusului sau talasului ca combustibil, se poate face prin 3 metode:
- Arderea rumegusului in mod direct.
- Transformarea in brichete de combustibil.
- Transformarea in pellet, granule din lemn cu puterea calorica mai mare ca a
lemnului brut.
Avantaje:
- Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica, necesita numai o treima
din spatiu de depozitare);
- Se comporte precum un combustibil fluid si se preteaza bine la automatizare;
- Ardere curata fata de combustibili petrolieri (mai putine emisii nocive);
- Este o energie renuvelabila si sigura;
- Mai economic decat motorina si gazul;
- In Franta si in Germania, investitiile pentru sobele / centralele care folosesc
pellets sunt subventionate de stat (ADEME).
Dezavantaje:
- Procesul de fabricatie este mult mai costisitor. Consumul de energie este
considerat sub pragul de 3% din valoarea energetica a granulelor.
- Fata de produsele petroliere, spatiul de depozitare necesar este mult mai mare.
Achizitionarea si darea in functiune a instalatiei de peletizare a rumeguslui verde,
are impact direct asupra protejarii mediului inconjurator.
2

Beneficii directe asupra mediului:

- reducerea poluarii cu deseuri din rumegus de lemn prin prelucrarea anuala a circa
150.000 mc rumegus verde si deseuri lemnoase rezultate din exploatarea lemnului;
- reducerea riscului de innundatii ca urmare a depozitarii necontrolate pe malul
apelor a rumegului si a deseurilor din lemn de catre firmele ce lucreaza in
prelucrarea primara a lemnului;
- reducerea suprafetelor de depozitare a deseurilor lemnoase;
- conservarea si protejarea ecosistemelor;
- imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor din eliminarea surselor de
poluare;
- protejarea solului, apelor si aerului prin gestionarea corespunzatoare a deseurilor
din lemn;
Beneficii indirecte asupra mediului:
- reducerea emisiilor de gaze poluante in zona( CO2, SO2, NOX, s.a.) prin
inlocuirea combustibililor petrolieri, cu combustibi ecologici din biomasa;
- dezvoltarea turismului prin creearea unei zone turistice nepoluate;
- cresterea veniturilor la bugetul statului prin vanzarea aerului curat recuperat prin
utilizare apeletilor drept combustibil;
- reducerea costului energiei termice si electrice prin cresterea eficientei energetice
ca urmare a utilizarii peletilor;
- reducerea efortului valutar prin importuri mai scazute de combustibil pentru
producerea energiei termice si electrice;
- cresterea constributiilor cu taxele si impozitele la nivel local;
Orice activitate uman este generatoare de deeuri. Orice deeu produs ca
urmare a unor activiti umane, dac este n cantitate suficient de mare ntr-un
anumit perimetru, poate genera stricciuni asupra mediului. Mediul nconjurtor
are o anumit capacitate de absorbie a deeurilor i de autoregenerare, cu pstrarea
nsuirilor sale principale.
Numai dac aceast capacitate de regenerare a mediului este depit, atunci
ncepe degradarea mediului , proces care la un moment dat , ntr-un anumit stadiu
poate
deveni
ireversibil
i
foarte
accelerat.
Pornind de la aceste constatri, acceptate aproape unanim att la nivelul
organizaiilor internaionale ct i la nivelul specialitilor i al administraiei la
nivel local, s-au elaborat o serie de sisteme de management al deeurilor n scopul
limitrii proceselor negative pe care acestea le produc asupra mediului.

Se urmrete prin aceasta att limitarea degradrii calitii principalilor

factori de mediu , aer , ap , sol , ct i limitarea stricciunilor asupra unor resurse
care nu sunt regenerabile i care sunt deosebit de preioase n asigurarea
funcionrii
i
dezvoltrii
durabile
a
societii
umane.
Deeurile sunt generate n diferite stadii ale activitii umane i reprezint o
caracteristic inevitabil a unei societi industrializate sau n curs de
industrializare.
Deeurile reprezint o pierdere enorm de resurse, att sub form de
materiale ct i de energie. n cadrul managementului integrat al deeurilor solide
s-au stabilit ierarhii n privina direciilor de aciune general, ierarhii care au
evoluat cu timpul.
Deeurile din lemn: un pericol ?
Deeurile din lemn sunt o materie complexa : coaja care poate fi arsa sau
compostata, rumegusul care poate fi valorificat sub forma de PAF, de combustibil,
sau in agricultura ca litiera pentru animale si talasul care poate fi folosit pentru
cazane de lemn, pentru panouri de PAL sau pentru pasta de hartie.
In antichitate, in China, Tsai Lun, ministru agriculturii de atunci, a avut
ideea in 105, de inlocuire a vechilor suporturi pentru scris, adica a tablitelor de
bambus si matase, prin hartie realizata dintr- o pasta compusa din rumegus, coaja
unor copacii si in. A fost prima data cunoscuta cand s-a folosit reciclarea deseurilor
din lemn. Am putea sa ne intrebam totusi, ca materie naturala, de ce lemnul si
deseurile din lemn ar fi poluanti daunatori mediului inconjurator . Lemnul nu este
poluant in sine cu exceptia cazurilor in care nu este folosit sub forma naturala. In
plus, aditivii care se adauga la finisaj produc
uneori substante periculoase care poate avea
efecte directe asupra sanatatii . De exemplu,
prin fabricarea PAL ului sunt riscuri de
expunere la formaldehida, gaz generator de
cancer al gatului. Deseurile din lemn se mai
clasifica in functia de tipul de tratarea a
lemnului, de lacurile sau vopselele care au fost
folosite la impregnare sau la finisaj.
4

Se clasifica astfel 3 tipuri de deseuri:

Deseuri ne-impregnate: precum deseurile generate de prelucrarea lemnului:
praf, rumegus, talas: (61% din total generat)
Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase sanatatii
precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de PAF. Aceste
deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%)
Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau cupru, talas
care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc... Acesti deseuri nu
poate fi folosite pentru combustie si merg la groapa de gunoi sau un alt
centru specializat: (11%)
O alta clasificare este data de originea deseurilor din lemn deci provenienta
acestora. Se poate constata ca cea mai mare parte provine din prelucrarea lemnului
(scieries).
Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera
daune asupra mediului, poate contamina solul, apele si de asemenea genera
distrugerea habitatului acvatic. Chiar daca provine de la o sursa naturala, deseurile
generate de prelucrarea lemnului nu mai sunt in forma lor naturala.
Generarea levigatului, adica rezultatul percolari apei asupra deseurilor din
lemn poate fi comparata cu infuzia de cafea sau de ceai. Se genereaza un lichid
negru cu miros de petrol care provoca aparitia unei spume si un film superficial in
apele din jur.
Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce
levigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor
frecvente, substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana,
acizii grasi si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. Movila
deseurilor din lemn retine levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul se
deverseaza in mediul inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.
Levigatul lemnului contine cateva produse chimice cu o concentratie uneori
mai mare decat cea masurata la canalizarea municipala si deci, nu poate fi deversat
fara o tratare adecvata.

Compus chimic

Concentratie a levigatului
Apele de
(mg/L
=
orasene
milligrammes/litre)

Consum
oxigen

2 970 mg/L

150-250 mg/L

Amoniac

0,3 mg/L

15-50 mg/L

Nitrogen organic

22 mg/L

25-85 mg/L

Fosfor

8.75 mg/L

6-12 mg/L

biochimic de

canalizare

Deseurile din lemn depozitate necorespunzator poate contamina si stratul

freatic. Apa poluata este mai bruna, are un miros neplacut si un gust dezagreabil
inainte sa atinga concentratii daunatoare sanatatii.
Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica
extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru biodegradarea lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.
Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in
conditii anaeroba. In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de
a transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin
sufocare.
Rezulta ca deseurile din lemn, chiar din lemn brut adica netratat, pot
constitui un pericol pentru mediul inconjurator. Legile europene nu permit sa fie
adus la rampa de gunoi pentru ca:
Este inflamabil
Poate fi valorificat si numai deseurile care nu mai pot intra intr-un proces de
reciclare pot merge la groapa de gunoi.
Poate fi valorificat pentru sub-produse a lemnului si combustibil ceea poate
fi considerat un avantaj atat pe plan ecologic cat si economic
Numai daca este si tratat cu substante chimice periculoase, poate fi
considerat atunci ca un deseu care nu mai intra intr-un proces de reciclare.
Majoritatea deseurilor din lemn , 60% , este generata de prelucrarea
lemnului si mai mult pe acest tip de deseuri, vom parcurge acest studiu.

