1

Cuprins
Aezare, caractere generale
Subunitile de relief i turistice
A Piatra Mic
Curmtura Pietrei Craiului
B Piatra Craiului (Piatra Craiului Mare)
Creasta Pietrei Craiului
Vrful Turnul
Creasta Nordic
Creasta Sudic
Abruptul Nord-Vestic
Padina nchis
Padina Popii
Valea Ciornga i Padina lui Rie
Padina lui Cline
Valea Podurilor
Valea Ciornguei, Valea Vlduca
Valea Sprlei
Brsa Tmaului
Abruptul Vestic
Umerii Pietrei Craiului
Valea Padina Lncii
Peretele Central (al Marelui Grohoti)
Muchia Roie, Peretele i Valea Piscul
Rece
Muchia i Valea lui Ivan, Valea Urzicii
Abruptul Estic
Valea Curmturii, Valea Cheii
Valea Vlduci, Valea Cheii de sub
Grind
Valea Cpnilor, Valea Steghii, Valea
Funduri
C Pietricica
Relieful Carstic
Peterile

11
16
17
18
19
19
20
22
24
25
26
27
28
28
30
31
31
32
32
34
35
36
36
37
38
39
40
41
42
43
44
3

Cheile
Alctuirea geologic
I isturile cristaline
II Formaiunile sedimentare
Clima
Flora i vegetaia
I Zona forestier
II Zona alpin
Fauna
Monumente ale naturii i rezervaia
Completri la toponimia Pietrei Craiului
Ci de acces
Cabane i refugii
Scheme i diagrame
Harta general a munilor Piatra Craiului
Trasee turistice
1 Zrneti Cabana Plaiul Foii
(ramificaie pe traseul Anghelide)
Refugiul Sprlea La Lanuri Piscul
Baciului (vrful La Om) Refugiul
Grind La Table
2 Zrneti Cabana Gura Rului Poiana
Znoaga Cabana Curmtura aua
Crpturii Valea Crpturii - Zrneti
3 Zrneti Zona fostului refugiu Diana
Brna Caprelor aua Padinei nchise pe
creasta nordic a Pietrei Craiului
Cabana Curmtura Prpstii - Zrneti
4 Zrneti Prpstii Valea Vlduca
Poiana Vlduca La Table Bran sau
Zrneti prin satul Petera
5 Satul Podu Dmboviei Cheile
Dmboviei Valea Dmboviei Valea
lui Ivan Drumul Grnicerilor
Curmtura Foii Cabana Plaiul Foii
6 Comuna Dmbovicioara Petera D-

49
51
52
52
55
63
65
67
73
75
81
85
89
92
97
98

98

116

122

143

156
4

10
11

12

13
14

15

16
17

mbovicioarei Cheile Brusturetului

Cabana Brusturet Stna din Funduri
La Table
Comuna Dmbovicioara Satul Ciocanu
Poiana Grindului La Table
Traseul de creast al Pietrei Craiului
Creasta Nordic: cabana Curmtura aua Crpturii - vrful Turnul - aua
Padinei nchise - vrful Padina Popii zona refugiului de la Vrful Ascutit
Cabana Plaiul Foii Curmtura Foii
Cerdacul Stanciului Valea Urzicii
aua Funduri Stna din Funduri La
Table
Cabana Plaiul Foii Zona fostului
refugiu Diana
Cabana Plaiul Foii Plaiul Runcului
(Muchia nrenilor) Vrful Tmaul
Mare
Cabana Plaiul Foii Valea Dmboviei
(cu legtur pe la Dracsin pentru masivul
Iezer-Ppua) (si traseul n sens invers)
Cabana Plaiul Foii Rudria aua
Lerescul Mic
Cabana Curmtura Padinile Frumoase
Creasta nordic a Pietrei Craiului (zona
refugiului de la Vrful Ascutit) (si traseul
n sens invers)
Cabana Curmtura Piscul Mrtoiu
La Table Poiana Grindului
Curmtura Groapelor Satul Sirnea (si
traseul n sens invers)
Cabana Curmtura Satul Petera
Cabana Curmtura aua Crpturii
Piatra Mic Poiana Znoaga Cabana
Curmtura (traseu n circuit)

167
176
182

183

205
228

230

233
235

237

241
251

254
5

18 Padina Hotarului
19 Padina indileriei - vrful Turnul
20 Zona fostului refugiu Diana - Padina
Popii - vrful Padina Popii
21 Valea Dmboviei - Valea Tmaului
- Curmtura Foii
Caracteristica traseelor n perioada zpezilor
Clasificarea traseelor alpine
Trasee alpine
22 Artera de baz: Valea Crpturii
23 Artera de baz: Padina nchis
24 Artera de baz: Padina Popii
25 Artera de baz: Brul Ciornga Mare
26 Artera de baz: Padina lui Cline
27 Artera de baz: Valea Podurilor
28 Artera de baz: Marele Grohoti
29 Artera de baz: Padina indileriei
30 Artera de baz: Valea pirlei
31 Artera de baz: Prpstiile
32 Artera de baz: Piatra Mic
33 Creasta Pietrei Craiului iarna
Alte trasee stabilite n Piatra Craiului
Postfa

258
161
264
267
270
272
276
276
285
314
349
375
426
447
476
482
489
495
498
501
518

Pagin alb

Pagin alb

Pagin alb

Pagin alb

10

ASEZARE, CARACTERE GENERALE

Pe latura de vest si nord-vest a pitorescului
culoar Rucr - Bran se nalt impuntor masivul
Piatra Craiului, a crui creast zvelt, ascutit,
constituie unul dintre cele mai reprezentative
obiective turistice si de alpinism ale muntilor
nostri.
Dispus perpendicular pe directia general a
Carpatilor Meridionali, creasta Pietrei Craiului are
forma unui arc larg deschis, orientat mai nti de la
nord-est spre sud-vest si apoi spre sud. Ea se
ntinde pe o lungime de circa 25 km, ntre
localittile Zrnesti la nord si Podu Dmbovitei la
sud.
Masivul Piatra Craiului, cu creasta sa
singuratic, de un alb sclipitor ce contrasteaz cu
verdele ntunecat al pdurilor ntinse de la poale,
se evidcntiaz prin aparitia lui cu totul aparte n
cuprinsul Carpatilor nostri, prin faptul c este
nconjurat din toate prtile de arii depresionare, pe
care le depseste altimetric cu 500 - 1000 m.
Astfel, masivul domin prin pereti stncosi
depresiunea Tara Brsei la nord-est, Culoarul
TmasuIui (Rucr - Zrnesti) la nord si vest si
culoarul Rucr - Bran la est si sud.
Unele asemnri geografice si geologice alc
masivelor Piatra Craiului si Bucegi, precum si
dispunerea lor paralela pe directia general nordsud, de o parte si de alta a culoarului Rucr - Bran,
fac ca acestea, mpreun cu Muntii Leaota, situati
11

mai la sud, s formeze un ansamblu geografic care

se deosebeste net de regiunile nvecinate. Unii
geografi consider cele trei masive ca o grup
muntoasa aparte, cu caractere de tranzitie ntre
Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali.
Datorita pozitiei. directiei si aspectului ei
general, Piatra Craiului se detaseaz n peisajul
regiunii ca o unitate geografic bine
individualizata, cu limite clare si cu caractere
proprii. Masivul are o configuratie destul de
simpl, fiind alctuit dintr-o singur creast
mrginit de versanti abrupti, stncosi, si din
culmile de la poale. Creasta constituie elementul
esential, dominant, la care se refer n primul rnd
numele Piatra Craiului. Culmile mai scunde,
ajungite ctre vest si nord-vest, precum si mgurile
de pe latura estic snt contraforturile care sustin
edificiul mret al crestei, cobornd pn n vile
adnci ce ncadreaz aceast regiune muntoas.
Alctuirea morfologic a masivului (creasta,
versanti, culmi secundare) a fcut dificil fixarea
limitelor si definirea lui ca unitate geografic:
munte, rnunti sau masiv. Avnd n vedere
trsaturile reliefului si n special prezenta culmilor
de la poale - individualizate ca munti de sine
stattori -, strns legate de creast prin functiile lor
pastorale cu vechi traditii, considerm c Piatra
Craiului nu este un munte si nici o grup de munti,
ci un masiv muntos de proportii nu prea mari.
Acest masiv muntos, alturi de ariile depresionare
si de muntii din jur, imprim ansamblului
12

geografic local o evident diversitate de peisaj. De

oriunde ar fi privit, el impresioneaz prin profilul
ndrznet si prin silueta elegant a crestei sale de
calcar. Cele mai impuntoare imagini le ofer
peretii stncosi dinspre vile rurilor Brsa si
Dmbovita, cu un peisaj slbatic, de o rar
frumusete si mretie.
Limite. n sens larg, masivul Piatra Craiului
este cuprins ntre vile Brsa la nord, Dmbovita la
vest, Dmbovicioara - Brusturet - Valea Seac a
Pietrelor pe de o parte si Vldusca - Rul
Zrnestilor (Rul Mare din Prpstii) pe de alta, pe
latura de est. Din punct de vedere turistic, masivul
nglobeaz si mgurile calcaroase ale Branului,
avnd n vedere strnsa lor legatur cu creasta si
versantul rsaritean al Pictrei Craiului prin traseele
turistice de acces. De fapt, dup nfatisarca
reliefuIui, mgurile ce se nsiruie la est de valea
Dmbovicioarei, mpreun cu cele de la Giuvala
alctuiesc n ansamblu o treapt intermediar de
circa 1300-1500 m ntre creasta Pietrei Craiului si
depresiunea sau Platforma brnean din
cuprinsul culoarului Rucr - Bran.
Spre nord si vest, Piatra Craiului domin
printr-un abrupt stncos regiunea mai joas a
culmilor n mare parte mpdurite si a vailor din
bazinul rurilor Brsa si Dmbovita. n sens larg,
masivul Piatra Craiului este clar delimitat pe
aceste laturi de vile celor dou ruri, care-l separ
de Platforma Poiana Mrului (Muntii Persani),
13

muntii Tagla si Iezerului.

n lungul Dmbovitei si Brsei se pune n
evident un culoar depresionar - intramontan, bine
individualizat, dispus pe directia NE-SV, de la
Zrnesti la Rucr, ntre creasta Pietrei Craiului si
muntii nvecinati. Acesta este numit Culoarul
Tmasului, dup numele culmii care, n Curmatura
Foii (1375 m), delimiteaz Piatra Craiului de
Muntii FagrasuIui. Prezenta acestui culoar
depresionar n imediata vecintate a Pietrei
Craiului scoate mai mult n evident
individualitatca geografic a acestui masiv,
constituind totodat o limit cert ntre coamele
cristaline greoaie ale muntilor Fgrasului si
lezerului, pe de o parte, si crestele, mgurile si
podurile calcaroase din grupa muntilor Piatra
Craiului - Bucegi, dispuse n general pc directia
nord-sud, pe dc alt parte.
Pe latura de est, masivul Piatra Craiului este
separat de podurile si mgurile mpdurite ale
Branului prin nlntuirea unor vi ce apartin
bazinelor Brsei si Dmbovitei, cu obrsiile n
punctul denumit ,,La Table", situat pe cumpna
Carpatilor, n captul sudic al poienii Vldusca
(1415 m alt.).
Ctre nord se nlntuiesc vile Vldusca si
Rul Zrnestilor (a crui ap curge prin Prapstii),
iar ctre sud o vale care, pe parcursul ei de la
izvoare la varsare, poarta trei denumiri: Valea
Seac a Pietrelor, Brusturet, Dmbovicioara. n
lungul acestei vi, orientat paralel cu creasta
14

Pietrei Craiului, se contureaz un ,,uluc

depresionar" mai ngust, bine pus n evident n
relieful regiunii (culoarul Dmbovicioara Zrnesti). Fundul culoarului corespunde podurilor
de calcar si conglomerate n care au fost tiate un
sir de chei strmte si slbatice, strbtute de
drumuri forestiere sau de poteci turistice. Prin
pozitia, directia si aspectul reliefului, culoarul
depresionar din partea estic a masivului a nlesnit
accesul sprc creast att pe vi, ct si pe culmile
limitrofe, devenind, odat cu amenajrile relativ
recente ale drumurilor forestierc de pe valea
Dmbovicioara - Brusturet - Valea Seaca a
Pictrelor pe de o parte si Rul Zrnestilor pe de
alta, o ax de circulatie turistic a masivului Piatra
Craiului.
La sud, prelungirea mai scund si
mpdurit a Pietrei Craiului - Pietricica descreste treptat pna n culmea Gruiului Mirii,
care domin printr-o denivelare de peste 200 m
podurile calcaroase (Plaiul Mare, Plicul) dintre
vile rurilor Dmbovita si Dmbovicioara.
Din punct de vedere al functiilor turistice
pot fi nglobate n masivul Piatra Craiului si
"mgurile" Branului, situate la est de culoarul
Dmbovicioara - Zrnesti, unde formeaz culmea
Toanches - Coja - Glma Sprturilor, ce se ntindc
pe directia nord-sud, ncepnd la sud-est de
Zrnesti cu Mgura Mic si sfrsind prin culmile
domoale din preajma satului Dmbovicioara.
Limita estic a acestora corespunde contactului
15

dintre calcarele jurasice si conglomeratele

cretacice din cadrul culoarului Rucr - Bran. Ea
poate fi urmrit pe la poala acestor mguri,
trecnd prin localittile Mgura, Pestera, Sirnea,
Ciocanu, Dmbovicioara, ale cror locuri pitoresti
atrag tot mai multi iubitori de peisaje inedite.
SUBUNITTILE DE RELIEF SI TURISTICE
Masivul Piatra CraiuIui poate fi mprtit n
trei subunitti distincte, separate prin limite
naturalc clare (Curmtura Pietrei Craiului, Saua
Funduri) si anume: Piatra Mic, Piatra CraiuIui
(sau Piatra Craiului Mare) si Pietricica.
Aceste subunitati sc diferentiaz ntre ele
prin nltimea, masivitatea si aspectul peisajului
lor, ceea ce a conditionat valorificarca lor turistic,
marcat printr-o circulatie mai mult sau mai putin
intens. Subunittile de mai sus vor fi tratate in
functie dc importanta pe care o au pentru turism si
alpinisin. Pentru o mai bun ntelegere, materialul
este sistematizat n capitolele corespunzatoare
celor trei subunitti mentionate: Piatra Mica cu
subcapitolul Curmatura Pietrei Craiului; Piatra
Craiului (Piatra Craiului Mare) cu subcapitolele:
creasta Pietrei Craiului, abruptul nord-vestic,
abruptul vestic, abruptul estic; Pietricica.

16

A. PIATRA MIC
Piatra Mica (sau Piatra Craiului Mic) se
detaseaz ca o subdiviziune bine conturat, mai
scund n extremitatea nord-estic a masivului,
fiind cuprins ntre saua Crpturii si Prpstiile
Zrnestilor, care o despart de culmca ToanchesCoja-Glma Sparturilor si de Magura Mic. Pe
latura dc vest, Piatra Mic este delimitat de cele
dou vi care coboar din Curmatura Pietrei
CraiuIui n directii opuse: valea Crpturii spre
nord si unul din firele de obrsie ale vii
Curmturii spre sud. Cheilc Prpstiile Zrnestilor
si defileul din avale formeaz limita de sud si de
est a acestei subunitti. Versantul de nord, acoperit
initial cu pduri compacte, sfrseste n lunca rului
Brsa Mare, cu o zon de fnete si culturi.
Coama piramidal a Pietrei Mici, orientat
pe directia VNV-ESE, culmineaz n vrful Piatra
Mica (1816 m); prin pozitia lui, acesta ofera o
minunat panoram asupra orasului Zrnesti si
Trii Brsei. Privit de departe, vrful are o form
rotunjit, crestetul lui fiind nivelat de un pod
destul de neted, ocupat n bun parte de jnepeni.
VrfuI Piatra Mic este marcat cu un monumcnt
care aminteste vitcjia eroilor czuti n primul
rzboi mondial.
Profilul culmii este asimetric: spre nord,
abruptul mai pronuntat de pe Dosul Pietrei Mici
domin prispele de glacis coborte dinspre valea
Brsei; spre sud, aspectul este mai variat,
17

prezentnd poduri suspendate, cu pante mai

domoale n care apele au tiat chei nguste (cum
este cea a prului Znoaga), si fee netede, cum
snt cele din apropierea cabanei Curmtura, sau
abrupturi, ca Peretele Glbenoasa ce domin
regiunea cu nuantele lui crmizii. Din vrful
Piatra Mica si din cel cu cota 1596 m pornesc
tentacular o serie de culmi catre nord si sud
(culmile Pietrei Mici, culmile Znoagei), brzdate
de vile unor praie firave, ntre care Padina lui
Dnisor si Znoaga snt mai cunoscute.

CURMTURA PIETREI CRAIUIUI

n extremitatea nordic, creasta Pietrei
Craiului este ntrerupt n dreptul vrfului Turnul
de o adnc spintectur, numit Curmtura Pietrei
Craiului. Aceasta formeaz hotarul ntre Piatra
Mic si Piatra Craiului propriu-zis (numita n
unele lucrri mai vechi Piatra Craiului Mare).
n portiunea central a Curmturii Pietrei
Craiului se nalt Coltul din Curmtur, un turn de
piatr mpdurit, care separ Saua Crpturii
(1660 m) la est, prin care trece drumul turistic de
pe versantul nordic pe cel sudic, de Saua
Curmturii la vest, punctul cel mai cobort (1620
m). Poteca turistic spre vrful Turnul traverseaz
Curmtura Pietrei Craiului ctre versantul estic al
vrfului mentionat, la 1680 m.
18

B. PIATRA CRAIULUI (PIATRA

CRAIULUl MARE)
Prin lungimea, altitudinea si diversitatea
peisajului, Piatra Craiului Mare ocup primul loc
ntre subunitatile de relief ale masivului, fapt care
ne-a determinat s-o prezentm mai detaliat.
Deoarece limitele acestci subunitti au fost artate
n capitolul "Asezare, caractere generale", vom
descrie n cele ce urmeaza n special creasta Pietrei
Craiului si versantii care o delimiteaz.
CREASTA PIETREI CRAIUIUI
Desprtit de Piatra Mica prin adnca
denivelare format de Curmtura Pietrei Craiului,
creasta ncepe din vrful Turnul, n dreptul cruia
masivul sufer o puternic torsiune spre sud-vest.
Prin nftisarea masiv si pozitia lui n punctul
unde ncepe s se contureze ctre sud creasta
zvelt a Pietrei Craiului, vrful Turnul se
diferentiaz de restul masivului, ca un component
aparte. Pe linia de creast snt nsirate numeroase
vrfuri ce culmineaz n portiunea central, unde
Piscul Baciului sau vrful La Om atinge 2238 m
altitudine. La circa 350 m spre sud de vrful La
Om se afl saua Grindului, poart natural de
mare circulatie turistica, prin care trece vechiul
drum de traversare a masivului, cunoscut sub
denumirea La Lanturi.
Creasta Pietrei Craiului Mari a fost
19

mprtit conventional n dou segmente

principale: Creasta Nordic, portiunea dintre Saua
Grindului si vrful Turnul, si Creasta Sudic, ntre
saua Grindului si Saua Funduri. Prin aspectele
diferite ale reliefului, aceste segmente si justific
delimitarea si din punct de vedere geografic.
Denumirile nu se cunosc n graiul local, dar ele au
fost propuse si ncettenite de mai mult vreme n
lucrarile turistice, din necesitati de orientare n
spatiu si de sistematizare a prezentarii traseelor
turistice si alpine.
Vrful Turnul. Situat n extremitatea nordestic a Pietrei Craiului si individualizat prin
aspectul lui piramidal, vrful Turnul (1923 m) este
conturat de versanti care, datorita orientrii lor
(spre nord si est), nu pot fi ncadrati n abruptul
nord-vestic, ceea ce ne-a determinat s-1 tratam
separat, ca o subdiviziune a crestei. Aceast
individualizare este justificat si de faptul c pe
versantii amintiti se desfsoar o serie de trasee
turistice marcate ce sfrsesc pe vrful lui.
Valea Crpturii si un afluent al acesteia i
formeaz hotarul spre nord-est, valea Brsei Mari
l delimiteaz spre nord, iar Muchia Padinei
nchise, pe de o parte, si un interfluviu desprins
din vrf printre firele de obrsie ale vii
Curmturii, pe de alt parte, l despart ctre sudvest de restul crestei. Cu nfatisarea lui semeat de
turn piramidal, care se remarc mai ales cnd e
privit din Zrnesti, vrful, numit local si Turnul
20

Pietrei, si nalt crestetul, adesea acoperit de nori

(fiind un fel de barometru pentru zrnesteni),
deasupra covorului de jnepeni si molizi ce-i
mbrac pantele abrupte.
Din acest vrf porneste catre nord o muchie
secundar, firav la nceput, viguroas si
tentacular ceva mai jos. Initial, muchia separ
doua vi adnci ce brzdeaz cu firele lor de
obrsie coastele nordice ale vrfului: Padina
Hotarului si Padina Sindileriei. Ceva mai jos,
muchia se ramific, formnd cteva interfluvii
printre care alte dou vi (Padina Chicerii si
Padina Calului) si-au croit drum, ca si primele,
ctre valea Brsei.
Dintre formele de relief de interes turistic
sau alpin situate pe versantul nordic al vrfului
Turnul mentionm: Peretele din Padina Hotarului,
situat pe stnga vii, n portiunea ei inferioar;
Coltii Calului, nltati pe una din muchiile
desprinse din muchia secundar, prezentat mai
sus; Peretele Sindileriei, pe stnga firului principal
al vii cu acelasi nume; Cetatea Sindileriei,
ngrmdire de ace n amonte de confluenta
Vlcelu1ui secundar al Padinei Sindileriei cu firul
principal si Acul Sindileriei care se remarc prin
silueta sa n portiunea central a Vlcelului
secundar.
Spre sud, Turnul prezint un povrnis partial
mpdurit, dar dltuit adnc de firele de obrsie ale
vii Curmturii: o multime de turnuri si muchii
nguste se ridic ntre ele, muIte fiind puse n
21

valoare ca trasee de crare pentru alpinisti

(Santinela Refugiului, Fisura ntrerupt, Traseul
Grotelor etc.).
Creasta Nordica. La sud de prul Turnul,
profilul crestei, asemnator unei lame de ferstru,
este punctat de numeroase vrfuri si strungi
sculptate pe capetele stratelor de calcar, redresate
pn la vertical sau chiar rsturnate. Primul vrf
ntlnit, pe care poteca l ocoleste, este vrful
Padina Inchisa. Alturat se afla Saua Padinei
nchise, delimitat ctre sud-est de vrful Padina
Popii (1 970 m), ce se nalt la obrsia vii cu
acelasi nume.
La sud-vest de vrful Padina Popii, creasta
capt progresiv nltimi de peste 2000 m,
devenind mai lat, asa cum se vede pe crupa nalt
a Vrfului Ascutit (2150 m).1 Imediat sub acest
vrf se afl refugiul de la Vrful Ascutit, iar la circa
30 m de el poteca marcat cu triunghi albastru,
care conduce pe versantul estic, la cabana
Curmatura, prin Padinile Frumoase.
Din dreptul stlpului de marcaj care arat
ramificatia potecii turistice spre cabana Curmtura
(saua refugiului de la Vrful Ascutit), pe o distant
de circa 350 m, creasta prezint o succesiune de
vrfuri mici, desprtite de strungi din care pornesc,
1

Plasarea corect a acestui vrf pe harta general a Pietrei

Craiului din aceast lucrare este explicat la capitolul
"Turism"
22

pe ambii versanti, firele de obrstie ale mai multor

vai.
Extremitatea sud-vestic a acestei portiuni
de creast se ntrerupe cu o strung mai adnc,
situat la obrsia canionului Ciornga Mare, prin
care se coboar la refugiul Ciornga Mare pe
traseul Vlcelului cu Fereastr (descris la capitolul
"Alpinism"). De la obrsia canionului Ciornga
Mare ctre sud-vest, pe o distant de circa 600 m
n lungul crestei, se desfsoar zona "Timbalelor",
dominata de cele trei vrfuri individualizate prin
seile ce le despart: vrful Timbalul Mare (2177 m),
Vrful dintre Timbale (2170 m) si vrful Timbalul
Mic (2 231 m).
La sud de vrful Timbalul Mare se afl Saua
Clineului, pe care se remarc proeminenta
ctorva stnci nalte n dreptul firelor de obrsie ale
Padinei lui Cline, ce brzdeaz versantul nordvestic. Odat cu depsirea Vrfului dintre Timbale,
creasta devine tot mai acidentat, oblignd
drumetii s-i ocoleasc anumite portiuni.
La sud-vest de ,,Timba1e" urmeaz zona
"Clailor", format dintr-o serie de vrfuri stncoase
ce se succed pe linia crestei pn aproape de Piscul
Baciului, fiind dominate n partea lor ccntral de
vrful Zbirii (2 220 m). n dreptul "Clilor", creasta
este dltuit de firele de obrsie ale mai multor vi
adncite pe ambii versanti.
La sud de vrful Zbirii, spre Piscul Baciului,
linia de creast descrie o curb pronuntat ctre
est, ncadrnd o mic pant usor arcuit; denumit,
23

dup nftisarea ei, Cldarea Ocolita. Deasupra

acesteia se nalt pe creast vrful Claia Cldrii
Ocolite (2204 m).
De aici, Creasta Nordica, devenit mai lat
si nierbat, creste rapid n nltime, culminnd n
vrful La Om (Piscul Baciului - 2238 m), si apoi ia
sfrsit n Saua Grindului.
Creasta Sudic. Pornind din Saua
Grindului pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului,
urcm pe vrful Grind (2 210 m), de unde
nltimea crestei ncepe s scad treptat. La sud de
acest vrf, Creasta Sudica devine o muchie foarte
ngust si accidentat, avnd pe alocuri aspectul
unei custuri. Aici se ntlnesc cele mai dificilc
portiuni ale traseuIui de creast. Vrfurile ascutite,
ce se succed ntr-un ritm uniform pe o mare parte
din lungimea crestei, reprezinta capetele stratelor
de calcar.
Din dreptul Umerilor Pietrei Craiului, ale
cror prvlisuri se afl ctre vest, Creasta Sudic,
cu profilul usor sinuos datorita unor denivelri, se
ngusteaz, continundu-se prin cel mai
impresionant pasaj al ei, "Coama Lunga", custur
al crei capt nordic este marcat dc un vrf cu
altitudinea de aproape 2216 m, iar cel sudic de un
altuI, cu aspectul unui acopers de casa,
asemntor celui dintre vrfurile Vistea Mare si
Moldoveanu din Muntii Fgrasului.
La sud de Coama Lung, Creasta Sudic
pierde treptat din nltime, n ciuda faptului c
24

versantul vestic devine tot mai abrupt si mai

inaccesibil. De altfel, portiunea de creast,
desfsurat n continuare pn n Vrful Pietrei,
delimiteaz n partea superioara cea mai frumoas
si mai interesant zon a abruptului vestic. Spre
sud, creasta pierde simtitor din altitudine pn n
dreptul denivelrii cunoscute sub numele de ,,Saua
Funduri" (1889 m), care marcheaz limita dintre
creasta nalt a Pietrei Craiului si prelungirea ei
sudica, mai scund si mpdurit, Pietricica.
ABRUPTUL NORD-VESTIC
ntre vrful Turnul si punctul cel mai nalt
atins de Umerii Pietrei Craiului se ntinde abruptul
nord-vestic al Pietrei Craiului. Acesta este ncins
de cteva brne (prispe nierbate si uneori
mpdurite) ce se succed la diferite nltimi ntre
Padina nchis s Umerii Pietrei Craiului,
adevarate grdini naturale suspendate si totodata
trasee preferate de drumetii ncercati. Dintre
acestea mentionm: Brna Caprelor, Brul Ciornga
Mare, Brul Rchitei, Brul de Mijloc, situate n
partea mijlocie a abruptului (1700-1900 m alt.), si
Brul de Sus, a carui prisp discontinu ncinge
muntele la altitudinea de circa 2000 m. n afar de
acestea amintim si Brul de sub Cli care, prin
pozitia lui n imediata apropiere a crestei, prezint
o important turistic mai mic.
Abruptul nord-vestic este brzdat de
numeroase vi torentiale (numite uneori padine),
25

n bun parte strbtute de arterele de baza ale

traseelor alpine si drenate spre bazinul Brsei si pe
care le tratam n ordinea succesiunii lor (de la nord
la sud).
Padina nchis. Obrsia Padinei nchise
este format din numeroase fire (vlcele) greu
accesibile. n portiunea median, aceste fire se
adun, formnd valea propriu-zis a Padinei
nchise, pe care se nsir cteva sritori, ntrerupte
de acumulri de grohotis, ntre care Sritoarea de
sub Gvan este mai dificil. Vlcelele afluente,
rmase n majortatea lor fr nume, se adncesc
mai ales pe versantul drept. Din necesitatea
orientrii alpinistilor pe teren, trei din acestea,
situate pe versantul drept al Padinei nchise, au
primit numele de la traseele alpine sau obstacolele
din imediata apropiere (Vlcelul Sritorii de sub
Gavan, Vlcelul celor Trei Tzancuri, Vlcelul
Florilor de Colt).
n zona de pdure, Padina nchis se uneste
cu Padina Sindileriei, cea din urm pstrndu-si
numele pn la vrsarea n Brsa Mare. Prin
aspectul ei slbatic si datorit unui marcaj turistic
ce o strbate n portiunea superioar, Padina
nchis se numr printre vile de abrupt bine puse
n valoare din punct de vedere turistic si alpin.
Peretele Padinei nchise si Peretele Orga Mare,
ridicati pe dreapta vii, adpostesc numeroase
trasee alpine.
Pe traseul turistic cunoscut sub numele de
26

,,Brna Caprelor" se remarc: izvorul ,,La Gvan",

cu cea mai mare altitudine din masiv (1880 m),
"Orga Mare", perete striat, cu nftisarea
instrumentului muzical al crui nume l poart, si
"Brna Caprelor", strbtut de poteca turistic
marcat, care mijloceste legtura ntre poiana
Curmtura Prpstiilor, unde era refugiul Diana,
Creasta Nordic si cabana Curmtura.
Padina Popii. De sub vrful Padina Popii
porneste valea cu acelasi nume. Padina Popii se
uneste mai jos cu Ciornga Mare. Din vrful
Padina Popii se desprinde ctre nord Muchia
Padinei Popii, cumpn de ape n portiunea initial
(pn n aval de Strunga Izvorului) ntre Padina
nchis si Padina Popii.
Mai jos de Strunga Izvorului se desprind din
Muchia Padinei Popii doua muchii: cea dinspre est
continu s despart Padina nchis de un fir de
vale anonim; cea din mijloc, denumit Muchia
Turnului Mic, desparte acest fir anonim de un
vlcel cunoscut de localnici sub numele ,,Prin
Buduri", iar de alpinisti sub cel de Vlcelul
Trectorii Fortate; n pdure, vlcelul este cunoscut
sub numele de Valea Ursilor si este afluent al vii
Ciornga Mare. n sfrsit, Muchia Padinei Popii
propriu-zis se ridic ntre Vlcelul Trectorii
Fortate si valea Padina Popii.
Versantul sud-vestic al Muchiei Padinei
Popii l formeaz Peretele Mare din Padina Popii,
27

pe care s-au stabilit numeroase trasee alpine. n

extremitatea nord-vestica, Muchia Padinei Popii
face o inflexiune ctre nord-est, fiind punctat pn
n dreptul Vlcelului Trectorii Fortate de dou din
cele trei turnuri ale Dianei: Turnul Mare si Turnul
Galben al Dianei. Cel de-al treilea turn (Turnul
Mic) este situat pe versantul drept al Vlcelului
Trectorii Fortate, pe Muchia Turnului Mic.
Valea Ciornga Mare si Padina lui Rie.
Ctre sud-vest, valea Padina Popii este desprtit
de bazinul vii Ciornga Mare printr-o muchie
mpdurita. Din portiunea de creast, cuprins
ntre vrful Padina Popii si Vrful Ascutit (2150
m), se desprind ctre nord firele de obrsie ale vii
Ciornga Mare, iar ctre nord-vest, pn n dreptul
vrfului Timbalul Mare, cele ale Padinei lui Rie.
Versantul nord-vestic este strbtut de
htasele ce pornesc din saua refugiului de la Vrful
Ascutit, de-a lungul a dou trasee alpine foarte
usoarc: Brul Ciornga Mare si Brul de Sus.
Acestea se desfsoara aproape paralel, dar la
altitudini diferite, intersectnd toate firele de
obrsie ale Padinei lui Rie, ntre care cele mai
importante snt: Hornul nchis, Vlcelul Splat,
Canionul Ciornga Mare, VlceluI cu Smirdar si
Vlcelul cu Fereastr.
Padina lui Cline. ntre Timbalul Mare si
Vrful dintre Timbale se adncesc firele de obrsie
ale Padinei lui Cline. Din dreptul vrfurilor
28

amintite coboar spre nord-vest doua muchii:

Muchia Timbalului Mare si Muchia dintre
Timbale.
Muchia Timbalului Mare delimiteaz ctre
nord-est bazinul Padinei lui Cline de cel al
Padinei lui Rie. Asemenea unei uriase meduze, ea
trimite ctre Padina lui Caline numeroase muchii
nguste si ferstruite sau punctate de tancuri
ascutite ce ornamenteaza versantul drept al Padinei
lui Cline.
Puse n valoare de ctre alpinisti, muchiile,
peretii si vlcelele adncite ntre ele au primit
denumiri care mbogtesc an de an toponimia
regiunii. Fr s intrm n amnunte, enumerm de
la nord-est la sud-vest muchiile, peretii si vlcelele
de pe versantul drept al Clineului: Muchia
Rchitei, Peretele Rchitei, Creasta din Brul cu
Flori, Hornul Adnc, Creasta Prieteniei, Vlcelul
Secundar al Hornului Adnc, Creasta Soimilor
(numit n portiunea superioar Creasta
Frumoas), Peretele Inferior si Peretele Superior,
Vlcelul Secundar al Clineului (cu afluentii si
din zona de obrsie, Zvorul si Hornul nghetat);
urmeaza apoi Creasta Coarnele Caprei, urias
contrafort si traseu alpin de mare circulatie,
Vlcelul Piticului (numit n portiunea de obrsie
Hornul Piticului), Creasta Piticului, punctat n
portiunea final de mogldeata de piatr aflat pe
Coltul Piticului si de Clineul Mic (vlcel cu
obrsia n saua Clineului, la sud de vrful
Timbalul Mare).
29

De la obrsie, Padina lui Clinct strbate cea

mai impresionant parte a abruptului nord-vestic si
poate a ntregului masiv, nsirnd pe parcurs
numeroase sritori. n portiunea central, dup ce
depseste Brul de Mijloc, valea prezint o mare
ruptur de pant, formind un perete nalt, denumit
,,Malu1 Galben" sau Glbnarea. Mai jos de
acesta, albia vii abia se evidentiaz prin pdure
sau prin poienile pe care le strbate. n ultima
parte a drumului ei, Padina lui Cline primeste pe
stnga apele aduse de Izvorul Olteanului. Putin mai
jos, valea se diminueaz foarte mult. Confluenta
cu rul colector, Brsa Mare, este mascat si chiar
ntrerupt de soseaua ce serpuieste paralel cu rul
mentionat.
Versantul stng al Padinei lui Cline l
formeaz n portiunea superioar Peretele Muchiei
dintre Timbale, iar mai jos un picior ajungit din
Muchia dintre Timbale, aceasta din urm separndo de vlcelele adncite n zona Vlcelului Caprelor.
Valea Podurilor. ntre Vrful dintre
Timbale si vrful Timbalul Mic, versantul nordvestic este brzdat de ulucul adnc al Vii
Podurilor si afluentii si. Versantii acestor vi snt
formati pe dreapta de Muchia dintre Timbale, iar
pe stnga de Muchia Timbalului Mic, cu
prelungirea ei, Creasta Coltilor Gemeni.
n portiunea central, dup confluenta cu
Vlcelul Secundar, Valea Podurilor prezint cteva
sritori inaccesibile. Mai jos de acestea, ea
30

strpunge Brul de Mijloc si apoi Brul de Jos,

dup care intr definitiv n pdure, unde treptat si
domoleste versantii. In amonte de Poiana
Cotofenei, la 1200 m altitudine, firul vaii aproape
c se pierde pe faa muntelui mpdurit. n avale
de Poiana Cotofenei, valea se adnceste din nou
datorit unui pru ce izvorste de pe versantul
nord-estic al Muchiei Cotofenei. care se vars n
Brsa Mare, chiar n faa cabanei Plaiul Foii.
Valea Ciornguei. Dc la Vrful dintre
Timbale pn n dreptul unei creste secundare,
desprinse din vrful Vldusca (zona Clilor), ctre
nord-vest, s-au adncit cele dou fire ale
Ciorngutei (secundar si principal), vale denumit
si Ciornga Mic, precum si un impresionant
numr de vlcele, dispuse n evantai pe faa
muntelui si drenate n valea Vladusca.
Valea Vladusca si are firele de obrsie
rsfirate pe o arie mai larg a versantului nordvestic. Bazinul ei este delimitat de dou muchii
fara nume, desprinse din zona Clilor. n portiunea
inferioar, n aval de Brul de Mijloc, valea se
individualizeaz, conturndu-se prin pdure pn la
confluenta cu Brsa Tamasului.
Valea Spirlei. Obrsiile acesteia formeaz
cel mai larg si mai nalt bazin, situat n portiunea
dintre Vrful Cldrii Ocolite si Saua Grindului de
pe versantul nord-vestic. Ultimul fir al Spirlei,
31

ctre sud, formeaz n mare, linia traseului turistic

"La Lanturi".
Brsa Tmasului. La sud de traseul turistic
,,La Lanturi", faa muntelui este brzdat de firele
de obrsie ale Brsei Tmasului, rsfirate ctre sudvest pn sub Saua Tmselului, deasupra creia se
nalt Umerii Pietrei Craiului. Aceasta este ultima
vale adncit n versantuI nord-vestic, care pe linia
crestei a depsit Saua Grindului, hotar
conventional propus de noi pentru a delimita
Creasta Nordic de Creasta Sudic. n zona de
pdure, Brsa Tamasului se uneste cu praiele
Spirlea si Vldusca, iar n dreptul cabanei Plaiul
Foii conflueaz cu Brsa Grosetului, formnd Brsa
Mare.
Abruptul vestic
Cu o ntindere mai mic, dar la fel de
slbatic ca si cel din nord, abruptul vestic este mai
ndeprtat fa de localitti si cabane. ncepnd din
culmea Tmasului si pn n Valea Urzicii,
considerat limita sudic a abruptului vestic,
acesta capt o nftisare ce contrasteaz cu
sectorul nord-vestic. n locul vilor adnci,
conturate pn la linia crestei, caracteristice
abruptului nord-vestic, aici se ntlnesc vi ce-si
contureaz obrsia mai jos, sub peretii masivi care
alctuiesc n ansamblu abruptul vestic (Peretele
din Padina Lncii, Peretele Poienii nchise,
32

Peretele Marelui Grohotis sau Central, Peretele

Piscului Rece si Peretele de la Ceardac). Cu
exceptia Vii lui Ivan, care si are obrsia aproape
de linia crestei, celelalte vi ncep s se contureze
abia de la baza peretilor enumerati si dispar
aproape complet n zona marilor acumulri de
grohotisuri, provenite din abrupt la baza
versantului pn la limita pdurii.
La fel ca si vile, brurile se strecoar pe la
poalele acestor pereti, avnd n general un caracter
ascendent. Astfel, Brul de Mijloc, care se
prelungeste si n aceast zon, ncepnd din traseul
turistic "La Lanturi", urca la sud de Umerii Pietrei
Craiulu pn la 1960 m, pentru ca la poalele
Peretelui Central s sfrseasca la o altitudine de
circa 1800 m. Din acest loc, brul se continu catre
sud sub numele de Brul Rosu, a carui prisp salt
peste multimea de muchii dispuse ntre peretii ce
se nalt deasupra lui, pn n Valea Urzicii, unde
se pierde prin grohotisuri, la circa 1760 m.
Brul de Sus, mai putin conturat, are o
desfsurare discontinu si nu iese prea mult n
evident, fiind ntrerupt de numeroasele muchii ce
delimiteaz peretii (Umerii Pietrei Craiului,
Muchia Padinei Lncii, Muchia Rosie, Muchia lui
Ivan).
Portiunea inferioar a peretilor este
caracterizat, n general, de acumulrile de
grohotis, dintre care se remarc Hornul Mare sau
Marele Grohotis, situat la baza celor mai nalti
pereti din abrupt (Peretele Central si Peretele
33

Piscului Rece). O not caracteristic a regiunii o

constituie prezenta unor interesante forme de relief
carstic: Pestera Stanciului si Ceardacul Stanciului,
situate n imediata apropiere a potecii turistice,
precum si Moara Dracului" - grot suspendat n
Peretelc Muchiei Rosii.
In cadrul abruptului vestic se disting cteva
subdiviziuni ce corespund unor proeminente, vi,
pereti si muchii, pe care le prezentm n
continuarc.
Umerii Pietrei Craiului. De o parte si de
alta, versantii masivuIui snt dltuiti de hornuri sau
viugi pline cu grohotis, printre care se ridic
nenumarate turnuri si ace de calcar. n aceast
portiune, nainte ca masivul s-si ngustezc aria
versantilor, Umerii Pietrei Craiului, ca un
contrafort iesit ctre vest si dispus n trei trepte
bine individualizate (Umarul de Jos, Umarul de
Mijloc si Umarul de Sus), fac legtura spre Muntii
Fgrasului prin culmea Tmasului.
Valea Tmselului este primul fir de vale
conturat pe abruptul vestic. Obrsia ei este formata
din cteva vlcele care pornesc n bun parte de sub
marile surplombe situate sub Brul de Mijloc,
prezentnd n aval sritori si hornuri greu
accesibile. Deasupra limitei pdurii, albia lor se
pierde prin grohotisuri, dup care din nou se
contureaz, formnd valea propriu-zis a
Tmselului, care n aval de confluenta cu Padina
Lncii formeaz valea Dragoslvenilor.
34

Valea Padina Lncii. Aceasta vale are

multe fire de obrsie, ocupnd o suprafat larg din
abruptul vestic. Aici se remarc numeroase
subunitati cu aspecte specifice, interesante pentru
turisti si alpinisti, motiv pentru care le vom
prezenta n detaliu, ca sectoarele cele mai
reprezentative.
Vlcelul Secundar al Padinei Lncii.
Interfluviul ce mrginestc valea Tamselului ctre
sud nu prezint interes, fiind n mare parte acoperit
cu jnepeni. Dincolo de el sc contureaza Peretele
din Padina Lancii, al crui parapet vertical
formeaz un amfiteatru delimitat pe la baz de
Brul de Mijloc. n aval de bru se aduna ca ntr-o
plnie cteva viugi pline cu grohotis, formnd
Vlcelul Secundar al Padinei Lncii. Scocul lui
bine conturat este ntrerupt de cteva sritori si
conuri dc grohotis, acumulat la baza abruptului. n
padure, el conflucaz cu firul principal al Padinci
Lancii.
Valea Padina Lncii (firu1 principal). La
sud, firul principal al Padinei Lncii este delimitat
de firul secundar prin Muchia din Padina Lncii si
de prelungirea ei din aval de Brul de Mijloc. Ca si
Vlcelul Secundar, firul principal nu reuseste s se
contureze pn la linia Crestei Sudice, albia lui
pierzndu-se n Poiana nchis, sub peretele cu
acelasi nume. Dupa ce se uneste cu vlcelul lui
secundar, firuI principal conflueaz n pdure cu
35

valea Dragos1veni1or.
Peretele Central (Peretele Marelui
Grohotis). La sud de vlcelul principal urmeaz
Peretele Central, denumit si Peretele Marelui
Grohotis. Acesta este delimitat la nord de creasta
si vrful I.ancea (Coltul Carugclor), iar la sud de
Muchia Rosie.
Muchia Rosie, Peretele Piscului Rece si
valea Piscul Rece. Muchia Rosie, cu roca ei de
culoare crmizie, despartc Peretele Central de
Peretele Piscului Rece si dc valca Piscului Rece.
Obrsia vii PiscuIui Rece si baza peretelui
cu acelasi nunie snt delimitate dc pn'spa plin cu
grohotis rosiatic a Brului Rosu. n aval de bru,
albia vii se contureaz pe o mic distant,
formnd cteva sritori; cnd ajunge ns n zona
grohotisurilor se pierde complet si nu mai reaparc
dect n padure, unde se uneste cu valea Padina
Lncii.
La sud, valea si Peretcle Piscului Rece snt
desprtiti de Peretele Piscului cu Brazi printr-un
interfluviu viguros, mai ales n portiunea dintre
Brul Rosu si grohotisurile de la poala abruptului.
Peretele Piscului cu Brazi si Peretele de la
Ceardac. Acesti se desfsoar n continuare ctre
sud, deasupra si dedesubtul Brului Rosu. Primul
perete, n amonte de Brul Rosu, este brzdat de
cteva scocuri cu nftisare de hornuri largi, greu
accesibile. Limita lui de sud o formeaz o muchie
36

putin conturat, dincolo de care se ntinde Peretele

de la Ceardac.
n Peretele dc la Ceardac s-au stabilit trasee
alpine att n portiunea lui superioar - deasupra
BruIui Rosu -, ct si n cea inferioar, ntre poteca
turistica a traseului 9 si Brul Rosu.
Muchia lui Ivan si Valea lui Ivan. La sud
de Ceardacul Stanciului se dcsprinde din Creasta
Sudic, spre vest, Piscul cu Brazi, interfluviu ce
desparte bazinul vii Dragoslvenilor de cel al
Vii lui Ivan. Ca aspect general, abruptul vestic al
acestei regiuni prezint un perete cu diferent mic
de nivel, din cauza Brului Rosu care-1 ncinge pe
mijloc. Patru vlcele torentiale l brzdeaz la
anumite intervale, formnd ntre ele muchii
ascutite, dintre care numai Muchia lui Ivan se
pune mai clar n evident. Ea se ridic pe dreapta
vii de la care si-a luat numele si reprezint un
frumos traseu alpin.
Valea lui Ivan, situat la sud de Muchia lui
Ivan, se numr printre putinele vi ce-si au
obrsia sub linia crestei. Aici, aceasta are aspectul
unui canion ntrerupt de sritori. In aval de Brul
Rosu se lrgeste treptat, iar n zona dc pdure
pierde aspectul alpin, versantii ei fiind n parte
mpduriti. nainte de confluenta cu Dmbovita,
primeste pe stnga Valea cu Apa.
Valea Urzicii. Obrsiile Vii Urzicii snt
rsfirate pn sub creasta, unele dintre ele ajungnd
37

foarte aproape de Saua Funduri. Surloaiele

(torentii) de grohotisuri revrsate n lungul
acestora le fac greu accesibile. In aval de punctul
"Prepeleag", Valea Urzicii are un aspect mai
slbatic pn n punctul de conf1uenta al Vii cu
Ap, undc se afl casa dc vntoare Piatra
CraiuIui.

ABRUPTUL ESTIC
Abruptul estic estc mai putin slbatic, avnd
pante mai domoale, unele acoperite cu psuni
ntinse care snt ntrerupte de mici insule de
stncrii, tzancuri, muchii si pereti de mic
nltime. Este delimitat spre nord-est de o creast
mpdurit, desprins din vrful Turnul printre
firele de obrsie ale vii Curmturii, iar la sud de
Valea cu Ap (bazinul Brusturetului).
n portiunea central a abruptului, din vrful
La Om, se contureaz spre sud-est Coltii Ginii,
muchie care mai jos, din dreptul Plaiului
Grindului, si pierde aspectul alpin, devenind o
culme domoal. Aceast prelungire formeaz
cumpna de ape a Carpatilor, ntrerupt de
parapetul de calcar al Pietrci Craiului.
Abruptul estic nu egaleaz ca mretie si
frumusete pe cel nord-vestic sau vestic, dar este
mult
mai
accesibil
drumetilor,
datorita
obstacolelor mai mici si cilor de acces mai
lesnicioase si marcate. n portiunea dintre vrful
38

Turnul si vrful La Om, versantul este strbtut de

patru trasee turistice marcate, din care trei conduc
la creasta si unul l ncinge pe la baza. Dintre
traseele alpine mentionam doar Hornurile
Mrtoiului, brul ,,La Polite" si Hornurile
Grindului, foarte putin cunoscute si circulate de
drumeti. Povrnisul estic este brzdat de
numeroase vi, majoritatea inaccesibile din cauza
sritorilor sau a surloaielor de grohotis revrsate
pe firul lor. De la nord la sud, vile se succed,
formnd bazine drenate spre Prpstiile Zrnestilor
si Valea Seac a Pietrelor.
Valea Curmaturii. La sud-vest dc vrful
Turnul se contureaz primelc vlcele ce formeaz
obrsia vii. Bazinul acesteia este delimitat sprc
sud-vest de un contrafort ajungit ce sfrseste cu un
perete nalt n apropicre de Prpastiile Zrnestilor.
Valea Cheii. ntrc contrafortul amintit si
Piscul Mrtoiu, desprins din creast spre sud-est,
si-au spat albia vlcelele de la obrsia Vaii Cheii.
Acestea strbat Padinile Frumoase si Padinilc
Mrtoiului, poieni nverzite, asternute pe faa
muntelui. Cele mai importante fire le constitue
prul Coltului Scris, prul Ciocracului, Cheia din
Curmtura si prul Mrtoiu, ultimele doua fiind
desprtite de primele prin Piscul Brusturetului. In
aval de confluenta acestora ncepe Valea Cheii,
numit local si valea Brusturetului; prin realizarca
drumului forestier din lungul ei, aceasta nu mai
prezint acea cheie salbatic si greu accesibil ce o
39

avea pn la intrarea n Prpstiile Zrnestilor.

