Gândirea Biopolitică A Lui Eminescu

- - ....... ...- ,..- ..
, v-
'.11p;tii.,o"fillli:.
'-1.,
TO 0 ,11.7-...Wiiir...ow,n.r.....mul...,
0.11116111W
,1
.11
*1-,17,......-
-",-11
Igia)
w.
;12
1,,,..,,f,
..1.,-...777
I, ,,''".
CI, (((ifl{..att111.1.1P.;11.1172'1,01..;41''' lin pm
.v, .
, s.,..... .. .., _
2.-ei'
dti
es
....
lo
,7kns."
l'al,V,I, II 11'111 h;,,..''
flaiiimiltult 1.111{11 I.
,:iiiA,if,stfaAi;:::;.i:t:::-.1inommigwommunnumplistanalmsw
_. 000000000 s oor ',mu..
t'AUUTlinIffll
CNI
r,
0
tor4-4
.15
C.)
CI)
co WI
A,
la.
a4
;;,,
0 =-
J2.44
NP.
IIMR,'.
VS
CO
gr:
fl
" vr.v.1
4-,Firij..,,V14,n-nry-rwin,wwww.ww=v.svvwwTrirVIMVIITWVIIIItrf
- ,-nr,-
iii
1. 1.014#44,^:
_..,4
04,!,..,t,Li4111.1111,2110
'...i., ,....,,,,.........,1.=<111/111117111InitrniiiiIII/IIIMHifilin'illrililli111)1111/1
0...,,,,,Siiit,..
#:i: -?.,,;...
:41160.!g
0...1,
....
A11)11,
CD
26
am......
=
(CC
0:1
Gndirea biopolitic
a lui Eminescu
tlt:Zt1
ttf=
141at,:
1;;
Sau (ant
adevdr
iti ag:,14
illi
;.grf
nu
sd fie in
iTzp-
merita 0 fie".
.1-
10&:1-_
Erninescu
-4
nici
de
Gheorghe Vornica
SIBI U, 1943
Editura Astrei
Tiparul institutului de arte grafice Dacia Traiani"
Prated 200 Lei
www.dacoromanica.ro
qtAtir-ptt.
ASOCIATIUNEA, pentru literatura mina

111 cultura poporului roman"
Intemeiata tn 1861.
Pretiedinte de onoare:
M. S. REGELE MIHAI I
Preggedtnte :
Dr. Iullu Moldovan.
Vtee-preoedtntt :
Dr. Oh. Moga, Dr. Gh. Preda of Sabin Evutian

14embrIt de drept at ComItetulul Central:
l.P.S. Sa Mitropolitul bts. ort. rom. din &btu Dr. Nteolat Bluetit
MentbrIt Comitetnlui Central:
Agarbiceanu loan, canonic
Aron Victor, protopop
Dr. Ben Ilia, medic
Bogdan-Duica Constanta, prof.
Dr. Bologa Vasile, dir. lic. I. r.
Dr. Borcia Lucian, advocat
Dr. Bornemisa Sebastian, publicist
Dr. Bona Alexandru, prof. univ.
Dr. Brediceanu Tiberiu, I. membru
in Cons. Dir. roman
Dr. Ullman Nicolae, medic
Cioran Emilian, protopop
Colan Nicolae, episcop
Dr. Corneanu Cornel, advocat
Mail& Gh., canonic
DAncilA loan, protoereu mItar
Dr. Dragomir Silviu, prof. univ.
Dr. Ghibu Onisifor, prof. univ.
Dr. Hatiegan Iuliu, prof. univ.
lacobescu Teodor, institutor
Dr. Ilea Vasile, medic
Dr. Lowey Liviu, medic
Dr. LAzAre cu V i e, epi cop

Dr. Lupa; loan, prof. univ.
Dr. Macaveiu Victor, prepozit capit.
Dr. Manciulea $tef an, insp. qcolar
Dr. Maniu luliu I. Min'stru pregedinta
Dr. Moldovan Valer, prof. univ.

Dr. Nicoarl Eugen, medic
Dr. Nitescu Voicu, advocat
Olariu Petre, institutor
Pelivan loan, advocat
Dr. Papa Augustin, prof.
Pop $tefan, dir. lic.
Dr. Russu Alexandru, episcop
Rusmir Ilie, prof.
Sandu loan, dir. Ipc. normals
Dr. Stanciu Victor, prof. univ.
Dr. StAniloaie D., rector. Acad, ktrol.
Dr. Stoichitia losif, medic
Dr. Suciu Coriolan, prof.

Simu loan, protopop
Teposu Silviu, prof.
VAtitaianu loan, dir, goo. I. p.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA ASTIR A"

Nr. 26.
GANDIREA BIOPOLITICA
A LUI EMINESCU
DE
GHEORGHE VORNICA
Sat.' tam aceasta s fie in adevar romneasca

sau nici nu merita sa fie".
Eminescu
SIBIU, 1942
Editura Astrei
Tiparul institutului de arte grafice DACIA TRAIANA" S. A.
Inscris in Reg. Corn. Fi. 2175 1931
www.dacoromanica.ro
CLIVANT NAINTE
Lucrarea de fatd orea s1 insemneze implinirea in parte
a unui gand mai oechiu al Domnului Profesor Julia Moldovan,
acela de a ardta lain ii romanesti gandirea biopolitica a tut

Eminescu, gandirea aceluia ncare ca nimeni altul a pretuit
tezaurul firei rornanesti, care a fost cel mai autentic nationalist
si nu a incetat sd ceard oranduirea oietii noastre pe baza trapditiei si a legilor firii".
Mioa reoenit mie, umil stupor al realitdtilor romanesti,
sarcina de a desprinde din scrisul eminescian aceastd gandire
pdtrunsd de principii biopolitice. Am fdcutoo cu toata pasiunea,
conoins cd nu puteam cunoaste zdbaod mai phicutd decal strap,
dania pentru implinirea acestei lucrdri.
Materialul de informatie eminesciand loam scos din arm&
toarele lucrdri: M Eminescu, Scrieri politice, ed. D. Murdrasu,
Scrisul Romanesc, Cralooa 1931, M. Eminescu, Opere, ool.
I-IV, ed. Profesor Ion Cretu, Cultura Nationald, Bucuresti 1939
si Nationalismul lui Eminescu de D. Murdrasu, Bucooina-Toroo
utiu, Bucuresti 1932. Partea de biopoliticd am culesoo din It&
crdrile Domnalui Profesor Moldovan: Igiena Natiunei, Cluj
1925, Biopolitica, Cluj 1926, din Transilvania, reoista Astrei",
precum si din Buletin Eugenic si Biopolitic.
Gandul eleoului, la indemnul profesorului, a fost de a
cerceta rnanuscrisele lui Eminescu dela Academia Romand,
dar imprejurarile de azi nu mioau ingaduit aceasta. Gandul
rdmne oitr, ca l preocuparea pentru gandirea blopoliticd a
lui Eminescu.
Multumesc Domnului Profesor Moldooan pentru faptul
de aomi fi incredintat mie aceastd lucrare, pentru toate india
cadre date si pentru grija ca ea sd Dada lumina tiparului.
OHEORGHE VORAICA
Sibiu, Septemorie 1942.
1
www.dacoromanica.ro
PARTEA I
EMINESCU, URIA$ AL ROMANISMULUI
Idealist pe culmile reallfatil"
A. C. Popovici
Sunt oameni care intruchipeaza in lutul lor vremelnic ves.

nicia unui neam. Ei deslusesc caile viitorului i aratd neamului
drumul de lumina pe care trebue sa meargd. De cele mai multe
ori neintelesi de multimile oarbe, peste rastignirile prezentului ii
asteapta biruinta viitorului, ziva de inviere cand intreg neamul
se regaseste in ei.
Urias al romanismului, Eminescu rastoarna azi lespezile grele
de uitare sub care il ingropaserd dusinanii neamului, pentrucd se
facuse aparatorul drepturilor poporului roman si apare la lumina
mare' si mandru, cum a fost, intruchipare a geniului national.
Pentru noi, cei care facem parte din randul Romanilor azi
in vieata, aceasta regasire este prilej de mare bucurie.
Impreund cu A. C. Popovici, noi ne manifestam intreaga
admiratie pentru acela care a fost intruparea intelepciunii secu,
lare a poporului roman, un fel de ardtare a duhului national",
intreaga noastra admiratie pentru poetul neintrecut de nimeni

altul 'Yana azi si nemarginita admiratie pentru ganditorul politic,
din scrisul caruia scanteiazd o intreaga filosofie politica. Eminescu
a vazut in mod genial liniile desvoltarii noastre de totdeauna. El
nu a facut si nici nu putea sd facd politica meschind de partid,
ci a reprezentat o puternicd individualitate cu raddcinile adanc
infipte in glia strabund, care creste mereu pe masura ce inaintdm
pe drumul desvoltarii noastre firesti si pe acela al implinirilor
nationale. Ca ganditor politic, Eminescu poate fi un bun inv .
tator al neamului". Eminescu e mintea limpede a unui tdran
roman crescut la scoli bune. Pare ca neamul romanesc l.a nascut

spre a ne da icoana vie a firii romanesti".')
1) A. C. Popovici, Nationalism sau democratie, pag. 90.
www.dacoromanica.ro
6
NATIONALISMUL ROMANESC
Nationalismul s'a nascut ca o reactiune impotriva tagaduirei

sau nesocotirei nationalitaii!. A. C. Popovici in opera mai sus
amintita, arata ca principiul nationalitatilor este un principiu reac,tionar, o revolt& a naturei siluite a popoarelor, o reacilune na .
tionala in contra sistemului de nivelare cosmopolita". El s'a ivit
atunci cand visatorii sau vandalii in politica au brutalizat si siluit
realitatile nationale, voind s& faca din toate natiunile o singura
massA uniforma.
Aparut la inceput ca o reactiune impotriva opresiunii natio .

nalitalilor de catre stat, nationalismul a ajuns sa insemneze in
statele nationale, miscarea de aparare si de promovare a dreptu .
rilor neamului, mai presus de orice considerente si idei. Lupta
pentru legea si datina strabuna, lupta pentru asezarile naturale de
desvoltare ale neamului, reactiune impotriva a tot ce este strain
firii i sufletului poporului.
Este foarte greu de a se defini ce este o natiune, un neam

un popor. Aceste notiuni dobandesc un continut sau altul,
dupa cum autorii respectivi au o conceptie mecanica.materialista
despre lume sau o conceptie biologicd.organicista.
La ganditorii nostri politici gasim des folosita expresia de
nationalitate".1) Aceasta notiune in intelesul folosit de autorii
citati cuprinde in ea apartenenta la natia romaneasca, mai precis
calitatea de a fi roman. Nationalitatea este totul pentru un om,
ea este sublimul si divinul.
hi
In veacul in care traim noi ins& nu se poate suprapune

natia" in intelesul celor vechi ai nostri, cu natiunea, concept
atat de politic si de politicianizat si nationalitatea. Profesorul
George Montandon in cartea sa L'Ethnie Franaise", arata deo .
sebirea dintre natiune i nationalitate. Lin om poate fi membru
al natiunii elvetiene, dar nu exists o nationalitate elvetiana, ci
exista elvetieni de nationalitate franceza, german& sau italiana.
Pentru George Montandon, nemtii folosesc cuvantul Nation pentru
natiune si cuvantul Volkstum pentru nationalitate. Pentru a evita
confuzia dintre natiune si nationalitate, acest autor propune folo.
sirea termenului de ethnie", grupare natural& la determinarea
caracterului careia 111ft-a toate caracterele omenesti, somatice, ling.
1) M Eminescu, A. C. Popovici, A. C. Cuza.
www.dacoromanica.ro
Nistice si culturale. Natiunea este o grupare politic& creatS de

istorie i apartinand armaturei unui stat, iar rasa este o conceptie
savant& Termenul de popor s'ar aplica atunci cand nu se vor .
beste precis de o rasa, speld sau gen.')

Pentru democratie, cu corolarul ei tiinific, neolamarkismul,
oamenii fiind egali intre ei ca zestre ereditarS, iar mediul atot .
puternic, natiunea consta dintr'o sums de indivizi, pe care impre .
jurdrile si vointa lor ii leagS impreuna. Apartenenta la o natiune
este un act de vointa, al individului care o cere sau o praseste,
a acelora care o acordd sau o ridicS.
Ernest Renan si.a intemeiat definitia natiunii pe elementul
sufletesc. 0 natiune este un suflet, un principiu spiritual, o cone
stiintd morala. Omul nu este sclavul rasei, religiei sau al mediului
inconjurator.
Ramsey Muir sustine de asemenea primatul elernentului

psihologic la formarea unei natiuni, recunoscSnd insd i prezenta
altor factori constitutivi. Astfel o natiune pentru a se forma are
nevoe de urrnStoarele elernente : arie geografica, arie de rasa,
arie de limbaj, arie de religie, un sistem de guvernare, un sistem
economic si o comunitate de traditii. Acestea din urrn expri .
mate prin obiceiuri, cantece dragi, legende, etc. Factorul acesta
din urmd este cel mai importat, cel mai puternic dintre toti fac .
torii modelatori de natiune, de altfel este si singurul indispen.
sabil. In esent natiunea este un sentiment. Membrii care for.
meazA natiunea cred si sunt convinsi pasional i unanim c ale .
tuesc o natiune. Pentru aceasta se cere o organizare mentals, nu
material& comuna, care sd facd grupul capabil de o vieatS co.

mull& cu deliberare i voint colectivd. Dups. William McDougall,
natiunea este un popor sau o populatie care se bucurS de un

oarecare grad de independentS politics si poseda un caracter
national, fiind deci capabila de o deliberare si de o vointa na.
tionala.
Rabindranath Tagore in cartea sa Nationalismul" defineste
astfel natiunea : 0 Natiune, in intelesul de uniune politics si

economicd a unui popor e fenomenul pe care il oferd o popu.
latie c"and e organizatd in vederea unui scop rnecanic".2) Pentru
1) George Montandon, L'Ethnie francaise, Paris, Payot, 1935, p. 26-29.
2) Rabindranath Tagore, Nationalismul, Editura Cultura Nationala, Bucuresti 1922, pag. 15.
www.dacoromanica.ro
Tagore aceasta natiune este egoismul organizat al unui intreg

popor, tot ce poate fi mai putin omenesc i mai putin spiritual.
Organizatie fara suflet, natiunea este o masina rigida si cumplit
de monotona in tot mersul ei, iar nationalismul este o epidemieingrozitoare, care distruge puterea morala a ornenirii.
Dintre autorii romani, D.1 D. Gusti a elaborat urmatoarea
definitie pentru natiune Natiunea este o creatie sintetica volun .
tar& o unitate social& cu vointa sociala drept causa mooens
procesului de nationalizare si cu manifestarile creatore, pe taramul
sufletesc, economic, juridic si politic, al vietii nationale, care for .
meaza cultura nationala".1) Deci pentru autorul Sociologiei milltans, la baza unei natiuni se afla un act voluntar, ea este o creatie
voluntara care se realizeaza in fiecare clipa prin vointa de a fi,
a trai si a lupta. 0 natiune lipsita de vointa, recade in starea

naturala de popor, comunitate de sange si traditie, cu o vointa
pasiva de resemnare si de fatalism. Ap. explica D-1 D. Gusti
natiunea. Esenta vietii nationale ramane vointa.
D.1 A. C. Cuza defineste astfel natiunea O natie este
totalitatea indivizilor de acelai sange, formand prin coheziunea
lor naturala aceeasi fiinta colectiva cu orgine proprii cari sunt
clasele sociale i Statul l cu acelasi suflet, care este n tionalitatea" ')
Defmitia aceasta se apropie de ceea ce intelegem noi prin neam
i altii prin popor.
Pe plan politic, nationalismul si.a interneiat lupta pe deose .
birea care trebue facuta intre conceptul de national" si cel de

cetatean", acordand prima calitate numai acelora care prin sange
si traditie sunt legati de comunitatea neamului i nesocotind cu
totul calitatea de cetatean in ceea ce privete apartenenta la colec
tivitatea nationala a acelora pe care sangele i trecutul lor nu.i
poate lega de parnantul si de istoria tarn.
Pentru nationalismul biologic natiunea are baze organice,
independente de vointa oamenilor si de imprejurari. Mai mult
decat o suma de indivizi, natiunea este o fiinta, un organism in
care indivizii. joaca rolul celulelor cu rostul lor pecetluit de
moarte fata de permanenta vietii. Natiunea este mai mult decat
un principiu sufletesc sau un element psillologic care grupeaza pe
oameni, ea este in primul rand un organism, cu netagaduite9 a Gusti, Encielopedia Romantei, vol. I, pag. 18.
2) A. C. Cuza, Nationalitatea in arta, Prefata la editla III, pag. VII.
www.dacoromanica.ro
temeiuri biologice, din care rasar i cresc celelalte elemente corn.

ponente.
Important de stabilit este raportul dintre ras
i natiune. Dela
inceput trebue sa stabilim cd rasa este un concept stiintific, nu

politic. Unii autori si unele grupari acordd sau neap valoarea
acestui concept, dupd conceptia lor de vieata si dupd interesele
grupului.
La origina natiunilor se afld faptul material si biologic : rasa,

adicd patrithoniul ereditar. Noi nu putem fi mai mult decat ceea
ce ne.a facut natura. Purtam in sangele nostru calitatile si defec .
tele stramosilor, care se pot sau nu actualiza in mediul inconju.
rator. Calitdtile rasiale se transmit ereditar, individul nu are posi .
bilitatea sa evadeze din rasa lui. La temelia unui neam, la temelia
unei natiuni, pot sa stea mai multe grupari rasiale, unificate in
caracterul neamului, constituind individualitatea etnica sau natio.
nala. Foarte important in stabilirea deosebirilor dintre natiuni,
este felul de a reactiona, elernentele sufletesti reactionale, care

ocupa cel dintaiu loc, fara a uita insa cd izvoresc din substratul
organic al rasei.
La temelia unei natiuni nu poate sa stea un act de asociatie
mire indivizi, un contract social. Noi apartinem unei comunitati
naturale nu prin vointa noastra, cad nu ne putem alege patria,
pamantul stramosilor, dupa cum nu ne putem alege parintii, ci
aceasta apartenenta este hotaritd numai de nastere. A fi roman
nu este un act de vointa, ci este o stare de fapt care nu poate
ft kgaduita si din care nu putem evada.
Dar aceasta stare de fapt, intemeiata pe traditie i pe sange,
constitue samburele natiunii sau numai al poporului ? Aici este
problema care trebue deslegata, aid se irnpune lamurirea i uni .
ficarea intelegerii notiunilor sociale i nationale, pentru binele
intregei cornunitati romanesti. Pentru noi natiunea este o forma .
tiune naturald, superioard
indivizilor care o compun, dar nu
natiunea este unitatea suprema, ci neamul, comunitate de sange

pi traditie. Neamul pentru noi nu poate sa insemneze o stare na.turald inferioara, pasivd si fatalista prin lipsa vointei i consti .
intei de a trai si de a lupta. Neamul este vesnicia, natiunea tin

moment pe drumul vesniciei neamului, organizat in forma de
stat i cu constiinta politica. Pentru o mai deplind lamurire sa.
staruim putin in randurile ce urmeaza asupra neamului.
www.dacoromanica.ro
'10
NEAMUL
,,cornunitate de sange, traditie, spatiu
i destie.
Mutt s'au straduit, nesfarsita stradanie, conducatorii popoa .

i legiuitorii, ca sa gaseasca cuvantul cel mai
potrivit care sa cuprinda realitatile nationale, specificul fiintei
relor, invatatii
etnice. Nation, nationalite, ethnie, population, - Nation, Volkstum,

Volk, - Natiune, nationalitate, neam, popor.
Noi credem ca Romanii au in limba lor cuvantul mutt

cautat, cuvantul atotcuprinzator, sapat de vremuri in mintea si
in sufletul nostru, cuvantul neam".

Mai mult dee& nationalite si ethnie, mai mult decat Volkstum
si Volk, noi avem cuvantul nearn, care vorbeste singur din adan .
curile fiintei noastre si din negura istoriei. Cuvant care inseamna,
asa cum se mai foloseste in lumea noastra taraneasca, legatura
de sange, cuvant care arata obarsia i devenirea, deci continui .
tatea vietii, cuvant care arata legatura de obiceiuri i datini, felul
de a reactiona, calitatile bune i naravurile rele si care dela comu .
nitatea filial& dela un grup de oameni, si.a intins cuprinsul la
intreaga suflare romaneasca.
Fireasca a fost la noi aceasta trecere dela ideea de farnilie
la cea de neam. In gandirea taranului nostru neamul cuprinde o
mare familie, care a aiuns azi marea familie romaneasca.
Pretutindeni familia, si in deosebi la noi, a fost puternic
infipta in glie si in trecut. In familia roulana strabunii isi aveau
locul de cinste si de inchinare, de pioasa aducere arninte, zei ai
casei i ai neamului. De.a.lungul veacurilor noi am rezistat da .
torita trainicei oranduieli vechi, cu familii bine inchegate, vigu .
roase i strans legate de glie.
Neamul romanesc cuprinde pe toti Romanii care traesc pe
acest pamant, pe toti Romanii care au trait dela iriceputul istoriei
pe acest pamant si pe tobi aceia care se vor naste Romani.
Cea dintai calitate a unui nearn este continuitatea : istorica
si biologica. Neamul este o unitate biologica in devenire I De.a .
lungul veacurilor i de.a.lungul indivizilor se transmite patri .
moniul ereditar al strabunilor, sangele i sufletul.
Neamul are un patrimoniu biologic : sangele, o zestre ere .
ditara proprie i caracteristica, mostenire dela cei care au intemeiat
:neamul, modelata in tirnpul istoriei prin amestecul cu alte nearnuri.
www.dacoromanica.ro
Afard de patrimoniul biologic, neamul mai are un patrirnoniu

spiritual : traditia i cultura sa, crescute pe o gandire comuna, pe
o conceptie de vieata care ii este proprie. In acest patrimoniu

spiritual se cuprinde, si limba, religia, obiceiurile, datinele s. a.
Limba insa nu constitue elementul principal al nationalitatii. 0
spunem impreuna cu Eminescu, care arata cat de strdini cu
neamul si cu naravurile rele sunt unii indivizi care geograficeste
locuesc acum pamantul romanesc si care ne.au invatat limba,
fara sa se poatd apropia de firea si de sufletul adevaratului popor
romanesc ; calitaiile sufletesti inascute rasei au importanta prin.
cipala. Neamurile isi castiga locul in fata lui Durnnezeu si in
fata istoriei prin conceptia lor despre vieata si moarte, prin cul .
tura lor, care este expresia geniului national, precum i prin
vitejia si onoarea lor.
Patrimoniul material al unui neam este pamantul tarii, p .
mantul care noua ne.a fost intotdeauna si leagdn si mormant".
Neamul cuprinde deci ; un patrimoniu biologic : sangele, un patrimoniu spiritual : traditia, cultura, limba, religia, felul de
intelegere a lumii, onoarea, - si un patrimoniu material : pamantul
tarii, glia strabuna,
toate sub semnul devenirii istorice i bio.
logice.
Domnul Profesor I. Moldovan a pus pentru noi Romanii

aceasta idee nespus de pretioasa a neamului. Idee desprinsd din
trecutul si din sufletul nostru, exprirnand vesnicia comunitatii de
destin in care traim si care prin claritatea .cuprinsului ei inlatura
putintele de greseala si de confuzie cu alte notiuni care vor sa

defineasca colectivitatile naturale.
Pentru a cuprinde in putine cuvinte intreaga realitate a nea.

mului, Domnul Profesor Moldovan s'a oprit la formula : Neamul
este o comunitate de sange, traditie, spatiu i destin".
Noi ne simtim Romani in primul rand prin sangele care

circuld in vinele noastre, sange diferit de al altor popoare si care
cuprinde o picatura din sangele acelora care au contribuit la

faurirea neamului nostru, picatura transmisa noua prin mosi si
stramosi. Aceasta comunitate de sange, mai mult decat limba,
credinta si interesele comune, explica legatura puternica si tainicd
care ne leaga pe toti intr'o adevarata solidaritate nationald,
aceasta comunitate de sange explica actele de disperare, de vitejie
www.dacoromanica.ro
12
si de suferinta din trecutul unui neam, mandria originei noastre,

dorul de a ne cunoaste trecutul si dragostea de mosi.stramosi.')
Din aceasta cornunitate de sange izvoreste o comunitate de
traditie. Noi detinem o parte din sangele neamului, primita dela
8tramoi prin parinti pentru a o transmite urmasilor nostri. Pe
lancja aceasta particica de sange, detinem o particica din sufletul
neamului. Noi nu suntem decat vase de lut prin care vorbeste
eternitatea neamului. Exista o comunitate de gandire si de simtire
romaneasca a tuturor Romani lor din toate timpurile si din infi .
nitul viitorului. Aici intra dragostea fata de limba noastra, fata
de cantecele i legendele noastre, fata de obiceiurile noastre, fata
de trecutul nostru. Aici se cuprinde orice manifestare autentic
romaneasca, orice exteriorizare a sufletului neamului. Aceasta
comunitate de traditie explica intreaga noastra fire, care nu se
poate desminti fara a inceta sa fie ea insasi. Aici intra si proc
blema culturii, care nu poate fi decat nationala, opera de adan .
cire i de diferentiere a geniului national.
Neamul este o comunitate de destin. Nascuti romani fara
voia noastra, noi nu putem fi altceva prin vointa noastra sau a
altora. Daca in ultima vreme s'a acordat de catre state o natio .
nalitate politica unor oameni care rcnuntau la nationalitatea lor,
aceasta nu putea influenta nationalitatea adevarata. Referindu.se
la Romani, Erninescu spune intr'un loc, ca nationalitatea romana
se va stinge cu ultimul roman material, nu prin instrainarea
lirnbii sau prin rencgatiune. 1.(gaturi organice indestructibile ne
aduna intr'o comunitate de destin in care nu putem sa fim decal
ceea ce au fost parintii i stramosii nostri. Din stejar nu poate
rasari decat stejar i din salcie numai salcie, ne spune tot Erni.
nescu.
Pamantuf pecetlueste legatura dintre fiii unui nearn prin

inradacinarea in glie, prin munca cea de toate zilele, prin sangele
varsat pentru petecul de pamant strabun, prin mormintele celor
morti, o comunitate in care omul i firea se contopesc inteo
tainica imbratisare sub semnul neamului.
Impresionant este, pentru cercetatorul care se ocupa cu
studiul neamului, faptul pus inafara de orice indoiala ca, daca
mergem inapoi pe scara generatiilor care constituesc neamul,
') Prof. I. Moldovan, Igiena Natiunei, pag. 9.
www.dacoromanica.ro
13
urmarind o spita ereditara, dela o vrerne observam ca numarul

strabunilor scade. Socotind ca fiecare ona are doi parinti, patru
bunici, opt strabunici,
m. d., la un moment dat, daca putem
controla sirul stramosilor, -observam ca numarul lor este mai mic
decat cel indicat de progresia aritmetica constatata. Fenomenul
se explica prin interventia strabunilor comuni, din cauza inrudirii
inevitabile dintre oarnenii care alcatuesc o colectivitate natural&
Domnul Profesor Moldovan arata ca daca o familie s'ar inmulli

cu 1% pe an, dupa 2000 de ani ar avea cloud miliarde de urmasi
si invers, daca nu ne.am inrudi intre noi, intorcandu.ne cu 2000
de ani in urrna, o familie din timpurile noastre ar trebui sa aiba
doua miliarde de stramosi. Domnul Profesor Moldovan dove .
deste ca noi Romanii, asa suntem de inruditi intre noi, incat nu
exista roman care sa nu aiba sange comun cu alt roman, de

oriunde ar fi acesta si din orice timp. lad ca si stiintific, nutern
considera neamul romanesc ca o mare familie si putem spune,
impreuna cu Domnul Profesor Moldovan : Noi toti suntem
frati".
Dupa ce am vazut ce este neamul, sa ne intoarcem la na.

tiune. Pentru noi natiunea cuprinde pe toti Romanii care traesc
in prezent si sunt organizati in stat. In felul acesta natiunea do .
bandeste un inteles politic. Mai presus de formele si de framan .
tarile prezentului, std vesnicia neamului, care cuprinde pe toti
Rornanii din toate timpurile si din toate locurile intr'o mare si
sfanta comunitate de dragoste si destin.
Nationalismul romanesc a insenanat si insemneaza integrarea
deplina a omului in vieata si in istoria neamului. Nationalismul

romanesc urmareste realizarea si promovarea romanului adevarat,
asa cum se desprinde din trecutul neamului nostru. Nationalismut
romanesc insemneaza o notia fecundare a sufletului pierdut al
romanismului, vieata romaneasca autentica, traita organic si spi.
ritual, intr'o continuitate istorica si biologica, care isi are rada.
cinile &lane infipte in pamantul Daciei, din negura vremurilor
de cand s'a statornicit cea dintaiu asezare romaneasca pe aceste
plaiuri, incepand cu Tracii i cu Getii, cu acei Daci care in .
fruntau senini moartea in razboaie, ca sa se apere de dusmani,
sal in timp de pace ca sa duca solie zeilor ; cu legiunile lui
Traian mai apoi, continuandwse cu voevozii tarilor romanesti, cu
www.dacoromanica.ro
14
$tefan Voda Cel Mare si Slant, atlet al lui Christos, cu toti:

sfintii, mucenicii, eroii si vitejii acestui neam.
Nationalismul romanesc a trait prin toti aceia care avand
sufletul nealterat de influentele mediului inconjurator, de atatea
ori pagan si barbar, au luptat i s'au jertfit pentru pastrarea patri.
moniului primit in veghe dela strabuni. Prin ei a trait si traieste
neamul. Ei au trait romaneste din vremuri cand nu exista incd
acest cuvant, dar exista pdmant i suflet romanesc.
Astfel conceput, nationalismul romanesc in vesnicia roma.
neasca a fost o flacara vesnic aprinsa, transmisa din mana in
mana de.a.lungul generatiilor i de.a.lungul veacurilor. Aceasta
flacard a palpait uneori slab ca o candela ce se stinge, alteori s'a
inaltat in valvatal uriase pe cerul care ne strdjueste de mii de
ani, ducand de veste si altora ca existam in acest colt de fume.
Despre nationalism, cum spunea A. C. Popovici, nu s'a
vorbit decat de atunci de cand a inceput a fi nesocotite si in .
fruntate realitatile firesti, comunitatile de vieata in care traim.
Nationalismul in acest caz a insemnat reactiune, lupta pentru
restaurarea primatului nearnului, nu numai in prezent dar si in
viitor. In privinta aceasta Eminescu a fost cel mai mare reactionar
al Romani lor de pretutindeni.
Ca reactiune impotriva unei lumi corupte, nationalismul este
antidemocratic, antirationalist si antiindividualist.
Nationalismul este expresia realitatilor, democratia este ne .
garea lor prin negarea ereditatii si a traditiei, precum i prin
aritmetizarea societatii. Nationalisrnul insemneaza ordine i ierarhie,
promovarea elitelor, deci a calitdtii, democratia insemneaza unix
formizare si egalitarism, promovarea numarului, deci a multimii

fata de cei putini i alesi care trebue sa conduca destinele unei
cornunitati.
Nationalismul este antirationalist, el nu crede in ratiune ca
in suprema realitate a vietii omenesti. Ratiunea este coborita de

pe piedestalul pe care o aezase Revolutia franceza si este redusa
la modestul rol de slujitor al vietii. De asemenea materia este.

redusa si ea la rolul unui instrument de existenta si de lupta si
nu este niciodata promovata ca un scop in sine. Ceea ce cong
teaza este spiritul si sufletul, toate framantarile omului fiind puse
in slujba principiului fecund al vietii, in conformitate cu legile
supreme ale neamului si ale firii.
www.dacoromanica.ro
15
Nationalismul este antiindividualist, pentruca nu, crede in

individ ca un scop in sine, nuoi ingadue toate libertatile pe care
i le.a conferit Revolutia franceza, protestantismul i romantismul.
Nationalisrnul nu vede in individ decat un element subordonat
comunitatii prin care si nurnai in limitele careia se poate realiza.
Nationalismul in lupta lui pentru neam poate veni in conflict
cu unele forme de vizata sau cu grupuri straine de oameni, dar
esenta lui ramane, peste lupta aceasta de aparare, o opera de
constructie pe temeliile trecutului autohton pentru o cat mai buna
desvoltare in viitor. Aceasta opera de rodire constitue nationa.
lismul. Sa fii viu i sa rodesti, sa fii integrat comunitatii de
destin din care faci parte.
BIOPOLITICA
respectarea tntru toate a legilor, care
ne conduc vleata.
Prof I. Moldovan
Biopolitica este politica vietii. Ea a aplrut ca o reactiune
impotriva politicei care nesocoteste legile vietii, care distruge

legaturile firesti ale omului cu natura i cu familia, neaga exi .
stenta comunitatilor naturale 'de vieata, nesocoteste traditia, nu se
ingriieste de viitorul neamului, batjocoreste diferentele de rasa si
patrie, propovadueste egalizarea tuturor in numele cosmopolitis .
mului si al umanitarismului.
Despre biopolitica se vorbeste de atunci de cand realitatile
naturale mai sus amintite sunt nesocotite. Biopolitica apare intr'o
lume corupta de democratie si de anexele sale, pentru a arata
drumul cel drept dela care s'au abatut oamenii si mai ales con .
ducatorii statelor. Glas in pustiu la inceput, in pustiul sufletesc
din tara noastra dupa razboiul mondial, ridicat de Domnul Prof.
Moldovan, biopolitica a prirnit astazi confirmarea timpurilor si
consfiintirea vietii. Biopolitica trebue sa ia locul politicei militante
gi sa puna de acord organizarea statului cu biologia i cu istoria.
Biopolitica este organizare si activitate in cadrul statului,
intemeiata pe legile vietii. Ea este o *Uinta practica, care indica
formele cele mai potrivite de organizare, conform firii omenesti.
Izvorul ei este o noua spiritualitate, o noua conceptie de vieata,
intemeiata pe actualizarea cea mai fericita a tuturor calitatilorneamului nostru, cuprinse in plasma strabuna.
www.dacoromanica.ro
16
Stattli trebue sa aiba ca suprerna preocupare garantarea

prosperitdtii biologice a capitalului uman, temelia existentei si
viitorului neamului. Aceasta nu se poate realiza decat respectand
integral legile evolutiei biologice individuate i umane in general".')