Soluii de utilizare a rumeguului:

- realizarea plcilor fibro-lemnoase, rumeguul de lemn poate fi adugat in masa de
fibre lemnoase pan la un anumit procent care depinde de tehnologia de fabricare a
plcilor.
- in compostul din agricultur dac este introdus in cantiti mici, deoarece asigur
solului o bun permeabilitate i friabilitate,
- pentru decontaminarea unor terenuri infestate cu substane petroriele,datorit
capacitii mari de absorbie. Rumeguul este apoi colectat i incinerat.
Pentru reducerea cantitii de materiale care ajunge la depozit, multe
comuniti colecteaz i prelucreaz separat deeurile din grdini i parcuri.
Deeurile sunt plasate n containere sau sunt lsate pe strad pentru colectare.
Maniera n care deeurile sunt plasate pe strad poate varia de la o localitate la alta.
Principalele oprtuniti de reciclare pentru deeurile din grdini sunt pentru:
Producerea compostului
Refacerea peisajului
Utilizarea ca i combustibil alternativ
Utilizarea ca i material intermediar de
acoperirea depozitelor
Toate materialele cu o structur lignocelulozic (precum lemnele, paiele, rumeguul
de lemn, hrtia,fi brele lemnoase, .a.)
reprezint resurse energetice importante.
Principalul dezavantaj al acestora const n
faptul c dispun de o densitate foarte mic,ceea
ce duce la difuculti n procesul de manipulare,
transportare, depozitare i, respectiv duce la sporirea costurilor aferente. Pe lng
acestea, variaiile mari ale umiditii materialului pot genera difi culti n
funcionarea i reglarea proceselor n cadrul centralelor sau instalaiilor de
producere a energiei n care sunt folosite. Aceste neajunsuri pot fi oarecum
ameliorate prin uscarea i comprimarea materialului (densifi care) la presiuni
foarte mari, obinnd n aa mod, biocombustibili lemnoi cu o structur uniform,
precum peletele i brichetele.
Principalele avantaje ale densificrii biomasei lemnoase sunt:
sporirea densitii materialului comprimat (de la 80-150 kg/m3 pentru paie
sau 200 kg/m3 pentru rumeguul de lemn pn la 600-700 kg/m3 pentru
produsele fi nale);
putere caloric mai mare i o structur omogen a produselor comprimate;
un coninut redus de umiditate (mai mic de 10%).

Materia prim utilizat pentru producerea peletelor i brichetelor trebuie s

ntruneasc de anumite caracteristici fizice, importante n cadrul procesului de
densificare:
Fluiditatea materialului i capaciti adezive (pot fi utilizai diferii aditivi,
precum lubrifiani sau liani, pentru acordarea caracteristicilor respective);
Dimensiuni prestabilite ale particulelor materiei prime (o mrunire prea
fin a acesteia poate duce la mrirea proprietilor de coeziune, cauznd o
curgere redus a materialului);
Duritatea materialului (o duritate prea mare a particulelor genereaz difi
culti n cadrul procesului de densificare);
Aderen (pentru a ntri structura produsului).

Brichetele (franc. briquette) reprezint blocuri de material solid

inflamabil (biocombustibil), utilizate pentru iniierea i meninerea arderii.
Deosebim brichete de crbune i brichete de biomas. Brichetele pe baz de
biomas au o densitate de aprox.1100-1500 kg/m3 i o putere caloric de 35004500 kcal/kg.
Puterea caloric a brichetelor din resturi vegetale este mai mare dect a
lemnului i aduce o economie de 60% fa de nclzirea cu gaze i de 40% fa de
8

nclzirea cu lemne. Costurile de producie a brichetelor din paie sau alte resturi
vegetale este foarte sczut.
Ce este brichetarea?
Brichetarea este procesul de compactare prin densificare a biomasei cu
aprox. 80...90%, cu scopul de a obine piese cu densitate sporit i omogen, de
form regulat, ce pot fi utilizate drept combustibil.
Densificarea biomasei, poate fi realizat prin mai multe metode. Procesul de
comprimare e nsoit de distrugerea elasticitii fi brelor naturale, eliberarea
ligninei ce are rol de liant. n dependen de metoda utilizat, produsul finit al
compactrii sunt BRICHETELE i PELETELE, metodele i utilajul de obinere a
acestora, fiind prezentat n continuare.
Din ce fabricm brichetele?
Surse ale materiei prime pentru brichetare sunt:
Reziduuri agricole (paie, reziduuri cerealiere, coji de nuc, tiulei de
porumb, fl oarea soarelui .a.);
Plante energetice plante intenionat crescute pentru obinerea biomasei
(salcia energetic, porumb, sorg .a.);
Produse forestiere (rumegu, coji de arbori .a.);
Reziduuri municipale (frunze, ramuri, iarba uscat .a.);
Plante energetice
Salcia energetic tehnologia de plantare, cretere i recoltare. Salcia
suedez nu e comestibil i nici nu are vreun rol decorativ. Aceasta este foarte
potrivit pentru generarea energiei. Salix viminalis este originar din Suedia i i
sunt prielnice zonele cu sol umed. Aceast plant crete uimitor de repede, 3
centimetri pe zi, fr s cear ngrijiri speciale. Iar din lemnul su se obine
biomas.
Brichetele - sunt utilizate n general la nclzirea spaiilor locuinelor sau
producerea agentului termic, ca apa cald sau aburii, utilizate n diverse procese
industriale.
La fel ca i pelete, brichetele sunt realizate din biomasa uscata n prealabil
mrunit la nivelul de achii ceva mai mari 2-8 mm i umiditate 15-18 %.
Fa de fabricarea peletelor procesul tehnologic este diferit, aportul de achii
i rumegu din lemn de esene tari precum fag i stejar poate ajunge pn la 45%
mrind astfel puterea caloric a acestora.

10

11

Peletele (engl-pellets) biocombustibil produs din,deeuri lemnoase,

deeuri agricole i turb. Reprezint granule cilindrice de mrimi standarde
cuprinse ntre -5...8mm (uneori pn la 30mm cu lungime variabil aprox.
50mm. Rezisten mecanic sporit, caracteristici bune de ardere.
Peletarea biomasei
Procesul de peletare este asemntor procesului de brichetare, cu excepia
faptului c biomasa trece prin strangulatoare (guri) mai mici, iar produsul finit
mai subire este numit pelete. Cele dou tipuri principale de peletare sunt: cu disc
sau inel. n primul caz avem un disc perforat pe care se rotesc 2 sau mai multe role
ce preseaz materia prim. n al doilea caz un inel perforat unde rolele se rotesc n
interiorul inelului. Productivitatea de 200...3000kg/h, consum energie
15...40kWt/ton. Peletele este utilizat cel mai des cnd este necesar automatizarea
procesului de alimentare a cazanului.

Tehnologia de producere a peletelor

Materia prim (rumegu, coji de copac, paie .a.) sunt introduse n toctor,
unde sunt mrunite practice pn la starea de praf. Masa primit este uscat i
introdus n pres granulator, unde materia este presat n form de granule.
Comprimarea produce frecarea ntre particule cu degajare de cldur ce topete
lignina coninut n lemn. Aceasta din urm lipete particulele n particule dure, de
form cilindric. Pentru producerea unei tone de granule, se consum cca 4-5 m3
de mas lemnoas.
n alte cazuri, unde nu se necesit inventar de gabarituri,cu necesiti de
producer de scar industrial, se folosesc i maini de peletare mici, unde
tehnologia de producere este identic, cu diferena c n acest caz, se utilizeaz
discuri perforate, n locul inelelor. Discurile granulatoare, sunt calibrate pentru
diametre diferite de pelete.
53

12

13

Valorificarea deeurilor ca i combustibil

Lemnul folosit ca si combustibil nu mai poate fi valorificat pentru alte
destinatii. Lemnul este una dintre sursele cele mai vechi folosite de umanitatea.
Din vremurile preistorice pana la o epoca relativ recenta, lemnul a fost singura
sursa de energie posibila pentru incalzire si pregatirea alimentelor. Din evul mediu
pana in timpurilor noi, lemnul a permis dezvoltarea unor industrii energofage care
necesita temperaturi ridicate precum siderurgie si sticlarie. Pentru a ridica
performanta arderii, lemnul era transformat in mangal de artizanii care erau numiti
charbonniers adica carbunari. Principiul obtinerii mangalului era bazat pe
carbonizarea lemnului in absenta oxigenului . Acest procedeu debaraseaza lemnul
de umiditatea lui si componenta vegetala astfel incat sa ramana doar carbon.
14