Valea Vlduscai. La sud de Piscul Martoiu,
abruptul estic, puternic nclinat si slbatic, este
dltuit dc firele de obrsie ale vii Vldusci, ce se
rsfir pn sub Coltii Ginii, interfluviu viguros
desprins din Piscul Baciului ctre est.
n zona de pdure, aceste fire sc adun,
formnd valea propriu-zisa. Dintre ele remarcm
prul Baciului, Sistoaca Baciului, Sistoaca
Vldusci. Valea strbate n aval o regiune
mpdurita, trecnd prin dou chei mici (cheia
Pisicii si cheia Vldusci)1, dincolo de care
conflueaz, n Prpstii, cu Rul, Rul Mare sau
Rul Zrnestilor.
Valea Cheii de sub Grind. Din portiunea
cea mai nalt a masivului, situat ntre Piscul
Baciului si captul sudic al Coamei Lungi, pornesc
numeroase hornuri si jgheaburi, printre care se
remarc cele patru Hornuri ale Grindului. n aval,
acestea devin fire de vale, formnd n ansamblu
Valea Cheii de sub Grind. Albia ei, dup ce
strbate Plaiul GrinduIui (unde se afl si refugiul
Grind), intr n pdure, se uneste cu valea
Cptnilor, iar mai jos conflueaz cu Valea Seac
1

In lucrrile mai vechi, acestor chei li se atribuie numele

de Cheia lui Coad si Cheia lui Banu (local numit Cheia
Banii), care in realitate snt situate mai la nord, pe firele de
obrsie ale Vii Cheii
40

a Pietrelor.
Valea Cptnilor este o valc de mai mic
important, cu obrsia sub Vrful Pietrei. Albia ei
formeaz hotarul sudic al poienii Lespezi, n
cuprinsul creia se afl un canton silvic si o stn.
Valea Steghii. Din dreptul Virfului Pietrei,
situat pe Crcasta Sudic, vaile si dirijeaz cursul
tot mai mult ctre sud. Valca Steghii cste prima
din cele care au aceasta orientare. n zona de
pdure, ntre 1 500 - 1400 m, ea are ap, dar n
amonte de confluenta cu Valea Seac a Pietrelor
rmne seac.
Valea Funduri. O culme mai masiv,
desprins tot din Vrful Pietrei, delimiteaz ctre
sud Valea Steghii de valea Funduri. Bazinul
acestei vi ocup ntreaga fa estic a muntelui,
pn la Saua Funduri. Localnicii o numesc
deopotriv Plaiul Oii, muntele Funduri si, foarte
rar, Plaiul Grnicerilor (ultimul nume nu-1
folosim, pentru a nu se confunda cu omonimul su
de pe versantul vestic). Firele de obrsic adunate
formeaz valea Funduri care, n aval, dup ce se
uneste cu alte fire venite din Pietricica, se numeste
Valea cu Ap. n imediata apropiere a cabanei
Brusturet, conflueaz cu Valea Seaca a Pictrelor,
care n aval poart denumirea de valea
Brusturetului.
41

C. PIETRICICA
La sud de Saua Funduri ia sfrsit creasta
Pietrei Craiului, prelungindu-se cu creasta mult
mai joasa a Pietricici. n ansamblu, Pietricica
constituie o treapt intermediar ntre podurile
calcaroasc din norduI depresiunii Podu Dmbovitei
si creasta nalta a Pietrei Craiului. n comparatie
cu aceasta din urma, Pietricica este mai putin
cunoscut de drumeti. Prin realizarea proiectului
elaborat de pionieri, si ea va avea n viitor cteva
poteci turistice marcate, ccea ce o va scoate din
anonimat.
ntre vrful La Arsuri (1853 m) - al crui
nume ne vorbeste de defrisarea jnepenisului si
pdurii de molid prin ardere, pentru extinderea
psunii - si vrfuI Pietricica (1 764 m), masivul si
pstreaz caracterul de creast. La sud de acest
vrf, cei doi versanti ai Pietricici au aspecte total
diferite: cel estic se transform ntr-o culme
domoal si lata, cu poduri ntinse, iar cel vestic se
continu, ca si la nord, sub form de abrupt.
Pietricica prezint, astfel, o asimetrie mult mai
pronuntat dect subunitatile nordice (Piatra
Craiului Mare si Piatra Mic). De aceea, in
cuprinsul ei se diferentiaz dou subunitti:
versantul vestic si versantul estic. ntruct
Pietricica nu este nc o regiune turistic, nu
detaliem aceste subdiviziuni.
Impdurit aproape n ntregime spre est,
fragmentat de cteva nseuri adnci si cu o zon
42

stncoas dc abrupt din ce n ce mai ngusta la

vest, culmea Pietricica scade n nltime catre sud,
printr-o serie de trepte, pn n punctul numit Sub
Pietricic (1241 m). Dincolo de acesta se ntind
podurilc calcaroasc si conglomeratice Berila,
Plaiul Mare si Plicul, mrginite de cheile
Dmbovitei si Dmbovicioarei care, altimetric, se
ncadreaz n culoarul Rucr-Bran.
Dintre vilc care brzdeaz versantii
Pietricici, mentionm pe versantul vestic: Valea
cu Apa, afluent al Vaii lui Ivan, avnd obrsia sub
vrful La Arsuri, apoi Valea Larg, Valea Seac,
Valea Speriatei si valea Gruiul Mirii, toate
afluentc ale Dmbovitei. Pe versantul estic, toate
vile debuseaza n valea Brusturet Dmbovicioara. Intre acestea, cele mai importante
snt: Valea Copilului, Valca Muierii si Valea
Pesterii care adun pe parcurs apele numeroaselor
praie mai mici.
Relieful carstic. Un elemcnt caracteristic al
peisajului geografic din masivul Piatra Craiului
este relieful carstic, a crei formare a fost
favorizat de prezenta calcarelor. Relieful
accidentat al crestci si abrupturilor ei, datorat
tectonicii pronuntate a masivului (cu strate
redresate pn la vertical), nu a permis crearea de
forme carstice tipice (doline, uvalc etc.), ci
dezvoltarea unui carst cu caracterc aparte, specific
Pietrei Craiului (lapiezuri de stratificatie, vai
torentiale carstice, hornuri etc.), ca si a unor formc
43

endocarstice (pcsteri, grote, avene). La formarea

acestora a contribuit actiunea conjugat si
simultana a proceselor peri-glaciare, respectiv
crionivale si carstice n pleistocen si postglaciar
(perioada cuatcrnar). Procesele crionivale (dc
dezagregarc prin nghet-dezghet si de modelare
prin actiunea zpezii) continu si azi, mai ales la
altiudini dc peste 1 800 m, dar cu o intensitate mai
redus. Proceselc carstice propriu-zise s-au
manifestat mai mult la baza abrupturilor si pe
podurilc netede de pe laturile de est si sud ale
masivului, att pe calcare jurasice, ct si pe
conglomerate calcaroase cretacice. Aici s-au
format pesteri si avene de dimensiuni mai mari,
precum si chei, forme cu relief pe care lc vom
prezenta n cele ce urmeaz.
Pesterile. Dupa Catalogul sistematic al
pesterilor din Romnia, 1981 (C. Goran, 1982), la
data de 1 decembrie 1981, n Piatra Craiului erau
mentionate un numr total de 161 pesteri
catalogate, dintre care 158 snt formate n calcare,
iar trei n conglomerate. In ceea ce priveste
dimensiunile, se cunosc 105 pcsteri cu o
dezvoltare de peste 10 m, dintre care 102 n
calcare, iar restul n conglomerate. Dezvoltarea
cumulat a pesterilor n calcare. ajunge aici la
2343,4 m, iar dezvoltarea medie este de 16,4 m.
Coeficientul pesterilor din Piatra Craiului, raportat
la numrul total de pesteri al unitatii imediat
superioare (grupa Carpatilor de Curbur), este de
44

19,6%, iar coeficientul pesterilor din acest masiv,

raportat la totalul pesterilor n calcare si dolomite
din Romnia, este de 2,35%. n ceea ce priveste
tipul hidrologic, majoritatea pesterilor snt fosile,
cu exceptia a dou care snt active (pesterile
Izvoarele din Plai din bazinul Dmbovicioarei versantul drept).
Pesterile din masivul Piatra Craiului snt
grupate pe bazinele hidrografice ce-1 ncadreaz:
29 pesteri n bazinul superior al Brsei, cuprinznd
versantul nordic al Pietrei Mici si abruptul nordvestic al masivului; 21 pesteri n bazinul Rului
Zrnestilor (numit si Rul Mare din Prpstii),
situate pe fatada sudic a Pietrei Mici si n sectorul
de nord al abruptului estic (din care o pester n
conglomeratc - avenul Vldusca); 62 pesteri n
bazinul Dmbovicioarei, cantonate n partea sudic
si abruptului estic al masivului, inclusiv al culmii
Pietricicii (din care dou avene n conglomerate);
48 pesteri n bazinul Dmbovitei, incluznd
abruptul vcstic al masivului si implicit pc cel al
culmii Pietricica.
Pesterilc au fost exploratc si cartografiate de
Tr. Constantinescu, cercettor stiintific la Institutul
de speologie ,,Emi1 Racovita" din Bucuresti, de
membrii Cercului de speologie ,,Piatra Craiului"
din Cmpulung, condusi de Ioan Dobrescu, precum
si de cei ai cluburilor ,,Emi1 Racovit" din
Bucuresti, Avenu1 si Silex din Brasov.
Dimensiunile reduse ale pesterilor se
datoresc - asa cum s-a vzut - tectonicii si
45

reliefului accidentat al masivului, care au redus

ntr-o oarecare msur actiunea proceselor de
modelare carstic. Se stie c suprafeele orizontale
si cele cu nclinare foartc mic snt favorabile
carstificarii, n timp ce suprafeele puternic
nclinate, cum snt cele din Piatra Craiului, ofera
conditii mai putin prielnice pentru dezvoltarea
carstului tipic de suprafata. Astfel, apa din
precipitatii, czut pe abrupturile masivului, se
scurge rapid pe suprafata acestora si se infiltreaz
ntr-o mai mic msura n masa calcarelor. Apa
care reuseste s se infiltreze, fie c iese din nou la
suprafat dup un traseu subteran foarte scurt (de
ctiva metri sau cteva zeci de metri) si foarte
apropiat de suprafata terenului, fie c ptrunde n
interiorul stratelor care au o pozitie vertical sau
aproape vertical si circul n masivul calcaros.
Apa acumulat n acest fel are un traseu subteran
mult mai lung, pn ce ajungc n unele locuri s
ias din nou la zi la baza abrupturilor sau a stivei
de calcare. Asa se explic puternicele izvoare
carstice din Va1ea Rului Zrnestilor sau cele de la
Glgoaie, de pe valea Brusturetului, precum si
formarea avenelor. Dintre pesterilc existente n
regiune se remarc, prin dimensiuni, dou mai
importante:
Pestera
Ursilor
si
Pestera
Dmbovicioara, ambele situate la limita masivului
Piatra Craiului, pe traseele principale de
patrundere dinspre sud n acest masiv. Ele au fost
propuse s fie declarate rezervatii naturale
speologice. La acestea se adaug dou avene
46

importante: Avenul din Grind si Avenul din

Vldusea.
Pestera Ursilor, cunoscut mai mult sub
numele impropriu de Pestera de la Coltul Surpat,
nume care de fapt apartine unei pesteri de pe
Valea Cheii, numit si pestera La Uluce, este
situat n Cheile Mici ale Dmbovitei (Cheile
Plaiului), pe versantul drept, sub muntele Arsita, la
altitudinea absolut de 850 m si relativ de 20 m.
Ea a fost descoperit ntmplator, n anul 1951, de
ctre un localnic, Gheorghe Simtinic, din satul
Podu Dmbovitei. Pestera arc o lungims de 367 m,
o denivelare negativ de 2 m si una pozitiv de 3
m. Galeria principal a pesterii (Galeria larg 130 m) prezint numeroase coloane si se ramific
la vest n dou galerii mai mici: Galeria cu sant, n
dreapta, si Galeria cu nisip, n stnga. Pestera
prezint important paleozoologic datorita
numeroaselor schelete de Ursus spelaeus si Capra
ibcx, ntlnite aici. Pe planseul pesterii se gseste o
mare cantitate dc nisip si pietrisuri aluvionare.
Pestera Dmbovicioara, semnalat nc din
secoIuI trecut, este una dintre cele mai cunoscute
din tar. Se afl pe versantul stng al vii cu
acelasi nume, n Cheile Pesterii, la gura Prului
Pesterii sau Ciocanul (carc o dreneaz), pe soseaua
care duce la cabana Brusturet. Ea se gseste la 12
m deasupra albiei, are o lungime de 629 m si o
denivelare de + 31 m. Pna la punctul ,,La trs",
pestera poate fi parcursa usor, nltimea tavanului
mentinndu-se la 3 m. n pester circul un curent
47

de aer din profunzime spre deschidere, fapt care

dovedeste c ea mai are n mod sigur si o alt
comunicare cu exterioruI.
Aventul din Grind, cunoscut si sub numele
Gaura din Grind sau Gaura din Funduri si explorat
pentru prima dat n 1936, este situat ntr-un gol
de pdure, pe versantul stng al vii Steghii (Valea
lui Stinghie), la altitudinea absolut de 1645 m,
fiind sculptat n conglomeratc cretacice cu mare
permeabilitate. Acesta se desfsoar aproape
vertical pe o adncime de 122 m si are o lungime
de 220 m, ocupnd locul 8 n lume n clasamentul
celor mai adnci retele subterane de ap dezvoltate
n conglomerate. Se poate repera usor, fiind
ngrdit, pentru a nu cdea vitele n el. Vizitarea
lui se recomand numai alpinistior cu echipament
adecvat.
Avenul din Vladusca, semnalat nc din
prima jumtate a secolului trecut, se afl tot pe
flancuI estic al Pietrei Craiului, ntre abruptul
calcaros si poiana Vldusca, pe versantul drept al
vaii cu acelasi numc la o altitudine absolut de
circa 1700 m. El are o lungime de 83 m si o
adncime de 71 m. Este modelat tot n
conglomerate cretacice cu grad marc de
permeabilitate. Nu poate fi vizitat dect de
persoane care posed cunostinte de alpinism.
n zona aferent Pietrei Craiului, pe una din
arterele de ptrundere n masiv dinspre est, se afla
Pestera cu Lilieci (Pestera Mare sau Pestera
Bdichii) din satul Pestera, n partea nordic a
48

culoarului Rucr-Bran. Semnalat n documente

locale cu mai multe secole n urm, aceasta
pester, propus a fi declarat rezervatie
speologic, este situat n vatra satului Pestera, pe
versantul estic al Dealului Bisericii, ntr-un martor
de eroziune calcaros, fiind suspendat la 50 m
deasupra unei vlcele seci de pe dreapta Vii cu
Calea, la altitudinea absoluta de 950 m. Ea are o
lungime de 162 m si o denivelare de +8 m. Este
format dintr-o singura galerie principal fosil,
orientat est-vest. Lungimea ei poate spori prin
degajarea si explorarea unor galerii laterale
obturate cu material prbusit din tavan sau cu
noroi. Se poate vizita oricnd, cu mijloace proprii
de iluminare, fr s necesite un echipament
speologic special.
Cheile completeaz pitorescul peisalului
carstic din regiunea masivului Piatra Craiului si se
remarc printr-un aspect impunator. Acestea se
ntlnesc pe laturile de sud-vest si de est ale
masivului, fiind grupate mai ales n jurul
depresiunii Podul Dmbovitei, unde se ntlneste
cel mai mare complex de chei din tara (23 chci).
Cheile Mici ale Dmbovitei (Cheilc Plaiului)
marcheaz limita sud-vestica a masivului, fiind
sculptate ntre podurile calcaroase ale muntilor
Plic si Arsita. Ele se remarca printr-un aspect
slbatic si au pereti verticali, stncosi, ce ating 200
m nltime, fiind brzdati de numeroase diaclaze,
dar snt mai putin spectaculoase dect Cheile Mari
49

ale Dmbovitei, dinspre Rucr. Pe versantul drept

al cheilor, la circa 600 m n aval de captul lor
nordic, se afl Pestera Ursilor. Cheile snt
strbatute de drumul carosabil Podu DmboviteiStic, continuat n amonte pn aproape de obrsia
Dmbovitei. Imediat la nord de chei, valea, spat
n sisturi cristaline, se lrgeste brusc.
Pe latura estic a masivului se nsiruie
cheile din lungul Rului Zrnestilor si al
Dmbovicioarei, sculptate pe fundul ulucului
depresionar dintre Piatra Craiu'ui si Mgurile
Branului.
Cheile Prpstiilor ncep pe prul Vldusca
si se continu pe Rul Zrnestilor, unde au un
aspect slbatic si pereti impuntori pe o lungime
de circa 2 km, pn n dreptul satului Mgura.
Cheile au ramificatii pe cursul inferior al praielor
Brusturet, Curmturii si Znoaga. Mai jos, pn la
iesirea din munte, rul strbate un defileu cu
versanti impduriti.
Pe valea Dmbovicioarei se afl mai multe
chei al cror nume dup denumirile pe care rul le
poart
de-a
lungul
cursului
su.
Se
individualizeaz cinci sectoare de chei tiate n
calcare jurasice, cu o lungime total de peste 5 km
si separate de portiuni mai largi ale vii (bazinete),
formate n marne s calcare marnoase cretacice.
Ele se succed de la nord la sud astfel: Cheile Vii
Seci a Pietrelor, Cheile Brusturetului, Cheile
Ciocanului (dup numele satului de deasupra
peretelui lor estic), cheile Pesterii si Cheile
50

Dmbovicioarei. Dintre acestea se remarc, prin

dimensiuni si aspect, cheile Dmbovicioarei si ale
Brusturctului.
Cheile Dimbovicioarei, sculptate pe o
lungime de 1,8 km n podul calcaros dintre
depresiunile Dmbovicioara si Podul Dmbovitei,
se remarc printr-un aspect monumental datorit
peretilor verticali sau chiar aplecati peste albie, cu
nltimi dc peste 200 m. Pe suprafata peretiior se
observ stratificatia calcarelor jurasice cenusiialbicioase, dispuse n bancuri groase la partca
inferioar si calcare albe (cretacice infcrioare) n
plci la partea superioara. Peretii snt strbtuti de
fisuri, torenti de pietre, scobituri etc.
Cheile Brusturetului se desfasoar pe 0,75
km, ntre confluenta cu Prul Copilului si
izvoarele carstice "Glgoaie", fiind spate n
calcare masive jurasice. Ele reprezint cele mai
nguste si mai slbatice chei de pe cursul acestui
ru si sunt strbtute de drumul forestier care duce
spre cabana Brusturet, continundu-se pe Valea
Seac a Pietrelor pn aproape de stna din Grind.
ALCTUIREA GEOLOGIC
Creasta Pietrei Craiului reprezint flancul
vestic, puternic redresat, al unui mare sinclinal
orientat pe directie aproximativ nord-sud si
alctuit din formatiuni sedimentare mezozoice
dispuse transgresiv peste un fundament de sisturi
cristaline. Flancul estic al acestui sinclinal este
51

normal si constituie sirul nltimilor mai mici

(culmea mpdurit Coja - Glma Sprturilor), ce
marginesc spre vest ,,P1atforma Branului".
I. Sisturile cristaline. Fundamentul stivelor
de calcar este alctuit din sisturi cristaline. Pe
latura vestic a masivului, acestea snt reprezentate
prin sisturi cloritoase cu sericit si albit sau cu
sericit si cuart. Acestea apartin complexuIuI de
Clusu-Tmsel si ocup toat partea vestica,
situat la sud de valea Vldusca.
Un sector mai restrns, situat ntre valea
Vldusca, Valea Podurilor si Brsa Tmasului, este
constituit din sisturi muscovito-cloritoase cu
porfiroblaste de albit si reprezint complexul de
Leresti-Tmas care, ca si complexul de ClusuTmsel, apartin seriei de Leaota.
n partea nordic, spre Brsa Mare, sisturile
cristaline apar insular, n cea mai mare parte fiind
acoperite de grohotisuri cuaternare. Ele formeaz
complexul de Voinesti-Ppusa (seria de
Cumpna) si snt constituite din paragnaise si
micasisturi cu ntercalatii de amfibolire.
II. Formatiunile sedimentare apar n
perioadelor jurasic si cretacic si snt reprezentate
n special prin calcare si conglomerate, pe care sau acumulat grohotisuri cuaternare. Peste
fundamentul cristalin s-au depus cteva orizonturi
subtiri formate din microconglomerate cu
elemente de cuart, gresii calcaroase si calcare
marnoase, ce apartin doggerului. Urmeaz stiva de
calcare de vrst kimmeridgian - tithonic, ce are o
52

grosime considerabil (variaz de la 300 m n sud,

Pietricica, pn la 1 200 m n nord, Piatra Craiului
Mare). Suprafata ocupat de calcare are circa 25,1
km2. Din totalul mentionat, 20,8 km2 reprezint o
arie continu, lat de 0,7- 1,5 km si lung de peste
18 km (flancul vestic al sinclinalului), care ocup
partea superioar a masivului, formnd creasta
Pietrei Craiului pe ntreaga ei ntindere; restul (4,3
km2) are o repartitie insular n cadrul vilor
periferice masivului.
O caracteristic aparte a calcarelor este dat
de puternica lor stratificatie, Piatra Craiului
reprezentnd masivul calcaros din Romnia cu cea
mai accentuat stratificatie. Calcarele de aici snt
n parte recifale, adic s-au format din recife de
corali (vietti cu schelet calcaros) care triau fixate
pe stnci n conditiile unei mri calde,
asemntoare celor actuale de la tropice si ecuator.
n urma miscrilor de ncretire ce au format lantul
carpatic, stratele de calcar au fost cutate si
redresate la vertical sau chiar rsturnate, dup
cum poate constata orice turist care priveste
abruptul vestic si nord-vestic, ncepnd din
Pietricica si pn n nord, pe vrful Turnul.
Drumetii care strbat creasta pot observa, pe faa
peretilor splati de ploi sau brzdati de torentii de
grohotis, resturile fosile ale organismelor care au
format aceast roc.
Calcarele au o rspndire apreciabil si n
jurul masivului, n special pe latura sa estica
(culmea Toanches - Coja - Glma Sparturilor) si pe
53

cea sudica, unde acestea formeaz muntii din jurul

depresiunii Podul Dmbovitei (Posada, Gruiul
Ratei, Vntarnita, Ghimbavul, Zacote etc.). De
prezenta acestor calcare se leag, asa cum s-a
vzut, o gama variat de forme de relief carstic si
n special cheile pitoresti de pe vile Rului din
Prpstii, Valea Seac a Pietrelor, Brusturet,
Dmbovicioara, Dmbovita etc.
Conglomeratele stau peste calcare, n cadrul
lor diferentiindu-se dou serii: a) Conglomeratele
de vrst aptian superioara, constituite din
elemente calcaroase cu ciment greso-calcaros, fapt
pentru care la actiunea eroziunii se comport
asemntor calcarelor. Ele ocup o larg suprafat
pe versantul estic (din Valea Curmaturii pn n
valea Funduri). b) Conglomeratele de vrst
vracono-cenomanian snt formate din elemente
cristaline cu ciment greso-argilos si de aceea pe
ele se formeaz ruri permanente. Aceste
conglomerate se gsesc pe versantul estic din
sudul masivului (Pietricica). n nord (Piatra Mic)
snt caracteristice conglomeratele cu gresii
calcaroase.
La est de culmea Cojei, conglomeratele se
continu pe o suprafat ntins n depresiunea sau
platforma Branului, pe la Moieciu si Simon.
Depozitele cuaternare snt reprezentate prin
grohotisuri calcaroase acumulate la baza
versantilor abrupti, unde au o mare rspndire.
Grohotisurile snt alctuite din fragmente
colturoase de calcar, de mrimi variabile, inclusiv
54

blocuri mari, si dispuse sub forma unor conuri si

tpsane n dreptul torentilor de pietre ce brzdeaza
peretii stncosi ai masivului. O amploare deosebit
au conurile de grohotis de la baza abruptului
vestic, unde se remarc n special Marele
Grohotis, numit local "Horjul Mare".
Partea inferioara a acestor acumulri de
grohotis (horjuri), alctuit mai ales din blocuri
stncoase mai vechi, este fixat si acoperit de
pdure, n timp ce la partea superioar, deasupra
limitei pdurii, se ntlnesc grohotisuri mobile, mai
noi si, n general, mai mrunte. Cea mai mare
parte a acestor depozite s-a format n urma
dezagregrii calcarului prin nghet si dezghet, n
conditiile climatului aspru din timpul fazelor
glaciare cuaternare (pleistocene), cnd actionau
puternic procesele periglaciare, dar aceste procese
continu si astzi, cu o intensitate mai mica.
CLIMA
n general, clima masivului Piatra Craiului
nu difer mult de a celorlalte regiuni nalte din
Carpatii Meridionali. Totusi, pozitia geografic,
nltimea, orientarea si configuratia reliefului
imprim climei unele particularitti locale, asa
cum se va vedea din prezentarea principalelor
elemente meteorologice: temperatura aerului,
vnturile,
nebulozitatea
si
precipitatiile
atmosferice.
Temperatura aerului. Partea inferioara a
55

versantilor si poalele masivului snt cuprinse n

cadrul izotermei anuale de 20C, iar portiunile
nalte ale crestei Pietrei Craiului au o temperatura
medie anuala de 00C, in timp ce regiunile cele mai
nalte ale muntilor vecini (Fgras, lezer, Bucegi)
ajung la temperaturi medii anuale de -20C.
Variatia pe vertical a temperaturii aerului
este conditionat att de altitudine, ct si de
nfatisarea reliefului, care provoac frecvente
inversiuni termice. n zilele scnine si fr vnt, mai
ales iarna, aerul rece de pe creast coboar pe
fundul vilor si depresiunilor limitrofe, mai
adpostite (n special n Depresiunea Brsei). Din
aceast cauza, iarna, pe creasta Pietrei Craiului, la
nltimi de peste 2 000 m, temperatura aerului este
uneori mai ridicata dect n depresiunile
nvecinate.
Orientarea masivului de la nord la sud
produce diferentieri n ceea ce priveste intensitatea
insolatiei si din aceast cauz apar climate locale
diferite. Astfel, pe versantul estic, maximum de
ncalzire se produce dimineata, cnd o parte din
cldura solar cste folosit pentru a restitui solului
cldura pierdut prin radiatia nocturn. De aceea,
acest versant cste scutit, n general, de ncingerea
excesiv la trecerea soarelui la meridian, avnd un
climat mai moderat, n timp ce versantul vestic,
fiind mai puternic expus radiatiei, are un grad mai
ridicat de insolare.
Contrastele termice ca efect al orientrii
masivului, fr s aib valori prea mari, se reflect
56

n peisajul diferit al celor doi versanti. Ele variaz

n raport cu altitudinea, devenind mai mari pe
masur ce aceasta creste. Versantul brnean al
Pietrei Mici si al vrfului Turnul, prin expozitia sa
ctre sud, are un climat local aparte, cu
temperaturi mai ridicate si uscaciune mai
accentuat, rcflectat ntr-o mic msur si n
vegetatia pajistilor alpine, care aici cuprind unele
elemente termofile si xerofile. Dimpotriv, pe
dosurile nordice si nord-vestice, mai umbrite,
ale masivului, se ntlnesc amplitudini termice mai
reduse si un grad ridicat de umezeala, ceea ce
cxplic naltimea mai mare a limitei superioare a
pdurii de conifere (1650-1750 m).
Vnturile. Datorit pozitiei izolate si
configuratiei generale a masivului, creasta Pietrei
Craiului, nconjurat de arii depresionare, este
supus aproape permanent actiunii vnturilor, care
n aceasta regiune au o frecvent si o intensitate
deosebite. Intensitatea vntului creste odat cu
altitudinea, atingnd valori maxime n zona cea
mai nalt a masivului si mai ales a versantilor
vestic si nord-vestic, expusi vnturilor dominante.
Frecventa si vitezele maxime ale vnturilor se
ntlnesc de obicei spre sfrsitul iernii si nceputul
primverii, vara fiind un anotimp mai calm.
La fel ca n masivul Bucegi, vnturile
dominante din zona alpinii a Pietrei Craiului au o
directie aproape constant n tot timpul anului, de
la nord-vest ctre sud-est. Aceast directie se poate
57

constata dupa efectele vntului asupra vegetatiei,

solului si zpezii. Astfel, n unele locuri de pe
coastele nord-vestice si vestice sau chiar pe
creast, n zona Pietricica - Saua Funduri, se pot
vedea molizi cu coroana n ,,drapel" (adica
asimetric) din cauza triei vnturilor dominante.
n timpul iernii si primverii, directia vnturilor
dominante se poate deduce dup modul de
depunere a zpezilor. Astfel, pe versantul estic,
adpostit, zpada sc acumuleaz n cantitti mai
mari n asezaturile padinilor si vlcelelor din
abrupt, unde este mai afnat si troienit.
Dimpotriv, pe versantii vestic si nord-vestic,
zpada este n general viscolit si compact, avnd
o grosime mai mic, iar pe creast ea este
spulberat si depus ntr-un strat subtire, de obicei
nghetat, formnd n partea opusa (catre est si sudest) cornise (streasini) ce se mentin uneori pn
strsitui lunii martie.
La poalele estice ale masivului se manifest
un alt vnt care bate att vara ct si iarna, dinspre
nord si nord-est. El ptrunde dinspre Tara Brsei
prin Curmtura Pietrei Craiului, canalizndu-se pe
ulucul depresionar din lungul vii BrusturetDmbovicioara, bine nchis la est de magurle
Branului. Acest vnt, denumit de localnici
,,Pietrarul", creste n intensitate mai ales la
nceputul primverii, cnd poate produce efecte
distructive asupra pdurilor, prin doborrea unor
parcele ntregi de arbori.
58

Nebulozitatea. Piatra Craiului are un grad

ridicat de nebulozitate, numrul mediu anual de
zile acoperite fiind de circa 180-200 n etajele
alpin si subalpin si circa 160-180 zile n zonele
mai joase dinspre poalele masivului, n timp ce
numarul mediu al zilelor senine este de numai 6080 pe an. Pozitia izolat a masivului ntr-o zona de
interferent a maselor de aer n miscare face ca
portiunile sale nalte s fie mai nnourate dect
depresiunile limitrofe si foarte bogate n
precipitatii.
Calcarele albe din care este alcatuit masivul
Piatra Craiului reflect o mare cantitate de cldur
primita de la soare. De accea vara, ca o consccint
a nclzirii intense, aerul se ridic pe pantele
muntelui si se rceste adiabatic, formnd nori de
tip cumulus.
Uneori, pe timp senin si mai ales iarna, se
poate observa de pe creasta un fenomen
spectacujos, si anume acele ,,mri de nori",
formate din nori de stratus de mic altitudine, care
se dispun deasupra vilor si clepresiunilor, lasnd
liber portiunea nalt a crestei ca o insul ce
rsare din ntinderea alb a norilor.
O alt forma de nebulozitate foarte obisnuit
n zona nalt a Pietrei Craiului este ceata
(negura), cunoscut si sub numele local de
boaghe. Uneori, cnd dureaz mai mult timp si
este mai dens, ea ngreuiaz orientarea si
circulatia turistilor.
Insolatia intens pe creast si vntul duc la
59

formarea norilor de convectie termic, care n

timpul verii produc frecvent averse de ploaie cu
descrcri electrice. Acestea stnjenesc de obicei
deplasarea drumetilor pe creasta si n zonele de
abrupt.
Precipitatiile atmosferice. Piatra Craiului
este situat ntr-o regiune bogat n precipitatii.
Pozitia ei izolat n larga arie depresionar dintre
masivele Bucegi si Fgras, precum si directia
perpendicular a crestei pe cea a vnturilor umede,
dominante, dinspre vest si nord-vest, fac ca Piatra
Craiului s primeasc o mare cantitate de
precipitatii. Frecventa si cantitatea precipitatiilor
atmosferice cresc odat cu altitudinea pn la
1800-2000 m, de unde ncep s scad. Astfel,
media cantittilor anuale este de 1100-1300 mm n
etajul inferior si 1000- 1200 mm n cel superior
(zona crestei).
Precipitatiile snt repartizate aproximativ
uniform n cuprinsul masivului, datorit
configuratiei lui orografice simple. Se remarca,
totusi, deosebiri ntre cei doi versanti; cel vestic
primeste anual cu 100- 150 mm mai multe
precipitatii. Cele mai bogate precipitatii cad n
luna iunie, iar cele mai reduse se nregistreaz
toamna si la sfrsitul lunii februarie, inclusiv n
martie. n lunile de var, aproape zilnic - nainte
clc amiaz - deasupra crestei se formeaz nori
cumulus si cumulo-nimbus care dau adesea ploi
torentiale, cu descarcri electrice violente, iar
uncori grindin, mzrichc sau chiar lapovit si
60

ninsoare.
n etajul alpin al masivului Piatra Craiului, la o
altitudine de pcste 2000 m, temperaturile sub 0oC,
mentinndu-se o mare parte din timpul anului,
determin precipitatii sub form de zpad.
Acestea reprezint circa 50% din totalul
precipitatiilor. Ninsorile cele mai frecvente snt n
ianuarie si la nceputul lunii februaric, cnd se
nregistreaz si cele mai sczute valori ale
temperaturii aerului din timpul anului. Pe creast
zpada se mentine din noiembrie pn n aprilie,
iar n locurile mai dosnice chiar mai mult. Dup
cum s-a vzut, zpada se depune n mod inegal in
cadrul masivului, n functie de directia vntului
dominant, de orientarea si configuratia versantilor.
Astfel, zpada este spulberat de pe povrnisurile
expuse vntului (cel mai frecvent de pe cel nordvestic) si depus n partea superioar a pantelor
estice si sudice, precum si pe fundul vilor si n
depresiunile adpostite. De asemenea, datorit
reliefului accidentat al peretilor, zpada nu se
poate depune dect pe brne si pe portiunile mai
netede ale hornurilor si vlcelelor. O mare parte
din zpada czut de pe versantii abrupti se
ngrmdeste n vi si la baza abrupturilor.
Stratul de zpad de pe povrnisurile
muntelui nu se mentine tot timpul n aceeasi
pozitie si, datorit gravitatiei, se disloc si se
prbuseste, formnd avalanse. De obicei, acestea
se produc prin prbusirea corniselor de zpad de
pe creast. De aceea, avalansele snt mai frecvente
61

pe coastele estice si sud-estice ale crestei, unde,

datorit vntului dominant, se acumuleaz cantitti
mai mari de zpad. Uneori, avalansele pot pune
n pericol viata turistilor si, din aceast cauza, se
impune o atentie deosebita la parcurgerea traseelor
turistice n sezonul de declansare curent a
avalanselor : avalanse de suprafat n ianuarie martie; avalanse de fund n aprilie - mai. Ele se pot
produce fie pe suprafcte mai mari, fie liniar, pe
vile torentiale din abrupturi. Prin actiunea
repetat, an de an, pe aceleasi trasee, ele dau
nastere vilor torentiale largi numite "culoare de
avalanse". Tot ele contribuie si la lrgirea
hornurilor si vlcelelor. Dup locul de desprindere
a masei de zpad se pot deosebi, de asemenea,
avalanse de abrupt si avalanse dc la baza
abruptului.
Avalansele se produc mai ales n vile larg
deschise n portiunea superioar si puternic
nclinate de pe abruptul estic (de exemplu: pe
Valea Cheii de sub Grind, la obrsiile vii
Mrtoiului, la obrsia vii Funduri etc.), pe
abrupturile situate sub zonele de cornise (de
exemplu: portiunea vrfurilor Timbalul Mare,
Timbalul Mic etc.).
Pe lng ploi si zpezi, precipitatiile
atmosferice din masivul Piatra Craiului se produc
si sub form de rou, brum, burnit, lapovit,
chiciura, polei. Dintre acestea, chiciura, fenomen
de iarna specific muntelui, este ntlnit pe creast,
depunndu-se la suprafata stncilor, vegetatiei si
62

stlpilor de marcaj, pe care le mbrac cu un strat

alb, sclipitor, de gheat.
FLORA SI VEGETATIA
n Piatra Craiului, datorit configuratiei
orografice (creast ascutit, mrginit de abrupturi
stncoase), vegetatia, desi nu este prea abundent,
prezint totusi numeroase elemente caracteristice
pe brnele, padinile si stncriile masivului. Se
remarc n primuI rnd flora din etajul alpin.
Specificul acesteia este dat de endemismele
carpatice si de plantele calcicole care snt foarte
rspndite n muntii din zona Brasovului
(Postvaru, Piatra Mare) si n Bucegi. ntre acestea
se pot aminti: Thesium kernerianum (mciulia),
Draba haynaldi (flmnzica) etc.
Cel mai remarcabil cste ns un element
endemic specific Pietrei Craiului, care nu se mai
gseste n alte regiuni: Dianthus callizonits
(garofita Pietrei Craiului), ce reprezint unul dintre
cele mai interesante endemisme ale Carpatilor
nostri. La acestea se adaug numeroasc specii
rspndite n general n masivele calcaroase sau
care vegeteaz pe substrat calcaros: Phyllitis
scolopendrium (limba cerbului), Cystopteris
monlana (feriga de piatr), Cystopteris fragilis ssp.
alpina, Rumex scututus (stegia), Silene acaulis
(iarba rosioar), Sedum atratani (iarba de
soaldina), Dyras octopetala (argintica), Gerarinim
macrorubizum (priboi), Helianwemum alpestre
63

(iarba osului), Daphne creoram (tmita),

Gentiana intea (ghintura galben), Eritrichium
nanum (ochiul sarpelui), Leontopodium alpimum
(floarea de colt, albumita sau albumeala).
O particularitate esential a Pietrei Craiului,
legat de pozitia si directia crestei sale stncoase,
este diferentierea conditiilor si factorilor
geografici pe cei doi versanti. Aceasta este
determinat n special de expozitia si nclinarea
deosebit a pantelor si este pus n evident, ntre
altele, prin repartitia si caracterele vegetatiei,
precum si prin frecventa si ntinderea diferita a
asociatiilor vegetale n cuprinsul masivului.
nltimea apreciabil si configuratia orografic a
masivului Piatra Craiului fac ca vegetatia s fie
distribuit conform zonalittii geografice verticale,
n doua zone de vegetatie, si anume: la poalele
masivului o zon mpdurita (zona forestier), iar
pe creast o zon lipsit de pduri (zona alpin).
Aceste zone se mpart la rndul lor n etaje de
vegetatie, caracterizate prin prezenta anumitor
specii de plante sau asociatii vegetale. n cuprinsul
zonelor si etajelor, vegetatia este reprezentat
printr-o serie de formatii vegetale deosebite prin
nftisarea si conditiile dc viat: pdurile, fnetele,
tufrisurile, pajistile subalpine si alpine, vegetatia
vlcelelor subalpine si alpine, vegetatia stncilor,
vegetatia grohotisurilor, vegetatia alpin a crestei.
n cele ce urmeaz prezentam pe scurt, dup
Al. Beldie, formatiile vegetale proprii celor dou
zone de vegetatie, ale cror elemente floristice se
64

pot identifica n plin sezon de vegetatie (iunieseptembrie).

I. Zona forestiera. Creasta Pietrei Craiului
este ncins pe la poale de un bru larg de pduri
dese si ntunecate, care scot n evident, prin
contrast, albul sclipitor al calcarelor jurasice.
Pdurile din aceast regiune se grupeaz n dou
etaje: etajul montan mijlociu si etajul montan
superior.
1. Etaju1 montan mijlociu. Acesta ocup
partea inferioar a masivului si este alctuit din
pduri de amestec de fag cu brad sau de brad cu
fag, la care se altur, diseminat, molidul si alte
specii lemnoase nsotitoare. Limita superioar a
etajului corcspunde cu limita superioara de
vegetatie a fagului, care oscileaz n jurul
altitudinii de 1400 m. La poalele vestice ale
masivului, aceste pduri se ntlnesc numai pe
conurile de grohotis calcaros provenit din
hornurilc si vlcelele ce brzdeaz versantii.
n arboretele din partea centrala a masivului,
la altitudini cuprinse ntre 1150-1300 m, bradul
(Ables alba) devine dominant mai ales n padinile
adnci, adpostite, n conditii de umiditate ridicat.
n arboretele din zona situata ntre valea Crpturii
si Padina lui Cline se remarc prezenta unor
plcuri de tisa (Taxuf haccata) instalate la
altitudini de 1200 m.
Pdurea de chei si vegetatia din lungul
vailor nguste din cadrul etajului montan mijlociu.
Pe peretii abrupti si pe bolovnisurile din vile
65

adnci, cu umezeal ridicat si cu luminozitate

redus, snt instalate arborete de paltin si ulm cu
elemente diseminate de fag, brad si molid. Pe
fundul cheilor, vlcelelor sau padinilor adnci si
nguste de pe versantii nordic si nord-vestic si n
special n valea Crpturii se afl o flor ierbacee
bogat, care cuprinde numeroase specii de ferigi,
dintre care mai rspndite snt: Phyllitis
scolopendrium (limba cerbului), Cystopteris
montana. (feriga de piatr) etc.
2. Etajul montan superior. Pdurile din
acest etaj, extinse pe versantuI nord-vestic pn la
1750 m alt., snt constituite exclusiv din
molidisuri.
Molidisurile. Acestea formeaz un bru
continuu la poalele crestei, avnd o extindere mai
mare pe versantii nordic si nord-vestic, unde urc
pn la altitudini de 1600-1750 m. Arboretele de
molid au o dezvoltare viguroas mai ales pe
locurile netede si n depresiuni, n timp ce la baza
peretilor stncosi si n portiunile cu mari acumulri
de zpad n timpul iernii au o stare de vegetatie
mai slab si o consistenta mai redus. Tot la baza
peretilor abrupti, n cadrul molidisuriior se
ntlnesc exemplare scunde de brad de mare
altitudine (1 670 m), datorit unui climat local
favorabil, cauzat de cldura radiat de stncile de
calcar.
De asemenea, este interesant inversiunea
de vegetatie ntlnit pe vile ce brzdeaz
versantul dinspre valea Brsei, unde, din cauza
66

umezelii mai mari, molidul coboara pe funduI

vilor, n timp ce versantii snt ocupati de fagete
cu brad.
Pinetele. Pc versantul nordic al Pietrei
Craiului, ntre valea Crpturii si Padina lui
Cline, se ntlnesc plcuri rare de pinete de
stncrii numai pe feele cu expunere vestic si pe
crestetul muchiilor abrupte si stncoase, ntre 1350
si 1500 m altitudine.
Fnetele. n cadrul zonei forestiere se pot
aminti si pajistile secundare care au aprut pe
locurile unde pdurea a fost defrisat. si care n
prezent snt folosite ca fnete. Intre acestea se
remarc fnetele bogate care mpodobesc peisajul
odihnitor de la poalele Pietrei Craiului ctre valea
Brsei. Acestea snt instalate n cea mai mare parte
pe conuri de grohotis si caracterizate mai ales prin
asociatii de pius rosu (Festicea rubra) cu
ovascior (Helictotrichon pratense ssp. alpinum),
arnica (Arnica montana) etc.
II. Zona alpin. Aceasta ocup creasta si
versantii abrupti ai masivului, desfsurndu-se
deasupra cingtorii de pdure. In zona alpin se
deosebesc doua etape de vegetatie: etajul subalpin
si etajul alpin propriu-zis.
1. Etajul subalpin se ntinde deasupra
limitei superioare a pdurii ncheiate (circa 1650
m), pn la 1900 m altitudine, fcnd tranzitia ntre
zona forestier si etajul alpin propriu-zis. n partea
inferioar a etajului subalpin cresc rristi sau
67

exemplare izolate de arbori, iar mai sus se ntind

tufrisuri dc jneapn (Pinus montano) si de alti
arbusti, precum si pajistile subalpine.
Tufrisurile. ntre tufrisuri se remarc n
special jnepenisurile care ocup mari suprafete pe
versantii nordic si nord-vestic, avnd o dezvoltare
optim la altitudini cuprinse ntre 1700 si 1900 m
n conditii dc lumin difuz si umiditate
atmosferica relativ ridicat. ntre tufele de jnepeni
se afl o vegetatie nsotitoare format din ericacee
ca: afin (Vacc'mium murtillus), merisor
(Vaccinium vithidaca) si smirdar sau bujor de
munte (Rhododendron kotschui) etc. De asemenea,
se ntlnesc sporadic tufe de anin de munte (Alnus
viridis), ca de pild sub saua ,,La Zaplaz,"
(deasupra vii Spirlei).
Brnele, feele mai nsorite si locurile
acoperite permanent cu zpad n timpul iernii snt
mpodobite cu tufrisuri de smirdar, carc adesea
este asociat cu afin si merisor. Plcuri insulare de
smirdar se ntlnesc n pajistile de pe brnele
etajului alpin, tinznd la invadarca si nlocuirea
treptat a pajistii ierboasc.
Pajistile subalpine, alcatuite dintr-o
vcgetatic bogat si variat de ierburi, acoper
raristile de la limita superioar a pdurii, ca si
coastele si brnele suspendate pe peretii Pietrei
Craiului. Mai rspndite snt pajistile cu paius rosu
(Festitea ribra fallax), caracteristice zonei
forestiere, dar care ptrund destul de mult si la
altitudini mai mari, pe locuri netede sau pe
68

povrnisuri mai putin nclinate.

Pe fundul vlcelelor si hornurilor subalpine,
datorit insolatiei mai reduse si umezelii
accentuate,
snt
rspndite
asa-numitele
buruienisuri subalpine. Acestea snt alctuite de
obicei din asociatii de trestioar (Calamagrostis
arundinacea),
margarete
(Crisantbemum
lencanthemuni) etc.
In vlcelele si hornurile umbrite de pe
versantul nordic snt caracteristice o serie de specii
ombrofile. ntre acestea se disting: Doronicum
carpaticum (glbinele de munte) ce cresc n plcuri
si, pe alocuri, Cortusa mathioli (ciubotica ursului),
cu flori rosii-purpurii. Pe grohotisurile fixate cu
soluri schelet, pietroase, se gsesc asociatii de
Festura rupicola ssp. saxatilis (paius) si Poa
nemoralis (iarba deas).
Vegetatia stncilor. In fisurile de pe peretii
nalti care domin vile Brsei si Dmbovitei se
ntlnesc plcuri sau exemplare izolate de specii
saxicole si calcicole, care mpodobesc decorul
original al stncriilor de calcar. La limita
inferioar a etajului subalpin, dup cum se vede pe
creasta dintre valea Podurilor si valea Vldusci,
la 1600 m altitudine, predomin, de obicei,
asociatii de Sesleria kanaldiana (coada iepurelui),
la care se adaug plcuri de arginlic (Dhyas
octopctala), iarba osului (Helianthcmum alpestre)
si floarea de colt (Leontopodiuni alpinum), una din
podoabele nepretuite ale florei din Piatra Craiului.
Pe stncile nierbate de pe versantul vestic,
69

asociatiile de Sealeria devin mai bogate n specii,

fiind asemntoare celor de pe brnele Bucegilor.
Pe stncile umede din hornurile cu zpad mai
persistent de pe versantul nordic (de exemplu sub
Brul Ciornga Mare, la 1750 m altitudine) se
ntlnesc: crini de stnc (Liovdia serotina),
piciorul cocosului (Rantmenlifs alpestris), toporasi
galbeni de munte (Viola biflora) etc.
Vegetatia grohotisurilor. Grohotisurile au o
flor variat n functie de altitudine, expozitie,
umiditate, dimensiunile fragmentelor si gradul de
fixare. Plantele pionier care se instaleaz printre
grohotisuri in exemplare izolate sau n plcuri snt
Linarta alpina. (linarita) si Rumex scutatus
(steghia). Primul stadiu de fixare a grohotisurilor
din ntregul masiv este realizat de specii ca: Poa
memoralis var. agrostoides (iarb deas), Papaver
turenaicum - ssp. corona sanctistephan (macuI
galben), Cardaminopsis arenosa (frigurele),
Senecio squalidus (cruciulita) etc. In stadiile mai
avansate de fixare se succed o serie de asociatii de
tranzitie care cuprind de obicei: Genmium
robertianum (napraznica), Druoptens robertiana
(feriga) etc.
2. Etajul a1pin, situat la altitudini de peste
1900 m, ocup partea nalt a crestei, fiind
caracterizat prin anumite asociatii de pajisti si
printr-o vegetatie adaptat conditiilor climatice
aspre de la mari altitudini. Acestea cuprind
numeroase endemisme carpatice n general,
precum si cele caracteristice muntilor calcarosi ai
70

Brasovului. Compozitia floristic a pajistilor

prezint deosebiri apreciabile pe cei doi versanti ai
masivului, datorit configuratiei reliefului si
expozitiei lor diferite.
Astfel, pe versantii foarte abrupti si stncosi
dinspre vile Brsei si Dmbovitei, cu expozitie
general spre nord, nord-vest si vest, pajistile se
reduc la brnele ntrerupte de jgheaburi si la unele
,,asezturi" ale padinilor, unde cresc n conditii de
insolatie redus, umiditate atmosferic relativ
ridicat si de mentinere ndelungat a stratului de
zpad. In aceste locuri greu accesibile si
nepsunate, pajistile si pstreaza compozitia lor
floristic natural.
Aici, pajistile snt alctuite mai ales din
asociatii de graminee si ciperacee, specifice
pantelor repezi, cu soluri schelet. Pe ramificatiile
cu directie est-vest ale crestei, versantii nordici
snt ocupati de tufrisuri de smirdar.
Pe versantul dinspre valea Dmbovitei,
datorit insolatiei mai puternice si umidittii
relativ mai sczute, pajistile au elemente mai
xerofile si deci caractere asemntoare cu pajistile
de pe versantii sudic si sud-estic ai masivului.
Pe versantii estic si sud-estic, care au
abrupturi stncoase numai n partea superioar a
masivului si o nclinare generala mai redus,
pajistile ocupa suprafete ntinse, fiind ns, pe
alocuri, degradate din cauza psunatului. Pajistile
alpine de pe acesti versanti ai masivului ("fata
muntelui") se deosebesc substantial de cele de pe
71

versantul nordic (,,dosu1 muntelui"). Aici apar

specii care lipsesc pc versantuI opus sau care se
gsesc numai pe feele dinspre valea Dmbovitei,
ca Gentiana Ituca (ghintura galbena), Centaurea
kotschuana.
(zlvoc),
Knantia
Inngiolia.
Cerastium arvense var. ciarcanense (cornut) etc.
De asemenea, brnele foarte nclinate si
grohotisurile fixate din golul alpin al acestui
versant snt ocupate de pajisti cu Festuca rupicoIa
ssp. saxatilis. Pe brnele nsorite se ntlnesc pajisti
de SesIeria haunal-diana (coada iepurelui).
Vegetatia crestei. Partea superioar a crestei
stncoase, cu vrfurile ei nalte din etajul alpin, are
o vegetatie adaptat unor conditii climatice aspre,
caracterizate, asa cum s-a vzut, prin temperaturi
sczute, uscciune, vnturi puternice si, ca urmare,
prin lipsa nvelisului de zpad n timpul iernii.
Aici, vegetatia este reprezentat prin elemente
alpine rezistente la nghet si la actiunea de deflatie
a vntului, care se dispun discontinuu sub form de
pernite sau rozete de frunze alipite de sol. In
portiunea cea mai nalt a masivului, si anume
ntre vrfurile Piscul Baciului si Timbalul Mare, se
pot vedea o serie de elemente alpine proprii
muchiilor expuse vnturilor puternice, ca de
exemplu: plcuri de Sesleria coernlans (mlaiul
cucului), Carcx sempervirens (rogoz de munte) si
Dryhas octopetala (argintic) etc.