Trebue sa retinern semniticatia acordatd biologicului : Rim
logicul inchide in sine fenomenul cuprinztor al vietii. El nu
exclude de loc vieata sufletului, ci dimpotrivd o intemeiaza pe
realitati apriorice : fiinta umand in ansamblul structurii sale"; )
Legile biologice au dararnat utopia egalitarista a indivizilor;
ca inzestrare ereditara, au dararnat atotputernicia mediului, au

ddramat rnateria ca un scop in sine si.au proclamat vieata ca un
scop, au aratat temporaneitatea individului, fata de continuitdtea
comunitatilor de destin : familie si neam.
Oarnenii nu sunt egali ca zestre ereditara. Mediut nu poate

schimba caracterele indscute omului, ci poate doar favoriza sau
impiedeca actualizarea unor calitati potentiate ale plasmei germi.
native. Ierarhia sociala trebue sa se faca pe baza calitatilor ere .
ditare si a meritului interneiat pe munca. Deci o selectie a celor

mai bine inzestrati si a celor mai muncitori. Individul nu are
drepturi absolute, dupa cum nici vieata lui nu se poate desfdsura
intr'o izolare absoluta fata de semenii sai. Individul nu poate trai
si nu se poate realiza decat prin intermediul familiei si al nea.
mului. Moment efemer, in inlantuirea de generatii care constitue
vieata neamului, individul trebue sa.si subordoneze drepturile
familiei si nearnului.
De asemenea nici statul nu se poate socoti un scop in sine,

el fiind numai forma de organizare si de concretizare iuridica a
neamului, un organism supus modificarilor, dupa nevoile acelei
formatiuni biologice in devenire care este neamul.
Creatie romaneasca, biopolitica inainte de a trece granitele
romanismului, isi inchina toate stradaniile pentru binele neamului
romanesc : Pentru noi, biopolitica, inainte de a deveni univer .
salistd vrea sporul numeric si calitativ al neamului, ocrotirea
elitelor romanesti de azi, de maine si de totdeauna, pastrarea
arneliorarea potentialului nostru biologic : o evolutie disciplinata
de traditia si credinta strdbund".1
1) Prof. 1. Moldovan, Biopolitica, pag. 17.
9) Prof. 1. Moldovan, in Transilvania, anul 68, nr. 6.
3) Prof. 1. Moldovan, In Transilvania, anti!. 68, 1937, nr. 6.
www.dacoromanica.ro
17
Temeliile existentii noastre sunt credinta si raspunderea
etnica, la care adaugam acele forte tainice care ne.au adus biruc
inta intokleauna : credinta in Dumnezeu si ajutorul sufletelor
incrtilor nostri, care conduc pe cei vii pe drumul neamului.
Biopolitica propovadueste si sustine un adevarat nationalism,
care spre deosebire de nationalismul patriotard, atat de superfic
cial si de inrudit cu demagogia uneori, este un nationalism bioc
logic, inaltat pe eternitatea legilor vietii. Acest nationalism asigura
triumful celui mai bine dotat : ... evolutia optirnala se asigura,
avand Ia baza principiul national biologic, prin continua concuc
rents, opozitie i armonizare dintre principiul individualist si cel
social".')
Nationalismul rornanesc primeste din partea stiintei prin bio .
politica, justificari si ratiuni pe care inainte nu le gasea decM in

sufletele acelora care credeau in neam. Intre lumea materialisc
mului liberalist si lumea nationalismului organic, stiinta vietii,
biologia ofera acestuia din urma fundamentele eterne pe care
trebue sa se intemeieze.
Nationalismul biologic propovadueste o organizare a statului
patrunsa de o raspundere biologica, izvorita dintr'o constiinta
etnica, pe drumul traditional al omeniei si al vitejiei romanesti,
pentru implinirea destinului neamului.
In scrisul sau, Eminescu a propovaduit o organizare a stac
tului roman, intemeiata pe legile vietii si pe legile neam-ului,
,expresie a nationalismului sau biologic si biopolitic.
PARTEA II
FENOMENUL VIETH
Gandirea lui Eminescu este o gandire biologica. Este impre.

-sionant pentru cel care studiaza articolele politice ale poetului
de a intalni pretutindeni aceasta gandire organic& aceasta intec
legere biologica a vietii, izvorita din mintea limpede a lui Erni.
nescu. El a gandit biologic intr'o vreme cand biologia nu era inca
o stiinta i s'a framantat cu probleme in legatura cu societatea
omeneasca ,si cu vieata omului in societate intr'o vreme cand so.
1) Prof. I. Moldovan, Biopolitica, pag. 95.
2
www.dacoromanica.ro
18
ciologia, dupa cum constata chiar dansul, isi cauta si ea funda.:

mentele pliintifice.
Aratam in partea de preliminarii a acestei lucrari ca, dupa

cum ne invatd Domnul Profesor Iuliu Moldovan, biologicul in .
chide in el fenomenul atotcuprinzator al vietii, sub toate aspect
tele lui, - el nu poate fi redus la ceva inferior, cum se crede dc
multe ori, ci el cuprinde fizicul, sufletul si intelectul, intr'un intreg
indisolubil, intr'o armonioasd imbinare sub semnul vietii.
Este impresionant de a intalni si la Eminescu aceeasi inte .
legere larga a vietii, aceeasi alaturare de nedespartit dintre cali .
tatile fizice, morale si intelectuale. Fie ca este vorba de indivizi
singurateci, ca elemente ale naturii, fie ca este vorba de popoare,
organisme vii ale aceleiasi naturi, Eminescu cuprinde intotdeauna
in aceeasi gandire calitatile fizice, morale si intelectuale. Eminescu
vorbeste de existenta fizic8 i morala" a rasei roinane, ) de consti .
titutia fizica si morala a populatiunilor noastre. Calitatife fizice,
morale si intelectuale ale rasei, la fel ca ale indivizilor, formeaza un
intreg care poate inflori sau degenera : aptitudinile lor fizice si

morale degenereaza ..."!)
decaderea calitatilor fizice si intelec .
tuale ale rasei romane ...".) Constitutia fizic i morala a unei
populatiuni este constituita din mai multi factori :
sand tatea,
faptura fizica, bunul traiu, bunele moravuri, c'un cuvant intreaga
constitutie fizica si morala a populatiunilor noastre".4)
Eminescu subliniazd mereu importanta caracterelor morale
si sufletesti, care insotesc pe cele fizice. Felul de a reactiona al
individului, gandirea i conceptia de vieata a unui popor, prep
zintd cea mai mare importanta. Aceasta constitue caracterul, prin
care Eminescu intelege comportamentul si care se mosteneste, calitatile morale si intelectuale fiind intrinsece rasei, adica firii
organismului". Ceea ce este fizic adevarat, e intelelectual i moc
raliceste adevarat".5) Acest intreg se transmite din generatie in
generatie, alcatuind patrimoniul indivizilor si al popoarelor.
...
1) M. Eminescu, Opere, ed. Prof. I. Cretu, vol IV, pg. 154).

2) Op. cit., vol. II, pg. 122.
3) Op. cit., vol, II, pg. 118.
4) Op cit., vol. IV, pg. 489.
5) Op. cit., vol. IV, pg. 195.
www.dacoromanica.ro
I9
Eminescu imbratiseaza in gandirea lui intreaga lume organ

nica. El porneste dela un punct de vedere adevarat pentru tota .
litatea fiintelor organice".
Aceasta unitate a fiintelor organice, dupa Eminescu, a fost

descoperita in acelasi thnp de Goethe si de Lemark, iar Darwin
a aratat legile diversificarei acestei unitati si ale evolutiunei, dess
voltand atat de splendid aceasta teorie.1)
Vieata organic& este una si aceeasi pretutindenea, dupd cum
natura e una si aceeasi pretutindenea si de.a.pururea, cu toate
formele ei atat de,deosebite.')
Lumea organica ca si lumea anorganica, este carmuita de
legi fixe i imuabile dela care nu exist& abatere. 0 necesitate
absolutd domneste in lurnea organic& intru totul asemanatoare
necesitatii absolute din lumea neinsufletita.
Se vede c& aceeasi necesitate absoluta, care dicteazd in me .
canismul orb al gravitatiunii ceresti, domneste si in inima omului ;
cd ceea ce acolo ni se prezinta ca miscare, e dincoace vointa

actiune si ca ordinul moral de lucruri e tot atat de fatal ca
gi
acel al lumii mecanice.3)
... precum o lege eterna miscd universul deasupra capes

telor noastre, precum puterea gravitatiunii le face pe toate sa plu .
teased cu repejiune in chaos, tot astfel alte legi, mai greu de cu .
noscut, dar supuse aceleiasi necesitati, dela care nu este nici aba .
tere, nici exceptie, guverneaza oamenii i societapfe".4)
Legi fixe, pururea valabile, carmuesc vieata, omenirea si so .
cietatile omenesti, asa cum carmuesc orice organism viu, sunt
care nu pot fi nesocotite fara ca natura sa nu se

razbune, distrugand pe cei care se tidied impotriva ei.
Este ciudat insa ca oamenii, desi recunosc necesitatea abso .
lutd a legilor care conduc universul si lumea organic& nu vor sa
admita cd aceste legi stapanesc si vieata lor cu aceeasi necesi.
tate absolutd, fara putintd de abatere si fdrd sorti de evadare de
sub puterea lor.
Cel mai simplu om caresa observat cd albina aduna miere
gi ceara, iar cuca Ii pune ouale in cuiburi straine, deduce ca asa
legile vietii,
') Op. cit., vol. 1V, pg. 261.

2'
www.dacoromanica.ro
20
va face albina in veci de veci, ca tot astfel va ramane si nevasta

cucului ... In toate cele recunoastem necesitatea absolutd a legilor
naturii, stim ca o piatra aruncata va cadea in jos dupa o anume
lege, cd repezimea ei va creste succesiv in patrat, stim ca apa nu
curge la deal, Vim ca soarele cata sa iasa la rasarit si sd se cu .
funde la apus in noapte ; numai despre oameni ne facem iluzii ...
Caracterul empiric al oarnenilor e asa de fix, ramane asa de unul
si acela*i, precum e una si aceeasi forma *i sanaanta plantelor, forma
lupului si a mairnutei. Dela lup nu poti astepta fapte de miel, dela

pisici nu apucaturi de caprioara ...".') Numai dela oameni asteptam
fapte neconforme cu natura si inteligenta lor". Sa recunoastem
si in privinta oamenilor necesitatea absoluta a legilor vietii, pentru
o cat mai build organizare a vietii omenesti, conform acestor legi
eterne si conform naturei oamenilor.
Aa intelcge Eminescu fenomenul vietii, unitatea lumii anor.
ganice *i organice, legile eterne, care conduc universul si care
stapanesc tot ce este vieata, oameni, popoare si asezari omenesti,
lucrand dupa un plan precis si aplicandurse cu necesitate absoluta.
EREDITATE $1 MEDIU
Eminescu *tie ca la formarea unui organism conlucreaza doi

cardcterul inascut si conditiile in
care se desvolta organismul.
factori : ereditatea si mediul,
Un organism e rezultanta a dona puteri opuse ; a eredi .

tatii, principiul conservator, prin care rasa si individul pastreaza
si transinite la urmasi calitatile care i.au fost favorabile in lupta
pentru existenta, si a adaptabilitatii, principiul progresiv, prin care
rasa cauta a.si apropia aptitudini noi, ce i le impune noul mediu
inconjurator". )
E drept c pentru crearea unui om mare, trebueste con .

lucrarea a doi factori : unul este acela al imprefurarilor, al doilea
este caracterul si inteligenta persoanei istorice".')
Inteo vrerne cand, dupd cum spuneam, biologia nu exista
ca si *Uinta, Eminescu intueste in adevarata ei lumina aceasta
problemd a ereditatii si a mediului, care constitue azi punctul
') Op. cit., vol. IV, pg. 973.
9 Op. cit., vol II, pag. 82
www.dacoromanica.ro
21
central al biologiei. De patrunderea adevarata a acestui raport, de

stabilirea justei proportii dintre cele cloud forte care determina
personalitatea omului i caracterul popoarelor, depinde conceptia
de vieata pe care ne intemeiem gandirea, felul de organizare
de educatie a vietii individulni i a comunitatii. Individul poarta
inscrise in plasma lui germinativa calitatile biologice mostenite
dela inaintasi si care se pot actualiza intr'un mod fericit atat la
individ, cat si la organismul natural al unui neam, printr'o edu .
catie si organizare intemelata pe cunoasterea legilor vietii, adica
printr'o organizare bimpoliticd.
Principiul ereditatii cu implacabila lui regularitate domina
gandirea lui Eminescu. El *tie si afirma des ca din stejar nu poate
rassri decal tot stejar, iar din salcie numai salcie. Principiul ereditatii
este un principiu conservator, prezent intotdeauna in organismele
vii, chiar sub formele cele mai simple, - astfel ghinda contine in
putinatatea ei stejarul care va creste in viitor si tot astfel stejarul,
oricat de mic ar fi la inceput, un vlastar rasarit din Omani, are

acelasi caracter, aceeasi forma ca uriasul secular care a dat na .
stere unui codru de stejari .1)
Astfel vedem ca la urma urmelor orice forma cat de sub.
Ulla a vietii, se reduce la un substrat solid, experimental si ca
pornirile in bine si rau, atarna dela complexiunea fizica a indivi .
zilor, dela originea lor, dela defectele sau calitatile inascute rasei bor.')
Bine, mare *i frumos, natura nu il da individului x sau y

ca pe un lucru ce I.ar gasi la intamplare pe ulita , din contra
individul dat e un rezultat al principiului conservator al moste
nirii ; el mostene*te calitatile acelea care au asigurat in lume exi .
stenta si puterea stramosilor sai. Aceste calitati constitue carac .

terul individului ; ele corespund c'un complex de idei abituale cu
care el masura, coordoneaza, judeca cursul pururea nestatornic
al imprejurarilor si al lucrurilor".3)
Ereditatea este principiul conservator, cu rol predominant in
forrnarea individului si a popoarelor, - adaptabilitatea este prin .
cipiul progresiv, prin care organismul cauta sa.si apropie aptitu .
dini noi, in raport cu mediul inconjurator, cu conditiile de vieata
2) Op. cit , vol. IV, pg. 191.
2) Op. cit., vol. IV, pg. 415,
www.dacoromanica.ro
22
pe care i le oferd acesta si in raport cu trebuintele indscute ale

organismului.
Necesita tea absolutd a principiului ereditatii se aplicd atat

oamenilor, cat si popoarelor, cdci popoarele sunt produse ale na .
turii, nu ale inteligentii omenesti, organisme vii rezultate din co .
laborarea principiului ereditatii si a mediului. Asa cum vorbeste
de caracterul indivizilor, care se mosteneste si care nu se poate
schimba. Eminescu vorbeste si de caracterul popoarelor, legat de
natura intimd a firii lor. Vorbind de unele popoare degenerate,
Erninescu se intreabd. : Dar vom uita oare identitatea si atavismul
caracterului 1" ') Pentru a arata transmiterea si pdstrarea caracte .
rului la popoare sau la nuclee de popoare, Eminescu citeazd
exemplul Napolitanilor, veche colonie greceascd, care si.au pastrat
pand in zilele noastre, caracterul strdmosilor.
Conditiile in care se desvolt un popor contribue la forr
marea caracterului acestui popor. Noi trebue sa socotim un popor,
ca i un organism viu, intr'o continud miscare, care constitue
insdsi vieata i evolutia lui, fiecare moment fiind o stare de in .
terferenta dintre ereditate i mediu.
incat desvoltarea lui isto .
rica las& urme in caracterul poporului. Eminescu sustine cd in
organizarea fizicd i moral& a Grecilor din Fanar a ldsat urme
mia de ani de crime ordinare, de viclenii, intrigdrii din Bizant,
formand un neam degenerat, irnbdtranit fiziceste si moraliceste.
Legea cauzalitatii e absolutd ; ceea ce s'a petrecut drept cauzd o
mie de ani in Bizant si pan& azi, a trebuit sa treacd in organi .
zarea fizicd si morald a acelui neam ..." 2)
Eminescu se ocupd mult de substratul psihologic al popo .
rului si vorbeste de incercdrile fdcute pentru a intemeia o *dint&
noud : psihologia etnica, care ar corespunde dupd felul cum o
elescrie Eminescu cu etnologia. Eminescu in aceastd parte arata
din nou marea insemnatate a ereditatii in vieata unui popor, care
reprezintd desvoltarea unuia i aceluiasi germene initial :
In vremea noastrd s'au fdcut incercdri de.a intemeia o noud
stiintd: psihologia etnica. Etnografia are de obiect descrierea, im .
parteala i spita de inrudire a popoarelor. Ca atare, se tine deco
parte de istorie si geografie, de alta de anatomie si fiziologie. In
1) Op. cit., vol. 11, pg. 7.
www.dacoromanica.ro
23
.partea geografica studiaza distributia popoarelor pe glob, natura

locuitorilor oricarei tri, datini i obiceie, limb i religie. In parted
istorica deosebeste familiile de popoare, raporturile intre ele si
filiatiunea, le urmareste in migratiunile lor cele mai departate si
in incrucisarile i corcirile lor. In partea anatomica si fiziologica
in sfarsit hotareste caracterele deosebite, pe care se intemeiaza
clasificarea raselor omenesti.
Dar, precum lesne se vede, etnografia nu are a face decat
cu lucruri exterioare : distributie, descendent& migratiuni, datini ;
nu se ocupa cu rezultatul lasat in spiritul poporului prin toate
schimbarile acestea, cu substratul psihologie. Neaparat c i zona
in care locuieste, i natura parintilor din care coboara, si incru .
cisarile, trebue s se fi inmagazinat in spiritul poporului si in
limba lui intr'o forma oarecare ; neaparat ca astfel se va fi de.
prins el de a privi serii intregi de lucruri. Toata istoria unui popor
in orice privire e inmagazinata in prezentul lui si toate cali .
tatile si defectele lui sunt desvoltari ale unui si aceluiasi germene
fundamental, ale unui i aceluiasi sambure. Mutand ciresul sub
zonele cele mai deosebite, el se va modified, insa tot cires o sa
ramana.')
Cea mai mare parte dintre obiectele atribuite de Eminescu

etnografiei, impreuna cu studiul rezultatelor lasate de imprejurari
in spiritul poporului, adica studiul substratului psihologic, formeaza
azi preocuparile etnologiei.
Calitatile morale si intelectuale ale unui popor atarna in primul
rand de rasa, prin care Eminescu intelege calitatile firesti trans .
mise ereditar, apoi de clima si de alte elemente ale rnediului fizic,
de factorii istorici, si de starea economic& element al mediului
social.2) Mediul de desvoltare al fiecarui popor este deosebit de
al altor popoare, caci un popor, ca societate organizata prin na2
tura contra agentilor destructori ai naturii, are a se lupta ici cu
arsita, dincolo cu apa marii, colo cu nefertilitatea pamantului,
colo cu invaziuni repetate....", toata lupta aceasta cu scopul con .

servarii existentii proprii.3)
Eminescu vorbeste adesea despre caracterul individului si
despre caracterul poporului, intelegand prin aceasta zestrea morala
Op. cit., vol. I, pg. 520.
i adev5e, op. cit., vol. II, pg. 203.
1)
2) Art. Fraz
www.dacoromanica.ro
24
pi
intelectuala, legata de calitatile rasiale. Caracterul national
at'
unui popor se desvolta in iurul unor idei dominante, pe care

in universul intelectual si moral
al fiecaruia trebue sa existe poluri, idei dominante, impreiurul
carora sa se opereze miscarea celorlalte gandiri. Aceste idei sunt
Eininescu le descrie astfel :
vertebrele caracterului individual, si cand apartin unui popor intreg,
ele constitue caracterul national ... Ele cata sa rasara din ele .
mente statornice ca si dansele, din natura pamantului de sub pi .
cioare, a cerului de deasupra, a statornicilor datini si gandiri ale
rasei nationale dimpreiur. Aceste idei se mostenesc in bunul sirrit
comun al poporului in aptitudini si inclinari de caracter, pe care
le lasa parintii din parinti -stranepotilor lor".')
In aceasta definitie a caracterului national gasim toate ele .
mentele care constituesc suprema realitate pentru noi, care este
neamul, comunitate biologica de destin, traditie si spatiu. Carac .
terul national se mosteneste din mosi.stramosi, cuprinzand te .
zaurul de simtire si gandire al poporului, statornicile datini pi
gandiri, rasarite din elernentele tot atat de statornice ale spatiului
nostru, din natura pamantului de sub picioare si a cerului de
deasupra.
Acest caracter national ne este caracteristic noua, poporului

nostru i totdeauna se va vedea deosebirea dintre produsul strain
si mintile care constituesc eflorescenta organica" a poporului

nostru.2)
Aceasta este marea problem& a ereditatii si a rnediului in

scrisul lui Erninescu. Din toate cele expuse mai sus Eminescu cere
acelora care conduc destinele neamului nostru ca sa fie organic

legati de fiinta comunitatii romdnesti, de tot trecutul poporului,
sa reprezinte cu adevarat sufletul nostru strabun, si pentru ca pe
baza de vederi organice rsairite din capete organizate" sa mergem
pe drumul cel bun.
.
CRESTERE NATURALA, PROGRES, CULTURA

Cresterea sau desvoltarea este semnul vietii
once nu.i
icoana, ci viu, e organic si trebue sa te porti cu el ca l cu orice
organism viu. Iar tot ce e organic se naste, creste, se poate im .

bolnavi, se insanatoseaza, moare chiar".3)
3) Op. cit., vol. II, pg. tn.
www.dacoromanica.ro
25
Cresterea oricarui organism trebue sa cantina, dupa Emit

necu, germenii unei desvoltari organice".
Aceasta desvoltare a oricarui organism viu se face conform
legilor imanente ale firii, de respectarea carora depinde vieata
lunga sau scurta, inflorirea sau decadenta, boala si moartea orga.
nismului.
Aceasta crestere naturala, inceata si continua, ca tot ce apart

tine firii, o intalnim pretutindeni, in lumea plantelor si a vietui.
toarelor, in lumea oamenilor si in vieata neamurilor: Ea asigura

mersul natural al desvoltarei indivizilor i mersul normal, organic
si continuitiv al istoriei omenesti.
Pentru a putea sa slujim realitatile, pentru a fi folositori oame .
nilor si neamului se cere sa patrundem legile vietii, sa intelegem

drumul incet, dar sigur, al desvoltarii naturale si sa nu incercam
sa facem noi legi care sa supuna natura, adica ceea ce nu se

poate supune i schimba. Legile societatii, scrise de oameni, trebue
sa ajute la mentinerea omului pe drumul vietii si al cresterii
organice.
Continuitatea fireasa a cresterii organice ne duce la intet

legerea adevaratului progres, caci precum orice moment al cre
sterii e o conservare a celor castigate in trecut i o adaogire a
elementelor, cucerite din nou, astfel adevaratul progres nu se poate
opera decat conservand pe de o parte, adaogand pe de alta : o

vie legatura intre prezent i viitor, nu insa o serie de sarituri
fara oranduiala".9
eine zice progres" nu.l poate admite decat
cu legile lui naturale, cu continuitatea lui treptata. A imbatrani
in mod artificial pe un copil, a rasadi plante fara radacina pentru
a avea gradina gata in cloud ceasuri, nu e progres, ci devastare".')
progresul nu se improvizeaza prin comotiuni violente. El este
opera inceata si inteleapta a timpului".4)
progresul adevarat
fiind o legatura naturals intre trecut si viitor, se inspira din tra .
ditiunile trecutului, infatura insa inovatiunile improvizate i avent
turile hazardoase".5)
Iata atatea citate care arata intelesul organic acordat de Erni .
nescu progresului, care nu este decat o crestere naturala, o legSturS vie intre trecut i viitor.
') Op. cit., vol. III, pg. 289.
3) Op cit., vol. ill, pg. 289.
5) Op. cit., vol. III, pg. 289.
www.dacoromanica.ro
26
Pentru Eminescu cultura este o crestere a mintii si a inimii,

care lucreazd inlauntrul oamenilor. Aceasta crestere nu poate fi
decat organica, evoluand incet si in mod firesc ca orice crestere
si respectand legile naturale ale vietii. Eminescu afirma c e ma .
tematic sigur ca tot ce se face intr'o societate organizata, fr o
desvoltare paralela a culturii in zadar se face, ca progresul real
opereaza inlauntrul oamenilor rsi cu cat aparentele progresului
sunt mai mari, WA' cresterea culturii, cu atat regresul real este
mai simtitor. Trebue s existe o paralela naturaM intre cultura si
civilizatie. Dupd cum nu putem creste intr'o noapte, atat cat cresc
altii in mod firesc in ani intregi de munca, tot asa nu ne putem
civiliza peste noapte, adoptand cu deridicata legi, forme, institutii
si etichete straine. O munc, crescand in progresiune mica, dar
continua, va spori puterile copilului la maximul posibil ; o munca
intelectuala, crescand asemenea in progresiune, va spori cultura
unui popor la maximul ei i prin aceasta capacitatea lui de a in .
telege interesele publice. Dar pentru aceasta trebue limp si ecoc
nomie de forte.')
Eminescu arata deosebirea care existd intre mostenirea unui
capital banesc si mostenirea unui capital de cultura. Capitalul de
bani st la dispozitia urmasilor, care se folosesc de averea Orinc
tilor, fara sd fie nevoiti sd faca vreun efort, pe cand de mostec
nirea de cultura a inaintasilor, urmasii nu pot sa profile fdra nicio
truda, ci trebue sd,si apropie acest capital printr'o noud truda a
mintii : Cultura omenirii, adica gramadirea unui capital intelec.
tual 0 moral nu seamAnd cu gramadirea capitalelor de bani. E
drept cd cei ce trdiesc astazi se folosesc de rezultatele dobandite
de alti cugeMtori inaintea lor, insa acele rezultate ei nu le capata
deodata ca o stransurd parinteasca, ci trebue sa si le aproprieze
printr'o munca intelectuala, prin studiu".2)
Cultura unui popor, desi contine elemente comune i altor
popoare, nu poate rdsdri si creste decat din adancurile fiintei
etnice, purtand pecetea geniului national.
0 crestere organica, un progres natural si o cultura ade.
vdratd, trebue sa stea la temelia asezarii noastre nationale. Numai
asa indivizi si comunitate, ne putem indeplini rosturile noastre,
2) Op. cit., vol. II, pg. 326-327.
www.dacoromanica.ro
27
firesti, numai asa putem cunoaste bucuriile implinirilor, rodirea

Lin vieata si in istorie si scapam de blestemul nerodirii, de acea
moarte in vieate, despre care a vorbit cu atata pasiune Eminescu.

TRADITIA
Ar ft un act de ingratitudine c5tre
strmogit nogtri, dac5 neoam Inchipui
ca cu noi Incepe lumea In genere
aI
Romnia in deosebi ...`

Eminescu
In scrisul sau, Eminescu este adanc patruns de insemnatatea

traditiei la forrnarea ornului si in vieata neamului. Pentru Erni .
nescu traditia si iubirea trecutului constituesc semnul dumnezeesc
care imparte pe oameni in cloud lumi care nu se pot intelege
niciodata : una cladita pe legile eterne ale vietii si pe istorie si
i contractualista, intemeiata pe materialism si
alta ralion&ist
cosmopolitism.
Eminescu intelege prin traditie mostenirea parinteasca",

adica zestrea spirituala, comoara de gandiri si simtiri strabune.
Ea nu are un inceput, o data inscris in timp de catre oameni,
caci ea s'a nascut odata cu neamul, din negura vremurilor, fiind
un element viu al fiintei etnice. Traditia este proprie fiecarui popor,
fiind expresia sufletului neamului, un produs al geniului national.
Traditia, comoara de gandiri i simtiri strabune, sufletul
vesnic al neamului, a stat la temelia literaturii noastre culte, lite=
ratura poporana fiind izvor de inspiratie si material de prelucrat
la Alecsandri, Alecu Russo, Ion Creanga, Anton Pan, Petre Ispirescu.
Toti marii nostri scriitori si.au fecundat opera din adancurile ge.
niului poporului. Cand a aparut Eminescu drumul era deschis,
cararea era batatorita, mai era asteptat doar acela care sa intru .
peze in frthnantarea lui tot ceea ce altii au putut numai sa pre .
simtd si sa intrevada in inima lor. Cu patima si.a iubit Eminescu
neamul, cu sfintenie a cinstit glia strabuna : tarana mama", ca
nimeni altul in istorie s'a simtit legat de trecut si de tot ce raised
in tara aceasta, raul, ramul" si ca putini altii a lucrat la teme .
liile viitorului romanesc.
Eminescu a iubit trecutul : Mi.ar fi placut sa traiesc in
trecut
Sa fi trait pe timpii cand Domni imbracati in haine de
aur .si samur ascultau de pe tronurile lor, in invechitele castele,
www.dacoromanica.ro
28
consiliile divanului de oameni batrani
poporul entuziast i crestin
undoind ca valurile mdrii in curtea Domniei - iard eu, in naij .

locul acelor capete incoronate de parul alb al intelepciunei, in
mijlocul poporului plin de focul entuziasmului, s fiu inima lor
plind de geniu, capul plin de inspiratiune preot durerilor si.a
bucuriilor bardul lor".') In alta parte Eminescu spune prin glasul
lui Arbore :
Trecutul e in mine si eu sunt in trecut
Precum trieste cerul in marea ce-I respira".9
Aceeasi dragoste fata de trecut o intalnim in Scrisoarea Illm,
Epigonii, poemul Mureseanu, Sarmanul Dionis i Geniu Pustiu.
Cultul pentru Stefan.Voda este cultul trecutului, la fel ca i admi .
ratia pentru Alexandru Cel Bun, parintele tdrii i pentru Mircea

Cel Ba Itran.
Erninescu a cunoscut plmantul rotnanesc, a inteles si a iubit

poporul si obiceiurile lui. In etate de numai 19 ani, student la
Viena fiind, Eminescu, dupd cum arata D.I D. Murarasu, cand
colegii si romani renuntd la petrecerile imitate dupd strdini si
fac petreceri cu caracter romanesc exclarnd : Minunat, asa in .
teleg
eu. Este vieata din vieata noastra romaneascd care se
lipeste de sufletul nostru".3)
In intelesul de mostenire parinteasca, traditia cuprinde in

scrisul lui Eminescu mai multe elemente. Astfel el vorbeste
foarte des despre legi si datini, despre obiceiurile vechi, obiceiul

pdmantului, dreptul viu, indscut poporului, moravuri, traditii, simt
istoric, bunul simt romanesc, deprinderile seculare ale poporului.
El admird limba veche romaneascd, vorbit de Romanii de pre .
tutindeni si se entuziasmeazd in fata petrecerilor si obiceiurilor po.
porului. Traditia constitue ceea ce este original in vieata noastra
national& insusi caracterul neamului romanesc. Este vorba aici
de unele obiceiuri caracteristice numai noud, de o manierd de
a vedea" lumea i vieata, un fel de a fi romanesc, un fel de a
actiona conforfn firii noastre. Numai pe aceasta fortd tainicd
1) Ms. Ac. Rom , fol. 31; ed. Op. compl. pg. 246 col. 2, cit. dupd D.
Mur5rau, Nationalismul lui Eminescu, pg. 272.
2) Mira, Ms. Ac. Rom. 2254 fol. 70 I,. ; ed. Op. compl. pg. 309 col. 2,
dupd D. Murarasu, op. cit., Pg. 272.
3) Stefanelli, Amintiri despre Eminescu, Buc. Sfetea 1914, pg. 76, dupg
D. Mur6rasu, op. cit., pg. 220.
www.dacoromanica.ro
29
conceptia de vieata a unui popor si

se poate intemeia organizarea nationala si sociald. In intelesul
a traditiei se poate zidi
acesta, Eminescu este cel mai mare traditionalist al neamului, cel

mai mare rAscolitor al fiintei noastre etnice.
Pentru Eminescu traditia are mare insemndtate in vieata po .
porului si in organizarea statului. Eminescu ne spune cd o natie
neapdrat trebue s aibd o limb& o istorie, traditii, moravuri .

Suntem un nearn de oameni, lipit,
proprii si caracteristice ..."
prin traditii, moravuri i limb& de un petec de pamant, pe care
cu titliiri netagOduite ii putem numi tara noastra".') Eminescu
constata ca ccea ce ii leaga intre ei pe toti Romdnii, desi apartin
la state deosebite, sunt legaturile de sdnge i identitatea indivi .
dualitOtii nationale" la unii si conamitatea traditiunilor istorice
si identitatea vederilor religioase", la altii..." Izvorul intaritor al
istoriei nationale, iubirea de limbO, de datini si popor".2) . stii
tu ca in lumea aceasta nu este nimic mai interesant decal istoria
poporului nostru, trecutul Jul ...")
Acei care au zabovit asupra problernei traditiei, la noi ca
si in alte pOrti, au stabilit drept adevAr primordial cd traditie
inseamnd continuitate, istoricd ,si biologic& si au pus cu totii proc
blema ereditdtii, - natural nu in sensul restrdns al cuvantului, ci
in acela al transmiterei calitAtilor fizice, psihice i intelectuale,
adicd a intregei zestre a inaintasilor. Din aceasta mostenire trarn
ditia reprezintd patrimoniul spiritual al unei comunitati : datini,
deprinderi strdbune, obiceiuri, simtirile si gandirile proprii, cre .
dinta, arta popular& portul, etc. Traditia se intemeiazd pe eredi .
tate, inoirile i modernismul pe adaptabilitate. S vedem la Ernic
nescu, raportul dintre aceste cloud' principii determinante in vieata
oricdrui organism, in privinta pastrdrii traditiei si a formelor stra.
bune $i dacd ne intrebam care e cauza incepdtoare a acestui
rau, nu gasim alta decat liberalismul, copiat din strdindtate. Na .
tura e conservatoare ; celor mai multe fiinte din lume ea nu le
acorda mai nictun progres; scara fiintelor de sub om e statio.

nand. Omul are, prin aparatul lui nervos, un instrument de inain.
11 Op. M. Enainescu, Opere, ed. Prof. I. Cretu, Cult. Nat., Buc. 1939,
-col.
III, pg. 116.