Lemnul mai a fost luat in considerare in timpul celui de al doilea razboi

mondial pentru a alimenta vehicule de tip gazogen. Principiul de baza este arderea
incompleta al lemnului intr-o incinta inchisa alimentata cu oxigen. Se degajeaza
CO, H2 si CH4. Cel mai cunoscut este tipul gazogen diabolo . Gazele emise intro zona incandescenta, de unde rezulta distrugerea prin cracking a gudronului si
acizilor care risca sa deterioreaza motorul.
Pornirea era facuta cu benzina si o data ce motorul era cald, se comuta
modul de alimentare pe sistem gazogen. Succesul acestei tehnologi a fost apreciat
in timpul celui de al doilea razboi mondial atunci cand erau probleme de
aprovizionare cu produse petroliere. Lemnul si deseurile de lemn vor relua un loc
important in economia noastra, ca sursa de energie, mai ales tinand cont de
cresterea continua a preturilor la combustibilul petrolier. Lemnul este si ecologic.
Dioxidul de carbon care este generat la arderea sa a fost absorbit in timpul ce a fost
sub forma de copaci, in padure.
Folosirea directa a lemnului
In Franta, 10% din populatia foloseste lemn de foc pentru incalzire casnica.
In functie de instalatia, randamentul este destul de variabil.
Randament
Semineu deschis (mai mult folosit ca agrement)
10-15%
Semineu cu usa de sticla
30-70 %
Soba moderna cu combustie secondara tip Godin
70 %
Cazan de semineu
85 %
Cazan specializat cu pellets
85-90 %
Folosirea rumeguului
Pentru a folosi rumeguul sau talaul ca combustibil, se poate face prin 3 metode:
Arderea rumeguul n mod direct
Transformarea n brichete de combustibil
Transformarea n pellet , granule din lemn cu putere caloric
Arderea in mod direct .Rumeguul este adunat ntr-un rezervor. Un dispozitiv de
alimentare (13) cu un urub elicoidal aduce rumeguul pe zona de ardere (8). La
acest sistem, schimbarea caloric se realizeaz trecnd prin tuburi care se nvrt
prin motoare (2-3).
15

Cenua este evacuat prin uruburi elicoidale (6) pn la rezervorul de

evacuare (5).
Unul dintre pericolele acestui tip de central este ntoarcerea flcrilor ctre
rezervorul de rumegu via tubulatura de alimentare i elice. Pericolul de incendiu
ar putea s fie imediat n acest caz.
Din acest motiv, s-a pus un dispozitiv
numit ecluz care este nvrtit de un motor.
Realizarea ei este facuta astfel incat
alimentarea este oprita in caz de defectiune
electrica: doua din cele patru pale ale ecluzei
vor inchide intotdeauna camera in orice
moment.
Palele sunt echipate cu cutite la varf astfel incat pot rupe o eventuala aschie
din lemn care ar fi ajuns accidental.
Avantaj: sistem fiabil si cu randament energetic ridicat. Deseurile din
prelucrarea lemnului pot fi folosit ca atare, fara tratare preliminara. Poate fi folosit
si pentru rumegus, talas, granule (pellet) si chiar cu deseuri de cereale precum
cojile de floarea soarelui
Dezavantaj: este o instalatie destul de elaborata si de asemenea scumpa care
convine mai mult pe plan industrial (minim 40 kw). Al doilea dezavantaj este
depozitare rumegusului in timpul verii. Aceasta centrala este convenabila atunci
cand este folosita cu un consumator de energie termica independent de anotimpul
precum un uscator de cherestea.
16

Transformare in brichete
Aceasta metoda permita o depozitare mai eficienta a deseurilor din lemn. Rumegus
si talas (ideal este mai bine o amestecare din ei) sunt aduse printr-o tubulatura cu
surub elicoidal si ajung la camera de presare unde este redus la 90% din volumul
lui. Presiunea este foarte ridicata, de aproximativ 30-180 bar.
A doilea faza este extrudarea cilindrului presat de 15-20 cm de lungime si 5-8 cm
de diametru. Procesul nu foloseste nici un aditiv suplimentar.
Puterea calorica este comparabila: o tona de bricheta echivaleaza 400 de litre de
motorina.
Avantaj: compactare si castig de spatiu de
depozitare. Produsul poate fi valorificat usor pe
plan comercial ca lemn de foc pentru uz casnic. Nu
necesita o instalatie sofisticata pentru arderea.
Aceasta masina de brichetat este destul de ieftina:
porneste deja la 10.000
Dezavantaj: brichetele trebuie tinute in saci de
plastic inchisi si adapostite de umiditate altfel se
descompun foarte repede.
Forma lor nu permite automatizare si
folosirea lor este mai potrivita
uzului casnic decat industrial.
Transformarea in Pellets (granule)
Utilizate pentru prima data in 1974 in Statele Unite, imediat
dupa prima criza petroliera, granula de lemn numita in tarile anglosaxone pellets se prezinte sub forma de granule de 6-!2 mm
diametru si de 10-30 mm de lungime cu o umiditate de cca. 10%..
Densitatea energetica si fluiditatea lor le fac un combustibil
modern care permite automatizarea instalatiilor de incalzire.
Succesul lor, mai ales in Europa, este datorat faptului ca dispun de
o anumita fluiditate si pot fi folosit aproximativ precum motorina
17

sau gazul. Cantitatea de cenusa este sub 1% din masa totala ceea ce-i confera un
avantaj suplimentar.
n 2000 existau doar 70 de producatori de pelleti in Europa, 200 in 2004 si
practic, la ora actuala, se deschide o unitate in fiecare saptamana. In tara, in
Moldova, nu figureaza o unitate din acest gen, dar in cazul Ardealului, situatia este
diferita : Numai la Miercura Ciuc sunt 4 unitati.
Granula este majoritar fabricat plecand de rumegus si talas. Se poate si folosi
lemnul forestier tocat. Aceasta resursa este disponibila in mare cantitate in Europa.
Se considera ca 40% din lemn nu este exploatat si nu are o alta destinatie decat ca
si combustibil. Deci ar putea sa rezolve problema energiei de uz casnic de 2 ori
mai mult decat situatia acutala in Europa, adica pentru 30 de milioane de case.
Procesul de realizare a pelletilor este facut precum un proces similar cu
granule folosite pentru animale. Aceasta tehnologie este disponibila de multe
vreme. Deci, materia prima este tocata fin si merge , in prima faza , la un dispozitiv
de epurare (un sistem cu ventilator impiedica
eventuala prezenta a unei impuritati precum un cui
care ar putea sa dauneze procesului in sine).
Biomasa contribuie cu 14% la consumul
mondial de energie primar, iar pentru trei sferturi
din populaia globului, care triete n rile
n curs de dezvoltare, aceasta reprezint cea mai
important surs de energie.
n prezent, n UE, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomas.
Agenia Internaional pentru Energie estimeaz c n Europa, resursele de petrol
se vor epuiza n 40 de ani,cele de gaze naturale n 60 de ani, iar cele de crbune n
200 de ani, lucru care s-ar traduce prin faptul c, peste aproximativ 20 de ani,
Europa va fi nevoit s importe 70 la sut din necesarul de energie. Ca urmare a
acestui fapt, statele Uniunii au fost nevoite s gseasc surse regenerabile. n cele
25 de state ale Uniunii Europene, sursele regenerabile de energie au contribuit cu
6% la producia total de energie din 2002. inta Comisiei Uniunii Europene a fost
ca pn n 2010, energia regenerabil s aib o contribuie de 12%. Circa dou
treimi din energia din sursele regenerabile folosite n Europa revin biomasei .
Resursele regenerabile de energie reprezint o nou oportunitate n
Romnia, cu perspective de dezvoltare n viitor. n prezent n Romnia ar putea fi
menionate numai proiecte la scar mic, proiecte pilot n curs de dezvoltare sau
companii mici.