72

FAUNA
Fauna ntregeste pitorescul peisajului
montan si mai ales al celui alpin, pstrndu-se ntro form mai putin modificat dc interventia
omului, datorita slbticiei masivului si gradului
redus de accesibilitate. Poate din aceast cauz,
fauna de aici a fost mai putin cercetat n
comparatie cu cea a altor masive si este mai putin
cunoscut.
n pdurile de la poalele Pietrei Craiului, de
pe culmile si de pe magurile mrginase, precum si
n etajul subalpin se gsesc numeroase mamifere
ca cerbul, cprioara, mistretul, la care se adaug o
serie de mamifere carnivore (lupul, rsul, vulpea).
Un animal frecvent este si ursul, care populeaz
mai ales pdurile compacte de conifere dinspre
vile rurilor Brsa, Dmbovita si BrusturetDmbovicioara. Aici trieste att ursul furnicar, de
talie mic, ct si ursul cafeniu, mai mare, care
atac destul de des turmele de oi de la stne.
Acesta din urm se afl mai ales n pdurile de
rsinoase din muntii Tmsel, Valea lui Ivan
Funduri, Pietricica si Piatra Mic.
n etajul alpin, n noianul stncriilor si
brnelor din abrupturi, se ntlneste capra neagr,
animal rar, specific acestor tinuturi slbatice.
Ocrotit prin legile trii ca monument al naturii,
prin prezenta ei n numar apreciabil (circa 250
exemplare), capra neagr sporeste mretia crestei.
Piatra Craiului este una din principalele statiuni
73

din Carpatii nostri populate de capre negre, pe

lng cele din Retezat, Fgras si Bucegi. Acest
animal populeaz mai ales peretii stncosi de pe
versantii nord-vestic si vestic, unde cste ocrotit n
rezervatia natural Piatra Craiului Mare.
Dintre
celelalte
animale
amintim
roztoarele. Acestea snt reprezentate prin veverit
(Sciunts vulgaris) care se ntlneste n pdurile de
fag cu brad sau n bradete, cteva specii de soareci
etc.
Reptilele snt reprezentate prin soprle ca
Lacerta agilis, Lacerta muralis, care triesc n
zona forestier, sau Lacerta vivipara, ntlnit pe
stncile din golul alpin. Se ntlnesc si serpi, ca
vipera comun (Vipera berus), care gseste
conditii favorabile n locurile stncoase nsorite,
apoi o serie de specii de batracieni (broaste,
salamandre etc.) si pesti ca pstrvul de munte
(Salmo tutia fario), n apele repezi care si au
obrsia n masiv (valea Dragoslvenilor, Brsa
TamasuIui, Dmbovicioara etc.).
Dintre nevertebratc vietuiesc numeroase
genuri si specii de coleoptere si lepidoptere, pn
n prezent mai putin studiate. Se cunosc, totusi,
dou specii noi pentru stiinta mondial: Rhagidia
carpatica, gsit lng cabana Curmtura, si
Nesticns Constantinescui, un neam de pianjen
colectat n Pestera Mare din Prpstiile
Zrnestilor.
Psrile snt, de asemenea, foarte rspnditc
n masivul Piatra Craiului. n primul rnd trebuie
74

mentionat cocosul dc munte (Tetrao tirogallus),

existent ntr-un efectiv apreciabil.
Pe creast si n peretii stncosi triesc
numeroase specii de psri, dintre care mai
cunoscute snt: vulturul, acvilele, corbul, mierla de
stncarii (Monticola saxatilis) etc.
MONUMENTE ALE NATURII SI
REZERVATIA NATURALA PIATRA
CRAIULUI MARE
Situat ntr-un ansamblu geografic deosebit
de pitoresc si caracterizat printr-un tezaur
peisagistic de o exceptional originalitate si
diversitate, masivul Piatra CraiuIui constituie el
nsusi un adevrat monument al naturii. Mretia
crestei dantelate a Pietra Craiului, al crei profil
caracteristic se remarc de la mare distant,
varietatea formelor de relief carstic legate de
prezenta calcarelor mezozoice, precum si
elementele specifice de flor si faun (monumente
ale naturii) au atras atentia prin valoarea lor
stiintific si turistic. Avnd n vedere importanta
stiintific a fenomenelor naturale cuprinse n acest
masiv slbatic, n care influenta omului s-a fcut
mai putin simtit, din cauza reliefului greu
accesibil al crestei si povrnisurilor abruptc si
stncoase, a fost instituita rezervatia natural Piatra

75

Craiului Mare1, cu scopul de a ocroti de degradare

sau distrugere flora specific si numeroasele capre
negre.
Rezervatia mentionat cuprinde golul
subalpin al muntelui Piatra Mic si Creasta
Nordic a Pietrei Craiului cu versantii ei nordic si
nord-vestic n ntregime, precum si versantul estic
n portiunea dintre Coltii Grindului si Curmatura
Pietrei Craiului. Teritoriul rezervatiei se ntinde, n
general, pn la limita superioar a pdurii de
conifere, care contureaz golul subalpin si alpin al
masivului. Ulterior, pe plan local s-a propus
extinderea rezervatiei actuale pn la Saua
Funduri, urmnd s fie ocrotita si Creasta Sudica,
cu flora si fauna specificc de pe peretii impuntori
ai abruptului vestic si din zona dc stncrie a
versantului cstic, teritoriu care apartine judetului
Arges.
Un interes deosebit prezint peretii
monumentali de pe latura nordic (,,Dosu1
Pietrei") si de pe cea nord-vestic a masivului,
care, fiind greu accesibili si feriti de psunatul
turmelor de oi, pstreaz mai bine specificul florei
si faunei. Dimpotriv, pe versantii orientati spre
soare, cunoscuti sub numele local de ,,Fata
Pietrei", vegetatia este nca prejudiciata din cauza
1

a fost instituit n anul 1938, ca rezervatie botanic si

faunistica, fiind mentinut in continuare de statul nostru ca
rezervatie complex, destinat s ocroteasc si formele
carstice si peretii monumentali de calcar
76

psunatului turmelor de oi, extins de la poale pna

pe creast. Din aceast cauz, n partea estic a
rczervatiei, elementele specifice de flor si faun
snt mult mai rare dect pe versantii opusi.
Degradarea si distrugerea acestora ar putea fi
evitate prin interzicerea strict a psunatului n
zona ocrotit a versantului estic.
Rezervatia cuprinde o flora foarte bogat si
variat, caracteristic masivelor calcaroase din
Carpatii Meridionali, si cu asociatii vegetale
specifice masivului Piatra Craiului. n cuprinsul
rezcrvatiei se gasesc o scne de elemente endemice
carpatine, de o deosebit valoarc fitogeografica, si
cteva raritati. Se remarc, n special, endemismele
proprii acestui masiv, ca de exemplu frumoasa
garofit a Pietrei Craiului (Dianibus callizonus),
decretat monument al naturii. Tot ca monumente
ale naturii, n Piatra Craiului mai snt ocrotite si
alte specii de plante ca: floarea dc colt
(Leontopodium alpinuni), ghintura galbena
(Gentiana) tisa (Taxus haccata), sngele voinicului
(Nigritella rnbra), bulbucii (TroIlius curopciens).
Recoltarea acestor plante n orice cantitate cste
strict interzis.
De asemenea, dintre animalele ce triesc n
Piatra Craiului snt ocrotite: capra neagr
(Rupicapra rupicapra), cocosul de munte (Tetrao
Urogallus) ctc.
n ceea ce priveste flora si vegetatia,
rezervatia Piatra Craiului Mare cuprinde partea
superioar a etajului montan superior de pe
77

versantii nordic, nord-vestic si vestic, etajul

subalpin si etajul alpin al zonei ocrotite de pe
versantul estic.
ntre altele, rczervatia include suprafete
mari de jnepenisuri, specifice etajului subalpin, al
cror verde ntunecat contrasteaza cu albul
sclipitor al peretilor dc calcar. Un efect decorativ
deosebit nscriu n peisajul alpin al crestei
covoarele de smirdar, mai ales la nceputul verii,
cnd este nflorit.
Elementc caracteristice care atrag atentia n
cuprinsul rezervatiei snt, de asemenea,
campanulele sau clopoteii (Campanula abietina)
de talie mare, aflate pe stncile si brnele de sub
Timbale, muscata de munte (Geranium
coerulattnn), varietate ce se gseste numai n
Piatra Craiului si Bucegi, nemtisorul de munte
(Delphinium elcituni), ochincelele (Gentiana
verna), macii galbeni de munte (Papaver
pyrenaicum), saxifraga, linarita (Linaria alpina),
care se ntlneste pe grohotisurile de sub peretii
abruptuIui vestic etc.
Stncriile nsorite din lungul crestei (ntre
vrful La Om si TimbaluI Mare) snt mpestritate
cu numeroase elementc specifice masivului si de
un remarcabil efect decorativ. ntre acestea se pot
cita plcurilc de Sesleria coemlans (coada
iepurelui), Carex sempenirens - var. primula
(rogoz de munte), Dryas octopetala (argintica),
plcurile de Lolseleuria procumbens (azalee pitic)
etc. La adpostul crpturilor de stnci se afl:
78

Draba aizoon ssp. compacta (flamnzica), Draba

hayhnaldyi, Eritrichium nanum (ochiuI sarpelui),
Viola alpina (micsuneaua de munte sau toporasul
de stnc). n juruI vrfului La Om se remarc de
asemenea, o serie de specii interesante ca: Festuca
versicola (pius) Carex luliginosa. (rogoz),
Minnartia verna (mierluta), Saxifraga Chanca
Piedra (ochii soricelului) etc.
Gingsia florilor alpine inspir respectarea
legilor instituite pentru ocrotirea florei, pentru
crutarea podoabelor naturale ale Pietrei Craiului.
n rezervatia Piatra Craiului Mare este interzis
vtmarea vegetatiei, pentru a feri de primejdia
pieirii monumentele naturii. Ruperea sau
distrugerea lor este o nclcare a legilor trii
noastre.
n ceea ce priveste protectia mediului, se
poate spune c masivul Piatra Craiulul prezint o
situatie aparte, datorita reliefului su accidentat si
greu accesibil, fapt care explic o utilizare
economica mai limitata pna n prezent si o
frecvent mai redusa de turisti faa de masive ca
Bucegii, Fagarasul, Retezatul, Ceahlaul, Muntii
Apuscni etc, fapt care contribuie la mentinerea
unui echilibru relativ constant al mediului
ambiant. Astfel, configuratia reliefului face ca
acest masiv s nu se preteze la amenajri speciale,
de mare confort, pentru valorificarea sa de ordin
turistic, el aprndu-si frumusetea si aspectul
slbatic rar ntlnit. Aceasta l face sa ramna
accesibil numai alpinistilor si turistilor obinuiti cu
79

drumuri lungi si grele si, de dorit, cu un nalt simt

de rspundere si respect fa de natur.
De asemenea, lipsa apei, accidentele
terenului pe versanti si pe linia de creast fac ca
circulatia turistic s fie mult mai redus dect n
alte masive, constituind elementele de baz care ar
putea sprijini ideea ca si n viitor masivul s
ramn, n zona lui nalta, asa cum l avem de la
natur. Aceasta propunere corespunde necesittii
de a proteja comoara de frumuseti naturale att de
variate si de inedite care se desfsoar de-a lungul
crestei si al versantilor ei abrupti.
Adugnd la aceasta si faptul c psunatul
afecteaz mai ales versantul estic al masivului,
care este ceva mai domol dect cel opus, si ca el ar
trcbui diminuat sau chiar interzis, considerm c
exist posibilitatea mentinerii echilibrului natural
al rezervatiei Piatra Craiului Mare.
Avnd n vedere, totodata, si potentialul
turistic nc nefolosit al culmii Pietricica,
splendoarea cheilor pitoresti ale Brusturetului,
Dmbovicioarei si Dmbovitei (Plaiului Mare),
precum si a mgurilor Branului, din preajma
Pietrei Craiului, se poate anticipa c intensificarea
unui turism rational, bine organizat, cu reale
valente instructive si educative, chiar si cu
preponderent n jurul masivului, nu va prejudicia
echilibrul natural al rezervatiei si al ntregului
masiv, care, cu timpul, ar putea deveni un adevarat
parc national deschis n vecintatea culoarului
intramontan Rucar - Bran, al carui peisaj ncntator
80

este cunoscut si pe plan international.

COMPLETRI LA TOPONIMIA PIETREI
CRAIULUI
Datorit activittii sustinute a alpinistilor si
nivelului
lor tehnic avansat, masivul Piatra
Craiului adposteste astzi circa
210 trasee
alpine, omologate si catalogate de Federatia
Romn de Turism si Alpinism. Denumirea
acestora, cu foarte putine exceptii, n-a fost
rspndit pn astazi pc calea scrisului, fapt care
ne-a dcterminat sa le prezentm ntr-un tabel
sinoptic.
n general, alpinistii realizatori ai
escaladelor n premiera au respecut regulile
geografice, denumirile fiind legate de numele si
pozitia vrfurilor, peretilor sau vilor unde se afl
traseul. De exemplu: Traseul Central din Peretele
Piscului Rece, Fisura Nordic din Turnul Mare al
Dianei - inspirate dup pozitia si orientarea
peretilor; Canionul Ciornga Mare - de la Brul
Ciornga Mare. Unii alpinisti au denumit traseele
dup culoarea dominanta a rocilor din regiune:
Muchia Rosie, Fisura Cenusie. Altii au dat
traseelor nume de plante: Traseul Gentianei,
Traseul Sngele Voinicului etc.
Pentru o mai bun orientare pe teren si
considernd c prin aceasta vin n ajutorul
drumetilor, autorii prezentei lucrri au dat
denumiri unor forme de relief care, desi
81

identificate, nu aveau o denumire proprie: vrful

Padina Popii, saua Padinei nchise, saua Grindului
etc.
Alte denumiri nou introduse au fost culese
prin informare din toponimia locala. n sfrsit,
unele denumiri mai vechi s-au modificat din
necesitatea dc a avea o denumire mai precis (fra
a produce confuzii) sau pentru a fi la zi cu vorbirea
curcnt a drumetilor (Orga Mare n loc de Marea
Orga ctc.)
1. Denumiri date de autori sau nsuite prin
informare:
Saritoarea Scrii
Cetatea Sindileriei
Acul Sindileriei
Vlcelul Acului din Padina Sindilerici
Vlcelul Secundar al Padinci Sindileriei
Saua Grindului
Muchia Grindului
Vrful Cldrii Ocolite
Vrful Claia Vldusci
Saua Vii Podurilor
Vrful Padina Popii (1 970 m)
Saua Padinei nchise (1 955 m)
Vrful Padina nchis (1 960 m)
Poiana Pietrei Mici
Ponorul Vldusca
Saua Mic a Runcului
Strunga Piticului
Vlcelul Piticului
82

Saua Scrii de Fier

Peretele Rachitei
Brul cu Flori din Peretele Rchitei
Strunga Crestei Frumoase din Cline
Coltul Piticului
Peretele Muchiei dintre Timbale
Vlcelul Coltilor Gemeni
Hornul Sperantei
Strunga Amfiteatrului
Amfiteatrul Coltilor Gemeni
Creasta Coltilor Gemeni
Grota Brului Rchitei
Peretele Superior (din Cline)
Peretele Inferior (din Cline)
,,Prin Buduri"
Acul de ,,La Amvon"
Muchia Turnului Mic al Dianei
Umrul din Padina Popii
Vlcelul Trectorii Fortate
Peretele Mare din Padina Popii
Turnul Mic al Dianei
Turnul Galben al Dianei
Turnul Mare al Dianei
Peretele Nordic al Turnului Mare al Dianei
Acul Dianei
Brul Florilor de Colt
Vlcelul Sritorii de sub Gavan
Izvorul din Padina nchisa
Peretele Orga Mare
,,La Sararie"
Grota Caprelor
83

Peretele din Padina Hotarului

Pestera din Padina Hotarului
Cuptorul din Padina lui Man
Padina lui Man
Poiana Curmaturii
Poiana din Mijloc
Peretele nord-estic al Toanchesului
Izvorul Otetelei
Peretele Acului Crapturii
Acul de Sus al Crpturii
Sritoarea Hornului
Coltul Mare
Pestera din Coltul Chiliilor
Saua Priporului
Vrful Pripor
Poiana Pripor
,,La Amvon"
Portita de ,,La Amvon"
Peretele Ciornga Mare
Strunga Degetului lui Cline
Spltura Circului Negru din Valea Spirlei
2. Denumiri modificate
Orga Mare n loc de Marea Org
Clineul Mic n loc de Vlcelul Secundar al
Clineului
Coltul din Curmtur n loc de Coltul Turnului
Adaptoarea Caprelor n
loc de Izvorul
Caprelor
Traseul Acului de Sus al Crpturii n loc de
84

Traseul Hencz
CI DE ACCES
Orasul Zrnesti (730 m alt.) estc situat la
28 km de Brasov. El este legat de acest oras printro cale ferat secundar si o sosea modernizat. Din
Brasov sl din alte localitti limitrofe circul spre
Zrnesti, la diferitc intervale, autobuze I.T.A. Prin
pozitia lui si prin variatele posibilitati de transport,
Zarnestiul ramne cel mai bun punct de pornire
ctre masivul Piatra Craiului.
Satul Sirnea. Ramificatia drumului
comunal 55 spre satul Sirnea, cunoscut local sub
numele de ,,Drumu1 Sirnei", se afla pe DN 73, km
96.2 - statie I.T.A. Drumul, la nceput n coborre,
apoi n urcus domol, urmeaz o vreme valea
Combului. n final, dupa 3 km, ajunge n Sirnea.
Interesul aratat de localnici pentru ca
frumoasa asezare s devin un centru turistic
important a condus la realizarea unor obiective
deosebite. Dintre acestea mentionm: un centru
pentru cazarea turistilor n casele locuitorilor; un
muzeu de arta popular n cldirea Consiliului
Popular; o prtie de schi iluminat si dotata cu un
baby-schi; o retea de marcaje turistice spre diferite
obiective din preajma localittii; organizarea unor
serbri populare devenite traditionale; asigurarea
permanent a curselor I.T.A. ntre Brasov si
Sirnea. Prin acest Mijloc de transport, localitatea a
85

devenit punctul de plecare cel mai avantajos

pentru drumetii care vor sa ajung pe traseele
turistice marcate pe versantul rsritean al Pietrei
Craiului. Astfel, din Sirnea la refugiul Grind se
poate alimge n 1 ora.
Comuna Moieciu de jos si satul Pestera.
Comuna Moieciu de jos este situat pe DN 73. Din
dreptul km 105 ne orientm ctre dreapta (venind
de la Brasov), pe un drurn care ne conduce n final
n satul Pestera. O vreme urcm pe valea
Sbrcioarei. Apoi, de la confluenta Sbrcioarei cu
Magura, drumul se nscrie n serpentine pe plaiul
dintre cele dou vi, purtndu-ne prin locuri de o
rar frumusete pna n satul Pestera (marcaj cruce
rosie, variant a traseelor 4.A si 4.B). Raristea de
pdure, casele cu arhitectura specific regiunii si
tlzuirea
glmelor,
ridicate
pretutindeni,
completate dc fundalul impunator oferit de
versantul estic al Pietrei Craiului ne fac sa uitm
de oboseala drumului. Dupa circa 2 ore ajungem
n extremitatea vestica a satului Pestera, n punctul
,,Fo1ea" (nume care vine de la vechea gazda a
turistilor n drum spre Piatra Craiului. Casa Folea
este situat la circa 200 m n aval de bariera
vestic a satului).
n punctul "Fo1ea", marcajul cruce rosie
(varianta dinspre Bran) face legtura cu traseul n
circuit, maroat tot cu semnul cruce rosie, care are
punctul de pornire n Zrnesti. Pentru continuarea
excursiei vezi traseele nr. 4.A sau 4.B de la
86

semnalarea n text a punctului ,,Fo1ea".

Tot din punctul "Folea" ncepe si marcajul
traseului 16.A spre cabana Curmtura.
Satul Podu Dmbovitei se afl n dreptul
krn 79 pe DN 73, la 29 km de Cmpulung si 53 km
de Brasov. Prin sat circula autobuze I.T.A. care fac
curse regulate ntre Cmpulung si Brasov.
Prin asezarea lui si prin realizarea drumului
forestier de-a lungul vaii Dmbovita, satul a
devenit un punct de plecare pentru traseele
turistice de pe versantii estic si vestic ai Pietrei
Craiului, ct si pentru acelea din masivele lezerPpusa si Fgaras.
Comuna Dmbovicioara. Traseele turistice
marcate pe versantul estic al Pietrei Craiului ncep
din comuna Dmbovicioara. Localitatea este
situat la 5 km de satul Podu Dmbovitei si este
legat de acesta printr-o sosea local. Din
Dmbovicioara ncep traseele turistice 6 si 7.
Satele Saticu de jos, Sticu de Sus si
Colocaru (astzi Clbucet; schimbarea numelui se
datoreaz coloniei muncitoresti, realizat cu ocazia
lucrrilor hidroenergetice de pe valea Dmbovitei,
respectiv baralul de la Pecineagu si hidrocentrala
Clbucet) snt legate de satul Podu Dmbovitei
printr-un drum forestier, de-a lungul vii
Dmbovitei. Dincolo de aceste asezrl, din dreptul
kilometrului 12,150 al drumului mentionat, ncepe
87

traseul turistic 5, marcat cu triunghi rosu, spre

cabana Plaiul Foii, si traseul nemarcat spre cabana
Garolita Pietrci Craiului. Initial, ambele trasee
traverseaz valea Dmbovitei, urmnd drumurile
forestiere respective, ramificate astfel: ctre
dreapta pna la casa de vntoare Piatra Craiului,
iar ctre stnga (4,5 km) pn la cabana Garofita
Pietrei Craiului.
CABANE SI REFUGII
Cabana Gura Rului (740 m alt.) cstc
situata pe str. Rului, la limita sud-vcstic a
orasului Zrnesti (45 minute de mers pe jos de la
statia C. F. R. Zrnesti). Cabana, modernizat, are
60 de locuri n camere cu 2-3 paturi; bufetrestaurant deschis tot anul; ap curent; lumin
electrica.
Cabana Plaiul Foii (849 m alt.) este situat
pe malul stng al Brsei Mari, sub culmca
mpdurita a Gruiului Lung. Foloseste drumetilor
cc ntreprind excursii n Piatra Craiului sau snt n
trecerc spre Fgras ori Iczcr-Papusa. Cabana are
o capacitate de 109 locuri, n camere cu 2-6 paturi
si dormitoare comune. Estc deschis tot anul;
bufet-rcstaurant cu autoscrvire; ap dc la izvor;
lumin electrica. Din Zrnesti se poate ajunge la
cabana cu mijloace auto, urmnd drumul construit
pe malul Brsei Mari (trascul 1).
88

Cabana Curmtura (1470 m alt.) se afl

pe versantul sudic al Pietrei Mici. Estc cabana cu
cea mai mare altitudine din masiv. Serveste
drumctilor ce vor sa parcurga traseele turisticc sau
alpine aflate pe versantul estic si traseul dc creast
din Piatra Craiului sau din Piatra Mic. Este
deschis tot timpul anului. Capacitate: 73 locuri n
camere in 2-6 paturi si dormitoare comune; bufet
si restaurant; ap de la izvor; lumin elcctric. Din
Zrnesti se poate ajunge la caban urmnd traseele
2 sau 2.B.
Cabana Brusturet, construit pe versantul
cstic al Pietrei Craiului, la captul de sus al cheilor
Brusturetului, la circa 1 000 m alt. Pn la caban
exist un drum forcstier, prclungit din comuna
Dmbovicioara prin cheile Brusturetului (traseul
6). Capacitatc: 45 de locuri n camere cu 2-3 paturi
si cu 2 locuri n fiecarc csut anex. Bufet tot
anul; vara - restaurant; ap curent, lumina
clectric. Baz de plecare pe versantul estic si
creasta sudic a Pietrei Craiului (traseul 6.A).
Cabana Garofia Pietrei Craiului se afl
pe valea Dragoslvenilor (afluent pe stnga al
Dmbovitei). Acces auto din Podu Dmbovitei
(DN 73) si drumul forestier prin Sticu de jos si de
Sus pn la punctul Colocaru (km 12,15C). Apoi la
dreapta peste Dmbovita; nc 4,5 km de la
ramificatia traseului 5 sprc Valea lui Ivan.
Capacitate: 35 de locuri; ap de la izvor.
89

Situat n aproperea abruptului vestic al

Pietrcl Craiului, cabana va modifica complet
optica drumetilor si alpinittilor asupra abordrii
traseelor din abruptul Marelui Grohotis (traseele
turistice 5 si 9; artera de baz indice 28).
Bivuacurlle la cort din Saua Tmsdului se vor
rri, circulatia n regiune va creste, iar pe vcrticala
abruptului sc vor realiza trasee alpine si turisticc
noi.
Refugiul Sprlea (1 400 m alt.) este situat
pe un picior ridicat ntre Valea Spirlei si Brsa
Tmasului. Pe lng el trece marcajul traseuIui l.A.
Constructie din lemn; capacitate: 20 de locuri la
prici; se doarme n conditii de bivuac; ap la circa
10 minute. l pot folosi alpinistii ce ntreprind
escalade n zona arterelor de baz indice 30 si 28.
Este situat la circa o or de cabana PlaiuI Foii.
Refugiul de la Vrful Ascutit (2 150 m alt.)
este situat pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului (la
sud de Vrful Ascutit), la o mare rscruce a
drumurilor turistice si de retragere din traseele
alpine (traseele 8 - 8.D. si 14; traseele alpine ale
arterelor de baz indice 25 si 26). Constructie
realizat din mas plastic si fibre de sticla.
Capacitate: 8 locuri la prici; se doarme n conditii
de bivuac. Nu are ap, primul izvor la circa o ora
(n Padina nchis). Serveste drumetilor ntrziati
sau prinsi de vremea rea pe Creasta Nordic a
Pietrei Craiului.
90

Refugiul Ciornga Mare (1 685 m alt.) este

situat lng fosta Cabana Ascuns, la nceputuI
htasului ce conduce pe Brul Ciornga Mare.
Constructia s-a realizat din mas plastic si fibre
de sticl. Capacitate: 8 locuri la prici; se doarme n
conditii de bivuac. Nu are apa; primuI izvor la
circa 45 minuie n aval. Drumul de acces spre
refugiu ncepe de la cabana Plaiul Foii (artera de
baz indice 26). l folosesc alpinistii.
Refugiul Grind (1 620 m alt.) estc situat n
Plaiul Grindului, pe versantul estic al Pietrei
Craiului. Capacitatc: 5-6 locuri; se poate nnopta
n conditii dc bivuac. Apa lipseste; izvor la circa
15 minute n aval de refugiu. Serveste zona din
imediata apropiere a Piscului Baciu-lui (traseul l.A
sau l.B).
Casa de vnatoare Piatra Craiului este
construit pentru vntori, pe versantul vestic al
Pietrei Craiului, pe cumpna dintre Valea cu Ap
si Valea Urzicii, zona abruptului Marelui Grohotis
(traseul 5). Este legat de satul Podu Dmbovitei
printr-un drum forestier; ofer gazduire numai n
caz de fort major.

91

92

93

94

95

96

97

TRASEE TURISTICE
ZRNESTI - CABANA PLAIUL FOII - (O
RAMIFICATIE PE TRASEUL ANGHELIDE) REFUGIUL SPIRLEA LA LANTURI" PISCUL BACIULUI (VIRFUL LA OM) REFUGIUL GRIND - "LA TABLE"
(si traseul n sens invers)
1. Zrnesti - cabana PlaiuI Foii
Marcaj: band rosie Timp: 2 - 3 ore.
Din faa statiei C. F. R. Zarnesti ne orientm la
dreapta, strbatnd orasul pe str. 6 Martie pn n piata
central. Aici, n apropierea oficiului P.T.T., ntlnim
doua placi indicatoare cu marcajele ce conduc spre
diferitc obiective din masiv.1
1

Mentiune. Traseele turistice snt mprtite pe sectiuni (portiunile

cuprinse ntre localitile de pornire si cabane sau ntre acestea si
alte puncte de ramificatie importante).
Dup cum se poate vedea si din schema alturat,
sectiunile de traseu snt notate in ambele sensuri prin indici. Acest
sistem ne d posibilitatea de a ntocmi si modifica itinerarul fr s
avem dificultti, asa cum s-ar ntmpla dac ar trebui s parcurgem
un traseu descris in sens invers.
Pentru ntocmirea unui itinerar folosim schema, notnd n
directia respectiv numerele sectiunilor de traseu pe care le-am ales.
Exemplu: Zrnesti - cabana Curmtura (trascul 2); cabana
Curmtura - Creasta Nordic, refugiul de la Vrful Ascutit (traseul
8); refugiul de la Vrful Ascutit - cabana Curmtura (traseul 14.A).
Pentru traseele alpine vechi s-au pstrat aceiasi indici si
initiale, publicate n lucrarea ,,Trasee alpine n Carpati", Editura
Sport-Turism, 1975. Pentru traseele necuprinse de lucrarea amintita
s-au dat initialele n continuare. n felul acesta traseele pe teren nu
au succesiunea alfabetic fireasc (Exemplu: 24B - 24M - 21C
etc.).
98

Din dreptul tablelor indicatoare coborm pe

str. 1 Mai circa 200 m si, abtndu-ne la stnga,
urcm n lungul strazilor Tei, Vntori si Toplita
pn iesim din oras. O sosea local, prelungita din
captul strazii Toplita, ne mbie la drum spre
locurile att de frumoase ce se ntrezaresc. Curnd
lsm n stnga poteca marcat cu semnele ce
conduc spre Brna Caprelor (traseele 3 si 3.A) si
cabana Curmatura (traseul 2.B). Dupa circa 3 km
ajungem la Cmpul Priboaiei. La dreapta noastr,
peste apa Brsei, se nalt, acoperit de pdure,
vrful Pleasa, iar n stnga, precedate de fnete,
vedem coastele mpadurite ale Pietrei Mici si ale
Turnului Pietrei Craiului. La 6 km de Zrnesti
ntlnim Crucea lui Grnita, troita n dreptul careia,
pe dou sgeti orientate n sensuri opuse, ni se dau
indicatii asupra timpului de mers.
Ceva mai sus de acest loc, la km 6,500,
valea Brsa Mare primestc pe stnga prul Brsa
Fierului, pe firul caruia conduce o vreme marcajul
cu triunghi rosu spre vrful Ciuma din muntii
Tagla. Din acest punct, denumit Gura Brsei
Fierului, marcajul banda rosie parseste uneori
soseaua forestier, scurtnd ocolurilc prin poieni.
Stlpii de marcaj, dispusi la mare distant, snt
vizibili si au directia generala vest.
In dreptul km 7,900 sntem la punctul denumit
,,Sub Bortila", unde snt cteva case prsite si un
saivan. Deasupra acestora se nalta Coltul
Chiliilor, n care se afl Pestera din Coltul
Chiliilor, al crei interior a fost folosit de ctre
99

refugiatii din Zarnesti, veniti n aceste locuri n

anul 1421, cnd turcii ocupasera localitatea. La km
9 se afla saivanul parsit de la Vadul dc Mijloc, iar
n dreptul km 10,500, punctul denumit Gura
Brsei, unde Brsa Mare primeste pe stnga prul
Brsa lui Bucur.
De aici mai avem circa 35 minutc pn la
cabana PlaiuI Foii. Drumul forcstier ne conduce
catrc stnga, nsotind apa pc drcapta ci. Aceast
portiune, mai ocolita, poatc fi evitata, urmnd
vechiul tcrasament al trenului foresticr, n lungul
caruia se mai vad dispusc aceleasi marcaje. n
dreptul km 12, Brsa Mare primeste pe dreapta
Valca lui Rie. La 100 m mai sus se afl un stlp
indicator pe sageata caruia Salvamontul anunt c
postul de prim ajutor se afl la un kilometru. Din
dreptul stlpului indicator catre stnga nccpe
traseul 10 pe Valea Ursilor, pna n poiana fostului
rcfugiu Diana. Curnd, drumul, conturat pe lng
ru, iese n frumoasele poieni unde sint construite
cldirile ce apartin cabanei Plaiul Foii. Cladirea
principala este situat pc stnga Brsei Mari, n
punctul unde prin unirea Birsei Grosetului cu
Brsa Tmasului se formeaz Brsa Mare. Punctul
de supraveghere si prim-ajutor Salvamont se afla
n zona cabanelor anexa.
Trasee de legtur spre: Creasta
Fagrasului prin Brsa Grosetului (traseul 13);
vrful Tmasul Mare prin Plaiul Runcului (Muchia
Tntrenilor) (traseul 11); masivul Iezer-Ppusa
prin Dracsin (traseul 12); satul Podu Dmbovitei
100

prin Valea lui Ivan (Drumul Grnicerilor) (traseul

5.A); vrful ,,La Om" si refugiul Grind pe ,,La
Lanturi", punctul ,,La Table" (traseul l.A); Saua
Funduri pe la Ceardacul Stanciului (traseul 9);
poiana fostului refugiu Diana prin Valea Ursilor
(traseul 10); cabana Plaiul Foii - Zarnesti (traseul
1C).
Arterele de baz pentru traseele alpine din
regiune: Padina Inchis, Padina Popii, Brul
Ciornga Mare, Padina lui Cline, Valea
Podurilor si Marele Grohotis snt descrise la
capitolul ,,Alpinism".

1.A. Cabana Plaiul Foii - (o ramificatie pe

TraseuI Anghelide) - refugiuI Spirlea - ,,La
Lanturi" - vrfuI La Om (PiscuI BaciuIui) refugiuI Grind - ,,La Table"
Marcaj: band rosie Timp: 6 ore
De la cabana Plaiul Foii ne ndreptm ctre
cabanele anexe ale acesteia, dincolo de care
traversm Brsa Tmasului, afluent pe dreapta al
Brsei Mari, si continum s urcm, lsnd la
dreapta cteva cldiri. Treptat, valea se deschide,
lsndu-ne s privim n fa fundalul mpadurit al
Tmasului Mare. n dreapta vedem picioarele de
munte Plaiul Runcului sau Muchia Tntrenilor
(denumit local Tntareana) si PlaiuI Mare; n
stnga se nalt coastele mpadurite ale Muchiei
Cotofenei, iar deasupra ei meterezele Pietrei
Craiului.
101

Dup circa 1 km de la caban ajungem la

punctul unde Brsa Tmasului primeste pe stnga
(dreapta noastr) apa Runcului. Din acest loc se
ramific spre dreapta trei marcaje: band albastr
spre masivul Ppusa prin valea Dmbovitei (traseul
12), triunghi rosu spre satul Podu Dmbovitei
(traseul 5 A) si triunghi albastru spre Saua Funduri
(traseul 9).
Din punctul de confluent al praielor ne orientm
usor ctre stnga, in lungul vii Brsei Tmasului.
Dup ce am lasat n urm cldirea taberei pentru
pionieri, traversam Brsa Tamasului, dincolo de
care se ramifica spre stnga un drum de exploatare
care urc pe valea Vldusca. Este locul de unde
ncepe Traseul Anghelide, recomandat numai
bunilor cunosctori ai Pietrei Craiului.
Traseul Anghelide, marcat cu cruce rosie,
ncepe din apropierea cldirii taberei pionierilor,
aflat nu departe de confluenta vii Vladusca cu
valea Brsa Tmatului. Initial, traseul urmeaz un
drum pentru exploatare conturat prin lastarisuri
crescute n urma defrisrii. Avnd ca repcr faa
nglbenita a unui perete ridicat dincolo de limita
superioara a padurii, urcm o buna vreme pna
ajungem la ramificatia unui drum dirijat ctrc
stnga. Din acest loc, unde apare marcajul cruce
rosie, valea ncepe s se nchid, semn c trebuie
s cercetm atent locurile pentru a identifica
htasul drumului marcat. El urc sustinut prin
lstaris spre pdurea compacta ce ncinge ca un
bru zona inferioar a abruptului Vladusci.
102

Panta nclinat, dar mai ales o zon de grohotis

ntlnit curnd ne pun la nccrcare rezistenta si
cunostintele asupra mersului
prin grohotis.
Pasajul sfrseste sub pata galben avuta ca reper
pn aici. Urmeaz zona senzationala a traseului,
desfsurat n lumea marilor seninari ale
abruptului Vldusca. Poteca si schimb directia
sprc sud. Pereti si stnci izolate se ridica n jurul
nostru, stimulndu-ne naintarea prin schimbarca
decorului. Apare o strunga, strjuita n dreapta de
un turn impresionant mai inalt prin form dect
prin nltime. (Punctului i se spune ,,Poarta").
Dincolo dc ea, locurilc devin mult mai priporoase.
O brn ngust, strecurat pe sub pereti, ne
conduce n urcus sustinut spre o zona aparent
greu accesibila. Ne ndrcptm catre ea si, angajati
n escalada, constatm ca aparentcIc uncori
nsal. Urcusul reusit ne da curaj si, oprindu-ne,
privim n urm ,,Turnu1 dc la Poart", a crui
nfatisare cste impresionanta. Portiunea final se
desfasoara n lungul unui scoc nierbat care se
pierde n preajma Brului de Mijloc.
Urmnd ctre stnga hatasul Brului de
Mijloc, ne putem programa coborrea spre cabana
Plaiul Foii dup dispozitie, cunostinte si timpul pe
care-l avem pn la venirea ntunericuIui. De
retinut c din zona Brului de Mijloc spre cabana
Plaiul Foii traseele nu snt marcate, iar o coborre
la ntmplare nu se poate realiza dect cu riscuri
foarte mari. Timp de mers de la cabana Plaiul
Foii la BruI de Mijloc: 3 ore.
103

De la punctul de ramificatie al traseului

Anghelide, parcursul traseului l.A urmeaza ctre
dreapta un drum larg ce conduce spre pdurea din
fat. La confluenta Brsei Tamasului cu valea
Sprlei, marcajul praseste prima vale, nsotind
prul Spirlei. Tot n acest punct, dar ctre dreapta,
pe valea Brsei Tmasului, acelasi semn (band
rosie), foarte sters, conduce n punctul ,,La
Zaplaz", fiind o variant a drumului nostru pe care
nu o recomandam. Nelund traseul pe valea
Spirlei, ntlnim ceva mai sus - cnd drumul de
exploatarc ia sfrsit - ultimul izvor. n continuare,
pe o distant de circa 6 ore, terenul este lipsit de
apa.
Urcusul pe vale ia sfrsit dup circa l ore
de mers de la cabana, ntr-o mic poian npadit
de urzici si zmeuret, de unde putem privi n faa
una din portiunile greu accesibile ale Pietrei
Craiului, denumit Spirlea Superioar, pus n
valoare de alpinistii clubului Dinamo Brasov. Din
poiana mentionat mai sus ne orientm ctre
dreapta si, urcnd prin lstarisuri, iesim dup o
vrcme la gol (1 400 m alt.), unde ntlnim bine
gospodaritul refugiu Spirlea. De aici urmam
culmea piciorului de munte presrata cu palisti
care ne conduce n urcus catre stnga, sprc
abruptul Pietrei Craiului. Pe aceasta distanta
vedem n dreapta, peste valea Brsa Tmasului,
pnza de grohotis scurs sub Umerii Pietrei
Craiului. Din dreptul lor ncepe catre nord-vest
Tmasul Mare, picior de munte alungit al
104

Fagarasului, iar peste el, ctre vest, zarea este

nchis de masivul Pputa, a crui forma greoaie o
distingem cu usurinta.
Relund traseul, intram n padure si, dupa
cteva ocoluri scurte, ajungem n dreptul unui
grohotis, punct de unde marcajul urmeaz poteca
la stnga spre unul din fircle vaii Sprlei. Atcntie!
Nu v lasati tentati s traversati grohotisul spre
dreapta!
Dincolo de acest punct, parcursul se
naspreste, trecnd de-a coasta cteva obstacole de
stnca. Pasajul ia sfrsit la baza unei pante
presarate cu grohotis provenit din peretii ridicati n
stnga noastr. Urcusul prin grohotis sfrseste dup
130 m diferent de nivel, pe coama dintre vaile
Spirlei si Brsei Tmasului, la punctul numit ,,La
Zaplaz". De aici, marcajul cu banda rosie este
dirijat n dou directii: n sus, traseul nostru; la
dreapta, combinat cu semnul crucc rosie, spre
crcasta muntilor Fagaras.
Din punctul ,,I.a Zaplaz" ctre dreapta,
traseul marcat cu band rosie si cruce rosie ne
conduce n coborre si apoi n urcare pe la obrsia
Brsei Tmasului pna n Saua Tmselului, fcnd
legatura n continuare cu drumul de creast pe
culmea Tamasului Mare spre muntii Fagaras.
nainte de a relua ascensiunea pe traseul
nostru, privim arcadele cu totul particulare
realizate de intcmperii n perete. Dupa aceea
ncepem urcusul n crare de-a lungul unui scoc
ngust, "test" pentru toti drumetii porniti sa urce pe
105

vestitul traseu numit "La Lanturi", Westwand sau

drumul lui Deubel1. Pasajul initial sfrseste curnd
ntr-un loc mai primitor. Aici facem un popas,
privind, prin deschiderea arcadelor, crupele
masive ale muntilor lezer-Ppusa, nltati dincolo
de valea Dmbovitei. Urmeaz urcarea pasajelor
cu lanturi" (de fapt acestea snt cabluri). Primul
lant" l ntlnim dup ce depsim prin ocoluri
ctiva colti de piatr intercalati cu plcuri de
jnepeni. Din dreptul primului lant, n sus, ncepe
,,Hornu1 de la Lanturi". Obstacolele presrate de-a
lungul hornului nu snt prea dificile. Ele reprezint
pe alocuri rupturi de pant, prevazute cu
balustrade din cabluri care ne ajut la urcare sau
coborre. In aceasta zona, cu spatiul lateral limitat,
s nu declansm pietre si s nu chiuim, pentru ca
s-ar speria caprele negre aflate aici, iar pietrele
dislocate de ele ne pot periclita integritatea
corporal. Treimea superioar a traseului prezint
locuri mai primitoare. Celcbrul Westwand, abordat
cu atta ngrijorare, n locul peretilor asteptati de
noi, ne ofera o lume de tancuri si muchii, prin care
se contureaz zeci de hatasc circulate de capre
negre. Praguri de piatr, vlcele cu grohotis sau
brne smltuite cu flori snt strabtute de poteca
noastr. Din loc n loc putem privi peisajul rmas
n urm. Spre nord vedem lunca Brsei Mari,
mrginit pe dreapta de meterezul Pietrei Craiului,
1

F. Deubel, profesor de liceu la Brasov, pasionat

turist ardelean din secolul al XlX-lea
106

iar pe stnga de culmile prelungi ale muntilor

Tagla si magurile dinspre Poiana Mrului, iar spre
sud abruptul Umerilor Pietrei Craiului, iesit muIt
n afara ctre Saua Tmselului.
Cu popasuri scurte, urcm printre
pravlisurile aspre ale seninrilor, depsind prin
ocoluri sritorile firului vertical al Spirlei.
Aproape de linia crestei, ceva mai sus de al treilea
cablu, ntlnim zona plin de vegetatie a Brului de
Mijloc (1 890 m alt.), cingtoare de o rara
frumusete a masivului; primvara, ntreaga regiune
este parfumat de mireasma ntinselor covoare de
smirdar. n acest loc ia sfrsit, venind dinspre nordest, Brul de Mijloc (indice 26 C) si ncepe
portiunea aceluiasi bru orientata ctre sud-vest
(indice 28 D).
n treimea superioara, dincolo de Brul de
Mijloc, poteca se orienteaz ctre dreapta,
traversnd cteva viroage, dupa care revine la
stnga pn la un jgheab pietros, ceva mai dificil.
Ctrndu-ne cu prudent de-a lungul lui, ajungem
curnd n Saua Grindulul, aflat pe creasta Pietrei
Craiului.
Saua, marcata cu un stlp metalic, se afla ntre
vrful Grindului (2210 m) la dreapta si Piscul
Baciului sau vrful La Om (2238 m) la stnga. Din
Saua Grindului se ramific spre sud, la dreapta,
marcajul punct rosu (traseul 8. B) care conduce in
lungul Crestei Sudice, iar spre nord, la stinga,
acelasi marcaj, (traseul 8.C) conduce pe Creasta
Nordica a Pietrei Craiului. Orientati cu spatele in
107

directia din care am urcat, urmam spre stinga,

condusi de marcajul banda rosie, dispus foarte rar,
poteca conturata de-a lungul Crestei Nordice.
Dupa circa 350 m distanta si inainte de a ajunge pe
Virful Piscul Baciului, parasim creasta spre
dreapta, in coborire. Un stilp metalic, aflat ceva
mai jos, ne arata directia de mers. La circa 30 m
sub virf, apar primele semne ale marcajului banda
rosie, dispuse pe pietre, iar dupa 200 m distanta
intalnim inca un stalp metalic. Odata cu trecerea
de pe versantul vestic pe cel estic al masivului,
observam o schimbare brusca a decorului. Pe
versantul nord-vestic am urcat printre tancuri,
creste de piatra si hornuri adanci; pe versantul
rasaritean coboram, admirind un peisaj odihnitor,
acoperit cu pasuni intinse, strinse de cingatoarea
padurii de molid. Dela stalpul de marcaj amintit,
coboram o vreme pe grohotisul ce acopera poteca
desfasurata pe la baza coltilor Gainii, ai caror
pereti, se inalta in stanga.. In dreapta se vede
talvegul afund al unui fir din cele multe care
formeaza obarsia vaii Cheia de sub Grind. Mai jos,
cind stancile au ramas in urma, coboram
serpentinele mari taiate taiate pe Plaiul Grindului,
ale carui pasuni se intind ca un covor aruncat pe
sub Coltii Grindului, insirati foarte aproape de
Creasta Sudica. Inainte de a implini o ora de cand
coboram, ajungem pe platforma fostei cabane
Radu Negru (distrusa de o avalansa in anul 1953).
Pana aici sunt dispusi patru stalpi metalici care
folosesc mai ales pe timp de ceata pentru gasirea
108

refugiului Grind. La mica distanta de platforma

cabanei traversam un un vilcel inierbat si apoi,
orientandu-ne catre stanga, pe plai, ajungem la
refugiul Grind, situat la 1620 m alt. Refugiul este
un adapost modest, unde pot innopta, in conditii de
bivuac, 5-6 persoane. Distanta de la creasta la
refugiu este de circa o ora. Apa lipseste. De la
refugiul Grind pornesc in coborare doua marcaje:
banda rosie si banda albastra. Initial poteca se
orienteaza catre stanga, coborand panta repede a
unui valcel inierbat. Dupa circa 10 minute de la
refugiu marcajul banda albastra se abate catre
dreapta, conducand la cabana Brusturet si in
comuna Dimbovicioara (traseul 6. B). Traseul
nostru coboara din acest loc prin padure si iese
intr-o mica poiana, unde intalnim un stalp
indicator cu explicatii asupra drumului. De aici,
mergand de-a coasta, ajungem dupa cateva minute
la Sipotul Vladusca, izvor cu apa prinsa in
jgheaburi dispuse in cascada. Locul este marcat de
un stlp indicator cu tabla explicativa pentru
traseele din zona.
De la Sipotul Vladusca spre dreapta (sud) se
desprinde poteca marcat cu patru semne diferite cruce, band, triunghi albastru si triunghi rosu care conduc la urmtoarele obiective: comuna
Dmbovicioara prin satul Ciocanu (traseul 7. A),
cabana Brusturet (rraseul 6. Bj, Saua Funduri
(trascul 9. B) si satul Sirnea (traseul 15. A)
.Aceleasi marcaje, mpreuna cu cel al drumului
nostru, se succed sau snt dispuse la un loc si catre
109

stnga, n jos, pna la captul de sus al poienii

Vladusca, n punctul ,,La Table", pe care-1
ntlnim dup circa 300 m. Punctul ,,La Table",
unde sfrseste traseul nostru, este situat pe linia de
cumpn a Carpatilor, la circa 1 400 m alutudine.
El reprezint un important loc de rscruce pentru 8
trasee turistice marcate. Pe un stlp metalic se afl
fixata o tabl cu explicatii privind traseele turistice
din zon, artndu-se si directia n care pornesc
ele.
Pe
stnga

Banda rosie Refugiul Grind Piscul

Baciului
2 ore
Triunghi albastru Plaiul Foii prin
Funduri
6-7 ore
Cruce albastra Dimbovicioara, prin
Ciocanu
4-4 ore
Banda albastra Cabana Brusturet 1 ore,
Dimbovicioara
3 ore
Triunghi rosu Comuna Sirnea
2 ore
Pe
Triunghi rosu Cabana Curmatura 2 ore
dreapta Cruce rosie Zarnesti prin Prapastiisi
cabana Gura Rului
2 - 3 ore
In
Cruce rosie Zarnesti , prin Pestera
spate
3-3 ore
Bran prin Pestera
2 ore

Trasee de legtur spre cabana Curmtura

(trascul 15. C); Zrnesti prin valea Vldusca si
Prpstii (traseul 4. C); Zarnesti sau Bran prin
satuI Pestera (traseul 4. A).
110

1.B. PunctuI ,,La Table" - refugiuI Grind

- vrful La Om (PiscuI BaciuIui) - ,,La
Lanturi"- refugiuI Spirlea - cabana PlaiuI Foii
Marcaj: banda rosie Tirnp: 4-5 ore
Din punctul ,,La Table" ctre stnga
naintm prin raristile de molid si la scurt distant
ntlnim Sipotul Vladusca, cu apa prins n
jgheaburi de lemn. Ne aprovizionam cu ap,
deoarece de aici nainte nu mai avem accast
posibilitate. n continuare, marcajul se abate catre
dreapta, fiind indicat si de o sgeat. Urmnd
poteca spre refugiul Grind, strbatem initial mai
mult de-a coasta o rariste nierbat si apoi intrm
n pdure. Dup circa 10 minute de urcus, socotite
de la Sipotul Vldusca, ntlnim, venind din stnga,
semnul banda albastr (varianta a traseului 6. A
pentru drumetii ce vin din Dimbovicioara).
Ceva mai sus de ramificatia mentionat ne apar,
prin perdeaua padurii, Coltii Grindului si, deasupra
lor, pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului, Muchia
Grindului. Relum urcusul, urmnd poteca
presrat cnd cu bolovani, cnd cu grohotisuri
mrunte. De la limita superioar a pdurii, ctiva
stlpi metalici ne arat directia de mers pe Plaiui
Grindului pn la refugiul Grind (1 620 m alt.),
unde pot nnopta 5-6 persoane n conditii de
bivuac. De la refugiul Grind putem admira peisaje
de o rar frumusete. Catre nord vedem: Coltii
Grindului, aflati pe dreapta vaii Cheia de sub
Grind, Piscul Baciului, pe care-1 identificam dup
nftisarea lui masiv, Coltii Ginii, cu creasta
111

care coboara n trepte de sub Piscul Baciului,

Plaiul Grindului, pasune vasta asternut ca un
covor sub meterezele nalte alc muntelui, si
Creasta Sudica, profilata ca o diadema pe bolta
cerului. n sfrsit, cu firele de obrsie ale vii Cheia
de sub Grind, prelungite prin Hornurile Grindului
pn la linia crestei, ncheiem elementele
peisagistice ale versantului estic. n urm, spre
sud, peste negrul pdurilor, se vd Magurile
Branului, adpostite de blocul masiv al Bucegilor
care nchide zarea.
Din faa refugiului urcm serpentinele largi
conturate pe Plaiul Grindului ctre coama de piatr
denumit Coltii Ginii. Ajunsi la baza acestora, ne
orientm la stnga, pe sub colti, si urcm din greu
printr-o zon presarat cu grohotis. Pe aceast
distanta deosebim n stnga talvegul vii Cheia de
sub Grind, dincolo de care vedem firele ce
formeaz in amonte cele patru hornuri ale
Grindului, conturate adnc printre Coltii Grindului.
Partea final a urcusului nostru, destul de
nclinata, sfrseste n apropierea celui mai nalt vrf
al masivului, Piscul Baciului sau vrful La Om (2
238 m alt.), punct din care se ramific drumul de
creast, marcat cu punct rosu catre dreapta, pe
Creasta Nordic (traseul 8. D).
De pe vrf se desfsoar un decor
impresionant, mai ales spre apus, unde masivul
lezer-Papusa, acoperit pe culme cu psuni ntinse,
se evidentiaz cel mai mult. Valea adnc a
Dmbovitei l ncinge pe la nord si pe la est,
112

fcndu-l s para mai nalt. La dreapta, pierdut n

pcla strvezie, Fgrasul si nalt crestetul, cu
nenumratele sale vrfuri brzdate de albul
zpezilor cuibrite prin vguni pn vara trziu.
Aici, pe creasta Pietrei Craiului, asezat ca un
meterez de-a curmezisul lantului principal al
Carpatilor, se deschide una dintre cele mai
cuprinztoare panorame si nu gresim spunnd c n
zilele senine putem parcurge muntii cu privirea din
dreptul Ceahlaului pn dincolo de Cozia, n
munii Cptnii.
Relund drumul de la vrful La Om, ne
orientm ctre stnga (sud), cobornd pe creast o
distant de circa 350 m pn n Saua Grindului,
care desparte vrful La Om de vrful Grindului.
Din acest loc se desprinde ctre sud traseul 8.B pe
Creasta Sudica. n Saua Grindului, un stlp metalic
marcheaz punctul unde vom prasi creasta,
cobornd ctre dreapta n lungul unui jgheab de
piatr, lung de circa 60 m. Coborrea sfrseste pe
un prag nclinat pe care-1 urmm ctre stnga;
curnd schimbm directia spre dreapta si, dup ce
depsim cteva viroage presrate cu obstacole de
mic nltime, ajungem pe Brul de Mijloc,
cingtoare cu vegetatie abundenta, crescut pe faa
muntelui att pe versantul vestic, ct si pe cel nordvestic.
n acest loc, la 1890 m alt., sfrscsc, venind
din stnga si din dreapta. tronsoanele traseului
Brului de Mijloc, descris la indice 28.1) si 26. C,
care ncep, primul de sub Peretele Marelui
113

Grohotis, iar al doilea din Padina lui Caline. Mai

jos de bru, poteca se nscrie n lungul unui vlcel,
la capatul caruia ntlnim primul cablu. n
continuare, orientndu-ne usor catre stnga,
naintam de-a lungul unui pasaj expus, unde vom
avea gril sa nu dislocm pietrele, pentru a proteja
eventualele grupuri de turisti aflate sub noi.
Urmeaza o sritoare nalt pe care o depsim,
folosind pentru sprijin cel de-al doilea cablu.
Ca si celelalte dou, al treilea cablu ofer un plus
de siguranta pentru depsirea unui obstacol mai
nclinat. n portiunea final a Westwandului, n
stnga snt cteva ferestre1 naturale prin care apare,
ca ntr-un cadru fotografic, peisalul mpdurit de la
baza abruptului.
Coborrea continu pe un jgheab nclinat
care sfrseste n punctul La Zaplaz", situat sub
ferestrele suspendate prin care am privit. Culmea
nierbat a punctului La Zaplaz" delimiteaz
obrsia Brsei Tmasului aflat spre sud-vest, de
firele vaii Spirlea, atlate spre nord-est.
Din punctul "La Zaplaz", traseul prezint o
variant marcat cu semnul cruce rosie si spre
final si cu band rosie; ambele conduc pe la
obrsia Brsei Tmasului n Saua Tmselului
(legatur cu traseul 9. C).
1

Aceste ferestre" snt formate atit prin actiunea nghetului

si dezghetului (dezagregare prin gelivatie), ct si prin
actiunea apelor de siroire, rezultate din ploi si din topirea
zpezilor
114

Drumul nostru coboara ctre dreapta 130 m

diferent de nivel, n lungul unei limbi de grohotis,
punctat cu verdeata si jnepenisuri. Apoi se abate
ctre stnga, trece printre ctiva colti de stnca si
ajunge pe a doua limb de grohotis. Din dreptul
grohotisului, la dreapta, urmeaza o creast
secundar pn la refugiul Spirlea. Din faa
refugiului, poteca coboar ctre dreapta printre
lstrisuri si sfrseste dupa circa 10 minute ntr-o
poiana mic, situat pe valea Spirlei.
Ceva mai jos, n lungul vii, ntilnim unda
cristalin a apei, a crei lips am simtit-o atta
timp.
Din acet loc ncepe drumul foresticr. Cobornd pe
el, depasim confluenta Spirlei cu Brsa Tmasului,
iar mai jos si pe cea a vii Vldusca. De aici, n
continuare, Brsa Tamasului ne va fi cluza pn
la cabana Plaiul Foii. Pe aceast distant trecem
prin dreptul cldirii unde si au tabra pionierii si
pe la confluenta prului Runcu cu Brsa
Tmasului. De retinut c n amonte de aceasta
confluent pe Plaiul Mare por-nesc marcajele
traseeior 5. A, 9 si 12.
1.C. Cabana Plaiul Foii - Zrnesti
Marcaj: band rosie Timp: 3 ore
De la cabana Plaiul Foii pn la Zrnesti snt
circa 13 km. Traseul se desfsoar pe sosea, de-a
lungul Brsei Mari, trecnd pe la Gura Brsei (km
10,500) si Vadul de Mijloc (km 9). n dreptul km
7,900 ntlnim saivanul denumit "Sub Bortila";
115

urmatoarele puncte pe la care trece traseul nostru

pn la Zrnesti snt: Crucea lui Grnita, troit
situat la km 6, si Priboaia, punct de ramificatie
nemarcat spre valea Crpturii. Din dreptul
punctului Priboaia pn la captul de sus al
Zrnesti mai snt circa 3 km. n continuare urmm
strzile Toplita, Vntori, Tei, 1 Mai si 6 Martie,
care se nlantuiesc, ultima conducndu-ne la statia
C.F.R. Zrnesti.
ZRNESTI - CABANA GURA RIULUI POIANA ZNOAGA - CABANA
CURMTURA - SAUA CRPTURII VALEA CRPTURII - ZRNESTI
(si traseul n sens invers)
2. Zrnesti - cabana Gura RuIui - poiana
Znoaga - cabana Curmtura
Marcaj: band galben Timp: 2-3 ore
De la statia C.F.R. Zrnesti pn n dreptul
Fntnii lui Botorog (circa 4 km), parcursul este
comun cu cel al traseului 4. B (descris la pag. 90)
pna la semnalarea n text a ramificatiei. Din
dreptul Fntnii lui Botorog, drumul nostru se
orienteaz ctre dreapta, fiind semnalat si de un
stlp indicator. Drumul, marcat abia de aici nainte,
ne conduce n urcus domol de-a lungul Padinei lui
D-nisor, vale adncit n stnga noastra. Curnd
traversm valea pe malul ei drept si, urcnd de-a
lungul unor serpentine largi conturate prin pdurea
de foioase, ajungem (dupa 45 minute) la un izvor,
116

amenajat n dreapta drumului. Dincolo de acesta,

locurile devin mai nclinate, iar n dreapta se
adncesc viroage prin care clipocesc praie firave
ce si au izvoarele ceva mai sus. Urcusul n aceasta
zon este mai greu, dar sfrseste dup scurt
distant n golul ocupat de poiana Zanoaga.
Abatndu-ne usor ctre dreapta, urcm n
diagonal prin marea poian. n mijlocul ei
deosebim un stlp indicator, din dreptul cruia,
catre dreapta, ncepe traseul 17 (marcat cu punct
albastru) peste Piatra Mic.
Ultima portiune a traseului spre cabana Curmtura
o parcurgem prin pdure, ntrezrind cnd si cnd
abruptul rasritean si Creasta Nordic a Pietrei
Craiului.
La iesirea din pdure, dintr-un loc deschis,
vedem n stnga Poiana din Mijloc, punctat de
cteva case, iar la dreapta, peste molidis,
Glbenoasa, perete de culoare ruginie, pe verticala
cruia se desfsoar traseul alpin denumit Fisura
de Cristal. Dup circa 3 ore de mers, socotite de la
Zrnesti, ajungem la cabana Curmtura (1 470 m
alt.), unde ia sfrsit prima parte a traseului marcat
cu band galben.
Trasee de legtur spre: Piatra Mic pe la
Saua Crpturii (traseul 17); Zrnesti prin valea
Crpturii (traseul 2. A); Creasta Nordic a
Pietrei Craiului pe la Saua Crpturii (traseul 8);
Creasta Nordic prin Saua Padinei nchise (cu
legatura pentru Brna Caprelor) (traseul 3. E);
Creasta Nordica prin Padinile Frumoase la
117

refugiul de la Vrful Ascutit (traseul 14); punctul

,,La Table" prin poiana Martoiu (traseul 15); satul
Pestera peste muntele Toanches (traseul 16);
Zrnesti prin Prpstii (traseul 3. C); Zrnesti
prin poiana Znoaga (traseul 2. C).