3) G, Panu, Amintiri dela junimea, Adevarul, Buc. 1908, I, pg. 333-334,
-cit. dupa D. MurdraK Nationalismul lui Eminescu pg. 240.
www.dacoromanica.ro
30
tare, dar nu de inaintare prin salt, ci incet si gradat. Pentru a

satisface trebuinte noi un popor trebue sa aiba tirnp a.si apropia
calitati noi, caci calitatile pe care le.a castigat in trecut sunt bune
pentru conditiile de vieata din trecut. Nu poti face dintr'un peste
o vietate de uscat, cici va pieri ; nu poti schimba peste noapte
conditiile sociale si economice ale unui popor, fara ca acesta sa
fie amenintat de pieire. Indivizii, deci i poporul, sunt rezultante
a doua principii contrarii, intai a principiului ereditatii, cel cons
servator, cared face sa tina la datina si deprinderi din trecut, sa
traiasca ca in trecut, sa urmeze procedeele parintilor, al doilea al
adaptabilitatii, prin care poporul cauta a castiga aptitudini noi,
potrivite cu mediul nou in care traieste. Daca mediul se modi .
flea incet, daca progresul se face gradat, fiecine are putinta si
timpul de a se adapta imprejurarilor, daca schimbarea e spontana,
prea putini merg inainte, marea majoritate ramane in urma sid
merge rau. Acesta e un adevar valabil dupa Darwin pentru toata
lumea organic& deci si pentru om".') In acest fragment de ma .
nuscris, pe langa problema progresului si a civilizatiei, Eminescu
arata legatura dreapta dintre principiul ereditatii i traditie. Nu
poate exista vieata romaneasca adevarata fara cultul trecutului si
fara traditie, si nu poate exista traditie fara continuitatea de
gandire si simtire, cuprinsa in plasma germinativa a neamului.
Aceasta continuitate singura ajuta la irnplinirea de.a.lungul tim .
purilor a gandurilor mari care izvoresc din sufletul neamului.
Iata un fragment de articol in acest sens :
Cum la zidirea piramidelor, acelor piedeci contra pasurilor
vremii, fundamentele cele largi i intinse purtau deja in ele in .
tentiunea unei zidiri monumentale, care e menita depa ajunge la
o culme, astfel in vieata unui popor munca generatiunilor trecute,
care pun fundarnentul, contine deja in ea ideea intregului. Este
ascuns in fiecare secol din vieata unui popor complexul de cu .
getari, care formeaza idealul lui, cum in samburele de ghinda e
cuprinsa ideea stejarului intreg. $i oare oamenii cei mari ai Ro .
maniei, nud vedem urmarind cu totii, cu multi ori putina clari .
tate, un vis al lor de aur, in esenta acelasi la toti si in toti timpii ?
Crepusculul unui trecut apus arunca prin intunerecul secolelor
') Ms. Ac. Rom. 2264 fol. 284, cit. dupa D. Mura"ram op. cit. pg
262-263.
www.dacoromanica.ro
31
razele lui cele mai frumoase, si noi, agentii unei lumi viitoare, nu
suntem .decat reflexul sau".')
Lupta lui Eminescu pentru restaurarea adevaratei vie ti ro .
manesti, este lupta pentru traditie si neam, lupta nationalismului
impotriva materialismului politic. Eminescu ne spune ca garantia
dainuirei si desvoltarii normale a unui stat consta in impacarea

formelor traditionale de existentd, cu cuprinsul lor nou, cu des .
voltarea notia". Liberalismul si ceea ce s'a prezentat lumii sub
etichete asernanatoare a nesocotit prea mult realitatile romanesti
si trecutul neamului, calcand in picioare traditiile tarii. Oamenii
politici au procedat ca si cand poporul romanesc, a fost in trecut
un popor de vite, fard legi fara obiceiuri, fdrd nimic".2) Poporul
a fost tratat ca un venetic, fara traditii si fara istorie.3)
Inaintea liberalismului, fanariotismul a fost acela care a cdutat
sa surpe temeliile tarii sa distruga pe boieri si loveascd in tar .

nime, pentru ca distrugand aceste cloud clase nationale, sA omoare
orice traditie romaneascd. Impotriva acestor stricatori de tara se

va ridica Tudor pentru a restaura trecutul romanesc. Va cer
trecutul tarii mete inddrat cu Domnia ei, cu legile ei vechi, cu
datinele ei"
asa ne spune Eminescu ca vorbeste Tudor catre
Impdratul Turciei. Cu mult inainte Mateiu Basarab, ridicandu.se
impotriva strainilor si a stricaciunei adusa de ei in tara, spunea :
Voim sd punem la loc bunele si bdtranele datini ale tarii".
Numai in trecut vad toti radacinile regenerarii" ne spune in
concluzie Eminescu.4)
Liberalismul romanesc nu vrea sa recunoascd alta traditie

decdt aceea care incepe cu anul 1848, ca si cand am putea sa
uitam intreg trecutul neamului pana la aceasta data si sa neso .
cotim experienta de veacuri a inaintasilor. De atunci, dela data
oficiala a nasterii statului roman modern dateaza nesocotirea tra .
ditiei noastre i toata orbecaiala dupd alte forme de vieata. Tinerii
care se intorceau dela Paris, rdu sau de loc pregatiti, au socotit
ca se pot introduce si la not formele stralucite de acolo, rezul.
I) M. Eminescu Scrieri politice, ed. D. Mura-rasu, Scrisul Romanesc,
Craiova, pg. 38.
2) M. Erninescu, Opere, ed. Prof. I. Cretu, Cult. Nat., Buc. 1939, vol. II,
pag. 166.
4) Op, cit., vol. IV, pg. 378.
www.dacoromanica.ro
32
tate ale unei vieti istorice de o mie si mai bine de ani, uitand
ca pddurea cea urieseasca de averi, tiin
i industrie are un
trecut foarte lung in urrna.i".') Eminescu condamnd fara crutare
pe acesti stricatori ai vietii noastre istorice, capete sucite, care
cred ca in lume poate exista adevar absolut si ca ce se potri .
veste in Franta se potriveste si la noi".') Dela miscarea din 48
si pand astazi, natiunea rorndneasca, pe terenul politic, n'a facut
alta decat a se lepdda sistematic de orice traditie, a arunca de .
parte orice s'ar numi original in vieata ei nationaM, cu mai multi
ardoare decat cuartalurile de coloni din America de miaza.noapte
pe o scard tot atat de inalt5, reformele, toate teoriile cosmo .
polite, toate calapoadele internationale, in vieata politics si inte .
lectuald, in limb& in moravuri, in tot".')
Origina rdului constd tocmai in organizarea liberald i ra .
tionalistS a statului Noud ni se pare cS adevarata cauza a mi .
zeriei e cu totul altundeva ; ca ea e in caracterul intregei des .
voltdri liberale, incepute in secoful trecut, ca.si are temeiul in
organizarea rationalista in locul vechei organizari mai naturale".4)
Am avut o mostenire mrandrd dela inaint4, o organizare

sandtoasa a statului, intemeiata pe datina i legea strdhund. Obi .
ceiuri ale psmantului, cunoscute de toti, necon testate de nimeni,
admise Bra sS fi fost vreodata sanctionate de cineva si neavand
altd sanctiune decal aceea a deprinderii seculare", apoi dreptul
viu al poporului, pe care oricine il putea aplica si caruia i se
supuneau toti, bunul simt atat de caracteristic romanului, viteha
din timpuri grele si munca terneinicd din timpuri de pace, aceasta era vieata acelora care au fost inaintea noastrd.
E drept cd. prezentul cu graiul lui viu, cu ambitiile lui e
un advocat foarte eloquent pentru meritele sale, fie reale, fie in .
chipuite, fatd de meritele unui trecut a carui gura o astupa pa.
mantul".3) Dar pe Eminescu nu.l poate insela acest prezent. El
vede cd soarta tdrii este in mana unor oameni fard traditii hota.
rite, fard nationalitate hotarita, nelegati de niciun petec de pa.
rnOnt. CetAteanul universal este cu mult mai periculos decat se
') Op. cit., vol. 11, pg. 164.
4) Op. cit., vol. IV, pg. 13Q.
3) Op. cit., vol. DL pg. 2Q4.
www.dacoromanica.ro
33
crede, iar cosmopolitismul este pretextul de a nu face nimic pentru

o parte a omenirii. Erninescu denuntd pericolul mare care rezultd
din alterarea traditiei unui popor in contact cu influente strdine.
Precum exists acide, in stare a discompune orice corp organic,

astfel exista negatiuni capabile a nimici intreg complexul de idei
abituale ale unui popor ..." Eminescu se revoltd la gandul cd
liberalismul ar putea s prefacd Romania intr'un fel de tard in .
ternationala, in tara tuturor si a nimdnui, o mlastind de scur .
gere a elernentelor economiceste si moraliceste nesdndtoase din
lumea intreagd. El constatd cd in situatiunea po1itic i in con,
ditiunca civild ce s'a croit facniliei romane prin unele legi, se
simte o siluire si o anomalie, care nu exista in timpul vechei
organizni drepte i firesti" ; toate conditiunile sociale s'au surpat
si s'au amestecat intr'un fel de promiscuitate generald ; traditiile
tdrii s'au uitat ; o clasi noua de guvernanti s'a ridicat fdrd trarn
ditii i fard autoritate.') De asemeni intuieste pericolul strdinilor
pentru neamul nostru in toate aspectele lui. Strdinii acestia stri .
cdtori de tard nu pot sa se integreze i sa fie folositori comunitatii
romanesti prin inssi pldmada lor fizicd si sufleteascd : Noi nu
contestdm acestor domni cd vorbesc romaneste, ceea ce cone
testam insd este ca s'ar fi asimilat cu caracterul neamului ro.
manesc ..." 2) ; Indivizi pe care geograficeste, i pentruca ei o
spun, ii numirn romani. Le lipseste simtul istoric", ei sc tin de
natia romaneascd prin impreiurarea ca s'au nascut pe cutare
bucata de pamant, nu prin limb, obiceiuri sau manierd de a

vedea".3) Acesti straini nu cunosc trecutul tdrii si nu sunt ca .
pabili a intelege spiritul i inclinatiunile adevaratului popor roma,
nese ...4). Straini cu neamul i cu ndravurile rele, ei strica tara
din temelie i corup pand in maduva simtul de drept al romanului.
Sub influenta nefast a liberalismului se prdbuseste intreaga
noastrd organizatie sociala : bisericd, corporatii, familie si in locul
lor nu mai vine nimic. Ne,am imbolndvit sufletul cu importul

unor institutii i idei, potrivite poate cu stdrile de lucruri din
apus, dar nepotrivite cu poporul nostru. Noi am importat forme
etichete strdine pentru realitdtile noastre autohtone". De.am fi
Op. cit., vol. IV, pg, 12.
2) Op. cit., vol. IV, pg. 69).
4) Op. cit., Vol. IV, pg. 69.
1)
www.dacoromanica.ro
34
ramas atat de exclusivisti precum erau parintii nostri

asa,
ne.am desgradit, Wand drum larg unei civilizatii pripite, unei
pospaieli apusene, care in schimbul paturilor bogate ale brazdei
noastre, ne imple de trebuinte, de care n'avem trebuinta,
asa
ca avem : asezaminte frantuzesti, negot jidovesc, industrie au .
strieceasca, limba pasareasca si liberali, cari nu muncesc nimic
traesc din exploatarea ideilor politice".1) Cand incep a se naste
Cate bordeie atatea obiceie", trebue sa existe o norma obiectiva
neschimbat& pentru regularea raporturilor dintre oameni.2) Aceasta
norma nu poate fi decat traditia, intoarcerea la mostenirea stra.

bun& Ca si fiul pierdut din parabola evangheliei, noi ne.am
pierdut din calea istoriei noastre adevarate, am cheltuit in mare
parte mostenirea parinteasca pe formele goale ale unei civilizatii
straine, pe care n'am avut nici timpul, nici mijloace in deajuns
spre a ne.o apropia, si azi, cu mull mai saraci in puteri decat
acum douazeci de ani, noi ne vedem inaintea unor intrebari pe
care trebue sa le deslegam, desi viata noastra usoara de pana
acum nu ne=a inteleptit decat prea putin".3)
Iata pentru ce Eminescu exclama atat de patetic :
patres, mosia.patria, cu oranduielile lor bune i drepte, cu limba
lor spornica i bogata, cu mostenirea lor intelectuala i sociala
intemeiata pe o mare epoca eroica i pe o desvoltare normala si
sanatoasa
iata ceea ce nu mai avem ..."
In fata acestui prezent mizerabil, in fata perspectivei de a
ne distruge sufletul i d a dispare ca neam, Eminescu vede o

singura scapare : intoarcerea la desvoltarea fireasca din trecut, la
mersul continuativ si organic al istoriei noastre.
Intreaga noastra vieata spiritual& intreaga noastra organizatie
sociala, trebue sa rasara din radacini proprii, din adancurile
fiintei noastre etnice. Chestiunea de capetenie pentru istoria si
continuitatea de desvoltare a acestei sari este ca elementul ro .
manesc sa ramae cel determinant, ca el sa dea tiparul acestei
forme de stat, ca limba lui, inclinarile lui oneste i generoase,
bunul lui simt, c'un cuvant geniul lui sa ramae si in viitor norma
de desvoltare a tarii".4) Legile sa rasara din insesi datinele si
Op. cit., vol. II, pg. 159-160.
3) Op. cit. vol, II, pg. 330.
1)
www.dacoromanica.ro
35
deprinderile poporului. Natiile istorice*te bine inchegate au avut

mari traditii *i datini, precum i un puternic i pururea intine .
ritor geniu national". SA nu importam de pe straine meleaguri
forme de vieata pentru noi, sa nu cream o atmosfera de plante
exotice pentru stejarul autohton. Noi trebue sa iubim natia ro .
maneasca a*a cum este, cum a lasat.o Dumnezeu *i cum a ajuns
prin vrednicia inainta*ilor no*tri.
Eminescu ne arata unde gasim drumul cel bun *i drept al
desvoltarii noastre traditionale. In lumea dela tar& pastratoarea
cea mai credincioasa a comorilor noastre nationale, gasim calea
cea adevarata ; la omul dela tara, nascut i crescut in conditii
normale, in acel taran care intruchipeaza tineretea de simtiri si
fecioria de gandiri a neamului, in aceasta lume nepangarita de
civilizatia cea omoritoare de suflet a ora*elor, gasim indreptarea
vietii noastre. Eminescu observa cum pe masura ce se intinde
la noi civilizatia, pe aceea*i masura se stinge vieata traditionala
romaneasca, cele mai frumoase manifestari ale sufletului comun
al neamului. Pentru aceasta ofteaza a*a de adanc Eminescu in
Doina :
cum yin cu drum de fier,

Toate cantecele pier ..."
Intoarcerea la vieata romaneasca autentica se face numai
luand de model taranul : Ora*ele care in locul sanatosului Anton
Pan citesc dramele nesanatoase ale Parisului, i a*a *i.au pierdut
tot rostul unei culturi adevarate i vor redeveni inteadevar ro .
mane*ti cand vor reincepe a.*i reinvata limba i obiceiurile dela
badea Toader". Eminescu *tie ca pe taranul roman nu.l fact

strain nici in ruptul capului *i pace buna", iar el se mandre*te
cu origina lui taraneasca : Scriitorul acestor *iruri e insu*i neam
de taran". Eminescu lauda literatura poporana, care reprezinta

sufletul romanesc in ce are el mai curat, mai expresiv *i mai
original". Aceea*i dragoste mare pentru orice manifestare a su .
fletului poporului : Nu pierd niciodata ocazia, de.a lua parte la
petrecerile poporale. Ca un prieten pasionat al poporului, cand
acesta se aduna in mase, simt c sunt o parte a totalitatii. E ceva
dumnezeesc in acest sentiment, a*a ca orice serbare a poporului
mi se pare o sarbatoare sufleteasca, o rugaciune cucernica".') MIA
') Chendi, PrefaI5 la M. Eminescu Lit. popular Buc. Minerva 1902,
pg. VII, cit. dup5 D. Mur5rap, Nationalismul Int Erninescu, pg. 256.
3*
www.dacoromanica.ro
36
ce adanc este patruns Eminescu de puterea traditiei, sentirnentul

dumnezeesc care il face sd se simta o parte a totalitdtii,
De cand au cazut boierii, tdrdnimea a ramas singura clasa
pastratoare a traditiilor si a bunului sirnt romanesc. Ea ar trebui
sa exercite influenta determinanta asupra desvoltarii acestei tad.
Daca pe acest pdmant va exista vr'odatal o civilizatie adevarata,
va fi aceea ce va rdsari din elementele civilizatorii vechi, din
inceputurile sanatoase ale unui Ureche sau Mire n Costin ... Din
radacini proprii, in adancirne rdsare civilizatia adevarata a unui
popor".')
Eminescu adrnite nurnai existenta artei nationale : Nurnai
arta nationald are ratiune de a fi, numai ea naste in inimile in

divizilor intarirea si intensivitatea acelui simtamant subiectiv care.i
face ca toti sd se numere membri aceluiasi corp"... numai artele

nationale sunt bucati din vieata subiectiva a poporului" i numai
ele intdresc constiinta nationald ioi largesc orizontul".2) In alta
parte Eminescu aratd cum trebue sd fie literatura, artele si legis.
latia : artele si literatura frumoasa trebue sd fie oglinzi de aur
ale realitatii in care se misca poporul, o coarda noua, original&
proprie pe bina (scena, N. N.) cea mare a lurnii. Legislat a trebue
sa fie aplicarea celei mai inaintate idei de drept pusd in raport
astfel incat explicarea si aplicarea
cu trebuintele poporului,
drepturilor prin lege sa nu contrazicd spiritului acestora".3)
Nu in imitarea formelor straine consista adevarata propasire.
Luati dela straini gustul de a pili si a lucra cu dalta toate scrierile
voastre, luati dela ei iubirea de adevar, lipsa de suficienta, res .
pectu(l) ce ei il au atat pentru obiectul pe care.l trateaza, cat si
pentru publicul caruia se adreseaza. Dar o adevarata literaturd,
trainica, care sa ne placa noua si sa fie originald pentru altii, nu
se poate intemeta decat pe graiul viu al poporului nostru propriu,
pe traditiile, obiceiurile si istoria lui. Tot ce.ati produce inafara
de geniul inteadevar national (nu patriotico.liberalo.politic), nu
ye avea valoare si trainicie, nici pentru noi, nici pentru strainatate".4)
1) M. Eminescu, Opere, ed. Prof. I. Cretu, Cult. Nat., Buc. 1939, vol. IV,
pg. 3f 9.
2) Ms. Ac. Rom. 2285 fol. 179, pg. V si VI, cit. dupa D. Murarasu,
Nationalismul lui Eminescu, pg. 256.
8) M. Emlnescu, Opere, ed. Prof. I. Cretu, Cult. Nat., Buc. 1939, vol. II,
pg. 51.
4) Op. cit., vol. I, pg. 531.
www.dacoromanica.ro
37
Asa vede Eminescu traditia i rosturile ei. lubirea trecutului

si a pamantului este semnul durnnezeesc care insemneazd pe oa .
menii cei alesi. Legea si datina strabund constituesc izvorul tariei
noastre de totdeauna, samburele miraculos din care se regen'ereaza
neamul dupa vremurile de grele incercari. Obiceiurile poporului,
portul, jocurile i cantecele lui constituesc tezaurul nepretuit care
ofera celor cu suflet curat sentimentul de asemenea dumnezeesc
al solidaritatii nationale. Statornicele datini i gandiri ale rasei
nationale", dreptul viu i bunul simt sunt elementele fundamen .
tale pe care se clddeste conceptia noastra de vieata, proprie Ro .
manilor adevdrati. Prin traditie noi suntem identificati cu toatd
istoria romaneasca, integrati in comunitatea de dragoste a nea .
mului, a celor care au fost si a celor ce vor veni. Aceasta co .

moard nepretuita a traditiei, cea mai scumpd dintre toate, trebue
s'o pastram neatinsa de pangaririle pagane ale strainilor. Cu multi
patima s'a razboit Eminescu cu strainii, mult i.a blestemat cand
a vazut prapadul pe care il produc : distrugerea traditiei i su .
ferinta neamului ; patinnd izvoritd din minted Weida a unui geniu
care vedea drurnul spre prapastia pe care margeam constient,

dar mai ales inconstient. Traditia, patrimoniul spiritual al unui
neam, este inteo continua devenire, zestrea initiala trebue marita
prin stradania fiecarei generatii. Orice Moire in vieata organis2
mului national trebue sa fie in concordanta cu traditia, pe mdsura
cresterii firesti a neamului. Numai pe acest drum al traditiei ne
implinim destinul. Sa nu uitam insemnatatea i razemul moral
al unel mari traditii", totdeauna prezenta la natiile bine inchegate
si in epocile eroice ale unui popor. Neamul romanesc nu a dat

inca ceca ce poate da pentru a straluci in istorie, dar neam tanar
are in fata viitorul i comoara unei mari traditii. Nu suntem
batrani ca sa fi pierdut memoria trecutului, nu putem sa nu
stim cd numai in pastrarea elementelor educative ale istoriei
romane e radacina spornica a viitorului".')
Reintoarcerea la acele calitati ale stramosilor, la vitejie,
dreptate i cumintie, va fi inceputul unei epoce de adevarata
regenerare".2)

') Op. cit., vol. III, pg. 1 II.
www.dacoromanica.ro
38
INDIVIDUL SI COMUNITATEA
Individul e numai miloc pentru intre
tinerea
tnflorirea colectiollatli.
Eminescu
Cu mintea lui limpede care poate ceti in cartea vietii si a

istoriei, Eminescu intuieste rosturile naturale ale individului, mo .
ment efemer pe drumul vietii neamului, de a sluji cu putinatatea
si cu vremelnicia lui eternitatea comunitatilor de destin.
Eminescu stie ca individul e numai mijloc pentru intre .

tinerea i inflorirea colectivitatii." Acesta este rostul firesc al in .
dividului, de indeplinirea caruia atarna bunul mers al societatii.
Tot ce a facut individul inafara comunitatii, a fost un pacat

impotriva vietii si impotriva lui Dumnezeu. E o axioma a istoriei
ca. tot ce e bine e un rezultat al cugetarii generale, si tot ce e
rau e productul celei individuale".') Foarte adesea Eminescu
arata ca relele din trecutul nostru romanesc au fost individua .

lismul si nestabilitatea. Impotriva acestor doua rele capitale si a
diferitelor lor aspecte sociale si politice, Eminescu va lupta fara
incetare si fara crutare in intreaga lui activitate de indrumator
al neamului.
Eminescu duce o lupta continua impotriva individualismului
politic propovaduit de liberalismul apusean, cu principiile lui

egalitariste, care urmareau uniformizarea a ceea ce este prin na .
stere deosebit, a sacrificarii viitorului in favoarea prezentului si
a elitei in favoarea numarului, in favoarea multimii.
Pacatul cel mare al apostolilor liberalismului este ca folosesc
o metoda mecanica in interpretarea organizarii societatii omenesti,
plecand dela principii dinainte stabilite ca sa le aplice naturii, in
loc sa caute sa descifreze tainele naturii si sa inteleaga drug
murile vietii.
Zeita ratiunii credea in apus sa puna lumea in oranduiala
numai prin propriul aparat al deductiunilor logice, ale caror pre .
mise nu erau bazate nici pe experienta, nici pe organizatia inas .
cuta a statului si a societatii ca obiecte ale na turii".2)
Intruchipare a bunului simt romanesc si a reactiunii nea .
mului nostru de pretutindeni, conservator al mostenirii strabune
') M. Eminescu, Scriert politice, ed. D. Murarapi, pg. 39.
2) Op. cit., pg. 215.
www.dacoromanica.ro
39
din trecut si aprig lupMtor impotriva ideilor stricatoare ale vea.

iar drepturilor
cului, Eminescu opune individului natiunea,
absolute ale omului le opune datoriile imprescriptibile ale omului
fata de colectivitate. El constata cu durere individualismul fr
margini care s'a intins peste Europa, impreuna cu toate conse .
cintele lui dezastruoase pentru omenire :
.Un nemarginit individualism s'a l8tit peste toata Europa.
Individul e scopul, caruia i s'au sacrificat toate elementele care
formau incheieturile organizatiei vechi. Teoria ca vieata e un
drept a prins radacini in toti si cu durere trebue s'o marturisim,
ca in multe locuri chiar clasele superioare au incetat a crede ca
.au datorii catre cele de jos, precum si cele de jos nu mai vor
sa aiba datorii catre cele de sus ..." ')
Deci, individul nu trebue sa fie scopul asezarilor omenesti,
vieata nu este un drept, ci este o suma de datorii catre semenii
nostri si catre comunitate, iar solidaritatea nationala dintre indivizi
si clase trebue sa fie temelia organizatiei noastre.
Meritul individului consta in slujirea realitatilor naturale, pe
drumul trebuintelor naturale ale poporului si in spiritul ideilor

natiunii :
Meritul nostru consta numai in formularea ideilor si tre .

buintelor existente ale poporului, nu in crearea altora ; ne vom lasa
indreptati de cugetarea si trebuintele poporului nostru, nu de.ale

noastre proprii recepute poate dela straini, ne vom lasa condusi
de curentul ideilor natiunii si nu vom pretinde rolul de a conduce
noi prin ideile noastre individuale".2)
Dela individ, Erninescu trece la gener0e, pentru a=i stabili
ei rostul natural de slujitor al vietii si al istoriei :
Daca o generatie poate avea un merit, e acela de a fi un

credincios agent al istoriei, de a purta sarcinele impuse cu ne .
cesitate de locul pe care il ocupa in lantuirea timpilor. $i istoria
lumii cugeta desi incet, insa sigur si just : istoria omenirii e
desfasurarea cugetarii lui Dumnezeu. Numai expresiunea exte .
rioara, numai formularea cugetarii si a faptei constituesc meritul
individului ori al generatiunii, ideea internal a amandurora e
latenta in timp, e rezultatul unui lant intreg de cauze, rezultat ce
1) Op. cit., pg, 172.
2) Op. cit., pg. 39.
www.dacoromanica.ro
40
atarnd mult mai putin de vointa celor prezenti decat
celor
trecuti".1)
0 generatie trebue sa cuprindd in munea sa ideea si sufletul

intregului popor, s continue truda celor din trecut, sa asigure
desvoltarea celor ce vor veni in viitor. Aceasta idee a intregului,
care contine intreaga fiintd a neainului, dup cum in ghinda e
cuprinsd ideea stejarului intreg,
trebue sd stapaneascd gandirea
si activitatea indivizilor si a generatiilor, in inlantuirea neintre .
rupta pe drumul organic i istoric al vietii unui popor.
ADAPTAREA LA MEDIU
Am v3zut c Eminescu vorbeste cu admiratie despre teoria

evolutiei lui Darwin. Dar in privinta luptei pentru existentd, cu
selectia naturald care duce pand la urma la victoria celui mai
bine inzestrat, Eminescu isi exprimd intreaga lui indoiala, in apli .
carea acestei teorii socierdtii omenesti.
Victoria finald a superioritatii e coada teologica a bdtra.

nului Darwin. Cu toaM adancimea filosofiei naturii, el e bun
anglican, deci optimist ; in contra scepticismului ce.ar putea rezulta
din teoria luptei pentru existenta se indreaptd asertiunea cd la

urma victoria e a superioritatii".2
Societdtea omeneasc ia vicidt organizarea naturald, incat
nu se mai asigurd triumful firesc al celor mai superiori. De obiceiu
nu superioritatea organica invinge, ci adaptabilitatea c'un mediu
dat de timp, istoriceste, dat de spatiu, geograficeste".3) In socie .
tatea omeneasca care este coruptd inving in lupta pentru existenta
cei lipsiti de caracter, naturile josnice, care nu crutd niciun mijloc
pentru a se ridica cat mai sus, poltronii, lasii, mieii, mincinosii,
viclenii i lingusitorii, care se vor adapta oricarui mediu, fie el
cat de corupt.
naturile viguroase vor cata sa intipdreasca
mediului caracteruf for, cele slabe se vor adapta ca ceara unui
mediu nedemn chiar, Meat slabiciunea e din acest punct de

vedere un titlu de existentd chiar".4) De aici concluzia categoricd.
l) Op. cit., pg. 38.
2) M. Eminescu, Opere, ed. Prof. I. Creiu, vol. IV, pg. 207.
3) Op. cit., ibidem.
www.dacoromanica.ro
41
Adaptabilitatea c'un mediu nesdnatos, nedemn, nu inseamnd su .

perioritate organica".')
Acestea sunt constatarile
observatiile pe care le face
Eminescu pe marginea teoriei luptei pentru existenta a lui Darwin,

vazand cazurile in cari decrepitudinea i parazitii ajung a ex .
ploata i stapani elemente sanatoase i puternice".2)
Eminescu exemplified istoriceste constatarea sa pesimista
despre victoria elementelor josnice, nedemne, fizic si moraliceste
degenerate, care intr'un mediu nesanatos se ridica deasupra.
Astfel de cate ori un popor este invins de altul i robit, ele .
mentele sale viguroase i statornice vor ramanea jos, nu se vor
adapta noului mediu al robiei, pe cand cei slabi de caracter se

vor adapta noului mediu si se vor ridica deasupra, constituind
oportunistii de meserie, elemente _decazute care se adapteaza ori .
carui mediu. Din acest punct de vedere slabiciunea este decretata
ca un titlu de existent& De aceea putem ofta impreund cu Erni .
nescu, exclamOnd : Stejarul nu creste pretutindenea ; buruienile
in tot locul".2) De asemenea, raportandu.ne impreund cu Erninescu
la istoria noastrd, vedem cd in epocile de vigoare s'au ridicat
Romanii, prin calitatile adevaratei lupte : cinste, barbatie si ca .
racter, si in toate epocile de stapanire straina s'au ridicat strainii
si elementele corupte i nesanatoase.
De sigur c in gandirea lui Eminescu, asa cum o putem des .
cifra noi astazi, exista idealul unei societati organizate pe baze
sanatoase si naturale, care sa asigure triumful celui mai bine
inzestrat printr'o lupta dreapta de selectie adevaratd, - un stat

care sa intervina pentru a inlatura din vieata lui elementele de..
cazute, imorale i parazite. Iata exprimata si prin cuvinte precise
aceasta idee a selectiei, a unei adevarate politice biologte : precum
gospodarul, statul casei sale, isi prdseste porumbul de buruiene,
astfel statul, gospodarul obstesc, cata sa praseasca buruienile rele
dimprejurul plantelor sale roditoare . .."
. vorba e de a gasi
o organizare, precdt omeneste e cu putintd, care sd asigure ina .
intarea treptata a meritului si inldturarea ambitiilor nelegitime si
a poftelor nemasurate, care stapanese pe toti aceia, ce fard muncd
') Op. cit., ibidem.
www.dacoromanica.ro
42
nurnai prin cheltuiald si tertipuri se hrdnesc din sudoarea po.

porului, fara a o compensa nici prin stiintO, nici prin caracter".1)
si
Eminescu vede cu durere organizarea corupt a statului

liberalist, vede cum in aceasta luptd nu invinge cine.i tare,
nobil sau eroic, invinge cel pentru care orice mijloc de cdstig e
bun, cel fOr de scrupul fat de concetAtenii sai, cel pentru care
orice apArare a muncii e o piedic6, pe care va tinde a o rasturna
pe cale legiuitO sau pe cale piezisd".2) Democratia inlAturd selectia
si nu se preocup de promovarea elitelor si de viitorul capitalului

biologic al unui neam.
Pentru Eminescu inaintarea in vieata politicA nu se poate
face decdt pe baza unei mari inteligente si a unui mare caracter.
Ideea elitelor este o idee centrald in gandirea eminesciana, cu o
mare important in vieata statelor si a formatiunilor etnice. Cumol
tot ce e organic e menit mortii, e sigur ; deci si statele si for .
matiunile etnice. Cestiunea e in ce conditii boleste si cade repede.
De cateori vom deschide istoria vom vedea insd c statele scad
si mor sau prin demagogie, sau prin de.spotism, i ca existenta
normald si regulata, asigurarea celei mai mari libertati de des .
voltare, e oligarchia celor drepti prin caracter, sprijiniti de cei
inzestrati cu minte".8)
Elitele lui Eminescu sunt naturi viguroase cu un caracter
drept, viteaz-si generos, cu o inteligenta vie si cu o mare putere
de muncd si de lupta. Ele nu cunosc acea meschina adaptabili .
tate in toate imprejurarile", caracteristicd elementelor putrede
decrepite, ele nu lasA ca mediul sa le stapdneasca si evenimentele
sd se imprime in natura lor ca intr'o ceard moale, ci dimpotriva
cautd sd imprime caracterul lor evenimentelor i mediului incon.
jurator. Inteligenta, vitejia i caracterul trebue sa determine situatia
indivizilor in societate, nu banul cosmopolit, banul castigat pe
orice cale.
Nu e indiferent pentru un popor cArui principiu se dato .
reaza ridicarea unui om in mijlocul lui : dacd ea se datoreste
ariei, curajului, energiei - tot atelea numiri diverse pentru prin .
cipiul puterii de muncd i pentru bdrbatie, sau dacd ea se da.
1) op. cit., vol. III, Pg. 227.
2) Art. Falimentul liberalismului roman", op. cit., vol. II, pg. 457.
www.dacoromanica.ro
43
toreazd speculei, apucaturilor, instinctelor feline si oarecum, fe .

meiesti ale omenirii. Nu e indiferent pentru vieata unui popor
ca in loc de steiar, sa" rdsard slabul i pururea de vent legdnatul.
mesteacan. Nu e indiferent dacd cei ce se ridica, au sau nu rd.
AScini in pArndutul Orli. Nu e, c'un cuvant, indiferent dacd soarta
unei tdri e condusd de oamenii ei proprii, sau de aristocratia
diferentelor de pret si diferentelor de opinii, de aristocratia cursului
de bursa si a limbutiei".')
ORGANIZAREA POLITICA
Nimic n'ar parea mai natural, decat
ca oamenii sa. ia lucrurile asa cum sunt
si sa nu caute in nouri ceea ce.i dina.

intea nasului lor".
minescu.
Din aceastd intelegere biologica a realitatilor la Eminescu,

izvoreste si o conceptie politica care se intemeiazA pe primatul
vietii, conceptie naturals, inductivA, pe care Erninescu o numeste
fiziocratia in sensul larg al cuvdntului, iar noi o numim con.

ceptie biopolitica.
Eminescu porneste, cum am mai vaut, dela convingerea

cd oamenii sunt condusi de legi fixe, care lucreaza in mod ho .
tarit si inevitabil. Sociologia nu este pdna acurn o stiintS, dar
ea se intemeiaza pe un axiom, care e comun tuturor constiintelor
omenesti, e adicd intatnpldrile concrete din vieata unui popor
sunt supuse unor legi fixe, care lucreaza in mod hotdrit i inc.
vitabil".
Statul trebue sd existe i e supus unor legi ale
naturii, fixe, inddratnice, neabdtute in cruda lor consecventa".2)
Omul politic nu poate lucra decat cu realitatile, orice po.
Mica nu poate lucra decat cu elementele care.i sunt date, iar nu
cu cele care isi inchipuieste a le avea"... niciodatS o vorbd nu
-poate inlocui o realitate ..." 3)
. Ceea ce se cere dela o pro.
fesie de credinte politice este de sigur inainte de toate, ca sd co.
respunzd cu simtAmintele si aspiratiunile legitime ale Orli si sa
...