18

Valorificarea resurselor regenerabile de energie ar putea contribui la

realizarea unor strategii n ceea ce privete sporirea securitii de energie prin
diversificarea resurselor energetice i reducerea importurilor.
Biomasa lemnoas
Biomasa lemnoas provine din lemnul rezultat de la tierea coroanelor
pomilor care nu au utilizare industrial i din cantitile de lemn care urmeaz a fi
prelucrate, dar care au o calitate inferioar. Comparnd cu alte surse existente de
biomas lemnoas din pdure, recuperarea reziduurilor nefolosite din operaiunile
de exploatare convenionale are cel mai mare potenial n a
furniza biomas pentru producia de energie.
Surse de materii prime pentru combustibili "densificai"
Reziduurile generate de produsele industriei forestiere ar putea fi mprite
n dou categorii:
- reziduurile de exploatare, generate de operaiunile de exploatare forestier, de
exemplu, de la curirile finale;
- produse secundare industriale, generate de industriile forestiere n timpul
prelucrrii lemnului, placajului, PAL-ului, celulozei etc.
Biomasa, n special peletele din lemn, se va impune i n Romnia, ca o
surs de baz n anii ce vor veni. Soluiile de producere a energiei bazate pe
biomas sunt mai eficiente dect cele rezultate din exploatarea energiei eoline sau
solare, i nu au practic limitri geografice. Potenialul energetic al biomasei
depete de peste opt ori necesarul global al Terrei.
Recoltarea i transportul masei lemnoase
n funcie de elementele dimensionale ale biomasei i capacitatea de
transport a mijloacelor de colectare, este necesar ca aceasta s se deplaseze pe
drumul cel mai scurt cu cheltuieli i consumuri reduse, de la locul de doborre
pn la locurile de concentrare de-a lungul liniilor sau cilor de colectare, operaie
cunoscut sub denumirea de adunat .
Aceast operaie se desfoar pe distane scurte, folosindu-se la maximum
condiiile naturale de teren i mai ales cile gravitaionale de deplasare sau de
alunecare. Caracteristic pentru adunat este faptul c se efectueaz pe distane
scurte, n general sub 100m, pe trasee naturale, dispersate (Horodnic, 2003).
n anumite condiii de teren i arboret operaiile de scos i apropiat se execut
continuu cu aceleai mijloace, procesul de colectare fiind denumit i de scosapropiat.
Accesibilizarea fondului forestier constituie prima treapt n introducerea i
extinderea mecanizrii exploatrii lemnului, fiind pe de o parte, pentru deplasarea
pn la locul de recoltare a lemnului a mijloacelor mecanice de lucru, iar pe de alt
19

parte, pentru a colecta i a introduce n circuitul economic mas lemnoas pus n

valoare i prevzut n posibilitatea amenajamentului (fig. 1).

Fig. 1. Recoltare i transport mas lemnoas.

Practic, exploatarea forestier ncepe cu tierea lemnului din pdure,
curarea de crengi i ndeprtarea rdcinilor, dup care urmeaz operaiunea de
transport i depozitare n cadrul fabricii de prelucrare, locul unde se realizeaz
adevrata sortare i clasificare pe grupe de calitate a lemnului.
Pn n prezent, n Romnia nu s-au dezvoltat tehnologii de valorificare
complet a tuturor categoriilor de deeuri lemnoase. n momentul de fa, la noi n
ar nu exist utilaje specializate n scoaterea cioatelor i a rdcinilor, acest
potenial de deeuri lemnoase neputnd fi astfel valorificat cel puin pe termen
scurt i mediu. Pe termen lung este necesar realizarea unei analize pentru
determinarea oportunitii de achiziionare a tehnologiilor deja existente pe piaa
european pentru scoaterea i valorificarea acestor cioate i rdcini, innd seama
de faptul c aceast practic este aplicat la scar larg n rile nordice ale Europei
i n Italia Reglementrile cuprinse n legislaia UE n domeniul ecologic, i anume
de a se valorifica integral deeurile lemnoase rezultate n urma prelucrrilor

20

primare i secundare, se respect prin plasarea unor echipamente de compactare

staionare n fluxul tehnologic specific, la fiecare agent economic din domeniu.

Tabelul 2
Procesul tehnologic de recoltare a lemnului

Valorificarea biomasei lemnoase exploatate

n zonele urbane, instalaiile termice folosesc n mare msur combustibilii
fosili, gazelle naturale i petrolul, aduse de la mare distan prin conducte sau prin
transport terestru i cu costuri mari. Nu e de mirare c populaia urban, srac, nu
este n stare s pltesc nclzirea i apa cald.
n schimb, zonele rurale posed o resurs deosebit, biomasa vegetal. n
prezent, n vestul Europei, proporia de biomas primar transformat n surs de
energie depete 10%. Aceasta este o surs energetic ce n Romania este folosit
sub 1%.
21

innd cont de aceasta, valorificarea superioar a biomasei lemnoase

presupune ca obiective:
- creterea proporiei de lemn pentru utilizri industriale sau prelucrri n produse
finite, cu valori mari de ntrebuinare;
- utilizarea deeurilor rezultate din producie pentru producerea de pelei, brichei,
cipsuri.
Procesarea reziduurilor de exploatare
Procesarea include activiti asociate convertirii reziduurilor de exploatare
sau a arborilor n piese mai mici (chips). n general, exist trei tipuri de
echipamente de procesare: toctor cu rezervor, toctor orizontal, toctor de arbori
ntregi.
Deeurile de lemn ca lemn de foc
n afara valorificrilor n stare brut, n urma unor prelucrri mecanice sau
chimice, mai exist i valorificarea lemnului ca i combustibil. Prin combustibil se
nelege un material n genere de provenien organic, prin a crui ardere se
dezvolt n mod economic cldur.
Teoretic, orice bucat de lemn, orict de mic, poate fi folosit drept
combustibil. Practic ns, nu se pune problema unei astfel de utilizri pentru o serie
de deeuri lemnoase, n special de la exploatarea pdurilor: rumeguul rezultat la
doborrea i secionarea arborilor, coaja mprtiat pe parcurs la colectarea
lemnului etc. n problema brichetrii cojii sau a rumeguului este de menionat c
aceast modalitate mrete valoarea termic a ambelor sortimente, le micoreaz
volumul i uureaz manipularea, transportul i depozitarea lor (fig. 2).

Fig. 2. Lemn de foc - depozitare, transport.

22

Privit sub aspect economic, brichetarea rumeguului prezint ns

dezavantaje economice care nu sunt de natur a considera problema ca soluionat.
Legarea crcilor n snopi este de asemenea o problem de corelare ntre valorile de
cost i de livrare, prima depind-o n multe situaii pe cea de a doua.
Peletele din lemn
Peletele se obin prin presarea mecanic a materialului lemnos la dimensiuni
mult mai mici i cu densitate mult mai mare. Peletele sunt combustibili solizi, cu
coninut sczut de umiditate, obinute din rumegu, achii de lemn, sau chiar
scoar de copac, talaj i praf de lemn de la instalaiile industriale de prelucrare a
lemnului, precum i din copacii nevalorificai din exploatrile forestiere. Rinile
i lianii existeni n mod natural n rumegu au rolul de a menine peleii
compaci i de aceea acetia nu conin aditivi.
Peleii din lemn sunt combustibili ecologici , economici i neutri privitor la
emisiile de CO2, n majoritate produs din rumegu i resturi de lemn, comprimate
la presiune ridicat fr aditivi pentru lipire. Ei sunt de form cilindric, de obicei
msurnd ntre 6-10 mm diametru i 10- 30 mm lungime. Fiind un combustibil
produs la standarde nalte i comprimat, peleii permit ca transportul lor s fie
economic i s se utilizeze sisteme complet automatizate n unitile productoare
de electricitate i cldur, de la cele care deservesc o singur familie pn la cele
publice.
Numit i "lemn lichid", este un produs fibros, presat sub presiune nalt,
susinut fie de propriul material, fie de adezivi. Forma cea mai rspndit de pelet
are diametrul de 6 mm, i lungimea de 2-5 cm. Caracteristic peletului este c are o
umiditate mult mai sczut dect lemnele de foc, iar datorit acestui fapt are un
randament termic mult mai ridicat. Arderea este reglabil, fcnd posibil
reducerea emiterii substanelor nocive.