2.A. Cabana Curmtura - valea

Crpturii - Zrnesti
Marcaj: banda galbena Timp: 2-3 ore.
Parcursul acestui traseu ncepe din poteca ce
vine de la Zrnesti prin poiana Znoaga.
Ramificatia este situat la circa 10 m de tabana si
este semnalat de un stlp cu tabl indicatoare. De
aici ne abatem la stnga, urcnd spre pdurea de
molid revrsat de la creast pe versantul sudic al
Pietrci Mici. Dup circa 20 minute socotite de la
cabana Curmtura, ajungem n Saua Crpturii,
punct de rascruce pentru traseele marcate n
aceast regiune. n dreapta continua traseul 17
(peste Piatra Mic), iar n stnga traseul de creast
al Pietrei Craiului (traseul 8).
Urmm marcajul nostru, care intersecteaz
creasta, si coborm prin pdure, pe versantul
nordic, ajungnd n talvegul bolovnos al vii
Crpturii. Inainte de a lua contact cu firul vii,
trecem pe la baza marilor turnuri, unde se afl
Sipotul Crpaturii, izvor prins n cuc sub cel mai
spectacujos turn din regiune: Acul Crpturii.
Dincolo de sipot, poteca se nscrie pe firul vii,
adncit ntre Piatra CraiuIui (stnga) si Piatra
118

Mic (dreapta).
Calcnd cu atentie, coborm fr un orizont
prea larg, trecnd pe la baza numeroaselor trasee
alpine stabilite pe verticala peretilor de alpinistii
din Zrnesti si mentionate la capitolul "Alpinism".
Dup o ora de coborre, socotit din Saua
Crpturii, iesim din padure. n fat, peste apa
Brsei Mari, se nalta Pleasa, culme mpadurit,
ajungit din muntii Tagla. La stnga, prin poieni,
chiar din locul unde ne aflm, se contureaz
poteca marcat cu band albastra spre Diana, cu
legtura pentru Creasta Nordic (trascul 3).
Din acest punct ne orientm ctre dreapta,
mergnd mai mult de-a coasta si n coborre usoar
prin poienile cu fnete, revrsate pe coastele
muntelui Piatra Mica. Marcajul banda albastra,
dispus pc copaci sau lespezi, alterneaz cu ccl al
drumului nostru. Intersectnd frecvent mici praie
sau trecnd pe lng izvoare amenajate, ne
apropiem de Zarnesti, ale crui case le vcdem n
fat. Prin poienilc de sub Piatra Mica, denumite
,,Sub Brc", poteca se lrgeste, devenind un drum
de crut conturat n coborre printre tarini. El
sfrseste mai jos, n soseaua local, la circa 300 m
de primele cldiri ale orasului. Din acest loc catre
stnga, pe sosea, se ramific traseul 1 spre cabana
Plaiul Foii. Continum drumul ctre dreapta,
urmnd strzile Toplita, Vntori, Tei, 1 Mai si 6
Martie care se nlantuiesc, ultima conducndu-ne
la statia C. F. R. Zarnesti.
119

2.B. Zrnesti - valea Crpturii - cabana

Curmtura
Marcaj: band galben Timp: 3-3 ore
De la statia C. F. R. Zarnesti pn n dreptul
vii Crpaturii (circa 1'/2 or) urmm descricrca
traseului 3 de la pag. 73, pn la semnalarea n text
a ramificatiei. Din punctul de ramificatie ne
abatem la stnga urmnd poteca noastr, conturat
pc valea Crpturii, prin pdure, angalndu-ne ntrun urcus mai sustinut. Dup circa 900 m de mers,
valea se ngusteaz, fiind strns ntre doi pereti
nalti. Din acest loc urcm mult vreme numai
printre blocuri de stnc sau zone cu grohotis,
admirnd turnurile ridicate din Mijlocul padurii sau
vegetatia crescut n lungul vii.
Dup circa 2l/2 ore de la plecarea din
Zrnesti, ajungem sub Acul Crapturii.
Pretutindeni n aceast portiune se gsesc pereti
nalti, pe vertica1a carora alpinistii au stabilit
trasee care astzi ne fac cinste. Nu putem uita c
primul alpinist care a stabilit escalada pe Acul
Crpturii a fost vechiul si neobositul cercettor al
Pietrei Craiului, Constantin (Titi) lonescu,
colaborator al lui lon lonescu-Dunreanu, autorul
primelor lucrari turistice referitoare la Piatra
Craiului. La baza Acului Crpturii curge apa
izvorului Sipotul Crpturii. Relund drumul,
urcm sustinut, strecurndu-ne pe la baza ctorva
turnuri ce se succed, dincolo de care intram n
pdurea de molid ce ia sfrsit la creast. Cnd iesim
la gol, sntem n Saua Crpaturii. Un stilp indicator
120

arata ramificatia celor dou trasee marcate: ctre

dreapta sprc creasta Pictrei Craiului (traseul S);
ctre stnga spre Piatra Mic (traseul 17). Far ca
traseul nostru s aib n acest loc vreo indicatic
special, coborm din Saua Crpturii, oricntati
jumtatc la stnga, urmrind o potec larg n
lungul creia ntlnim si marcajul. Dup circa 15
minute ajungem la cabana Curmtura, undc prima
portiune a traseului ia sfrsit.
Traseele de legtur de la cabana
Curmtura snt indicate la trascul 2.
2.C. Cabana Curmtura - poiana
Znoaga - cabana Gura RuIui - Zrnesti
Marcaj: banda galbena Timp: 2-3 ore
De la cabana Curmtura, poteca se abatc
ctre stnga (nord-est), traversnd cnd zone
mpdurite, cnd molidisuri situate pe versantul
sudic al Pietrei Mici. Din dreptul unui luminis
putcm privi n stnga, deasupra pdurii, Perctele
Galbenoasa, a carui culoarc galben-ruginie a
sugerat probabil denumirea. Mergnd tot de-a
coasta, reintram n pdure, parcurgnd o distant
mai lung. Cnd iesim la gol sntem n poiana
Znoaga. Cam din Mijlocul poienii se ramifica
spre stnga marcajul cu punct albastru, dispus n
circuit peste Piatra Mic (traseul 17). Pe una din
sgetile fixate la ramificatia potecilor ni se dau
indicatii asupra timpului de mers. De la stlpul
indicator coborm, orientndu-ne usor catre
dreapta. Pe aceast distanta admirm n departari
121

culmea masiv a Bucegilor, care domin culoarul

Branului, presarat cu asezri risipite. La captul de
jos al poienii Znoaga (marcat de un stlp
indicator) intrm n pdure, cobornd, nsotiti pe
stinga de albia ctorva fire de obrsie ale Padinei
lui Dnisor. Treptat, locuri1e se domolesc.
Serpentinele largi si odihnitoare ne poart prin
pdurea de foioase ce acoper Piatra Mic. Dup
circa 40 minute dc mers prin pdure ajungcm n
Padina lui Dnisor, vale a crei albie o traversm,
pentru ca n continuarc, pe malul ei stng, s
coborm pna n soseaua forestier ce vine din
Prpstii. De aici, spre stnga, pe lnga Fntna lui
Botorog, coborm pe soseaua forestiera, fr
marcaj, pn n Zrncsti.
Descrierea acestei portiuni, la pag. 90
(traseul 4. A).
ZARNESTI - ZONA FOSTULUI REFUGIU
DIANA - BRINA CAPRELOR - SAUA
PADINEI INCHISE PE CREASTA NORDIC
A PIETREI
CRAIULUI - CABANA CURMTURA PRPSTII - ZRNESTI
(si traseuI in sens invers)
3. Zrneti - zona fostuIui refugiu Diana
Marcaj: banda albastr Timp: 2-3 ore
TraseuI are parcurs comun pn la
semnalarea n text a ramificatiei pcntru turistii care
merg la cabana Curmatura pe traseul 2. B (marcat
122

cu band galbena) si alpinistii care vor s

ntreprinda cscalade n zonele arterelor de baz
(indice 22, 23, 29, 24). Din faa statiei C. F. R.
Zrnesti ne orientm ctre vest (la dreapta),
urmnd str. 6 Martie pn la piata central a
orasuIui, unde identificm harta traseelor turistice
marcate din masivul Piatra Craiului si mprejurimi,
precum si o serie de explicatii scrise pe dou table
indicatoare.
Din dreptul tablelor indicatoare, coborm pe
str. 1 Mai, condusi initial de marcajul banda rosie.
Dup o scurta distant ne abatem ctre stnga pe
str. Tei, urcnd n panta pn n dreptul casei cu
numarul 10. De aici urmm str. Vntorilor si apoi
str. Toplita, care se prelungeste la iesirea din oras
cu o sosea local. Din dreptul ultimei case situat
pe str. Toplita, naintm pe sosea circa 300 m, pn
ntlnim n stnga cteva tufe de rchit, punct din
care prsim soseaua ctre stnga, pe un drum de
tara conturat printre culturi (stlp indicator). Dup
acest pasaj ncepem un urcus desfsurat n
diagonala ctre dreapta, pc coastcle muntelui
Piatra Mic. Prin locurile acoperite de fnete
identificm semnul drumului nostru, dispus pe
lespezi sau copaci, alternnd cu marcajul band
galben. Cluziti dc drumul bine conturat,
strbtem de-a coasta, n urcus usor, poienile dc
,,Sub Brc" (denumire local pentru zona de fnete
de pc versantul nordic al Pietrei Mici), revrsate
de la poala pdurii. Admirnd peisalul din fata,
prelungit n lungul vaii Brsei Mari n zcci de
123

planuri, ajungem dup circa l or n dreptul vaii

Crpturii, al carci uluc adnc desparte Piatra Mic
de Piatra CraiuIui. n acest punct, la 980 m alt.,
drumurile se despart: ctre stnga, pe valca
Crpturii, se desfasoar n continuare traseul 2. B,
marcat cu band galben (care conduce la cabana
Curmtura), si itinerarul pn baza arterei (indice
22).
De la ramificatia traseului, pe valea
Crpaturii, drumul nostru traverseaza aceast vale
si ptrunde n Padina lui Man, din cuprinsul creia,
la circa 520 m distant, ncepe marcajul prin
Padina Hotarului (1 015 m alt. - 1 or si 40 minute
dc la Zrnesti, traseul 18). De aici, la circa 160 m
distant, trecem prin dreptul "Cuptoru1ui din
Padina lui Man"1, care nu se vede, fiind ascuns de
rariste.
Prin aceste locuri odilmitoare, poteca
noastr urc n panta domoal', intcrsectnd la
diferite distante Padina Chicerii si Padina CaluIui
si nc dou-trei viroage prin care curge ap. La
sfrsitul intervalului intram n poiana de sub Saua
Chiliilor, pc care o identificm dup izvorul din
dreptul potecii si dup crucile ridicate att aici, ct
si pc vrful unei stnci aflate mai sus, n dreapta.
1

Cuptorul din Padina lui Man se afl la circa 60 m n

stnga potecii: el este de fapt o ni, asemntoare cu
ruinele ce-1 poart, n care, dupa cum spune povestea, siau copt pinea calugrii ce locuiau la pestera din Coltul
Chiliilor.
124

Deasupra poienii vedem Coltul Chiliilor (1 125 m

alt.), vrf acoperit pn n crestet cu pdure. Izvorul
din poiana de sub Saua Chiliilor este situat la circa
1080 m alt.; din dreptul lui se ramific spre
dreapta traseul nemarcat spre pestera din Coltul
Chiliilor, unde oamenii refugiati n urma invaziei
otomane din anul 1421 au amenajat un schit,
existent si astzi.
Continund drumul, urcm n Saua Chiliilor,
mic punte de legtur ntre Coltul Chiliilor si
abruptul Pietrei Craiului. Curnd intrm n padure,
dup o distant de circa 450 m, ntlnim
ramificatia marcat cu semnul cruce rosie a
traseului 19, care conduce prin Padina Sindileriei
(1 240 m alt.; 2 ore si 10 minute de la Zrnesti).
De la ramificatia mentionat ncepem un
urcus sustinut, desfasurat n serpentine scurte prin
zmeuris si lstrisuri. Dup circa 650 m, socotiti
din dreptul stlpului indicator al Padinei
Sindileriei, ajungem n punctul de intrare spre
Padina nchis (1 290 m alt.), o vale de abrupt, n
cuprinsul crcia alpinistii din Zrnesti au stabilit
cele mai lungi si dificile trasee din ntregul masiv.
Itinerarul prin Padina Inchisa nu este marcat, fiind
accesibil numai turistilor obisnuiti cu ctararea pe
stnci si alpinistilor.
Pentru Padina nchisa, vezi artera de baz
indice 23.
Ultimii 600 m ce ne mai despart de zona
fostului refugiu Diana. i parcurgem n lungul unei
poteci al crei parcurs se domoleste spre sfrsit. n
125

poiana Curmtura Prapstiilor, 1 510 m alt., unde

a fost refugiul Diana, ajungem dup circa 3 ore de
drum. Aici se ncheie prima portiune a drumului
nostru.
Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii
prin Valea Ursilor (traseul 10.A); Creasta
Nordic a Pietrci Craiului prin Padina Popii
(traseul 20); Creasta Nordic a Pietrei Craiului
pe Brna Caprelor la Saua Padinei nchise (1 955
m alt.) si cabana Curmtura (traseele 3.A si 3.B);
zona fostului refugiu Diana-Zrnesti (traseul 3.G).
3.A. Zona fostuIui refugiu Diana - Brna
Caprelor1- Saua Padinei nchise pe Creasta
Nordic a Pietrei CraiuIui
Marcaj: band albastra Timp: 1-2 ore
La punctul de rascruce a traseelor turistice
din poiana Curmtura Prpstiilor, unde a fost
refugiul Diana, se afl un stlp de marcaj cu sgeti
indicatoare. Pe una din acestea ni se d urmtoarea
explicatie referitoare la traseul nostru: prin Brna
Caprelor la creasta, 2 ore. Initial, marcajele cu
band albastr snt mai rare, dar poteca, bine
conturat, ne conduce prin lastris si zmeuris,
urcnd ctre stnga n panta domoal. Curnd
intrm n padurea de molid limitata n dreapta de
peretele Turnului Mic al Dianei. Dupa circa 270 m
1

Denumirea mai veche de Brul sau Brna Padinei

Inchise (si uneori Gemsensteig) este astzi tot mai rar
folosit de drumei.
126

distant de la fostul refugiu, ntr-un punct unde

peretele se arcuieste n afar, trecem pe la baza
traseului alpin de gradul 3.A ,,Medardus" (1 580 m
alt.). Un molid cu vrful ciont, o fisur deschis si
pitoanele nsirate pe verticala snt repcrelc de baz
ale traseului. Din acest loc, poteca, degajat de
perdeaua pdurii, se contureaz n diagonal si n
urcus, purtndu-ne printr-o regiune dispus n
amfiteatru si aglomerata de numeroase tancuri si
creste, tentante pentru amatorii de crare pe
stnci.
Pe distanta strbtut, la 1630 m alt.,
ntlnim Grota Caprelor, cavitate de mici
dimensiuni (10-12 m), care si deschide gura
umeda si rece n dreapta potecii. Ceva mai sus de
aceasta, o muchie proeminent, iesit n drumul
nostru, marcheaz intrarea pc traseul alpin de
gradul l.B, denumit ,,Muchia din Brna Caprelor".
Ocolind muchia, ajungem pe o mic platform
nierbat, dc unde putcm privi fr opreliste n
Padina nchis, valc strluit de pereti foarte mari.
De aici, Brna Caprelor, minunat prisp nverzit,
desfsurat pe flancul stng al Padinei nchise, ne
poarta peste prvlisuri de stnca, fra s solicite
cunostinte sau nsusiri de alpinist.
O lume de ancuri si muchii ascutite ca lama
se nalt vertical la creasta principal. Pretutindeni,
aceste forrne ncrememte ne retin privirea, iar
gndul cauta s reconstituie uriasa fort care a
rsturnat stratelc de piatr alb, asezndu-le
127

vertical. ntr-un loc, unde panta este mai abrupt,

s-a montat un cablu ajuttor. Din dreptul acestuia
traversm de-a coasta, parcurgnd un amfiteatru.
Intervalul ia sfrsit pe o creast, de unde alpinistii
pot cobor pe feele nierbate pn n firul principal
al Padinei Inchise, pentru a escalada unul din
numeroasele trasce alpine stabilitc n aceast
regiunc. Pentru traseele alpine din Padina nchis,
vezi indice 23.
nainte de a relua drumul nostru marcat,
privim pe versantul opus al vii, unde se nalt
peretele striat de numeroase fisuri verticalc,
denumit ,,Orga Mare". Din acest punct, n care
amatorii dc fotografii zabovesc mai muIt, urcusuI
se desfasoara cnd pe coastele nierbate, cnd n
lungul firelor de obrsie alc Padinei nchise,
rsfirate pe faa muntelui, ca un evantai.
Grohotisurile, micilc saritori sau plcurile de
jnepeni ntlnite n calea noastr snt obstacole fara
important, pe care le depasim cu minimum de
efort. Dup circa l or, poteca sc apropie mult dc
pcretcle aflat in dreapta noastr. O grot mai
nalt, ca o nisa, ne atrage atentia nca de la
distant. Ceva mai sus, la 10..15 m de ea, ajungcm
,,La Gvan"; izvor firav, aflat la cea mai marc
altitudine din masiv (1 880 m). Apa lui limpede si
rece se adun ntr-o covat natural din interiorul
unci nise. Aparitia izvorului, locurile minunate n
care am aiuns si oboseala drumului impun un
repaus, prilej de contemplare a regiunii.
Din punctul ,,La Gvan", poteca si schimb
128

nfatisarea. Grohotisurile prin care am urcat au luat

sfrsit si acum, n panta domoala, traversam oblic,
ctre stnga, marele amfiteatru pe care-1 formeaza
Padina nchis n aceast parte. Pe msura ce
urcam, decorul aspru al pravlisurilor de piatra
alba dispare, ascuns de perdeaua pIcurilor de
jnepeni crescuti pretutindeni. Dup circa 20
minute, socotite de la izvor, ajungem pe Creasta
Nordic a Pietrei Craiului, n Saua Padinei nchise,
la 1 955 m alt., unde putem recunoaste profilul
muntilor nconjurtori. n dreapta si n stnga se
ajungeste Creasta Nordic a Pietrei Craiului. n
fata, jos, se vede cabana Curmatura, deasupra
creia se nalta Piatra Mic, iar dincolo de aceasta,
peste pdure, se vd Magurile Branului, punctate
de casele rzletite sau grupate ale satelor Magura,
Pestera, Sirnea, Moieciu etc. n ultimul plan,
masivul Bucegi nchide zarea cu coama lui nalt.
n Saua Padinei nchise, unde traseul nostru ia
sfrsit, citim pe sgetile unui stlp de marcaj
indicatii asupra traseului, iar pe o tabl mai mare
ni se arat directiile si timpii spre diferitele
obiective de pe Creasta Nordica a Pietrei Craiului.
I.a ramificatiile sau obiectivele citatc pe tabl ne
conduce marcajul de creast: punct rosu.
Trasee de legtura spre: vrful Turnul si
cabana Curmtura prin Saua Crapturii (traseul
8.E); cabana Curmtura pe versantul estic
(traseul 3.B); Creasta Nordica spre zona
refugiului de la Vrful Ascutit (traseul 8); zona
fostului refugiu Diana si Zarnesti prin Brna
129

Caprelor (traseele 3.F si 3.G).

3.B. Saua Padinei nchise pe Creasta
Nordic a Pietrei CraiuIui - versantuI estic al
Pietrei CraiuIui - cabana Curmtura
Marcaj: banda albastra : Timp: 1-1 ora
Saua Padinei nchise se afla pe Creast
Nordica a Pietrei Craiului, la 1 955 m alt. Ea este
delimitata la nord (stnga) de vrful Padina nchis,
iar la sud (dreapta) de vrful Padina Popii. Prin
deschiderea ei trece marcajul banda albastra, de la
Diana la cabana Curmatura. Locul este marcat de
un stlp indicator.
Din dreptul stlpului urmm marcajul banda
albastr, cobornd n diagonal ctre dreapta (sud).
Dupa circa 1C0 m, poteca se nscrie n lungul unui
vlcel usor nierbat, afluent al vii Curmaturii.
Urmnd serpentinele scurte, coborm atent, evitnd
micile obstacole de pe traseu, ntlnite mai ales n
ultima portiune a vlcelului, unde naintarea se
face pc un grohotis instabil. Printr-o abatere la
stnga, prsim vlcelul si, de-a lungul unei brne,
intrm pentru scurt vreme n padurea de molid,
aninata pe coasta muntelui. Dincolo de pdure
depasim prin catrare usoar o mica sritoare si
apoi, pentru a evita rupturile de pant, urmrim
prin ocol, de la stnga la dreapta, pragul de piatr
presrat cu grohotis, pe sub Peretele Alveolelor.
Din aceste locuri nalte privim n fa si
ctre stnga culmea stncoas a Pietrei Mici, pe
care se contureaz poteca marcat. La 1 670 m alt.
130

intrm n padurea de molid. Copaci grosi

mrginesc poteca noastr, strecurat n serpentine
repezi printre blocuri stncoase sau grohotisuri.
Intervalul ia sfrsit pe un picior de munte, n lungul
cruia poteca se contureaz pn aproape de
cabana Curmtura. Pe aceast portiune vedem n
stnga, nltata din negrul pdurii, ,,I.ocomotiva",
creast de piatr prelungit ctre sud din
Curmtura Pictrei. Curnd ntlnim, venind din
dreapta, o poteca turistica marcat cu mai multe
semne, care, unita cu a noastra, ne conduce la
cabana Curmatura.
Traseele de legtur de la cabana
Curmatura snt descrise la pag.70. (traseul 2).
3.C. Cabana Curmtura - Prpstii cabana Gura RuIui - Zrnesti
Marcaj. banda albastr T'imp: 3 ore
Traseul prin Prpastii porneste de la cabana
Curmtura catrre vest (stnga, cum privim cabana
n fata). La circa 40 m de la plecare ntlnim un
stlp indicator. Din acest punct coborm prin
pdure, condusi si de alte trei marcaje turistice:
triunghi galben, triunghi rosu si triunghi albastru.
La iesirea din padure, n zona defrisata pe care o
ntlnim curnd, se ramific traseul 14 (marcat cu
triunghi albastru), spre Creasta Nordica prin
Padinile Frumoase.
Drumul nostru coboara n lungul vii
Curmaturii. Dup cteva sute de metri, poteca si
marcajul prsesc valea, conducndu-ne spre
131

dreapta, printr-o zona mpadurita, traversat de

cteva praie firave. I.a limita dc sus a pasajului,
ajungem n Poiana Curmaturii, unde se aflu o
stn. Dincolo de ea ntlnim un stlp indicator,
montat n punctul de rscruce a drumurilor. Ctre
dreapta se abat traseul 16 (marcaj triunghi galben)
si traseul 15 (marcaj triunghi rosu), care conduc n
satul Pestera si respectiv n poiana Vldusca. Din
Poiana Curmturii mai privim o dat creasta
Pietrei Craiului, ai carei pereti albi se nalt
deasupra pdurii aninate pe coastele abruptului
estic. n stnga, Piatra Mic prezinta peretele de
culoare ruginie, denumit Glbenoasa, pe verticala
caruia s-a stabilit de ctre alpinisti traseul Fisura
de Cristal. Relund drumul din dreptul stlpului de
marcaj, ne ndreptm ctre stnga, urcnd pn pe
culmea piscului Curmturii, care desparte valea
Curmturii (stnga) de valea Suchelnita (dreapta).
De-a lungul ei s-a realizat un drum larg pe care au
circulat tractoarele ce transportau lemne. Drumul
ne conduce n coborre circa 30 minute, socotite de
1a stna veche din Curmtura. Dup acest interval
de timp ajungem ntr-un punct din care avem doua
posibilitti de a continua coborrea: pe traseul
vechi; pe traseul nou.
Poteca traseului vechi se desprinde din
drumul pc care am venit, ctre stnga, n coborre
direct pna n valea umeda si ntunecoas a
Curmturii. De aici, urmnd firul vii n aval,
ajungem (dup circa 60 m) pe drumul forestier,
chiar n punctul de ntlnire cu traseul nou.
132

Drumul nou se contureaz o vreme pe

versantul nordic al piscului Coltului Scris, trece
apoi pe cel estic si ajunge n final n valea Cheii,
unde face legtura cu drumul forestier ce vine de
la Zarnesti. Din punctul de ntlnire al drumurilor
ne orientm catre stnga si, cobornd pe sosea,
ajungem (dupa circa 1 km) la confluenta vilor
Curmatura si Cheia, care formeaza n continuare
Rul Zrnestilor. Aici este locul unde cele dou
variante se unesc si tot de aici n aval ncep
Prpastiile, chei crora li se mai spune si
Prpstiile Zarnestilor, strbtute pe toata
desfasurarea lor de sosea. Prin Prpstii, n
portiunea initial, Rul Zrnestilor are doi afluenti,
mai mult far ap: unul pe stnga (Znoaga), altul
pe dreapta (Vldusca).
De la gura vaii Vldusca se desprinde catre
dreapta marcajul traseului 4. Aval de confluenta
V1adusci (unde snt dou colibe prasite),
Prpstiile snt mrginite pe dreapta de peretele
Toanchesului, iar pe stnga de cel al Znoagei.
Spre deosebire de prima portiune a cheilor, aici
pravlisurile snt mai nalte si mai salbatice. Pe
verticala lor alpinistii au stabilit numeroase trasee,
unele de dificultatea gr. 5 B. Numele fiecrui
traseu este scris cu vopsea rosie n punctul de
ncepere a escaladei. Dup o distant de circa 3
km, Prpstiile si pierd din maretie. Locul
peretilor 1-au luat versantii mpaduriti. Valea este
mai luminoas si, ntr-un fel, mai putin apstoare.
Rul si-a ncropit o und care apare si dispare sub
133

patul de grohotis. Prin aceste locuri vedem

ramificat, catre dreapta, marcajul traseuIui 4.B
care conduce n punctul ,,La Table". Tot aici
sfrseste si marcajul traseului nostru. Din dreptul
ramificatiei amintite, la 150 m aval, se desprinde
ctre dreapta, peste Podul Mgurii, DC 57 spre
comuna Mgura. Ceva mai jos pe stnga vedem
Fntna lui Botorog, din dreptul creia se ramific
traseul 2 spre cabana Curmtura. n continuare,
traseul pn la Zrnesti este descris la pag. 90
(traseuI 4.A), de la semnalarea n text a Fntnii lui
Botorog.
3.D. Zrnesti - cabana Gura RuIui Prpstii - cabana Curmtura
Marcai: banda albastra Timp: 3 ore
Descrierea traseului de la statia C.F.R.
Zrnesti pn la Fntna lui Botorog fiind comun,
o gsim redat la traseul 4.B (pag. 9C.). De la
Fntna lui Botorog urmm soseaua forestier n
continuare. Dup scurt distant lsm n stnga
Podul Mgurii (DC 57), iar la circa 150 m de
acesta poteca marcat cu cruce rosie a traseului
4.B, care conduce n punctul ,,La Table". De la
fntn, n amonte pe sosea, ncepe s apar semnul
nostru - banda albastr - dispus pe copaci sau pe
stnci, alturi de marcajul cruce rosie (traseul 4).
Dup circa 1 km de la Fntna lui Botorog intrm
n Prpstii, denumite uneori si Prpstiile
Zrnestilor. Peisajul aspru si impresionant din
aceste chei strneste curiozitatea, ochiul
134

drumetului descoper la tot pasul forme de relief

frumoase si variate1.
Intr-un jgheab ngust curge Rul Zrnestilor.
Cursul lui firav, inexistent uneori, ne poart gndul
spre vremea cnd, puternic si nvalnic, a lucrat
timp de milenii pentru a finisa ceea ce se numeste
astzi Prpastiile. n locul zgomotelor de lupta
dintre apa si munte, ne ntmpin acum freamtul
pdurii si, atunci cnd are apa, sopotul aproape
imperceptibil al prului. Prin amenajarea drumului
forestier, traseul prin Prapstii poate fi parcurs si
cu automobilul pe o distanta de circa 8 km. Dup 2
ore de drum de la Zrnesti ajungem la confluenta
Rului Zrnestilor cu Vldusca (1000 m alt.). Aici
se ramific spre stnga traseul 4, marcat cu semnul
cruce rosie, n lungul vii Vldusca. Din punctul
de confluent, drumul nostru continu ctre
dreapta prin chei. Peretele ce formeaz flancul
drept al vii apartine Piscului Mrtoiu, picior de
munte ajungit din abruptul rsritean al Pietrei
Craiului, iar cel din stnga este al Znoagei. Dup
scurt distant trecem pe la gura vii Znoagei,
adncit n dreapta (stnga vaii), dincolo de care, la
cteva sute de metri, ajungem la confluenta vii
Curmturii cu valea Cheii, ultima denumit de
localnici valea Brusturetului. Din gura vii
1

Chiar de la intrarea in chei, pe stnga, ne atrage atentia

Pestera Mare de la Prepeleag (15,5 m), suspendat n
perete, n care s-a descoperit pentru prima dat n lume
pianjenul Nesticus Constantinescu
135

Curmturii avem dou posibilitti de a continua

ascensiunea: pe traseul vechi; pe traseul nou.
Poteca de pe traseul vechi urmeaz firul vii
Curmturii circa 60 m apoi, fr alt reper, se
angajeaz n urcus direct pe versantul drept al vii
(stnga cum urcm) si rzbeste dup o vreme pe
culmea piscului Coltului Scris, unde se uneste cu
traseul nou, ce vine din stnga, din valea Cheii.
Parcursul traseului nou urmeaz drumul
forestier de pe valea Cheii, zis si a Brusturetului1.
Dup circa 1 km prseste valea Cheii, marcajul
conducnd ctre dreapta, pe un drum secundar.
Acesta ncinge initial tot versantul estic al Piscului
Curmaturii si, cnd trece pe cel nordic, face
jonctiunea cu traseul vechi. Din punctul de
jonctiune a traseelor, drumul, n urcus usor, are
directia general nord. El rmne n preajma liniei
de cumpan a Piscului Curmturii pn n
apropierea poienii Curmatura, unde se afl si stna
veche. Un stlp indicator, aflat n apropierea stnei,
arat ramificatia traseelor spre satul Pestera
(traseul 16) si punctul ,,La Table" (traseul 15).
Orientati ctre dreapta, pe lng stn, coborm dea coasta prin pdure, traversnd cteva praie. La
captul acestui pasaj, ajungem n valea Curmturii,
unde poteca, orientata la stnga, n lungul vii,
urc pn la marginea pdurii de molid ce se vede
n fat. nainte de a intra n pdure, se ramific
spre stnga traseul 14, care conduce prin Padinile
Frumoase, la Creasta Nordic, n preajma
refugiului de la Vrful Ascutit. De la intrarea n
136

pdure, poteca se orienteaz ctre dreapta,

ajungnd (dup circa 120 m) la cabana Curmtura,
unde prima portiune a drumului ia sfrsit.1
Traseele de legtura de la cabana
Curmtura snt descrise la pag. 70. (traseul 2).
3.E. Cabana Curmtura - versantuI
nord-estic al Pietrei CraiuIui - Saua Padinei
Inchise pe Creasta Nordic a Pietrei CraiuIui
Marcaj: band albastra Timp: 2 ore
De la cabana Curmatura, traseul spre Saua
Padinei nchise se orienteaz ctre vest (stnga,
cum privim cabana din fat). La circa 40 m de la
plecare ntlnim un stlp indicator cu urmatoarele
explicatii: spre creasta Pietrei Craiului si Brna
Caprelor 2 ore.Pentru a nu produce confuzii,
precizm c din acest loc coboar pe stnga acelasi
marcaj care conduce prin Prapstii la Zrnesti
(traseul 3.C). Din dreptul stlpului mentionat,
marcajul cu band albastr ne conduce n urcus
prin raristea pdurii de molid. Ceva mai sus,
locurile devin mai nclinate, poteca nscriindu-se
n zona vii Cheii s-au realizat dou drumuri forestiere:
drumul principal, continuat n lungul vilor Cheii si
Mrtoiu pn n amonte de poiana Mrtoiu; drumul
secundar, deviat ctre stnga din valea Cheii, peste Piscul
Mrtoiu, n valea Vldusca, cu perspectiva de a face
jonctiunea prin punctul ,,La Table" cu Valea Seac a
Pietrelor - cabana Brusturet
137

pe coasta muntelui n serpentine scurte. Uneori,

din cauza copacilor, marcajul se vede mai greu si
atunci trebuie cautat, deoarece parcursul trece
dintr-un vlcel n altul sau strbate zone cu
grohotis si, odat pierdut, orientarea devine
dificil.
Prin aceste locuri, poteca se apropie mult de
peretele ridicat n dreapta. Privindu-l, vom
identifica pe el pitoanele fixate de-a lungul unor
trasee alpine escaladate n cadrul campionatului
din 1956. Pasajul pe sub perete sfrseste cu o
succesiune de obstacole, dispuse n trepte ori
praguri, pe a caror desfsurare sntem deranjati
doar de prezenta grohotisului. Urmeaz o mic
perdea de pdure, aninat de coasta muntelui, prin
care trecem, traversnd catre stnga ntr-un vlcel.
Pe firul vlcelului, la nceput plin cu grohotis, apoi
nierbat, urcm pn n punctul lui de obrsie.
Apoi, orientati catre dreapta, ajungem n Saua
Padinei nchise, la stlpul de marcaj ce indica
traseele care se ramific din acest punct (1955 m).
Saua Padinei nchise este situata pe Creasta
Nordic a Pietrei Craiului, delimitata la dreapta de
vrful Padina nchisa si la stnga de vrful Padina
Popii. Din acest punct, marcajul band albastr
traver-seaz Creasta Nordic si coboar prin
Padina nchis spre zona fostului refugiu Diana
(traseul 3.F, cunoscut sub numele de Brna
Caprelor).
Traseele de legtur din acest punct snt
redate la pag. 78 (traseul 3.A).
138

3.F. Saua Padinei nchise pe Creasta

Nordic a Pietrei CraiuIui - Brna Caprelor zona fostuIui refugiu Diana
Marcaj: band albastra Timp: 1-2 ore
Din Saua Padinei nchise, poteca se abate
ctre stnga, cobornd n marele amfiteatru pe care1 formeaz Padina nchis n partea ei superioara.
Trecnd peste micile obstacole ntlnite n cale,
strbatem aceast zona acoperita cu jnepeni,
smirdar, afin si coacaz, prin care uneori vedem
ciopoare de capre negre. Dupa circa 15 minute
ajungem n dreptul izvorului ,,La Gvan". Apa lui
limpede si rece se strnge ntr-o covat natural din
interiorul unei grote, situata la 1 880 m altitudine.
Din punctul La Gvan" ncepem coborrea n
pant mai pronuntat, strecurndu-ne pe sub
peretele ce delimiteaz ctre vest Padina nchisa.
Grohotisurile instabile prin care naintm,
micile trepte de piatra si zonele cu pmnt
alunecos comport atentie la naintare, pentru a
evita n acest fel, pe ct posibil, rostogolirea
pietrelor, stiind c am putea accidenta turistii aflati
mai jos pe traseu.
Pe msur ce coborm, ptrundem tot mai
mult n lumea prvlisurilor de piatr alb ce ne
nconjur. n dreapta, dincolo de firul adncit al
Padinei nchise, se nalt un perete cu stratele
nclinate pn aproape la vertical, dnd muntelui o
nftisare ciudat. Fisurile adncite n perete 1-au
inspirat pe neobositul cercetator al masivului, I.
Ionescu-Dunreanu, s-1 denumeasc ,,Orga
139

Mare". Cel mai bun loc de contemplare si

fotografiat pentru acest obiectiv si pentru toat
zona nconjurtoare l ntlnim pe o creasta
secundar (1 685 m alt.), pe unde trece traseul
nostru.
Tot de aici, ctre dreapta, ncepe htasul ce
coboar n firul Padinei nchise, unde snt stabilite
traseele alpine descrise la artera de baz indice 23.
Relund coborrea, ne orientm ctre stnga,
printre jnepeni, si prindem Brna Caprelor ce
traverseaz de la stnga la dreapta faa unei pante
nclinate. ntr-un punct mai dificil s-a montat un
cablu ajuttor. n continuare, locurile se domolesc,
iar ceva mai jos iesim din pdure. Dup circa o or
de mers, socotit de la creast, poteca ocoleste un
pinten, schimbndu-si directia ctre stnga. Ea
coboar pe la baza unei aglomerri de turnuri si
creste care formeaz n portiunea somital creasta
Turnului Mic al Dianei. Ceva mai jos reintrm n
pdure si, dupa circa 270 m, ajungem n poiana
Curmtura Prpstiilor (1 510 m alt.), unde a fost
refugiul Diana.
Traseele de legtur din zona fostului
refugiu Diana snt redate la traseul 3.A
3.G.
Zona fostului refugiu Diana Zrnesti
Marcaj: banda albastr Timp: 2-3 ore
Din dreptul stlpului de marcaj cu sgeti
indicatoare prsim poiana Curmtura Prpstiilor,
n care s-a aflat refugiul Diana, cobornd padurea
140

de molid. Traseul, fr s fie accidentat sau blocat,

are o pant mare, pe care serpentinele sc nscriu n
ocoluri scurte. Dup circa 600 m de mers n acest
fel, ajungem n punctul unde ncepe ctre dreapta
poteca prin Padina nchis, vale de abrupt
mrginit de pereti nalti, pe faa crora s-au
stabilit cele mai lungi si dificile trasee din masiv.
Parcursul pe firul vii, recomandat numai
alpinistilor, este nemarcat si l gsim la artera de
baz indice 23.
Relund drumul, coborm n acelasi fel,
strbtnd locuri mpdurite sau acoperite cu
tufarisuri si zmeuris. La circa 1 250 m distant dc
zona fostului refugiu Diana ntlnim un stlp
indicator care arat directia traseului 19 prin
Padina Sindileriei (marcaj cruce rosie). Dincolo de
aceast ramificatie, pdurea se rreste treptat.
Dup circa 450 m ietim la gol, n Saua Chiliilor,
nu departe de Coltul Chiliilor (1 125 m alt.), vrf
cu crestetul mpdurit, aflat n stnga drumului
nostru. n poiana de sub Saua Chiliilor, la 1 080 m
alt., ntlnim primul izvor.
n abruptul estic al Coltului Chiliilor se afl
pestera din Coltul Chiliilor. De la izvor urmm
poteca, cobornd n pant domoal prin poienile cu
fneat, punctate de raristi, si dup circa 10 minute
ajungem n dreptul stlpului indicator, care arat
ramificatia traseului 18 (marcaj cruce albastr)
prin Padina Hotarului. De la ramificatia
mentionat, poteca se orienteaz tot mai mult catre
dreapta, pe sub poala pdurii. O coborre mai
141

accentuat ia sfrsit n valea Crapturii, care

delimiteaz Piatra Mic de Piatra Craiului. n
punctul unde ne aflam (valea Crpturii) se
ramific spre dreapta traseul 2. B (marcaj band
galben) spre cabana Curmtura si artera de baza
indice 22.
Relund drumul, traversm prul vii
Crpturii, cobornd n continuare de-a coasta prin
poienile Crpturii. Jos, n stnga, vedem valea
Brsei. n fa se zresc cldirile orasu1ui Zrnesti
si cosurile fabricii de celuloz. Marcajul nostru,
dispus pe lespezi sau copaci, alterneaz cu acela
cu banda galben. Desi foarte rare, semnele ne
conduc ctre Zrnesti, strbtnd poiana denumit
,,Sub Bre", revrsat de sub poala pdurii ce
acoper Piatra Mic pn jos n lunca Brsei. Pe
msur ce ne apropiem de oras, marcajele devin
mai rare, iar poteca se pierde n lungul unui drum
de crut pe care-l urmm. Curnd depasim zona
fneturilor si intrm printre tarini, ajungnd la
sosea, unde intilnim marcajul band rosie, care
conduce ctre stnga, n amonte, la cabana Plaiul
Foii (traseul 1). Orientati la dreapta pe sosea,
intrm dup circa 300 m n oras pe str. Toplita.
Din captul acestei strazi, traseul pn la statia
C.F.R. Zarnesti se desfsoar de-a lungul strzilor
Vntori, Tei, 1 Mai si 6 Martie.

142

ZRNESTI - PRPSTII - VALEA

VLDUSCA - POIANA VLDUSCA - ,,LA
TABLE" - BRAN SAU ZRNESTI
PRIN SATUL PESTERA
(si traseul n sens invers)
4. Zrnesti - Prpstii - valea Vlduca ,,La Table" (cu legtura pentru refugiul
Grind sau comuna Dmbovicioara)
Marcaj: cruce rosie Timp: 4 ore
De la statia C.F.R. Zarnesti (pe o distant de
circa 4 km) pn la Fntna lui Botorog, parcursul
fiind comun cu cel de la traseul 4. B, consultm
descrierea acestuia (la pag. 90) pn la semnalarea
n text a traseului nostru. La mic distant de
Fntna lui Botorog se ramific din sosea, sprc
stnga, drumul comunal 57 spre Magura, iar ceva
mai sus poteca pentru traseuI turistic 4. B (marcaj
cruce rosie), care conduce n punctul "La Table"
prin satul Pestera. Mai sus de ramificatiile citale
apar semnele drumului nostru spre valea Vldusca,
alturi de cel cu banda albastr. Dup circa 1 300
m pe sosea, de la Fntna lui Botorog, intrm n
Prpstii, chei denumite si Prpastiile Zrnestilor.
Peretii ridicati deasupra noastra snt att de
apropiati, nct soseaua si albia vaii abia se pot
strecura pe sub ei.
Ceva mai sus, valea se deschide, lsnd
lumina s se reverse peste pravlisurile slbatice.
Scpati pentru o vreme de strnsoarea cheilor,
lsm ochiul sa cerceteze seninrile albe, zbovind
143

n dreptul grotelor nvaluite de mister, agtate la

mare nltime deasupra soselei. n peretele din
stnga noastr, denumit peretele nord-vestic al
muntelui Toanches, ca de altfel si n cel vecin, snt
stabilite numeroase trasee alpine. La circa 5 km
amonte de cabana Gura Rului, ntInim casele
lucratorilor forestieri, aflate la confluenta vaii
Vladusca cu Rul. De aici, marcajul band albastr
se ramific, continund la dreapta prin Prapstii
spre cabana Curmtura (traseul 3. D).
Noi urmm drumul forestier ramificat ctre
stnga si, condusi de marcajul cruce rosie, urcm
pe valea Vldusca. n stnga, drumul este mrginit
de peretele Dosul Steghioarei, iar n dreapta de
culmea mpadurit a piciorului Mrtoiu, ajungit
ctre cst din abruptul rsritean al Pietrei Craiului.
Desi sntem la mic altitudine (la circa 1 000 m),
locurile au un aspect de munte nalt si salbatic.
Dup un urcus mai domol ajungem n
portiunea unde Vldusca si apropie peretii. Aici,
nainte de realizarea drumului forestier, erau dou
chei: Cheia Vldusca si, mai sus, aproape
miniatural, Cheia Pisicii. Acum, n locul potecii
ce strbtea cheile, este un drum forestier care a
schimbat peisalul locurilor. Dup circa 20 minute
socotite din Prpstii, Vldusca primeste pe
dreapta un afluent. El i druieste apa adus de
undeva din pdurile Toanchesului, chiar n punctul
unde traseul 16, marcat cu triunghi galben ntre
satul Pestera si cabana Curmtura, intersecteaz
valca. De la ramificatie, drumul urmeaz albia vii
144

Vldusca, trecnd printr-o poienit n cuprinsul

creia se afl dou case pentru muncitori. Din
dreptul lor se desprinde ctre stnga, peste Piscul
Martoiului, n Prpstii, drumul forestier care
conduce tot la Zarnesti.
Traseul nostru strbate n continuare o zona
mpdurit din care uncori mai putem privi napoi
spre creasta Pietrei Craiului. Bucuria aceasta este
de scurta durat, deoarece valea se ngusteaz, iar
talvegul ei, adncit ntre maluri, rmne mult
vreme umbrit de perdeaua pdurii. n aceast
portiune, orientarea este mai dificil, deoarece o
potcc ncmarcat ne tenteazia s urmm firul vii
ctre dreapta. Nu o urmam, cci traseul marcat
prseste valea ctre stnga, urcnd n diagonal
prin pdure. Pornind n directia amintit, urmm
malul drept al Vladusci (stnga cum urcm), a
crei albie roas de ape o vedem jos.
Dup 20 minute de mers, de la ramificatia
nemarcat, poteca intersectcax firul V1dusci
chiar n punctul undc mai primeste din dreapta un
afluent. Urmeaz cteva ocoluri mici prin raristi,
dup care intrm in poiana Vldusca, inundat de
lumin si acoperita de covorul verde al ierbii. Aici
ne apar n toat splendoarea prvalisurile de piatr
alb ale Pietrei Craiului, muntele celor mai variate
peisale din Carpatii nostri. Din acest loc, poala
versantului rsritean al masivului dezvluie
privirii psuni ntinse, cutreierate vara de oile cu
slasul la stnele din Vldusca. n continuare
ocolim poiana pe marginea de jos, pn la stlpul
145

mdicator, unde pe o sgeat se dau explicatii

asupra drumului. De aici se ramifica la dreapta
marcajul triunghi rosu spre cabana Curmtura
(traseul 15. C).
Condusi de marcajul nostru, alternat de-aici
nainte ctre sud si cu semnul triunghi rosu,
strbatem mai multe luminisuri, ntre care unul
traversat de Sistoaca Baciului, prias cu ap
limpede, dincolo de eare ajungem n captul sudic
al poienii Vladusca, punctul ,,La Table", unde se
ramific 8 trasee turistice. Pentru a usura
orientarea pe traseele de legatur, ncheiem
descrierea primei prti a craseului n acest loc.
Punctul ,,La Table" se afla n captul de sus
(sudic) al poienii Vldusca. Textul tablei
indicatoare de la care si trage numele locul este
redat la pag. 64.
Trasee de legtur spre: Zarnesti sau Bran
prin satuI Pestera (traseul 4. A); Zrnesti prin
valea Vldusca (traseul 4. C); cabana Curmtura
peste piscul Mrtoiu (traseul 15. C); refugiul
Grind cu legtura pentru cabana Plaiul Foii
(traseul 1.B); satul Ciocanu - comuna
Dmbovicioara (traseul 7.A); cabana Brusturet cu
legtura pentru comuna Dmbovicioara (traseul 6.
B); Saua Funduri cu legtura pentru cabana
Plaiul Foii pe la Ceardacul Stanciului (traseul 9.
B); Sirnea prin Curmtura Groapelor (traseul 15.
A).