.2) Op. cit., vol. II, pg. 163.
d) Op. cit., vol. III, pg. 289-291.
www.dacoromanica.ro
44
fie adaptatd institutiunilor ei".') . atat in lurnea fizicd cat si in

cea morald intamplarea nu este mimic alta decat o legaturd cauzald
nedescoperit inca, tot astfel aspiratiunile si sentimentele sunt
rezultatul neinlAturat al unei desvoltari anterioare a spiritului
public, desvoltare ce nici se poate tagadui, nici inldtura. 0 proc

fesie de credinte politice, care ar face abstractie de linia generald
descrisd de spiritul public, nu s'ar deosebi cu mult de scrierile
regelui Jacob al Angliei, de Utopia lui Thomas Moms, de statul ideal
al lui Plato, de contractul social al lui jean Jacques Rousseau".2)

In organizarea societatii noi nu trebue sd pornirn dela prin .
cipii dinainte stabilite pe care sd le aplicdm naturii, s ne ferim
de maniera de a vedea mecanicd, care reprezint un punct de

vedere static in intelegerea lucrurilor, ci noi trebue sd incercdm
de a ne adapta naturei, miscari neincetate care constitue vieata.
Aceeasi miscare neincetata, semn al vietii se afld si la baza socie .
tatii, asa cd nu existd niciun adevdr social vesnic.
Ce greu pricepe o rninte de rand cd nu este in lumea

niciun adevar social vesnic
aceasta nicio stare de lucruri si
Precum vieata consista din miscare, asa si adevarul social, oglinda

realitatii, este de.a.pururea in miscare. Ceea ce azi e adevdrat,
maine e indoelnic, si pe roata acestei turn) nu suie ,si coboard
numai sortile omenesti, ci si ideile".3)
Fata d felul de a vedea al liberalismului, Eminescu repre.
zinta realismul naturii indscute a statului". Nu conteazd prin .

cipiile, ci modul cum se aplica principiile
Cauza tuttn or relelor sa nu fie alta dee& c oamenii s'au
indepartat dela principii ? Oare daca un om e sdrac, cauza e cd
s'a depdrtat dela principiul cutare ? Dacd e bolnav, dacd e incult,
deed' degenereazd, cauza e cd nu se inchina Ia o definitie politica ?
Oare orbul e orb pentruca nu cunoaste economia politic, bol .
rdul e
navul bolnav pentrucd nu stie anatomia si fiziologia ?
mult mai adanc, e social inainte de toate ...",4) In loc de prin .
cipii ar trebui sa pdtrunda in societatea noastrd stiinta de a,
aplica principiile".5)
I) Op. cit., ibidem.
'2) Op, cit., ibidem,
www.dacoromanica.ro
45
Eminescu propovaduieste o organizare natural& inteleasa si

"acceptata de toti, care sa lucreze cu realitatile date si sa prezinte
un mers organic si continuativ de desvoltare.
Cea dintaiu realitate care apare in gandirea lui Eminescu
-este poporul, un organism viu, o fiinta organizata prin nestra.
mutate vederi intelectuale si morale". Poporul este o individua .
litate etnica"
si in
intelesul acesta corespunde
ideii noastre
despre neam.
Pe aceasta idee fundamentala a poporului, organism viu,

care se naste, creste, infloreste, decade si moare chiar, pe cali .
tatile inascute si proprii acestui organism, Eminescu cladeste or .
ganizarea statului si defineste arta de a guverna :
Natura poporului, instinctele si inclinarile lui mostenite,
geniul lui, care adesea neconstiut urmareste o idee, pe cand tese
la razboiul vremii, acestea sa fie determinante in vieata unui stat,
nu maimutarea legilor si obic6elor straine. Deci, din acest punct
de vedere, arta de a guverna e stiinta de=a ne adapta naturii
poporului, a surprinde oarecum stadiul de desvoltare in care se
afl
i a=1 face sa mearga 1initit
i cu mai mare siguranta pe
calea pe care a apucat".')
Sa retinem aceasta minunata definitie a artei politice, stiinta
de a ne adapta naturii poporului si de ad asigura desvoltarea

fire -Ise&
Popoarele ca i organisme vii au diferite varste : exista

popoare tinere i popoare irnbatranite, fizic si intelectualiceste
decazute. Conducatorii popoarelor trebue sa surprinda stadiul
acesta dc crevere i sa caute sa adapteze intreaga organizare a
statului acestei varste. Tot ce reprezinta organizare la un popor,
legi, institutii si forme, trebue sa rasara din adancurile proprii
fiintei lui, sa fie doer haina in care se imbraca nevoile poporului
in stadiul respectiv. Aceste legi i institutii nu sunt decat expresia
instinctului de conservare al popoarelor :
Legile i institutiunile nu sunt decat expresia acelui instinct
de conservare al popoarelor, instinct in toate popoarele acelasi
totusi manifestat in sute de forme deosebite, cad un popor,
ca societate organizata prin natura contra agentilor destructori ai
naturii, are a se lupta ici cu arsita, dincolo cu apa marii, colo
www.dacoromanica.ro
46
cu nefertilitatea pamantului, colo iar cu invaziuni repetate, i

avdnd toate acela0 scop, adica conservarea existentii proprii,
popoarele se folosesc pentru ajungerea lui de cele mai deosebite
mijloace".')
Fiecare popor este liber sa se conduca dupa trebuintele

sale i sa.*i stabileasca legile cele mai potrivite cu natura sa.
Conditia de vieata a unei legi, garantia stabilitMii sale e
ca sa fie un rezultat, o expresiune fidela a trebuintelor unui
popor
legile unui popor, drepturile sale, nu pot purcede decdt
din el insui".2)
Eminescu sustine impreuna cu Montesquieu ca inainte de

a exista legi, existau raporturi de drept inascut i legea scrisa n'a
facut decdt sa codifice datina i obiceiul parnantului. De aici i
parerea lui Eminescu ca moravurile fara legi pot totul, legea
fara moravuri aproape nirnic".
Arta de a guverna este o arta grea, care trebue sa tina

searna de toti factorii care intra in organizarea societatii i a
statului, precum i in vieata poporului.
Starea societatii e determinata de o multime de factori eco .
nomici, climatologici, etnologici si altii, - iar vieata unui popor,
afara de legile scrise, e supusa la legi fizice, pe care nu le poate
clati nimeni din loc, apoi la legi economice, a caror urmari nu
se abat prin fraze, ci numai prin awned
orice fenomen social
e foarte complicat i intretesut cu o multime de amanuntimi care
trebuesc studiate i ca inlaturarea raului nu atarna numai dela
bunavointa, ci in cele mai multe cazuri, dela addrica intelegere
a problemei".3)
Acela care vrea sa indrepte stdrile rele ale societatii trebue

sa cunoasca natura wzdrilor omene*ti, felul lor de desvoltare di
sa patrunda fenomenul social.
,Un medic nu se va opri la simptomele exterioare ale unei
boale, ci va cauta cauza lor interna
Existand cauza social&
efectul trebuia sa vie dela sine, incdt e cu desavarOre indiferent
numele individual care ar fi ieit deasupra pentru a cristaliza in
el soiul de mizerie sociala in chestiune".4)
I) Op. cit., vol. II, pag. 355.
2) Op. cit., vol. I, pg. 29.
') Op. cit., vol. II, pg. 365.
4) Op. cit., vol. II, pg. 402-403.
www.dacoromanica.ro
47
Stan publice de lucruri sunt mai putin a se atribui indio

vizilor sau colectivitatii, pe cat inrauririlor de tot felul si erorilor
de organizare".1)
Dela popor Eminescu trece la stat, care este si el un or:

ganism viu, reprezentand o forma de vieata a poporului, produs
de natura intima si de inclinarile unui popor".
In vieata unui popor si in vieata unui stat, cresterea or .
ganica, natural& are cea mai mare important& caci mersul insti.
tutiunilor si al formelor de vieata trebue sa se faca intr'un ritm
firesc si continuativ. De aceea traditia constitue un factor prin.
cipal in vieata poporului si a statului, fiind elementul modelator
al vietii nationale". Nu se poate trece cu buretele peste trecutul
national, peste intreaga desvoltare istorica a tarilor, ci desvoltarea
adevarata continua linia trecutului.
Preocupat in primul rand de popor si de stat, Eminescu nu
uita nici omul. El sustine ca obiectul ingrijirii publice trebue sa
fie omul, de sigur subordonat intereselor comunitatii, un om aro
monios desvoltat printr'o munca inteligenta i combinata. Deso
voltarea armonioasa a poporului si a omului, iata obiectivul fixat
de Eminescu, spre deosebire de liberalismul economic, care nu
urmareste decat marirea productiei, cu nesocotirea omului si a
muncii lui :
Pe terenul muncii, liberalul care nu vede decal rezultatele,
va zice : scopul economiei politice e productiunea
Fiinta ino
teligenta a omului redusa la rolul unui surub de masin, e un
produs admirabil al liberalismului in materie de economie politica.
Oare nu are mai multa dreptate acela carele zice ca obiectul ino
grijirii publice e omit care produce, nu lucrul caruiaoi da fiinta ?
E vorba ca toate aptitudinile fizice si morale ale omului sa se
desvolte prin o munca inteligenta i combinata, nu ca sa deo
genereze i sa se inchirceasca in favorul uneia singure. E vorba
apoi ca totalitatea aptitudinilor unui popor sa se desvolte; nu sa
degenereze toate i sa condamne poporul intreg la un soiu de
mune& care sa.1 faca unilateral, inapt pe toate terenele, afara de
unul singur".1)
Studiul vietii loa invatat pe Eminescu ca exista o inegalitate
fireasca inascuta printre oameni, o ierarhie a meritului inascut si
2) Op. cit., vol. IV, pg. 400-401.
www.dacoromanica.ro
48
a muncii, cu care generoasa naturd
i=a
inzestrat pe oameni.
Aceastd ierarhie se constitue prin insdsi natura ei in viramidd: La

zece mii de oameni invatati pe toate terenele se naste un Darwin
sau un Buckle ca varf al piramidei 3 din sutele de mii de soldati
ale unei armii mari se alege un Moltke, ale cdror servicii se
rdsfrang asupra intregului. Aceasta inegalitate fireasca o sustinem
si noi".')
Aceastd inegalitate fireasca Erninescu o opune egalitdtii prop
povdduite de apostolii revolutiei franceze. Aceastd inegalitate asia
gurd vieata lungd a statului :
Dacd dar secretul pentru existenta unei rase este pastrarea
calitatilor ei musculare, secretul vietii lungi a unui stat este pa .
strarea ierarhiei meritului".2)
In vieata unui popor si in organizarea unui stat, trebue sa
avem in orice moment o stare de echilibru fireascd intre diferi .
tele elemente constitutive. Astfel in primul rand trebue sd existe
un echilibru intre trecut si prezent, pentru a asigura viitorul

comunitatii ; o stare de echilibru intre individ si colectivitate,
pentru a asigura vieata familiei si a neamului 3 echilibrare intre
trebuinte si intre posibilitdtile date, pentru a asigura bunul mers
al societaitii ; armonie intre indivizi si intre clasele sociale, pentru
a realiza armonia intereselor, care este ideea statului ; echilibru
intre diferitele ramuri de activitate ale muncii, mai ales stabilirea
unui raport normal intre munca si nevoile tdrdnimii fatd de acti .
vitatea industriald si comerciala a orasului, - si in sfarsit stabi .
lirea unei paralele intre civilizatie si culturd, tinand seama de
faptul cd noi suntem un popor tandr, cu alte nevoi decat popoa .
rele htrane din Apus, - iata atatea probleme care se pot des .
prinde din framantarea gandirii eminesciene, pentru a fi puse in
slujba romanismului.
Intreaga gandire a lui Erninescu in privinta organizarii socie .
ttii si a statului se ridicd impotriva demosului si impotriva derma .
gcgiei liberaliste.
Dernosul este adeseori un suveran nestatornic, lipsit de expe .
rientd, lesne crezdtor, absorbit intr'un vecinic prezent", fard sa
se gandeascd nici la trecut si nici la viitor. De aceea conducd.

torii statului, trebue sa nu se lase condusi de multime, sa nu caute
1 Op. cit., vol. IV, pg. 470.
www.dacoromanica.ro
49
de a fi pe plac acestei multirni, ci sa lucreze pentru binele po .

porului de totdeauna. Sa nu uite c Demagogia si republica
universala sunt semne de marasm senil la o rasa invechita in
rele, ale carei puteri morale s'au sleit" ') a iar Victoria princi .
piilor liberale.sociale insenmeaza moartea oricarei culturi".')
a
Ceea ce II preocupa pe Eminescu in primul rand i ceea ce

voim i noi sa aratam in concluziile acestei parti, este vieata
nearnului romanesc i organizarea statului roman.
Eminescu Ii inchina toata truda si toata framantarea mintii
neamului sau. Noi trebue sa mergem pe drumul vietii si al isto .
riei, pe linia destinului romanesc, strajuiti de amintirea si de
exemplul trecutului i ocrotiti de umbra lui Durnnezeu.
Statul roman trebue sa fie cladit pe legile firii, pe puterni .
cele traditii ale trecutului, izvorul nesecat al puterii noastre,
pentru a asigura vieata i desvoltarea elementului romanesc pi
pastrarea nationalitatii.
Adevaratele masuri ar fi acelea menite a desvolta aptitu .

dinele care sunt in germene in chiar poporul romanesc".3)
Aici vedem noi samburele adevaratei organizari, in aceasta
-enuntare geniala care cuprinde in sine intreaga problema a ro.
manisrnului. Poporul roman, asa cum credem noi, in sensul ideii
de neam, fara rezerve si fara umbra de indoiala, este un orga .
nism viu, care se conduce dupa legile lui, conforme legilor eterne
ale firii, cu un patrimoniu biologic, o zestre ereditara proprie,
sangele si sufktul sau, care cuprinde tot ce a insemnat frarnan .
tare, lupta ili sbucium in vieata iruIui neintrerupt de inaintasi pi
de strabuni. Aceste potentialitati ale sufletului si ale sangelui roa
manesc sunt cuprinse in plasma germinativa a generatiilor azi in
vieata si rolul mare al stiintei este de a arata importanta acestor
realitati, iar rolul biopoliticei de a arata drumul de activitate si
de organizare in cadrul statului care sa asigure actualizarea cea
mai fericita a acestor virtuti strabune, intunecate de vitregia tim .
purilor si de influentele rele ale mediului. Geniala intuitie a lui
4
www.dacoromanica.ro
50
Eminescu intrevede punctul central unde trebue sa se intervin6

pentru a se asigura vieata neamului.
Pe noi numai aceasta ne poate interesa, desvoltarea calit .
tilor inascute poporului nostru, care trebue sa se desvolte din
sine insusi i sa se bucure in plenitudine, cum spune Eminescu,
de mareata rnostenire pe care i.au lasat.o harnicii i vitelii lui
strabuni. Noi trebue sa mergern pe drumul istoriei, caci Istoria
s'a insarcinat prin mersul ei organic, sa dea crestere poporului
romanesc".')
Organizarea noastra trebue sa fie organizarea naturala,

inteleasa de toti, rnostenita adesea prin traditie, prin obiceiut
pamantului, recunoscuta de toti, fara legi scrise".'-) Noi nu putem
avea nicio afinitate pentru ideile revolutiei franceie, care a hst
o revolutie a burgheziei, deci cu toate fibrele si radacinile
straina de nevoile si trecutul tarii noastre de plugari i pastori".3)
Pe bazele straine ale revolutiei franceie s'a cladit o idee de stat
cosmopolita, neistorica si neromaneasca".4)
Eminescu isi exprirna parerea de rau ea mersul desv Itarii

noastre n'a fost organic si continuativ, iar formele straine pe
care le vede introcluse in vieata statului roman, ne costa sanatatea
pi buna starea poporului nostru. El este nevoit sa constate abisul
dintre trecut i prezentul pe care 11 vede in fate ochilor : abisul
creat intre trecutul de ieri i prezentul de azi, nu e un rezultat
organic si necesar al istoriei romane, ci ceva factice si artificial".'
Sa insistain putin asupra felului cum concepe Eminescu
drepturile si legile noastre :
Drepturile si legile ce au de a ne guverna pe noi ne sunt
imanente noua, cad sunt imanente trebuintelor vietii noastre. Un
Conditiunea
popor are dreptul de a.si legiui trebuintele".)
de vieata a unei legi, garantia stabilitatii sale e ca sa fie un re .
zultat, o expresiune fidela a trebuintelor unui popor
legile
unui poi- or, drepturile sale, nu pot purcede decat din el insusi".7)
'I Op. cit., vol. IV, pg. 437.
2) Op. cit., vol. I, pg. 179.
'5) Op. cit., vol. IV, pg. 401.
tl) Op, cit., vol. I, pg. 37.
7) Op. cit., vol. I, pg. 29.
www.dacoromanica.ro
51
Astfel, legea rezultd din trebuintele poporului, din vointa lui

si din legiuirea fiber& neintimidatd, a acelei vointe".')
Nu stim cat sa subliniem mai mult frumusetea si profun .

zimea acestei gandiri eminesciene, atat de legata de fenomenul
vietii si atat de importantd pentru poporul roman. Erninescu sta .
bileste acest primat al vietii : legile i drepturile unui popor nu
sunt i nu pot fi decat expresiunea trebuintelor vitale ale po .
porului, imanente lui. Noi Romanii putem subscrie pe de.a.'ntregul
acest ideal al gandirii eminesciene, fard teama de a opune vieata
dreptului sau dreptatii, cdci trebuintele vietii noastre sunt drep .
turile noastre, care nu pureed decat dela noi si pe care nu le.arn

primit dela nimeni altul decat dela Dumnezeu, odatd cu vieata
noastr.
Cat de frumos vorbeste Erninescu despre legi organice

pentru (era noastra proprie",
expresie atat de fericit,
legi
rdsdrite din datinele si deprinderile poporului.
Pe drumul viitorului si al vietii, noi trebue sa inaintdm
meet, pastrand firea noastr romdneascd, sd nu fortam acest ritm
natural de desvoltire, sa nu incercarn sa inaintarn repede, re .
nuntand la vieata noastra din trecut, desbrdcandu.ne de dansa
prin straine legi si straine obiceiuri. Sd urmam o crestere orga .
nicd, sa ne apropiem de adevdrata culturd a mintii si a inimii,
condusi de un adevarat progres, intemei at pe traditie. Patriotismul
adevarat nu este iubirea taranei, ci iubirea trecutului. Far cultul
trecutului, spune Eminescu, nu exista iubire de tara. Neamul

rornanesc, cu toatd trdinicia raciacinilor, nu are viitor, daca
trunchiul lui e rupt de intreg trecutul nostru.
In felul acesta vede Eminescu fundamentele organizarii
vietii noastre nationale si drumul pe care trebue s mergern in
viitor.
Cdlauziti de aceasta conceptie de vieata, conceptie organica

si biopolitica, condusi de spiritul si de inclinatiunile adevaratului
popor roman, ne putem organiza prezentul si asigura viitorul
neamului, sub sernnul eternitatii vietii.
1) Op. cit., vol. I, pg. 37.

4-
www.dacoromanica.ro
52
PARTE A III
STATUL, UN PRODUS AL NATURII
.Statul un asez5mant al naturii si nu
al ratiunii".
Lminescu
... stint legile i institutiile pentru toti

d'opotriva, dar niclodatd egalitatea le .
gala nu va sterge inegalitatea ina'scuta
sau pe cea castigatA cu munca".
k'nzinescu
Impreund cu John Stuart Mill, Eminescu sustine cd statul

este un produs al naturii, nu al ratiunii omenesti. Constanta si
des afirmatd este aceastd convingere a lui Erninescu in scrierile
politice. Pentru aceasta, Eminescu porneste in mod firesc si simplu
dela studiul asezdrilor naturale, pentru a le descoperi legile in .
scute si a intelege desvoltarea bor. Mintea clara si sandtoasa a

omului nascut si crescut in conditiuni normale" poate sa des .
cifreie rosturile asezdrilor naturale i sa pdtrunda temeiurile or .
ganizarii omenesti.
Eminescu porneste dela cercetarea vietii roiului de albine

si a musinoiului de furnici, pentru a ajunge Ia furnicarul omenesc.
In roiul albinelor si in musinoiul furnicilor toate fiintele traiesc
intr'o randuiald stabilitd prin instincte indscute, LAM sa existe legi
scrise. Oamenii primitivi s'au trezit cd traiesc organizati mai
multi la un loc, fara sd fi incercat inainte sa stabileasca modul
de convietuire si de conlucrare. Societatea omeneasca si statul nu
sunt rezultatul unei conventiuni dintre oameni. Dupa istoricii
latini Eminescu aratd cum la inceput, inaintea formdrii statului,
societatea era un bellum omniurn contra omnes, un rdzboiu al

tuturor impotriva tuturor, o stare de vesnicd vrajba, izvoritd din
egoismul individual si din nesiguranta zilei de maine. Statul apare
pentru a inlocui acest rdzboiu dintre oameni, cu o solidaritate de
convietuire si de conlucrare armonioasd. Ideea statului este ideea
armoniei intereselor. Societatea este miscarea, este rdzboiul tu .
turor contra tuturor, pe cdnd statul este organismul stabil, repre .
zentand armonizarea intereselor. Aceastd idee este sustinuta si
desvoltatd de Eminescu in conferinta Influenta austriacd asupra
Romanilor din Principate", tinuta la Iasi in 14 Martie 1876 in
www.dacoromanica.ro
53
cadrul societatii junimea", precum si in articolele Liberalism Si

conservatism" si Arta de a guverna", pentru a fi mereu prep
zenta si niciodata tagaduita in celelalte articole.

Singura discutie este doar aceea paM la ce margine ideea
statului, ideea armoniei intereselor, trebue sa faca concesii india
vidului i claselor sociale. Pentru aceasta impreuna cu Eminescu,
trebue sa punem fata in fata liberalismul i nationalismul biologic.
Liberalismul decreteaza individul si clasele sociale libere de orice
tutela din partea statului, omul este nascut cu drepturi impre .
scriptibile, libertatea omului este absoluta, iar statul este instru .
ment pentru satisfacerea nevoilor individuale. Conceptie mecanica,
care socoteste statul ca rezultat al unui contract social, conceptie
cosrnopolita, care cladcste un stat artificial, inaltat pe notiunea
de om, de cetatean", fara deosebiri de rasa, limba i religie, aceasta teorie nesocoteste cu totul viitorul comunitatilor naturale
in care traim, preocupandu.se, dupa cum constata Eminescu, doar
de prezent : primurn oioere i clupa noi potopul. Aceasta con.
ceptie este intemeiata pe drepturile omului, nu pe datoriile lui.
Conceptia de vieata a nationalismului biologic, desprinsa din
trairea realitatilor, se intemeiaza pe experienta faptelor, pe o pu .
tinta de a vedea si de a intelege proprie omului cu bunul simt

nealterat si vede in stat un organism viu, cu legile sale dela care
nu se poate abate, independent de liberul arbitru al indivizilor
care il compun. Ca fiinta organic& statul este susceptibil de boala
si de sanatate, de inflorire si de decadent& poate trai mult daca
urmeaza legile sale de conservare, poate muri daca urmeaza un
traiu contrariu celui prescris de natura lui. Individul nu poate
decat sa se incadreze in acest organism, unde nu exista egalitate
ci o ierarhie bazata pe calitatile inascute fiecarui om i pe me .
ritele castigate prin munca productiva. Astfel conceput statul, se
vorbeste de datoriile individului, nu de drepturile lui. Lupta

dintre aceste doua lumi, cea liberalisM cu toate anexele sale si
cea conservatoare nationalist& se reduce la : lupta pentru drepturi
si lupta pentru datorii. Liberalismul lupta pentru drepturi, drep .
turile omului fata de om, drepturile cetateanului fata de stat,

chiar daca s'ar distruge temeliile statului, pe cand nationalismul
lupta pentru datorii, pentru instaurarea unei solidaritati intre fill
aceluiasi neam pentru sustinerea statului, - individul nu este
scopul, punctul central al organizarii, ci este numai un mijloc
www.dacoromanica.ro
54
care sa asigure bunul mers al comunitatii, iar clasele sociale

sunt privite ca organe vii ale societatii, - cu un cuvant orga .
nizarea naturala irieleas i recunoscuta de toti". In statul liberalist, individul cere drepturi i situatii pentru un traiu cat mai
bun, in statul nationalist, individul oferd comunitatii mune& in .
treaga lui frOmantare *i chiar i vieata, atunci cand este nevoie.
De fiecare parte exist cate un mare pericol : liberalismul poate
duce la comunism, cand statul devine o unealtO in mana unor
indivizi grupati in band& iar conservatorismul poate duce la o
osificare totald a statului, un stat impersonal care sa lege cu
totul inainile individului. Intre aceste doud extreme este me*te.
*ugul adevaratei arte politice.

In vieata statului, a*a cum se desprinde din gandirea emi .
nesciana, locul indivizilor II fixeazd calitatile lor inascute *i munca
productivd. In statul cosmopolit al mizeriei *i al ambitiitor, proc
clamat de revolutia franceza, nu poate exista nici egalitate, nici
fraternitate *i nici libertate. Prin lege oamenii sunt egali, dar
afar& de posibilitatea egald pentru mine ca *i pentru vecinul meu,
nu exista altd egalitate, odd un om sarac *i flAmand nu poate fi
egal cu unul care prin calitOtile lui inascute, prin munca lui
productiva, *i.a agonisit un capital. Totdeauna cel flamand va fi
la dispozitia celui care are o paine in mana. Fraternitatea este
un moft ilustrat prin ghilotina, iar libertatea este cel mai nobil sen .
timent al omului, dar ea nu inseinneazd a pretinde comunitatii ca sa
se ingriieascd de individ in primul rand *i si ingadue toate gustu .
rile, ci, dupa Eminescu insemneaza libertatea de a dispune de tine
insuti prin muncd *i dreptul de a capitaliza roadele muncii tale.
Inegalitatea fireascd i cea ca*tigata prin munca nu pot fi
*terse de legi. Temeiut unui stat e munca, nu legile, - ne spune
Eminescu. 0 societate care nu se intemeiazd pe munca este o

societate corupta. Eminescu se intreabd : Ce este statul, i ce
scop are el ? Nu din carte - aievea" *i raspunde : Iasa cineva pe
ulita sau la camp, *i va vedea indata ce e. Colo unul vinde,
altut cumpark unul croie*te, altul coase, un al treilea bate fierul
pand.i cald, la camp se ara, se samand, se secera, colo melita
canepa, tes, tund oi, *i numai in zi de sOrbatoare stau mainile *i

Materia vietii de stat e munca ..." ')
lucreazd creerul
1) Op. cit., vol. II, pg. 202-203
www.dacoromanica.ro
55
Aceasta munch productiva, munca insolitd de sudoarea

fruntii sau de frAmdritarea mintii, nu averea cdstigata prin specul
sau prin viclenie, trebue sa stea la temelia statului si numai
ea sd determine pozitia individului in societate. In statul liberalist
numai banul stabileste locul oamenilor pe scara sociald.
Eminescu, dupd cum ne aratd dal D. Murdrasu in Natio .

nalismul lui Eminescu" ') se socoate autorul unei teorii, pe care
n'a gdsitao in niciun manual de politica, teoria sociald a coma
pensatiei"
- Compensatia nu se dd de cdtre o clasd sau de
catre un om decat prin muncd intelectuala sau musculard. Munca
musculara consistd in producere de obiecte de utilitate necona

testatd, cea intelectuald in facilitatea productiunii acestor obiecte".2)
Parazitii care trdiesc din specularea munch altora trebuesc in .
laturati din vieata statului.

Pentru Eminescu, boggia unui popor nu constd in grdmezile
de aur strnse in band, cum crede plutocratia liberalistd, ci in

puterea de mune& in bratele poporului. Este acelasi lucru cu
conceptia Germaniei nationalasocialiste de astazi, care a inlocuit
etalonul aur cu etalonul muncd.
Pentru a.si putea indeplini rostul sau, pentru a asigura in .
dividului libertatea de a munci, pentru a mentine buna intelegere
dintre clasele sociale, pentru a fixa un raport echitabil intre muncd
si capital, statul are nevoie de o mare stabilitate a institutiilor
sale. Organizarea sociala sd fie sandtoasd, progresul sa se facd in

mod organic, fdra salturi si rasturnari pripite. Stabilitate, muncd
si economie, sunt, dupd Eminescu, principiile pe care trebue sa
se intemeieze un stat. In istorie statele puternice au fost opera unei
elite conducatoare, state rnonarhice sau oligarhice. Numai in
epocile de decadentd apare demosul cu preocuparile sale
in .
dreptate asupra prezentului si cu nesocotirea legilor firii. Conti:

nuitatea in organizarea statului este cel mai important element si
cel mai firesc. Eminescu ne spune foarte plastic c dacd albinele
ar avea jurnale acestea ar fi legitimiste. Iat cum sustine Erni .
nescu aceasta idee a statului ca apdrator al meritului legitimat,
al averii legitime, ca ceva superior dispozitiilor generale ale unei
1) Ed. Bucovina", I. E. Toroutiu, BucurWi, 1932, pg. 268.
2) M. Eminescu, Opere, ed. Prof. I. Cretu, Cult. Rom., Buc. 1939, vol.
IV, pg. 292.
www.dacoromanica.ro
56
generatii, ca un element moral alaturi cu imoralitatea eventuald

a tendintelor existente in societate".1)
Din impacarea formelor trecutului cu nevoile vittorului, se
asigura statului continuitatea de desvoltare fit-eased, ferindu.l de
sarituri si de intreprinderi aventuroase si in launtru *i in afara.2)
Acest stat sanatos, cu stabilitate in conducere, monarhic si
oligarhic, intemeiat pe munca i pe economie, cu clase puternice
si bogate, cu o administratie cinstit i u o cultura adevarata,
pe langa ideea armoniei intereselor mai are si un scop moral,
pe care Eminescu ii defineste astfel : Statul mai are si un scop
moral. Drept va ramane totdeauna, a societatea exista prin ex.
ploatarea unei clase prin alta.afara de clasa, dupa parerea noastra
cea mai importardci, care exploateaza de.a.dreptul natura, care
produce materiile brute. Deci, pe langa aceea, ca statul va ingriii
ca aceasta clasa, acesti hamali ai omenirei sa stea cat se poate
de bine, el va cauta a deppinde i clasele superioare la o munca
folositoare, care sa compenseze pe deplin sacrificiile celor infe.
rioare. De aceea el va fi prin o asprd organizare contra semi .
doctismului, contra spoielei, contra tendintei egoistice a acestor
clase de a castiga mult prin munca putina, de a nu se intreba
in socoteala cui traiesc".3)
Nu importa pentru Eminescu principiile politice in numele
carora se organizeaza un stat. Important este sa fie o organizare

,naturala, asigurand prosperitatea generald. De aceea el spune
intr'un loc : Dati.mi statul cel mai absolutist, in care oamenii

sa fie sanatosi si avuti il prefer statului celui mai liber, in care
oamenii vor fi mizeri si bolnavi. Mai mult inca - in statul ab .

solutist, compus din oameni bogati i sanatosi, acestia vor fi mai
liberi, mai egali, decat in statul cu legile cele mai liberale, dar
cu oameni mizeri. Caci omul are pe atata libertate i egalitate,

pe cata avere are. Iar cel sarac e totdeauna sclav si totdeauna
neegal cu cel ce sta deasupra lui".4)
') Op, cit., vol. IV, pg. 121).
3) M. Eminescu, Scrieri politice, ed. D. MurArasu, Scrisul Romanesc,
Cralova, pg. 53.
4) M. Erninescu, Opere, ed Prof. I. Crete, Cult. Rom., Bucuresti, 1939,
vol. II, pg. 207.
www.dacoromanica.ro
57
Statul pentru Eminescu nu este statul .rational al mizeriei si

al ambitiilor personale, statul inMtat in numele cosmopolitismului
pe teoria liberalista de om si om", ci trebue sd fie statul na.
tional al unui popor, expresie a geniului national. Pentru a intelege
organizarea unui stat se cere sd studiern vieata poporului care i.a
dat nastere. Natura poporului, instinctele lui mostenite si geniul
lui, acestea trebue sa fie determinate in vieata unui stat.
Statul trebue sa fie in slujba natiunii.
Statul insd ca o
forma mai inalta a aceluias princip, nu vede in clase indivizi
deosebiti, ci un complex de organe sociale, un individ : na.
tiunea".')
...
Visul lui Eminescu era un stat puternic prin care natiunea

sd se desvolte si sa.si indeplineascd menirea ei civilizatoare. Dar
el e convins ca un stat liberal nu poate fi puternic, fiindca re .

nunta la puterile sale in favoarea indivului".2)
Incheiem acest capitol cu un elogiu facut de Eminescu
statului, acest fin si gingas organism al inteleptei naturi ... ce
fin, ce gingas organism e statul, ca tot ce produce inteleapta
natura I Cum in consecutiune de generatii si intr'o desvoltare
sanatoasd, ajung tocmai elementele, de care societatea are mai
multa necesitate I In epoce eroice, cand lupta pentru existenta e
grea, curajul, puterea de sacrificiu, caracterul nestramutat, care
nu cunoaste frica de moarte, ajung la carma si mentin cu tarie

existenta statului ; cand din contra vieata fizica a statului e intrlf
cdtva asigurata i cand rnunca si tendenta la economie ajunge a
fi firul rosu al vietii nationale, ajunge sus stiinta disciplinata si
cunoscatoare, caci, stiintele nu sunt decat ochii muncii".8)
Qp. cit., vol. II, Pg. 52.

D. Murgragu, Nationalismul lui Eminescu, ed. Bucovina", I. E To.
routiu, 1932, pg. 295.
3) Op. cit., vol. II, pag. 423.
1)
2)
www.dacoromanica.ro
:58
STATUL ROMAN
Cnd vorn ajunge la realizarea corecta
a forrnulelor metafizice din J. J. Rouse
seau, atuncea ne vom trezt ea' nu mai

exisra popor romanesc ..."
kininescu
Statul nostru nu are alta ratiune do a

fi decat aceea c e stat romanesc, deci
desvoltarea elementului romanosc, este
si cat sA fie tinta noastea de capetenie"
1 minescu
Statul roman este creatia geniului romanesc. Rasa romana

este rasa istorica, ea imprima caracterul, limba t i datinele ei
statului. Numai poporul roman, nascut pc acest pamant din vita

Imparatului Traian si a Craiului Decebal, poate sa dea tiparul
acestui stat. A.)a a fost in trecut, asa trebue sa fie in t Adeauna.
Trecutul s ne fie pildd pentru prezent i indemn pentru viitor.
Un popor care isi numard vieata pe veacuri, cum este poporul
nostru, nu poate renunta usor la viitor. Dupa cum ne spune
Eminescu, viitorul este continuarea, in cel mai bun caz rectifi .
carea trecutului. Poporul roman este acel element etnic iesit din
incrucisarea Romanilor cu Dacii, de rasa romana. Aceasta a fost
in trecutul tarilor noastre rasa plastica, cea formatoare de stat,
cea oranduitoare, cea istorica I aceasta trebue sa rAm3.e de acum
inainte".') Statul acesta cu puternice i sandtoase temelii traditio .
nale este amenintat de liberalismul cosmopolit, de oameni thra
patrie, fara nationalitate, fard traditii istorice, care in numele
teoriei de om si
'am", vor sd faca din tara stramosilor nostri
un hotel international, o mlastina de scurgere pentru lepadaturile

din cele patru unghiuri ale lurnii. Aceasta in numele unor notiuni
abstracte de libertate, egalitate si fraternitate. Demagcgia liberalistd
ne cere sa renuntam la trecutul nostru, la nationalitatea noastrd,
la asezarile noastre batranesti, pentru a deveni cetateni ai uni.
versului. In locul notiunilor natie, tard, roman, notiunea om,
cetatean al universului fie din Berber, din Nigritania, din China,
sau in fine.extract de Galitia".1 Eminescu acuza pe oamenii po.
Op. cit., vol. IV, pg 214.
2) Op. cit., vol. Ill, pg. 69.
1)
www.dacoromanica.ro
59
litici din vremea lui ca nu.si dau seama ca. legiuirile secolului
nu se potrivesc cu asezarile dela noi, c libertatile nu sunt folo .

sitoare pentru Romani, care n'au ce face cu ele in starea de
mizerie in care se afla i ca profita de ele numai strainii. Rea li .
zarea formulelor metafizice din J. J. Rousseau ar insemna moartea
poporului nostru. Impotriva acestui pericol al liberalismului cosc
mopolit se ridica cu toata darzenia Eminescu in intreaga lui ac.
tivitate ziaristica, cu toata pasiunea lui de apostol al rornanismului.
In el protesteaza toata mandria noastra de rasa, tot sangele stra.
mosilor, toata vigoarea i intelepciunea lor, dand alarma impotriva
acelora care incercau sa ne pangareasca istoria, sa ne falsifice
firea i sa ne distruga neamul.
Intreaga truda a lui minescu in activitatea lui ziaristica,
deasupra hartuielilor de partid, este inchinata construirii statului
roman, asa cum trebue sa fie pe temeiul trecutului, pe temeiul
calitatilor de rasa ale p( porului i pe temeiul asezarii noastre in
acest colt de fume.
Statul roman, asa cum s'a realizat in Tara Romaneasca in
timpul Basarabilor si in Moldova in timpul Musatinilor, a fost
opera bunului simt al poporului roman, bun simt parguit in
lupte si suferinte seculare". Asezare trainica si sanatoasa, statul
domnilor parnanteni realiza arrnonia intereselor indivizilor si cla .
selor sociale, apara pamantul tarii de dusmanii cotropitori si pastra
fiinta neamului nostru nepangarita de influente straine sufle .
tului nostru.
Organizarea sociala in statul roman din trecut poate fi com .
parata cu o piramida : in varful piramidei se afla Domnul tarii,
urmau boierii marl care ajutau pe Domn in conducerea trebilor
tarii, apoi boierii mici, slujbasi - clasa de mijloc, formata din
negustori si meseriasi grupati in corporatii, razesii, tarani liberi,
proveniti din razboinicii improprietariti, si la urrna taranii legati
de pamant. Deci, varful piramidei era Domnul,
baza ei tara .
nimea, care prin munca ei da valoare pamantului in vremuri de
pace si.1 sfinteste cu sangele ei in vremuri de razboiu. Boierii
constituiau aristocratia istorica, Domnul de fapt era un boier
mare, clasele sociale erau toate productive, cheltuielile statului
putine, incat armonizarea intereselor colective cu cele particulare
se facea usor.
www.dacoromanica.ro
60
Cele dintai forme statale apar la noi in secolul al XIII.lea

si al XIV.lea. Veacul de aur al istoriei noastre incepe la anul
1200 si tine pana la 1700, cand incepe epoca de tina si de rusine
a Fanariotilor. Grecii din Fanar n'au facut altceva decat sa lo .
veasca in insasi temehile statului roman, sa distruga aristocratia
istorica, sa desfiinteze armata si sa jefuiasca pe tarani. In anul
1821 Tudor restabileste domniile pamantene. De atunci lupta
dintre elementul autobton si cel strain a continuat, invingand
cand unul, cand altul.
Erninescu studiaza organizarea sociala si institutiile din trecut,
pentru a le pune fata in MO cu institutiile din timpul lui, cu
formele de civilizatie aduse peste noapte din Apus pentru a trans.
forma Tara Romaneasca intr'o America Dunareana sau o Belgie
a Orientului, tara vitrega pentru Roman, dar pamant al fagaduintii
pentru strain. Aceasta confruntare nu are ca rost propovaduirea
intoarcerei la formele din trecut, cad pasul facut inainte rarnane
facut, desi ne.am grabit prea mult. Rostul nostru ramane sa dam
un continut formelor fara fond ale civilizatiei noastre si pe drumul
evolutiei organice sa asimilam incet ceea ce se potriveste cu

firea si cu sufletul nostru din grarnada de legi si de institutii
aduse de peste granita. Deci din aceasta confruntare se desprinde
drumul pe care trebue sa mearga neamul romanesc in viitor.
Pe drumul stramosilor, pe drumul traditiilor romanesti si
crestine, pe drumul statornicelor datini si obiceiuri ale poporului,
calauziti de minunatul simt istoric al inaintasilor si de judecata
noastra sanatoasa,
numai pe acest drum trebue sa ne croirn
prezentul si sa ne pregatim viitorul.
Noi sustinem ca poporul romanesc nu se va putea desvolta
ca popor romanesc, decat pastrand drept baze pentru desvoltarea
sa, traditiile sale istorice, astfel cum ele s'au stabilit in curgerea
vremilor".')
') Op. cit., vol. III, pg. 21.
www.dacoromanica.ro
61
MONARHIA EREDITARA
Ceea ce putem afirma insa, cu istoria
in mana, este ca Domnii parnanteni erau
domnii rasel romane, erau Duci ai nea.
mulut romanesc. Ca atari ei erau soli.