23

Etapele proceselor de fabricare a brichetelor i peleilor din biomas

Fig.3 Schema bloc a procesului de fabricare a brichetelor biocombustibile

24

Producerea de pelete din biomas din lemn

Procesul de peletizare este o posibilitate de valorificare a deeului lemnos.
Peletul este un combustibil care se fabric din deeuri rezultate din procesul de
prelucrare a lemnului, de exemplu, din rumegu, talaj, buci de lemn, resturi
vegetale sau din plante energetice.
Peletul este un combustibil nepoluant, deoarece prin ardere nu se produc
emisii duntoare. Masa unui m3 de pelei este aprox. 650 kg i produce aprox.
3.250 kWh energie. Procesul de fabricare al peleilor nu este unul complicat, dar
este totui complex. Schema din fig. 4 prezint o linie de peletizare complet, ce
include toate elementele tehnologice.
Pentru fabricarea peleilor sunt necesare materii prime reciclabile, de unde i
natura lor ecologic (de protecie a mediului).
Ambalarea peleilor se poate face n trei modaliti: n saci de 15 kg, n saci
de 1200 kg, la vrac, cu ajutorul unor masini speciale.
Peleii din lemn sunt o biomas, mai precis rumegul granulat din lemn de
conifere, foioase sau mixt. Rumeguul provine din deeuri de producie, care
provin din ateliere de tmplrie, fabrici de cherestea etc. Rinile i ali liani, care
sunt componente naturale ale lemnului, permit n anumite condiii producia de
pelei fr utilizarea de adezivi suplimentari. Peleii se mai produc i din surcele i
achii de lemn pregtite corespunztor. n unele regiuni ale lumii peleii se produc
i din coji de nuci i din alte materiale pe baz de lemn. Pentru producia de pelei
se utilizeaz doar rumegu proaspt cu copninut minim de scoar. Rumeguul
umed depozitat pentru mai mult de 20 de zile nu corespunde cerinelor procesului
de producie, deoarece putrezete iar astfel nu poate fi corect granulat. Pe de alt
parte, un coninut ridicat de scoar mpiedic lipirea corecta (peleii sunt scuri i
se rup) i tot din aceast cauz se obin pelei de o culoare nchis, ceea ce displace
clientului, dei n realitate culoarea nu contez.
Fabricile de pelet cumpr, sortez, frmieaz, usuc, granulez rumeguul
din lemn, apoi peleii finii sunt ambalai i transportai ctre clieni. Astzi, tot mai
multe companii decid s investeasc n fabrici de pelei din lemn. Dei nu
reprezint o investiie ieftin, profiturile care provin de pe urma unei astfel de
fabrici (n cazul n care sunt ndeplinite anumite condiii) i ncurajeaz pe muli
pentru a produce acest tip de combustibil. Sursele ecologice de energie devin tot
mai cunoscute iar cererea de pelei este n cretere ntr-un ritm surprinzator de
rapid.
25

Fig. 4. Schema procesului de peletizare

Primul echipament din fluxul tehnologic de peletizare este toctorul, prin
care se efectueaz mrunirea deeurilor lemnoase. Tocarea este prima faz a
fluxului pentru a simplifica transportul materiei prime i pentru ca materialul supus
uscrii s fie de dimensiuni mici i, pe ct posibil, uniform. De aici, materialul
tocat, dar nc umed, ajunge ntr-un siloz intermediar cu ajutorul unui transportor
melcat. Din siloz, toctura se dozeaz n mod controlat n usctorul de material
lemons mrunt (rumegu, toctur).
Coninutul de umiditate (10-14%) al materialului care prsete usctorul se
poate regla prin controlul temperaturii din incinta de uscare i prin controlul
debitului materiei prime introduse n uscator. Urmtoarea faz tehnologic este
trecerea materialului prin separatorul magnetic care elimin toate materialele
feroase.
26

Materialul omogenizat obinut n echipamentul de condiionare se transport

i se introduce n mainile de presat. Materialul este presat printr-o matri
special. Datorit presiunii mari (800- 900 bar) i a temperaturii ridicate care apare
la presare, lignina, liantul natural al lemnului, se topete i ajut la formarea
peleilor la dimensiunile i la forma identic cu cea a orificiilor din matria de
presare.
Avantajele peleilor de lemn
Argumentele de ordin ecologic sunt cele legate de faptul c industria de
resort folosete deeurile provenite din industria lemnului reciclndu-le ntr-un
combustibil solid, care arde cu o emisie de carbon neutr i are o compoziie 100%
natural. Cenua rezultat n urma combustiei nu este duntoare mediului, iar
fumul este aproape inexistent. Nu exist riscul contaminrii n timpul transportului.
Din punct de vedere economic, pot fi enumerate mai multe aspecte:
- peleii produi n Romnia contribuie la independena energetic a rii;
- potenialul energetic al biomasei din Romnia este aproape egal cu cel al energiei
hidro;
- creaz locuri de munc n industria de profil, precum i n industriile adiacente;
- fiind un combustibil standardizat la nivel european, beneficiaz de sisteme de
ardere moderne, cu randamente comparabile cu cele ale gazului natural;
- preul peleilor este mult mai stabil dect cel mereu cresctor al combustibililor
fosili;
- este o surs de energie modern, curat, ieftin, dar mai ales regenerabil
Avantajele brichetelor de rumegu
Principalul avantaj const n faptul c rumeguul este net superior altor
combustibili. Pentru nclzit, este nevoie de o cantitate de brichete de dou ori mai
mic dect de lemne, deoarece puterea caloric a rumeguului este de 4.200-5.500
kcal/kg fa de cea a lemnului folosit pentru foc, care constituie 1.600-2.800
kcal/kg.
Brichetele sau butucii au o dimensiune mai mare fa de pelei. Materialul de
baz este ntotdeauna rumeguul i achiile de lemn.
Procesul de producie difer fa de pelei, avnd n vedere c se poate
aduga cca. 40-50% lemn de esen tare, atingndu-se astfel o putere caloric mult
mai mare.
Brichetele se folosesc tot mai mult n toate tipurile de nclzire pe lemn, n
special pentru sobele de teracot i eminee.
Brichetele de lemn exist n diverse forme, de la rotunde, dreptunghiulare pn la
octogonale (fig. 5).
27

Fig. 5. Brichete din lemn.

Avantaje ale valorificrii deeurilor lemnoase
Se pot sintetiza dup cum urmeaz :
- aplicarea standardelor de calitate i de mediu existente la nivel european;
- asigurarea unei protecii ecologice eficiente a populaiei, precum i a apei, a
pdurii etc.;
- reciclarea materialelor;
- eliminarea deeurilor de material lemnos de pe suprafeele de depozitare;
- asigurarea unor performane de ardere superioare a produselor peletizate;
- utilizarea eficient a deeurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea
lemnului;
- reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, innd seama c
volumul unei brichete este de circa apte-opt ori mai mic dect volumul ocupat de
aceeai cantitate de rumegu nainte de brichetare;
- realizarea unei alternative simple pentru producerea cldurii n domeniul casnic
sau n ntreprinderi din mica industrie;
- realizarea de noi locuri de munc;
- accelerarea alinierii legislaiei ecologice din ara noastr la cea existent n
domeniu la nivelul UE.

28

Procedeul tehnologic de obtinere a brichetelor biocombustibile

Brichetarea rumeguului
Procesul de brichetare presupune o linie de producie format dintr-un
sortator de deeuri, o central termic, un usctor de rumegu, o main de
brichetare i elementele auxiliare de transport ntre utilaje, cu urmtoarele etape:
1. Prima etap const n separarea rumeguului de toate celelalte deeuri care pot
afecta buna funcionare a utilajelor.
2. Urmeaz apoi operaiunea de nclzire i uscare a deeurilor, deoarece
rumeguul umed nu se poate prelucra sub form de brichete. Din acest motiv, sunt
foarte utile o central termic i un usctor de rumegu, care confer o umiditate de
maximum 17%, astfel nct procesul tehnologic se poate desfaura n condiii
optime.

29

3. Etapa final presupune intrarea n funciune a mainii de brichetat, care

transform rumeguul n brichete, adic l preseaz pn la evacuarea total a
aerului existent ntre achiile de lemn.
Schema instalaiei de brichetare cu melc

1-batiu; 2-plnie; 3-melc principal; 4-melc secundar; 5-motor electric; 6-reductor;

7-matrita pentru brichetare; 8-sistem de nclzire.
La nceput, alimentarea cu materie prim a mainilor poate fi facut manual,
dar pe msur ce volumul de producie crete, se impune achiziionarea de
transportoare
Brichetele au o capacitate termic excepional i menin temperatura
ridicat n interiorul focarului, permind o ardere uoar a noilor brichete introduse
n acesta. Brichetele nu prezint risc de explozie sau de poluare a mediului cu
noxe, asa cum se ntmpl la combustibilii fosili. Brichetele din lemn sunt soluia
problemelor ecologice ale zilelor noastre, datorit faptului c sunt o surs
regenerabil de energie i elimin n atmosfer mai puine gaze dect o face chiar
lemnul de foc.
Brichetele din lemn reprezint un nou tip de combustibil solid, specific
zilelor noastre.