146

4.A. ,,La Table" - Zrnesti sau Bran prin

satul Petera (cu o ramificatie din punctul
,,Joaca" spre satul irnea)
Marcaj: cruce rosie. Timp: Zrnesti 3 ore;
Bran 2 ore
Continund itinerarul marcat cu cruce rosie,
ne abatem putin catre dreapta, naintnd condusi de
un drum larg, desfasurat de-a coasta, prin raristile
luminoase nsirate deasupra locului unde-si are
obrsia Valea Seac a Pietrelor, adncit n dreapta.
Dupa cteva ocoluri scurte ajungem pe linia de
cumpan ce desparte bazinul Oltului de cel al
Dmbovitei, n punctul "Joaca", o a nierbata
situat nu departe de vrful cu acelasi nume. Pe
sgetile indicatoare fixate de stlp, citim cele dou
texte pentru ambele sensuri de mers.
Din dreptul stlpului indicator se ramific la
dreapta, ctre satul Sirnea, poteca marcat cu
band rosie. Condusi de potec si marcaj
strabatem initial perdeaua unei pduri de molid.
Dup 5 minute ajungem ntr-o poian mare, unde
se afl saivanul ,,Sasu GrinduIui". Lsnd saivanul
n dreapta, coborm prin poian pn la marginea
pdurii. Aici cercetam atent si gsim continuarea
potecii si marcajul vopsit pe copaci. Cluziti de
el intrm n pdure. Urcnd si cobornd, traversm
pe la est vrful Coja (1546 m alt.). n final
ajungem, cobornd, n Poiana Frumoas. Aici, din
cauza defrisarii, potcca si marcajul se identific
mai greu. Totusi o gsim dup ce traversm de-a
latul Poiana Frumoas. Poteca ne este cluz n
147

urcusul care urmeaz pn dincolo de Coltul Coja

(Cozia), unde ntlnim un drum pentru carute.
Ctre dreapta, drumul ncinge pe la poale
culminatia Coltului Coja si rzbeste prin lstris
si pdure n zona din preajma punctului
Curmtura Groapelor (1 396 m alt.). Stlpul
indicator arat directia de mers spre Ciocanu
(traseul 7. A) si spre punctul ,,La Table" (traseul
7).
Ultima portiune a traseului spre satul
Sirnea, marcat cu triunghi rosu (traseul 15. A),
dup ce strbate circa 400 m printr-o pdure cu
fagii scrijeliti de vnt, iese la gol, oferindu-ne
imaginea asezrilor din Sirnea, risipite printre
fneturi. Coborrea sfrseste dup circa 20 minute
n punctul de la ,,Gura Ulitei", numit Nstsoi.
Statie I.T.A. spre Brasov. PunctuI de cazare se
afl la 2 km.
Lsnd ramificatia n dreapta, continum
drumul nostru ctre stnga. La mic distant
ncepem coborrea de-a lungul unui vlcel ce
formeaz obrsia vii Pictrelor (bazinul
Sbrcioarei), mpdurit pe ambii versanti. Dincolo
de acest pasaj intram ntr-o poian mare, unde
identificam stlpii de marcaj jalonati pe directia
drumului. La cteva sute de metri de ultimul stlp,
intrm n pdure, unde albia vii Pietrelor se
contureaz foarte bine. Un drum destul de
gloduros nsoteste valea, trecnd de pe un mal pe
altul, abtndu-se n final catre stnga si de-a
coasta pn n punctul ,,Folea". n acest loc, marcat
148

si de bariera de la intrarea n satul Pestera, se

ramific spre stnga drumul marcat cu triunghi
galben peste muntele Toanches, la cabana
Curmtura (traseul 16. A), si marcajul cu semnul
cruce rosie, la dreapta, spre Bran.
De la bariera satului Pestera ne orientm
ctre dreapta si pe drumul local coborm pe
Dealul Bisericii pn ntInim DN 73, care
traverseaz Branul. Autobuze I.T.A. spre Brasov si
Cmpulung.
De la barier, drumul strbate o zon
denumit local ,,Pe la Poduri", ocolind ntr-un
semicerc larg satul Pestera, trecnd prin Padina
Steghioarei. Pe aceast portiune, marcajul apare
foarte rar. Condusi ns de drumul bine conturat pe
lng gardurile gospodriilor, ajungem dup circa
o or, socotit din punctul ,,Folea", n catunul
Toanches, ce apartine de Mgura. Aici apar
indicatoarele traseului. Ghidati de indicatoare,
coborm pe ulicioare mrginite de case pn n
punctuI unde poteca se abate brusc ctre stnga.
Locul este marcat de un stlp indicator. Cobornd
n directia mentionat, depsim ultimele case ale
Magurei, ajungnd dup o vreme la un izvor
captat.
Ultima parte a traseului o parcurgem prin
pdure, pin n drumul forestier din Prpstii.
Pe drum n amonte se desfsoar marcajul band
albastr spre cabana Curmtura (traseul 3. D) si
marcajul cruce rosie spre punctul ,,La Table"
(traseul 4). Urmnd n aval drumul forestier,
149

trecem pe lng Podul Magurii si ajungem imediat

la Fntna lui Botorog, din drcptul creia se
ramific traseul 2 (marcaj banda galben) spre
cabana Curmtura.
Din acest loc mai snt 4 km pn la Zrnesti.
Fr sa mai identificm marcajul, coborm avnd
n stnga coastele mpdurite ale Pietrei Mici, iar
n dreapta Mgura Mica. Pe rnd depsim marea
carier de piatr, cteva case ale locuitorilor si
constructiile speciale de la izvoarele captate,
denumite ,,Fntni1e Domnilor". Mai jos de
acestea trecem pe lng cabana Gura Rului, dup
care intrm n oras. Urmnd str. Rului si apoi str.
6 Martie, ajungem n circa 40 minute, socotite din
dreptul cabanei, la statia C.F.R. Zrnesti.
4.B. Zrnesti - satul Pestera - ,,La Table"
Marcaj: cruce rosie Timp: 5-5 ore
Din faa statiei C.F.R. Zarnesti, catre
dreapta, strabatem orasul de la nord-est la sudvest, n lungul strzii 6 Martie; dup circa 1 km
ajungem n piata central, unde se afl posta si
telefoanele. n continuare, pe aceeasi strad,
ntlnim din loc n loc cte un stlp indicator care
ne arat drumul spre cabanele Gura Rului si
Curmtura. Cnd am ajuns la podul construit peste
valea prin care curge Rul, l traversm si dup
scurt distant ne abatem spre stnga, pe str.
Rului. n faa si ctre dreapta se nalt Piatra
Mic, munte mpadurit pn la crestet, iar n stnga
Magura Mic. Apa Rului curge n stnga, pe
150

marginea strzii de-a lungul creia urcm. Dup

circa 40 minute de la statia C.F.R. Zrnesti,
ajungem la cabana Gura Rului, semnalat si de un
stlp indicator.
Din dreptul acesteia suim n pant domoal
pe drumul forestier strns ntre muntii cu pantele
tot mai nclinate, depasind constructiile de captare
a izvoarelor denumite Fntni1e Domnilor,
trecem prin zona de exploatare a calcarului si
ajungem la Fntna lui Botorog, izvor semnalat pe
dreapta drumului. Pe un stlp indicator si pe o
plac metalica snt nscrise numele diferitelor
obiective ale traseelor turistice, timpul de mers si
marcajul fiecrui drum. De la Fntna lui Botorog
catre dreapta incepe marcajul spre cabana
Curmtura prin poiana Znoaga (traseul 2), iar n
lungul soselei conduc marcajele: band albastr
spre cabana Curmtura prin Prpstii (traseul 3.
D); cruce rosie, ,,La Table" prin valea Vldusca
(traseul 4) si traseul nostru. Pe drum, la circa 60 m
distanta de tabla indicatoare, se afl Podul
Magurii, punct din care se ramific DC 57 spre
comuna Mgura, cu legtur pentru DN 73.
Traseul nostru mai urmeaz circa 100 m drumul
spre Prapstii, dup care se abate la stnga peste
pru, urcnd n diagonal pn n Toanches,
asezare care tine de Mgura.
Cnd ajungem la primele case din Toanches,
ne orientm spre dreapta, n lungul unui drum
denumit local ,,Pe la Poduri". Cnd depseste
cascle, drumuI descrie un ocol larg, trecnd prin
151

marginea de sus a localittilor Magura si Pestera.

n dreapta drumului se nalt coastele muntelui
Toanches, pe a carui culme se nsir succesiv mai
multe vrfuri, printre care si vrfurile Tlfii,
Priporului si Sprturilor.
Dup circa 2 ore de mers, socotite de la
Fntna lui Botorog, ajungem n punctul ,,Folea",
aflat la bariera de intrare n satuI Pestera. De la
,,Folea" ctre dreapta, pe pantele acoperite cu
raristi de fag si molid, ncepe marcajul cu triunghi
galben care conduce la cabana Curmtura, trecnd
peste muntele Toanches (traseul 16. A). n acelasi
loc, venind dinspre stnga prin satul Pestera, face
jonctiune cu itinerarul nostru drumuI marcat tot cu
cruce rosie, care vine de la Bran, pe drumul local
conturat pe Dealul Bisericii. Relund traseuI,
lsm n urm ultimele case ale satului Pestera si
urcm mai nti de-a coasta si apoi n lungul vii
Pietrelor (bazinul Sbircioarei), condusi de conturul
drumului si de marcaj. La capatul de sus al vaii
iesim din pdure ntr-o poian jalonat cu stlpi de
marcaj. n fa se profileaz pe cer creasta
dantelat a Pietrei Craiului, mbrcat mai jos de
numeroase poieni cutreierate vara de turmc de oi.
Ceva mai sus intrm n pdure si urcm n
lungul unuia din firele de obrsie ale vii Pietrelor.
Dup cteva sute de metri ajungem pe linia de
cumpn a Carpatilor, n punctul ,,Joaca", o sa
situat ntre vrfurile Dealul Popii (dreapta) si Coja
(stnga), unde drumurile se ramific. Ctre stnga,
o potec marcat cu band rosie conduce n
152

comuna Sirnea (vczi pag. 88), iar ctre dreapta se

continua drumul nostru. Locul este marcat de un
stlp indicator. Din acest punct, drumul ocoleste pe
sus obrsia Vii Seci a Pietrelor, aflat n stnga,
depseste Crucea Vtafului si ajunge prin raristi n
punctul ,,I.a Table", situat n captul de sus al
poienii Vldusca.
Trasee de legtur spre: Zrnesti prin valea
Vldusca si Prpstii (traseul 4. C); cabana
Curmtura
(traseul
15.
C);
comuna
Dmbovicioara prin satul Ciocanu (traseul 7. A);
Saua Funduri cu legtura pentru cabanele Plaiul
Foii si Garofita Pietrei Craiului (traseul 9. B);
satul Sirnca (traseul 15. A); comuna
Dmbovicioara pe la cabana Brusturet (traseul 6.
B).
4.C. ,,La Table - valea Vlduca Zrneti
Marcaj: cruce rosie Timp: 3-4 ore
Coborrea prin valea Vldusca constituie
pentru drumetii veniti de la creasta prin Saua
Funduri sau pe la refugiul Grind, ori dinspre
comuna Dmbovicioara, traseuI cel mai direct
ctre orasul Zrnesti. Din punctul ,,La Table"
(captul sudic sau de sus al poienii Vldusca),
drumul nostru (marcat cu cruce rosie) se
orienteaz ctre stnga (nord), n lungul poienii
Vldusca. Cobornd n aceast directie, strbatem
cteva luminisuri revrsate de sub seninrile de
piatr alb ale Crestei Nordice si traversate n zona
153

noastr de mai multe praie, ntre care si Sistoaca

BaciuIui. Ceva mai jos, cam din dreptul celei de-a
doua stne din Vldusca, aflat n stnga, se
ramific spre nord traseul 15. C (triunghi rosu)
spre cabana Curmtura. n apropierea punctului de
ramificatie, pe un stlp indicator, ni se dau
urmtoarele explicatii: spre Zrnesti prin Prpstii
si valea Rului, marcaj cruce rosie. Din acest loc
strbatem poiana prin partea ei de jos. La intrarea
n pdure ne orientm ctre dreapta, traversnd
valea Vldusca. n continuare coborm, ntrezrind
n stnga noastr, prin desisul pdurii, ulucul adnc
si ngust al vii. La sfrsitul intervalului, o coborre
mai accentuat ne readuce pe firul vaii, unde
ntlnim drumul forestier. Din preajma unor case,
se ramific spre stnga o sosea secundar. Traseul
nostru, pe valea Vldusca, trece curnd pe la
punctul de intersectie cu traseul 16 (marcaj
triunghi galben) care, urmat la dreapta, conduce n
satul Pestera, iar la stnga, la cabana Curmtura.
Cobornd n lungul vii, trecem prin punctele de
confluent ale praielor ce adun apele de pe
coastele mpdurite ale Toanchesului, nltat n
dreapta. Curnd ntlnirn Ponorul Vldusca, sorb
aflat n calea apelor pe care le nghite, lsnd
uneori din dreptul lui, n aval, albia Vldusci, fr
ap. Din dreptul ponorului, valea se ngusteaz.
Este zona unde, nainte de realizarea drumului
forestier, se afla Cheia Pisicii, iar rnai jos Cheia
Vldusca. n ciuda faptului c sntem la circa 1
100 m altitudine, locurile si pstreaz aspectul
154

aspru de munte nalt. In dreapta vii se nalt

Dosul Steghioarei, perete nalt pe versantul nordic
al Toanchesului, iar n stnga pravalisul piciorului
Mrtoiu, desprins din Piatra Craiului ctre est. n
fa se vede peretele de pe stnga Prpstiilor,
apartinnd muntelui Piatra Mic. Pna la baza lui
coborm tot pe drumul forestier. Am ajuns n
Prpstii chiar n punctul unde Vldusca
conflueaz cu Rul, denumit uneori si Rul Mare
din Prpstii si, mai nou, Rul Zarnestilor.
n continuare coborm numai pe drumul
forestier, accesibil si automobilelor. De-a lungul
lui admirm cheile cu peretii nltati pe ambele
flancuri, gurile de pesteri nfundate sau muchiile
stncoase, arcuite pna la mare naltime. Dupa
circa 3 km, socotiti din punctul de confluent al
vilor, ajungem la ramificatia traseului marcat spre
satul Pestera si refugiul Grind. Urmnd n aval
soseaua, trecem pe lng Podul Mgurii (drumul
comunal 57) si poposim imediat la Fntna lui
Botorog, din dreptul creia ncepe marcajul band
galben (traseul 2) spre cabana Curmtura.
Strns de abruptul Pietrei Mici n stnga si
de Mgura Mic n dreapta, ultima portiune a
drumului trece succesiv prin marea carier dc
piatr, apoi pe lng constructiile de captare a
izvoarelor ,,Fntni1e Domnilor" si ajunge la
cabana Gura Rului, la care gsim gzduire si
mas.
De la caban, pe str. Rului si apoi pe str. 6
Martie coborm, trecnd prin piata central a
155

orasului, pn la statia C.F.R. Zrnesti.

SATUL PODU DMBOVIEI - CHEILE
DMBOVIEI VALEA DMBOVIEI VALEA LUI IVAN
DRUMUL GRNICERILOR - CURMTURA
FOII - CABANA PLAIUL FOII
(si traseul n sens invers)
5. Satul Podu Dmbovitei - Valea lui Ivan
- cabana Plaiul Foii (cu o ramificatie la cabana
Garofita Pietrei Craiului)
Marcaj: triunghi rosu Timp: 8-9 ore
Pentru a ajunge la cabana Plaiul Foii prin
Valea lui Ivan urmrim drumul forestier prin valea
Dmbovitei. nceputul drumului se afl la circa
600 m est (spre Rucr) de centrul satului Podu
Dmboviei. Traseul este nemarcat pn n dreptul
kilometrului 12,150, n punctul Colocaru (colonia
Clbucet). n mod obisnuit, distanta aceasta se
parcurge cu autobuzele I.T.A. Noi o strbatem cu
piciorul, din dorinta de a vedea frumusetile
peisagistice din aceast portiune. n primii 1 400
m, soseaua nu prezint nimic deosebit, doar
muntele Arsita, nltat n fat, ne vesteste cu
meterezele lui de piatr, mngiate de apele
Dmbovitei, c surprizele vor veni. ntr-adevr,
dup aceast distant, cheile Dmbovitei se
contureaza strnse de pereti verticali, ntre care apa
si soseaua si-au mpartit spatiul.
Dupa circa 20 minute ajungem n dreptul
156

scrii de beton care urca din sosea catre stnga,

spre gura Pesterii Ursilor. Din dreptul kilometrului
2,100 (unde se afl pestera) si pn dincolo de
kilometrul 3,200, Cheile de Sus sau Cheile
Plaiului Mare, numite uneori si Cheile Mici,
daltuite cu migal de apele Dmbovitei n coastele
muntelui Arsita, ti dezvluie frumusetilc,
amintind de cheilc Bicazului sau de cele ale
Prapastiilor, de lnga Zarnesti. Scpati de
strnsoarea de piatr a muntilor, iesim ntr-o zon
deschis. Aici, n Lunca Berilei, vedem asezrile
Sticului de jos, localitate care partial va dispare
sub apele unui lac de baraj.
Continundu-ne drumul pe sosea, ajungem
n Sticu de Sus si apoi, dup circa 4 km, n
colonia Clbucet, unde s-au statornicit cu familiile
constructorii complexului hidroenergetic de pe
valea Dmbovitei. Foarte aproape de colonie (km
12,150), din dreptul hidrocentralei Clabucet, peste
apa Dmbovitei, se desprind n directii diterite
dou drumuri forestiere: cel din stnga conduce,
prin valea Dragoslvenilor, la cabana Garofita
Pietrei Craiului.
Urmnd drumul forestier de pe valea
Dragoslvenilor, ajungem dup 4,5 km la cabana
Garofita Pietrei Craiului, gospodarit de clubul
turistic pitestean ,,Romnia Pitoreasc". (n
colonia Clbucet, unde locuieste administratorul,
ne interesm dac el se afl la caban). Cabana
are 35 de locuri n paturi cu somier; ap la
izvor; nu are bufet sau restaurant.
157

De la caban, marcajul punct galben ne conduce

pn n preajma stnei din Tamsel. De aici, catre
dreapta, la circa 500 m, ntlnim marcajele
traseelor 5, 5.A, 9, 9.C. Tot de la cabana Garofita
Pietrei Craiului ncepe si traseul care face
legtura cu Drumul Grnicerilor (traseul 5) si
accesul direct spre Marele Grohotis. Marcajul
cruce galbena ncepe chiar din faa cabanei, din
punctul de confluenta a Tamselului cu Padina
Lncii. Poteca, bine conturat pe firul Padinei
Lncii, ne conduce n urcus timp de 30 minute.
Dup acest interval ntlneste marcajul triunghi
rosu care, urmat ctre stnga (traseul 5),
conduce la cabana Plaiul Foii, iar la dreapta
(traseul 5. A) la Podu Dmbovitei. Tot n zon, din
dreptul Piscului cu Brazi, se desprinde din traseul
5 poteca marcat cu semnul cruce albastr pn la
Ceardacul Stanciului si Marele Grohotis.
Drumul din dreapta (traseul 5, marcat cu
triunghi rosu) intr pe firul Vii lui Ivan. Urcnd
pe el, admirm peretele vestic al Pietrei Craiului si
grohotisurile revrsate de la baz. Dup circa 30
minute ajungem ntr-un loc mai deschis, unde
poposim pentru a privi n urma noastr crupele
masive ale muntilor Boteanu, Cascuie ori
Dracsinul, ajungite din vrful Ppusa.
Relund drumul pe sosea si apoi pe o
scurttur a serpentinelor, ajungem (dup circa o
or, socotita de la punctul de confluent a Vii lui
Ivan cu Dmbovita) n dreptul frumoasei case de
vntoare Piatra Craiului.
158

Casa de Vntoare Piatra Craiului (1 090 m

alt.) este asezat pe un plai, ntre Valea cu Ap si
Valea Urzicii; la ea pot nnopta turistii numai n
caz de fort major. De la casa de vntoare,
poteca trece pe lng stna din Valea lui Ivan,
aflat tot ntre vile amintite mai sus, si coboara n
Valea Urzicii, pe care o intersecteaz n urcus
ctre stnga. Avnd ca reper n stnga ultima cas
de pnd a vntorilor, urcm ctre ea pe piciorul
ridicat ntre Valea Urzicii si Valea lui Ivan. Mai
sus de constructia amintit, odat cu intrarea n
pdure, apare, mai bine ntretinut, marcajul
triunghi rosu. El ne conduce pe Drumul
Grnicerilor, adevrat alee de parc, conturat
printr-o pdure de molizi. Dupa circa 40 minute de
la casa de vntoare, ajungem la ,,Crucea
Granicerului" (1 330 m alt.). Un mormnt
nconjurat de molidis si o cruce amintesc de un
grnicer romn czut la datorie.
De la ,,Crucea Grnicerului" ctre dreapta
se desprinde o potec de vntoare nemarcat
spre abruptul Pietrei Craiului, care urc timp de o
or pe Plaiul Granicerilor, acoperit de padure
pn n apropierea punctului "Prepeleag", unde
ntlneste marcajul triunghi albastru, care, urmat
ctre dreapta conduce n Saua Funduri, iar ctre
stnga, la cabana Plaiul Foii (traseul 9 sau 9.C).
Relund drumul nostru, condusi de marcaj,
naintm prin raristi, traversnd de-a coasta albia
Vaii lui Ivan, trecnd foarte aproape de un izvor.
Dincolo de firul vaii se ramific spre stnga o
159

potec nemarcat. Din acest loc ne orientm catre

dreapta, n urcus pronuntat pe serpentine, pn n
Piscul cu Braxi (1 410 m), culme secundar
desprins din Piatra CraiuIui si ramificatie a unui
traseu marcat spre abruptul Marelui Grohotis.
Pentru drumetii care vor s ajung n zona
Marelui Grohotis se desprinde catre dreapta o
potec marcat cu cruce albastr. n mai putin de
30 minute, ea face jonctiunea cu traseul 9 sau 9.
C, dirijate respectiv ctre cabana Plaiul Foii sau
Saua Funduri.
Relund traseul nostru, marcat cu triunghi
rosu, ajungem curnd n valea Piscul cu Brazi.
naintnd tot de-a coasta, depsim talvegul vii
mentionate si, dup un ocol scurt ctre dreapta,
ptrundem n zona adncit a vii Piscului Rece.
Curnd intersectam firul vii (1 465 m), trecnd pe
lng un izvor firav, aflat n dreapta potecii.
Deasupra noastr, catre abrupt, privim Marele
Grohotis sau Hornul Mare, cea mai ntins zon de
grohotis din Piatra Craiului, dincolo de care se
ridic Peretele Piscului Rece si Peretele Central,
despartiti de Muchia Rosie.
n aceast zon se desprinde n coborre
ctre stnga traseul marcat cu cruce galben. El
se desfsoar n lungul unuia din firele Padinei
Lncii, conducnd n 20 de minute la cabana
Garofita Pietrei Craiului.
Fr s-si schimbe nftisarea, Drumul
Grnicerilor ne conduce n traversare peste cele
dou fire ale Padinei Lncii (firul principal si firul
160

secundar), precum si peste alti ctiva afluenti fr

important. Intervalul ia sfrsit n poiana Padina
Lncii, din care avem o cuprinzatoare perspectiv
asupra abruptului vestic al Pietrei Craiului.
Condusi de ctiva stlpi de marcaj, urcm n
diagonal ctre dreapta, traversnd poiana pn pe
linia de cumpn a unui picior de munte. Din acest
loc intrm n padure. O sgeat dispus pe un
copac ne arata directia de mers ctre dreapta, n
coborre, pn n valea Tmselului (1 360 m).
nainte de a intersecta prul, ne orientm la
dreapta n urcus. (Atentie! Nu v lsati tentati de
poteca bine conturat, aflat dincolo de firul
apei!). Prin grohotisul vii urcm si, dup circa 20
m, ntlnim din nou marcajul. El ne conduce n
diagonal catre stnga, traverseaz ceva mai sus
prul si intr n pdure, conducndu-ne pn pe
culmea Tmaselului (1 430 m), picior desprins din
culmea Tamasului Mare.
n poiana de pe culmea Tamselului ntlnim o
ramificatie a potecilor. Marcajul cu triunghi
albastru (traseul 9) conduce ctre dreapta, pe la
Ceardacul Stanciului, n Saua Funduri. Pe culmea
Tmselului, ctre stnga, ncepe o potec
nemarcat care, dup circa 500 m, trece prin faa
stnei din Tmsel si ajunge la tarcul oilor, aflat
mai jos. Aici, din dreptul unui molid ngemanat (1
360 m alt.), ncepe, orientat ctre stnga n
coborre, marcajul punct galben. Semnul conduce
n valea Dmbovitei, trecnd pe la cabana Garofita
Pietrei Craiului; timp - o or, socotit din punctul
161

de ramificatie.
Relund traseul nostru, traversm culmea
Tamselului si ptrundem n zona de obrsie a vii
Otetelei. n aceast portiune, drumul se nscrie
ntr-un ocol de-a coasta, trecnd prin dreptul
Izvorului Otetelei, evitnd Curmtura Otetelei si
vrful Capul Tamasului, aflate deasupra noastr, pe
cuImea Tmasului Mare. Dup o coborre mai
accentuat ajungem pe Tmasul Mare (1 390 m),
culme marcat cu band rosie, ntre masivele
Fgras si Piatra Craiului. Orientati ctre stnga,
constatm c sntem nsotiti n continuare de trei
marcaje. Ele ne conduc pe linia de cumpn a
Tmasului Mare, purtndu-ne peste mici denivelari
pn la Curmtura Foii (1 375 m), punct din care
se desprinde ctre sud-vest, pe valea Tmasului
Mare, traseul 21. A (marcat cu triunghi galben).
Din Curmtura Foii traversm ctre dreapta
pe versantul nordic al culmii Tmasului Mare si
coborm pe Plaiul Mare spre prul Brsa
Tamasului, ce apartine bazinului Oltului. Mai jos,
la cteva sute de metri, ntlnim marcajul cu band
albastr (traseul 12), care, urmat ctrc stnga, ne
conduce n valea Dmbovitei, cu legatur pentru
masivul lezer-Papusa pe la Dracsin. Cobornd
sustinut, ajungem dup circa o or, socotit de la
Curmtura Foii, la confluenta prului Runcu cu
Brsa Tmasului. Din acest loc se ramific, spre
dreapta, n amonte, spre Piscul Baciului, refugiul
Grind si punctul ,,La Table" (traseul 1. A, marcaj
band rosie).
162

Mergnd spre stnga, urmm n aval Brsa

Tmasului, admirnd abruptul nord-vestic al
Pietrci Craiului, ridicat peste pdurea ce acopera
Muchia Cotofenei. Dup circa 15 minute ajungem
la confluenta Brsei Tmasului cu Brsa
Grosetului, care formeaz Brsa Mare. Apa Brsei
curge prin faa cabanei Plaiul Foii, aflat la 30-40
m aval.
Traseele de legatur de la cabana Plaiul
Foii snt redate la pag. 59 (traseul 1).
5.A. Cabana Plaiul Foii - Valea lui Ivan satul Podu Dmbovitei
Marcaj: triunghi rosu . Timp: 8-9 ore
De la cabana PlaiuI Foii pn pe culmea
Tmselului (circa o or si 45 minute), parcursul
fiind comun cu cel al traseului 9, consultm
descrierea acestuia pn la semnalarea n text a
ramificatiei.
Din culmea acoperit cu psune a Tmselului
coborm pe versantul opus, condusi spre pdure de
ctiva stlpi de marcaj. Curnd ajungem n valea
Tmsclului, unde ne orientam la dreapta,
cobornd pe firul vii 20-30 m; apoi urmm poteca
spre stnga, urcnd pna pe linia de cumpn a unei
culmi, unde identificm foarte aproape de drum
muttoarea din Padina Lancii, adpost pentru
ciobanii ce pasc oile sterpe.
Cobornd de pe culme, intrm n Padina Lncii,
poian deschis spre abruptul vestic al Pietrei
Craiului. Din acest loc se evidentiaz nruiturile
163

Marclui Grohotis sau Horjul Mare, prvlite din

Peretele Central si Peretele Piscului Rece. n
dreapta peretilor vedem Ceardacul Stanciului, a
crui arcad larg deschis pare o poart de intrare
ntr-o cetate tinuit.
Din poiana Padina Lncii coborm sustinut,
depsind cele dou fire ale vaii Padina Lncii
(firul secundar si firul principal) si alte cteva
vlcele apartinnd bazinului acesteia.
Pe aceast portiune ntlnim, ramificat
ctre dreapta, n coborre, poteca traseului marcat
cu cruce galben pe valea Padinii Lncii.
Parcursul ia sfrsit dup circa 20 minute, n faa
cabanei Garofita Pietrei Craiului, gospodrit de
clubul turistilor pitesteni ,,Romnia Pitoreasc".
Cabana are : 35 de locuri pentru dormit, n paturi
cu somier. Ap la izvor; nu are bufet sau
restaurant.
De la caban pn n valea Dmbovitei punctul Clbucet - snt 4,5 km pe drum forestier.
Din puctul Clbucet spre Podu Dmbovitei Cmpulung circul autobuze I.T.A.
Fr s-si schimbe nftisarea, Drumul
Grnicerilor ne conduce, ntr-un ocol de-a coasta,
pn n valea Piscului Rece (1 365 m). Dup ce
traversm firul vii, lsam n stnga un izvor firav
si urcm pentru a traversa peste o culme n valea
Piscului cu Brazi, cel mai sudic afluent al vii
Dragoslvenilor.
Treptat, perspectiva abruptului vestic al Pietrei
Craiului, ridicat n stnga, se micsoreaz. n urma
164

au ramas Pcretele Marelui Grohotis si Peretele

Piscului Rece, iar acum vedem numai arcada de
intrare n Ceardacul Stanciului si Valea Urzicii,
limit ctre sud a Pietrei Craiului. n schimb ne
apare, aproape tot att de maret, abruptul
Pietricici, prelungire miniatural a Pietrei
Craiului. Din valea mai sus amintita, poteca, cu
nftisarea unei alei dc parc, urc spre Piscul cu
Brazi.
Din aceast
zon (Piscul cu Brazi) sc
desprinde ctre stnga, n urcus, marcajul cruce
albastr. Timp de circa 30 minute, el ne conduce
prin pdure pn n zona Marelui Grohotis, unde
face jonctiunea cu traseele 9 si 9. C, dirijate spre
stnga la cabana Plaiul Foii, iar spre dreapta n
Saua Funduri.
Traseul nostru, marcat cu triunghi rosu, ne
conduce pe culmea poicnita a Piscului cu Brazi, de
unde avem o perspectiv cuprinzatoare asupra
ntregulul abrupt vestic al Pietrei Craiului. De pe
Piscul cu Brazi coborm n Valea lui Ivan, i
traversm talvegul nierbat si urcm prin raristi pe
malul ei stng pn la ,,Crucea Grnicerului".
Din acest punct catre stnga se ramific o
poteca vntoreasc, ce urc prin molidis si, dup
o or, sfrseste n puntul Prepeleag, sub abruptul
Pietrei Craiului, unde ntlneste marcajul triunghi
albastru. Spre dreapta, acesta conduce la cabana
Brusturet prin Saua Funduri (traseul 9), iar la
stnga, la cabana Plaiul Foii pe la Ceardacul
Stanciului (traseul 9. C).
165

De la ,,Crucea Grnicerului" coborm pe

piciorul de munte ridicat ntre Valea Urzicii
(stnga) si Valea lui Ivan (dreapta), privind n fa
culmile desprinse din vrful Ppusa, n lungul
crora urca poteci pastorale sau turistice.
Curnd ajungem n dreptul casei de
vntoare Piatra Craiului (1 090 m), la care putem
nnopta numai n caz de fort major. De aici,
urmnd drumul forestier sau scurtnd serpentinele
prin raristi, ajungem n Valea lui Ivan si apoi n
valea Dmbovltei, punctul Clbucet, unde, n
dreptul km 12, 150, ntlnim drumul forestier 172.
Statie I.T.A. pentru autobuzele care circul prin
Podu Dmbovitei la Cmpulung.
De la Clbucet pn n satul Podu
Dmbovitei traseul se desfsoar numai pe sosea.
Pe primii 7,500 km snt nsirate casele locuitorilor
din Sticu de Sus si Saticu de jos.
Din Lunca
Berilei (aval de Sticu de jos) ncep Cheile Mici
sau Cheile de Sus, despicate de apa Dmbovitei n
coastele muntelui Arsita. Mai jos, n dreptul
kilometrului 2,100, chiar n mijlocul cheilor,
identificam treptele ce urc la Pestera Ursilor. n
satul Podu Dmbovitei, la care ajungem urmnd
drumul n lungul cheilor, ntlnim soseaua
modernizat DN 73, pe care circul n ambele
sensuri autobuzele I.T.A. ntre Cmpulung si
Brasov. Statia autobuzelor se afla la 600 m aval.

166

COMUNA DMBOVICIOARA - PETERA

DMBOVICIOAREI -CHEILE
BRUSTURETULUI - CABANA BRUSTURET
- STNA DIN FUNDURI - ,,LA TABLE"
(si traseuI n sens invers)
6. Comuna Dmbovicioara - pestera
Dmbovicioarei - cabana Brusturet
Marcaj: banda albastr Timp: 1-1 or
Comuna Dmbovicioara este asezat n
amonte de cheile cu acelasi nume, la 5 km de Podu
Dmbovitei, sat aflat pe soseaua Cmpulung Brasov. ntre Cmpulung si Dmbovicioara circul
autobuze I.T.A.; prin satul Podu Dmbovitei trec
autobuzele care circul ntre Brasov si Cmpulung.
Din centrul Dmbovicioarei pornesc dou drumuri
turistice, conducnd spre masivul Piatra Craiului:
unul, marcat cu cruce albastr (traseul 7), urc prin
satul Ciocanu; cellalt, marcat cu banda albastra
(drumul nostru), prin cheile Brusturetului.
Urmnd drumul principal care nsoteste tot
timpul prul Dmbovicioara, urcm condusi de
marcajul band albastr, care apare din loc n loc.
La captul de sus al comunei intr n cheile
Pesterii. Fr s fie obositor, parcursul desfsurat
n lungul cheilor ajunge, dup circa 20 minute, n
dreptul pester Dmbovicioarei, a crei deschidere
se afl n peretele de calcar din stnga prului.
Relund drumul nostru spre nord, naintm
prin cheile nguste n care spatiul dintre pereti este
mprtit cu mult chibzuial ntre apa si sosea. Pe
167

masur ce naintm, defileul se lrgeste si curnd

apar cteva case ale locuitorilor din ctunul Valea
Rea1.
Dup un interval ceva mai lung ajungem la
,,G1goaie", izvoare ce ies tumultuos din pieptul
de calcare al unui perete si care se vars imediat n
prul Dmbovicioara. n continuare, soseaua
urmeaza firul vaii care si-a schimbat numele n
valea Brusturetului. ntr-un interval nu prea lung
depsim pe rnd Cheia Lung, Cheia Strmt si
Cheita Brusturetului, care n ansamblu formeaz
cheile Brusturetului.
La captul acestui pasaj, dupa 6 km socotiti din
comuna Dmbovicioara, ajungem n poiana
Brusturetului, situat la altitudinea de 995 m. Aici,
prin confluenta a doua praic (Valea cu Ap n
stnga si Valea Seac a Pietrelor n drcapta), se
formeaz n aval prul Brusturetului. Ceva mai sus
de mpreunarea apelor, se afl cabana Brusturet,
adpost accesibil si automobilistilor.
Trasee de legtura: cabana Brusturet punctul ,,La Table" (traseul 6. A).
Cabana Brusturet - Stna din Grind.
Marcaj: crucc gal-bena; timp l ore. De la
cabana Brusturet, un drum forestier construit pe
Valea Seac a Pietrelor permite accesul chiar si
1

La captul de sus al ctunului admirm, pe dreapta

vii, cascada dintr-un izvor carstic. Apa acestuia, n
zeci de mii de ani, a modelat dou pesteri (Pesterile
din Valea Rea sau Pesterile din Plai).
168

cu masina pn la Stna din Grind. Prima

portiune, mrginit dc pereti nalti, are aspectul
unor chei. Dup circa o ora de mers cu piciorul
ajungem n dreptul unui canton situat chiar n
punctul dc ramificatie (catre dreapta) a traseelor
7 si 15. A, care conduc spre satele Ciocanu si
respectiv Sirnea. Locul este semnalat si cu stlp
indicator. n continuare, drumul forestier spre
poiana si stna din Grind este nsotit si de
marcajele traseelor amintite cruce albastra si
triunghi rosu - care alterneaz cu semnul
drumului nostru. Dupa circa 20 minute de mers,
socotite din punctul de ramificatie, parsim
drumul forestier din Valea Seac a Pietrelor si, pe
un drum secundar dirijat ctrc stnga, ajungem n
5 minutc n Poiana Grindului, unde se afl stna
cu acelasi nume. Stlp indicator cu tabl
explicativa asupra traseelor din zona.
Pentru traseele de legatur, vezi traseul 6.
A, de la semnalare n text a punctului Poiana
Grindului.

6.A. Cabana Brusturet - ,,La Table" (cu

legtur pentru cabana Plaiul Foii, satele
Ciocanu sau Sirnea, refugiul Grind, cabana
Curmtura, Zrneti si Bran)
Marcaj: band albastr Timp: 2-3 ore
De la cabana Brusturct, poteca turistic
marcat spre abruptul rsritean al Pietrei Craiului
(zona sudic) urc prin spatele cabanei, n lungul
169

Piscului Paduricii, picior dc munte cc desparte

Valea Seac a Pictrelor dc Valca cu Ap. Initial,
panta este foarte pronuntat; cnd ajungem la
culme, unde locurile se domolesc, potcca se
nscrie mult vreme pe linia de cumpan a
piciorului de munte. Intervalul sfrseste n
apropierea unui vrf mpdurit care nu depseste 1
320 m altitudine. Din dreptul vrfului, n
continuare, naintm printr-un culoar de molidis.
Dup circa l or de la cabana, ajungem n poiana
Funduri. n dreapta vcdem prima stn din
Funduri, iar mai sus alte dou. Marcajul, destul de
rar, dispus pe copaci, traverseaz poiana si apoi,
prin devieri la dreapta si la stnga, prinde culmea
unui picior nierbat, pe care vedem un tarc de vite.
Fara sa cautm marcajul, ne ndreptm ctre
acesta, urcnd n serpentine alese de noi pe plai.
Din dreptul tarcului de vite, marcajul (dispus si pe
stlpi metalici) ne conduce n general ctre dreapta,
spre stna veche din Funduri, unde ajungem dup
circa 2 ore, socotite de la cabana Brusturet. Aici
ntlnim marcajul triunghi albastru, care, urmat
spre stnga, ne conduce la cabana Plaiul Foii pe la
Ceardacul Stanciului (traseul 9. B), iar spre
dreapta are parcurs comun cu traseul nostru.
Continund drumul ctre dreapta, traversm
eurnd Valea Viteilor si apoi intram n poiana
Lespezi. Un canton silvic, o pepiniera si stna din
Lespezi se nscriu armonios n peisaj. Deasupra
poienii si dincolo de zbranicul pdurii se vd
pantele nierbate de pe Plaiul Grindului, brzdate
170

de numeroasele fire de obrsie ale vii Cheia de

sub Grind, prelungite printre Coltii Grindulul cu
hornuri nalte cc sfrsesc sub Creasta Sudic a
Pietrei Craiului.
De la cantonul silvic, coborm prin poieni si raristi,
ajungnd dup circa 10 minute n Poiana
Grindului, din cuprinsul creia se ramific traseele
7. A, 15. A si marcajul cruce galben spre cabana
Brusturet, descris n sens invers.
Din acest loc, poteca este nsotit de patru
marcaje turistice: band, triunghi si cruce albastra
si triunghi rosu, care se succed pn n punctul ,,La
Table".
Initial urcm prin rariste, ocolind stna
rmas n stnga, si curnd ajungem n punctul
unde marcajul band albastr prezint o variant
ctre stnga, conducnd la refugiul Grind, aflat la
circa 30 minute n amonte. Acelasi marcaj
continu mpreun cu cele trei amintite mai sus;
ele ne conduc prin poieni si raristi pn la Sipotul
Vladusca (izvor). Un stlp indicator d urmtoarea
explicatie: refugiul Grind 30 minute; vrful La Om
(Piscul Baciului) 2-2 ore. Periculos iarna.
De la Sipotul Vladusca, prin poienile
presrate cu molizi, continum drumul. Dup circa
300 m ajungem n punctul ,,La Table", aflat n
captul de sus (sudic) al poienii Vladusca.
Traseele de legtur din acest punct snt
redate la pag. 88 (traseul 4).

171

6.B. Punctul ,,La Table" - stna din Funduri cabana Brusturet

Marcaj: band albastra
Timp: 2l/2 ore
Punctul ,,La Table" este situat n capatul
sudic sau de sus al poienii Vldusca. Drumul
nostru, marcat cu band albastra (mpreun cu alte
patru semne: triunghi si cruce albastr, band si
triunghi rosu), are initial directa NE-SV,
conducndu-ne prin poieni presarate cu raristi de
molid, catre Sipotul Vldusca.
In acest loc se ramifica spre dreapta traseul 1. B,
marcat cu band rosie, spre refugiul Grind si
cabana Plaiul Foii, pe La Lanturi". De la Sipotul
Vldusca, cele patru semne (triunghi rosu, banda,
cruce si triunghi albastru), dispuse la un loc sau
succedndu-se, ne conduc n coborre prin poieni
sau raristi. Pe aceast portiune ntlnim un stlp
indicator care semnaleaz varianta traseuIui cu
band albastra spre refugiul Grind. Dincolo de
ramificatia mentionat coborm, ocolind stna din
Grind, pe care o avem n dreapta. Dup cteva sute
de metri poposim la capatul de jos al Poicnii
Grindului. O tabla si un stlp indicator semnaleaz
aici ramificatia spre cabana Brusturet si satele
Ciocanu si Sirnea.
Orientndu-ne usor catre dreapta, prsim
poiana. Condusi de poteca marcat acum numai cu
semnele banda si triunghi albastru, naintam prin
raristi sau poieni, urcnd sau cobornd n panta
domoala. Dup circa 15 minute, socotite din
Poiana Grindului, ajungem n poiana Lespezi. O
172

stn, o cas a silvicultorilor din Rucar si pepiniera

ocup o bun parte a acesteia. De la casa
silvicultorilor ni se nftiseaz o priveliste
impresionant a versantului estic, precum si a
crestei Pietrei Craiului, pe linia creia se
evidentiaz silueta impuntoare a vrfului La Om
(2 238 tn). Prsind aceast regiune, traversm
imediat Valea Viteilor si, dupa circa 200 m de
mers prin pdure, ajungem la stna veche din
Funduri. Locul este marcat de doi stlpi indicatori.
Din acest punct, marcajul triunghi albastru
se desprinde ctre dreapta (vest), conducnd prin
Saua Funduri la cabana Plaiul Foii (traseul 9.B).
De la stna din Funduri, poteca noastr
coboar ctre stnga, prin golurile de psune ce
formeaz n ansamblu poiana Funduri, n cuprinsul
careia snt patru stne. Ctiva stlpi esalonati la
distante mari ne conduc pe lng ultima stn (a
patra), dincolo de care semnele drumului snt
dispuse pe copaci. Curnd intrm n pdurea de pe
Piscul Pduricii. n cuprinsul acesteia marcajul,
dar mai ales poteca, ne conduc prin locuri
mrginite de molidis tnr. Intervalul ia sfrsit ceva
mai jos de un vrf cu cota 1 320, ridicat n stnga
drumului. Urmeaz o padure de foioase, presrat
cu copaci btrni. Marcajul, dispus n coborre de-a
lungul unui drum larg, descrie pe sub linia unei
creste un ocol ctre dreapta. Dup circa 1 km,
poteca trece pe versantul din stnga noastr,
corespunztor Vii Seci a Pietrelor, si parcurge n
diagonal ultimele sute de metri pe coastele
173

nclinate ale Piscului Pduricii, pn la cabana

Brusturet. Cabana este situat la 995 m alt., n
punctul de confluenta a dou vi: Valea cu Ap
(denumit si valea Funduri) pe dreapta si Valea
Seaca a Pietrelor (denumita uneori si valea
Brusturetului) pe stnga.
Traseul de legtur spre comuna
Dmbovicioara (traseul 6.C).
6.C. Cabana Brusturet - cheile
Brusturetului - comuna Dmbovicioara
Marcaj: band albastra Timp: 1-1 or
Itinerarul turistic marcat cu band albastr
spre comuna Dmbovicioara se desfsoar n
lungul drumului forestier construit prin cheile
Brusturctului. Drumul a diminuat din frumusetea
natural a cheilor. Peretii, altdat modelati cu
migal de apele prului, poart acum urmele
cxploziilor cu dinamit.
n ansamblu, cheile Brusturetului au trei sectoare
bine individualizate, ntrerupte de lrgiri ale vii.
Numele dat de localnici, inspirat dupa
particularittile fiecrei portiuni, este sugestiv.
Astfel, spre aval, trecem prin: Cheit sau Cheita
Brusturetului, Cheia Scurt si Cheia Lung. La
capatul de jos al acesteia din urm ntlnim
impresionantul izvor carstic ,,La Glgoaie", ape
iesitc la lumin de sub coastele de calcar ce
marginesc drumul, mrind cu debitul lor apreciabil
apa prului Brusturet, care de aici n aval se
numeste Dmbovicioara.
174

Pestera Dmbovicioarei o ntalnim ceva mai

jos, nainte de a intra n comun, n cheile Pestcrii.
Ea se afl pe malul stng al prului si dcasupra
soselei. Interiorul prezint cteva concretiuni cu
denumiri bizare pe care ni le semnaleaz clauzele
atunci cnd vizitm pestera. De la pestera
Dmbovicioarei, soseaua coboar pn n centrul
comunei Dmbovicioara. Aici, nainte de a trece
podul, se ramific din soseaua principal spre
stnga drumul ce conduce prin satul Ciocanu n
punctul ,,La Table" (traseul 7), cu legtur pentru
cabana Plaiul Foii, cabana Curmtura, refugiul
Grind si Zrnesti. Din acest loc, unde descrierea
traseului nostru ia sfrsit, soseaua strbate n
continuare cheile Dmbovicioarei spre Podu
Dmbovitei, sat aflat la 5 km. ntre comuna
Drnbovicioara si Cmpulung circul autobuze
I.T.A. Prin satul Podu Dmbovitei circul autobuze
ntre Brasov si Cmpulung.

175

COMUNA DIMBOVICIOARA - SATUL

CIOCANU - POIANA GRINDULUI - ,,LA
TABLE"
(si traseul n sens invers)
7. Comuna Dmbovicioara - satul
Ciocanu - ,,La Table" (cu legtur pentru
cabanele Brusturet, Plaiul Foii, Curmtura,
refugiul Grind, localitile Zrneti si Bran)
Marcaj: cruce albastra Timp: 4-4'/2 ore
Comuna Dmbovicioara este asezat n
amonte de cheile cu acelasi nume, la 5 km de Podu
Dmbovitei, sat aflat pe DN 73 (CmpulungBrasov). ntre Cmpulung si Dmbovicioara circul
autobuze I.T.A.
Din centrul comunei Dmbovicioara, drumul
ctre satul Ciocanu se ramific spre dreapta,
imediat dup ce traversm poduI. Fr sa
identificm marcajul, urcm o vreme paralel cu
prul Valea Izvorului, iar apoi pe un afluent al
acestuia, Padina Sirnei, unde drumul se abate ctre
stnga, purtndu-ne prin comun, prilej de a admira
casele locuitorilor, construite n frumosul stil
muscelean. Treptat, casele se raresc si drumul urca
n serpentine largi, mrginite de pdure sau psuni
ntinsc pn la cota 1 190, unde apar gospodariile
satului Ciocanu, presratc pretutindeni pe
"podurile" acoperite cu fnete.
Urmnd drumul comunal, ajungem n
dreptul caselor cu nr. 53 si 70. De aici, prsind
drumuI principal, ne orientm ctre stnga printre
176

pasuni, condusi de marcaiul crucc albastr care

ncepe s apar, dispus pe copaci. Parcurgem
astfel o bun distant, trecnd pe lng gospodarii
grupate sau izolate. Dup aceast portiune, n care
am traversat si cteva zone mlstinoase, coborm
pe o ulit strmta, pna n dreptul unei troite, unde,
ctre dreapta, se ramific drumul nemarcat spre
satul Sirnea. Dincolo de troita, drumul nostru se
abate ctre stnga, urcnd n pant domoal pe
versantul despdurit al Pietrei Galbene.
Locurile de o rar frumusete snt acoperite numai
cu psune. Foarte rar se vd plcuri de copaci,
grupati n zonele mai bolovanoase. Ctre stnga,
peste pdure, vedem Pietricica, iar dincolo de Saua
Funduri, stncile albe de pe linia Crestei Sudice ale
Pietrei Craiului. Urcnd n diagonal prin plaiuri ce
amintesc peisaluI Muntilor Apuseni, ocolim,
lsnd n dreapta, pe culme, Glma Sprturilor,
trecem prin Curmatura Sprturilor, sa larg unde
identificam dou colibe si o mprejmuire zidit din
lespezi.
Din sa coborm n lungul unei poieni
nconjurat de pdure. La limita de jos a poienii ne
orientm spre dreapta, urcnd n continuare pe un
drum de cruta. Dup circa 600 m sntem ,,La
Gvan", zon carstic acoperit cu psuni si
presrat cu doline. Prin aceste locuri, marcajul
este dispus pe pietre si trebuie urmrit atent pn
pe linia unei creste secundare, la care ajungem
urcnd printr-o rariste. De aici ne orientm la
dreapta si, mai mult de-a coasta, ocolim vrful
177

mpdurit denumit Coltul Sprturilor, dincolo de

care ajungem n Curmtura Groapelor. O sgeat
indicatoare semnaleaz ramificatia traseului 15.A,
spre satul Sirnea.
Din Curmatura Groapelor pn n punctul
,,La Table", traseul nostru are parcurs comun cu
traseul 15.B. Marcajele care se succed snt dirijate
ctre stnga, de-a lungul unui drum forestier, pe
coastele sud-estice ale Coltului Colei, pn n
Valea Seac a Pietrelor. Aici, o sgeata indicatoare
semnaleaza ramificatia traseului marcat cu semnul
cruce galbena spre cabana Brusturet.
Pentru cabana Brusturet, vezi descrierea
traseului, redat n sens invers.
Condusi acum de trei semne (cruce galben,
triunghi rosu si cruce albastr), urcam pe drumul
forestier circa 20 minute. Apoi prsim Valea
Seac a Pietrelor si, orientndu-ne ctre stnga pe
un drum secundar, ajungem n 5 minute n Poiana
Grindului, undc se afl stna cu acelasi nume.
Din Poiana Grindului catre stnga sc
ramific trascele 6.B si 9.B. Tot de aici, semnul
traseuIui nostru, mpreun cu alte trei, ne conduce
ctre dreapta n urcus, prin raristi, ocolind stna din
Grind, ramas jos n stnga.
Deasupra stnei, marcajul cu banda albastr
prezint o variant ctre stnga, prin padurea
Grind, urcnd pn la refugiul Grind. Locul cste
semnalat cu stlp indicator.
Relund drumul, strbatem poienile ce se tin
lant pn la Sipotul Vldusca. Un stlp indicator
178

semnaleaz ramificatia drumului marcat cu banda

rosie ctre stnga, spre refugiul Grind si cabana
Plaiul Foii (traseu l.B).
Pe ultimii 300 m ce-i mai avem de parcurs
pn la punctul final al traseului, se altur
marcajelor de pn acum si cel cu band rosie. La
sfrsitul intervalului mentionat ajungem n captul
de sus (sudic) al poienii Vldusca, n punctul "La
Table", unde marcajul drumului ia sfrsit.
Traseele de legatur din acest punct snt
redate (traseul 4).
7 A. ,,La Table" - satul Ciocanu - comuna
Dmbovicioara
Marcai: cruce albastr Timp: 3-4 ore
Din punctul ,,La Table" pornesc n diferite
directii sapte trasee turistice, ntre ele fiind si
drumul nostru, marcat cu cruce albastr, spre
comuna Dmbovicioara, prin satul Ciocanu. Initial,
traseul se desfsoar prin poienile nsirate pe la
poala padurii Grindului, crescut n dreapta, avnd
directia general NE-SV. Alte trei semne, dispuse
la un loc cu al nostru sau succedndu-se, au pe
anumite distante parcurs comun. Dup cteva sute
de metri ajungem la Sipotul Vldusca. n acest loc,
marcat si de un stlp indicator, se desprinde ctre
dreapta, spre refugiul Grind, traseul l.B, cu
legtura pentru cabana Plaiul Foii.
Relund drumul, coborm prin raristile de
molid. Cnd ajungem deasupra stnei din Grind,
ntlnim ramificatia, variant a traseului marcat cu
179

band albastr, care conduce la refugiul Grind.

Dincolo de ramificatie coborm, ocolind stna
rmas n dreapta; dup o mica distant, ajungem
la captul de jos al Poienii Grindului, unde
drumurile se despart. Ctre dreapta continu
marcajele band si triunghi
albastru care conduc: primul la cabana Brusturet
(traseul 6. B), al doilea n Saua Funduri, cu
legtur pentru cabana Plaiul Foii pe la Ccardacul
Stanciului (traseul 9. B).
Din punctul cle ramificatie, semnalat de un
stIp indicator si de o tabla cu text explicativ,
drumul nostru, dirijat ctre stnga, este nsotit si de
marcajele triunghi rosu (traseul 15. B) si cruce
galben, spre cabana Brusturet (descris n sens
invers).
Condusi de semnele mentionate, ajungem n
5 minute pe drumul foresticr din lungul Vii Seci a
Pietrelor, pe care coborm pn ntlnim un canton.
Un stlp indicator semnaleaz de aici ramificatia
celor trei marcaje.
Traseul nostru, desfsurat tot pe un drum
foresticr, prseste Valea Seac a Pietrelor. El urc
pe malul ei stng, pentru ca n continuare, pn n
Curmtura Groapelor, s ncing pe la sud-est
coastele Coltului Cojei. Din Curmtura Groapelor,
marcajele se despart: cel cu triunghi rosu continu
lumtate ctre stnga, spre satul Sirnea, iar semnul
drumului nostru, cruce albastr, la dreapta.
Portiunea care urmeaza pn n satul
Ciocanu este cea mai frumoas. n afara
180

grandiosului peisal al Pietrei Craiului, ridicat n

stnga, zona strabtut de noi mbrac, datorit
carstului, haina peisajului din Muntii Apuseni.
Poteca, desfsurat mai mult prin zone cu fnete,
depseste punctul ,,La Gavan" si apoi, pentru a
evita trei culminatii - Coltul Sprturilor, Glma
Sprturilor si Piatra Galben - le ocoleste pe la
vest. ajungnd n coborre la locurile mlastinoase
din preajma punctului ,,Mormntul Florichii"
(troit).
De aici nainte, locurile snt punctate de
gospodriile satului Ciocanu. Pe ulite nguste,
urcnd sau cobornd mici denivelri, naintm fr
dificultate pn ntlnim drumul local dintre
Ciocanu si Dmboviciora. Ultima parte a traseului
se desfsoara n coborre pn n centrul comunei
Dmbovicioara.
Trasee
de
legtur
spre
pestera
Dmbovicioara si cabana Brusturet (traseul 6).
ntre comuna Dmbovicioara si Cmpulung circul
autobuze I.T.A. Prin satul Podu Dmbovitei, aflat
la 5 km n aval de comuna Dmbovicioara, dincolo
de cheile Dmbovicioarei, circul autobuzcle
I.T.A. care fac legtura ntre Brasov si
Cmpulung.