dari cu rasa romand si pururea gata
a.si pune capul la mifloc pentru drep .
turtle acestei individualitati etnice"
Erninescu
Fereasca Durnnezeu de republica

n7inescu
Eminescu respinge republica. Monarhia ereditara este forma
cea mai bund pentru conducerea statelor. Totdeauna in istorie

monarhia a fost superioard republicei. Epocile de inflorire ale
statelor coincid cu guvernSrile unei oligarhii sau cu domnia unui
monarh. Eminescu ne spune ed. popoarele au nevoie la inceputul
desvoltdrii lor de un punct stabil impreiurul cdruia sd se des .
volte statul, asa precum roiul are nevoie de o mated.. Acest punct
central, acest regulator al vietii publice este monarhia.') Aceasta
forma de conducere constitue garan;ia cea mai puternicd pentru
existenta unui stat i prin statornicia institutiei asigura buna des .
voltare i buna stare a poporului.
Eminescu vede in istoria omenirii cloud tabere mari, una a
individualismului, sistemul liberal si alta aceea a armoniei in .
tereselor, a statului : ca o unitate absolutd, a monarhiei iuridice". )
Libertatea cdnd nu porneste dela ideea armoniei intereselor, ci
din individualism, nimiceste clasele sociale si in urmd i statul.
Aceasta se intampla in statul liberalist, in statele conduse de
principiul republicei sau de acel al monarhiei elective. Eminescu
recunoaste chiar si meritele monarhiei absolutiste, dacal monarhul
reuseste sa salveze poporul din ghiarele demagogiei i Ii asigura
un mers firesc de desvoltare. Monarhia aceasta propovAduitd de
Eminescu nu trebue sd se confunde cu despotismul, care consta
din substituirea -crointei individuate in locul armoniei intereselor,
prin uzurpatiune si mentinerea prin teroare.
') Influenta austriaca asupra Romanilor din Principate", op. cit., vol.
II, pg. 50.
www.dacoromanica.ro
62
Eminescu constata ca oricat de reduse puteri ar avea un

rnonarh constitutional, el are infinit mai multa autoritate decat
un presedinte de republics. Acesta de cele mai multeori este

reprezentantul unei partide politice, care la randul ei Ii intemeiaza
puterea pe majoritatile intamplat are". - A pune dar, acest
instrument gingas al statului, acest reprezentant atat al vietii isto .
rice, cat si al armoniei intereselor unei natii, la discretla absoluta
a unui singur partid este periculos, mai cu seama cand elementul
ponclerator al unei clase de mijloc culte si avute, e reprezentat
nurnai in mod- rudimentar".1) In timpul lui Eminescu nu exista o
clasa de mijloc culta i avuta, o clasa de mijloc rornaneasca, asa
ca republica n'ar fi insernnat decat domnia unui partid. NS de

ce Eminescu respinge republica.
Deasupra indivizilor, deasupra claselor sociale, deasupra
partidelor, reprezentancl puterea si taria unui stat, trecutul, pre .
zentul si viitorul unui neain, se afla Domnul tdrii.
Tari le romanesti, pentru care evul mediu se sfarseste la 1700,
au cunoscut epoci de inflorire tocmai in timpul domniilor pao
mantene, intemeiate pe pr:ncipiul monarhiei ereditare. Monarhia
era samburele stabil in jurul caruia se cristaliza statul. Domnul
nu reprezenta numai statul in persoana lui, dar era si un depozitar
al traditiilor politice ale tarii", asigurandu.i stabilitatea de des.
voltare. Conducator de oaste in vremuri grele, pastrator de legi

si datini in timpuri bune,
asa trebuia sa fie Domnul tarii. In
timpurile de glorie ale neamului nostru domnia se mostenea.
Basarabii in Tara romaneasca si Musatinii in Moldova au in .
semnat epocile de inflorire ale acestor tari. Domnia se mostenea
in linie barbateasca legitima, pentru ca mai tarziu sa se admits
si ramurile neligitime, iar in epocile de decadenta domnia a
devenit electiva.
In secolul al XIV.lea si al XV.lea, tarile romanesti au cu .
noscut roadele fericite ale unor fungi dornnii ereditare.
In Tara romaneasca in veacul al XIV.lea isi statorniceste
puterea dinastia Basarabilor, care ajunge la culmea gloriei cu
Mircea \Todd, care domneste 35 de ani, dela 1383 si pana la
1418, aratandu.se efectele stabiliMtii domnia cea mai glorioasa
si intinderea teritoriului cea mai mare. Mii-cea e Voevod al
:
www.dacoromanica.ro
63
UngroNlachiei, Ban de Severin, Duce de Fagaras si Am las,

stapanitor amanduror termilor Dunarii pana la Marea Neagra,
Domn al cetdtilor Durostor si al tarilor tartarice. Luptele lui
Mircea cu Baiazid i arnestecul lui in luptele de succesiune
ale imperiului turcesc, iatd semnele puterii voevodului roman
intr'o vreme cand Europa se batea in capete, iar Asia era in
flacari. Dar din nenorocire pentru tara, (WO moartea lui Mircea,
hard discordia in roiul de albine vorbitoare", incep lupiele pentru
domnie dintre Danulesti, descendenti legitimi ai lui Dan I, fratele
si predecesorul lui Mircea, si intre Draculesti, descendenti nele .
gitimi ai lui Mircea. La inceputul secolului al XVIII.lea, Basarabii
sunt stinsi prin sabie de catre Turd si urmeaza domnia Fana.
riotilor.
Cu secolul al XV.lea incepe in Moldova o domnie lunga
linistita - a lui Alexandru cel Bun, domnie de 33 de ani, in

care se \Tad iarasi roadele stabilitatii. Alexandra cel Bun, legiui .
torul i parintele tdrii", organizeaza tara bisericeste i politiceste
pi moare avand o singura nenorocire : are doi fii in loc de unul.
De aici vor rezulta lupte nenorocite pentru domnie, pentru ca
dela 14-57 la 1504 sa se vada din nou efectele
stabilitii, cu
domnia cea mai glorioasa a Moldovei, domnia lui $tefan cel Mare,
pentru ca la catva timp dup.' moartea lui sa reinceapa luptele
pentru domnie, palm cand se stinge ramura barbateasca a nea .

mului musatin, cu fiii lui Petra Rares. Urine de legitimism, cum
spune Eminescu, par a fi existat si atunci, caci cel care o ia pe
Domnita Ruxanda, fiica lui Petru Rares, o ia impreuna cu tronul Alexandru Lapusneanu. Dar decaderea Moldovei de atunci incepe:
Dela stingerea progeniturei barbatesti a neamului mosnean mu .
satin in roiul Moldovei, dateaza caderea Moldovei".1)
In concluzie Eminescu arata ca atunci cand era stabild si

puternica i Ora era puternica si temuta. and domnia era slaba
pi instabila si tara era slaba si saraca. La urma prin disparitia
domniilor pamantene tarile romanesti au aiuns umbra puterii

turcesti.
Nu erau oameni prea invatati domnii nostri, dar stiau si

conduca la biruinta ostile, stiau gospodari bine tara, intareau
datina i credinta. Parca $tefan Voda ii framanta mintea cu tot
9 Op. cit., vgl.
II,
pg. 57.
www.dacoromanica.ro
64
felul de idei. De ajuns era ca batea pe Turci, pe Tatari, pe Lest

pe Unguri.
Domnii tarilor noastre erau neatarnati de vreo putere straina.
Faceau tratate de razboiu si de pace in numele lor, intelegeri

economice cu vecinii, participau la razboaiele crestinitatii alaturi
de conducatorii de osti din Apus, se incuscreau cu regii din
jur, - erau suverani in toata puterea cuvantului.
Eminescu constata deci, rostul mare al monarhiei ereditare
in istoria poporului roman, recunoaste chipul de existenta tra .
ditional si monarhic al statului roman", crescut din vigoarea
extraordinara a inceputurilor noastre istorice. Cu toata vehementa
Eminescu condamna sistemul electivitatii domnilor, citand exemplul
Poloniei, unde un individualism fara margini, rezultat din abutul
de libertate, impreuna cu monarhia electiva a .adus distrugerea

tarii. Trecand la noi, Eminescu constata ca electivitatea aceas(a
blestemata a fost samanta nestabilitatii din (are. Intr'o vreme
cand tarile din jurul nostru se consolidau prin domnii absolute,
noi nu gaseam placere mai mare dacat sa ne rasturnarn domnii.
,,Statele de'mprejurul nostru care aveau o monarhie stabila, s'au
cristalizat imprejurul acesteia si au devenit uriase,
tarile romane,
in care acest punct central lipseste, se inchircesc, perd puterea

lor fizica, armata, perd guvernul lor national".')
In veacul de tina al Fanariotilor Eminescu considera domnia
inexistenta. Domnii fanarioti erau niste guvernatori trimesi pe un
timp limitat in niste tari reduse aproape la pasalac. Domnii fa .
narioti aveau nurnai titlul de Domn i pomenirea in biserici, insa
nici de cum nu exista o domnie monarhica si o putere reala a

statului.
Domnul Tudor restabileste la 1821 trecutul, restabileste

Domnia pamanteana, cu legile ei vechi, cu datinele ei.
Prin alegerea lui Cuza Voda si prin recunoasterea lui di
partea puterilor europene, independenta Romaniei era in practica
recunbscuta.
Tradarea si miebia ofiterilor de garda, toti de origina fa .

Monarhia constitutionala a
lui Carol Ingaduitorul" i se pare lui Eminescu prea slaba,
poate unde vedea influenta prea mare a lumii politice in vieata
nariota, rastoarna pe Cuza Voda.
www.dacoromanica.ro
65
statului. Eminescu pretinde ca coroana sd fie organul central
al vietii de stat, un suprern element de control, care sd poatd

folosi dreptul sdu de veto. Prea i se pdrea lui Eminescu cd
Domnitorul este la discretia liberalilor, care erau monarhisti
sau republicani, dupd cum erau la putere sau in opozitie. Erni .
nescu vedea cum rninistrii si camera in intelegere calcd con.
stitutia, fra Ca Domnul Sd poatd interveni. Da aceea II vedem
izbucnind : Respingem incercarile de a reduce rolul inalt at
Suveranului la acela al unui Presedinte vremelnic de republic&
marginit la subsemnarea si sanctionarea decretelor ; respingem
forma republican& si mentinand neatinse toate prerogativele si
toate marginirile constitutionale ale puterii Domnului, cerem tot .
odatd cea mai deplind si cea mai largd intrebuintare a dreptului
suveran de veto, atunci mai ales cand ministrii si camera, in
intelegere, calcd Constitutia. 1) .. In rezurnat respingerea a tot
ce este republic& mai mult sau mai putin deghizatd, si conser.
varea Constitutiei cu monarhia constitutionald ce avem, iatd sta.
tornicele noastre principii".
In timpul vechilor domnii romanesti se trail, dupd Emi.
nescu, cu mult mai bine decal in republica cosmopolitd a lui

C. A. Rosetti. Nu exista ideea de libertate in sensul liberal al
cuvantului, dar exista putinta de a munci si de a capitaliza ca.
stigul de pe urma muncii, nu exista egalitate, dorintd care izvo .
reste totdeauna din invidie, ci exista pdrinteasca inegalitate a
meritului si a muncii, iar fraternitatea era inlocuitd cu acea soli .
daritate nationald care ridica poporul in masa impotriva dusmanilor,
fdrd sd fie nevoie de recrutdri. Puterea Domnului se rdzema pe

buna stare a claselor sociale si a indivizilor, nu pe dreptul lui de
a dicta legi si de a stoarce ddri. Intre coroan i popor, exista
raportul dintre vointa legitimd si aspiratiunile legitime. Dornnu I
era un mare boier cu mciile lui, de pe urma cdrora trdia,

boierii din divanul tarii Ii aveau si ei mosiile lor, adrninistratia
avea un aparat mai redus si era incontestabil mai onest, ddrile

erau mici, iar negotul romanesc nu cunostea intermediarii care
scumpesc produsele. Eminescu aduce cifre istorice pentru a do.
vedi aceastd stare a populatiei din timpul domniilor pimantene,
aratand numarul populatiei din Tara Romaneascd in tirnpul tui
1) Op. cit.
5
www.dacoromanica.ro
E6
Matei Basarab, fata de decaderea populatiei si ca nutfidr
ca
buna stare in timpul domniei Fanariotilcr,

ior rnai aproape de
timpul lui cileaza domnia lui $tirbei Voda, care atunci cand
pleacd din domnie lasd 16 milioane in visteria Orli si 3 milioane
economii in cutiile satelor. De aceea Eminescu ar dori mai bine
sa trdiascd rob sub vechile domnii drepte si sub legile lor ere .
stine, cu constiinta cd deasupra lui se intinde marele arbore al
poporului si al geniului romanesc, decal s traiascd in timpul
demagogiei libcraliste. Prin idcile umanitariste, prin legiuirile
straine si prin liberschimbismul economic, libcralismul a adus in
Romania o declasare gcncrala care duce statul roman la prdpastie,
jar poperul roman la pieire.
In fata slatului liberal, Erninescu ran-lane cu nostalgia statului
roman care ar fi existat in tirr penile lui dacd pe tronul Romaniei
ar Ii ramas dinastia de nirneni necontestata a Musatinilor. Domnul
tdrii n'ar fi putut sd reziste la influentele secolului al XIX.lea ;
un cod civil ar fi dat vieara clasei de mince si ar fi creiat o
clasa de amploiati, stabil& dupa curn era si domnia, negustorul
ar fi ramas negustcr, mescriasul meserias, nu s'ar fi distrus clasa
de mijloc si nu s'ar fi ereiat goluri economice, formandu.se o
armat de proletari ai condeiului. In 1864, cand ar fi ajuns domn
Ioan Sandu al 11I,Ica, firmele de pe ulita mare ar fi fost roma .
nesti, se deschideau camerele, se vota improprietdrirea tdranilor
in conditii mai bunc &cat s'a facut. loan Sandu at IV.lea ar fi
mostcnit un stat cu care te puteai n andri, Atunci rdzboiul din
1854 ne aducea Basarabia, cel din 1859 Bucovina, cel din
1866 Transilvania.
In fata prezentului mizerabil, lui Eminescu nu ii ramane
decat sperantele pentru tin viitor mai bun. Fie voia Stapanului
tdrilor, ca din nearnul Prea Inaltatului nostru Domn sa se nasal
razbunatorul pierderilor noastre
intregitorul patriLi".')
1) Op. cit., vol. I, Pg. 84.
www.dacoromanica.ro
67
ARISTOCRATIA ISTORICA
oristocratia adevarata are -on rol esen .
tial in vieata unui stat"
thninescu
Toti ganditorii politici au aratat marele rol al elitelor la

conducerea statelor si la plamadirea destinului popoarelor. Emi .
nescu arata cum o mana de patricieni a hicut din Roma o im .
paratie puternica si tot o mana de patricieni a condus soarta
rasei engleze care in cloud sute de ani a ajuns a fi cea mai
puternica si mai avutd dit tre rasele europene. De asemenea gloria
Venetiei si a republicelor italiene se datoreazd unei oligarhii
preocupata in prirnul rand de interesele statului. Eminescu crede
c nicaeri libertatile publice nu sunt mai vii, mai puternic simm
tite si mai viu practicate, cu mai mull interes pentru binele public
decat tocmai sub oligarhie. Despotismul infloreste in statele lipsite
de o aristocratie istorica. Demagogic si liberalismul distrug elitele
pi aristocratia istorica i intelectual, prin marea importantd care
se cia acestui suveran nestatornic i capricios care este. demosul.
De aceea Eminescu crede ca statele rnor prin demagogie sau
prin despotism si infloresc sub conducerea elitelor.
Aristocratia istorica intruchipeaza in cei care o compun
trecutul si traditia unui grup de oameni ; trecutul de lupta si de
vitejie, de credinta si de carceter, care constitue actul de nastere
al acestei aristocratii ; traditiile comunitatii, pastrate cel mai bine
de aceasta aristocratie. Principalul rol al aristocratiei istorice ca
i al oligarhiei care conduce un stat, este dupd Eminescu, de a
impaca formelc trecutului cu exigentele viitorului, asigurand stag
tului continuitatea naturala de desvoltare, un progres firesc, fara
salturi si aventuri, atat in launtru, cat si in afara. Eminescu aduce
exemplul Senatului Rornei, unde se poate urmari aceasta conti .
nuitate a conducerii statului si a modului cum se aduce o lege
noua. Strabunul propunea reforma, bunul o sustinea in acelasi
Senat, fatal intrunea deja o mare minoritate, abia Hui o vedea
realizaM. Trei generatii treceau pand sa se voteze o reforma care
apoi intra in succum et sanguinem".1)
Decaderea Romei a inceput cu decaderea aristocratiei sale
istorice, inlocuita de oameni fara nicio legatura cu trecutul i cu
I) Op. cit., vol. IV, pg. 121, - sublinierea lui Eminescu.
5*
www.dacoromanica.ro
68
traditiile istorice. Din momentul in care imparatii au inceput a

inlocui pe senatorii Romei, in care traditiile si cultul trecutului se
intrupasera, Roma a mers spre repede decadere. Cazul Romei nu
numai cd nu e izolat, dar nu sufere nici exceptie macar. ..." )
Aristocratia tdrilor romanesti a fost constituiM de boieri,
aristocratie istorica de origine razboinica, ridicaM din mijlocul
poporului in jurul Domnului, prin curajul i vitejia din razboaie,
prin abnegatiune si caracter, mai mult decal prin inteligenta.
Boierii constituiau in tarile romanesti o clasa putin numeroasd,
incoruptibild si pastratoare a traditiilor tarii".
vertebrele
noastre istorice si morale, familiile noastre vechi amestecate in
origine cu insusi inceputurile neamului romanesc".
Un boier vechiu sub domniile romane era aproape sclavul
statului. Lui i se Mia capul daca un punct al Orli era calcat de
straini, el trebuia sd serveasca fdra plata in mai toate functiunile
publice, el trebuia sa fie gata la orice chemare a Domnului si era
raspunzator cu vieata pentru dreptatea oricarui dintre actele sale".8)
In timpul marilor domnii romane, cand coroana se mostenea,
aristocratia istorica a boierilor era puternica, organizatia sociald

sdnatoasa. Boierii erau putini, vreo optzeci de boieri mari, adicd
la 30-40.000 de locuitori venea un mare boier. Buni sau rai cum
puteau fi acesti boieri, ei erau putini si taranii nu putea sd le
simtd prea greu domnia. In realitate insd, o mare solidaritate Da .
turala lega pe boier de taranii lui, prin datina crestina, prin
obiceiul pdmantului i prin omenia inascuM poporului nostru.
Boierii erau oameni avuti nu costau nimic din munca publica,
dupd cum ne arata bugetele extrem de mici ale domniilor nationale.
Boierimea tdrilor noastre n'a aiuns la gradul de desvoltare

al aristocratiei din pile Apusului, din cauza vesnicei neasezdri a
lucrurilor dela noi, precum si din cauza deselor schimbari de
domnie.
Aristocratia mosneana istorica ia adus partea ei mare de

contributie la temeliile statului roman. Dusmanii si strdinii de
acest neam au simtit insemnatatea pentru tard si pentru viitorul
poporului a acestor boieri si au lovit de cateori au avut ocazia

in ei. Grecii din Fanar in veacul al XVIII.lea, dupd ce ne.au
www.dacoromanica.ro
69
distrus domnia pamanteana, au lovit fr crutare in boieri. Veacul

urmator, al liberalismului, nu a fost mai intelegator si a lovit in
boieri pe motiv ca sunt retrograzi. Strainii fAra patrie i fara
traditii, au nimicit aristocratia istorica romaneasca.
SA cinstim arnintirea domniilor nationale si a aristocratiei
istorice. Vechii Domni care si.au intins armele nand la Dunare

si pana la Nistru, nu au existat pentru a face rusine generatiei
actuale, spune Eminescu, - iar aced aristocratic, cu independenta
ei de caracter, cu curajul ei, ale caret privilegii consistau in

datorii catre tarn, mai grele cum altii aveau a purta", sa ne fie
pilda si indemn, sa ne amintim de acei stejari de seculi, de
acei boieri mari, stalpi ai taril, cum se numeau, neindoiti de
furtuna, cu toata vijelia vremurilor, plecandu.se uneori batailor
neinduratului Dumnozeu, nefrangandu.se niciodata".')
Veacurile nu se mai pot intoarce. Aristocratia istorica nu
mai poate invia. Principalul pentru un stat este sd ofere putinta
de desvoltare a elitelor. Dupa cum spune Eminescu, nu exista o

rivalitate intre aristocratia de nastere i aristocratia intelectuald, dar
amandoua au aflat adesea un dusman comun in aristocratia
banului. Impreuna cu Eminescu trebue sS tim ca epocile eroice
inalta caracterele si spiritele de jertfa, consacrdnd elitele de care

are nevoie un neam ca sa propdvascd, elite care sd renascd
curajul de alta data si sa umple sufletele cu omerirea i credinta
celor vechi".
TAR ANIME A
,Am scris cu toatd patima de care e
capabila inima noastrd cu toata durerea
cu toatS mila pe care ne.o inspir5

ta'ranul, acest unic
adevSrat popor
romanese
Eminescu.
Mult l.a framantat pe Eminescu soarta taranului, mult a scris

i cu multa docum
mentare.
Noi suntem o Ord de tarani ; tarani suntem cu totii, tarani
trebue sa ramanem i araneste trebue sa ne gospodarim.
despre acest Oran, cu multa pasiune, dar
1) Op. cit., vol. IV, pg. 54).
www.dacoromanica.ro
70
Singura clasa pozitiva, singura clasa procluctiva in statul

mizeriei liberaliste, este pentru Eminescu taranimea. Intr'o tara
eminamente agricola, cum era Romania lui Carol I, fara industrie

national& taranul munceste pentru toti. Acest taran constituie
temelia casei", (alpa tarii" si puterea statului. Taranul roman
muncind pamantul ii da o valoare prin sudoarea fruntii lui si
prin puterea bratelor, platind dri sustine statul si ca dorobant
apara cu sangele sau tara.
De sute de ani soarta statului roman este legata de pro.

prietatea 'storied si de taranii muncitori ai pamantului. La ince .
putul organizarii statului roman proprietatea era a neamului cu
istoria si cu traditiile lui, nu a individului" si emana dela Domnie,
fiind strans legata de contributia de sange. Tot pamantul era pa.
'pant domnesc. Domnul impartea parnantul la razboinicii dinstinsi
in lupte. Urmasii celui improprietarit, adica neamul lui stapaneau
si lucrau in devalmasie pamantul. Aceste pamanturi nu se puteau
instraina, apartineau si mai departe tarii intregi. Era ceea ce nu.
meste Eminescu : proprietatea inalienabila si in devalmasie", care
insemna de fapt razesia. Domnul tarn i obiceiul pamantului nu
ingaduia ca un strain sa devina proprietar la tara. Astfol Matei

Basarab daca afla ca un strain a cumparat o mosie in tara, o
rascumpara cu banii lui personali. Parnanturile cucerite dela
dusrnani erau C )1onizate de domnie, acordandu.se unele avantajii
celor care se stabileau pe aceste pamanturi.
Intre tarani trebue sa deosebim in timpul domniilor vechi,
doua categorii : tarani 1 beri, razesi, proveniti din razboinicii irn .
proprietariti i arani legati de pamant, nutniti i vecini. Eminescu
arata ca legarea de pamant nu insemna robie sau lobagie. Accasta
masura isi avea ratiunea ei de stat, anume de a impiedeca mis.
carile de populatie din tara in acele timpuri vechi de invazii

straine si de razboiri permanente cu dusmanii neamului. Sarcinele
taranului legat de pamant, examinate prin prisma timpurilor pe

care le traia Eminescu, nu apar ca neste greutati care sa distruga
existenta normala a taranului. Astfel un taran legat de parnant,
in calitatea lui de cap de familie, platea boierului un galben pe
an, iar ca munca sase zile de daca pe an. In schimb boierul II
lua sub scutul sau si Ii da parnant ca sa.1 lucreze pentru el si
pentru familia lui, precum si locuri de fanate pentru vite. Erni .
nescu ne spune ca traditionalul galben gaurit n'a saracit pe niciun
www.dacoromanica.ro
71
taran si nici nu avea influentd asupra regimului alimentar al

familiei taranesti. Acest galben era evaluat la preturile din timpul
IW Eminescu la pretul unui berbece, ceea ce comparat cu darile

tdranului din acel timp si de atunci incoace, nu insernneaza prea
mult. Ca dovada ca legarea de pamant nu a fost o masura rea
pentru taranirne si pentru vieata tarn, Eminescu invoca datele
statistice ale populatiei i ale vitelor din timpurile vechi cand s'a
aplicat aceasta masurd feta de timpurile care au urmat deshin=
tarei acestei masuri. Astfel Mihai Viteazul leaga pe tarani de
pdmant, aceasta fiind de fapt marea vine' pe care democratii i=o
aduce voevodului roman. Dar masura se dovedeste rodnica pentru
tare, desi abia Matei Basirab va culege roadele de pe urma ma=
relui si nefericitului sau predecesor.
Trebue sa ne intarirn in inirnile noasire convingerea unei
adevarate solidaritati nationale si crestine intre clasa conducatoare
a boierilor i intre taranimea, care constituia talpa Orli. La poi
n'a exislat nichdata chestiune agrara. Nu se poate compare
situatia dii Irlanda infeodaia" cu datinele pe deplin drepte i echi=
tabile ale vechPi noastre tad".
Vechile clase dirigente aveau
in grad mare cunostiinta practica a tarii si un admirabil simt
istoric".') Exista o mare solidaritate intre marea proprietate tno
neand i mica proprietate laraneasca. Defectul principal al orga=
nizarii vechi era, a nu tinea seama in destul de clasa de mijloc
dar tdranul i proprietarul mare se aflau amandoi bine si hind
intr'un contact perpetuu intre ei, ajunsese a avea o mare trag,re
de inirnd pentru olalta. Putern zice ca i boierul vechiu era
taranos, si taranul vechiu avea un fel de mandrie boiereasca in
el". )
Legaturile mire boieri si tarani erau istorice, traditio=
nale, personale. E nenatural a admite ca camera de aceeasi rasa,
care nearn de neamul lor traisera i lucrasera impreund, sa nu
aiba un sentiment de crutare si de omenie intre ei. Boierul cel
mai aver, cel mai lacom de avere n'ar fi ingaduit sa i se ex=
ploateze taranii din parted slugilor lui".3)
In timpul Fanariotilor taranimea a avut o situatie foarte grea.
Dar Eminescu in marea lui dragoste de neam nu poate admite
ca aceastd epoca de noroiu sa fee parte din istoria rioastra.
2) Op. cit., vol. IV, pg 151.
3) Op. cit., vol. IV, pg f 53.
www.dacoromanica.ro
72
Mizeria fara margini a taranului din timpul Fanariotilor se explica

in primul rand tocmai prin deslegarea de parnant. Un grec viclean,
fanariotul Mavrocordat, acuza pe boieri ca sunt strigoi si van .

zatori de sclavi si pana la urma i.a inselat de au ridicat vecina.
tatea, facand juramant in fata mitropolitului sa nu mai lege
niciodata, neam de neamul lor, pe tarani de pamant. Atat a

asteptat Domnul fanariot. Ne mai fiind oamenii boieresti, erau ai
nimanuia, deci la discretia statului fanariot, care desigur nu i.a
crutat si i.a incarcat de biruri peste biruri, incat s'a distrus cea
mai mare parte din taranime. Scaderea numarului populatiei,
redusa la o cincime din cata era inainte, precum si scaderea nu%
marului vitelor, arata consecintele dezastruoase ale deslegarii
de parnant.
Dupa restabilirea domniilor pamantene de catre Dornnul
Tudor, buna stare generala apare iarasi, populatia creste, numarul
vitelor la fel, se fac economii in cutiile satelor, se depun bucate

de rezerva in cosarele publice. I
Sa nu se creada insa ca Eminescu in intelegerea lui fata de
trecut ar propovadui intoarcerea la formele si la institutiile de
alta data. Cu gandirea lui biologica si biopolitica el nu poate sa
&IDA decat o conceptie dinamica a vietii si a organizarii ornenesti,
el este insa un adept al progresului natural, asa cum exista in

natura si in vieata, o crestere inceata si fireasca intre trecut si
viitor. Forme le vechi nu mai pot invia, nici nu trebue sa mai
invie, dar pasul facut inainte catre forme noui trebue sa se faca
fara sguduiri si fara masuri pripite. Taranii trebuiau irnproprie.
tariti,
aceasta nu se poate discuta. Modul in care s'a facut
reforma agrara aceasta se poate discuta si Eminescu o face din
plin si cu multa patrundere pentru realitati. Taranul se culca la
Mai 1864 clacas, pentru a se scula in dimineata zilei de 2 Mai,
dupa 12 ore, liber si stapan pe o bucata de pamant. De sigur ca
autorii reformei au fost bine intentionati, dar felul cum s'a facut
1
si aplicat aceasta reforma n'a putut solutiona problema taraneasca.

Eminescu constata ca pamantul care i s'a dat taranului prin im .
proprietarire nu este suficient pentru el si pentru familia lui,
este prea putin pentru a trai si prea mult pentru a muri". Acest
pamant trebuia rascumparat in 25 de ani, pe cand Eminescu
crede ca ar fi trebuit de fapt 90 de ani pentru aceasta. Taranul
obtine prin invoieli agricole dela proprietari sau dela arendasi
www.dacoromanica.ro
73
pdmantul de care mai are nevoie, dar cu ce pret
Eminescu
calculeazd cd prin invoielile agricole tdranul pldteste proprietarului
sau arendasului o dobandd care nu e mai mica de 840/0 dar care

ajunge de multeori pand la 300/G. Aceste sarcini venite peste
noapte, impreund cu ddrile mari, ii dau pe Oran pe manile uzurei
in cele mai deosebite forme ale ei. Altadata pranul muncea mai
putin si se hrnea mai bine. In timpurile lui, Eminescu constatd
cd taranul munceste mai mull ca altadata si se hrAneste mai prost.
Pentru a incununa aceste rele, au venit evreii cu carciumaria si
cu uzura. Carciumaria evreiascd insemna pentru Eminescu un
adevdrat scandal, o opera de indobitocire si de prostitutie sufle .
teased,
iar uzura era practicatd si de oameni care aveau cu ce
trdi, de catre unii functionari publici i chiar de catre magistrati.
Greseala cea mare a statului a fost ca a privit pe tarani ca pe

niste cetdteni deplin formati, le.a pus sarcini prea grele pe umeri,
i.a lasat la discretia strdinilor, care au stiut cum sd se foloseascd
de libertati, i ica inarcat cu o pletor de functionari, care trd.
iete de pe urma statului.
Singura rndsurd bund intre atatea masuri pripite ale reforrnei
agrare este cd pamantul nu se poate instraina, fiind declarat mud..
lienabil. Dar Eminescu se intreaba cu pesirnisrn cat timp va tine
aceaAa. Numai aceasta inalienabilitate il mai salveazd pe Oran
din mana exploatarii si a uzurei, 11 aOra de Evrei, care punand
mans pe pamantul taranilor i pe averea clasei de mitIoc, neamul
nostru ar ajunge proletar. Eminescu cere sa se infiinteze institutii
bancare care fard sa facd uzurd sa ofere taranului creditul ne .
cesar gcspodariei sale.
Raul cel mai mare, care saracete intreaga elasa tAraneasca,

este, dupd Eminescu, divizibilitatea pamanturilor tardnesti. Prin
diviziuni i subdiviziuni ale pamantului, tardnimea sardceste si
pretutindeni saracia aduce dupd sine decaderea morald i coruptia.
Solutia impotriva acestui rdu ar fi majoratul sau minoratul, adicd

sa mosteneascd intreg pamantul un singur copil, primul sau ul.
tirnul ndscut. In trecutul tdrilor romane exista minoratul : parintele
1'0 aseza toti copii, la rosturile for i lasa celui mai mic pamantul.
Divizibilitatea pamanului constitue un sambure gresit in organi.

zarea statului, care are urmari catastrofale, ducand la proletarizarea
celei mai puternice clase, aceea a taranilor. Trebue sa se asigure
www.dacoromanica.ro
74
conditii de plasare pentru copiii taranifor, in cazul cand ne.am

hotdri pentru majorat sau pentru minorat, anume improprietarirea
for pe mosiile parcelate ale statului, sub aceeasi lege de moste .
nire, deschiderea drumului cdtre meserii, - toate mdsurile acestea
impreund cu neinstraindrea absofuta a pdmanturilor tdranesti sunt
masuri ultraretrograde, dar care asigurd sporirea populatiei si exi .
stenta unei clase tardneti puternice.
Liberalismul a fost o mare pacoste pentru taranul roman.
In numele libertatii si al egalitatii s'au deschis granitele pentru
straini. Lupta a fost incgal
i ranul a fost eel invins. Sub
regimul fibertatii se face camatdrie; legea impotriva acestui rau
este potrivnicd drepturifor omului i libertatii absolute si totusi,
constata Eminescu, toate trile liberale 'au introdus.o. Nealiena .
bibtatea p manturilor tdranesti este contrarie libertatii omului de
a dispune de bunurile sale si totusi este o lege f )arte buna. Sub
regimul libertatii, taranul isi vinde mai pe nim,c naclele muncii
sale unor intermediari neproductivi. Firul de grau trece prin
douazeci de mani dela producator la consumator, scumpindu.se
mereu. Pe cand la produsale industriale curnparatorul plat ste
vama cat si transportul i castigul comerciantului, la produsele
pamantului transportul si castigul comerciantului se scad din
pretuf cu care natia agricola isi vinde produsele.
Eminescu stie ca taranul este temelia casei, tem,lia statului

nostru. Siabindu.se mereu aceasta temeli
slabeste si edificiul
statului roman, care se poate prabusi intr'o zi. El se teme ca este

aproape ziva in care simtui conservatiunii fizice al p vorului,
revoltat de toate maltratarife, printr'o rascoala contra asupritorilor
va pune in pericol insasi existenta statului.') Apoi tot paradd
cu taranii, parada azi, paradd maine, se infunda odatd". Cat de
precis si de dureros a intuit Emninescu viitorul, ziva aceea de
rascoala care va insemna cu sange anul 1907, imediat dupd marea
expozitie din Bucuresti, dupa serbari i parazi praneVi. El a intuit,
dupa cum ne arata D. D. Murarasu in Nationalismul lui Erni .
nescu", represaliile sangeroase ale democratiei impotriva poporului
rdsculat : Sa se rascoafe taranii candva in Romania pentru a
scutura jugul ciocoilor, si atunci vei vedea, daca vom trdi pe
') Ziva rafutelli", op. cit., vol. IV, pg. 508-511.
www.dacoromanica.ro
75
acele "vremuri, cat de sanguinari si nemilosi vor fi acesti de .