30

Beneficiile utilizarii brichetelor

Brichetele sunt formate 100% din lemn pur, fara lianti sau aditivi chimici si
sunt libere de impuritati fiind produse prin presarea rumegusului uscat rezultat de
la prelucrarea lemnului. In timpul procesului de uscare, lignina (un compus
existent in lemn) este eliberata si functioneaza ca un liant astfel formandu-se o
bricheta compacta cu densitate mare si o valoare energetica ridicata.
Brichetele din rumegus sunt combustibil ecologic si sunt indicate pentru
centralele termice, boilere, sobe, gratar, etc. In acelasi timp, ele constituie o sursa
de energie economica si prietenoasa mediului inconjurator avand o putere caloric
dubla fata de cea a lemnului din care provin. In plus, pentru comparatie energetic
se poate considera ca 2 kg de brichete elibereaza energie echivalenta cu 1 Nm3 gaz
metan sau 1 kg de petrol.
Brichetele din rumegus elibereaza prin ardere o cantitate de CO2 egala cu
cantitatea de CO2 asimilata in lemnul copacilor in urma procesului de fotosinteza.
Din acest motiv se poate considera ca brichetele sunt neutre din punct de vedere al
poluarii cu CO2.
Caracteristici tehnice ale brichetelor
Acestea sunt:
- putere calorica: aprox 4700 cal/kg ~ 19 MJ/kg ~ 5,5 KWh/kg
- umiditatea relativa: 6,5%
- substante volatile: 80,3%
- sulfuri: 0,02%
- cenusa: 0,43%
- greutate specifica: 1,03 kg/dm3
- dimensiuni: O (diametru) 70x70mm
- ambalaj: saci din polietilena
Schema procesului de obtinere a brichetelor biocombustibile

31

INSTALATII DE PELETIZARE
Ce sunt peletii si raportul lor cu alti combustibili:
Peletii ,dupa parerea multora,sunt combustibilul care va depasi cu mult alte
sisteme,fiind de fapt un ecocombustibil produs din deseuri provenite din
prelucrarea lemnului si care nu contin substante periculoase de nici un fel(ca
exeplu adezivi). Forma acestui combustibil este cilindrica,lungimea sa variaza de
la 1 cm la 5cm si diametrul sau este cuprins intre 5 si 8mm.

Peletii din lemn sunt combustibili ecologici, economici si neutri privitor la

emisiile de CO2, in majoritate produs din rumegus si resturi de lemn, comprimate
la presiune ridicata fara aditivi pentru lipire.
Peletii prezinta enorme avantaje fata de lemnul de foc normal: in primul
rand au o putere calorica de 5.3 kw/kg care este 1.5 ori mai mare decat lemnul, iar
in al doilea rand cu peleti si cu sobele sau centralele ce funtioneaza cu peleti se
poate obtine o incalzire ce poate fi controlata (pentru ca aportul de combustibil este
reglat direct de la soba sau centrala) facand diferenta in acest fel fata de lemnul
normal cu care era imposibil sa se ajunga la o incalzire cu un randament optim.

32

In tarile membre ale Uniunii Europene se inregistreaza o cerere foarte mare

pentru acest produs.
Practic o cantitate de 2 t de peleti inlocuieste cu succes combustibili
traditionali mai ieftini ca pret cum sunt:
- gaz metan : 957 mc;
- diesel : 1000 l;
- GPL: 1370 l;
Bogatele Paduri ale Romaniei pot asigura materia prima necesare pentru
producerea de peleti. Lemnul de slaba calitate rezultat in urma curatarii acestora,
lemnul rezultat in urma taieriilor programate ca si deseurilor- rumegus ,
talasrezultate in urma prelucrarii acestora in industria de profil, sunt in cantitati mai
mult decat necesare pentru acoperirea necesarului tarii si in prezent aproape de loc
utilizate.
Incalzirea cu peleti este total ecologica si perfecta pentru intrunirea
cerintelor de incalzire rezidentiala in totalitate prin sistemul insusi , ori in
combinatie cu alte sisteme de folosesc surse regenerative fara dezavantaje de ordin
ecologic decurgand de aici.
Peletii din lemn sunt combustibili noi ce raspunde noilor cerinte de utilizare
a energiei curate si regenerative. Acestia reprezeinta alternativa de incalzire
domestica cea mai curata iar in conditiile alinierii preturilor combustibililor clasici
la preturile europene, in curand va deveni si in Romania alternativa cea mai
economica si in acelasi timp confortabila.
Acestia sunt produsi din materiale biomasice in special lemn. De obicei
acestia se produc prin presare rumegului rezultat la gater, din tocatura de lemn
produsa in tocatoare a resturilor lemnoase rezultate din debitare sau din lemn de
slaba calitate. Producerea peletilor nu necesita aditiv sau lianti chimici, datorita
rasinilor existente in mod natural in materia prima de baza.
Deosebirea dintre produsele bricheta si pelete obtinute prin presarea
rumegului in diferite conditii, este acela ca in procesul tehnologic utilizat pentru
producerea peletelui nu se utilizeza nici un aditiv pentru lipire, fiind un produs
ecologic.
Caracteristicile tehnice a peletilor
Acestea sunt:
- diametru 4-10 mm;
- lungime < 50 mm;
- densitate > 1120 kg/mc;
- umiditate < 12 %;
- continut cenusa < 1%;
- putere calorica 5000-6000 kj/kg ;
33

Peletii sunt de forma cilindrica , de obicei masurand intre 6-10 mm diametru

si 10-30 mm lungime conform standard austriac ONORM M 7135 , suedez SS
187120 si german DIN 51731 Fiind un combustibil produs la standarde inalte
si comprimat, peletii permit ca transportul lor sa fie economic si sa se utilizeze
sisteme complet automatizate in unitatile producatoare de electricitate si caldura,
de la cele care deservesc o singura familie pana la cele publice.
Cu o dezvoltare rapida a segmentului de piata, ele reprezinta tehnologia
cheie pentru cresterea utilizarii biomasei in Europa si intreaga lume. Peletii sunt si
o modalitate excelenta de utilizare a resurselor locale si de contribuire la pastrarea
mediului inconjurator si prevenirea schimbarilor climatice.
Instalatii automate de peletizare
Din punct de vederea tehnologic ansamblul de producere a peletilor
are un circuit inchis si mai ales ecologic.
Instalatiile automate de peletizare sunt produse in Uniunea
Europeana, fiind instalatii de ultima generatie tehnologica, in care intreg
procesul de productie este automat, si respecta standardele de calitate
conform Directivelor 98/37/EEC, 89/392/EEC, 91/368/EEC, 93/94/EEC,
89/366/EEC.

Layout interactiv instalatie de peletizare

1.11
34

ALIMENTAREA: macinarea, sortare si selectionarea

Granulometria materialului la intrare este unul din parametri fundamentali
care decid sistemul de alimentare al liniei. La intrarea materiei prime in fluxul de
productie
se
pot
folosi
doua
tipologi
de
masini:
- Masini de macinare sau cipare, alimentate de benzi transportatoare, cand la
intrare sunt prezente bucati de lemn sau resturi din padure.
- Masini de selectare si/sau sortare unde materia prima este compusa din cipsuri,
talas sau rumegus din lemn (fiind indepartate din materia prima dimensiuni ce
depasesc 25x25x5mm) alimentate dintr-o batoza cu extractoare hidraulice sau
snec.
- Folosind sisteme de transport mecanice sau pneumatice transportam materialul in
fluxul de productie la stadiile succesive.
Rumegusul cu mai putin de 10% umiditate este introdus in presa pentru
peleti. Sparturile sunt maruntite precum talasul cu ajutorul unui malaxor iar dupa
acesta sunt introduse in presa. La urmatorul pas acestea sunt introduse intr-un tanc
de maturare unde se adauga un procent oarecare de umiditate. Talasul este apoi
presat printr-o extrudare, etapa in care liantul aflat in lemn devine activ, formand
astfel peletii. Liantul ( care provine din compozitia chimica a lemnului) produce
totodata suprafata lucioasa a peletilor, importanta in etapa prinderii automate
initiale. La iesirea din presa peletii au temperatura de circa 100 grade Celsius.
La producerea peletilor nu se adauga aditiv. Producerea peletilor nu necesita aditiv
sau lianti chimici, datorita rasinilor existente in mod natural in materia prima de
baza.

