Caracterizarea lui Ion

Personajul principal descinde din lumea taranilor lui Balzac si Zola, este un erou stendhalin(E.
Lovinescu)
Personajul protagonist este foarte complex, naratorul il prezinta si din exterior prin faptele sale sau prin
legatura sa cu celelalte personaje, dar si din interior prin zbuciumul sau sufletesc. Complexitatea
personajului se dezvaluie atunci cand naratorul aminteste de faptul ca Ion a fost cel mai iubit elev al
invatatorului Herdelea si ca a urmat o vreme cursuri la liceu pe care le-a abandonat pentru ca ii placea
mai mult lucrul pamantului. De asemenea Ion a ramas un iubitor al cartii cerandu-i mereu invatatorului
carti si reviste pe care le citea iarna sau de sarbatori.
Inca de la inceputul romanului , la hora satului reuseste sa iasa in evidenta Ion, fiul lui Alexandru
Glanetasul: prin incercarea de a dansa cu Ana fata lui Vasile Baciu Ion, fiul Glanetasului, tinand de
mijloc pe Ana lui Vasile Baciu este implicat intr-un conflict cu Briceag lautarul satului. Cei doi incep sa se
injure , dar se opresc pana la urma pentru ca Briceag a mai patit-o cu Ion si atunci tace.Se simte
apropierea dintre Ana si Ion Ion strange pe Ana la piept cu mai multa gingasie, dar si mai prelung.
Desi la inceput protagonistul pare ca o iubeste pe Ana, el de fapt se gandeste la averea pe care ar putea
pune mana daca s-ar casatori cu ea, este constient ca aceasta avea locuri si case si vite multe. Florica
este fata care ii atrage atentia fiind cea mai frumoasa din sat , dar totusi ea nu avea zestre. Ion se
macina in interiorul sau nestiind ce alegere sa faca , patima pentru pamant il stapaneste din ce in ce mai
mult . Toata fiinta lui este mistuita de dorul de a avea pamant mult, cat mai mult, deaoarece
iubirea pamantului l-a stapanit de mic copil () de pe atunci pamantul i-a fost mai drag ca o
mama. Fiind dominat de dorinta de a fi respectat in sat, stapanit de o dorinta
navalnica, un temperament controlat de instincte primare, hotarat si perseverent in atingerea
scopului, dar si viclean, Ion isi pregateste cu meticulozitate si pricepere planul seducerii Anei.
Asadar, setea de pamant este trasatura dominanta a personalitatii sale, facand din el un personaj
memorabil prin faptul ca intreaga sa energie este canalizata indeplinirii scopului de a avea pamant:
glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului ca o chemare, coplesindu-l. Se simtea
mic si slab cat un vierme pe care-l calci in picioare. Alta data, Ion exclama impatimit: cat pamant,
Doamne.
Ion traieste in preistoria moralei, intr-un paradis foarte crud, el e asa zicand bruta
ingenua.(Nicolae Manolescu).
Dupa ce Ion se casatoreste cu Ana si il convinge pe Vasile Baciu sa-i lase tot pamantul si toata
averea pe care o agonisese atatia ani, intr-un exces de bucurie , printr-un gest de adorare,
personajul saruta pamantul , iar fata ii zambeste cu o placere nesfarsita. Ion se simte un invingator
mare si puternic ca un urias din basme care a biruit in lupte grele o ceata de balauri ingrozitori
Viclenia este principala insusire a lui Ion, asa cum a ademenit-o pe Ana, asa procedeaza acum
apropiindu-se de George cu falsa prietenie, pentru a se apropia de Florica, fata pe care o
iubeste.Adulterul este insa dezvaluit de Savista, iar Ion piere ucis de George contopindu-se astfel cu
pamantul mult dorit.

Deznodamantul arata faptul ca Ion s-a dezumanizat in incercarea lui de a dobandi mai multa
demnitate umana prin stapanirea pamantului si de aceea a pierit ca un caine: Mor ca un caine ! ii
trecu apoi deodata prin mintea aprinsa de disperare.
Niciun ochi nu rmase ns uscat atunci cnd, prin gura preotului, Ion i lu rmas bun de la
prini, de la toi prietenii i cunoscuii. Iar cnd n sfrit pomeni pe George care i-a curmat viaa
pmnteasc, i-i zise "te iert, cci n-ai tiut ce faci", tot norodul izbucni ntr-un hohot de plns.
Zenobia, nucita de jale, se izbi cu capul de dunga cociugului, nct de-abia o potolir cei dimprejur.
Pe urma fu cobort n pmntul care i-a fost prea drag, i oamenii au venit pe rnd s-i arunce cte
o mn de lut umed care rbufnea greu i trist pe scndurile odihnei de veci.