mocrati fata cu poporul rasculat".1)
In locul declasarii pe care o vede sub ochii sai, Eminescu
asteapta o dreapta reorganizare sociala care sa tina searna de
elementul cel mai numeros si cel mai productiv : taranul. Acest
taran care n'are pe nimeni ca sa1 apere, reprezinta insa cu bar .
batie frumoasele pagini ale unui trecut cand toata tare era ca
dansul.
Iata=1 pe acest taran asa cum rasare de sub pane lui Emig
nescu : El caruia nwi dam nimic in schimb, pastreaza prin limba si
clatini unitatea noastra nationala ; el e plstratorul caracterului nostru
in lumea aceasta frantuzita i nerntita, el e singurul care n'a

desperat de soarta noastra in Orient. Asa chilos si greoiu cum
este, e o pirt- de rezisten(a in el, pe care nimeni n'o poate
sfarama, nimeni indupleca. Lipit in Basarabia, de colosul ucigatdr
de natii al Rusiei, el, nearnul razator al lui Miron Costin, isi bate
joc de muscali sub nasul lor, parc'a lui ar fi imparatia Muscalului.
In Ardeal scoate cusur Ungurului si Neamtului ; pretutindeni
acelas, pretutindeni intruparea tineretei etnice, pretutindeni sim .
tindu.se si fiind superior celor cei inconjoar8".2)
CLASA DE MIJLOC
In evul rnediu romanesc, oranduirea sociala se compunea

din boieri marl, - boieri mid, slujbasi, - clerul laic si monastic,
clasa de mijloc a breslasilor,
razesii, tarani liberi, proveniti
din razb3inicii improprietariti, - si tarani legati de pamant, pusd
sub ocrotirea boierilor pe rnosiile carora se aflau.
Dintre aceste categorii sociale numai razesii i clasa de
mijloc erau administrate de stat ; boierii mari erau niste adevarati
autocrati pe moiile lor, boierii mici, care erau slujbasi se puneau
sub obladuirea boierilor mari, - clerul ii avea autonomia lui.
Clasa de mijloc se compunea din bresle de negutatori si meseriasj
cu starostiile lor. Numai pamantenii puteau face parte din bresle.
9 Arbore (Zamfir) nainescu ziarist
51
cugettor politic, Sernanatorul (VIII)
1909 nr. 26, pg 553, - citat dupd D. Murdrasu, Na(ionalismul tut Erninesce
pg, 294-295.
`-') Op. cit., vol. IV, pg. 588.
www.dacoromanica.ro
76
Bdtraniii din timpul lui Eminescu 1i mai puteau arninti timpurile

cand un strain nu putea fi breslas. Breslele aveau o autoritate
atat de mare, incat pricinele dintre breslasi se judecau de staroste
si hotarirea se intdrea de cdtre Domnul Orli. In timpurile bune
ale domniilor pdmantene nu vedeai o firma strdind pe Lipscani,
unde Eminescu constata in timpul lui c& firmele romanesti devin
tot mai rare. In timpurile vechi nu exista libertatea de comert
pentru obiectele de prima necesitate, - se socotea pretul graului
si al vitelor, se adduga castigul legitim al negustorului, incat
paine, carne, lumanari, aveau preturi taxate cat se poate de
reduse.
Romanii aveau o elm& de mijloc nu tot atat de puternica

clasa de mijloc din alte &ri straine, dar in orice CdZ popuu
latia oraselor avea piata in care sd.si vanz& munca, avea painea
cea de toate zilele cu indestulare. Dacd domnea un liber schimb
cu tanile vecine, acesta scadea ceva din bunastarea clasei de
mijloc, dar existenta ei modesta era asigurata.
Pentru Eminescu istoria celor din urmd cincizeci de ani s'ar
putea numi istoria nimicirii breslelor si a razesilor. Odata cu
ideile veacului, am deschis portile pentru produsele industriale
ale straindtatii. N'am putut vedea ca in felul acesta ne distrugem
clasa productiva a meseriasilor si a negustorilor autohtoni. Cum
ca
sa poata meseriasul roman sa reziste importului de produse straine,

dacd statul caruia ii plateste dari nu.l apara nici prin impunerea
mdrfurilor strdine, nici prin acordare de credite. Negustorii si
meseriasii romani au trebuit sa renunte la traditionalele lor ocupatii
si sa devind proletari ai condeiului care sd cerseasca un post

dela stat. Iatd pentru ce pe Ca lea Mogosoaei si pe Lipscani se
Inmultesc firmele straine. Constitutia a prevazut egalitatea deplind
a strdinului cu romanul, fard a tine seama de superioritatea eco.
nomicd si de culturd a strdinului, care superioritate il face pe
strain stapan romanului. Strdinul este cult, are experientd, pe cand
romanul este incult, naiv si deprins numai cu munca grea a
campului.
Am admis legiuiri strdine ? Ei bine, nu le.am admis pentru

roman, cu trebuintele cdrula nu se potriveau, ci pentru elemente
economice cu care se potriveau, si care stiu a se folosi de dansele".')
') Op. cit., vol. II, pag. 172.
www.dacoromanica.ro
77
Noi nu puteam admite libera concurentd dintre straini si

romani, nu puteam in numele principiilor umanitare si fiber
schimbiste sd ldsam pe roman la discretia strdinului. Sub regimul
liberei concurente indivizii cei mai abili se fac cei mai bogati
mai puternici, iar in legaturile cu strainatatea copilul industriei
nationale nu poate primi lupta cu industria barbata a strdindldtii :
$i copilul industriei nationale trebue crescut intaiu, ferit de lupta
cu industria barbatd a strainatatii si abia cand se va imputurnici
si va ajunge egal in tdrie, II putem Idsa sd concureze sub regimul
libertAtii comertului". )
Eminescu este nevoit sd constate c nici organizatia veche

atat de sanatoasa n'a sustinut in deajuns clasa de miiloc. Datorita
ideilor liberaliste Romanii au renuntat la vechea organizare a
muncii nationale. Institutia corporatiilor ni s'a pdrut invechitd,
contrariu libertdtii absolute si am deschis granitele pentru strdini,
in special pentru israeliti. Rezultatul acestei navale a fost cd s'a
format o pdturd de industriasi straini, in mare parte israeliti.
Doudzeci de mii de strdini pe anl Un oras intreg In timpul

acesta natia romand este redusd la salahorie agricold. Statisticele
Doctorului Sutu aratd descresterea populatiei romane in orasele
din Moldova si inmultirea populatiei strdine, in special a Evreilor,
ceea ce insemneazd de fapt, inlocuirea clasei noastre de mijloc
cu israeliti.2)
Mizeria pdturei tdrdnesti, nimicirea breslelor, declasarea

- iatd opera liberalismului in Romania. In timpul lui
Stirbei Vodd alaiul breslelor se compunea din patruzeci si cinci
de bresle si corporatii, pe cand in alaiul istoric al breslelor dela
incoronarea Regelui Carol I Romanii aveau cinci sau sase bresle,
in timp ce Evreii aveau doudzeci, reprezentand doudzeci de orga.
general&
nizatii de stat in stat".

Cele doudzeci de steaguri jidovesti din cortejul istoric al
incorondrii, seamdnd cu steagurile unei arrnate de invazie, intrate
in lduntrul unei cetati, ale caret chei istorice au fost vandute de
un trddator".3)
Remediul acestei situatii este o reorganizare sandtoasd a sta.
tului, o dreaptd curnpanire intre mijloace si trebuinte, ca in vre.
Industrie si comert, op. cit., vol. III, pg. 37-49.
2)
www.dacoromanica.ro
78
murile vechj. Aceasta organizare, pornita sub domnia altor idei

decal cele liberaliste, ar realiza armonia intereselor, ar inlocui
specula cu industria national& acea industrie care intregeste acti .
vitatca agricold si std." in legstura cu ea. In felul acesta trebue
reorganizat statul roman i numai in felul acesta putem avea o
clasa de mijloc puternica intr'un stat sanatos.
ARMATA
Pentru Eminescu puterea morala a unui stat o constitue
Domnia nationala, iar puterea fizica este armata. Organul puterii
fizice, adicd organul ostirii, este soldatul.
Armata si aristocratia au fost cel . cloud maini puternice ale
Vestitilor nostri Domni din veacul nostru de aur.
Fara o arrnata permanenta si fara recrutdri, Voevozii tdrilor
romanesti ridicau intreaga suflare din tars impotriva dusmanilor
dare ne incalcau pamantul.
Domnul Carol I a creiat o ostire disciplinata si a inz strata
pe cat i.a ingaduit situatia noastiS economica.
Ostirea romana reprezinta i trebue sS reprezinte poportil
roman adevarat, asa curn este el, cu urmele marilor virtuti de

altddata, care in restul societatii s'au pierdut.
Eminescu cere conducdtorilor tarii sa fie crutatori cu saw .
gele soldatului i cu banul romanului, Tristele constatari in le .
gatura cu felul cum este condusa armata, sunt prilejuite de razboiul
ruso.turc din 1.877, la care am luat i noi parte si care ria
costat mii de suflete viteze, zeci de milioane si poate o provincie".
Erninescu este revoltat impotriva felului cum s'a facut participarea
noastrd la acest razboiu, incepaud cu conventia dela Livadia, care
a dat armata si Ora pe rnanile Rusilor, fdra che/asie, zapis sau
amanet, si sfarsind cu cond tiile in care a trebuit sa lupte si sd
moard viteazul dorobant roman pe carnpiile Bulgariei, prost im .
bracat
i prost hranit. Acest soldat trebue sa lupte in afara de
turcul pagan cu foamea si cu frigul. SoIdatii nostri au fost trimii

f6ra sa ii se dea armament, haine si hrana".1) Istovirea noastra
economica, impreuna cu hotia unora, ne.a irnpiedecat de a avea
') Art. Dorobantii", 5 Ianuarie 1878, cit. dupS &I D. Murgrqu, Natio .
nalismul lui Erninescu, Pg. XX.
www.dacoromanica.ro
79
razboiul cu Turcii o armata mai mare. Intoarcerea acestei

armate brave din razboiu, ii da lui Eminescu prilejul sa constate
stared de goliciune si de mizerie in care au adusno cei care nu
s'au ingrijit din vreme de ea si.l face sa se gandeasca la milioa .
nele care s'au furat, pentru a fi adusa in halul acesta. In campania
de lama din Bulgaria rabdarea soldatului roman a fost pusa la
grea incercare si a fost, pentru Eminescu, poate mai de admirat
decat curajul sau.
Statul trebue sa aiba grije de armaM, sa fi, mandra i pw
ternica, ca sa ne polta apara fiinta si dr pturile noastre etnice.
Dar sa nu uitarn, ne spune Eminescu, cu gandirea lui valabild
pentru toate timpurile romanisrnului, ca aceasta armata trebue sa
ne apere pe noi in primul rand, sa asigure existenta si drepturile
neamului, si numai in al &ilea rand sa apere crestinatatea amen
nintata de pagani. Nu. ne putem risipi puterile noastre vii, popor
mic i relativ slab, cum suntem, ci trebue sa fim crutdtori cu
sa gele si cu banul nostru, pentru a asigura viitorul neamului.
In sanul ostirei nu ii pot gasi aclapost cei lipsiti de caracter
si traciatorii de meserie. Eminescu nu seapa ocazia de a acoperi
cu ponosul rusinii-pe ofiterii de garda care au participat la de .
tronarea lui Cuza Voda i smgura lui mangdiere este ca.' toti
acesti ofiteri sunt straini de origine, in special greci din patura
in
superpusa.
Pentru Eminescu, ca pentru orice roman adevarat, armata,

taria de totdeauna a statului, nu poate fi decat o scoala a onoarei,
a cinstei, a muncii si a jertfei pentru tara.
$COAL A
Eminescu prin studiile lui i prin constatarile facute pe teren
ca revizor se dovedeste un bun cunoscitor al problemelor scolii

romancsti. El studiaza relele de care sufLri invatamantul, incepand
cu srolile primare si sfarsind cu universitatile. In primul rand
cei care au in mainile lor soarta invatamantului nu sunt destul

de pregititi. Invatatorii sunt cei dintai care nu corespund : unii
nu tiu scrie bine, nu stiu sa. desparta cuvin.tele si nu stiu sa
puna virgula unde trebue. In privinta ortogr Mai i a sintaxei este
babilonie curata". Pentru obtinerea titlului de profesor de liceu
www.dacoromanica.ro
80
nu se cerea decat absolvirea liceului si depunerea unui concurs

ca vai de capul lui. Cat despre universitati, situatia nu este mai
buna : oameni pregatiti sa fie profesori secundari au ajuns pros
fesori universitari. Eminescu cunoaste bine toata metehnele pros
fesorifor universitari si ale universitatilor noastre si nu se poate
spune ca este ingaduitor in judecatile lui. El condamna pe proi
fesorii care nu stiu carte, dar fac politica si ajunge la concluzia
ca universitatile ar trebui curatate de toti postulantii si semidoctii
care ii ocupa catedrele. Pentru recrutarea personalului didactic el
cere in prirnul rand cunostiinte serioase, dovedite prin lucrari si
printr'un trecut stiintific insemnat. SA nu se puma baza pa titluri
in primul rand, caci ele dovedesc putin uneori. Sa nu se mai
intample sa avem avocati profesori de teologie si avocati revizori
scolari. Pentru Eminescu este scandalos sa constate ca un re .
teveist cu patru clase primare, un agent electoral, este seful diviziei
scolilor din Ministerul Instructiunii in Romania. Aceasta arata
relele nefaste pe care le aduce politicianismul in invatamant.

Pacatul cel mare al statului roman in privinta inoirii inva.
tamantului este ca n'a urmat calea fireasca si n'a folosit buruiana
noastra de leac care este munca. Trebuiau scoli multe. Ele trebuiau
infiintate treptat si sustinute cu munca. In primul rand putinele
scoli ale erau ar fi trebuit sa se ridice la cel mai inalt grad de

desvoltare cu putinta. Generatia urmatoare ar fi facut altele mai
bune si astfel in treizeci de ani aveam scoli multe si bune, care

ar fi crescut o generatie capabila sa gandeasca !impede si cu temeiu.
Scolile din Romania, atat cele primare, cat si cele secundare,
ingreue prea mult memoria copiilor cu o multime de cunostinte

nefolositoare. Eminescu constata ca nicio programa din lume nu
este atat de incarcata ca cea din Romania. In schimb se lasa in
paragina caracterul si desvoltarea caracterului. Misiunea scoalelor
nu consta in cultura excesiva a mintii, exceptie facand scale
inalte, ci in cresterea caracterului. ,, ... scoala n'ar trebui sa fie
o magazie de cunostinte straine, ci o gimnastica a intregei indivi .
dualitati a omului ; elevul, nu un hamal care.si incarca memoria
cu saci de coji ale unor idei straine, sub care geme, ci un om

care.si exercita toate puterile proprii ale inteligentei, intarindu.si
aparatul intelectual, precum un gimnast isi imputerniceste pana 'n
gradul cel mai mare, aparatul fizic, fie 'n vigoare, fie 'n inde.
manare. Aci vorbirn se 'ntelege, de invatamantul educativ din
www.dacoromanica.ro
SI
scoalele primare si secundare, nu de universitati. La cele dintai

metodul de predare e lucrul de capetenie ; la universitati metodul
e indiferent, caci aci se cere stiinta si numai stiinta
esenta
universitatii ramane stiinta, abstractie facand de orice alt scop ;
pe cand esenta celorlalte scoli e cresterea".')
In scuffle primarc si secundare educatia se face prin diferite
inijloace, dintre care cel dintaiu este religia. Partea pur dogrnatica
a religiei cu vremea se pierde, dar samburele ei moral ramane

si formeaza taria caracterului. Institutiile noastre interconfesionale
produc, dupa Eminescu, pe toti pehfivanii si papugii care aspira
doar Ia functiile stat(llui. De aceea Erninescu crede in rosturile
scolilor confesionale i citeaza scolile catolice din Bucuresti, cer .
cetate de copii romani si chiar si de evrei. In Ardeal scale
confesionale ale Romanilor sunt institute vrednice de admirat,
care disciplineaza caracterul populatiei romanesti si care contribuesc
in mare rnaSur Ia mentinerea sentimentului national.
Dar dragostea de neam nu.i intuneca lui Eminescu spiritul
de dreotate, nationalismul lui nu devine sovinism cand este vorba
de alte neamuri. El recunoaste i populatiilor din Dobrogea re .
venita la patria muma, dreptul la scoli confesionale. Chiar sustine
aceasta in articolele lui privitoare la organizarea acestei provincii,
aceasta fiind singura cale prin care ne putern apropia neamurile
din aceasta provincie. Predarea tuturor obiectelor sd se faca in

limba materna a copiilor, iar limba romana sd tie object de studiu
obligatoriu.2)
In articolele Invatamantul clasic" si Sterilitatea invata .

mantului nostru", Erninescu arata rostul culturei clasice i rapor .
turile dintre invatamantul clasic si cel real. Cultura clasica arc
calitatea determinanta de a creste, adical de a educa, - ea este in
esenta educativa. Spiritul de acievar, de ordine si de frumusete
ii antichitatii clasice este regulatorul statornic al inteligentei si al
aracterului, precum i izvorul simtutui istoric. Studiile clasice
cresc spiritul i caracterul tinerimii. Ceea ce castiga cineva prin
ele, daca sunt bine predate, este aptitudinea de a intelege lesne
de.a coordona repede orice alta materie a cunostiintei omenesti".')
I
Op. cit., \ ol.
') krt
' Op,
1II,
pg. 415-416.
,Norme pentrti organizarea Dohrogei' , op. cit..

it., vol. IV pg. 270
tt
1.
II,
pg. 586
www.dacoromanica.ro
82
Fundarnentul culturii se datoreaza studiului antichitatii clasice..
Important este ca spiritul de adevar care domneste in cultura

clasica sa stapaneasca si in societatea noastra. Studiul clasic este
necesar la acele profesiuni care determina spiritul public, la in.
vatatii de profesic, la jurisconsulti si la cler. Ceea ce respinge
insa Eminescu, este amestecul celor doua ramuri de invatamant,
dasic si real, in una si aceeasi *coal& fara preponderenta uneia
sau alteia.
In felul acesta se desprind din scrisul lui Erninescu primele

scoli romanesti i drumul invatarnantului nostru.
BISERICA
Biserica rornaneasca este o biserica nationala. In Moldova
Iuga Voda o face neatarnata de orice autoritate bisericeasca

straina. Mitropolitul Sucevei era egal in grad cu patriarhii Rasa.
ritului. In Tara Romaneasca de asemenea, biserica si.a putut urma
desvoltarea ei proprie spre binele poporului. Biserica lui Matei
Basarab si a lui Varlaarn este maica spirituala a neamului ron
manesc, care a nascut unitatea limb i i unitatea etnica a poporului
roman. In tarile unde romanul nu are un stat national bis rica
este azilul de mantuire nationala a tuturor fulor neamului.
Asa vede Eminescu biserica i menirea ei. Dar pentru ai
putea indeplini chernarea, biserica trebue sa aiba in Stat o poz tie
consolidata, ferita de orice influenta politics. Nu se poate ingadui
ca biserica sa devina un instrument politic in mana tagmei pa.
triotice, nun teatru pentru avocatii fara pricint".
Eminescu doreste preotului dela tara, la fel ca si invatato.
rului, asigurarea unei situatii materiale corespunzatoare, pentru a.si
putea indeplini nestingherit opera de apostolat la care este chemat
de biserica si de neam.
ADMINISTRATIA
Administratia, dupa Eminescu, inseamna a privi buna stare
a tarii ca pe un lucru incredintat intelepciunii si vegherii tale.

Administratia este o stiinta care cere cunostinte speciale de econ
nomie national& finante si statistic& precum i o larga cunoastere
a legilor tarii. Administratia inlatura, prin puterea care i.o dt
www.dacoromanica.ro
83
autoritatea, piedecile care se opun desvoltdrii economice si inte.
lectuale a tarii. lntr'un loc este nevoie de refacerea unui pod
distrus de ape, dincolo ar fi trebuinta de un preot bun, patruns

de sentitnentul datoriei lui.
Administratia pe care o vede Eminescu sub ochii lui este
inculta, venala si plind de vicii. Pe deasupra este si foarte costi.
sitoare. Raul social consta in ridicarea unei paturi de iForanti
si de necinstiti care administreazd tara.
Dacd vom lua lista prefectilt r si a subprefectilor din tard
si in genere IDE rsonalul administrativ, vom afla cd toaM generatia
consistd din cenuseri, din oameni cu patru clase prirnare, care
in vieatade n'au muncit nimic si care nu stiu administra pentrucd
n'au invatat nimic.
Inainte de mo lernizarea Statului roman administratia era tot
inculti, chr era incontestabil mai cinstita si mai putin costisitoare.
In vremurile vechi se realiza mai usor armonia intereselor clasei
conduc itoare a boieril r cu interesele taranilor. Subprefectii sau
zapcii se ingrijau ca fiecare taran sa.si lucreze ogorul, sa depund
partea lui in cosarele de rezerW si din cancl in cand il mai scotea
la facerei vreunui drum poruncit de Dornnul OHL
Dc cand cu formde noui, omul este liber sa nu lucreze p .
mantul, sa nu.si samene ogorul si sa nu faca provizii pentru
timputi grele. De cand cu ideile noui, lipseste in toate functiile
publi e pregatirea prolesionala. Astfel exista ministri de resort
care nwsi inteleg ramura de activitate a departamentului lor. Subs
prefectul a ajuns un agent de corespondentd intre prefectura si
primarii, prekctura un birou de corespondenta intre minister si
subprLfecturi, iar primaria un birou de corespondentd intre auto .
ritat si particuhri. Adica toate aceste organe administrative
fac o treaba pe care serviciul postal o face mai repede si mai

bine. Nu nearn multumit sa importam numai idei din Apus, dar
pand i regulamentele speciale ale serviciilor publice si paha si
circularole ministeriale sunt traduse adeseori dupa cele straine,
fie ca se potrivesc, fie ca nu se potrivesc cu realitatile dela noi.
Dar, dupa cum ne spune Eminescu, nu se administreazd o Ord
cu legi si cu regulamente traduse cuvant cu euvant din frantu.
zeste, ci se cere gandire proprie si muncd proprie.
Declasarea generala a format la noi o armata de proletari
ai condeiului, vreo 40.000, mai numeroasa decat armata tarii.
6"
www.dacoromanica.ro
84
Top acesti scribi se afld intr'o goand permanenta dupa posturi,

toti vor sd traiascd din bugetul Ord. Schimbarile politice intretin
nesiguranta permanontd din administratie, functionarii fiind la
discretia guvernului, fiecare partid cand ajunge la putere da
afard din slujbe pe cei care sunt adversari politici i ii plaseazd
partizanii.
In fata acestei situatii, se cere o administratie stabild si cin .

stita, format& din oameni cu o temeinicd cultura, cu multa prig
cepere i cu o lung& experienta. Cel care atiministreaza trebue sd
gandeasca pentru c I care nu gandeste, sd cumpaneasca bine darile
comunale si sarcinele taranului, s reali eze armonia intereselor
Statului cu ale indivizilor si claselor sociale. Functionarul onest
sa fie neatarnat d capriciile politice, sa teanul sa fie stapan pe
munca si pe vitele sale, proprietarul pe pamantul sau, intr'o de .
plind solidaritate. Numai ao se inlatura abuzurile si se poate
lupta inapotriva declasarii gmerale".
MAGISTRATURA
Magistratura trebue sd fie stabila, neinfluentata de schim .

barite pothice, iar magistratii inamovibili. Etninescu pledea/a in
scrisul sdu pentru o inarnovibilitate organic& bazata pe.o lege

strictd de admisibilitate si inaintare". Aceasta cu atat mai mult,
cu cat la un moment dat statul liberal a lansat prin C. A. Rosetti
ideea periculoasa a electivitatii magistratilor, care spre norocul
tarii a fust respinsd de Inalta Curie de Casatie cat si de adunarea
corpului advocatilor". Noi cerem numirea prin concurs de titluri
si vechime de serviciu, precum i inamovibilitatea". ') Aceasta o
face Eminescu cu atat mai multa tarie, cu cat constata ca in zilele lui
magistratura este amovibila, usor de intimidat i formata din tineri
cu putind experie ta. Este neadmisibil ca sa vie Camera si sa

declare nula o sentinta judecatoreasca.
Poporul roman are si ntul de drept inascut. Veacuri intregi
in istoria lui s'a judecat dupa dreptul consuetidinar, fara cod si
fard legiuiri, dupa dreptul viu, care are de cele mai multe ori
mai multd putere decal legile scrise, traduse din limbi strainc.
Numai dela Fanarioti, de cand au luceput a se strica obiceiurile
bune din batrani, avem un cod. Pravilele lui Mateiu 13 isarab nu
1
or.
it
)1,
I\ ,
www.dacoromanica.ro
85
s'au aplicat decat in partea lor canonica. Fata de aceste calitati

ale poporului, ne trebue o magistratura independenta de partidele
politice, inamovibila i formata din oameni priceputi la legi si
care sa cunoasca firea poporului nostru, pentru a sluji cat mai
bine dreptatea si pentru a contribui la reinvierea sentimentului
de drept prezent in sufletul romanilor de alM data.
ORGAN IZAREA UNE! PROVINCII
(DOBROGEA)
Pentru a arata intreaga gandire biopolitica a lui Eminescu,

in partea ei de organizare practica, am socotit necesar sa aratam
cum intelege poetul geniului romanesc sa fie organizata o pros
vincie revenita la sanul patriei si cum intelege sa ne purtam cu
neamurile minoritare dela noi din tara.
Pacea dela San Stefano si tratatul dela Berlin au adus Ro.
maniei Dobrogea lui IVlircea. Aceasta provincie ne revine noua
prin dreptul istoric care nu poate fi contestat i prin consimta.
mantul populatiilor, care constitue si el un veritabil titlu de drept,
intregitor dreptului istoric.
Intr'o serie de articole, Eminescu se ocupa de soarta Do .
brogei, aceasta dependinta naturala a tarii romanesti" si de felul
cum trebue facuta incorporarea la patria muma. Nimic mai gresit
decat incercarea de a civiliza Dobrogea la iuteala si a o incorpora
in vieata juridica si administrativa a Statului roman. In Dobrogea
sunt realitati care nu pot fi nesocotite si care cer un studiu ama.
nuntit l fata locului. Nimic din legile noastre nu se potriveste cu
stared prezenta in Dobrogea. Trebue sa respectam datinele locale,
felul de a fi, adica individualitatile locale ale populatiilor din
acesta provincie. In primul rand nu putem sa deposedam pe Turci,
Tatari i Bulgari de drepturile lor, sa le luam pamantul lor si sa.
dam colonistilor. Aceasta ar insemna sa ne atragem ura dintru
inceput. Dar mai mult decal aceasta noi nu trebue sa uitam ca
suntem un popor mic, cu frati robiti sub stapaniri straine si trebue
sa procedam cinstit cu celelalte neamuri minoritare. Noi trebue
sa fim condusi in actele noastre politice de o mare moralitate.
Nu putem trata parti din alte popoare ca o turma necuvanta.
toare, nu putem impusca oameni, nu putem imita exemplele po .
poarelor mari care folosesc de multe ori forta in locul dreptului.
Popor mic, cum suntem, singura noasta tarie este dreptul, dreptul
www.dacoromanica.ro
86
legaturit, juruit, intarit cu sapte peceti". ') Cat sims prilMc si cata."
omenie romaneasca in aceste onduri eminesciene. De altfel nu
trebue sa facem un efort, noi Romanii, ca sa fim drepti si in.
gaduitori. Intrelga noastra istorie este brazdata luminos de drep .
tatea romaneasca, de ingaduinta noastrd fata de alte nearnuri
religiuni, cu un cuvant de omenia noastra traditionala. Trebue sa
pastram, dupci cum ne spune si Eminescu, pana la urma, pana
in ultimul moment al vietii noastre mandria i sentimentul drep .
tatii noastre" si omenia noastra strabuna.
Inteun loc Erninescu vorbeste de pericolul ce exista pentru
un stat atunci cand ia pamantul poulatiilor locale pentru a le
coloniza. Acest procedeu constitue un mare pericol pentru statul
care ii aplica, intru cat atunci cand, Ia o cotitura a istoriei, ar
pierde o parte din mosia strabuna, statele cotropitoare ar proa.da
lafel cu teritoriile robite, fara putin(a de a protesta. Aa au facut
Austriacii cu mosiile bisericesti din Bucovina. Omul politic trebue
sa se gandeasca la viitorul natiei lui, la toate posibilitatile Deno .
rocite care se pot intampla intr'o zi Orli si poporului. Iata cata
prevedere politica si cata grija pentru viitorul neamului dove.
deste Eminescu.
In Dobrogea Eminescu cere sa se lase organizarea admini .
strativa care era inainte de inccrporarea la R mania si- sa nu se

impuna nicio dare noua peste cele care existau inainte de r zboiu.
Casatoria sa fie considerata, asa cum este de fipt pentru popu .
latiile din Dobrogyea, o chestiune religioasa si nu juridica, iar
cauzele matrimoniale sd fie judecate de catre forurile care le ju .
decau i inainte. In privinta administratiei sd nu se repete prop
cedeul aplicat in Basarabia de Sud in cei 20 de ani cat revenise
la noi, cand am umplut.o cu o pletora de functionari fara stiinta
de carte si lipsiti de omenie, cu tot ce avea tara mai inept si
mai corupt. Cat de actuale ni se par aceste observatiil Ce.bun
cunoscator a fost Erninescu al starilor de lucruri dela noi i al
firii noastre.
In privinta scolilor din Dobrogea, Eminescu sustine dreptul
populatiilor locale la scoli confesionale, intretinute din fon& rile
religioase, conduse de membrii laici si ckrici ai comunitatilor
1)
Art. Anexarea Dobrogei st dreptui nostru istoric", op. cit., vol. 1V,
pg. 339).
www.dacoromanica.ro
87
respective, cu limba de predare materna: si cu studiul obligator

al limbii romane.
Ce bine a patruns Eminescu rostul scolilor confesionale I Ce
ganditor politic profund a fost, gandindu.se la toate pericolele care
amenintd poporul nostru in negura viitorului, Astazi putem vedea
din nou rnarea insemnatate nationala a scohlor confesionale din
Ardeal. Oarba a fost politica romaneasca, urias creste poetul
neamului cu cat inaintam in timp.
LIMBA ROMANEASCA
Limba romaneasca are o adrnirabild unitat2 inca din tirnpurile

Mitropolitului Varlaam, aceeasi in toata romanimea". Avem o
limbd comuna intregei nAionaltati romane. I) Biserica eornaneasca
a creat limba noastra literara, a sfintiko si a ridicako, una pentru
toata suflarea romaneasca. Etninescu admira vech-a zidire a limbii
stramosilor, constata d insd in timpuril lui atatea slutiri i siluiri
ale limbii, incepand cu top stricatorii de liinb i pana la pdsa.
reasca gazetarilor". Pentru Eminescu scrisul lui Nicolae Balcescu
este o dovada ca limba romaneasca din timpul ac'stui scriitor si

inainte de dansul era pe deplm formata si in stare sd reproduca
gandirt cat de inalte si simtiri cat de adanci, incat tot ce s'a facut
de atunci mcoace in directia latinizrii, frantuzirii si a civilizatiei
npomadate" a fost curat in dauna limbii noastre.
Limba are mare insemnatate in vieata unui neam. Ea are
o mare putere asupra sufletului trtzind energiile i pasiunile vechi
Proprie fiecarui neam, limba are un mare rol in formarea omului,
cdci contribue la plamddirea intregei lui personalitati. Pentru noi
limba romaneasca este tot odata organul prin care neamul ii
cunoaste fiinta sa proprie, organul prin care acest neam moste .
neste avutul intelectual i istoric al stramosilor lui. Copilul nu
invata numai a vorbi corect, el invata a gandi si a simti ro.
maneste. 8)
SANATATEA POPORULUI
Vom zabovi in randurile ce urmeaza asupra preocupdrilor

pe care le are Eminescu in legatura cu sanatatea poporului roman,
') Op. cit., vol. 1V, pg 188.
2) OP. cit., vol. II, pg 155.
) Op. cit., vol. IV, pg. 276.
www.dacoromanica.ro
88
cat si asupra metodelor pe care
le
foloseste pentru a arata in
toata goliciunea realitatile romanesti.