35

USCAREA
Un alt parametru important pentru obtinerea peletilor, este umiditatea
materiei prime folosite. Umiditatea maxima pentru alimentarea masinii de
peletizat, este estimata in jurul a 12-13 %UR. Daca umiditatea materiei prime
folosite este superioara acestor parametri, linia de productie necesita un uscator sau
un grup de deshidratare capabil sa asigure umiditatea ceruta.
Uscatorul necesita un generator pentru producerea de aer cald, sau, in
general de caldura necesara completarii procesului de uscare; acesta poate fi
alimentat in diverse moduri, cum ar fi rumegusul, cipsuri, gas natural, metan, sau
alte sisteme sau combustibili.
Un alt parametru important pentru obtinerea peletilor, este umiditatea
materiei prime folosite. Umiditatea maxima pentru alimentarea masinii de
peletizat, este estimata in jurul a 12-13 %UR. Daca umiditatea materiei prime
folosite este superioara acestor parametri, linia de productie necesita un uscator sau
un grup de deshidratare capabil sa asigure umiditatea ceruta.
Uscatorul necesita un generator pentru producerea de aer cald, sau, in
general de caldura necesara completarii procesului de uscare; acesta poate fi
alimentat in diverse moduri, cum ar fi rumegusul, cipsuri, gas natural, metan, sau
alte sisteme sau combustibili.
Uscarea rumegului verde cu umiditate de 50 % pana la umiditate de 12-13 %
in uscator la temperatura de 100-450 grade Celsius. Dupa uscare o parte din
rumegus este transportat in siloz pentru a intra in procesul de productie, iar in alte
parte in arzatorul uscatorului.

36

PREGATIREA MATERIEI PRIME (RAFINAREA)

Odata uscata materia prima, este supusa unei eventuale depulverizari selectinanta si unei rafinari in urma careia tot produsul este adus la o granulometrie
maxima ceruta in procesul de productie de 6-7 mm, in felul acesta obtinand
omogenitatea si uniformitatea produsului; de aici este transportat si eventual stocat,
dupa care sucesiv trecand la transformarea finala.

OBTINEREA PELETILOR (PELETIZAREA)

Materia prima obtinuta este transformata in peleti cu ajutorul unei masini de
peletizat. Linia de peletizat se termina cu o raciere (aer/produs) si delpulverizarea
produsului peletizat. Este prevazuta cu o linie auxiliara de aspirare generala a
inpuritatilor cu filtere de tratare a aerului emis in atmosfera

37

38

AMBALAREA PELETILOR
Peletii o data raciti si depulverizati trec printr-un sistem de cantarire inaintea
ambalarii in saci sau big bag. Acest sistem de ambalare poate fi comandat manual
sau automat in functie de modalitatea de ambalare. Dupa presare, peletii sunt raciti
pana la temperatura de 15-20 grade Celsius, trecuti printr-o sita si incarcati in saci
de 15 kg din PE si depozitati. Rumegusul ajuns in mod accidental in procesul de
productie este reintrodus in procesul de fabricatie.

INSTALATII DE ASPIRARE
Siloz de stocare
CN proiecteaza si realizeaza silozuri pentru stocarea talasului,rumegusului si al
deseurilor in general. Acestea vin realizate cu diametre standard cu o capacitate de
la 3 la 300mc. Sunt livrate complete cu baterie filtranta,cu un randament de captare
marita,si extractoare laterale compuse dintr-un volant raschiator si un snec de
descarcare.
Toate componentele silozului sunt zincate la cald sau vopsite.Pe silozuri sunt
montate o serie de dispozitive de siguranta care satisfac normele si regulile
prevazute pentru acestea.

39

Filtre autocuratatoare
Filtrele depulverizatoare autocuratatoare serie PF sunt realizate pentru
sedimentarea pulverilor din prelucrarea industriala si pot fi utilizate in marea
majoritatea a industriilor poluante.
Sunt realizate cu un invelis modular din panouri zincate. Sunt caracterizate de un
sistem particular de curatare a tesutului filtrant,constituit din un sistem de aer
comprimat in contracurent.

Filtre cu curatare mecanica

Filtrul model MS este un depulverizator,din tesatura,cu,curatarea manecilor
filtrante folosind un motovibrator. Particolele sunt sedimentate in saci. Este
realizat dintr-un invelis modular din panouri
zincate.

Sedimentatoare multicicloane si
sisteme de alimentare a cazanelor
Sedimentatorul multiciclon este realizat pentru
depulverizarea gazelor provenite de la
centralele ce folosesc combustibil solid.

40

Ciclul de lucru al liniei se ncepe de la livrarea rumeguului umed cu

ajutorul mainii de ncrcat pe alimentatorul cu band cu rzuitor i reglare
continu a vitezei de alimentare. Din alimentatorul cu band rumeguul trece n
separatorul de fracie groas unde de materia prim sunt separate prin cernere
bucile mai mari de lemn, scndurile i pietrele. Rumeguul cernut este transportat
apoi la depozitul de materie prim umed cu sistem hidraulic de descrcare. Din
siloz rumeguul umed este pus pe transportatorul cu band al usctorului care n
mod automat dozeaz materialul n usctor, mai repede sau mai ncet, n funcie de
umiditatea rumeguului (sistem automat n totalitate, controlat de un
microprocesor).
n acest moment pornete procesul de uscare i diminuare a umiditii 5560% la 12-14%. Materia prim uscat cade n camera de expansiune a usctorului
unde are loc separarea rumeguului uscat de vaporii de ap i de factorul de
uscare.
Rumeguul uscat este preluat din camera de expansiune a cuptorului i pus n
afara acesteia cu ajutorul transportorului cu melc unde are loc msurrea umiditii
care este utilizat apoi la comanda automat a usctorului. Factorul de uscare i
vaporii de ap trec prin ciclon unde are loc purificarea de particolele volatile iar
apoi sunt eliberai n atmosfer. Pulberea separat n ciclon se ntoarce n procesul
de producie printr-o ecluz. Rumeguul uscat trece prin separatorul pneumatic i
prin separatorul magnetic (unde are loc separarea de mici impuriti cum ar fi
pietre, metal) n concasor (moara cu ciocane). Aici are loc mrunirea la fracia
corespunztoare i omogen. Dup mrunire rumeguul este transferat cu
transportorul pneumatic n silozul depozitului de materie prim uscat. Rumeguul
mrunit este transportat apoi din siloz ctre sistemul final de pregtire pentru
granulare. Aici se adaug al doilea component, n cazul n care calitatea materiei
prime o necesit, i stabilizm cu mare precizie gradul de umiditate pn la 1112%.
Materialul pregtit astfel este transferat n rezervorul tampon al
granulatorului de unde, cu ajutorul sistemului de transport n melc care asigur o
dozare stabil i uniform a materiei prime, ajutat de modul automat de lucru al
granulatorului, rumeguul este adus la aparatul de condiionat (mixerul). n
aparatul de condiionat sunt adugai la material vapori de apa la o temperatur de
41

180C care ajut la o lipire mai bun a peleilor, funcionarea stabil a

granulatorului iar pe de alt parte diminueaz uzarea matriei i a rolelor.
Din aparatul de condiionat material prim trece n granulator unde are loc
procesul de presare a rumeguului n pelei. Peleii fierbini sunt transportai la
rcitorul antiradiaii unde se rcesc i se ntresc. Produsul rece cade apoi n sit
unde are loc separarea de praf i de alte particole. Peleii cernui merg apoi n
rezervorul produsului finit, iar praful i particolele separate, cu ajutorul sistemului
de aspirare care extrage pulberile din sit i din ntreaga linie tehnologic, ajung
napoi n procesul de producie prin concasor (moara cu ciocane). La depozitul de
produs finit este conectat o linie automat de ambalare care mpacheteaz n saci
de 10 kg la 50 kg. Rezervorul este dotat i cu o staie de ambalare a peleilor n bigbaguri cu cntar electric.