181

TRASEUL DE CREAST AL PIETREI

CRAIULUI
Cel mai greu dar si cel mai frumos traseu
turistic marcat din Piatra Craiului este far
ndoial drumul de creast, ntre cabana
Curmtura si Saua Funduri. Traseul, desfasurat pe
circa 20 km, strbate o muchie ferestruit n lungul
creia, uneori, trebuie s ne ctrm, fr s fie
necesar cunoasterea tehnicii alpine. Turistic,
creasta prezint doua zone bine individualizate:
Creasta Nordica, desfasurat de la Saua
Curmaturii pn dincolo de Piscul Baciului, n
Saua Grindului; Creasta Sudic, de la Saua
Grindului pn n Saua Funduri.
Perspectiva
larga
asupra
regiunilor
nconjurtoare, examenul de voint cerut pentru a
parcurge acest traseu, precum si varietatea
peisajului ce ni se ofera pe ambii versanti, ca
secventele unui film, rspltesc efortul depus.
Exist posibilitatea de a parcurge si portiuni
mai mici ale crestei, programnd excursii n
circuit. Pentru aceasta vom folosi unul din traseele
turistice marcate (existente pe ambii versanti) .care
conduc n diferitc puncte de pe linia crestei. Pentru
a usura combinarea si urmrirea traseului n
excursiile mentionate mai sus, drumul de-a lungul
crestei Pietrei Craiului este redat n ambele
sensuri, fiind mprtit n trei etape:

182

- Etapa I - Creasta Nordic: cabana Curmtura Saua Crpturii - vrful Turnul - Saua Padinei
nchise - vrful Padina Popii - zona refugiului de la
Vrful Ascutit.
- Etapa II a - Creasta Nordic: zona refugiului de
la Vrful Ascutit - vrful Timbalul Mare - Piscul
Baciului (vrful La Om) - Saua Grindului.
- Etapa a lll-a - Creasta Sudic: Saua Grindului Coama Lung - Saua Funduri.
n caz de vreme rea ne putem retrage de pe
creast numai pe unul din traseele turistice
marcate, semnalate n textul fiecrei etape. Pe linia
crestei nu snt izvoare, aprovizionarea cu apa
urmnd s o facem de la cabana.
TRASEUL DE CREAST DE LA NORD LA
SUD
ETAPA I: NORD-SUD
8. Creasta Nordic: cabana Curmtura Saua Crpturii - vrful Turnul - Saua Padinei
nchise - vrful Padina Popii - zona refugiului
de la Vrful Ascutit
Marcaj: punct rosu Timp: 3-3 orc
Traseul de creast, marcat cu punct rosu,
porneste de la cabana Curmtura. Initial, cnd
iesim din cabana, ne abatem catre stnga spre
Zarnesti si dup circa 10 m n aceast directie
ajungem n punctul de ramificatie a drumurilor. Pe
183

un stlp de marcaj cu tabl indicatoare citim, ntre

altele, si explicatii referitoare la drumul nostru. De
la tabla mentionat ne abatem la stnga n urcus
prin poiana cabanei si dup scurta distant intrm
n pdurea de molid, revrsat de la creast pe
coastele de sud ale muntelui Piatra Mic. Urcusul
n pant accentuat se domoleste prin pdurea pe
care o strbatem, trecnd pe lng peretii albi de
calcar, ridicati n marginea potecii. Dup circa 20
minute, socotite de la cabana Curmtura, ajungem
n Saua Crapturii, unde dou din marcajele
turistice, comune pn n acest loc cu traseul
nostru, sc despart: traseul 2.A, marcat cu banda
galben, conduce spre Zrnesti, iar cel cu punct
albastru (traseul 17) spre Piatra Mic. Locul este
semnalat de un stlp indicator.
Din dreptul stlpului indicator coborm ctre
stnga, ocolind prin Pdure Coltul din Curmtur,
turn de piatr mpdurit, ridicat n mijlocul
nseurii dintre Piatra Craiului si Piatra Mic. La
captul acestui pasaj ntlnim un stlp indicator, pe
a crui sgeat citim urmtoarea explicatie: acces
direct la cabana Curmtura far sa ating Saua
Crpturii - 10 minute.
Deasupra stlpului indicator, pe creast, se
afl punctul cu altitudinea cea mai sczut a
Curmturii Pietrei Craiului. Pe axa de simetrie a
acesteia, ctre sud, spre valea Curmturii, se
adnceste talvegul unui vlcel sec, iar la nord
ulucul vii Crpturii, delimitnd pe toat
lungimea lor Piatra Craiului de Piatra Mic.
184

Adaugm ca Saua Crpturii se afl n cuprinsul

Curmturii Pietrei Craiului, pe versantul
corespunztor muntelui Piatra Mic.
Continund traseul, urmm poteca prin
pdure, urcnd sustinut, uneori printre trunchiurile
molizilor rsturnati de vnt. Dup scurt vreme
depsim linia de creast printr-o sa, de unde
coborm, traversnd ctre abruptul masivului o
ntins zon de grohotisuri, revrsat ctre dreapta
spre valea Crpturi. n faa noastr se rdic strnindu-ne admiratia - peretele de piatr alb pe
care vremea a brzdat numeroase jgheaburi. Icicolo apar ctiva molizi singuratici sau grupati,
piperniciti si scrijeliti de vnturi. Escalada ctre
Creasta Nordic a Pietrei Craiului ncepe dup ce
am traversat grohotisul. Un prag stncos, nalt de
4-5 m, ne supune la primul examen de crare.
Trecndu-1 cu bine, ne folosim n continuare de
cele dou cabluri montate de-a lungul traseului.
Urmeaz un jgheab c'u grohotis mrunt care pe o
mic distant trebuic trecut cu mai mult atentie.
Pe msur ce naintam, panta devine mai nclinat.
Cu toate acestea, pasajele ce trebuie trecute nu snt
dificile, datorit prizelor naturale pe care le
folosim pentru sprijin si altor doua cabluri
montane n locurile expuse. naintarea noastr este
usurat de marcaj, care ne arat uneori si punctele
de sprijin pentru mini.
Dup circa o or de la cabana Curmtura,
ajungem n dreptul unui stilp metalic; o sgeat
indicatoare, fixat pe el, ne d urmtoarele
185

explicatii: spre cabana Curmtura 45 minute - 1

or. n dreapta stlpului, pe o lespede, vedem
marcajul cruce albastr al traseului 18, din Padina
Hotarului, care ia sfrsit n acest loc, la 1 850 m
alt.
n continuare, linia crestei ncepe s se
contureze tot mai bine; urcusul, desfsurat n pant
mai domoal, trece peste obstacole mici pna la
Turnul, primul vrf al crestei n aceast parte, unde
pe un stlp indicator snt fixate dou sageti si o
tabl cu explicatii asupra traseelor ce se ramific
de pe linia crestei spre diferive obiective, precum
si timpii de mers.
Vrful Turnul este denumit local Turnul
Pietrei, iar turistii i spun uneori Turnul Pietrei
Craiului.
Din vrful Turnul se desparte ctre dreapta traseul
19, prin Padina Sindilerici, care este foarte slab
marcat la nceputul coborrii.
Condusi de marcajul nostru, relum drumul
pe creast, privind n dreapta multimea de turnuri
si creste, ridicate pretutindeni n Padina
Sindileriei. Curnd ns va trebui s renuntm la
aceasta plcere si, din cauza unor obstacole, s
prsim linia crestei ctre stnga, pe versantul
estic, ocolind vrful Padina nchis printr-o zon
mpdurit.
La sfrsitul intervalului ajungem n Saua Padinei
nchise (1 955 m alt.), delimitata la sud de vrful
Padina Popii si la nord de vrful Pa-dina nchis.
Locul este marcat cu stlp si tabl indicatoare. Prin
186

acest punct trece traseul marcat cu band aloastr

care, urmat ctre dreapta, conduce n poiana
fostului refugiu Diana, pe Brna Caprelor (traseul
3. F), iar la stnga coboar la cabana Curmtura
(traseul 3. B).
Continund drumul pe linia crestei privim
ctre dreapta hurile Padinei nchise, minunndune de nota particular dat de stratele de calcar
puternic redresate pn la vertical. Dup 15
minute de mers ajungem pe vrful Padina Popii (1
970 m alt.), punct de ramificatie pentru traseul 20.
A, semnalat de un stlp metalic. Traseul 20. A este
marcat cu triunghi albastru si conduce n coborre
catre dreapta, prin Padina Popii, n poiana fostului
refugiu Diana.
De pe vrful Padina Popii, linia crestei se
vede n faa noastr, ngust si punctat cu plcuri
de jnepeni. Pe aceast portiune avem posibilitatea
sa admiram n dreapta Padina Popii, dclimitat
ctre nord-est de Muchia Padina Popii; pe abruptul
ei, denumit Peretele Mare din Padina Popii, s-au
stabilit numeroase trasee alpine de o rar
fmmusete.
Dup circa 400 m, socotiti din dreptul
ultimului punct de ramificatie, creasta nchide pe
la obrsie numeroasele vlcele, afluenti ai vii
Ciornga Mare. Jos, prin aceast zon, trece Brul
Ciornga Mare, ramura de jos. Htasul din lungul
brului este greu de urmrit, mai ales prin pdurea
de jnepeni prin care uncori se pierde. Dup
aproape o or, socotit de la vrful Padina Popii,
187

creasta devine lata, poteca trecnd peste Vrful

Ascutit (2150 m), de sub care se desprinde catre
dreapta valea Ciornga Mare, pe al crei pat
nierbat se contureaz poteca nemarcat catre Brul
Ciornga Mare, ramura de sus, si refugiul Ciornga
Mare.
Dincolo de vrf, coborm pe platforma
refugiului de la Vrful Ascutit.1 La circa 30 m mai
jos ntlnim cteva sgeti indicatoare cu explicatii
pentru traseul de creast si coborrea la cabana
Curmtura prin Padinile Frumoase. n acest loc ia
sfrsit prima etap a traseului de creast.
Trasee de legtur spre: Creasta Nordic,
peste vrful Turnul la cabana Curmtura (traseul
8.E); cabana Curmtura, prin Padinile Frumoase
(traseul 14. A); Piscul Baciului, cu legtur
pentru cabana Plaiul Foii, refugiul Grind sau
Creasta Sudic (traseul 8. A); refugiul Ciornga
Mare de lng fosta Cabana Ascuns, prin Brul
de Sus si traseul Vlcelului cu Fereastr (indice
25. C).
1

Pe hrtile turistice vechi, refugiul de la Virful Ascutit era

plasat la nord de Vrful Ascutit. n realitate, el se afl la
circa 40 m sud de vrful mentionat. Prin aceast precizare
lmurim pozitia Vrfului Ascutit, care este situat ctre
nord, la o distant de circa 350 m fa de vrful Timbalul
Mare. Suplimentar adugm c altitudinea liniei de creast
ntre vlrfurile mentionate nu scade niciodat sub 2 100 m,
ceea ce trebuie retinut, deoarece aceleasi hrti artau
refugiul la 2 064 m alt., cnd n realitate este la 2 150 m.
188

ETAPA a II-a: NORD-SUD

8.A. Creasta Nordic: zona refugiului de
la Vrful Ascutit - vrful imbalul Mare - Piscul
Baciului (vrful La Om) - Saua Grindului
Marcaj: punct rosu Timp: 2-3 ore
Etapa a doua a traseului de creast se
desfasoar la sud de zona refugiului de la Vrful
Ascutit1. n punctul de plecare snt fixate pe stlpi
metalici mai multe sgeti de directie, cu explicatii
pentru obiectivcle sau traseele turistice marcate n
regiune. De la stlpul indicator, poteca de pe
Creasta Nordic spre Piscul Baciului ne conduce
circa 350 m mai mult pe linia crestei, pna n
apropierea Vrfului Timbalul Mare, nltat n fat.
nainte de a ncepe urcusul pe vrf, creasta se
ntrerupe de doua ori, formnd la mici intervale
cte o strunga. Din drcptul celei de-a doua,
marcajul coboar 4-5 m spre est, pe un scoc mai
accidentat, pentru ca apoi s revin n alta strung
(a treia), unde pe versantul nord-vestic ncepe firul
de obrsie al Canionului Ciornga Mare, prin carc
turistii obisnuiti cu catrarea pe stnci si alpinistii
coboar la refugiul Ciornga Mare, aflat lng fosta
Cabana Ascuns, pe traseul Vlcelului cu
Fereastr. Locul poate fi identificat si dup
,,fereastra" natural sfredelit n peretele ce
mrgineste pe dreapta firul de obrsie al canionului
mentionat.

189

Pentru refugiul Ciornga Mare de lng

fosta Cabana Ascuns, pe traseul Vlcelului cu
Fereastr, vezi indice 25. B.
Continund traseul de creast, urcm
sustinut pe vrful Timbalul Mare (2177 m alt.), de
unde putem privi cea mai fantastica zona a Pietrei
Craiului, Padina lui Cline, "paradis al
alpinismului", rival al zonei Glbinele din masivul
Bucegi. Dincolo de aceasta zona, peste mgurile
mpdurite si ulucul adnc al Dmbovitei, vedem
masivul lezer-Papusa, iar mai la dreapta nsiruirea
nesfrsit de vrfuri ale Fagarasului.
Urmeaza coborrea n Saua Calineului, adncita
ntre vrful Timbalul Mare si Vrful dintre
Timbale. In cuprinsul ei, prin prezenta unor
coltani, saua prezint o denivelare care o mparte
n dou. n prima portiune, dinspre nord, ajung
alpinistii veniti din traseele de pe Clineul Mic; n
cea de-a doua, dinspre sud, ajung cei care au urcat
pe firul principal al Padinei lui Cline.
Relum traseul de creasta, urcnd pn la
Vrful dintre Timbale (2 170 m alt.). Privind
napoi, vedem peretele, creasta si vrful Timbalul
Mare, cu stratele redresate la verticala, amintindune de Orga Mare din Padina nchis. n dreapta
noastr, pe versantul nord-vestic, se adnceste
Valea Podurilor.
Cu imaginea numeroaselor tancuri si muchii,
ridicate n cupnnsul ei, naintam catre sud pe linia
Crestei Nordice, impresionati de slbticia
tinutului si ngustimca crestei pe care ne aflam.
190

Trecnd de pe un versant pe altul, depsim

neregularittile traseului care culmineaz cu o
traversare n coborre pe versantul vestic, pn in
Saua Vaii Podurilor. Urmeaz depasirea celei mai
dificile portiuni a traseului, lung de circa 100 m.
Marcajul ne conduce peste crenelurile crestei sau
locurile mai expuse, trecnd de regul pe versantul
estic. ntr-o mic strung, locurile se domolesc,
poteca trece n continuare pe versantul estic,
urcnd printre plcurile de jnepeni sau ctrndu-se
peste mici sritori. Intervalul ia sfrsit cu un pasaj
ngust de pe linia crestei, punctat n final de vrful
Timbalul Mic (2231 m alt.). n aceast zon ia
sfrsit traseul alpin de pe Muchia Timbalului Mic,
iar mai napoi, n Saua Vii Podurilor, traseul de
pe firul principal al vii cu acelasi nume.
De pe vrful Timbalul Mic ctre stnga
putem privi cea mai slbatic zon a versantului
rsritean, iar peste aceasta, satcle branene,
rspndite pretutindeni, peste Mgurile Branului.
Dincolo de ele zarea este nchisa de la dreapta la
stnga de masivele Leaota, Bucegi, Piatra Mare,
Postvaru si Grbova.
Relund drumul de creast coborm sustinut,
avnd n dreapta firele de obrsie ale Ciorngutei.
Cnd am ajuns jos, ntr-o sa punctata cu
jnepenisuri, sntem a punctul din care ncep ctre
sud Claile, vrfuri stncoase ce se nlntuie pn
aproape de Piscul Baciului.
ncepnd din acest loc, pe versantul vestic se
adncesc firele de obrsie ale Vldusci. Dup
191

circa 2l/2 ore ajungem pe vrful Zbirii (2 220 m

alt.). n continuare strbatem o mic portiune de
creast mai accidentat, dupa care urmeaza vrful
Claia Cldrii Ocolite (2 202 m alt.), sprijinit ctre
dreapta de creasta Coltilor Ri. Din dreptul
acesteia urcam n lungul crestei, devenit mai lat
si usor nierbat, trecnd pe deasupra Cldrii
Ocolite, pn pe vrful La Om sau Piscul Baciului
(2238 m).
La sud de vrf se ramific spre stnga, n coborre,
traseul 1. A (mar-cat cu banda rosie) spre refugiul
Grind. Mai jos de acest punct, pe linia crestei, la
circa 350 m, ajungem la stlpul metalic din Saua
Grindului, limit sudic a Crestei Nordice, unde
etapa a Il-a a drumului de creast ia sfrsit.
Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii
pe "La Lanturi" (traseul 1. B); Saua Funduri pe
Creasta Sudic (traseul 8. B).

ETAPA A III-A: NORD-SUD

8.B. Creasta Sudic: Saua Grindului Coama Lung - Saua Funduri
Marcaj: punct rosu Timp: 3-4 ore
Pentru a delimita mai precis Creasta
Nordic de Creasta Sudic a Pietrei Craiului, am
ales ca hotar punctul cel mai cobort dintre Piscul
Baciului si vrful Grind, pe care 1-am denumit
Saua Grindului. Un stlp de marcaj, dispus n acest
loc, la intrarea pe traseul de coborre spre cabana
192

PlaiuI Foii pe "La Lanturi", serveste si ca reper

pentru identificare. Din Saua GrinduIui, condusi
de marcajul cu punct rosu, urcm pe Creasta
Sudic spre vrful Grind (2210 m alt.), la care
ajungem curnd. n continuare strbatem cea mai
dificil portiune a traseului de creast, de-a lungul
unei muchii nguste si sinuoase. In stnga, pe
versantul rsritean, se adncesc Hornurile
Grindului, al cror talveg plin de grohotis
formeaz n aval obrsia vii Cheia de sub Grind.
In dreapta, pe abruptul vestic, vedem aglomerarea
de turnuri si creste ce caracterizeaza zona
denumit Umerii Pietrei Craiului. Intervalul ia
sfrsit ntr-un loc mai domolit, de unde ncepem
urcusul n lungul obstacolelor ce preced Coama
Lung, cea mai impresionant portiune de creast
din ntregul masiv. Privit n ansamblu, ea are
aspectul unui acoperis asemntor cu acela al
marilor piscuri Vistea-Moldoveanu din Fagras.
ngust si destul de lunga, creasta las pe stnga si
mai ales n dreapta un perete foarte abrupt.
La sud de Coama Lung, poteca ne poarta
pe deasupra peretilor nalti ai abruptului vestic,
unde alpinistii si-au gasit o vast zon pentru
practicarea acestui sport al curajului si vointei.
Astfel depsim pe rnd: Pcretele din Padina Lncii,
Poiana nchis, Peretele Marelui Grohotis,
delimitat ctre sud de Muchia Rosie, Peretele
Piscului Rece, Peretele PiscuIui cu Brazi, Peretele
de la Ceardac, Muchia lui Ivan si Valea lu Ivan,
care ncheie zona cercetat de ctrtori pe
193

versantul vestic al Pietrei Craiului.

Din dreptul acestei vi, creasta si pierde din
naltime. Numeroasele vrfuri ntrerupte de sei sau
de strungi nguste le ocolim pe versantul estic,
condusi de marcajul dispus pe o potec aflat la
circa 40-50 m sub creast. Uneori strbatem pe
acest versant zone ntinse, acoperite cu jnepeni sau
presrate cu smirdar, care n perioada nfloririi
(lunile mai- iunie) nroseste muntele cu florile lui
si nmiresmeaza atmosfera.
Ultimul vrf mai important de pe Creasta
Sudic este Vrful Pietrei (2 086 m alt.), la care
ajungem dup circa 3 ore, socotite de la Saua
Grindului. Coborrea de pe el mai prezint un
pasaj dificil care ia sfrsit dup circa 15 m. n
continuare, poteca se apropie mult de linia crestei.
In fa vedem, acoperit cu padure, muntele
Pietricica, prelungire ctre sud si Pietrei Craiului.
Dup o succesiune de trei turnuri, pc care le
depsim, ctarndu-ne trecnd prin seile ce le
despart, ajungem n zona de obrsie a Vii Urzicii,
adncit n dreapta, catre vest. n lungul ei se
contureaz poteca marcat cu triunghi albastru a
traseului 9. C. Punctul de ramificatie cste semnalat
cu un stlp indicator.
Ultimele obstacole ale crestei pn n aua
Funduri, desfurate pe o distan de circa 350 m,
se prezint sub forma unor colani sau trepte uor
nierbate. n coborre peste acetia avem n dreapta
o frumoas perspectiv asupra vilor sculptate n
peretele de vest al Pietrei Craiului i al Pietricici,
194

conturate prin desiul pdurii de jnepeni crescui

pe seninri de calcar.
Descrierea etapei a III-a a traseului de
creast ia sfrit n aua Funduri, iar marcajul
punct rou, n continuare foarte rar, conduce la
stnga (catre est), n coborre, alternnd cu
marcajul triunghi albastru pn la stna din
Funduri, unde ia sfrit.
Traseele de legtur le gsim traseul 9.
TRASEUL DE CREAST DE LA SUD LA
NORD
ETAPA I: SUD NORD
8.C. Creasta Sudic: aua Funduri Coama Lung aua Grindului
Marcaj: punct rou Timp: 34 ore
Cele mai dificile poriuni ale drumului de-a
lungul crestei Pietrei Craiului le ntlnim pe
Creasta Sudic, delimitat din punct de vedere
turistic ntre aua Funduri i aua Grindului. Cu
excepia traseului prin Valea Urzicii, parcursul nu
prezint, ntre punctele citate mai sus, nici o
potec marcat pentru scurtarea sau evitarea unor
poriuni de creast, ceea ce este foarte important n
calcularea timpului de mers ntre adposturi. Pe
linia crestei nu snt izvoare.
Marcajul nostru, cu punct rou, bine
ntreinut, este dispus din aua Funduri numai pe
pietre, alternnd la nceput, i pe o mic distan,
195

cu triunghi albastru. Drumul ncepe cu un mic

pasaj de crare peste civa colani de piatr alb
nirai pe linia crestei. Dup circa 350 m ajungem
la locul unde marcajul triunghi albastru se abate la
stnga (spre vest), cobornd prin Valea Urzicii la
cabana Plaiul Foii (traseul 9. C). Punctul de
ramificaie este semnalat cu un stlp indicator. De
la stlpul indicator urcm susinut, depind trei
vrfuri stncoase, cu muchii ascuite, unde
obstacolele snt dispuse n trepte mici. Pe aceast
poriune ne oprim din cnd n cnd, odihnindu-ne i
cercetnd zarea ctre stnga, peste negrul pdurii,
unde valea Dmboviei i-a spat drum pe sub
coastele Ppuii, nlate mult pe malul ei drept.
Pentru a evita cteva locuri mai accidentate,
poteca se abate dup circa o or de mers pe
versantul estic, strbtnd o zon nierbat
punctat de ienuperi sau jnepeni, ori acoperit cu
ntinse covoare de smirdar, care n lunile mai
iunie nroesc coastele muntelui pe mari suprafee.
Pe acest interval nu ntlnim obstacole dificile. n
continuare, ns, sntem obligai s ne cram n
lungul unui pasaj n diedru, care ia sfrit dup 15
m pe linia crestei, nu departe de Vrful Pietrei. Din
acest loc, drumul de creast se deschide n faa
noastr, nirnd n lungul lui numeroase obstacole
pn la Piscul Baciului. Pe coastele lui rsritene
snt aternute punile nverzite, denumite Plaiul
Grindului, n cuprinsul cruia abia se zrete
refugiul Grind. Tot n aceast parte, dincolo de
pdure, snt rspndite pretutindeni pe puni i pe
196

mgurile domoale satele brnene, a cror zare este

nchis de culmile nalte ale masivelor Leaota,
Bucegi, Piatra Mare i Postvaru.
Relund drumul, parcurgem o distan mare
n lungul crestei, trecnd pe deasupra marilor perei
ce formeaz n ansamblu abruptul vestic al Pietrei
Craiului. Pe rnd lasm n urm: Peretele de la
Ceardac, Peretele Piscului cu Brazi, Peretele
Piscului Rece, Peretele Marelui Grohoti, Poiana
nchis i Peretele din Padina Lncii. Dincolo de
aceast zon urcm ctre Coama Lung, creast n
forma unui acoperi de cas,.asemantor cu
Acoperiul Vistei Mari din Fgra. Ajuni pe
Coama Lung, poteca noastra ne conduce n
continuare numai pe linia crestei nguste i
crenelate.
La sfritul intervalului urmeaz o coborre
tot att de expus, continuat cu cteva vrfuri mici,
nirate pe Muchia Grindului. Pe aceast poriune
se adncesc n dreapta (ctre est) cele patru
Hornuri ale Grindului. Jgheaburile lor, n aval,
devin vlcele de torent, fire de obrie ale vii
Cheia de sub Grind. ntre hornuri se nal semei
Colii Grindului, care nfrumuseeaz cu linia lor
zvelt peisajul att de uniform de pe acest versant.
Pe msur ce naintm, locurile se
domolesc, iar roca de pe linia crestei capt alt
culoare. Vrful Grind (2210 m alt.), ultimul
obstacol al parcursului, l depim fr dificulti,
cobornd de pe el n aua Grindului, unde etapa I
(sud nord) a traseului de creast ia sfrit, locul
197

fiind marcat i de un stlp metalic.

Trasee de legatur spre: cabana Plaiul Foii
pe La Lanuri (traseul 1. B); refugiul Grind
prin Piscul Baciului (traseul 1. A); cabana
Curmtura pe Creasta Nordic (traseul 8. D).
ETAPA A II-A: SUDNORD
8.D. Creasta Nordic: aua Grindului
Piscul Baciului (vrful La Om) vrful
imbalul Mare zona refugiului de la Vrful
Ascuit
Marcaj: punct rou Timp: 3 ore
aua Grindului este situat la sud de Piscul
Baciului (2238 m alt.), ntre acesta i vrful Grind
(2210 m alt.). Din dreptul ei ctre vest se
desprinde traseul 1. B, marcat cu band roie, pe
La Lanuri, spre cabana Plaiul Foii. Din aua
Grindului urmm marcajul Crestei Nordice
punct rou desfurat n urcu ctre nord. Dup
circa 350 m ajungem la punctul de ramificaie al
traseului 1. A (band roie), care se abate la
dreapta, cobornd pe la refugiul Grind pn n
punctul La Table. Ceva mai sus de ramificaia
menionat se afl cel mai nalt vrf al masivului,
Piscul Baciului, denumit i vrful La Om. O
perspectiv mrea ne reine n zilele senine
pentru a identifica noianul munilor nconjurtori.
Dup cum se tie, masivul Piatra Craiului
este dispus perpendicular pe direcia lanului
Carpailor, ridicndu-se deasupra munilor mai
198

cobori din jur cu 500 1000 m diferen de

nivel. Altitudinea, precum i aezarea masivului,
ne dau posibilitatea de a vedea o mare parte din
lanul Carpailor. Privind ctre est, identificm n
dreapta, peste Mgurile Branului, culmea Leaotei,
legat n continuare cu blocul Bucegilor. Piatra
Mare i Postvaru, acoperite cu pduri de molid,
se vd n stnga, iar ara Brsei, ntins cmpie
intracarpatic, punctat de sate compacte, se vede
prin despicatura Prpstiilor, spat de ape, ntre
muntii Toanche i Piatra Mic. ncepem
coborrea din Piscul Baciului pe culmea nierbat,
mrginit n stnga de Cldarea Ocolit, gvan
deschis larg ctre valea pirlei. Primul vrf ntlnit
la captul acestui pasaj este vrful Cldrii Ocolite,
din dreptul cruia ncepe spre stnga creasta
Colilor Ri, nlat ntre firele de obrie ale
pirlei Superioare.
n continuare, creasta devine mai
accidentat, obligndu-ne s ne crm, trecnd
peste micile obstacole nirate pn pe vrful Zbirii
(2220 m alt.) care, mpreun cu precedentul i
altele, pn la vrful imbalul Mic, fac parte din
ansamblul de vrfuri denumite Clile. naintnd
pe creast ctre nord, ocolim poriunile accidentate
ale Clilor, oprindu-ne uneori n eile dintre
acestea, pentru a scruta hurile Vlduci, adncite
n stnga, prin care ntotdeauna se zresc capre
negre.
Dup circa 1 or, socotind de la Piscul
Baciului, ajungem pe Claia Vlduci, vrf care
199

las spre vest muchia dintre Vlduca Superioar

i Ciorngua. Din acest loc coborm n aua
adncit i punctat cu jnepeni, de unde ncepem
un urcu susinut pn pe vrful imbalul Mic
(2231 m alt.), unde facem un popas pentru a
admira ctre stnga mulimea de turnuri i muchii,
ridicate n deschiderea larg pe care o face Valea
Podurilor n zona ei de obrie. Pe vrfurile lor
sfresc numeroase trasee alpine, printre care
menionm: Sngele Voinicului, Colii Gemeni,
Surplomba Neagr, Traseul Marian Nicolae etc.
Cea mai impresionant dintre acestea rmne ns
Muchia imbalului Mic, desprins ctre nord-vest
chiar din vrful pe care ne aflm.
Relund traseul, parcurgem o creast
accidentat, depind cota 2213 m, coborm ntr-o
a la 2183 m i dup un pasaj mai dificil n
traversare pe versantul vestic, ncepem urcuul,
care ia sfrit pe Vrful dintre imbale. Din dreptul
acestuia se desprinde ctre nord-vest creasta
dantelat a Muchiei dintre imbale, care nir pe
linia ei cteva turnuri desprite pe ambii versani
de hornuri aproape paralele. Urmeaz coborrea n
aua Clineului, n al crei cuprins ocolim trei
vrfuri mici, trecnd prin eile ce le despart.
n zona eii Clineului iau sfrit Padina lui
Cline i Clineul Mic, trasee alpine descrise la
capitolul Alpinism. Din aua Clineului urcm
pe vrful imbalul Mare (2177 m alt.), de unde
putem privi n voie cel mai fantastic peisaj alpin,
rezultat din aglomerarea crestelor, pereilor i
200

ancurilor ridicate n Padina lui Cline,

considerat pe bun dreptate paradis al
alpinitilor, comparabil numai cu regiunea
Glbinele din Bucegi.
Cobornd de pe vrf, ajungem n dreptul
unei strungi nguste; de aici, ctre stnga se
adncete vlcelul de obrie al Canionului
Ciornga Mare, n lungul cruia coboar htaul
traseului prin Vlcelul cu Fereastr la refugiul
Ciornga Mare, aflat lng fosta Caban Ascuns.
Traseul, nemarcat, poate fi parcurs numai de
turitii obinuii cu crarea pe stnci i de
alpiniti.
Pentru traseul Vlcelului cu Fereastr, vezi
indice 25. B.
Din dreptul strungii menionate traversm
pe versantul estic i, dup un mic ocol, urcm un
jgheab pietros, nalt de 45 m, ajungnd din nou pe
creast, de unde locurile se domolesc. Ultimii 350
m ce ne mai despart de zona refugiului de la Vrful
Ascuit i parcurgem fr dificulti. Cu circa 15 m
nainte de a ajunge la stlpii indicatori se
desprinde, cobornd direct pe versantul vestic, un
ha mai puin conturat, care mai jos ajunge n
dreptul unui plc de jnepeni, de unde ctre stnga
urmeaz Brul de Sus. El se leag n continuare cu
Traseul Vlcelului cu Fereastr, conducnd pn la
refugiul Ciornga Mare, lng fosta Caban
Ascuns. Traseul, descris n sens invers, este
nemarcat i l recomandam numai turitilor
deprini cu crarea pe stnci i alpinitilor.
201

Pentru Brul de Sus, vezi indice 25.C.

La stlpii indicatori cu explicaii pentru
traseele turistice care pornesc din dreptul lor, ia
sfrit etapa a II-a (sudnord) a traseului de creast
al Pietrei Craiului.
Traseele de legtur din acest punct snt
redate la traseul 8.
ETAPA A III-A: SUDNORD
8.E. Creasta Nordic: zona refugiului de
la Vrful Ascuit vrfuI Padina Popii aua
Padinei nchise - vrful Turnul aua
Crpturii cabana Curmtura
Marcaj: punct rou Timp: 3 ore
n aua refugiului de la Vrful Ascuit snt
fixate pe stlpii metalici mai multe sgei care
indic diferitele trasee ce pornesc din acest loc.
ndicaiile scrise pe sgei sau pe table se refer i
la punctele din care se ramific n coborre diferite
trasee turistice marcate i semnalate de noi pe
acest traseu.
Pornii la drum pe traseul Crestei Nordice
ctre vrful Turnul, marcajul cu punct rou ne
conduce spre nord-est. Dup circa 30 m trecem pe
lng refugiul de la Vrful Ascuit i apoi ocolim
pe la est dou piscuri, dintre care al doilea este
Vrful Ascuit. De pe acest vrf ncepe traseul
nemarcat spre refugiul Ciornga Mare, aflat lng
fosta Caban Ascuns (prin Brul Ciornga Mare).
202

Pentru Brul Ciornga Mare, vezi indice 25,

G.
Dincolo de ramificaia menionat prindem
linia de creast, urcnd i cobornd peste
denivelrile nirate deasupra vii Ciornga Mare,
vale ce-i are firele de obrie rzleite n evantai,
n stnga noastr, i pe care le intersecteaz Brul
Ciornga Mare, ramura de jos.
Dup circa 45 minute, socotite din aua
refugiului de la Vrful Ascuit, ajungem pe vrful
Padina Popii (1970 m alt.), de unde coboar ctre
vest (n stnga) poteca marcat cu triunghi albastru
a traseului 20. A, prin Padina Popii, pn n poiana
fostului refugiu Diana.
Cobornd de pe vrf, admirm n stnga
pereii Padinei nchise, cu stratele rsturnate la
vertical. Dup circa 15 minute de mers, ajungem
n aua Padinei nchise (1955 m), important
ramificaie a traseelor marcate. Un stlp indicator
cu o tabl explicativ se afl montat n acest loc.
n stnga coboar pe Brna Caprelor, spre poiana
fostului refugiu Diana, Zrneti sau cabana Plaiul
Foii, traseul 3. F, marcat cu band albastr.
Acelai marcaj conduce i ctre est, n dreapta,
spre cabana Curmtura i Zrnesti (traseul 3. B).
Pentru a evita zona de creast accidentat, aflat n
continuare din aua Padinei nchise, poteca
ocolete pe la est vrful Padina nchis, traversnd
prin pdurea de molid, presrat cu luminiuri.
Intervalul ia sfrit cu un urcu uor care ne
readuce pe creast. Din acest loc vedem vrful
203

Turnul (1923 m), ultimul vrf al crestei Pietrei

Craiului n aceast parte, denumit uneori Turnul
Pietrei sau Turnul Pietrei Craiului. Un stlp cu
sgei i o tabl indicatoare ne dau explicaii
asupra traseelor ce se desprind din acest punct.
Ctre stnga, de-a lungul unei muchii accidentate,
se contureaz poteca traseului 19, prin Padina
indileriei, care la nceput nu are marcaj.
Din vrful Turnul coborm ctre cabana
Curmtura, pe versantul estic al masivului, de-a
lungul unei pante puternic nclinate. Dup circa
250 m de la vrf ajungem n punctul din care se
desprinde ctre stnga traseul 18 (marcaj cruce
albastr) prin Padina Hotarului. Locul este
semnalat de un stlp metalic. Continund coborrea,
depim prin crare numeroase pasaje expuse,
care comport mult atenie i calm. Pe parcurs, n
locurile grele, snt fixate patru cabluri ajuttoare.
Dup o coborre de circa 300 m diferen de
nivel de la vrful Turnul ajungem ntr-o zon plin
de grohoti, situat la obria vii Crpturii.
Condui de marcaj, traversm grohotiul ctre
dreapta i ne strecurm n continuare pe sub un
perete, urcnd pn ntr-o a ngust prin care
trecem pe versantul opus al masivului, corespunztor vii Curmturii. De aici coborm susinut
prin pdure, srind uneori peste copacii dobori de
vnt. Curnd ajungem n punctul cel mai cobort al
Curmturii Pietrei Craiului, unde pe un stlp
indicator citim: acces direct la cabana Curmtura,
fr s ating aua Crpturii 10 minute.
204

Marcajul continu n urcu pe pantele

mpdurite, ocolind Colul din Curmtur, pn n
aua Crpturii, punctat de un stlp cu sgei
indicatoare. Din dreptul lui se desprind dou trasee
marcate: ctre stnga, traseul 2. A, care coboar
prin valea Crpturii spre Zrneti; nainte, ctre
est, traseul 17, care traverseaz Piatra Mic.
Din aua Crpturii .coborm spre dreapta
prin pdurea crescut pe versantul sudic al
muntelui Piatra Mic, nsoii i de cele dou
marcaje ale drumurilor citate mai sus, care se
succed sau snt dispuse mpreun pn la cabana
Curmtura.
Dup 10 minute ieim din pdure i, prin
poieni, ajungem la cabana Curmtura, unde traseul
de creast ia sfrit.
Traseele de legtur de la cabana
Curmtura snt redate la traseul 2.
CABANA PLAIUL FOII CURMTURA
FOII CEARDACUL STANCIULUI
VALEA URZICII AUA FUNDURI STNA
DIN FUNDURI LA TABLE
(i traseul n sens invers)
9. Cabana Plaiul Foii Ceardacul
Stanciului aua Funduri
Marcaj: triunghi albastru Timp: 5-6 ore
De la cabana Plaiul Foii pn pe culmea
Tmelului, parcursul este comun pe anumite
distane i cu cel al traseelor turistice 12 i 5. A.
205

De la cabana Plaiul Foii (849 m), dup ce trecem

apa Brsa Mare, urmm aleea printre cabanele
anexe i curnd ajungem n dreptul prului Brsa
Tmaului, pe care-l traversm. Ajuni pe malul
opus, ne orientm la stnga, de-a lungul drumului
forestier, comun pentru traseele l.A, 5. A, 9 i 12,
avnd respectiv semnele: band i triunghi rou,
band i triunghi albastru.
naintnd pe Brsa Tmaului, admirm n
dreapta poienile presrate peste culmea Runcului
i pdurea care acoper pe versantul nord-estic
culmea Tmaului Mare, iar n stnga, ridicat n
spatele Muchiei Coofenei, abruptul nord-vestic al
Pietrei Craiului. Curnd ajungem n dreptul
punctului de confluen al Brsei Tmaului cu
prul Runcu (primul afluent ntlnit), pe dreapta
drumului nostru. Din acest loc, marcajele se
despart: ctre stnga conduce pe La Lanuri
traseul 1. A (marcat cu band roie), iar ctre
dreapta traseul nostru, comun o vreme cu alte dou
trasee, marcate respectiv cu triunghi rou i band
albastr .Din valea Brsei Tmaului ne orientm
ctre dreapta, urcnd n lungul malului drept al
Runcului. Drumul prsete curnd malul prului,
orientndu-se la stnga printr-o perdea de pdure.
Dincolo de aceasta, ptrundem ntr-o poian. O
traversm n diagonal ctre stnga, pe lng
pepiniera ocolului silvic, i ajungem la poala
pdurii crescut pe Plaiul Mare.
Itinerarul se desfoar n continuare mai
mult pe linia de cumpn sau pe coastele nclinate
206

ale Plaiului Mare. Dup circa 1 or de la caban

ajungem n punctul unde marcajul cu band
albastr se desprinde ctre dreapta, spre valea
Dmboviei, cu legtur pentru masivul IezerPpua (traseul 12).
Continund drumul nostru, orientat uor
ctre stnga i de-a coasta, ajungem dup circa 300
m (de la ramificaia menionat) pe culmea
Tmaului Mare, n Curmtura Foii (1375 m alt.).
Din Curmtura Foii ncepe ctre sud-vest drumul
marcat cu triunghi galben spre valea Dmboviei,
pe valea Tmaului Mare (traseul 21. A), i traseul
cu band roie: la dreapta spre creasta munilor
Fgra; la stnga spre aua Tmelului.
Marcajul nostru, nsoit cu cele cu triunghi
i band roie, urmeaz poteca conturat ctre
stnga (spre sud-est) pe Tmaul Mare, culme
ajungit din creasta munilor Fgra. La circa
1390 m altitudme, marcajul cu band roie se
desprinde din drumul nostru, desfaurndu-se n
continuare pe culme. Noi prsim linia de
cumpn i, orientndu-ne uor ctre dreapta,
urmm poteca conturat pe versantul vestic. n
aceast parte ne nscriem ntr-un ocol de-a coasta,
traversnd pe la obrie deschiderea larg a vii
Oeelei, evitnd vrful Capul Tmaului i
Curmtura Oeelei, aflate deasupra noastr pe
culmea Tmaului Mare. Terminnd intervalul
menionat, unde se afl i Izvorul Oeelei,
ajungem pe culmea acoperit cu pune a
Tmelului. Aici marcajele se despart din nou:
207

nainte, n coborre, spre Valea lui Ivan i satul

Podu Dmooviei, marcaj triunghi rou (traseul 5.
A); la stnga continu drumul nostru; la dreapta,
spre cabana Garofia Pietrei Craiului, .cu legtura
pentru Podu Dmboviei (marcaj punct galben;
vezi textul de mai jos).
Din punctul de ramificaie urmm spre
dreapta poteca de pe culmea Tmelului. Dup
circa 500 m ajungem la arcul oilor, aflat aval de
stna din Tmel. De aici, ctre stnga, ncepe
marcajul punct galben, care sfrete, dup circa o
or, n drumul forestier de pe valea
Dragoslvenilor, unde se afl, i cabana Garofia
Pietrei Craiului. De la caban pn n valea
Dmboviei punctul Clbucet traseul se
desfoar de-a lungul drumului forestier din
valea Dragoslvenilor. De la Clbucet spre
Cmpulung circul autobuze I.T.A.
Pentru a continua traseul nostru, marcat cu
triunghi albastru, ne orientm din punctul de
ramificaie ctre stnga i curnd intrm n pdure.
Poteca, bine conturat, urmeaz n general culmea
Tmelului. Panta, la nceput nclinat, se
domolete cu vremea. Dup circa 25 minute de
mers prin pdure, ajungem n aua Tmelului.
Scpai de perdeaua pdurii, putem privi aici
Umerii Pietrei Craiului, perete a carui frumusee
sculptural ne impresioneaz.
Din aua Tmelului ctre stnga se
desfoar marcajul cu band roie, realizat peste
vrful Tmel (1644 m), n continuare de-a lungul
208

Tmaului Mare, culme care formeaz creasta de

nceput a munilor Fgra. Tot din aua
Tmelului, dar n urcu spre Umerii Pietrei
Craiului ctre stnga,se contureaz pe sub abrupt
i pe la obria vii Brsa Tmaului, traseul
marcat cu band roie (alternat i cu cruce roie).
El ne scoate, dup circa 30 minute, n punctul La
Zplaz, unde face legtura cu traseul 1. A (spre
refugiul Grind pe La Lanuri) i cu traseul 1. B
(spre refugiul Spirlea i cabana Plaiul Foii).
De sub Umerii Pietrei Craiului, la care am
ajuns urcnd din aua Tmselului, poteca noastr,
orientat ctre dreapta sub abrupt, traverseaz
rariti intercalate cu cmpuri de grohoti.
Condui de marcaj, trecem dincolo de zona
umerilor i ptrundem n aria brzdat de cteva
vlcele, afluieni ai Tmelului. n faa noastr se
ridic cteva turnuri nalte. Din Mijlocul lor vedem
vrful Lancea sau Colul Carugelor, turn de piatra
detaat pregnant n faa pereilor pe care-i
strjuiete. Dup o succesiune de treceri prin
pdure sau peste bolovniuri, coborm un
obstacol mai nclinat, ajungnd n grohotiul
revrsat pe Vlcelul Secundar al Padinei Lncii. La
mic distan de aici traversm i firul principal al
vii Padina Lncii, a crei obrie este ceva mai
sus, n Poiana nchis, ncins stranic de perei
nali, chiar sub Creasta Sudic a Pietrei Craiului.
Urmeaz un ocol pe la baza vrfului Lancea,
care ia sfrit pe imensa ntindere de grohoti
denumit Horjul Mare sau Marele Grohoti. De
209

cum ocolim vrful Lancea, ne apare n fa, scris

cu vopsea, numele locului unde ne aflm: Marele
Grohoti. Mai sus, n stnga, vedem Peretele
Central (sau Peretele Marelui Grohoti) care
formeaz un amfiteatru impresionant, de sub care
pornesc grohotiurile. Ctre dreapta (la sud),
Peretele Marelui Grohoti este delimitat de
Muchia Roie. Prginit i cu roca de culoare
roiatic, ea atrage atenia, mai ales prin grota
suspendat la mare nalime, din care curge,
mcinat de capriciile naturii, un grohoti mrunt i
rou. Cu ani n urm, grota era mult mai mic;
sntem siguri c va veni i ziua cnd o bun parte
din arcada acesteia se va prbui. Grota despre
care vorbim este mult cutata Moara Dracului.
Urmeaz apoi valea Piscului Rece, al crei
talveg nici nu se contureaz n drumul nostru. La
obria ei se nal Peretele Piscului Rece, zid tot
att de impresionant ca i cel lsat n urm. n
preajma grohotiurilor revrsate pe valea Piscului
Rece, ncepe marcajul cruce albastr. El ne d
posibilitatea s ne retragem din traseu, cobornd la
cabana Garofia Pietrei Craiului ori spre aezrile
din valea Dmboviei.
Pentru drumeii care vor sa ajung n
Drumul Grnicerilor, marcajul cruce albastr,
de care am amintit, se desprinde ctre dreapta, n
coborre. El este dispus ntre Marele Grohoti i
culmea Piscului cu Brazi. Distana se parcurge n
aproximativ 20 minute. n preajma Piscului cu
Brazi face legtura cu traseul 5. A, dirijat ctre
210

stnga (spre Valea lui Ivan) sau la dreapta (traseul

5), spre cabana Plaiul Foii. Tot din preajma
Piscului cu Brazi, n coborre, se desprinde i
marcajul cu cruce galben, care conduce la
cabana Garofia Pietrei Craiului. Cabana are 35
locuri pentru dormit, n paturi cu somier; ap la
izvor.
Dincolo de ramificaia marcajului cu semnul
cruce albastr, poteca ocolete un perete ieit n
afar ca un promontoriu; el ne nchide pentru
scurt vreme perspectiva, ca o cortin n spatele
creia se pregtete un alt decor. ntr-adevr,
grohotiurile ncep s devin mai mrunte, iar
iarba le fixeaz pe ici-pe colo. Pereii snt masivi,
dar nu prea nali; aceasta este zona Peretelui de la
Ceardac. n cuprinsul ei, chiar pe linia potecii,
apare gura umed i rcoroas a Peterii
Stanciului, o grot cu bolovani pe planeu i cu
bolta lipsit de concreiuni. Profitnd de acest
popas, cercetm cu privirea mprejurimile. Jos, la
picioarele noastre, i contureaz albia vile prin
care curg, ascunse de pdure, praie sprinare,
zorind ctre Dmbovia, hotar sinuos al masivului
Iezer-Ppua, ale crui cldri le putem cerceta n
voie; mai la dreapta, culmile cernite ale munilor
Fgra.
Pe versantul Pietrei Craiului, la civa zeci
de metri, carstul att de capricios ne a rezervat i el
o surpriz: Ceardacul Stanciului, incint de form
circular, la care putem ajunge ptrunznd pe sub o
impresionant arcad. Pornim ctre ea, urcnd prin
211

grohotiurile ce o preced. Dincolo de ele, intrarea

este blocat de o stnc enorm, pe care o
escaladam. Deasupra, trecem pe sub o arcad, n
incinta ceardacului. Solul este acoperit n parte cu
iarb i flori; de jur mprejur se nal perei mari
ntre 2080 m; un horn, Hornul din Ceardacul
Stanciului (traseu alpin de gradul 2. B), despic
pe vertical peretele pn la nalimea Brului
Rou, care l ntrerupe n amonte; n stnga vedem
o pant mai nclinat i deasupra ei o pat
ntunecoas ce nnegrete zarea. Carndu-ne
ctre aceasta, ajungem dup civa metri la gura
unei peteri, care dup circa 2 m se termin cu un
aven ascuns privirii de ntunericul de neptruns.
Escalada (recomandata numai drumeilor
obinuii cu crarea pe stnci), arcada pe sub care
am trecut, circul interior, pereii albi de calcar din
jur, merit efortul de a ne ncumeta la aceast mic
explorare. Revenind pe potec, ne continum
drumul, deprtndu-ne de perete, strecurndu-ne
prin jnepeniuri sau perdele de pdure, traversnd
la mici intervale cinci limbi de grohoti vizibile.
La al aselea grohoti ajungem foarte aproape de
punctul Prepeleag, treapt de piatr pe care trebuie
s ne crm.
Atenie! La circa 100 m nainte de punctul
Prepeleag, este o potec semnalat printr-un stlp
izolat; ea se abate n coborre ctre dreapta, n
lungul unei muchii acoperite de molidi. Acest
drum, desfsurat pe Plaiul Granicerilor, conduce
n circa 30 minute la Crucea Grnicerului, unde
212

ntlnete marcajul triunghi rou (trasele 5. A i 5,

care conduc respectiv n satul Podu Dmboviei
prin Valea lui Ivan sau la cabana Plaiul Foii).
Dincolo de ramificaia menionat (unde
intenionat am anticipat ca reper punctul
Prepeleag) strbatem o perdea de pdure, urcnd
din greu pn la Prepeleag, sritoare de 1012 m,
pe care ne crm. Deasupra acesteia continum
urcuul normal, trecnd pe lng o grot mare
aflat n stnga i, dup un ocol scurt, ne orientm
spre sud-est, unde apare alt surpriz: limbi de
grohoti, hauri n toate direciile, boschete de
jnepeni, ancuri izolate sau perei nali snt
rspndite pretutindeni n deschiderea enorm,
format de Valea Urzicii, n incinta creia am
ptruns. Urcuul greu de-a lungul vii ne d
prilejul s cercetm n amnunt, timp de 1 or,
lumea ncremenit a stncilor i s admirm,
aproape ntotdeauna n aceste locuri, salturile
elegante ale caprelor negre, refugiate de zgomot n
abruptul Pietricici, minunat miniatur a Pietrei
Craiului, prelungit n dreapta.
Ascensiunea pe Valea Urzicii ncepe la circa
1810 m alt. i sfrete la 1950 m, pe creasta
masivului, unde ntlnim marcajul punct rou.
Urmat spre nord (stnga), acesta ne conduce pe
Creasta Sudic a Pietrei Craiului (traseul 8. C). De
la linia de creast ne orientm la dreapta (spre sud)
n coborre. Marcajul triunghi albastru, nsoit de
cel cu punct rou, ne conduce de-a lungul
ultimelor obstacole ale Crestei Sudice, nirate pe
213

circa 350 m, i ajunge n aua Funduri, unde

prima poriune a drumului nostru ia sfrit.
Trasee de legtur; din aua Funduri,
traseul marcat cu triunghi albastru pn n punctul
La Table trece pe la ramificaiile potecilor ce
duc la urmtoarele obiective: cabana Brusturet i
comuna Dmbovicioara, satele Ciocanu i irnea,
refugiul Grind, cabana Curmtura, satul Petera,
Zrneti sau Bran. Pentru aceste obiective, vezi
traseul 9.A, pn la semnalarea n text a
ramificaiei dorite.

9.A. aua Funduri stna din Funduri La

Table
Marcaj: triunghi albastru.
Timp: 2 ore.
aua Funduri delimiteaz creasta propriuzis a Pietrei Craiului de culmea mult mai joas a
Pietricici, prelungit n continuare cu podurile
calcaroase dintre cheile Dmboviei (Plaiul Mare)
i Dmbovicioarei. Cnd ncepem s coborm din
aua Funduri pe versantul rsritean, ntlnim alt
peisaj. Faa muntelui, mbrcat n haina pdurii
sau acoperit cu ntinse puni, contrasteaz mult
cu cea de pe versantul vestic. Peisajul acesta
odihnitor este binevenit dup lupta cu grohotiurile
i urcuul prin Valea Urzicii, sau cu muchiile
ascuite de pe linia Crestei Sudice.
214

Printr-o abatere ctre stnga, prsim creasta

i, condui de marcajul nostru, la care se altur i
cel al drumului de creast (punct rou), dispus
ceva mai rar, ncepem coborrea prin tpane, de-a
lungul potecii bine conturate, ctre pdurea din
vale. Direcia general de mers din aua Funduri
este ctre est, iar dup circa 600 m ctre nord-est.
Zona de pune, cunoscut sub numele de Plaiul
Oii (denumit uneori i Plaiul Grnicerilor, nume
pe care noi nu-l vom folosi, pentru a nu produce
confuzii cu omonimul su de pe versantul vestic),
este punctat cu civa stlpi de marcaj, mai ales n
partea de jos, la intrarea n pdure.
ntre
acetia, semnele drumului snt dispuse pe pietre,
uneori greu de identificat. Dup circa 30 minute de
la aua Funduri, ajungem la marginea pdurii.
Pentru a continua, ne orientm ctre dreapta,
cobornd pe serpentinele roase de ape pn n
dreptul unei mprejmuiri. De aici schimbm
direcia de mers ctre stnga, spre acareturile unei
stne, denumit stna din Funduri. Chiar lng
stn, unde se termin i marcajul de creast punct
rou, ntlnim ramificaia marcajului band
albastr, care, urmat ctre dreapta, conduce la
cabana Brusturet i n comuna Dmbovicioara
(traseul 6.B).
Continund drumul ctre stnga, nsoii
acum i de marcajul band albastr, strbatem o
perdea de pdure pentru ca dup circa 200 m s
ptrundem n poiana Lespezi. Un canton silvic, o
pepinier mprejmuit i stna din Lespezi se
215

scald n lumina odihnitoare, revrsat

pretutindeni. Din acest loc, sus, dincolo de
perdeaua pdurii, se vede Creasta Sudic a Pietrei
Craiului, punctat ctre dreapta de Piscul Baciului,
uor de recunoscut dupa forma lui masiv i
postamentul de beton aflat pe vrf.
Sub
el,
cteva vlcele pline de grohoti, cu obria spre
sud, pe sub Colii Grindului, spintec cu albia lor
covorul nierbat al Plaiului Grindului, revrsat pe
toat faa muntelui.
Poteca noastr, destul de larg i domoal,
trece pe lng stna din Lespezi i strbate n
continuare cnd poieni cu rariti, cnd perdele de
padure, ajungnd dup scurt timp n Poiana
Grindului, unde, n stnga, vedem stna din Grind.
Poiana este mprejmuit; n cuprinsul ei se vd o
tabl i un stlp indicator care semnaleaz ctre
dreapta ramificaia marcat cu cruce galben spre
cabana Brusturet, alturi de marcajele trascelor
7.A i 15.A.
Din Poiana Grindului urcm, lasnd stna n
stnga. Poteca noastr este acum marcat cu patru
semne: cruce, band i triunghi albastru i triunghi
rou. Condui de acestea ieim curnd din rariti
ntr-o poian din care, semnalat i de un stlp cu
sgeat, se ramific varianta traseului cu band
albastr spre refugiul Grind.
Varianta conduce n urcu prin pdurea
Grindului, unindu-se mai sus cu drumul marcat cu
band roie care, urmat catre stnga, conduce la
refugiul Grind. Adpostul are 5-6 locuri i poate fi
216

folosit n condiii de bivuac.