Fii ai secolului al noudsprezecelea, nu ne simtirn indreptatiti
in tercetdrile noastre decat de doua lucruri : a cita fapte exacte
si a le da formula generale. 1)
Eminescu cunoaste marea irnportanta a cifrelor statistice,
care iti arata realitatea mai presus de orice indoiala, intr'o tare,
unde statistica este tratatd impreuna cu poezia, drept une noble
inutilite, el afirma impreuna cu Goethe ca daca cifrele nu gu .
verneaza lumea, ee arata cel putin cum ea este guverna te. 2)
Cu cifre statistice ale morbiditatii i mortalitatii populatiei
crestine din orase, cu cifre care arata numarul populatiei in antimite epoci ale istoriei noastre, cu observliile personale si datele
culese in legatura cu vieata rural& Eminescu ajunge uneori la
concluzii inspaimantatoare pentru viitorul poporului roman.
Taranul roman .are un regim alimentar mizerabil compu,,
din mamMiga cu otet si zarzavaturi. El producatorul de grau
trebue sa se hraneasca cu zarzavaturi. Locuinta tranului este nec
sanatoasa, morbiditatea marita. Aici trebue sa intervina condu .
cerea statului, in schimbarea rcgimului de traiu al taranului
... ceea ce trebue schimbat e regimul de traiu al taranului, care
nu se poate imbunatati decat cu starea lui materiala...",
,u
medic modern stie ca neputincioase sunt leacurile cand regiinul
alimentar e rau ; ca nu exista buruieni in contra u/urei, in contra
semicdoctilor, in contra postulantilor ...".
Cu cat saraceste mai mult populatia rural& cu atat creste
si demoralizarea, care educe dup. sine intotdeauna scaderea po
pulatiei. Din aceasta descrestere sufere neamul intreg : Se observe
o scadere generald a populatiei rurale care se urea in raport
direct cu cresterea demoralizarii, a ireligiozitatii si cu intinclerea
viciilor. Dar aceasta descrestere, pentru a avea loc, e natdral legata cu degenerarea fizica a rasei romane". 1) Din cauza saraciei,
din cauza lipsei de pamant, taranul roman atunci cand nu are
asigurate rosturile lui nu se insoara, nu intemeiaza o familie,
in aceasta privinta ii lipseste curajul altor rase, cum ar fi evreil
Op. cit., vol. IV, pg. 124.
2) Op. cit., vol. UI, pg. 414.
3) Op, cit., vol. IV, pg. 251.
1)
www.dacoromanica.ro
89
Tot din cauza saraciei, numaruf copiilor a scazut toarte mult la

sate. La trei case daca mai gasesti un copil, doi, si acestia slabiti,
galbeni la fata, bolnavi de friguri si de alte boale. Din cauza
rnizeriei fizice rezultd mizeria morala. Astfel 200/0 din nou nascuti
5unt copii nelegitimi, - aceasta din cauza numarului mare de
perechi care traesc in concubinaj la tara. Datele publicate de
Doctoruf Ionescu pe care Eminescu ii citeazd ca pe un cunosctor
al stdrii populatiei rurale, confirma descresterea populatiei dela sate.
Paralel cu descresterea populatiei, se observa si descresterea
instrumentelor de munca, a vitelor, cu toate consecintele ei : Se

observa in acelasi grad o descrestere a numdrului instrumentelor
de munca,a numarului vitelor. Pe de o parte existentele econo .
mice ale unui stat, pretins civilizat, cresc zilnic si pretind o
muncd din ce in ce mai intinsa pentru a fi acoperite, p2 de alta,
prin degenerarea fizica a rasei muncitorului si prin pieirea instru .
mentelor sale de munca, se inlaturd insusi posibilitatea muncii".1)
Emi escu a luptat Mra odihnd si fdra crutare impotriva car .
ciumariei dela sate, impotriva acestei otrviri a taranului cu rachiu,
care ii slabeste bratele si ii tampeste mintea, - a luptat cu aceeasi
pasiune impotriva camatariei si a ardtat urmarile ei dezastruoase,
cerand rcglementarei ei prin lege, indiferent daca se opune sau

nu drepturilor omului si libertatilor cetateanului,.- si a mai luptat
impotriva unui rau care le cuprinde pe toate, impotriva exploa .
tarii neomenoase a tdranului din partea statului, Mcuta de dema .
gogia liberalista : Cauza morbiditatii taranului roman, este exploa .
tarea neomenoasa la care este supus in linia intaia din partea

Statului, in linia a doua de catre multimea nenumarata de straini,
pe care ii sustine cu munca lui. Cauza e demagogia care se hr .
neste din spinarea lui, uzura rosie, administratia rosie, sporirea
bugetelor de cheltuieli ale Statului, judetene i comunale, presta .
tiunile facute pe mosiile rosiilor, saracia ce urmeaza de acolo c
i se furd timpul fdra compensatie. regimul alimentar rau
iar nu
clime si epidemiile". 2) Sub aceeasi china in alte timpuri poporul
nostru era sanatos si sporea pana mai alaltaeri, sub domnille pa
mantene. Acum suferd si scade sub domnia liberalismului si sub
povara sarcinelor impuse pentru intretinerea unei xenocratii fara
minte si Mra inimd".
3) Op. cit., vol. 1V, pg. 44.
') Op. cit , vol. IV, pag. 262-263.
www.dacoromanica.ro
90
proletariatul condeiului din cauza sardciei este nevoit sd

limiteze numarul copiilor. Poporul francez practica acest peat
care este culmea imoralitatii" de teama divi ibilitatii parnantului
sau a averii. Din aceleasi motive intalnim acest fenomen, pe care
Eminescu ii cunoaste, la Sdii din Ardeal sub forma sistemului
unui copil sau doi copii.
In privinta raporturilor dintre Romani si straini, cifrcle in .
vocate de Eminescu sunt si mai alarmante pentru viitorul nea .
mului nostru. Date le statistice ale Doctorului Fliisten, care numai
tutuian din Vrancea nu poate fi, arata ca in Iasi mor doi romani,
ca sa facd loc unui evreu. ) Mizeria clasei de mijloc ne explica
in parte si marea mortalitate a pupulatiei ortocloxe din Bucuresti,
in raport cu procentul mare al nasterilor strainilor. ) In Moldova
proportia nasterilor dintre Romani si straini, in speti evreii, este
si mai ingrijoratoare. SA nu uitam insa cd miaria fizic i cea
morale aduc diva' sine decaderea averii publice ii slabirea organ
nismului statului. Ceea ce trebue insa sa ne impresioneze este
degenerarea rasei, consecinta a d, graddrii fizic i morile a la.
ranilor in special si a tuturor romanilor in pneral. Astf I medicii
militari constatd tot mai mult la recrutari aCedsta mizerie f zica,
acea.ta dewncrare a rasj romanesti. Ac sta este punctul central
al sanatatii poporului roman si al viitorului nostru ca n am.
Eta roadele politicei democrate in Romania 1 Ap se pre'
zintd individul si neamul sub rcgimul libertdtii, egrlitapi si fret 'r.
nitatii. Cifrele statistice dela noi n'au pereche in nicio tara din
fume. Decadere fiz ca, decadere morale, decaderea averii publice
descresterea populatiei. Poporul este lasat la discretia unei administratii fara nume care se afla in buzunarul jidanil )r. Dupa
iudaizarea economica, unneaza aceasta decadere fi7ica ii morala
a poporului care este o adevarata vanzare de tard i nationalitate".
1) Art. Progresul mortalitatii poporului roman", op. cit., volurnul IV,

pg. 132-138.
') Art. Industrie i comert", op. cit., vol. III, pg. 42-44,
www.dacoromanica.ro
91
CHESTIUNEA ISRAELITA
sa nu ne ucidem chiar cu mdnife
noastre"
eminescu
ne este de a vorbi de chestiunea

israelitS, de acest act de inalta imora .
.S116
litate.
eminescu
Chestiunea israelita este pentru Eminescu o chestiune de

vieati si de moarte a poporului roman.
Tratatul dela Berlin prin articolul 44 ne.a impus rnodificarea
articolului 7 din constitutie care prevedea ca strainil necrestini

nu pot deveni cetateni romani. Alianta israelita mondiala si evreii
din tara au Crczut ca a sosit momentul ca sa pretinda impaman .
tenirea in masa a evreilor. In fata acestui pericol de a vedea
600.000 de Evrei proaspat imigrdti in tara intitulandu.se romani,
Eminescu in presa, Conta in Camera" si Alecxandri in Senat, se
fac aparatori vajnici al drepturilor neamului amenintat in fiinta
viitorul lui.
Eminescu duce o campanie de presa sustinuta si bine do .
cumentata pentru lamurirea opiniei publice pi pentru Impiedecarea
impamantenirei in masa. Tratatul dela Berlin a pus o conditie
ncgativa : deos,birea de religie sa nu mai fie o piedeca la doban .
direa cetateniei romane, dar nimeni nu ne impiedeca SI punern

alte piedece irnpamantenirei Evreilor. Puterile straine nu se pot
amesteca in afacerile noastre interne. In launtrul tarii trebue sa
ne conducem dupa principiul stramosilor nostri: satus rei publicae
summa tex.
Rasa strain& neasirnilabila, care traieste prin specularea muncii
altora, elemente fara patrie si fara nationalitate, Evreii apar acolo

unde se intalneste pseudoliberal smul cu setni.civilizatia. Pretu .
tindeni unde apar sunt semnul sigur, simptomul unei b Ii sociale,
a unei crize in vieata poporului, care ca in Polonia se sfarseste
cateodata cu moartea nationalitatii". ) Evreii fiind clasa de rnijloc
pi legislatia liberala fiind exclusiv in favorul acestei clase, ei
vor deveni privilegiati, iar romanul va ajunge sluga la jidan.
Daca statul roman ar fi puternic
ceea ce un stat liberal nu
poate fi, caci el renunta la puterile sale in favoarea individului,

daca natia romana ar fi economiceste puternica, ceea ce o natie
11 Op. oft , vol. 11, pg. 131.
www.dacoromanica.ro
92
agricold nu poate fi, cdci valoarea producerii ei e marginitd intr'un

mod fatal, atunci chestiunea israelita n'ar fi un pericol, ba nu
s'ar fi nascut niciodatd. Chestiunea israelita e ducerea ad absurdum
a liberalismului din Romania ...". ) Inteun stat lipsit de class de
mijloc autohtond, intr'un stat in care industria i neptul sunt la
inceput, no putem ingadui ca negotul de import si export, drumuri
de fier si orice activitate economica in general, adica intreaga

circulatie a sangelui social sa incapd pe maini strdine, mai precis
iidovesti.
Evreii sunt veneticii care speculeaza munca altora si care

in ultima analiza traesc din precupetirea munch productive a
poporului nostru. Evreii dispretuiesc munca productive, singura
creatoare a drepturilor". Evreul, spune Eminescu, nu cere ca si
elasa de mijloc din secolul al XVII.lea libertatea de a munci, ci
libertatea traficului muncii altora.
Evreii au nenorocit populatia din Galitia si din Bucovina
prin traficarea muncii, prin bauturi spirtuoase i prin camatdrie.
In Gelitia unde au avut dreptul s cumpere j ioprietai rurale,
au despoiat p Wan de pamantul lui. Gazeta oficiala d acestei
provincii arata cd numai in cinci ani s'a publicat vanzarea silit
a 800.000 de imobile tardnesti, - un pop r intreg desmostenit pe
cale de a.si pd-rsi vetrele stramosilor spre a emigre in America".
Iata rezultatele fioroase ale dominatiurni iidovesti in Gape, i ta
perspectivt le ce ne astelpta daca ii decretdm roman' pe jidovii
din tara.
Ce vor face maine cand vor putea sa.si spuna Roinanii ?
Wed astazi cand n'au plenitudinea drepturilor civile si nici pe
cele politice, au pus mane pe tot negotul i pe toata industria
mica din Moldova, daca astazi se latesc inspaimantator asupra
sesului trii romanesti, deed azi se incuibd in vatra harnicilor
Olteni, ce va fi Maine, cand vor avea drepturi egale, cand vor
avea putinta de acsi zice Romani, ca.nd vor avea inscris in dreptul
formal, cd patria aceasta este a lor tot deopotriva cu noi ?" 2)
Cu ce drepturi ne cer Evreii egalitatea cu noi ? Eminescu
se intreab aceasta cu toatd pasiunea dragostei de tara de care
este capabild inima lui : Ei au luptat cu Turcii, Tdtarii, Polonii
I) Op. cit., vol. II, pg. 448-449.
www.dacoromanica.ro
93
si Ungurii ? Lor le.au pus Turcii, cand au infrant tractatele vechi,
capul in poale? Prin munca lor s'a ridicat vaza acestei tari, s'a
desgropat din invaluirile trecutului aceasta limba? Prin vreunul
din ei ia castigat neamul romanesc un loc la soare ? De cand
rachiul este un element de civilizatie ?"')
Eminescu arata intr'o documentare istorica evolutia dreptu.
rilor Evreilor in tarile liberate din Apus. In Franta au obtinut
abia la 1879 drepturi egale cu crestinii, iar in Prusia aceste drep .
turi au fost obtinute cu multa greutate i dup& mai bine de 60
de ani de lupta, recunoscandu.se prin legea din Iulie 1869 egali .
tatea perfecta sub toate raporturile a Evreilor pamanteni.
Dar pentru Eminescu pericolul nu consta in imprejurarea,
ca Evreii ar acapara intreaga proprierate romaneasca, ci in aceea
ca ei nu sunt si nu pot fi Romani. Eminescu nu opune moza .
ismului crcstinismul, el vorbeste de rasa veche, destructiva, egoista
si corupatoare a Evreilor, .pe care o opune neamului romanesc.
Aici este pericolul pentru noi, aici este miezul problemei
evreiesti pentru Eminescu. Partea aceasta II situeaza pe Eminescu
la inaltimea exclusivismului antiiudaic al revolutiei national.socia .
liste, cu amanuntul foarte important ca Eminescu denunta peri .
colul iudaic cu cincizeci de ani inainte. Ca si national.socialismul
de azi, Eminescu sustine ca Evreii sunt o rasa care nu se asimi .
lean si care viciaza organismul popoarelor cu care vin in contact.
Prin rasa, ca. intotdeauna, Eininescu intelege firea organismului".
Daca Evreii s'ar asimila asa de usor, pentru ce natiunea
germana, element colosal istoriceste, economiceste i politiceste,
nu i-a putut asimila de.atata vreme ?
Pentru cc, in loc sa se
asimileze Evreii, s'a jidovit press, literatura, economia si miscarea
politica in Germ-mia ;'". ') Raspunsul lui Eminescu este limpede :
din CaLIZA religiei, a moravurilor, a rasei i prin urmare a firii
organismului lor, Evreii nu se pot asimila cu niciunul din ele .
mentde nitionale europene, ci cu totul dimpotriva. Supusi cu
irepturi rcstranse, sau cetateni cu drepturi depline intr'un Stat,
ei sunt Evrei si nu pot fi altceva, Infigerea lor in vieata natiu .
nilor prezinta un caz patologic absolut identic cu inlocuirea unui

lenient strain intr'un organism viu : nu organismul asimileaza
eletnentul strain, ci acesta descompune si.si asimileaza organisrnul;)
') Op. cg. vol. II, pg. 132.
') Op. cit., \ ol. III, pg. 170.
) Op. c't., vol. III, pg. 17c-i).
www.dacoromanica.ro
94
Eminescu arata pericolul nefast al Evreilor pentru cultura

popoarelor. Pretutindeni unde s'au amestecat in vieata culturala
a tarii au falsificat 1 i corupt cultura nationala.
In fata pericolului iudaic noi suntern obligati sa ducem o

lupta pe vieata si pe moarte. Niciun popor din lume nu poate
fi datcr de a se sacrifica pe sine colportajului, carciumelor, uzurei,
pentru cuvinte umanitare. Evreii nu ne pot pretinde ca princi.

piile ce le propaga sa ne fie atat de scurnpe, incat sa le sacri.
ficam buna stcre, sanatatea, vieata morala si fizica a taranului
nos/1-u, numai pentruca evarghdia pe de o parte, revolutia fran.
ceza pe de alta ne cer f, atie". ')
Evreii se aduna acolo unde este o societate bolnava, unde
se intalneste pseudo.libertatea cri serni.civilizatia si fug de adeva.
rata civilizatie. In momentul cand vo n pune ternelii organice
libertatii si civilizatiei noastre, in momentul cand vom sti orga.
niza si apara munca national& Evreii vor pleca de bunavoie in
cautarea ack lui rnediu nesanatos si corupt, favorabil desvoltarii bor.
Suprema h ge a unui stat fuind pastrarea nationalitatii, noi

trebue sa ne aparam cu toate mijloacele impotriva strainilor.
Nationalitatea romana ca oricare alta are dreptul inascut de
a.si apara mostenirea ei istorica i munca ei de orice alt element
strain. Alegerea armelor si mijloacelor atarna de timp, Imprejurari
si daca e vorba de pastrarea rassei romane in acest colt de pa.

mant si de intarirea caractrului ei si a felului ei de.a fi, nicio
arma nu este rea, intrebuintata la timpul cuvenit". )
PARTIDELE POLITICE
Eminescu vede in partidele politice niste societati anonime,

care pun la mijloc un mic capital, pentru a reusi intr'o mare
afacere : venirea la putere si apoi mentinerea un timp cat mai
indelungat. Partidele politice au umplut tara cu comitete de ex.
ploatare a muncii taranului, alcatuite din oamem fara stiinta, fara
onestitate si fara avere. Partiaele formeaza un stat in stat, iar
statul adev.Jrat, statul claselor pozitive, nu este decat o masa de
exploatat. Pregatirea unor elemente necurate i lupta lor cu ele.
mentele sinatoase din tara se numeste politica.
1) Op cit., vol. IV, pg. 289.
2) Op. cit , vol. IV, pg. 295
www.dacoromanica.ro
95
Eminescu loveste fard crutare in partidul liberal. In primul

rand liberalii au o manierd mecanicd de a privi lumea. Libera,
lismul este caracterizat rrin lipsa de respect pentru traditie vi
trecut, cat i prin deplina cunoastere a naturii statului. In numele
prineipiilor egalitare, liber schimbiste i umanitare se imprastie
ca de vant cornoara de deprinderi si de intelepciune pe care
omul a mcstenit.o dela batrani. In numele teoriei rosetesti de
om si om", am deschis granitele sutelor de mii de proletari evrei,
flamanzi, improductivi si de o lacomie rapace. In numele egili.
tatii Romanul este pus pe aceeasi treapti in tara lui cu orice ye=
nitura din lume.
St tul liberalist nu este statul national si natural care trebue
sa existe in mod firesc, ci este statul rational _al mizeriei si al
ambiiiilor p rsornk. 1\ili narhia este o parodie, Camera o jucarie
prl mentara. Can i gul,ernul are in mama' bugetul tarii augrnen .
tabil Ia nesfarsit, sistemul cor trolului se reduce la o jucarie co.
pilareasca. Camerele se inteleg pe sub mand cu minktri, incat
guy ri ul nu p te fi controlat.
Roadel politicei noastre cu ducerea la absurd a teoriilor
demagogice umanitare sunt multe. Dater-le publica sase sute de
milioane de franci, iudaizarea tarii, vanzarea tarii si natiei Ia
jidani", declasare generala, nesocotirea realitatilor etnice, - acestea
sunt r zuitatele politicei romdnk ti. Dacd mai adaugam inca, pe
plan extern, pi rderea unei parti din mosia strdbund a Moldovei,
Basarabiei de Sud, tabloul este complet. )
Eminescu declara ca el nu luptd impotriva libertatii, care
este un sentiment aproape religios, ci el luptd impotriva abuzului
ce se face cu unele idei. Pentru apostolii neamului nostru din trecut
ideile liberale nu erau un scop, ci un mijloc, pe care if inchinau

totth_auna tarii si neamului. De aceea Eminescu declara ea sustine
ideile liberale numai intru cat acestea nu produc o perturbatie

in desvoltarea noastrd nationald si numai pe cat nu ne imping la
forme de vieata straine de firea poporului nostru. El crede ca
este bine sd inaintarn incet, pastrandu.ne firea noastrd romdneascd,
decdt sa inaintdm repede, desbracandu.ne de aceasta fire prin

strdine legi si strdine obiceiuri. Nu import legiuirile care ne
conduc, pot fi chiar retrograde, dar ele trebue s pund la addpost
nationalitatea noastra si a tarii noastre.
i) Art. ,,Roadele demagogiei noastre", op. cit , vol. III, pg. 73-76.
www.dacoromanica.ro
96
Eminescu observa ca o incordare prea mare a paninelor po .

litice paralizeaza intregul mecanism al statului, de aceea el este
impotriva luptelor politice ti idealul sau este un guvern care sa

fie al tarii intregi, fara deosebire de partide. In acest regim Camera
poate sa alba un colorit politic, sa lucreze in sensul unilateral al

unui partid.
.Poetul geniului romanesc crede ca salvarea noastra in viitor
va fi numai o mana de fier, carma prevazatoare a tot ce pros
duce natia mai vigurs, mai onest si mai inti ligent ", o mana
de fier, dreapta i constie de telurile ei bine hotarite, care sa
inspire tuturor particlelor convingerea, ca statul roman mostenit
dela zeci de generatii, care.au luptat i suferit pentru existenta lui,
formeaza mostenirea altor zeci de generatii viitoare i ca nu e
iucaria si proprietatea exclusiva a generatiei actuate. )
PATURA SUPERPUSA
Neromana, nu cu legea cioild, n
ca dreptul public, nu cu constitultd,
el cu neamul $i cu obiceiurile rele. Atat
de straini, tricdt nu le e cu putint5 nici
a Intelege pe roman, precum acesta it

ocoleste si nu rea sa-vi inteleagh" pe el".
hmine.scu
Geniul neamului romanesc e o carte
cu sapte peceti pentru generatia do

minanta `.
Luunescu
Patura superpusa este pentru Eminescu un sediment de

pungasi si de cocote", care cuprinde grecodaulgarirnea din Bucu .
resti si din orasele dela marginea Dunarii. Elemente hibride, fizic
intelectual starpituri", vlastarele Fanarului, scursaturile orientale
si occidentale, inregimentate in partidul rosu, aceste elemente
stapanesc poporul roman.
Avem pe de o parte rassa romana, cu trecutul ei, identica

in toate tarile pe care le Iocuieste, popor cinstit, capabil de adevar
si de patriotism ... Avern apoi deasupra acestui popor o patura

superpusa, un fel de sediment de pungasi si de cocote, rasarita
din amestecul scursaturilor orientale i occidentale, incapabla de
adevar si de patriotism ...". '
') Op. cit , vol. II, pg
"-) Op. cit.,
1. ol. IS
3.
g. 180.
www.dacoromanica.ro
97
AceasM patura superpusa este plina de o ura instinctiva

impotriva tuturor elementelor autohtone si istorice ale acestei tari,
pe care le nimiceste in numele ideilor demagogice si unitare.
Patura aceasta strain& lipsita de traditii, de patrie hotarita si de
nationalitate hotarita, ne.a escamotat lucrul cel mai de pret pe
care il are un popor : simtul istoric, simtul de desvoltare conti .
nuitiva i organica". Sirntul istoric si iubirea trecutului, iata ce
ne rapeste clasa dominanta a strainilor din patura superpusa. AtM
sunt de straini de poporul romanesc, nu cu legea civila, nici cu

dreptul public sau cu constitutia, ci cu neamul si cu obiceiu .
rile rele", incat nu pot sa inteleaga pe roman, chiar daca ar vroi
aceasta. Pentru ei geniul neamului romanesc este o carte cu sapte
peceti care nu se vor rupe niciodata.
Eminescu este convins ca la noi demagogia este de origina
fanariota si ea inseamna lupta veneticului fara traditii, fara patrie
si fara trecut, impotriva celor cu traditii si cu trecut hotarit.
Nobilul popor roman a ajuns sub sMpanirea unei xenocratii
odioase care traieste din sudoarea si din sangele lui. Plebea ora .
selor, plebea ulitelor Bucurestilor, domneste asupra poporului.
Aceste elernente au stricat vieata morala a tarii. Fizic fiind star .
pituri, trebue sa fie si moraliceste starpituri, Cocoasei fizice ii
corespunde cocoasa moral& degenerarea se asociaza cu viclenia,
precum se asociaza taria fizica cu caracterul deschis. Sub influenta
acestei paturi, biserica nu mai este biserica, *coals nu mai este
*coal& casatoria nu mai este casMorie.
Pentru Eminescu nu este indiferent care va fi elementul

care va determina caracterul acestei tari. El nu poate ft decat cel
autohton, cel romanesc. Principiile nu trebue sa fie decat un
mijloc pentru pastrarea rasei romane.
Straihii din patura superpusa nu trebue sa imprirne ei ca .
racterul acestei tari. Politica .atarna de complexiunea fizica a indi .
vizilor, de defectele si calitatile innascute rasei lor, caci la deose .
birea de apucaturi se reduce pana la urma deosebirea de rasa.
Exista pentru fiecare individ care apartine unui neam o dispozitie
organica de a gandi si de a se comporta intr'un anumit fel si o
imposibilitate de a actiona altcum. Oricat ar afisa cineva etichete
straine, el nu poate sa.si schimbe structura mostenita dela inaintasi.
Vorbind de cutare ziarist, Eminescu spune ea a lovit in domnul
X. in abstracto, ci in evreul sau fizic, de care nu poate scapa
7
www.dacoromanica.ro
98
Aceeasi lege va fi aplicata deosebit de doi oameni de rase deo.sebite. De aceea, chiar daca strainii ar avea bunavointa de a ne
ajuta si de a ne intelege, ei nu pot fi lasati ca sa ne conduck
fiindca ne.ar imprima forme straine sufletului nostru. Numai ele .
mentul romanesc este cel chemat ca sa dea tiparul acestui stat.
Strainii din patura superpusa nu sunt si nici nu pot fi Romani.
Straini de sufletul acestui neam, pungasii i cocotele din patura
superpusa fraternizeaza azi cu jidanii, maine vor fraterniza cu
Nemtii, toate acestea numai pe socoteala poporului nostru.
Trebue sd retinem cd in articolele despre pdtura superpusd
gdseste Eminescu ocazia de a vorbi de rasa romand, in ir*lesul
de poporul roman, in opunere cu strainii din patura superpusa,
de studii cranioscopice comparative dintre Romani i straini, dar
mai ales in aceasta parte Ii expune teoria adaptarii la mediu, cu
modificarile care i le aduce. Am ard tat in alM parte amdnuntele
acestei teorii, cu aplicatiile ei la istoria noastra. Adaptarea la un
mediu dat, nu inseamna superioritate organic& mai ales cand
mediul este nesanatos si corupt. Stejarul nu creste pretutindenea,
buruienile peste tot locul. Patura superpusa reprezinta tocmai acea
cdtegorie de poltroni si vicleni, lipiti de car cter si de demnitite
care se adapteazd oricdrui mediu, inndbusind elementele viguroase
i demne. Dar aceasta nu 'poate dura prea mull. Eminescu spend
ca Dumnezeu va avea mild de ac sta saraca tara si o va inzestra

din nou cu oameni purtatori ai traditiei i harnici a.i pastra ca.
racterul. Pe la 1921, cand se va implini un veac dela revolutia
lui Tudor, tara aceasta va fi romaneascd : Lupta se va natio.
naliza. De o parte vom intalni fanariotii i strainii, de orice crec
dinte politice ar fi, de alto Romanii proprii si in realitate asimilati,
Lin apropiat viitor va
abstractie facand de principii politice
Lice: sau tara aceasta sa fie in adevir romaneasca, sau nici nu
inerita sa fie". ')
www.dacoromanica.ro
99
PARTEA VI-a
ROMANII DIN ARDEAL
Prefer lupta in locul unei dreptati
nedrepte; prefer dega muri in loc dega
deveni Maghiar. Cine migo poate tine
de ru, dac5 voiu ca I copiii met sa'
fie ca mine de Romani?"
Ao cum spune d=1 Mehedinti, Emiriescu este un pelerin in

timp $i in spatiu al intregului nearn romanesc dela Nistru pana la
Tisa" sau cum spune d=1 Sextil Puscariu ; De pe buzele lui nu
s'a desprins glasul unui individ ci vocea trecutului nostru ro .
manesc, in pieptul lui nu s'au sbatut bucuriile $i durerile unui

singur om, ci acolo a batut inima a zece milioane de Romani cu
toate dorurile ce se cuprind de la Nisiru pang la Tisa". ') Erni .
nescu a cunoscut intreg parnantul romanesc, a indragit sufletul
acestui popor nobil, a iubit cu pasiune trecutul neamului $i ha
frarnantat viitorul si soarta intregei comunitati romanesti.
Eminescu vede necesard inaintea unirii politice a Romanilor
in hotarele Daciei o unitate culturala a intregului neam daco.
roman. Uneori socoate chiar o utopie ideea unui stat roman care
sa cuprinda pe toll Romanii din vechea Dacie, de$i are $i el ca

ideal aceasta unire E unirea Romanimei
E visul meu de
fier".2) Eminescu crede ca generatia lui nu este pregatita pentru
idealul unirii tuturor Romanilor si ca numai o generatie cut atita
prin abnegatiune $i durere" poate ridica valul de pe acest ideal
sfant. El cerea pentru natiunea romana cultura, din care sa se
nasca unitatea spirituala a viitorului. Aceasta a fost opinia lui
Eminescu, aceasta a fost $i opinia lui Slavici $i a junimei". Erni .
nescu credea in 1876 ca viitorul Orientului va consta intr'o cong
federatie de popoare in care egalitatea nationalitatilor i limbilor
pe orice teritoriu se vor afla ele, va fi lucru principal, iar forma .
tiunile de state lucru secundar".3) Pentru ca d=1 D. Murarasu
sa conchida : Nu la stat deci se gandea Erninescu, ci la natiune.
Nu veleitatile unei vieti de stat Ii atrag privirile, ci posibilitatea
a) Cit. dupa D. Mur5rasu, Nationalismul lui Eminescu, ed. Bucovina, Buc.
1932, pg. 13-14.
2) D. Murgrasu, op. cit., pg. 68.
a) Cit. dupS dgl D. Murarasu, op. cit., pg. 69.
www.dacoromanica.ro
100
pentru Romani de a.si pastra libertatea constiintii si limba lor :

Romanul se vrea pe sine, isi vrea nationalitatea, dar aceasta o
vrea deplin". Eminescu are mai multa incredere in natiune decat
in stat. De aceea in 1876 idealul national e pentru el nu o Dacie
stat politic, ci o Dacie ideala in care toti Romanii sa aiba asigu .
rata limba si biserica nationala".1)
Eminescu cunoaste Ardealul, i.a trait framantarile i ii simte
durerile. El stie ca acest pamant reprezinta leaganul romanismului
in timpurile trecute si chezasia vitalitatii noastre in viitor. Din
Ardeal au pornit voevozii descalecatori, neamul lui Dragos si al
lui Bogdan in Moldova si nearnul Basarabilor in Tara Romaneasca.
Eminescu semnaleaza un fenomen deosebit de important

pentru noi si care preocupa azi mintile multor invatati de seama
patrunsi de crezul biopolitic al neamului, anume ceea ce numeste
gandiva eminesciana fenomenul reimprospatarii etnice" al tarilor
rornanesti cu elemente din Ardeal. Ar fi ramas oare romanesc pa .
mantul acestei tari fara sa fi fost improspatat cu Romanii din
Ardeal : Dar oare tot sesul acesta bolnav i expus fara curmare
invaziilor despre miazanoapte si miazazi, ramas.ar.fi romanesc fara
?"
ca din veac in veac sa se fi improspatat populatia lui istorica
Ar insemna a nu cunoaste elementele istoriei noastre, pentru a
ignora fenomenul constant al reimprospatarii etnice a tarii noastre
de catre elementele vergine ale muntilor nostri si a celor ardeleni.1)
Romanii din Ardeal constituiesc un popor stravechiu pe

teritoriul unei tan care a fost totdeauoa autonoma si formeaza
singuri doua treimi din populatia acestei provincii. Ei sunt perse .
secutati de Unguri cu staruinta vrednica de o cauza mai buna,

iar pseudoistoriografii for contesta originea si vechimea poporului
roman pe pamantul Ardealului. Maghiarii urmaresc desnationali.
zarea Romanilor din Ardeal, admitand teoria ca exista maghiari
de graiu roman, sarb, slovac, dar aceasta teorie pentru Eminescu
nu este decat o mistificatiune. In manuscrisul romanului Geniu
pustiu Eminescu reda cateva episoade din revolutia Romanilor

din Ardeal la 1848, aratand intr'un loc contopirea naturii cu
fiinta neamului nostru : Ungurii cugetau iricd odata, dar astazi
pentru ultima oara, cum ca prin uniune i furci vor stinge pe Ro .
mani de pe fata pamantului. Credeau c vor putea unguri peatra cea
)
D. Murarw, op. cit., pg. 69,
2 ) Op cit., vol. 1V, pg. 361.
www.dacoromanica.ro
101
rece i izvorul vergin, ca vor putea unguri codrul cel bdtran si

maiestos, ca vor putea pune ideea uniunii ungare in creerii cei
batrani si infricosati ai muntilor dar muntii s'au trezit si frea .

matul aripilor de fier ale vulturului roman a speriat pe inamici. ')
Eminescu cere pentru Romanii din Transilvania garantarea
autonomiei bisericesti si scoli romanesti. Daca ni se garanteaza
limba i credinta, atunci am obtinut totul, ne putem mentine na.
tionalitatea. Pana atunci insa Eminescu este nevoit sa spuna con.
telui Andrassy, care incerca o polilica de apropiere Lap de statul
roman independent, dar continua politica de asuprire a Romanilor
din Austro.Ungaria, trmdtoarele : Voiti buna intelegere, dom .
nute conic ? Buna intelegere voim i noi. Dar natia romaneasca
are o singura sird a spinarii i un singur creer. Ceea ce se in .
tarnpla dincolo ne doare pe noi ; orice injurie facuta nationalitatii
noastre dincolo e o injurie asupra sangelui si numelui nostru".1
Eminescu admird frumoasa limbd romaneasca din Ardeal,
una cu limba din celelalte provincii romanesti. Dupa Eminescu
cel mai frumos dialect romanesc, cel mai apropiat de graiul italic,
se vorbeste in satrnar, de unde au plecat voevozii descalecatori
in Moldova.
Romanii din Austro.Lingaria trebue sa facd o politica nao
tionala de demnitate. Politica lingailor trebue lasatd pe seama
lingailor ; pe flamura noastra trebuesc scrise pur si simplu voin .
tele noastre". ) Este absurd sa cersim drepturile care ni se cuvin.
Fictiunea maghiard trebue redusa la valoarea ei proprie. Nu

putem ingadui sa fim tratati ca sclavi intre popoarele imparatiei.
Suntem Romani i cerem egala indreptatire a natiunii noastre". 4)
Rezulta in mod legitim asteptarea ca sa ne vedem respec .
tata limba, datina,
noastre". 5)
individualitatea etnica, bunurile constiintei
Fiecare popor are dreptul sa se conduca dupa legile care

pureed dela el. Natiunea maghiara, care se afla inca in evul
Cit. dupd D. Murarav. op. cit., pg. 326-327.
'a) Cit. dupa D. Murdrau, op. cit., pg. (>1.
8) M. Eminescu, Opere, ed. Prof. I. Cretu, Buc. Cult. Rom. 1939, vol.
II, pg. 22.
4) op. cit., vol. II, pg. 24.
i)
www.dacoromanica.ro
102
mediu, nu poate avea suprematie asupra unor natiuni tot atat de

mari la numar si in nimica mai inapoiate. Noi avern drepturi
care ne stint imanente noua si daca am voi am declara Ardealul
autonorn, ceea ce n'o facem numai din consideratie pentru uni .
tatea irnparatiei. Garantarea autonomiei bisericesti i coala au
format cetatea, indaratul careia natiunea d mai putut lupta in
contra cotropirii. Dar tocmai de aceasta autonomic acordata de
imparat, ministri moderni ai Ungariei cearca zilnic a se atinge,
si vor cerca poate pand in momentul in care indelung rabdatorul
popor romanesc va ingrcpa in ruine si sange tentativele lor". ')
Eminescu le spune Ungurilor raspicat ca sa stie : Legi,
masuri, anexari siluite : astea toate, desi nu le putem respinge cu
bratul, noi nu le recunoastem, si la rasturnarea for, inaugurata
deja de popoarele Austriei, vorn fi gata i dintre cei dintai".
Rdspuns dat pentru toata istoria noastra, ii repetam si noi azi,
aceluiasi neam, lipsit de omenie, spunandu.i : Azi, ca si atunci,
maine ca si ieri, noi suntem gata.
ROMANII DIN BUCOVINA
Eminescu nu poate da uitarii rapirea Bucovinei, nu poate

uita sangele vcevodului varsat prin tradare pentruca protestase
impotriva acestei crime.
Bucovina este vatra Muldovei, stupul de unde au pornit
roiurile care au impoporat tare de jos, pamant inzecit de slant,
cu mormintele Domnilor, cu Cetatea Sucevei, scaunul Domniei
vechi. Acest pamant sfant geme sub stapanirea straind a Austriei.
Domnii dorm la umbra pajurelor straine, strainii ne calcd in pi .
cioare moastele sfinte ale trecutului nostru, jidanii distrug vieata
sanatatea poporului roman din aceasta provincie. Guvernul
austriac calcand in picioare orice drept a pus rnana pe afacerile
bisericesti i colonizeaza pamanturile manastirilor cu straini.
In noaptea rapirii Bucovinei, Eminescu povesteste ca chipul

lui Stefan dela Putna s'a intunecat, iar candela de pc mormant
s'a stins. Oare se vor mai aprinde candelele pe mormantul dela
Putna, mai lumina.se.va chipul marelui veovod ?
i) Op. cit., vol. IV, pg. 501.
-.2) Op. cit , vol. II, pg. 59.
www.dacoromanica.ro
103
ROMANII DIN BASARABIA $1 PERICOLUL RUSESC

a lupta in unire cu Rusii este un act
de sinucidere"
Eminescu
In privinta pericolului rusesc, Erninescu a pus in Timpul"

problema pentru sute de ani de istorie romaneasca. Dupd CUM
pretentiile de impamantenire in mash a evreilor, ridicate de Alianta
israelita universal& deslantuie in sufletul Iffi Eminescu toatd pasiunea
sa de lupta si de lamurire a acestei probleme, .-. tot a$a rapirea
Basarabiei de Sud de catre fostul nostru aliat, deslantuie in Erni .
nescu toata revolta sa impotriva colosului dela Nord $i intr'o
serie de articole despre Basarabia si despre Rusi arata drepturile

noastre asupra acestui pamant romanesc i denunta pericolul pan .
slavismului ucigator de neamuri.
Erninescu simtise $i denuntase pericolul rusesc inainte de
rapirea Basarabiei de Sud. El atacase guvernul liberal pe chesc
tiunea rapurturilor cu Rusii, el considerd razboiul alaturi de Ru$i
ca un act de tradare Lath de Europa amenintata de pericolul slay.
Independenta noastra in practica era recunoscuta in Europa, din
momentul recunoasterii lui Cuza Voda, dar mai ales din nio .
mentul urcarii pe tronul Romaniei a Domnitorului Carol I. Nu
era necesar sa moara dorobantii nostri de frig, foame si de gloan .
tele turcesti la Plevna, pentru a castiga independenta. Mai mult
si mai violent decal participarea noastra la razboiu, Erninescu
critica conditiile in care s'a facut aceasta participare. Prin con=
ventia dela Livadia trebuia sa se ceara garantarea integritatii te.
ritoriale. Apoi aliatul nostru nu a asteptat ratificarea conventiei
de catre Camera si trupele rusesti au patruns in tara inainte de
aceasta ratificare. Dupa ce se termina razboiul si nu mai au ne .
voie de noi, Rush uita jertfa noastra de sange i incheie singuri
pacea dela San Stefano, prin care se creiaza o Bulgarie mare si
ni se rapeste Basarabia de Sud. Dobrogea revenita la patria mum,'
nu putea fi socotita ca o compensatie pentru rapirea Basarabiei.
Eminescu este nevoit sa constate ca toate aliantele noastre cu
Ru$ii n'au fost ckcat nenorociri pentru neamul romanesc. Nici
in cazul acesta nu se puteau desminti: au venit ca mantuitori,
ca sa ne rapeasca la sfarsit o parte din mosia strabuna.
Intr'o serie de $ase articole, Eminescu arata drepturile nod .
stre istorice asupra Basarabiel. Insusi numele de Basarabia tipa
sub condeiele rusesti".
www.dacoromanica.ro
104
Ca si in chestiunea israelit, referindu.se la pericolul slay,