Sistemul de alimentare cu combustibil a cuptorului usctorului

Cuptorul usctorului este alimentat cu surcele din deeuri de lemn (preferabil
umed). n exteriorul halei pe o suprafa acoperit sau n alt ncapere se afl
toctorul cu ajutorul cruia mrunim deeurile de lemn iar apoi le transportm n
depozitul de combustibili (siloz, asigurarea cu combustibil pentru usctor pentru 24
de ore).
Din siloz surcelele sunt luate cu ajutorul transportorului cu melc i puse n
distribuitorul combustibilului ctre cuptor, ambele dotate cu senzor de nivel a
combustibilului care controleaz activitatea transportorului cu melc. Introducerea
materiei prime n cuptor se efectueaz n mod automat fiind condus de un
microprocesor care controleaz temperatura cuptorului, pornete i oprete
distribuitorul de combustibil i ventilatorul furnalului.
ntreaga linie funcioneaz n sistem automat cu vizualizare a lucrului
ntregii aparaturi. Toate rezervoarele sunt dotate cu senzori de nivel de umplere cu
material. Controlul complet al tuturor transmisiilor este sincronizat astfel ca, n
cazul n care una din ele se oprete, atunci automat se opresc i celelalte transmisii
eseniale, n aa secven, nct s se evite astuparea i blocarea.

42

Instalaiile de baz care compun linia de producie

Figura A. Linie automat de producie pentru pelei din rumegu umed de un fel
1-instalaiile de baz care compun linia de producie; 2-alimentatorul de ncrcare
cu band; 3-separatorul de fracie groas depozitul de rumegu umed; 4-usctorul
cu tambur; 5-separatorul pneumatic; 6-separatorul magnetic; 7-maina de
mrunire cu bttor; 8-silozul de rumegu uscat; 9-sistemul de stabilizare
automat a umiditii; 10-siloz plus adugare; 11-al doilea component; 12rezervorul tampon; 13-granulatorul cu rcitor al rolelor i al cilindrului principal;
14-rcitorul pentru pelet; 15-sita pentru pelei; 16-depozitul pentru produsul finit;
17-staia de ambalare n big-baguri; 18-linia automat de ambalare; 19-sistemul de
aspirare a pulberii dotat cu ventilator i filtru; 20-generatorul de aburi cu staia de
epurare a apei compresor; 21-toctorul; 22-silozul de combustibil; 23-staia
electric de distribuie; 24-automatic i vizualizare

43

Linie automat de producie pentru brichetul din rumegu provenit de la

gatere
Ciclul de lucru al liniei se ncepe de la livrarea rumeguului cu ajutorul
mainii de ncrcat pe alimentatorul cu band cu rzuitor i reglare continu a
vitezei de alimentare. Din alimentatorul cu band rumeguul trece n separatorul de
fracie groas unde de materia prim sunt separate prin cernere bucile mai mari
de lemn, scndurile i pietrele mari. Rumeguul cernut este transportat apoi la
depozitul de materie prim umed.
Din siloz rumeguul umed este pus pe transportatorul cu band al usctorului
care n mod automat dozeaz materialul n usctor n funcie de umiditatea
rumeguului (sistem automat n totalitate, controlat de un microprocesor). n acest
moment pornete procesul de uscare i diminuare a umiditii 55-60% la 12-14%.
Materia prim uscat cade n camera de expansiune a usctorului unde are loc
separarea rumeguului uscat de vaporii de ap i de factorul de uscare. Materialul
uscat este primit din camera de usctor apoi transportat afar (n exterior) unde
ncepe msurarea de umiditate, care este folosit pentru controlul automat al
uscrii. Factorul usctor i vaporii de ap trec printrun ciclon, n care are loc
eliminarea micilor pri volatile, expulzate apoi n atmosfer. Pulberea este
separat n ciclon, apoi revine prin as n procesul de fabricaie.Rumeguul uscat
trece prin separatorul pneumatic i prin separatorul magnetic (unde are loc
separarea de mici impuriti cum ar fi pietre, metal) n concasor (moara cu
ciocane). Aici are loc mrunirea la fracia corespunztoare i omogen.
Dup
mrunire rumeguul este transferat cu transportorul pneumatic n silozul
depozitului de materie prim uscat. Rumeguul mrunit este transportat din siloz
la rezervorul tampon al brichetierii de unde, cu ajutorul sistemului de alimentare n
melc i cu reglare continu, sunt dozate n brichetier, unde are loc procesul
propriu-zis de presare a rumeguului n brichete. Dup ce iese din brichetier,
bricheta ajunge n instalaia de primire de 6-12 m lungime, n funcie de ce fel de
tip de brichet vrem s producem (industrial, pentru emineu). Dup ce trece prin
instralaia de primire, bricheta rcit i ntrit ajunge n concasor, din care cade
automat n sac sau n instalaia de tiere cu ajutorul cruia putem obine brichete de
aceeai lungime (10-30 cm). Brichetele tiate n fragmente egale sunt aezate de
ctre un muncitor pe banda mainii de mpachetat i sunt ambalate n pachete de 515 kg.
44

Sistemul de alimentare cu combustibil a cuptorului usctorului

Cuptorul usctorului este alimentat cu surcele din deeuri de lemn (preferabil
umed). n exteriorul halei sau n alt ncapere se afl toctorul cu ajutorul cruia
mrunim deeurile de lemn iar apoi le transportm n depozitul de combustibili
(siloz, asigurarea cu combustibil pentru usctor pentru 24 de ore). Din siloz
surcelele sunt luate cu ajutorul transportorului cu melc i puse n distribuitorul
combustibilului ctre cuptor, ambele dotate cu senzor de nivel a combustibilului
care controleaz activitatea transportorului cu melc. Introducerea materiei prime n
cuptor se efectueaz n mod automat fiind condus de un microprocesor care
controleaz temperatura cuptorului, pornete i oprete distribuitorul de
combustibil i ventilatorul furnalului.

Figura B. Linie automat de producie pentru brichete din rumegu provenit de la

gatere
1-alimentatorul de ncrcare cu band; 2-separatorul de fracie groas; 3-depozitul
de rumegu umed; 4-usctorul cu tambur; 5-separatorul pneumatic; 6-separatorul
magnetic; 7-maina de mrunire cu bttor; 8-silozul de rumegu uscat; 9rezervorul tampon; 10-brichetier;11-instalaia de primire; 12-linia semiautomat
de ambalare n pachete 5-15 kg; 13-toctorul; 14-silozul de combustibil; 15-staia
electric de distribuie automatizat.

45

46

Deintorii deeurilor lemnoase au urmtoarele obligaii:

s depoziteze deeurile lemnoase n mod selectiv, pe platforme betonate,
special amenajate;
s respecte reglementrile de mediu specifice i, dup caz, Normele aprobate
prin Ordinul MAAP nr. 635/2002 (termene, modaliti i perioade de
exploatare a masei lemnoase );
se interzice abandonarea deeurilor de orice tip pe terenurile agricole, n
zonele cursurilor de ap, lacuri, terenuri virane, rigole stradale;
s in evidena cantitilor de deeuri lemnoase pe categorii;
este interzis acoperirea deeurilor lemnoase destinate valorificrii drept
combustibil, cu produse sintetice i tratarea lor cu produse chimice.
Concluzii
n ceea ce privete consumul de biomas al Romniei, n regim de
exploatare energetic, se folosesc bio-combustibili de diferite tipuri, dup cum
urmeaz:
- combustibili pe baz de lemn, folosii n cazane industriale de abur sau de ap
fierbinte, pentru diferite procese de nclzire industrial;
- combustibili pe baz de lemn, folosii n cazane de ap cald, cu puteri termice
unitare ntre 0,7 MW i 7 MW;
- sobe i cuptoare cu lemne i/sau diverse deeuri agricole, utilizate n sfera
nclzirii individuale a locuinelor i pentru prepararea hranei, a apei calde
menajere etc.

47

Bibliografie
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/management/managementuldeseurilor-de-lemn-21760.html
http://www.scribd.com/doc/128933485/deseuri-lemnoase
http://www.colecteazaselectiv.ro/stiati-ca/
http://centrale-buderus.com.ro/blog/cum-se-produc-peletii-preseuscatoare-tocatoare-maruntitoare-mixere-peleti-linie-fabricatie/
http://www.youtube.com/watch?v=PGMdA0VXuY8
http://www.youtube.com/watch?v=FGMkR9aF9qk
http://www.goldmark.ro/indexro.html
http://www.kwg.ro/ro/salcia-energetica/
http://www.undp.md/projects/Biomass/Ghid%20pentru%20furnizorii%2
0de%20Bio-Combustibil.pdf
http://innopas.eu/fileadmin/innotrans/Branchenberichte/Landessprache/
RAPORT-romanian.pdf
http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/industria-lemnului/Ramuraprelucrarea-lemnului-Ec36.php
http://ec.europa.eu/environment/industry/retail/pdf/issue_paper_4/ENV2012-00378-00-00-RO-TRA-00.pdf

48