Urmtorul obiectiv ntlnit de la ramificaia
menionat este ipotul Vlduca, loc unde se
desprinde spre stnga traseul 1.B (marcat cu band
roie) spre refugiul Grind. La circa 300 m de acest
loc ajungem n punctul La Table (captul de sus
al poienii Vlduca), unde traseul ia sfrit.
Traseele de legatur din acest punct snt
redate la pag. 88 (traseul 4).
9.B. La Table stna din Funduri
aua Funduri
Marcaj: triunghi albastru
Timp: 3-3
ore
Din punctul La Table pornesc n diferite
direcii apte trasee turistice, ntre care i drumul
nostru spre aua Funduri, marcat cu semnul
triunghi aibastru.
Traseul, avnd direcia general NESV, se
desfoar prin poienile nirate pe la poala pdurii
Grind, crescut n dreapta. Alte patru semne,
dispuse la un loc cu al nostru sau succedndu-se,
au pe anumite distante parcurs comun. Dup cteva
sute de metri ajungem la ipotul Vlduca. n
acest loc, marcat i de un stlp indicator, se
desprinde ctre dreapta traseul 1.B spre refugiul
Grind, cu legtur pentru cabana Plaiul Foii.
Relund drumul, coborm prin raritea de
molid. Cnd ajungem deasupra stnei din Grind,
ntlnim varianta traseului marcat cu band
albastr, care conduce spre refugiul Grind.
217

Dincolo de ramificaie coborm, ocolind stna

rmas n dreapta, i dup o mic distan ajungem
n Poiana Grindului, unde drumurile se despart:
ctre stnga coboar marcajul cruce galben spre
cabana Brusturet (vezi pag. 101) i marcajul
traseelor 7.A i 15.A.
Orientndu-ne uor ctre dreapta, prsim
Poiana Grindului i, condui de poteca marcat
acum numai cu semnele band i triunghi albastru,
naintm prin rariti sau poieni, urcnd sau
cobornd n pant domoal. Dup circa 15 minute,
socotite de la ramificaia din Poiana Grindului,
ajungem n poiana Lespezi. O stn, o cas a
silvicultorilor din Rucr i pepiniera mprejmuit
cu brne ocup o bun parte a acesteia.
De la casa silvicultorilor, privind dincolo de
zbranicul pdurii, vedem seninrile albe ale
Pieirei Craiului i creasta pe care se nal silueta
impuntoare a celui mai nalt vrf: Piscul Baciului.
Prsind aceast zon, traversm imediat Valea
Cpnelor, numit local Valea Vieilor, i dup
circa 200 m de mers prin padure, ajungem la stna
veche din Funduri, unde pe stlpii indicatori se dau
mai multe explicaii, ntre care i pentru drumul
nostru.
Din punctul de ramificaie se desprinde
ctre stnga, n coborre, marcajul band albastr
care ne conduce la cabana Brusturet (traseul 6.B).
n continuare, traseul nostru (cu direcia
general vest) este marcat i cu semnul punct rou,
marcaj dispus pe creasta Pietrei Craiului pn la
218

cabana Curmtura. Condui de cele dou semne,

urcm pe serpentinele roase de ape pn n dreptul
unor mprejmuiri, de unde, orientndu-ne ctre
dreapta, naintm de-a coasta, fr s identificm
prea des marcajele. Intervalul ia sfrit la limita
superioar a padurii.
Cluziti de ctiva stlpi de marcaj, urcm
prin zona de pune denumit Plaiul Oii i uneori
Plaiul Grnicerilor (nume pe care vom evita s-l
folosim, pentru a nu-l confunda cu omonimul su
de pe versantul vestic). Dup circa 300 m, poteca,
npdit de iarb, se orienteaz ctre stnga i,
urcnd n diagonal pe muntele Funduri,
traverseaz la mici intervale grohotiurile
revrsate pe cteva fire de obrie ale vii Funduri.
Pe aceast poriune, semnele drumului apar cnd i
cnd, dispuse pe lespezi. De la jumtatea pantei,
poteca este jalonat pn la creast de civa stlpi
metalici dispui la mare distana. Urcuul n
aceast poriune fiind mai domol, ne permitem s
admirm peisajul din stnga noastr, unde se
adncete valea Funduri (mai jos, unita cu Valea
Seac a Pietrelor, aceasta formeaz valea
Brusturetului).
n poriunea final, poteca se apropie mult
de pdure. Pe la umbra arborilor nali sau printre
jnepeni ori ienuperi urcm susinut pn n aua
Funduri, unde ia sfrit prima parte a traseului.
aua Funduri (1889 m alt.) delimiteaz creasta
propriu-zis a Pietrei Craiului de culmea mult mai
joas a Pietricici, prelungit n continuare pn
219

spre podurile calcaroase ridicate ntre cheile

Dmboviei (Plaiul Mare) i Dmbovicioarei.
nainte de a ne continua drumul, facem un
popas pentru a cerceta cu privirea zona
nconjurtoare. Ctre est, spre locurile pe unde am
urcat, putem vedea plaiul domolit, conturat pe
muntele Funduri, iar dincolo de pdure, satele
brnene, risipite pretutindeni pe Mgurile
Branului, care tlzuiesc ntreaga regiune. n
ultimul plan, zarea este nchis de la dreapta la
stnga de masivele Leaota, Bucegi, Piatra Mare,
Postavaru i Grbova. Pe versantul vestic se
adncesc sub noi firele de obrie ale Vii cu Ap
i ale Vii Urzicii, care se contureaz perfect pn
n Valea lui Ivan i de acolo n valea Dmboviei.
Masivul Ppua, acoperit pn n cretet de puni.
se nal din noianul de mguri, rspndindu-i din
vrf picioarele ce par uriae contraforturi ajungite
n toate direciile. n sfrit, ctre nord se zresc
primele obstacole nirate pe creasta Pietrei
Craiului, a crei linie se ajungete pe aproape 20
km.
Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii
pe la Ceardacul Stanciului (traseul 9.C); Creasta
Sudic, cu legtura pentru refugiul Grind, cabana
Plaiul Foii i Creasta Nordic (traseul 8.C).

220

9.C. aua Funduri Valea Urzicii

Ceardacul Stanciului Curmtura Foii
cabana Plaiul Foii
Marcaj: triunghi albastru Timp: 45
ore
De la stlpul metalic aflat n aua Funduri,
marcajul triunghi albastru ne conduce pe Creasta
Sudic, spre nord, alternnd cu semnul punct rou.
Drumul ncepe cu un mic pasaj de crare peste
civa bolovani de piatr alb, nirai pe linia
crestei. Dupa circa 350 m ajungem n locul unde
marcajul triunghi albastru se abate la stnga (spre
vest), cobornd n Valea Urzicii. Punctul de
ramificaie (1950 m alt.) este semnalat cu stlp
indicator. Din acest loc se desprinde ctre nord, pe
Creasta Sudic a Pietrei Craiului, marcajul cu
punct rou al traseului 8.C.
Orientai ctre stnga, prsim linia crestei i
coborm o distan mai lung pe un horn cu roc
friabil i panta nclinat. n continuare haul ne
conduce n diagonal ctre dreapta, trecnd printrun scoc pmntos. Intervalul ia sfrit cu o
sritoare ceva mai pronunat i traversare spre
dreapta pn n firul plin cu grohoti al Vaii
Urzicii. Zona larg deschis este impresionant i
sntem tentai s zbovim mai mult, atunci cnd
vremea este frumoas, pentru a fotografia ancurile
sau pereii nlai pretutindeni, ori pentru a admira
caprele negre. La 1765 m alt. trecem prin dreptul
unei mari movile de pietre, situat pe dreapta vii,
care marcheaz intrarea pe Brul Rou, minunat
221

cingtoare ce strbate o bun parte a versantului

vestic al Pietrei Craiului (traseul este descris la
capitolul Alpinism).
Din dreptul movilei menionate coborm
prin grohoti sau ocolim pe sub pereii
nvemntai cu vegetaie o distan de 240 m,
ajungnd n punctul Prepeleag (1710 m alt.), unde
trebuie s coborm prin crare un obstacol de
1012 m. Avnd direcia general nord, ncepem
coborrea pe renumita potec ce ncinge pe la
poale abruptul vestic al Pietrei Craiului, cunoscut
sub numele de Marele Grohoti. Dup circa 100 m
de mers prin pdure, ieim ntr-un loc mai deschis,
din care se ramific spre stnga, n coborre, o
potec vntoreasc nemarcat (semnalat de un
stlp metalic izolat).
Acest drum, desfurat pe Plaiul
Grnicerilor, conduce n circa 30 minute la
Crucea Granicerului, unde ntlneste marcajul
triunghi rou, care, urmat n aval, trece pe la casa
de vntoare din Valea lui Ivan i mai departe n
satul Podul Dmboviei (traseul 5.A); acelai
marcaj, urmat n amonte, sfrete la cabana
Plaiul Foii (traseul 5).
Relund traseul, ncepe o traversare lung
prin grohotiurile revrsate la poala masivului.
Marcajul, destul de des, ne conduce printre
jnepeniuri sau peste limbi de grohoti, de unde
putem privi ctre dreapta seninrile dltuite de ape
pn sus la Creasta Sudic.
Prima vale prin dreptul creia trecem este
222

Valea lui Ivan, uor de identificat dup turnul

singuratic, ridicat pe firul ei, aproape de obrie.
Urmeaz un interval mpdurit i apoi zona
deschis n care vedem marea arcad de intrare n
Ceardacul Stanciului. Turitii obinuii cu
cararea pe stnci pot urca n incinta circular a
Ceardacului, escaladnd bolovanul de la intrare. n
dreapta peretelui Ceardacului vedem Hornul din
Ceardacul Stanciului (traseu alpin de gradul 2.B)
care sfrete dup 80100 m, pe Brul Rou. n
partea stng, dup escaladarea unor obstacole de
68 m, observm deschiderea unei guri de pester,
continuat cu un aven. Revenind pe poteca
marcat, ne continum drumul, ajungnd dup
circa 25 m la Petera Stanciului; grota nu are
concreiuni, iar planeul este presrat cu bolovani.
Fr s-i schimbe nfiarea, poteca ne conduce
pe la baza Peretelui de la Ceardac, pe verticala
cruia s-au stabilit cteva trasee alpine dificile.
Dup un ocol n urcu ptrundem n zona
Marelui Grohoti (Horjul Mare), cea mai ntins
aglomerare de pietre din Piatra Craiului. De aici ne
putem retrage, urmnd n coborre traseul marcat
cu semnul cruce albastr. El face legtura cu
traseele ce conduc spre aezrile din valea
Dmboviei sau la cabana Garofia Pietrei Craiului.
Traversnd zona Marelui Grohoti, privim n
dreapta Peretele Piscul Rece, Muchia Roie (n
care se contureaz grota Moara Dracului) i,
dincolo de muchie, Peretele Central. nainte de a
prsi marea de piatr pe care am traversat-o,
223

vedem scris numele locului unde ne aflm:

Marele Grohoti.
De aici, poteca ne
conduce n coborre, ncingnd pe la baz vrful
Lancea sau Colul Carugelor, turn nalt ce se
detaeaz din abruptul vestic al Pietrei Craiului. O
limb de grohoti, revrsat pe firul primei vi
ntlnite, ne atrage atenia. Privind n sus, vedem
numele ei scris cu vopsea pe perete: Valea Padina
Lncii. Pentru a o deosebi de vecina ei, drumeii
au numit-o firul principal. Obria vii se afl ceva
mai sus, n Poiana nchis, minunat grdin
suspendat la mare nlime. Urmnd haul,
ajungem n firul secundar al Padinei Lncii.
Obria acestei vi, aflat ceva mai jos dect prima,
este nchis de peretele din Padina Lncii, dispus
n amfiteatru i ncins pe la baz de Brul de
Mijloc, alt cingtoare a masivului, care constituie
un traseu mai greu, cutat mult de turitii rutinai
i de alpiniti (traseul este descris la capitolul
Alpinism).
Pentru a nu pierde poteca marcat, din firul
secundar al vii Padina Lncii urcm ctre dreapta
pe un obstacol de 23 m, n aa fel ca s ajungem
la limita de sus a pdurii. De aici, poteca, tot mai
vizibil, traverseaz grohotiuri sau perdele de
pdure, intersectnd firele de obrie ale vii
Tmelului pn la Umerii Pietrei Craiului,
contrafort uria care domin aua Tmelului,
aflat n faa noastr.
Din aua Tmelului ctre dreapta,
cobornd pe sub Umerii Pietrei Craiului i apoi
224

urcnd prin grohotiurile de la obria vii Brsa

Tmaului, ajungem (condui de marcajul cu
semnul band roie, intercalat i cu cruce roie) n
punctul La Zplaz. Traseul, care se parcurge n
circa 30 minute face legtura cu traseul l.A (spre
refugiul Grind pe La Lanuri) i cu traseul l.B
(spre refugiul pirlea i cabana Plaiul Foii).
Marcajul band roie este aplicat i n aval, spre
nord-vest, peste aua Tmelului, i n
continuare, dincolo de vrful Tmel (1644 m),
de-a lungul culmii Tmaului Mare, a crei
cumpn formeaz iniial creasta munilor
Fgra.
De sub umeri coborm n diagonal ctre
stnga i, condui de marcajul triunghi albastru,
prsim aua Tmelulni, naintnd printre
plcurile de ienuperi spre perdeaua de pdure
aflat n fa. Intrai n pdure, urmm linia de
cumpn. n apropierea vrfului Tmel, ne
orientm la stnga, cobornd pe spinarea
Tmelului. Intervalul ia sfrit n zona poienit
de pe culmea Tmelului, unde se ramific doua
trasee marcate: cel cu triunghi rou, Drumul
Grnicerilor, este dirijat ctre stnga, n coborre,
spre Valea lui Ivan (traseul 5.A); cel din lungul
culmii Tmelului este nemarcat pn sub stna
din Tmel, la arcul oilor. De la arc, n stnga,
apare marcajul punct galben, spre cabana Garofia
Pietrei Craiului, cu legtur la Podu Dmboviei.
Descrierea acestui ultim traseu este redat la pag.
125.
225

De la rscrucea traseelor, orientndu-ne

ctre dreapta, prsim culmea Tmelului i,
condui de marcajele triunghi albastru i triunghi
rou, care ne vor nsoi pn la cabana Plaiul Foii,
ptrundem n zona de obrie a Vii Oeelei. n
aceast poriune, drumul se nscrie ntr-un ocol dea coasta, trecnd prin dreptul Izvorului Oeelei,
evitnd Curmtura Oeelei i vrful Capul
Tmaului, aflat deasupra noastr. Dup o coborre
mai accentuat, ajungem pe culmea Tmaului
Mare. Aici ntlnim, venind din dreapta, marcajul
banda roie, care face legtura cu traseul de
creast al munilor Fgra, trecnd peste vrfurile
Tmaul Mare i ajungnd n Curmtura Lerescul
Mic. Continund drumul pe culme, depim micile
denivelri pn n Curmtura Foii (1375 m), punct
din care se desprinde catre sud-vest (stnga) traseul
21. A, marcat cu triunghi galben, pe valea
Tamaului Mare, i marcajul band roie, din
lungul culmii Tmaului Mare pn n aua
Lerescul Mic, unde face legtura cu drumul de
creast al munilor Fgra.
Din Curmtura Foii prsim culmea
Tamaului Mare, cobornd ctre dreapta pe
versantul ei nordic, unde se contureaz Plaiul
Mare, picior de munte pe care iniial naintm
circa 300 m. Dintr-o poian, ntlnit la sfritul
acestui interval, se desprinde ctre stnga, n urcu,
traseul 12 (marcaj band albastr) spre valea
Dmboviei i masivul Iezer-Ppua, pe la Dracsin.
Din punctul de ramificaie, poteca noastr
226

este nsoit i de semnul band albastr. Panta

nclinat i serpentinele repezi ce urmeaz ne dau
prilejul s coborm susinut; dup circa o or de la
Curmtura Foii ajungem n captul de jos al
pdurii. Prin poiana care urmeaz, traversm oblic
ctre stnga pna lng o pepinier. Dincolo de
aceasta ajungem pe malul drept al prului Runcu,
pe care-l urmm pn la confluena cu Brsa
Tmaului. Chiar din punctul de confluena se
ramific spre dreapta traseul 1. A (marcaj band
roie) spre refugiul Spirlea, La Lanuri, refugiul
Grind.
Orientai ctre stnga, continum coborrea
de-a lungul vii Brsa Tmaului i, dup circa 15
minute, ajungem la podul ce traverseaz Brsa
Groetului, construit nu departe de punctul de
confluen cu Brsa Tmaului. La circa 40 m
distan, pe malul stng al Brsei Mari, format
prin confluena celor dou praie menionate mai
sus, ntlnim cabana Plaiul Foii, unde traseul
nostru ia sfrit.
Traseele de legtur de la cabana Plaiul
Foii snt redate la traseul 1.

227

CABANA PLAIUL FOII ZONA FOSTULUI

REFUGIU DIANA
(i traseul n sens invers)
10. Cabana Plaiul Foii zona fostului
refugiu Diana
Marcaj: triunghi galben Timp: 2-3 ore
De la cabana Plaiul Foii pn n punctul de
intrare pe traseul marcat cu triunghi galben snt
1000 m. Cluzii la nceput de marcajul band
roie, coborm n lungul oselei spre Zrnesti.
Dup distana amintit ntlnim un drum ramificat
spre dreapta, semnalat i de un stlp indicator. El
ne conduce, pe lng pepiniera silvic, n valea
Padina lui Rie. Dup ce traversam valea,
patrundem n poiana Padina Popii. Poiana, lipsita
de stlpi de marcaj, o strbatem paralel cu valea
adncit n dreapta, pn sus la marginea padurii,
unde ntlnim apa de pe Valea Ursilor, n lungul
creia conduce marcajul nostru. La 1100 m alt.
traversm Valea Ursilor pentru ultima oar, iar la
1.150 m alt. se afl ultima posibilitate de
aprovizionare cu apa. Ocolind n serpentine scurte
sau urcnd pieptis prin desisul pdurii, trecem prin
locuri neobisnuit de slbatice. n portiunea
superioar, poteca urc sustinut pe lng un perete
punctat de grote mici, situate pe dreapta vii,
dincolo de care, prin jnepeni si ienuperi, se apropie
de singuraticul colt de stnc denumit Acul Dianei,
aflat n raza poienii Curmatura Prpstiilor, unde
era construit refugiul Diana.
228

Traseele de legtur din acest punct snt

redate la pag. 75 (traseul 3).
10.A. Zona fostului refugiu Diana cabana Plaiul Foii
Marcaj: triunghi galben Timp: 2 ore
Pornind catre sud-vest din poiana
Curmatura Prpstiilor, unde era refugiul Diana,
trecem la mic distant pe lng un tanc de piatr
ridicat n dreapta, denumit Acul Dianei. Dincolo
de el coborm n lungul potecii, strbtnd ultimele
jnepenisuri ce preced padurea. Pe un scoc,
conturat pe lnga peretele nltat n dreapta,
coborm panta nclinata care sfrseste dup circa
350 m diferent dc nivel, socotiti de la fostul
refugiu, n zona unde, pe Valea Ursilor, ncepe sa
curga apa. In continuare, tot cobornd, depsim
portiuni noroioase, traversnd de cteva ori si
talvegul vii. La circa 1 000 m alt. iesim definitiv
din pdure, unde putem considera coborrea
terminat. De aici strabatem n diagonal catre
stnga poiana Padina Popii, cobornd paralel cu
firul vii adncite n stnga. La captul acestui
pasaj intrm n talvegul vaii Padina lui Rie.
Condusi de semnele drumului, traversm valea si
patrundem ntr-o poian unde silvicultorii au o
pepinier. Trecnd prin faa ei, ajungem pe soseaua
de pe Brsa Mare. Aceasta sosea, urmat ctre
dreapta n aval, conduce la Zrnesti, iar n amonte
la cabana Plaiul Foii (aflat la circa un kilometru).
Traseele de legtur de la cabana Plaiul
229

Foii snt redate la pag. 59 (traseul 1).

CABANA PLAIUL FOII - PLAIUL
RUNCULUI (MUCHIA NRENILOR) VlRFUL TMASUL MARE
11. Cabana PlaiuI Foii - PlaiuI RuncuIui
(Muchia nrenilor) - vrfuI TmasuI Mare
Marcaj: band galben Timp: 2-2 ore
Foarte multi turisti si petrec concediul la
cabana Plaiul Foii, de unde ntreprind diferite
excursii de scurt durat n masivul Piatra Craiului
sau n imediata apropiere a acestuia. Printre
drumurile usoare din regiune se numar si cel
desfasurat pe Plaiul Runcului, denumit de localnici
si Muchia Tntrenilor.1
Pentru gsirea primelor semne ale traseului,
urmm de la caban drumul care dup 40-50 m
traverseaz Brsa Grosetului peste podul din
imediata apropiere a punctului de confluent cu
Brsa Tmasului. Dincolo de pod urcm pn n
curtea mprelmuit a cldirii lucratorilor forestieri.
Dincolo de cladire intram ntr-o poiana pe care o
traversm ctre dreapta. De la marginea pdurii
ncepe sa se vada pe copaci marcajul band
galben. Urcusul, la nceput mai domol, apoi mai
pronuntat, pstreaz n gcneral linia de cumpn a
plaiului care este acoperit cu padure.
1

Denumirea vine de la comuna Tntreni, care nchiria

locurile de de pe acest plai.
230

In stnga se contureaz ulucul adnc al prului

Runcu, iar n dreapta, fr s-o vedem, valea Brsa
Grosctului. Fra sa ne abatem prea mult de pe linia
crestei, ajungem dupa circa 45 minute ntr-o zon
mai domoala, acoperit cu padure btrn. Aici
rcapar semnele traseului, a cror lips ne-a
provocat putin neliniste. Curnd iesim la gol n
poiana ce mbrac Plaiul Runcului pe toat linia
lui de cumpna. Urcnd pe la liziera padurii,
punctata cu frumoase exemplare de mestcacn,
ajungem n saua nu prea adnc, denumita Saua
Mic a Runcului. Depsind denivelarea ei,
continum urcusul, urmnd una din potecile
adncite pe linia crestei. Dup circa 20 minute,
socotite din Saua Mic a Runcului, ajungem la
cota 1 585 m, realiznd 300 m diferenta de nivel,
socotiti de la cabana Plaiul Foii.
Fr s avem alt perspectiva dect culmea
mpdurit a Tmasului Mare, ridicat n faa
noastr, naintm, identificnd marcajul dispus
cnd si cnd pe cte o lespede. Privind napoi,
putem distinge cu usurint, jos n vale, pe firul
Brsei Mari, casele din Gura Brsei lui Bucur sau
saivanul din Vadul de Mijloc. In dreapta se nalt
abruptul Pietrei Craiului, brazdat adnc de firelc de
obrsic alc vilor Clineului, Ciorngutei,
Podurilor, Vldusci ctc. Continund urcusul,
ajungem la 1 625 m, unde cteva izvoare, singurele
din zon, ne ndeamna la popas. Aproape de linia
crestei, semncle snt mai dese. Cteva sgeti
figurate pe copaci ne arat directia de mers ctre
231

pdurea de molid ce acoper muntele. Intrati n

pdure, ncepem s urcm pe coastele ce apartin
vrfului Tamasul Mare. Prin vegetatia abundent
naintm cu greu, cutnd htasul npdit de
ienuperi, arini si coaczi. La 1686 m alt.
identificm o sgeat vopsit cu galben pe un
copac, care ne arat directia ctre stnga n urcus.
Urmnd sensul indicat, ajungem dup scurt timp pe
vrful Tmasul Mare (1 735 m alt.). De aici se
nftiseaz privirii o cuprinztoare panoram ctre
valea Dmbovitei si mai departe ctre blocul masiv
al Ppusii, marginit n dreapta de primele culmi
secundare ale Fgrasului.
Peisajul ctre Piatra Craiului este dominat
de zona Marelui Grohotis, unde muchiile si peretii
nltati deasupra lui formeaz un zid continuu,
prelungit dincolo de Ceardacul Stanciului. Pc
vrful Tmasul Marc si n jurul lui gsim vara zone
mari acoperite cu tufe de afin si coacz, iar ctre
sfrsitul verii locurile adpostesc numeroase
colonii de ciuperci si burcti. Regiunea fiind foartc
slbatic,
recomandm coborrea pe acelasi
traseu. De-a lungul culmii Tmasului Mare se
desfsoar n ambele sensuri marcajul cu band
rosie. El face legtura ntre Piatra Craiului (Saua
Tmselului, ctre sud-est) si drumul de creast al
muntilor Fagaras (Saua Lcrcscul Mic, ctre nordvest).

232

CABANA PLAIUL FOII - VALEA

DIMBOVITEI (cu legtur pe la Dracsin
pentru masivul Iezer-Ppua)
(si traseul n sens invers)
12 Cabana Plaiul Foii - valea Dmbovitei
Marcaj: band albastra Timp: 3-4 ore
De la cabana Plaiul Foii pn n poienita de
mici dimensiuni situat pe Plaiul Mare (circa o or
de mers), parcursul fiind comun cu al traseului 9,
consultm descrierea acestuia pn la semnalarea
n text a ramificatiei. Continund drumul din
poiana de rascruce a potecilor, nc orientm
jumatate catre dreapta si urcm sustinut prin
padure, ajungnd dup scurt vreme pe culmea
Tamasului Mare.
Urmrind marcajul dispus mai rar,
traversm culmea pc versantul sud-vestic si, n
coborre oblic spre dreapta, strbatem o padure de
molid. Pe acest interval ntlnim Plaiul Turcilor,
picior de munte desprins din Tamasul Mare ctre
sud (n lungul acestuia coboara pn n valea
Dmbovitei o potec nemarcat). Mai departe,
drumul trece pe lng izvorul denumit ,,Sipotu1
din Plai", intr din nou n pdure si continu,
traversnd peste izvoarele Vaii Turcilor. Intcrvalul
ia sfrsit cam n dreptul vrfului Tmasul Mare, al
crui crestet l vedem ridicat n dreapta. Dcpsind
un picior de munte desprins din dreptul vrfului
amintit, ptrundem n zona de obrsie a Vii lui
Stanciu, unde se afl si o stn. Ultima portiune a
233

drumului pn n valea Drribovitei urmeaz

piciorul ridicat ntrc Valea lui Stanciu si Valca
Richitii, pe care coborm, ajungnd dup circa 40
minute pe drumul forcstier cc conduce n aval spre
satul Podu Dmbovitei (km 21,100). De aici, n
continuare, marcajul cu band albastr urmeaz
valea Dmbovitei n aval, apoi se abate la drcapta
si urc o vreme pe un drum forestier secundar,
dupa care prindc piciorul muntelui Dracsin pn n
preajma vrfului Ppusa (2 391 m alt.).

12.A. Valea Dmbovitei - cabana PlaiuI

Foii
Marcaj : Band albastr Timp: 3- 4 ore
Drumul turistic marcat cu banda albastr,
care vine din masivul Iezer-Ppusa si ia sfrsit la
cabana Plaiul Foii, l descriem sumar, ncepnd de
la confluenta prului Richitii cu valea Dmbovitei
(km 21,100 pe drumul forestier : satul Podu
Dmbovitci - Valea Vladului). Initial,
poteca
urmeaz culmea mpadurit ridicat ntre pruI
Richitii (stnga) si Valea lui Stanciu (dreapta).
Dup circa o or iesim la gol, foarte aproape de
culmea Tamasului Mare. Creasta face legtura
ntre masivele Fagaras si Piatra Craiului. Fr sa
ajungem pe culme, continum trascul nostru,
desfasurat ctre dreapta, pe versantul vestic al
Tmasului Mare, trecnd succesiv pe la izvoarele
de obrsie ale Prului lui Stanciu si Izvorului
Turcilor, depasind si culmile ridicate ntre vile
234

amintite. Dincolo de Izvorul Turcilor traversam

Plaiul Turcilor, urcnd apoi n diagonal ctre
stnga pna pe culmca Tmasului Mare, a carui
cumpan o intersectam foarte aproape de punctul
Curmtura Foii. Pe versantuI opus (nord-estic),
marcajul drumului nostru, dispus la un loc cu alte
dou (triunghi rosu si albastru), de-a lungul
Plaiului Marc, coboar pn n valea Brsa
Tmasului. Din acest punct, urmrind n aval firul
vaii, ajungem n circa 15 minute la cabana Plaiul
Foii.
Traseele de legatur de la cabana Plaiul
Foii snt redate la(traseul 1).
CABANA PLAIUL FOII - RUDRIA SAUA LERESCUL MIC
(traseu de legtur ctre creasta muntilor Fgras)
13. Cabana Plaiul Foii - Rudria - Saua
Lerescul Mic
Marcaj: Plaiul Foii - Rudarita, fr marcaj
Rudrita - Saua Lerescul Mic, cruce rosic
Timp: 3 ore
Dac vrem s parcurgem drumul de creast
al muntilor Fagras si s ajungem n aceeasi zi la
cabana Urlea, trebuie s plecm la drum n zorii
zilci. Dae parcurgem ns traseul numai pe
portiunea descris, regula nu mai trebuie
respectat. De la cabana Plaiul Foii iesim n
drumul forestier chiar la ramificatia de pe valea
Brsa Tmasului (stnga). Din acest loc, semnalat
235

si de un stlp indicator, urmm soseaua de pe Brsa

Grosetului - 9 km.
De la plecare, valea se afund ntre culmile
mpdurite pn n crcstet, fr sa ne lase speranta
unei privelisti a muntilor spre care ne ndreptam.
n dreapta, cum urcm, avem Muchia Gruiului
Lung, iar la stnga, picioarele de muntc desprinse
ctre nord-est ale culmii Tamasului Mare, cc
apartine muntilor Fagras. Dintre punctele pe care
le ntlnim pe aceasta distant (Plaiul Foii Rudrita) mentionm poiana Maicanu, unde snt
cteva constructii locuitc de muncitori, si Rudrita,
punct forcstier, unde se afl si un frumos canton
silvic. In punctele citate mai sus, dar mai ales la
Rudarita, putcm nnopta.
n faa punctului forestier Rudrita, prin
confluenta praielor Izvorul Lerescu (local
Rudrita) si Cenusa, ia nastere Brsa Grosctului.
Pe firul vii Lercscu si pe piciorul ce o desparte de
valca Ccnusa, denumit Vcria Mica, se desprinde
cte un traseu turistic marcat. Cel dc pe Vcria
Mic are semnul punct rosu si face jonctiunea cu
drumul dc creast al muntilor Fgras n Saua
Comisului. Cel de al doilea este marcat cu cruce
rosie si urmeaz drumul forestier de pe malul
prului Izvorul I.erescu, aflat n stnga. Pe un
stlp indicator citim indicatia: Lerescu - Comis Brtila - Ludisor - cabana Urlea: 11 ore.
Pornind pe acest itinerar, marcajul cruce
rosie nu apare initial. Vom urma ns cu ncredere
soseaua si ceva mai sus l identificm dispus pe
236

copaci. Dup circa 45 minute, n care timp am

urcat de la Rudrita lOOm diferent de nivel,
ajungem ntr-un punct unde Izvorul Lerescu
primeste pe dreapta (stnga drumului nostru) un
afluent. Din acest loc (1 150 m alt.) prsim
soseaua, abtndu-ne catre stnga, pe coastele ce
sfrsesc n Saua Lercscul Mic, unde gsim alte
indicatii pcntru drumul de creast al muntilor
Fgras. Descrierea drumului de creast n
continuare o gsim n ghidul turistic al muntilor
Fgras. Pn la cabana Urlea ntlnim pe traseu
refugiul Berevoescu (24 de locuri) si refugiul dc la
Curmtura Zrnei (8 locuri); se doarme n conditii
de bivuac.
CABANA CURMTURA - PADINILE
FRUMOASE - CREASTA NORDIC
PIETREI CRAIULUI
(zona refugiului de la Vrful Ascutit) (si traseul
n sens invers)
14. Cabana Curmtura - Padinile
Frumoase - Creasta Nordic
Marcaj: triunghi albastru Timp: 2 ore
Pe acest traseu, drumetii ajung pe Creasta
Nordica a Pietrei Craiului repede si usor, evitnd
vrful Turnul si o portiune din CreastaNordic,
pn n saua ce precede spre nord urcusul pe Vrful
Ascutit. Folo-sind varianta aceasta, efortul este
mult mai redus, dar se pierd imaginile neasemuit
de frumoase deschise privirii spre versantul nord237

vestic. De la cabana Curmtura, drumul se

ndreapt ctre vest, trecnd pe lng dependintele
cabanei, si ajunge dup circa 40 m ntr-un punct
marcat cu un stlp pe a crui sgeat se dau
indicatii asupra traseului 3.E (marcat cu banda
albastr) spre Saua Padinei nchise. Continund
coborrea spre stnga, ajungem dup scurt
distant la alt rscruce de drumuri: ctre stnga se
continu traseele 3.C, 15 si 16, iar ctre dreapta,
urcnd n diagonal, drumul nostru (marcat cu
triunghi albastru). Initial, poteca ne conduce astfel
50-60 m, dup carc traverseaz unul din praiele
de obrsic ale vii Curmturii, punct din care
drumul se contureaz mai bine, urcnd de-a coasta
prin pdure, traversnd pe un parcurs de circa 300
m si cteva vicele, afluenti ai vii Curmlurii. La
sfrsitul intervalulu ne orientm catre dreapta s
urcm n lungul unui vlcel pe care, dupa scurt
vreme, l prsim, orientndu-ne catre stnga spre
pdure. Urmeaz cteva serpentine pe la umbra
molizilor nalti si apoi iesim la gol ntr-un luminis
unde ntlnim si stlpul indicator cu explicatii
asupra traseului nostru. Din acest loc, poteca ne
conduce ctre nord-vest, traversnd patru vlcele.
ntre ele, de regul, ntlnim cte o perdea de
padure. Dincolo de aceasta intrm n zona
Padinilor Frumoase, covor matsos si verde ntins
pe coastele muntelui pn la mare distanta.
Cluziti de directia stlpilor de marcaj, jalonati
prin poieni, traversm Padinile Frumoase pn n
albia unui vlcel plin cu grohotis, afluent al vaii
238

Martoiului, n lungul caruia panta este mai

pronuntata. Pe aceast distant, peisajul se
schimb. n locul pdurii si al poienilor apar colti
de stnc izolati, creste ascutite si pereti de mica
naltime; printrc ei se adncesc hornuri si vlcele
care spnzur pc vcrtical, invitnd pe cei initiati s
se masoare cu ele.
Urcnd prin grohotisul vlcelului, ajungem
dupa o scurt distant ntr-un punct dc unde ne
abatem catre stnga, pe un jgheab pietros a carui
depsire ne oblig s executm o crare
elementar. Dup 30- 40 m, el sfrseste, poteca
continundu-se n lungul unui picior nierbat si
presarat cu ntinse cmpuri de smirdar. Pna la
creast, drumul nu-si schimba nfatisarea. ntlnim
pe aceasta distanta, la anumite intervale, stlpi de
directie si sagcti indicatoare, care precizeaz
timpul de mers, att spre caban (n aval), ct si
spre refugiu (n amonte). Traseul ia sfrsit pe
Creasta Nordic a Pietrei Craiului, n apropierea
refugiului de la Vrful Ascutit, a carui constructie
o putem vedea la circa 30 m n dreapta.
Traseele de legtur din acest punct snt
redate la pag. 113 (traseul 8).
14.A. Creasta Nordic a Pietrei CraiuIui
- Padinile Frumoase - cabana Curmtura
Marcaj: triunghi albastru Timp: l or
Traseul se desfsoar pe versantul estic al
Pietrei Craiului numai n coborre, strbatnd la
nceput o zon nclinata, dup care, mai mult n
239

diagonal, trece cnd prin poieni smltuite cu flori,

cnd prin fsii de pdure ori vlcele cu grohotisuri
misctoare. Este recomandat drumetilor intarziati
pe creast sau obositi, fiind unul dintre cele mai
directe trasee care conduc la cabana Curmtura.
De la stlpul indicator, aflat pe linia crestei,
poteca se desprinde ctre est n lungul unei muchii
nierbate. Ctiva stlpi de marcaj usureaz
orientarea. Ceva mai jos, parcursul prseste
muchia, orientndu-se ctre stnga, ntr-un scoc
nclinat, unde coborrea este ceva mai dificil.
Dup circa 40 m, scocul ia sfrsit, drumul
continund prin grohotisul revrsat de-a lungul
unui vlcel afluent al vii Martoiului.
La capatul acestuia, traseul, marcat n punctul
unde schimb directia si cu un stlp indicator, ne
conduce la stnga, traversnd de-a coasta si n
coborre poienile Padinile Frumoase, care se ntind
pe o bun parte a versantului rsritean. n
continuare, traversm la diferite intervale patru
vlcele de torent, apartinnd n ordine, dou cte
dou, vilor Cheii si Curmturii. In coborre avem
tot timpul n fa Turnul, cel mai nordic vrf al
crestei Pietrei Craiului, si Piatra Mica, desprtite
de Curmtura Pietrei Craiului, sa adncit ntre
acesti doi colosi de calcare. n ultimul plan (catre
dreapta), peste culoarul Branului, vedem blocul
masiv al Bucegilor, flancat n stnga de Piatra
Mare, Grbova si Postvaru. n apropierea cabanei,
poteca strbate o zon cu molidis, intersectnd pe
parcurs si un pru. n final ntlnim marcajele cu
240

band albastr (traseul 3. C), triunghi rosu (traseul

15) si triunghi galben (traseul 16), care n aval
conduc la diferite obiective. Aceleasi semne, la
care se adaug si cel al drumului nostru, conduc la
cabana Curmtura, situat n amonte, la circa 150
m distanta.
Traseele de legtur de la cabana
Curmtura snt redate la (traseul 2).
CABANA CURMTURA - PISCUL
MARTOIU - ,,LA TABLE" - POIANA
GRINDULUI - CURMTURA GROAPELOR
- SATUL SIRNEA
(si traseul n sens invers)
15. Cabana Curmtura - Piscul Mrtoiu ,,La Table"
Marcaj: triunghi rosu Timp: 3 ore
Zona de pdure care ncinge versantul estic
al Pietrei Craiului ntre cabana Curmatura si
poiana Vldusca, unde se afl punctul ,,La Table",
este strabtut de poteca marcat cu triunghi rosu,
singura din aceast parte care face legtura pentru
drumurile ce pornesc spre refugiul Grind, cabana
Brusturet, satul Ciocanu si satul Sirnea.
Desfsurat de-a lungul unor locuri slbatice,
presrate cnd cu zone mpdurite, cnd cu goluri
ntinse de psune, unde ochiul poate cuprinde
ntreaga regiune, pna departe spre culmile masive
ale Leaotei sau ale Bucegilor, traseul nu este
dificil. Diferentele de nivel nu prea mari, ce
241

trebuie urcate dintr-o vale n alta, trecnd peste

picioarele de munte desprinse din masiv spre est,
snt de regul tot attea prilejuri de a schimba
decorul montan, perdelele de pdure si culmile
avnd rolul unor uriase cortine. De la cabana
Curmatura pornim ctre dreapta (vest), lsnd n
urma noastra dependintele cabanei si apoi
ramificatia catre dreapta a traseului 3. E. Din acest
loc coborm si, la iesirea din padure, n zona cu
molidis, se ramific spre dreapta traseul 14, marcat
cu triunghi albastru. Drumul nostru, dirijat ctre
stnga, n aval, se contureaz de-a lungul vii
Curmturii. Dup circa 400 m de mers n acest fel,
prsim valea ctre dreapta, prin pdure,
identificnd pe copaci si marcajele band albastr
si triunghi galben. Curnd ajungem la stna din
Curmtura, din a crei poian se ramific la stnga
traseul 3. C (marcaj band albastr) spre Zarnesti
prin Prpstii. Ramificatia este semnalat de un
stlp indicator. Continund drumul nostru n
directia artat de una din sgeti, strbatcm n
diagonal ctre dreapta poiana Curmtura, dincolo
de care intrm n bazinul care apartine vii Cheii.
Poteca bine conturat coboar prin padure,
traversnd la diferite intervale albiile ctorva praie,
adncite pe coasta muntelui. De regul, trecerea
dintr-o vale n alta se face traversnd ctre dreapta.
Intervalul ia sfrsit ntr-o zon unde poteca a fost
podit cu brne, loc ce trebuie retinut, el marcnd
punctul de traversare peste prul Coltului Scris.
Din gura acestei vi, daca privim n sus, deosebim
242

stnca singuratic a Coltului Scris, nltata

deasupra viguroasei pduri de molid plantat cu
ctiva ani n urm. La mic distant intersectm
prul Ciocracul. De aici, ne angajm ntr-un urcus
sustinut printr-o padure tnr de foioase, crescut
pna sus pe culmea denumit Piscul Brusturetului.
De pe culme coborm pe versantul opus, cluziti
de ctiva stlpi de marcaj dispusi n lungul unui
luminis: jos, n vale, trecem pe la confluenta a
dou praie, ntre care unul este Cheia din
Curmtura. La mic distant de confluent,
ajungem n poiana Martoiu, unde snt cteva case
locuite temporar. Din dreptul casei aflate n stnga
drumului nostru se ramific n urcus traseul 16
(marcat cu triunghi galben) spre satul Pestera. Aici
ntlnim drumul forestier care nu demult s-a
prelungit din Prapstii pe valea Cheii (local
Brusturetului). El strabate poiana Martoiu si mai
urc o vreme pe valea Mrtoiului, avnd parcurs
comun cu traseul nostru.
Condusi de marcajul triunghi rosu de-a
lungul drumului forestier, trecem printre casele
mentionate, continund urcusul pe firuI vaii
Mrtoiului. Dupa 15 minute de mers, parasim
valea si urmm n urcus poteca spre stnga, prin
molidisul crescut pe coastele repezi ale piciorului
Mrtoiuiui. De pe culmea Mrtoiului putem privi
napoi, spre cabana Curmatura si Piatra Mica, de
unde venim, sau n stnga, ctre Mgurile
Branului, dincolo de care se nalt Postvaru,
Grbova, Piatra Mare, Bucegii si Leaota. Locul,
243

deosebit de frumos, este punctat n stnga de baliza

montat pe vrful Mrtoiu, iar n dreapta de ruina
stnei Mrtoiu, parsit si prginit de vreme.
Deasupra se nalt creasta Pietrei Craiului,
preccdat de psunile Padinilor Frumoase. De pe
culme coborm pe un drum priporos, ptrunznd n
bazinul vii Vldusca. Primul pru, afluent fra
importanta, nu are nimic deosebit, dar al doilea, la
care ajungem dup un mic urcus, ne retine
privirea. Firul subtire de apa, prelins peste 3-4
trepte de piatra, formeaz mici cascade. Primvara
sau dupa ploi torentiale, valea vuieste de zgomotul
apelor ce se prvlesc ntr-o succesiune de cascade
impresionante.
Reintrati n pdure, strbatem coastele
denumite Dosul Vlaicului, unde poteca este larg
si bttorit, semn c ne apropiem cle stna
Vldusca, aflat foarte aproape n dreapta
drumului. O suvit de ap, prins uneori n cuc de
lemn (Padina Baiului), cteva plcuri de molizi si
locurile domolite prin care naintm preced
intrarea n poiana Vladusca. n portiunea central a
poienii trecem prin punctul din care se ramifica
spre stnga traseul 4. C (marcaj cruce rosie) pn n
Zarnesti. Din acest loc, semnalat si cu stIp
indicator, semnul drumului nostru, alternnd n
amonte cu marcajul cruce rosie, ne conduce prin
golurile ce apartin poienii Vldusca. Pe parcurs
ntlnim cteva praie cu ap, ntre care si Sistoaca
Baciului, cu debitul mai mare, care trece prin
dreptul celei de-a doua stne din poiana Vldusca.
244

La cteva sute de metri distanta de apa prului,

ajungem la captul de sus (sudic) al poienii
Vldusca. Drumul ia sfrsit n punctul "La Table",
situat chiar pe cumpna principal a Carpatilor, la
circa 1415 m alt.
Traseele de legtura din punctul ,,La Table"
snt redate la (traseul 4).

15.A. ,,La Table" - Poiana Grindului Curmtura Groapelor - satul Sirnea.

Marcaj: triunghi rosu Timp: 1-2 ore
Din poiana Vldusca, punctul ,,La Table",
marcajul cu triunghi rosu are parcurs comun pe
anumite distante cu alte patru marcaje: banda,
cruce si triunghi albastru si banda rosie. La nceput
semnele ne conduc prin poieni mlastinoase. Dup
circa 300 m ajungem la Sipotul Vldusca, punct
din care se desprinde ctre dreapta marcajul
traseului 1. B, spre refugiul Grind. Fr s-si
schimbe nftisarea prea mult, traseul nostru
continu prin raristi si ajunge n scurt vreme n
Poiana Grindului. De aici, marcajele drumurilor se
despart: jumtate la dreapta, marcajele traseelor 6.
B si 9. B; la stnga, traseul nostru, traseul 7. A si
marcajul cu semnul cruce galben spre cabana
Brusturet, descris n sens invers la pag. 101 (text
ngropat la traseul 6).
Asadar, orientati la stnga prin pdure,
coborm si dup circa 5 minute ntlnim drumul
forestier din Valea Seac a Pietrelor. Pe
245

desfsurarca lui ctre dreapta, n aval, ajungem

dup circa 20 minute la un canton. Din dreptul
cantonului, traseul spre cabana Brusturet, marcat
cu cruce galbena, urmeaza drumul forestier de pc
Valea Seac a Pietrelor. Traseul nostru si traseul 7.
A traverseaz Valea Seac a Pietrelor catre stnga,
desfasurndu-se n continuare n urcus pe un drum
forestier secundar. Zona strbtut cste acoperit
de o pdure tnr pn n Curmtura Groapelor,
unde stlpul indicator semnaleaz ramificatia
traseului 7. A, ctre dreapta. Din Curmtura
Groapelor, traseul nostru intr ntr-o pdure de
fagi scrijeliti de vnt si dup un parcurs scurt iese
la gol. Ultima portiune, numai n coborre,
urmeaz drumul local pn n satuI Sirnea, punctul
,,Gura Ulitei", numit si ,,Nstsoi". Punctul de
cazare si statia I.T.A. pentru Brasov se afl la 2
km.
15.B Satul Sirnea - Curmtura Groapelor
- Poiana Grindului - ,,La Table"
Marcaj: triunghi rosu Timp: 2 ore
In satul Sirnea se poate ajunge cu
autobuzele I.T.A. care circula de la Brasov (vezi
"Cai de acces").
Cazarea drumetilor la casele locuitorilor se
face de catre autoritti. Statia terminus a
autobuzului este situat n captul de sus al satului,
la ,,Gura Ulitei", punct denumit si ,,Nstsoi". De
la "Gura Ulitei" ctre stnga se contureaz un drum
local. El strbate n diagonal o zon de pasune si
246

ajunge n final pe o culme mpadurit.