Eminescu sustine cd natia romdneascd dacd va pierde lupta, o
va pierde, insd trebue sd lupte, sd nu se poatd spune cd am suc
fcrit fard luptd orice impunere venitd din afard.
ReLultatele rdzboiului aldturi de Rusi sunt dezastruoase pentru
tara ciuntit si ruinatd, onoarea noastr umilitd si drepturile

noastre calcate in picioare. Culme a nerusindrii rusesti este. alec
gerea zilei de 8 Octomvrie pentru predarea Basarabiei, ziva in
care la Bucuresti se sdrbatorea victoria *i se faced intrarea trium .
fald a trupelor in capitald. Intr'o parte a tdrii se ridicau steagurile
biruintei si in alta se coborau steagurile umilintei romanesti 81
incepea robia fratilor nostri sub jugul aliatului nostru de ieri.
In Basarabia Eminescu vede prigoana pornitd impotriva vicla
romanesti *i tine sa declare vdzand relatiile diplomatice dintre
Romania si Rusia : Cine ne alungd limba din biserici si din in .
structia educativd (a scoalelor elementare si secundare) cine nu
ne lasa sd fim ceea ce suntem, a rupt.o cu constiinta noastra
nationald i cu simpatiile noastre intime, oricat de bune ar fi re .
latiile lui interna(ionale cu statul nostru ..." ')
Eminescu starue asupra sufletului slay, aratand cd Ru*ii sunt
o putere mistuitoare, stApdnitd de un mare desert sufletesc, pe
care cautd sd.I uite in cuceriri. Degeaba ar cuceri intreaga Lu .
ropd, acoperind.o cu Cenusd si cadavre, degeaba ar cuceri Roma
veche si cea noud, ei nu vor scdpa de acest urit sufletesc st nu
vor putea niciodatd sd producd o culturd adevdratd, pentrucd
lipse*te chiar miezul acestei culturi. Iatd un fragment in care Erni .
nescu vorbeste de formarea Rusiei si de tendintele ei de cuce.
rire : Rasdritd din rasse mongolice, de natura lor cuceritoare .
asezatd pe stepe .intinse a cdror monotonie are inraurire asupra
noi :
inteligentei omenesti, lipsind.o de middio*ie i dandu.i instincte fa .
natice pentru idei de.o vagd mdretie, Rusia e in mod egal muma
rnandriei si a lipsei de culturd, a fanatismului si a despotiei. Fru.
mosul e inlocuit prin maret, precum confide undoiate i muntii
cu dtimbrdvi ai tdrilor apusene sunt acolo inlocuite prin sesuri
fdrd capat. In tendentele de cucerire, in asa numitele misiuni is .
torice, care.si cautd marginile naturale nu e nimic de desupt

decat pur si simplu nestiin(a si gustul de spoliare. In zadar cautd
un popor in intinderi teritoriale, in cuceriri, in rdzboaie ceea ce.i
i) Op. cit., vol. II, pg. 321.
www.dacoromanica.ro
105
lipseste in chiar sufletul lui ; sub nici o zona din lume nu va

gasi ceea ce Dumnezeu i.a refuzat, sau mai bine zicand ceea ce
Dumnezeu a voit ca sa fie rezuitatul muncii a multe generatii
dedate la lucru".')
Aceasta putere mistuitoare in loc de a desfasura o activitate inlauntru, isi pironeste ochii cu flamangiune" asupra apu .
sului si asupra rasaritului. Cercurile culte umplu golul sufletesc
cu fantasmagoria unui imperiu care ar ajunge dela Sibir pana
sub zidurile Venetiei si apoi mai departe ... tot mai departe". 2)
Eminescu citeozd pe Aksakof, care vedea intinzandu.se pansla,
vismul in miezul Europei si expune ideile lui N. I. Danielowski
din cartea Rusia si Europa", aparuta la Petersburg in 1871.
Aceasta carte arata tintele panslavismului in Europa si in privinta
Tarigradului. Visul neimbatranit al Slavilor dela Nord a fost in
totdeauna Roma noua sau Tarigradul. Sufletul slay ia imbracat
tendintele de cucerire 0 de subjugare a popoarelor in mai multe
haine pe care le cunoaste istoria. Astfel in secolul al XVIII.lea,
haina imperialismului rusesc este ortodoxia pravoslavnica, iar in
veacul al XIX.lea este panslavismul. Aceasta tendinta, acest iw .
perialism rusesc", aceasta misiune tainica o implinesc apoi diplo .
matii si baione(ele. Existe testamentul lui Petru cel Mare sau nu
existe, el exista in capetele a mii de oarneni visatori, care dau
tonul in Rusia". 3)
Sa nu uitam, dupa cum ne invata Eminescu, c
un stat
roman inconjurat de state slave este pentru noi Romanii o neno.

rocire. Poetul neamului nostru a inteles in toata cruda ei reali .
tate situatia noastra". in acest colt de lume : Sa nu vorbim de
curentul de cotropire politica din partea Slavilor de care suntem
impresurati de toate partile ; acesta e cunoscut in deajuns i viu
in constiinta oricui. Lin altul de cotropire economica vine despre
apus de care putem vorbi mai liber, pentruca el nu ne poate
strivi decat numai cu complicitatea ignorantei si a ineptiel noastre,
pe cand intampinandu.I cu puteri organizate,. el ar fi mai mult
binefacator decat stricacios. Acest curent cata s.1 caracterizam
asemenea, caci daca cel dintaiu devine periculos din cauza sl
biciunei noastre, al doilea contribue a ne slabi si mai mult si a
1) Art. Tendente de cucerire", op. cit., vol. II, pg. 295.
-) Op. cit., vol. II, pg. 297.
www.dacoromanica.ro
leo
face din poporul nostru un popor inept, incapabil decal de sala .
)
Aceste considerente sunt prilejuite de cartea
lui Friedrich List", cel mai genial din tre economistii germani",
intitulata Sistemul national de economie politica, in care la ca.
pitolul 4, din carted IV, se ocupa de Odle romanesti in legatura
cu posibilitatife de colonizare a superfluentei de populatiune din
Germania, precum si de desvoltarea negotului de tranzit pe Du.
nare. Inghesuiti intre doud influente egal de puternice, puterea
noastra va consta numai in noi, in desvoltarea aptitudinilor tarii.
Popor mic, daca va trebui s ne cautarn vreodata un razim,
acela trebue sa fie dupa cum ne spune Eminescu o putere mai
putin exclusivistd decat Rusia". Acesta este drumul politiei ro .
manesti de totdeaund.
In privinta Basarabiei Eminescu constata ca noi n'arn re .
nuntat niciodata la aceasta parte a M Id vei si nici nu putem
horie agricola".
renunta :
daca reprezentantii statului Nloldovenesc, aiunseserd
atat de slabi incat dreptul era desbracit de putere si nu putea

sa se apere, aceasta nu e o dovada ca Moldova a renuntat vreo .
data la dansul. Caci un drept nu se pierde decat prin invoirea
formala de a.I pierde. Dar fie aceasta invoire srnulsa cu de.a
sila, fie dictata de ratiuni de stat, fie isvorita din oricare alte
consideratiuni, nu se modifica si nu se nimiceste d cat din ino .
mentul in care renuntam la el". )
Aceasta este pozitia lui Eminescu in privinta Basarabiei si
atitudinea lui fata de pericolul rusesc si fata de suflPtul slay. Sa
nu uitam ca a lupta in unire cu Rusii este un act de sinuci.

dere". Acesta este indernnul poetului geniului rotnanesc, acesta
trebue sa fie crezul nostru in vittor si totdeauna.
POPORUL ROMAN
Dupd ce am vazut gandirea biologica si biopolitica a lui

Eminescu si am zabovit asupra formarii statului, cercetand orga .
nizarea statului roman in scrisul lui Eminescu i prezenta comu.
nitatii romanesti in acest scris, sa staruim putin asupra formarii
poporului roman si asupra misiunei lui, asa cum le.a vazut acela
care intruchipeaza geniul nostru national.
i) Op. cit., vol. IV, pg. -54-:555.
2) Op. cit., vol. 11, pg. 246.
www.dacoromanica.ro
107
Orice popor este un organism viu, carmuit dupa legi fixe

si eterne, legile vietii, pe care nu le poate abate nimeni. Acest
organism este rezultanta a cloud puteri opuse: ereditatea, princi .
piul conservator, prin care se transmit la urmasi calitatile rase,
si adaptabilitatea, principiul progresiv, prin care rasa cauta ai
apropia atitudini noua, in conformitate cu mediul inconiurator.
Poporul roman s'a nascut din amestecul Romanilor cu Dacii,
din nobila prasila a Imparatului Traian si din neamul viteaz al
Craiului Decebal. Neuarn nascut din marea unitate etnica a Trau,
cilor romanizati, care ocupa in veacul de mijloc aproape intreg

teritoriul peninsulei balcanice, incepand de sub zidurile Constanu
tinopolei, a Atenei si a Triestrului, si ajungand pand la Nistru
spre miazanoapte i rasarit, pand in sesurile Tisei spre apus...". )
Pamantul pc care traim ne apartine exclusiv noua. El este
mostenirea exclusiva si istorica a nearnului romanesc. Stramosii
nostri au destelenit acest pamant si luau aparat de dusmani, asia
gurand cu spada si cu plugul mostenirea istorica a neamului latin
pe langa Dunare.
Dar la cc loc greu ne.a. asezat Traian Imparatul, la acest
vad de popoare", pe much 'a care desparte lumea occidentald de
lumea slava si asiatica. Suntem asezati intre furtur a ce vine din.
spre Apus pentru a intampina pe cea care vine dinspre Rasarit.
Pentru Etninescu exista o c'eplina unitate a poporului roman
cuprins intre hotarele vechei Dacii. 0 unitate de rasa, de limb&
de traditii, de datini, intr'un cuvant o individualitate etnice.
Etninescu constatase personal aceasta unitate, cad, cum spune el,
intamplarea lua facut sa cunoasca din copilarie intreg poporul
romanesc din apele Nistrului incepand, in cruci i 'n curmezis
pand in Tisa si 'n Dunare".
Statul roman exista pentru Eminescu de sase secole, de cand
exista statul autonom al Tarii Romanesti, infiintat pe la anul 1200.
Din Ardeal au venit mereu improspatari etnice, intarind neamul
dela Dunare.
Poporul roman este un pc por tanar care s'a lasat de pastorie
numai de vreo cincizeci de ani, raportati la vremea lui Eminescu.
Popor tanar, destept, inimos i curat la suflet, caracterizat
printr'o deosebita tarie i feciorie in simtiri, poporul roman po.
1) Op. cit., vol. 111, pg. 63.
www.dacoromanica.ro
108
seda o mare vigoare a inimii, este graitor de adevar, muncitor

si ironic. Are un bun simt foarte desvoltat, caracteri at prin
omenia romaneasca atat de intelegatoare si de ingaduitoare cu
altii, un simt istoric deosebit, care 1.a facut sa reziste de.a.lungul
veacurilor, este drept fara fineti juridice inutile, el s'a judecat
fard cod civil si penal aproape 500 de ani, si este religios fard a
fi bigot, neproducand niciun sfant din mijlocul lui. Poporul roman
si.a aparat intotdeauna drepturile cu indaratnicie impotriva oricui.
Avand o tinerete organica a simtirii", poporul roman are un

caracter deschis, bun sau rau Romanul este adevarat, adica nu
cauta sa se prezinte altcum decat este, nu cunoaste viclenia si
armele celor slabi i lai. Aceasta tinerete organicd a simtirii ex .
plica si bogatia neasemuita cu a altora, a artei noastre poporale
si a gandirii taranului nostru, aratata in poezie, cantece, datini pi
obiceiuri.
Eminescu apara patrimoniul nostru national de orice influ .

ente straine. El ne invata ca trebue sa ramanem ceea ce suntem,
ceea ce ne.a facut natura. Desvoltarea noastra consta in desvol .
tarea aptitudinilor noastre firesti cuprinse in patrimoniul rnostenit
dela strabuni. Strainii de rasa noastra pamanteana, chiar daca ar
fi de buna credinta, nu ne pot conduce pe drumurile noastre
firesti, imanente rasei noastre, adica structurii noastre. Dar, cum
mai amintim in altd parte, Eminescu arata ca elementele sufletesti
au mai mare importantd la un individ si la un popor. Exista un
caracter national al unui popor, rasdrit din strafundurile vietii
acestui popor, din statornicele datini i gandiri ale rasei nationale,
din patura parnantului si a intregului mediu fizic, biologic si so.
cial. Acest caracter, ca si neamul intreg, este intr'o continua de .
venire, semn al vietii pi problema importantd este ca sesizand
toti factorii care intra in alca tuirea lui, sa favorizam cea mai
buna desvoltare a acestui caracter national.
Trebue sa ferim rasa romana de amestecul cu alte rase

imbatranite de mizerie si de vicii. Amestecul dintr'o rasa Canard
si o rasa batrana si corupta, cum ar fi rasa Grecilor din Fanar,
nu poate decat sa strice poporului Candi- si poate fi comparat
cu legaturile dintre mosnegi si fete tinere, care de obiceiu sunt
sterile iar in cazul cand au copii acestia sunt degenerati. Prin
amestecul dintre un popor tartar si unul batran, cel tanar se
viciaza, moralitatea lui decade, inteligenta lui sardceste si se uzeazd.
www.dacoromanica.ro
109
Eminescu compara craniile starpiturilor fanariote, cranii mici

LU un dram de creer, cu craniile incapatoare, cubice ale Romani lor.
Dela etnograful Hoffmann, Eminescu stie ca desvoltarea craniilor
la rasa romand este admirabila si ca sunt cranii care meritd sa

stea in frun tea popoarelor civilizate. Virchow, naturalist ce .
lebru", da craniului albanez rangul intaiu intre toate craniile de
rasa din Vechiul imperiu al Rasaritului, iar Eminescu afirmd ca
craniul albanez este identic cu acela al mocanilor nostri. ) De
aceea studii cranioscopice comparative ar fi de folos si tineretul
facultdtii de medicind si.ar castiga un merit, comparand incdperea
cubicd a unui craniu in adevar daco.romanic cu stramtoarea

acelor scorburi gaunoase in care rezidd sterilitatea intelectuald si
perfidia partidului rose.

Popoarele isi au vieata lor si ceea ce se potriveste la o varsta
nu se mai potriveste la alta. Ceea ce prinde bine unui popor,

face rdu altuia. Organismul unui popor nu poate fi schimbat de
oameni, iar mediul sau social nu poate fi rdsturnat intr'o noapte.
Eminescu face critica civilizatiei din timpurile lui. Am introdus
forme care nu se potriveau cu desvoltarea noastra, cu varsta
poporului nostru. Dacd am fi mers in mod organic intr'o suta
de ani aiungeam ca formele aduse din Apus sd dobandeasca cone
tinuturi proprii firii noastre, iar institutiile s prinda radacini in
vieata poporului nostru. Asa ne.am ales cu o spoiald de civili .

zatie i ca popor ne.am scontat tineretea, imbdtranindu.ne inainte
de vreme i uitand cd timpul este cel mai mare cdmatar. Erni .
nescu nu cere si nu mai poate sa ceara intoarcerea la forrnele
din trecut. El spune cd pasul facut inainte ramane facut, va
trebui printr'o muncd inceat si indelungata sd dam continut
formelor fara fond aduse din tari straine. Civilizatia noastrd ade .
varatd va rasari din elementele civilizatorii vechi, din radacini
si adancuri proprii.
Neamul romanesc, cuprinzand pe toti Romanii din hotarele
Daciei lui Traian, nu poate merge inainte decat pastrand firea
romaneascd mostenild dela inaintasi i intreaga comoara de gan.
dire si singire romaneasca a sufletului neperitor al romanisrnului.
') Art. Cine determina soarta RoruAniei?", op. cit., vol. IV, pg. 67.
www.dacoromanica.ro
110
MISIUNEA POPORULUI ROMAN

Ne.am nascut pe acest pamant din negura vrernii, odatd cu
i cu brazii. Cu plugul am lucrat parnantul i cu arma

l.am aparat in fata dusinanilor. Cu plugul si cu arma, cu munca
cu sangele nostru. Mormintele stramosilor si viitorul urmasilor
ne leaga de acest pamant prin legaturi vesnice de vieata si de
stejarii
moarte.
Statul roman este opera geniului roman,sc, a acelui element

etnic iesit din contopirea Romanilor cu Dacii. Misiunea noastrd
ca stat, dela Traian Imparatul hotarita, este sa asezam un strat

de cultura omeneasca la gurile Dunarii. Mari au fost insa greu .
tatile pe care vremurile ni le.au scos in cale. Era sadita in ini .
mile acelor oarneni vechi iubirea pentru tot ce (e) drept, bun si
frumos ; insd nobila samanta, abia rasarita din pdmant, era mereu
strivita de copitele salbaticilor cete de vrannasi. /) Veacuri au trecut
astfel : in curwrea veacurilor cetele de salbatici au pierit lInd cate
una. Noi ant ramas, iar astazi stain adapostiti nitre hotarele tdrii
noastre.
E mica tarisoara noastra, ii sunt Etrarnte hotarele, greuta .

tile vremurilor au stirbit.o; dar aceasta lard mica si stirbita e
tara noastra, e patria iubita a oricarui suflet romanesc ; inteansa
gasim toatc putintele desvoltarii intocmai ca intr'una oricat de
intinsd" ... noua generatiilor in vieata, ne.a cdzut sarcina ma.
reata de a dovedi, ca buna a fost prasila ce Traian a sadit pe
pamantul Daciei si ca nu in zadar a luptat strabunii nostri veacuri
de.a randul" ... Mari sunt vremile ce le trdim i fiecare dintre
noi trebue sd ia hrana intaritoare din constiinta misiunei Ia im .
plinirea careia a fost chemat prin aceea, ca se afld in randul ro .
manilor azi in vieata". 4)
Strdmosii nostri au luptat fara curmare veacuri de.a randul
pentru a mentine tara i poporul romanesc. Noi avem azi in

mainile noastre soarta acestei tari. Prin roadele muncii noastre si
prin marimea vredniciilor noastre sd facem mare tarisoara noastra.
De aici inainte nu mai stint copitele salbaticilor cete de vrajmasi,
care strivesc samanta abia inccltita. Isvorul relelor care ne amec
i usurinta
ninta acum sta in hula, vrajba, ura, reaua credin
.1) Mistunea noastra ca stat", op. Cit., vol. III, pg. 205.
2) Op. cit , vol. III, pg. 205-206.
www.dacoromanica.ro
IlI
dintre noi. Numai asa calcam in picioare viitorul nostru"

vai
si amar de noi daed in vrernile noastre mari am avea parte de
oameni mid, al caror cap e prea stramt spre a putea cuprinde

conceptia bogata a misiunei unui popor intinerit dupa o vieata
de optsprezece veacuri, ori a caror inima e prea sarbada spre
a se putea incalzi de aceasta misiune". ')
Intre hotarele strarnte ale tarii noastre trebue sa se adune
capitalul de culturd la care sa se incalzeasca fratii nostri de sub
jug strain.
Noi suntem un popor care a stiut si va ti, cand va fi ne .
voie, sa,si plateascd cu prisos datoria de sange, un popor care
isi numard vieata pe veacuri si care nu poate renunta la viitor,
un popor care nu va ingadui ca drepturile lui si ale fiilor sai
sa fie calcate in picoare de copitele salbaticilor cete de vrajmasi.
DRUMUL VIITORULUI
Asezati de Traian Imparatul la acest vad de popoare",

peste noi au trecut navalirile barbare ; ne.au calcat in copitele
cailor ; ne.am ridicat de jos si am luptat cu a1i barbari, cu alti
p gani : cu Turcii, cu Tdtarii, cu Lesii i cu Ungurii. Am cu .
noscut veacul de tind si de rusine al Fanariotiler ; dupa ce au
fost scosi Grecii din tara, pared nici n'ar fi fost vreodata, po0
porul nu a putut fi influentat de obiceiurile si naravurile lor.
Neoani inchinat Rusilor pravoslavnici cu genunchile plecate" si
nu ne.au lasat decal ochii spre a plange". Am cunoscut apoi
dernagogia ideologica liberalista, cu cliseurile ei stereotipe, egao
litare i umanitare, straine de realitati si mai ales straine firii
noastre. In numele teoriei de nom i om", am declarat pe Roman
egal in Ora lui cu toate veniturile pamantului. Pe langa epoca

liberalismului si a stapanirii iudaice, epoca Grecilor din Fanar,
poate fi socotita, impreund cu Eminescu, epoca de aur. 0 gene .
ratie mai norocoasa a ridicat valul de pe idealul tuturor Roma .
nilor si Dacia lui Traian a renascut. Bine s'au batut Romanii,
rea politica au facut. Dar veacul dela revolutia lui Tudor a trecut.
La sorocul prevazut de Eminescu, la anul 1921, lupta s'a natio.
nalizat. De o parte s'au situat Romanii fara deosebire de convino
geri politice, sub semnul neamului, pentru apararea patrimoniului
I) Op. cit., vol. III, pg. 207.
www.dacoromanica.ro
112
strdbun, - de alta parte s'au grupat fanariotii, strdinii si iudaismul

.distrugator de neamuri. Pe steagurile noastre am inscris vointele
noastre, drepturile neamului,
pe flamurile lor au inscris princ
cipiile umanitariste si cosmopolite, libertatea absolutd i dreptu .
rile imprescriptibile ale omului. Dar mai presus de incercarile
acestei lupte nationale, Dumnezeu a voit sd ne incerce din greu
sufletele. Hotarele tarii visurilor noastre s'au prabusit. Am cuc
noscut pericolul rusesc intr'o haind mai ucigatoare decat cea prac
voslavnic i cea panslavista. Pand la urma voia Stapanului ta.
rilor a fost ca elernentul autohton, elementul istoric, sa invinga.
0 epoca noud de inflorire trebue sd inceapa pentru tara. 0 mana
de fier, dreapta si constie, trebue sd conduca statul roman, mosc
tenit dela zeci de generatii de inaintasi i mostenirea altor zeci
de generatii viitoare o Indnd de fier, ajutata de o aristocratie de
muncd si de iertfa. In tare aceasta, dupa cum spune Eminescu,
totul trebue dacizat. Munca va fi temeiul statului national, hotdc
rind hnpreuna cu dreptatea sociald locul fiecarui individ in societate.
Ierarhia muncii si a meritului va inlocui himera egalitatii dintre

oameni. Libertatea de a dispune de munca ta si de roadele si
libertatea de a te integra comunitatilor de destin : neam si famile,
va inlocui libertatea absoluta a omului. Nu trebue s uitdm vreoc
data cd raul esential care ameninta vitalitatea poporului nostru
este moral, e demagogia" (Eminescu). Nu ne mai putem lasa prada
patirnilor politice. Daca am trai izolati in peninsula Iberia necam.
bate in capete papa necar trece vorba lui Eminescu, - dar asec
zarea noastr in aceasta parte a lumii nu ne poate ingadui aceasta.
Idealul caruia trebue sa ne inchinam i caruia trebue sd=i slujirn,
este neamul, cu tot ce are geniul national mai maret si mai frumos :
Schimbati opiniunea publica, datici o alta directiune, rascoliti
geniul national - spiritul propriu si caracteristic al poporului, din
adancurile in care doarme
faceti o uriasa reactiune morala, o
revolutiune de idei in care ideea romdneascd sa fie mai mare
decat uman, genial, frumos, in fine fit', Romani, Romani i iar
Romani ..." 9 Dragostea va fi chiagul asezarilor noastre, natioc
nalitatea temeiul statului nostru. Cetdteanul universal va deveni

o amintire, In locul politicei si a demagogiei, se va ridica bio.
1) ,,Geniu pustiu, cit. dup5. cl.l D. Muraraw, NaVonalismul tut Eminescu,
pg. 27.
www.dacoromanica.ro
113
volitica, politica vietii, care cladeste pe terneiul legilor naturale

ale ornului si ale popoarelor, sub semnul vesniciei neamulut.
Poetul geniului romanesc a biruit. El stia ca viitorul este
al lui. De mult ar fi aruncat condeiul pustiei, cum ne.o martu .

riseste inteun loc, daca n'am avea speranta ca poporul romanesc
ii va reveni in fire si va incepe a distinge minciuna si goluf
demagogiei de ideea serioasa a unui stat bine organizat...".')
El avea mare speranta ca poporul romanesc va sti intr'un secol
poate, sa stearga pana i urmele rusinei sociale de.a .fi fost sta.
panit de Greci si de jidani". 2)
L.am simtit aproape pe Eminescu in lupta noastra, ca neam.
Impreuna cu el am blesternat strainii, impreuna cu el am luptat
impotriva iudaismului, impreuna cu el am sustinut ca a lupta
alaluri de Rusi este un act de sinucidere". Impreuna cu el trebue
sa spunem in aceste timpuri ca sa facem mare tarisoara noastra
cu hotare stramte, stirbite de greutatile vremurilor, s'o facem
mare prin marirea vredniciilor noastre si prin roadele muncH
noastre.
Impreuna cu.el trebue sa spunem ca daca in trecut
dreptul a fost desbracat de putere si Domni slabi au fost nevoiti

sa renunte la pap din mosia strabuna, neamul nu poate rentmta
la vetrele voevozilor si la pamantul parintilor nostri. Aceluiasi
neam lipsit de ornenie, cu care se razboia Eminescu, ii putem
spune i noi ca legi, masuri, anexari siluite, pe noi nu ne anga.
jeaza, si la cea dintai ocazie din istorie vom fi gata sa le r .
sturnam si sa ne luarn ceea ce este al nostru.
Sa nu uitam niciodata ca suntem raspunzatori de viitorul
acestui neam, ca trebue sa asiguram dreptul la vieata acelora care
vor veni dupa noi, asa cum altii ne.au asigurat vieata i dreptu .
rile celor care suntem azi in vieata. Pe drumul destinului To.
manesc, gandirea biopolitica a lui Eminescu s ne fie crez pi
indreptar.
11
Dup.1 c1.1 D. Murarau, op. cit., pg. 284.
2) M. Erninescu, Opere, ed. Prof. I. Cretu, vol. IV, pg. 424.
www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
I. Cretu: M. Eminescul Opere, vol. I-IV, Cult. Nat., Buc. 1939.
A. C. Cuza Nationalitatea in arta, ed. III.
3. D. D. Gusti Stiinta Natiunil, Enciclopedia Rom5.nief, vol. I, Buc. 1958.
4. Serban Lungu, Educatia Natiunii, Dacia Tralana, Sibiu 1940.
5. I. Moldovan, Igiena Natiunei, Cluj 1925.
1.
2.
6.
7.
-8.
George Montandon, l'Ethinie Francaise, Pa}ot, Paris 1935.

D. Murarasu: M. ErnInescu, Scrieri politice, ed. comeatata, -Scrisul Rom.,
Craiova 1930.
D. Murarasu: Nationalismul lui Eminescu, Bucovina", Buc. 1932.
A. C. Popovici Nationalism sau Democratie, Minerva, Buc. 1910.
N. Rosu: Dialectica Nationalismului, Cugetarea, Buc. 1941.
Rabindranath Tagore, Nationalismul, Cult, Nat, Bucuresti 1922.
Biopolitica, Cluj 1926.

Neamul, Buletin Eugenic si Biopolitic, vol. XIII, nr. 1-4.
1942, Sibiu.
9.
10.
11.
12.
13.
www.dacoromanica.ro
Cine urea inaintarea noastr& eul-
turala trebuta sa sprijineasea

A STR A"
row
lamponntimmillIntipoliffinoin111110,40"000.1101111w4101.3
= B datoria fieearui bun A1

v
a Roman sa sprijineasea A
I
i Asoeiatiunea", eetind 1
i, publicatiile ei i Insert- i
! indu-se ca mombru .
I
a
%4Iittion.qiuttnti
1111110 1101111.41111111o.01111111. it111111D-411101,
otatip.onu Homo _.
Dade de membru sunt urmStoarele:

Membru fondator al Casei Nationale, odatti
pentru totdeauna
Membru fondator al Asociatiunei", odati
pentru totdeauna .
Lei 4000
19
1000.
1S
500.
11
I Cr--
Membru pe viegli al Asociatiuner, odata

pentru totdeauna
Membru activ al Asociatiunei", anual .
Membru ajutitor al Asociatiunei", anual
www.dacoromanica.ro
30'
In Blb Batumi ASTRA au aparut urmatoarele lucrari:

Nr.
1.
Istoria literaturii romdne", de profesorul

Sextil Puscariu.
Nr. 2.
Dr.
Tudor Vladimirescu", drama ist, in 5 acte, de
prot. N large!.
Nr. 3. Prin Romania I. Ardealul", de proIesorul I. Georgescu (cu 101 ilustr. si 1 hada).
Nr. 4. Istoria Neamului romdnesa, vol, cu ilustratii de
prot. dir. AT hive or din Cluj-Sibiu, Stefan Meter.
Nr, 5, Cerntece poporale romdrze$ti", pentru cor mixt,
vol. I, de prot. de muzica Nic. Oancea.
Nr. 6.
Viitoral tehnic-economic al Romaniei intregite",
de inginer Francisc Neugebauer, traducere de I.
Georgescu (cu tab.ouri st o hada).
Nr. 7. Jertfele Romdnilor din Ardeal, Banat, Grimm,
Siitmar i Maramuree, aduse in razboiul mondial
din anii 19 t4-1918, de T. V. Pacdtian.
Nr. 8. Pictori francezi prin tara rzoastrd" (1828-1866),
Nr.
cu ilustr. de Ioan C. Baca
9.
,Curn s'a fdcut unirea Basarabiei", de Dr. Oni-
sifor Ghibu.
Nr, 10. Evolutia sectillor literare $i $tiintifice ale Astrei"

(La un popas), de Dr. Onisifor Ghibu.
Nr, 11. Contributiuni la istoria ziaristicei romeineei ardelene", de Dr. loan Lupaq.
Nr. 12, Valorificarea capitalului uman prin igiena na-
tiunii", de Dr. Aurel Voina.
Nr, 13. Ancheta sanitard, ca bazd de plecare a plagilor

sociale", de Dr. Dominic Stanca.
Nr. 14. Ptimantul si Istoria", de Victor Stanciu.
Nr. 15. Portretele lui Mihai Viteazul", de I. Mica
Nr. 16. Dr. 1 Ratiu", de Ion Georgescu.
Nr. 17. Viata bisericeascd a Romdnilor din Tara Oltului",
de Stefan Mete$.
Nr. 18,
Tehnica de propaganda la sate", de Dr. Iuliu
Hatiegan, prof. universitar i Colaborarea intre
Astra" $i celelalte societdti culturale organele

Statului si ale autorit. locale, de prof. S. Teposu.
Nr. 19, George Pon de Bdse$ti", de Ioan Georgescu.
Nr. 20. Bogatiile miniere ale Muntilor Apuseni", de Victor
Nr. 21.
Nr. 22.
,
Stanciu.
Romdnii $i minoritatile etnice la Nord - Vestal

fare, de $t. Manciulea,
Vasile Goldi$, luptatorul i realizatorul politic",
de prof. Silviu Dragomir", membru al Academiei
Romfine.
Nr. 23. Praid", sat intr'un tinut sAcuizat, de N. I. Dumitra$cu.

Nr, 24. Conferintele Nationale" ale Romanilor de dincoace
ce Catnap, de Valeria illidovan, prof, universitar.
Nr. 25. Mama fi Copilul" (Priv* sub raport sufletesc) de

Dr. Gheorghe Preda, Medic psthiatru,
www.dacoromanica.ro

Gândirea Biopolitică A Lui Eminescu

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gândirea Biopolitică A Lui Eminescu

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

- - ....... ...- ,..- ..

CI, (((ifl{..att111.1.1P.;11.1172'1,01..;41''' lin pm

l'al,V,I, II 11'111 h;,,..''

ASOCIATIUNEA, pentru literatura mina

Dr. Oh. Moga, Dr. Gh. Preda of Sabin Evutian

Dr. LAzAre cu V i e, epi cop

Dr. Moldovan Valer, prof. univ.

Dr. Suciu Coriolan, prof.

BIBLIOTECA ASTIR A"

Sat.' tam aceasta s fie in adevar romneasca

acela de a ardta lain ii romanesti gandirea biopolitica a tut

Sunt oameni care intruchipeaza in lutul lor vremelnic ves.

intreaga noastra admiratie pentru poetul neintrecut de nimeni

roman crescut la scoli bune. Pare ca neamul romanesc l.a nascut

Nationalismul s'a nascut ca o reactiune impotriva tagaduirei

Aparut la inceput ca o reactiune impotriva opresiunii natio .

Este foarte greu de a se defini ce este o natiune, un neam

In veacul in care traim noi ins& nu se poate suprapune

Nistice si culturale. Natiunea este o grupare politic& creatS de

beste precis de o rasa, speld sau gen.')

Ramsey Muir sustine de asemenea primatul elernentului

material& comuna, care sd facd grupul capabil de o vieatS co.

natiunea este un popor sau o populatie care se bucurS de un

Rabindranath Tagore in cartea sa Nationalismul" defineste

astfel natiunea : 0 Natiune, in intelesul de uniune politics si

Tagore aceasta natiune este egoismul organizat al unui intreg

a trai si a lupta. 0 natiune lipsita de vointa, recade in starea

birea care trebue facuta intre conceptul de national" si cel de

temeiuri biologice, din care rasar i cresc celelalte elemente corn.

Important de stabilit este raportul dintre ras

inceput trebue sa stabilim cd rasa este un concept stiintific, nu

La origina natiunilor se afld faptul material si biologic : rasa,

este felul de a reactiona, elernentele sufletesti reactionale, care

indivizilor care o compun, dar nu

natiunea este unitatea suprema, ci neamul, comunitate de sange

intei de a trai si de a lupta. Neamul este vesnicia, natiunea tin

Mutt s'au straduit, nesfarsita stradanie, conducatorii popoa .

etnice. Nation, nationalite, ethnie, population, - Nation, Volkstum,

Noi credem ca Romanii au in limba lor cuvantul mutt

in sufletul nostru, cuvantul neam".

Afard de patrimoniul biologic, neamul mai are un patrirnoniu

o conceptie de vieata care ii este proprie. In acest patrimoniu

Domnul Profesor I. Moldovan a pus pentru noi Romanii

putintele de greseala si de confuzie cu alte notiuni care vor sa

Pentru a cuprinde in putine cuvinte intreaga realitate a nea.

Noi ne simtim Romani in primul rand prin sangele care

cuprinde o picatura din sangele acelora care au contribuit la

si de suferinta din trecutul unui neam, mandria originei noastre,

Pamantuf pecetlueste legatura dintre fiii unui nearn prin

urmarind o spita ereditara, dela o vrerne observam ca numarul

Domnul Profesor Moldovan arata ca daca o familie s'ar inmulli

exista roman care sa nu aiba sange comun cu alt roman, de

Dupa ce am vazut ce este neamul, sa ne intoarcem la na.

deplina a omului in vieata si in istoria neamului. Nationalismul

$tefan Voda Cel Mare si Slant, atlet al lui Christos, cu toti:

formizare si egalitarism, promovarea numarului, deci a multimii

in suprema realitate a vietii omenesti. Ratiunea este coborita de

la modestul rol de slujitor al vietii. De asemenea materia este.

Nationalismul este antiindividualist, pentruca nu, crede in