Orientati usor ctre dreapta, ajungem dup
circa 400 m prin pdure n Curmtura Groapelor,
unde ntlnim marcajul traseului 7. Locul este
semnalat si de un stlp cu sgeat indicatoare. Din
Curmtura Groapelor pn n punctul ,,La Table",
traseul nostru are parcurs comun cu traseul 7.
Prima portiune, desfsurat printr-o zon acoperit
cu padure tnara, o parcurgem n coborre pe
drumul forestier secundar pn n Valea Seac a
Pietrelor. Aici, n dreptul unui canton, face
jonctiunea cu drumul forestier de pe Valea Seac a
Pietrelor, n lungul cruia s-a realizat de la cabana
Brusturet marcajul cu semnul cruce galben,
descris la pag. 101. De la canton (stlp indicator)
ne orientm la dreapta si urcam pe drumul
forestier. Timp de 20 minute urmm Valea Seac a
Pietrelor, apoi ne orientam la stnga si dup 5
minute iesim din pdure n Poiana Grindului, nu
departe de stna cu acelasi nume. Aici se termin
marcajul cruce galben. Locul este semnalat de
stlpi cu sgeat si de o tabl cu text pentru toate
traseele ce se ramific n poian.
Trasee de legtur spre: cabana Brusturet
pe la stna din Funduri (traseul 6. B); cabana
Plaiul Foii prin Saua Funduri (traseul 9. B).
Continund traseul nostru, urcm prin raristi,
nsotiti si de marcajele band si triunghi albastru.
Poteca ocoleste stna din Grind, lsnd-o n stnga,
apoi las tot n stnga o ramificatie a traseului 6. A
spre refugiul Grind si rzbeste la Sipotul Vldusca
247

(ap de izvor; ramificatie pentru traseul 1. B spre

refugiul Grind si cabana Plaiul Foii).
Ultimii 300 m i parcurgem tot prin raristi,
ajungnd n punctul La Table" (captul de sus al
poienii Vladusca).
Traseele de legtur din acest loc snt
redate la traseul 4.
15.C. ,,La Table" - piscuI Mrtoiu cabana Curmtura
Marcaj: triunghi rosu Timp: 3 ore
Pentru drumetii care vin de la Sirnea,
refugiul Grind, Saua Funduri sau comuna
Dmbovicioara, singurul drum direct ctre cabana
Curmtura este descris n rndurile ce urmeaz. El
ncepe dntr-un loc unde se adun maloritatea
traseelor marcate pe versantul estic al Pietrei
Craiului, denumit ,,La Table", situat n captul de
sus (sudic) al poienii Vldusca, la 1415 m alt.
Locul este semnalat de un stlp de marcaj cu tabl
expIicativ
asupra
traseelor
ramificate.
Intrebuintm denumirea de poiana Vldusca ntrun sens mai larg, n hotarele ei incluznd si
numeroasele poieni mai mici ce se succed,
desprtite de pdure, ntre poiana propriu-zis,
unde snt stnele si locul de ntlnire a marcajelor.
De la rscrucea mentionat mai sus, ne orientm
ctre nord-est, condusi de marcajele triunghi rosu
si cruce rosie, semne care au parcurs comun pe o
mic distant. Ele ne duc prin mai multe goluri de
psune, traversate de praie. Dup circa 350 m
248

ajungem n dreptul stnei noi din Vldusca, care

esta situat n stnga drumului. Dincolo de aceasta
traversm prul Sistoaca Baciului, lsm n
dreapta o ramificatie nemarcat spre stna din
Joaca si, ceva mai jos, ntlnim stlpul indicator.
Din dreptul acestuia se ramific spre dreapta
drumul marcat cu cruce rosie spre Zrnesti, prin
Prpstii si valea Rului (traseul 4. C). Condusi de
semnul triunghi rosu, traversm poiana Vldusca,
trecnd prin dreptul stnei vechi care-i poart
numele. Un alt pru - Padina Baiului - ne taie
calea ceva mai jos, la intrarea n pdure, unde
poteca se lteste. Pstrnd directia general nordest, traversm Dosul Vlaicului, descriind un ocol
de la stnga la dreapta pe sub coastele acoperitc de
pdure, intersectnd si cteva praie. Intervalul ia
sfrsit ntr-o zon cu molidis, n mijlocul creia
curge un pru, afluent al Vlduscai. n amonte, el
se prelinge peste cteva trepte de piatr. Dup ploi
sau primvara, la topirea zpezilor, apa acestuia
formeaz cascade, oferind un spectacol
impresionant. In continuare mai traversm un fir al
Vldusci, dup care urcum pn pe culmea
acoperit cu psune a piscului Mrtoiu, unde
facem un popas pentru a privi peisajul
nconjurator. n fa vedem vrful Turnul, marcat
pe crestet de un stIp metalic; mai la dreapta,
desprtita de saua adnca a Curmturii, se nalta
Piatra Mica. Relund drumul, lsm n stnga stna
MrtoiuIui, prsit si prginit, si, cobornd
sustinut, ajungem n albia vii Martoiu, n lungul
249

creia s-a realizat un drum forestier. Cobornd pe

acest drum, ntlnim cnrnd poiana Mrtoiu (case
parsite, izvor). Din poiana Martoiu sc ramific,
jumtate la dreapta, drumul Forestier amintit, iar
ctre dreapta traseul 16 (marcaj triunghi galben)
spre satul Pestera. De la casele mentionate, semnul
nostru alterneaz n continuare cu semnul triunghi
galben. La nceput, poteca se orienteaz usor ctre
stnga. n aceasta zon, pe o distant mic, intrm
n pdure. La intervale scurte lsm n stnga o
ramificatie nemarcat, traversm prul Cheia din
Curmtura si din nou lsm n stnga o ramificatie
nemarcat. Un stlp metalic, dispus chiar la a doua
ramificatie, arat locul de unde ncepem urcusul
pentru traversarea Piscului Brusturet. Dup
coborrea pe cellalt versant al piscului,
intersectm la mic distant praiele Ciocracul si
Coltul Scris.
Din dreptul ultimului pru, drumul nostru,
podit pe o mic distant cu brne, urc, traversnd,
prin abateri catre dreapta, cteva vlcele. Intervalul
ia sfrsit n poiana Curmtura, n cuprinsul creia
vedem stna din Curmatura. Chiar lng ea stlpul
indicator semnaleaz ramificatia traseului 3. C
spre Zrnesti. De la stn coborm prin pdure n
valea Curmturii, apoi urcm pe firul ei pna
ntlnim, ramificat spre stnga, traseul 14 (marcaj
triunghi albastru). In continuare urmm poteca
spre dreapta si, dup un parcurs scurt, iesim la gol
lnga dependintele cabanei Curmtura, unde
marcajul ia sfrsit.
250

Traseele de legtur de la
Curmtura snt redate la (traseul 2).

cabana

CABANA CURMTURA - SATUL PESTERA

16. Cabana Curmtura - satul Pestera
Marcaj: triunghi galben Timp: 3 ore
Acest drum strbate trei sectoare diferite:
primul tine de la cabana Curmtura pn n valea
Cheii, traversnd picioarele de munte ce pornesc
din versantul estic al Pietrei Craiului, oferindu-ne
de pe culmile lor peisaje variate spre coltii si
stncile albe ale abruptului; al doilea sector ncepe
din valea Cheii si traverseaz culmea Mrtoiului,
prin pdure, n valea Vldusca. Din acest loc se
desfsoar cel de al treilea sector, unde drumul se
afund pe coastele mpdurite si slbatice ale
muntelui Toanches, pe care-1 traverseaz,
cobornd apoi prin Padina Priporului n satul
Pestera.
l recomandm ca drum de ntoarcere de la cabana
Curmtura la Zrnesti, folosind n acest scop,
ncepnd din satul Pestera, si descrierea traseului 4,
de la semnalarea n text a ramificatiei. Pornind de
la cabana Curmtura ctre vest, trecem pe lng
depen-dintele cabanei, lsm n dreapta ramificatia
traseului 3.E si, cobornd pe potec, ajungem n
marginea de sus a unei portiuni acoperit cu
molidis. Din acest loc, unde se ramific spre
dreapta si de-a coasta traseul 14, coborm n lungul
vii Curmturii, conturat n faa noastr. Dup
251

cteva sute de metri, prsim valea, orientndu-ne

la dreapta. Traversnd n aceast directie cteva
praie, ajungem n dreptul stnei din Curmtura.
Din cuprinsul poienii unde se afl stna, se
desprinde la stnga traseul 3. C, marcat cu band
albastr. Locul este semnalat de un stlp indicator.
C1uziti de stlpii de marcaj ctre dreapta,
traversm n urcus usor poiana Curmatura. La
sfrsitul intervalului intrm n pdure, intersectnd
n coborre un vlcel cu ap. Vlcelul unntor este
prul Coltului Scris. n lungul lui coborm o
distant mai mare, fr s avem o perspectiv
asupra regiunii. Din dreptul unui pasaj, care a fost
podit cu brne, vedem n amonte Coltul Scris.
Imediat intersectam prul Ciocracul, iar apoi,
angajati ntr-un urcus accentuat, ajungem pe Piscul
Brusturetului. De pe culmea Piscului BrusturetuIui
coborm n valea Cheia din Curmtura. La mic
distanta, dup traversarea vii, intram n poiana
Martoiu, n cuprinsul creia snt si cteva case din
brne. Aici, cele dou semne, triunghi rosu si
triunghi galben, se despart, primul condu-cnd n
poiana Vladusca, punctul ,,La Table" (traseul 15).
Traseul nostru, dup ce las n aval drumul
forestier spre Zrnesti prin Prpstii, se orienteaz
spre stnga, lsnd casele din poian n dreapta.
Cutati cu atentie marcajul!
Initial urcam prin pdurea de molid
asternut pe coastele culmii Mrtoiu, condusi de
marcaj n lungul unei poteci care seamn cu o
alee de parc. De pe linia de cumpn a culmii,
252

coborm n valea Vldusca, unde intersectm

traseul marcat cu cruce rosie, care n aval conduce
spre Zrnesti prin valea Vldusca (traseul 4. C), iar
n amonte prin poiana Vldusca n punctul ,,La
Table" (traseul 4). n apropierea locului de
intersectare a drumurilor marcate, V1adusca
primeste pe dreapta un afluent venit din pdurile
Toanchesului. Continund drumul nostru, urcm
circa 30 m pe lng pru, apoi l prsim
orientndu-ne ctre stnga, pe coastele mpdurite
ale muntelui poros si ros de ape. Marcajul
prseste uneori drumul, obligndu-ne sa urcm
direct prin pdurea putin umblat, rmnndu-ne
cluz numai semnele. Aproape de creasta,
peisalul devine mai frumos; n locul pdurii de fag
apare molidul, ici-colo se vd poienite, iar prin cte
o rariste ne apar n deprtari Bucegii.
La 1 485 m alt. iesim din pdure pe linia de
cumpn a muntelui, n saua Priporului, adncit
ntre vrfurile Pripor n dreapta si Tzlfii n stnga.
Cobornd pe versantul opus, de-a lungul Padinei
Priporului, revrsat din acest punct pe toat faa
muntelui pna n apropierea satului Pestera,
identificm cnd si cnd marcajul drumului.
La limita de jos a poienii, unde semnele snt foarte
rare, renuntm s le mai cutm si, urmnd unul
din numeroasele htase, ajungem n circa 15
minute la bariera de intrare n satul Pestera, foarte
aproape de casa Folea, unde ntlnim marcajul
cruce rosie (traseul 4. A). Acesta, urmat n
coborre pe ,,La Poduri", ne conduce la Zrnesti
253

prin valea Ru-lui, iar ctre dreapta n punctul ,,La

Table". Din punctul Folea avem o privire
cuprinztoare spre satele rspndite pe Magurile
Branului, precum si asupra masivului Bucegi.
Adugm c de la bariera satului, unde marcajul
drumului nostru ia sfrsit, coboar prin satul
Pestera, pe drumul local pn la Bran, traseul
marcat tot cu cruce rosie.
CABANA CURMTURA - SAUA
CRAPTURII - PIATRA MIC - POIANA
ZNOAGA - CABANA CURMATURA
(traseu n circuit)
17. Cabana Curmtura - Saua Crpturii
- Piatra Mic - poiana Znoaga - cabana
Curmtura
Marcaje succesive: cabana Curmtura Piatra Mic - poiana Zanoaga (punct albastru);
poiana Zanoaga - cabana Curmtura (band
galbena)
Timp: 2l/z-3 ore
Muntele Piatra Mic este situat n
extremitatea nord-estic a masi-vului Piatra
Craiului, fiind delimitat de Curmtura Pietrei
Craiului si de cele dou vi ajungite pe axul de
simetrie a acesteia - valea Crpturii la nord si un
fir secundar al vii Curmturii la sud. Din punct de
vedere turistic, Piatra Mic, desi anonim, adposteste n cuprinsul ei cteva zone strabtute de
trasee turistice a cror frumusete este pe nedrept
254

atribuit Pietrei Craiului. Dintre traseele mar-cate

mentionm drumul prin Prapstii, desfsurat
printre muntele Toanches si Piatra Mic, drumul
spre cabana Curmtura prin poiana Znoaga, iar
din cele alpine, traseele de pe dreapta vii
Crpturii cu Acul Crpturii, precum si acelea
stabilite de alpinistii din Zrnesti n Prapsti.
Singurul traseu turistic care strabate n lung
creasta muntii Piatra Mic ncepe de la cabana
Curmtura. De la cabana Curmtura urmm poteca
spre Zrnesti circa 10 m, dup care ntlnim stlpul
metalic cu explicatii pentru traseele marcate din
regiune, ntre care si al nostru. Din dreptul
stlpului ne orientm la stnga, urcnd prin poieni
spre pdurea aflat foarte aproape. Mergnd prin
padure, ajungem dup circa 20 minute n golul
crestei, n Saua Crpturii. Aici, cele dou marcaje
(punct rosu si band galbena), care s-au succedat
cu al nostru, se despart, primul ctmducnd la stnga
spre creasta Pietrei Craiului (traseul 8), iar al
doilea trecnd creasta 'si conti-nund pe valea
Crapturii spre Zarnesti (traseul 2.A). Pe stlpul
indicator din Saua Crpturii, traseuI nostru este
semnalat astfel: spre Piatra Mic 1 ora.
Orientati catre dreapta (S-SE), urcm pe sub linia
crestei catre grohotisurile vizibile, revrsate de pe
coasta muntelui. La ele ajungem dup ce o vreme
am mers prin pdure sau prin rarisii. Pe msur ce
urcam, zarea se deschide, lsnd privirea s
cerceteze ntreaga regiune. n vale vedem cabana
Curmtura, pierdut n imensitatea muntilor din
255

jur. Aval de caban se adnceste valea Curmturii,

cu firele ramificate att pe versantul estic al Pietrei
Craiului, ct si pe cel sudic al Pietrei Mici. Relund
drumul, urcm n lungul potecii dispuse n
serpentine, schimbnd odat cu directia de mers si
perspectiva peisajului. Astfel, privind spre ulucul
adnc al Crpturii (ctre stnga), unde Acul
Crpturii se evidentiaz perfect, identificm,
dincolo de vale, slbaticia locurilor de pe versantul
nordic al Pietrei Craiului, strbatut de numeroase
padini. Dup circa 15 minute, socotite din Saua
Crpturii, ajungem ntr-un loc mai expus, unde ne
ctrm, folosind pentru sprijin si un cablu montat
special. Dincolo de acesta, traseul marcat cu punct
albastru strbate jgheaburi adncite n peretii
stncosi sau se catr pe muchii nguste pentru ca
n final s prind linia crestci principale, care
seamn cu creasta Pietrei Craiului.
Acoperit pe mari portiuni de o pduri cu
arboteti diferiti, a1teori goal si presrat cu mici
accidente de teren, creasta culmineaz dupa circa
1 or de mers de la cabana Curmatura cu un vrf
care msoar 1 850 m alt., de unde putem privi
platoul Pietrei Mici, acoperit cu ntinse jnepenisuri
sau poieni smltuite cu flori de munte. Dincolo de
platou, n cealalt extremitate, se vede crucea de
pe vrful Pietrei Mici. Ea constituie pe vreme bun
un reper al drumului nostru n continuare. De pe
vrf (1816 m), poteca coboar circa 40 m diferent
de nivel n poiana Pietrei Mici, nchis strasnic de
covorul compact al jnepenilor. La adpostul
256

acestora, golul de culme, adevarat platou, ofera un

loc prielnic florilor de munte. Condusi de marcajul
dispus pe lespezi, strbatem poiana de la vest Ia
est si reintrm n pdurea de jnepeni, urcnd ctre
vrful principal al masivului, unde ajungem dup
scurta vreme. De lng crucea de lemn, fixat n
amintirea eroilor czuti la datorie n primul rzboi
mondial, facem un tur de orizont asupra regiunii.
Ctre est, n vale, vedem Prpstiile si culmea
mpdurit a muntelui Toanches, care adposteste
de vnt, cu creasta lui masiv, satele brnene,
risipite dincoIo de ea pe Mgurile Branu1ui. Ca
fundal, n aceast parte se nalt I.eaota si Bucegii,
iar n stnga Piatra Mare, Grbova si Postvaru; jos
se vede orasul Zrnesti. Tara Brsei, strluit n
stnga de Mgura Codlei, se ntinde pn la
orizont, unde zarea este nchis de alti munti. Cel
mai odihnitor peisaj pe care-1 admirm de pe vrf
este zona strbtuta de Brsa Mare, a carei und
argintie, tivit de rchitisuri si arinisuri, ne
cluzeste privirea ctre obrsia ei, dincolo de
Plaiul Foii, sub coastele mpdurite ale muntilor
Tagla si Fgaras. Turul de orizont se ncheie cu
masivul Piatra Craiului.
De pe vrful Pietrei Mici, orientati cu
spatele la cruce, continum traseul, cobornd spre
sud; dupa 40 m schimbm directia spre sud-vest.
Urmnd poteca prin jnepenisul des, crescut
pretutindeni, ajungem dup circa 120 m diferenta
de nivel la limita superioar a pdurii de molid,
unde identifcm n continuare, din loc n loc, si
257

urma unui marcaj vechi cu band rosie. Fr s

avem vreo perspectiv n fat, coborm sustinut
pantele mpdurite si dup circa 30 minute,
socotite de la vrf, ajungem la limita de sus a
poienii Znoaga. Cam n Mijlocul poienii ntlnim
stlpul indicator, unde marcajul punct albastru ia
sfrsit. Din acest loc catre stnga se desprinde
marcajul banda galben spre Zrnesti (traseul 2.C).
Drumul ;nostru ctre cabana Curmtura este
marcat de aici tot cu band galben, el
conducndu-ne catre dreapta. Pornind n directia
mentionat, intrm dup scurta distant n pdure,
prin care mergem circa 10 minute. Cnd iesim din
nou la gol, trecem foarte aproape de Peretele
Glbenoasa, ridicat n dreapta, si de Poiana de
Mijloc, aflat la stnga, ceva mai jos. Ultima
portiune a drumului pna la caban se desfsoar
de-a coasta, traversnd cteva vlcele, fire de
obrsie ale vii Curmturii.
Traseele de legaiura de la cabana
Curmatura snt redate la traseul 2.

PADINA HOTARULUI
18. Padina Hotarului
Marcaj: cruce albastr Timp: 2-2.5 ore
Situat pe versantul nordic al Pietrei
Craiului, valea de abrupt denumit Padina
Hotarului reprezint linia unui itinerar turistic
marcat care urc direct la Creasta Nordic a
258

masivului, sfrind nu departe de vrful Turnu

(1923 m alt.). Din Zarneti urmm iniial
descrierea traseului 3 pn la semnalarea n text a
traseului marcat pe teren n punctul de ramificaie
i de un stlp indicator pe sgeata cruia este scris:
Padina Hotarului - Turnul Pietrei Craiului (1.923
m alt.). 2-2.5 ore; marcaj cruce albastr. Pentru a
nu produce confuzii, precizm c valea se numete
Padina Hotarului i nu Hotarelor, iar traseul nu
sfrete pe vrful Turnul, ci mai jos de acesta
(ctre est) cu circa 75 m diferen de nivel.
Condui de marcajul nostru (cruce albastr),
prsim marea poiana denumit Padina lui Man i,
urcnd domol prin rariti, ne apropiem de pdure.
Pe un copac, o sgeat arat direcia de mers.
Curnd intrm n pdure, strbtnd locuri
acoperite cu mult vegetaie, prin care drumul
nostru este bine conturat.
Mai sus, valea strns ntre doi perei ia
aspectul unui culoar ngust, cu pante puternic
nclinate. Prin aceste locuri vedem pe malul stng
al vii (dreapta noastr), gura unei peteri. Pe un
perete, identificm semnul care se ntrebuinteaz
pe hri pentru a indica peterile. Sntem la petera
din Padina Hotarului, situat la circa 1 150 m alt.
n interiorul ei, dup 3-4 m, ntlnim o treapt
nalt i alunecoas, care ia sfrit printr-un ,,fund
de sac. Dup ce am fcut un popas la micua
grot, continum ascensiunea pe sub Peretele din
Padina Hotarului, ale crui prvliuri verticale,
ridicate pe stnga vii, snt strbtute de cteva
259

fisuri discontinue. Ele formeaz n ansamblu linia

unor trasee alpine recomandate celor dornici de
escalade n premier.
Dincolo de acestea, locurile se nspresc. Pe
vale ntlnim Sritoarea de la Grote, treapt de
piatr peste care trecem crndu-ne. n dreapta,
printre sprturi i bolovani, se zrete Petera de
sub Perete, grot ceva mai mare dect precedenta.
Pentru a evita un obstacol mai dificil,
prsim firul vii, urcnd 200 m distan n lungul
unui scoc situat n dreapta. Apoi, prin intermediul
unei brne, trecem spre stnga i revenim n
talvegul Padinei Hotarului. Printre flori i ierburi
urmrim poteca, urcnd ctre spinarile ridicate n
faa noastr, dintre care se evideniaz vrful
Turnul. La 1 800 m alt. ajungem n punctul unde
valea si rzleete firele de obrie. Din acest loc,
poteca se desfaoar pe firul din stnga noastr. O
lume de turnuri i creste se ridic deasupra pdurii,
formnd, mpreun cu flora i vegetaia scund
crescut prin luminiuri, cea mai frumoas zon a
parcursului. Dup 150 m diferen de nivel
ajungem la limita de jos a unei pduri de jnepeni.
Din acest loc, drumul nostru, nchis uneori de
ramurile copacilor cu trunchiuri scrijelite, ne
poart numai prin tufriuri pn la linia crestei,
unde ia sfrit. De aici coborm spre stnga circa 45
minute i ajungem la cabana Curmtura.
Trasee de legtur spre: cabana
Curmtura prin aua Crpturii (traseul 8.E);
Creasta Nordic spre zona fostului refugiu de la
260

Vrful Ascuit (traseul 8).

PADINA SINDILERIEI - VRFUL TURNUL
19 Padina indileriei - vrful Turnul
Marcaj: cruce roie Timp: 3 ore
Traseul turistic prin Padina indileriei,
marcat cu semnul cruce roie, se desprinde din
dreptul stlpului indicator aflat la circa 450 m
distant, socotii din aua Chiliilor (punctul de
intrare n pdure). Din Zrneti ajungem n acest
loc urmnd descrierea traseului 3 pn la
semnalarea n text a ramificaiei; de la cabana
Plaiul Foii urmm traseele 10 i 3.G. Pentru a nu
produce confuzii, precizm c denumirea corect a
vii este Padina indileriei i nu indrileriei sau
indilriei. Itinerarul a fost marcat anterior cu
vopsea albastr, reprezentnd o scar, vizibil si
astzi pe alocuri. Traseul era denumit
"Leiterschlucht", nume utilizat astzi tot mai rar.
Din dreptul stlpului indicator, ne abatem
uor la stnga, identificnd prin pdure marcajul
cruce roie, dispus pe copaci. Poteca se contureaz
treptat, conducndu-ne dup circa 10 minute la
limita inferioar a abruptului, loc din care, ctre
dreapta, printr-un lstri slbatic, strbatem o
distant de cteva sute de metri. Dincolo de aceast
zon ieim la gol. n fa vedem deschiderea vii
de abrupt denumit Padina indileriei, strns de
cei doi perei care o mrginesc. La intrarea pe firul
vii, ntlnim ,,Sritoarea Scrii", pe care trebuie s
261

o depim prin crare. Lanul de sprijin, montat

special, usureaz trecerea peste cei 4-5 m ai
obstacolului.
Deasupra sritorii, poteca, tot mai bine
conturat, urc 120 m diferen de nivel pe firul
vii npdit de vegetaie; n stnga vii (dreapta
cum urcm) se nal Peretele indileriei, zid de
calcare striat de numeroase fisuri, n lungul crora
alpinitii au stabilit cteva trasee alpine (vezi
capitolul ,,Alpinism"). La captul acestui pasaj,
valea se deschide mult. Prin grohotiurile revrsate
ca o avalan, naintm greu ctre Cetatea
indileriei, aglomerare masiv de turnuri i creste,
la confluena firelor de obrie ale Padinei
indileriei, n dreptul creia ajungem dup un
urcu de 110 m diferent de nivel, socotind de la
limita de sus a vegetaiei. Traversnd valea pe sub
Cetatea indileriei ctre stnga, pe malul ei drept,
identificm o sgeat de direcie i semnul
drumului care n continuare ne conduce n urcu
nc 50 m diferen de nivel. Pasajul ia sfrit n
punctul unde valea se ramific din nou. n dreapta
continu Vlcelul Acului din Padina indileriei
(acul se vede n dreapta, nlat din lumea de
turnuri ale Cetii indileriei), iar n stnga
Vlcelul Secundar al indileriei, n lungul cruia
urcm pn ntr-o strung, ntlnit pe creasta ce
desparte Padina Calului de cea a indileriei.
Urmeaz cea mai dificil poriune a
traseului, cu multe greuti la orientare. Din
strunga menionat mai sus ne abatem puin la
262

dreapta i, printr-un culoar mrginit de jnepeni,

urcm pe lng peretele turnului nlat n stnga.
Dup circa 80 m sntem la baza unui mic perete,
unde semnul drumului este dispus pe stnci, alturi
de scara desenata cu vopsea albastr (vechiul semn
al drumului). Din acest loc, marcajul nu mai apare
mult vreme. Fr s ne alarmm, urcm peretele
din fa, crndu-ne fr dificulti 8-10 m
nlime. Pasajul ia sfrit pe o muchie, a crei
linie o urmm n continuare ctre dreapta 250 m,
urcnd peste mici obstacole sau ocolind plcurile
de jnepeni. Intervalul sfrete ntr-un punct de
unde, ctre dreapta, putem cobor ntr-un vlcel
npdit de jnepeniuri. Ajuni n albia vlcelului,
ne orientm la stnga pe fir i urcm susinut,
luptnd cu pdurea de jnepeni care ne nchide
calea. n aceast poriune apare marcajul care
uneori deviaz 2-3 m n stnga sau n dreapta
vlcelului, dar nu mai mult. Dup un urcu de 120
m diferen de nivel socotii din strung, haul se
ntrerupe. Din acest loc urmrim poteca spre
dreapta nca 3-4 m i apoi strbatem perdeaua de
jnepeni ce ne st n cale pe o distan de 20 m.
Dincolo de aceasta ne deplasm ctre stnga spre
aua vizibil conturat pe linia unei muchii. Pe
muchie naintm, carndu-ne. Treptat, muchia se
lete. Dup cteva sute de metri, ea se orienteaz
la stnga, ntrerupndu-se ntr-o strung nu prea
adnca, la care coborm depind un mic pasaj
expus. In stnga strungii se adncesc firele de
obrie ce formeaz Padina Hotarului, iar n
263

dreapta poriunea superioar a Padinei indileriei,

vast ngrmdire de turnuri i creste, prin care am
trecut n drumul nostru din poriunea inferioar.
Din strunga amintit, creasta se continu n urcu
susinut, prezentnd dou rupturi de pant de cte
5-6 m, pe care le depim prin crare.
n ultima parte a traseului, pna pe vrful
Turnul (1 923 m), urcm o muchie nierbat i
presrat cu jnepeni scund. Vrful Turnul este
marcat de un stlp metalic pe care snt fixate sgei
i o tabl cu explicaia pentru traseele turistice
ramificate din acest punct.
Trasee de legatur spre: Creasta Nordica
(traseul 8); cabana Curmtura (traseul 8.E).
20. Zona fostului refugiu Diana - Padina
Popii - vrful Padina Popii
Marcaj: triunghi albastru Timp: 1-2 ore
Poiana Curmtura Prpstiilor, n care s-a
aflat refugiul Dian, reprezint un important punct
de ramificaie pentru patru trasee turistice marcate,
ntre care i acela desfurat prin Padina Popii,
marcat cu triunghi albastru, precum i pentru
numeroasele trasee alpine descrise la capitolul
,,Alpinism". Pe stlpul indicator, traseul nostru este
semnalat astfel: prin valea Padina Popii n creast 2 ore, marcaj triunghi albastru. Urmnd direcia
artat de sgeat, intrm dup scurt distan n
pdure. Ocolind pe lng Peretele Turnului Mic al
Dianei, nltat n stnga, ajungem dup circa 75 m,
socotii din poiana Curmtura Prpstiilor, n
264

Valea Urilor1, iar localnicii i spun ,,Prin

Buduri. Urcnd prin grohotiul vii i apoi ctre
dreapta prin pdure, ajungem dup 200 m distant
sub peretele de culoare glbuie al Turnului Galben
al Dianei. Dincolo de acesta traversm o limb de
grohoti revrsat n lungul traseului alpin denumit
Hornul Festivalului.
Condui n continuare de poteca sinuoas,
strbatem pe o bun distan jnepeniurile ce
acoper ntreaga regiune, trecnd pe la baza
numeroaselor trasee alpine stabilite pe verticala
pereilor ce aparin Turnului Mare al Dianei. Dup
un urcu accentuat ntlnim un cablu pe care-1
folosim ca sprijin pentru trecerea peste Umrul
Padinei Popii, creast n lungul creia se afl i un
traseu alpin. Urmeaz o traversare i apoi, cu
ajutorul altui cablu, coborm ntr-o viroag.
Dincolo de aceasta, urcm din greu pe o fa
nclinat, acoperit n final cu jnepeni i molidi;
pasajul ia sfrit foarte aproape de baza Peretelui
Mare din Padina Popii, ridicat n stnga drumului.
Prin grohotisuri i mai mult pe lng perete
naintm, depind intrrile n alte trasee alpine,
ealonate la distane mici.
Dupa circa 20 minute de mers, ajungem n
dreptul Santinelei din Padina Popii, turn
singuratic, ridicat n Mijlocul grohotiurilor, la
dreapta noastr.
1

n amonte, valea este cunoscut de alpiniti sub numele

de Vlcelul Trectorii Forate (Zwanspass)
265

Prin cteva ocoluri, poteca marcat ne

conduce ctre dreapta, dep-ind n acest fel cteva
rupturi de pant ivite pe parcurs; apoi traverseaz
o muchie i, orientndu-se ctre stnga, urc
susinut n lungul unui jgheab ngust. Pasajul ia
sfrsit pe Muchia Padinei Popii, care delimiteaz
ctre nord-est (stnga) Padina nchis. Ceva mai
sus, poteca ajunge n aua Izvorului, loc de trecere
spre izvorul ,,La Gvan", situat la 10 minute de
mers n coborre prin Padina nchis. Ultima
poriune a traseului nostru se desfsoar prin
jnepeniuri i afini, pn pe vrful Padina Popii,
unde ntlnim marcajul punct rosu, dispus de-a
lungul crestei Pietrei Craiului.
Pentru continuarea drumului, consultai
traseele de creasta de la semnalarea n text a
vrfului Padina Popii (traseele 8 sau 8.E).
20.A. Vrful Padina Popii - Padina Popii zona fostului refugiu Diana
Marcaj: triunghi albastru Timp: 1 or
Traseul turistic marcat prin Padina Popii
ncepe de pe vrful cu acelai nume, situat pe
Creasta Nordic. Iniial, poteca urmeaz Muchia
Padinei Popii pn n Strunga Izvorului, apoi se
abate usor ctre stnga, conducndu-ne printr-o
zon cu grohoti pn n dreptul turnului denumit
Santinela din Padina Popii. Din acest loc, la care
am ajuns dup circa 25 minute de mers, poteca se
orienteaz ctre dreapta, conducndu-ne pe un
vlcel plin cu grohoti. Dup depirea unui
266

amfiteatru mare, poteca prsete i vlcelul,

apropiindu-se mult de Peretele Mare din Padina
Popii, ridicat pe dreapta. Condui de marcaj,
coborm i, dup citeva sute de metri, ajungem
ntr-o viroag. De aici, cu ajutorul a dou cabluri
fixate n perete, depim un pasaj mai expus, situat
pe coama uor pronunat a Umrului din Padina
Popii. Dincolo de acesta, poteca se orienteaz
ctre dreapta, strecurndu-se pe sub cele trei
turnuri ale Dianei, pn n poiana Curmtura
Prpstiilor, n zona unde era refugiul Diana. Aici
marcajul ia sfrit.
Traseele de legtur din acest punct snt
redate la traseul 3.

VALEA DIMBOVITEI - VALEA

TMAULUI CURMTURA FOII
(i traseul n sens invers)
21. Valea Dmboviei - Valea
Tmaului - Curmtura Foii
Marcaj : triunghi galben Timp : 2.5 ore
Drumeii care vin din Cmpulung pot ajunge
cu autobuzele I.T.A. pn la Sticu de Sus (vezi
descrierca traseului 5 pn la semnalarea n text a
punctului Clbucet, fost Cojocaru). De aici, pe
drumul forestier de pe valea Dmboviei mai snt 4
km pn n punctul unde se ramific traseul pe
valea Tmaului (km 16). Din dreptul km 16 de pe
drumul forestier, ne orientm spre dreapta,
267

traversm Dmbovia pe pod si, fr s identificm

marcajul, urcm pe drumul forestier conturat n
lungul vii Tmaului. Dup circa 40 m de mers
se ramific n stnga noastr o potec nemarcat ce
urc pe Plaiul Turcilor pn pe Tmasul Mare,
picior ajungit din creasta Munilor Fgra.
Continund traseul pe sosea, trecem dup 1 km pe
lng o construcie pentru lucrtorii forestieri,
situat la gura unui pru afluent, iar ceva mai sus
ajungem la ramificaia soselei. Drumul din dreapta
urc pe Valea Oeelei, adncit ntre muntele
Tmel i un picior desprins din Capul
Tmaului; drumul din stnga urc pe valea
Tmaului, fiind mrginit n stnga (dreapta vii)
de Piciorul lui Pi, desprins din Plaiul Turcilor
ctre sud-est. Din acest loc, semnele drumului
(triunghi galben), alturi de un marcaj forestier
(linii rosii), apar tot mai des, conducndu-ne ctre
stnga, pe valea Tmaului. La confluena vii mai
sus amintite cu un pru, afluent pe dreapta, drumul
se termin, continundu-se cu o potec de munte
care prseste valea, urcnd pe un picior mpdurit
i cu panta foarte nclinat. Timp de aproape o or,
poteca ne conduce n serpentine scurte, urcnd din
greu cnd pe linia de cumpn, cnd pe versantul
corespunztor vii Tmaului. n final, urcuul se
domolete, poteca orientndu-se de-a coasta ctre
dreapta, ntr-un ocol lung, spre albia vii. n ultima
parte a acestui interval, marcajul se mai rrete,
dar poteca ne conduce ntr-o zon acoperit cu
molidi prin care, urcnd direct, ajungem n
268

Curmatura Foii (1.375 m), unde marcajul drumului

ia sfrit.
Trasee de legtur spre: satul Podu
Dmboviei prin Valea lui Ivan (Drumul
Grnicerilor) (traseul 5. A); aua Funduri pe la
Ceardacul Stanciului (traseul 9); cabana Plaiul
Foii prin Plaiul Mare (traseul 5); un marcaj cu
banda rosie, dirijat ctre stnga, face legtura
cu drumul de creast al muntilor Fgra, n
Curmtura Lerescului Mic - timp 3.5 ore.
21A. Curmtura Foii - valea Tmaului valea Dmboviei
Marcaj: triunghi galben Timp: 1/2-2 ore
Traseul prin valea Tmaului permite
drumeilor s ajung uor i foarte repede la
drumul forestier construit de-a lungul vii
Dmboviei. Marcajul, la nceput mai putin vizibil,
ncepe din Curmtura Foii (1 375 m), situat pe
culmea Tmaului. n acest loc ajungem de la
cabana Plaiul Foii, urmrind descrierea traseului 9
pn la semnalarea n text a punctului Curmtura
Foii. Iniial coborm direct ctre vest, o distan de
circa 50 m. Apoi, orientai ctre dreapta, traversm
i coborm susinut de-a lungul unei poteci
marcate i cu semnul forestier band roie, pn n
valea Tmaului. n continuare, traseul urmeaz
drumul forestier secundar, de-a lungul cruia snt
i cteva cldiri. Marcajul ia sfrit n valea
Dmboviei, pe soseaua care, urmat n aval, ne
conduce cale de 16 km, trecnd prin Clbucet fost
269

Cojocaru), Sticu de Sus i Sticu de jos, pna n

satul Podu Dmboviei. Statie I.T.A. pentru Brasov
sau Cmpulung.
CARACTERISTICA TRASEELOR IN
PERIOADA ZPEZILOR
Iarna, cand ncepe n luna noiembrie (uneori
mai devreme), limiteaz circulaia turistic n
general, zpada acoperind integral sau parial
potecile din zona nalt a Pietrei Craiului,
ngreuind sau facnd de netrecut unele pasaje.
Dintre traseele ce pot fi parcurse pe timp de
iarn, cu schiurile sau pe jos, menionm:
a) Zrnesti - cabana Plaiul Foii; cabana
Plaiul Foii - Plaiul Runcului; cabana Plaiul Foii zona fostului refugiu Diana; cabana Brusturet stna din Funduri; Zrnesti - cabana Curmtura
prin poiana Znoaga; Zrneti - cabana Curmtura
prin Prpstii.
b) Trasee accesibile n ambele sensuri
schiorilor bine antrenati: Zrneti - valea
Crpturii - Cabana Curmtura; Zrneti Prpstii valea Vlduca - ,,La Table; Zrneti satul Petera Poiana Vladuca refugiul Grind;
cabana Brusturet Stna din Funduri Poiana
Grindului satul Ciocanu sau Zrneti; cabana
Plaiu Foii Curmtura Foii (Drumul Grnicerilor)
Valea lui Ivan satul Podu Damboviei.
Traseele turistice marcate pe ambii versani
spre creasta Pietrei Craiului sunt extrem de
270

periculoase n perioada marilor zpezi, cnd se pot

declana avalane. De aceea le recomandm numai
alpinitilor i turitilor cunosctori ai zpezilor i
ai regiunii: se vor evita ascensiunile cu grupuri
numeroase i dup ninsori abundente. In general
traseele alpine escaladate cu ocazia diferitelor
concursuri de alpinism au artat c, n general nu
sunt acoperite cu ghea, dar unele din ele (crestele
i muchiile) sunt acoperite de zpad.
Prizele ascunse de nveliul zpezii nu prezint un
sprijin
satisfctor,
ceea
ce
comport
ntrebuinarea pitoanelor suplimentare.
Poriunile uor de escaladat vara, de regul
ieirile din trasee, care se parcurg n crare
liber, sunt extrem de periculoase i comport
mult timp pentru parcurgerea lor ; alpinitii evit
aceste pasaje, prefernd coborrea n rapel.1
1

Meniuni. Traseele alpine snt grupate pe arterele de baz, n

ordine alfabetic, fr s se respecte succesiunea lor de pe
teren. n schie, indicator etc., traseele snt notate prin indici.
Pe baza acestora identificm n schema general poziia
traseelor. n ansamblul zonelor de stnc ale masivului.
(Exemple: n artera de baz indice 25 este descris calea de
acces pn n punctul de intrare al fiecrui traseu ce-i aparine:
25.A, 25.B etc., descrierea traseului ales pentru a-1 escalada o
gsim n cuprinsul capitolului ,,Alpinism, la indicele
respectiv). Traseele notate cu * snt descrise sumar sau numai
citate n textul arterei din care se ramific.
Clasificarea traseelor alpine, extras dup normele Federatiei
Romne de Turism i Alpinism din cadrul C.N.E.F.S., este
trecut n continuarea indicatorului alfabetic. Traseele fr
indice snt menionate n textul fiecrei artere
271

CLASIFICAREA TRASEELOR ALPINE

Grad de
dificultate

Sub
div.
A

1. Usor 1
B

2.Dificultate medie

Trasee de
comparatie

Brul
Ciornga
Mare La
Lanturi" Creasta
Pietrei
Craiului Vlcelul cu
Fereastr Valea
Podurilor

Hornul
nchis (din
Brul Ciornga Mare)

Caracteristicile
traseului
Caracter
general:
drum de munte cu
aspect turistic greu.
A. Vi si brne dc
abrupt
B. Vi de abrupt si
hornuri. Sritorile de pe parcurs
(stncoase) sunt
uneori dificile,
dar prezint posibilitti de a fi
ocolite. n anumite portiuni se
cere asigurarea
n coard a unor
participanti.
Caracter
general:
trasee uoare care
cer cunoasterea tehnicii de crare li-

Raportate la celelalte categorii din clasificare de mai sus,

traseele de gradele l.A si l.B snt usoare; privite n sine,
parte din ele prezint ns obstacole destul de dificile.
Aceasta face necesar ca cel putin unul dintre componentii
echipelor, care efectueaz ascensiuni de gradele l.A si l.B,
s aib o oarecare pregatire tehnnic cunoscnd alegerea
prizelor, utilizarea pitoanelor, asigurarea n coard a
coechipierilor, rapelul.
272

Grad de
dificultate

Sub
div.

A
B
3. Dificil

Trasee de
comparatie

Caracteristicile
traseului

ber. Coarda se
ntrebuinteaz pentru asigurri, traversri sau rapeluri.
A.
Hornuri stncoase si tzancuri
izolate.
Hornurile
snt scurte si prezint asperitti bune
pentru
ramonaj.
Tzancurile snt cu
diferente de nivel
mici.
Creasta
B. Vi si creste.
Frumoasa
Trasee lungi, comdin Padina binate cu brne, horlui Cline - nuri
si
creste.
Umerii
Diferenta de nivel:
Pietrei
300-1000 m.
Craiului
Traseul
Caracter
general:
Trandafirul Incepe s se practice
Negru
catararea prin adeAcul
ren si prin opoCrpturii
zitie; se bat pitoane
(traseul
si se practica escaclasic)
lada
la
coarda
Muchia
simpla
Rosie
A. Pereti si creste
cu portiuni de
Hornul din
crare pe stnBrul
Rchitei
c, combinate cu
pasaje usoare,
273

Grad de
dificultate

Sub
div.

A
4. Accentuat
B
dificil

Trasee de
comparatie

Traseul
frontal din
turnul galben al Dianei Traseul Coarnele
Caprei
Traseul Sngele Voinicului
din
valea Ciorngutei
Fisura
Cenusie din
Turnul Galben
al
Dianei

Caracteristicile
traseului
caracteristice
gradului
II.
UneIe obstacole
mai nclinate se
trec cu ajutorul
piloanelor.
B. Pereti, creste sau
hornuri cu mai
mult de dou
lungimi de coard. Domin ctrararea liber.
Caracter general :
pentru pasaje dificile escalada se face
la coarda dubla
A. Pe traseu se bat
pitoane, se folosesc scrite n
loc de prize de
picior, se trec
surplombe.
Traseele sint n
general scurte,
dar dificile, sau
lungi, usoare si
uneori ntrerupte
de portiuni greu
de trecut.
B. Trasee cu puncte
de trecere dificile, fisuri deschise, traversri,
274

Grad de
dificultate

Sub
div.

A
5. Foarte
dificil

A
6. Extrem
de dificil
B

Trasee de
comparatie

Fisura Nordic
din
Turnul Mare al Dianei
- Fisura de
Cristal din
Piatra Mic
Floarea de
Colt din Padina Popii

Surplombele din Padina Inchis

Caracteristicile
traseului
treceri de surplombe.
Caracter
general:
trasee lungi si foarte
nclinate, pe care se
foloseste tehnica escaladei la coard
dubl.
A. Trasee
lungi
(minimum
4
lungimi de coard), cu treceri
directe de surplombe; traversri expuse
B. Trasee
lungi,
foarte dificile,
cu succesiuni de
obstacole care
cer un efort sustinut. Prizele snt
mici si rare;
posibilitti reduse pentru baterea
pitoanelor
Caracter
general:
obstacolele traseelor
din aceasta categorie au: succesiuni de
surplombe, care cer
complicate manevre
de corzi; hornuri
splate, situate la
275

Grad de
dificultate

Sub
div.

Trasee de
comparatie

Caracteristicile
traseului
mare nltime; fee
stncoase, nclinate
si netede, platforme
de regrupare incomode sau inexistente: rapeluri dirijate; traversri Dulfer; pendulri etc.
Traseul trebuie sa
aib cel putin 300 m
diferent de nivel.

TRASEE ALPINE
22. ARTERA DE BAZA: VALEA
CRPTURII
Ramificatii pe arter: Pe versantul drept
al vii: 22. A. Fisura Jderului. In peretele Acului
Crpturii: Acul de Sus al Crpturii; 22. B.
Hornul Suspendat din Peretele Acului Crapturii;
22. C. Acul Crpturii (traseul clasic). Pe
versantul stng al vii: Traseul Lupas.
Generalitti. Valea Crpturii, a crei
ascensiune urmeaz un parcurs lipsit de dificultti,
reprezint prima arter de ptrundere dinspre nordest n abruptul Pietrei Craiului. Ulucul ei adnc
delimiteaz de la sud-vest spre nord-est Piatra
276

Craiului de Piatra Mic. Firele de obrsie snt

rzletite pe versantul nordic al culmii care
formeaz puntea de legtur dintre cele dou prti
ale masivului. Piatra Craiului si Piatra Mic. Pe
aceasta culme scurta se pun n evident dou sei
distincte: Saua Crpturii si Saua Curmturii.
Privit n ansamblu, valea Crpturii, de la
punctul de confluent a firelor de obrsie n jos,
prezint trei sectoare:
1 / Treimea Superioar (1530-1160 m alt.), unde
are aspectul unui canion cu pereti nalti, talveg sec
si plin de grohotisuri.
2 / Treimea Mijlocie (1160-950 m alt.), n care
strbate o zon mpdurit, adunnd n albia ei apa
primelor izvoare, care nfirip un pru.
3 / Treimea Inferioar unde valea Crpturii isi
contureaz malurile dintre plaiurile de fnete pn
in apropiere de Proboaia, poiana situata in
apropierea punctului de confluenta cu Birsa Mare
al carui afluent este. Locul este marcat de cateva
case nelocuite. Treimea superioara a Vaii
Crpturii prin formele impunatoare ale reliefului
su de o exceptionala bogtie n elemente tipic
alpine ompartim n urmatoarele subdiviziuni, in
care s-au stabilit trasee alpine :
a) versantul drept al vii (1160-1450m alt.)
b) Peretele Acului Crpturii
c) versantul stng al vii
Itinerar pn la baza arterei. De la statia
C.F.R. Zrnesti pn la intrarea pe valea Crpturii
(circa 1 or de mers), parcursul fiind comun cu
277

cel al traseului turistic 3, consultm descrierea

acestuia pna la semnalarea n text a ramificatiei.
Descrierea arterei de baz. De la ramificatia
marcajelor semnalat n textul traseului turistic 3
ne abatem la stnga, urcnd n continuare prin
pdure, pe poteca marcat cu band galben. Cnd
am parcurs circa 900 m, socotiti de la intrarea n
pdure, la 1160 m alt., valea se ngusteaz brusc,
fiind strns ntre peretii nalti. Din acest loc,
poteca si schimb aspectul: apar bolovani, printre
care naintm anevoie, peretii snt punctati de mici
grote, ici-colo ntlnim copaci czuti care uneori ne
bareaz drumul. n aceast zon, dar ceva mai sus,
la o distant de 100 m, identificam pe dreapta vii
(stnga cum urcam) un perete nu prea nalt, a crui
fat, complet splat, este strbatuia de o fisur.
Linia ei, usor conturata, formeaza traseul Fisura
Jderului. Intrarea pe traseu are caracteristic o
alveol n care alpinistii, pentru a usura crarea
pn la primul piton, introduc un lemn sau mai
simplu fac o piramid.
Pentru Fisura lderului, vezi indice 22.A.
Urmeaza un urcus obositor prin grohotisul vii.
Pe malul drept se adncesc n perete jgheaburi
adnci sau grote suspendate. La captul de jos al
unui grohotis mrunt (1 440 m alt.), poteca se
apropie mai mult de peretele din stnga vii, care
n acest loc prezint un obstacol framntat si usor
nierbat, pe diagonala cruia se vd primele
pitoane ale Traseului Lupas. Acestea conduc n
continuare spre o mic muchie.
278

Traseul Lupas are sase lungimi de coarda si

urmeaz o succesiune de obstacole variate,
nsirate initial de-a lungul unei muchii ce se
contureaz usor pe versantul stng al vii
Crpturii. Pitoanele de asigurare snt slbite
mult si impun o verificare atent naintea
ntrebuintrii lor. Grad de dificultate: 5 A.
Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 8-10
pitoane, scarite. Traseul este pitonat si ia sfrsit pe
creasta mpdurita ridicat pe malul stng al vii
Crpaturii.
Dincolo de limba de grohotis mentionat,
urmeaz un spatiu npdit de vegetatie. Pe dreapta
vii deosebim doua viroage adncite n perete. Cea
din amonte, marcata si de o grot mare,
delimiteaza ctre nord Peretelc Acului Crpturii.
Din dreptul viroagei, la o distant de 20 m n
amonte, pe faa Peretclui Acului Crpaturii, care
formeaz n continuare malul drept al vii
Crpturii, identificm primele pitoane ale
Traseului Acului cle Sus al Crapturii (1 460 m
alt.).
Prima escalad: 22 septembrie 1961. Traseul
Acul de Sus al Crpturii este situat la limita
nord-estic a Peretelui Acului Crpturii. El are
o linie sinuoas si strbate multe zone
nierbate, ceea ce-1 face s-si piard din valoare.
Pe vreme umed, pernele de iarb si brnele,
frecvent ntlnite, prezint mari dificultti la
naintare. Numele traseului vine de la Acul de Sus,
tzanc de piatr mai nalt, situat mai sus de Acul
279

Crapturii si n spatele acestuia. Sinonim: Traseul

Hencz. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 6 lungimi de coarda.
Durata pentru trei echipieri: 3 ore. De la Zrnesti
la baza traseului: 3 ore. Coborrea de pe vrf
pn n valea Crpturii o efectum liber, n
lungul unui vlcel adncit n spatele Acului de Sus.
Urmatorul traseu stabilit pe acest perete este
Hornul Suspendat din Peretele Acului Crpturii.
Punctul de intrare l identificm dup 40 m de
mers prin grohotisul potecii, socotiti din dreptul
intrrii pe traseul precedent. Platforma de plecare,
usor nltat fa de patul vii, este nierbat si are
caracteristic un molid crescut n cuprinsul ei
(1.475 m alt.). Obstacolul initial l constituie o
fisur deschis, nclinat ctre dreapta.
Pentru Hornul Suspendat din Peretele
Acului Crpturii, vezi indice 22.B.
Elementul peisagistic cel mai atractiv din
regiune l constituie Acul Crpturii, al crui vrf,
detasat din perete, este marcat cu o stea metalica.
Cum era si normal, acul a atras atentia alpinistilor
nc cu multi ani n urma, iar cucerirea lui a
constituit la vremea aceea o performant de mare
rsunet. Intrarea pe traseu, spre vrful acului, este
situat la circa 50 m n amonte de traseul
precedent, cam n dreptul Sipotului Crpturii,
izvor cu apa prins uneori n cauc (1530 m alt.).
Obstacolele de nceput snt pe o fa usor
nierbat, aflat n dreapta fisurii care conduce n
280

Strunga Acului.
Pentru Acul Crpturii, vezi indice 22.C

TRASEE PE VERSANTUL DREPT AL VII

CRPTURII
22.A. Fisura JderuIui
Prima escalada: 15 august 1955.
Generalitti. Denumirea, dat de autorii
premierei, vine de la un jder, gsit fr viat la
baza traseului, n ziua cnd s-a nceput escalada n
premier. Traseul este situat pe versantul drept al
vii Crpturii si urmeaz linia unei fisuri verticale
abia conturat pe faa peretelui splat. Pitoanele,
fixate n bun parte prin alveole, snt dispuse la
intervale mari, ceea ce comport ntrebuintarea
frecvent a scritelor. Coborrea se face prin
intermediul unui rapel de 40 m. Grad de
dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20
carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are dou lungimi de coard. Durata
pentru trei echipieri: 2 ore. De la Zrnesti n baza
traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu vezi
artera indice 22.
Descrierea traseului. Prima l.c.1 ncepe cu
o piramid. n continuare urcm folosind pitoanele
dispuse pe faa peretelui usor surplombat, pe care
le solicitm la maximum, tractionndu-le att
1

Lungime de coarda
281

pentru naintare, ct si cu scritele fixate pe ele.

Regruparea, putin incomod, o facem dup 40 m.
n a doua l.c. depsim succesiv, cu ajutorul
scritelor, cteva pasaje proeminente. Portiunea
final a traseului este marcat de linia fisurii, ce ne
conduce ctre stnga, spre vrful mpdurit, unde
escalada ia sfrsit. Coborrea comport un rapel de
40 m, care ne readuce la baza traseului.
TRASEE N PERETELE ACULUI
CRPTURII
22.B. Hornul Suspendat din Peretele
Acului Crpturii
Prima escalad: 29 septembrie 1960.
Generalitti. Hornul Suspendat din Peretele
Acului Crpturii reprezint cel mai curat si
individualizat traseu de crare stabilit n regiune.
Roca sntoas permite ctrtorilor bine antrenati
s rezoIve unele probleme de ordin tehnic-alpin
prin crare libera, ceea ce aduce o satisfactie n
plus. Pentru alpinistii neantrenati snt necesare
pitoane suplimentare. Denumirea traseului vine de
la un horn suspendat, ntlnit n cursul celei de-a
treia lungimi de coarda. Sinonim: Hornul
Suspendat (valea Crpaturii). Grad de dificultate:
5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 45 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4
lungimi de coard. Durata pentru trei echipieri: 2-3
ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore.
Pentru intrarea n traseu, vezi artera indice 22.
282

Descrierea traseului. Din dreptul micului

molid crescut pe platforma de plecare ncepem
escalada primei l.c., urmnd linia ascensional a
unei fisuri deschise, continuat n portiunea
superioar cu un horn, n lungul crui ramonm
pn n punctul de regrupare, ntlnit la 40 m.
Obstacolele celei de-a doua l.c. snt asemntoare
cu ale precedentei: o fisur deschis, care n
treimea central prezint un horn; regruparea o
facem ntr-o grota. n a treia l.c. executm o
traversare de circa 6 m ctre dreapta, dincolo de
care, prin ramonaj, ne ctrm de-a lungul unui
horn. Por-tiunea final a pasajului prezint o fa
punctat cu mici pernite de iarb pn deasupra
unui tzanc, unde ne regrupm. Ultima l.c. o
depsim prin crare liber pn n strunga Acului
Crpturii.
Coborrea, prin intermediul a dou rapeluri,
o executam pe versantul corespunztor Acului
Crpturii (traseul clasic).
22.C. Acul Crpturii
Prima escalad: 25 iunie 1939.
Generalitti. Escalada traseului poate fi
ntreprins si cu plecarea de la cabana Curmtura
(traseul 2.A), situata pe versantul opus (sudic) al
masivului Piatra Mic; distanta de la aceasta la
baza traseului este de circa 45 minute. Grad de
dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 15
carabiniere, 6-8 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3
283

echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului:

3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice
22.
Descrierea traseului. Prinia l.c. vizeaz ca
reper final un molid singuratic crescut pe faa
nierbat, la circa 20 m deasupra Sipotului
Crpturii, izvor cu apa prins ntr-un cuc, chiar
la marginea potecii. A doua l.c. o desfsurm
traversnd oblic (ctre stnga) o brn orientat
spre linia fisurii deschise, ce spintec peretele pna
n Strunga Acului Crpturii. Dupa regrupare
ncepem escalada celei de-a treia l.c. n lungul
fisurii care prezint intermitent cteva obstacole
usor surplombate, pentru depsirea crora utilizm
pitoanele de pe traseu, avnd grij ca nainte de
ntrebuintare sa le controlm. n a patra l.c., care
este foarte scurt, naintarea o facem mai mult prin
ramonaj. Punctul cel mai dificil al traseului este un
obstcol surplombat format de marele bolovan fixat
pe linia fisurii. Regruparea o executm n Strunga
Acului. Ultimele obstacole ntlnite n cursul celei
de-a cincea 1..c. snt nsirate pe muchia final, n
lungul creia ajungem pe vrful Acului.
Coborrea de pe vrf o executm prin
intermediul a trei rapeluri, pe faa corespunztoare
traseului urcat.

284

23. ARTERA DE BAZ: PADINA NCHISA

Ramificatii pe artera: n Peretele Padinei
Inchise: Santinela Padinei nchise; 23.A. Traseul
Izvorului; 23.B. Surplombele din Padina nchis;
23.C. I.espezile Florilor de Colt; 23.D. Muchia
celor Trei Tzancuri; Traseul Central din Padina
nchis; 23.E. Hornul Peretelui Central. In
Peretele Orga Mare: 23.1. Hornul Negru; 23.F.
Muchia Coloanelor din Orga Mare; 23.G. Creasta
Frumoas de la Sritoarea Padinei nchise; 23.H.
Hornul Mare din Padina nchis.
Generalitti. Padina nchis se numr
printre cele mai frumoase vi ce brzdeaz
versantul nord-vestic al Pietrei Craiului, n
cuprinsul creia s-au stabilit numeroase trasee
alpine. Cursul inferior al vaii are o albie cu maluri
abia schitate, prin care curge o suvita firav de
ap. n portiunea mijlocie (ntre 1300-1600 m alt.)
valea este strns ntre pereti. Desi colecteaz si
pstreaz pn vara trziu zpada adus de
avalanse, ea nu are ap. Cnd zpada se topeste, pe
talvegul ei se vd cmpurile de grohotis, nruituri
czute din peretii cc o mrginesc. n zona nalt, la
altitudini de peste 1 600 m, valea cu panta foarte
nclinat se deschide, nsirnd numeroase sritori
cu aspecte variate, ce nu pot fi trecute dect prin
crare. Afluentii din aceast portiune, conturati
adnc n peretii vii, snt delimitati de muchii
ascutite. Ei pornesc de la creasta principal a
Pietrei Craiului, formnd n ansamblu un urias
285

evantai (bazinul de obrsie al vii), mrginit pe

dreapta de peretii Orga Mare si Padina nchis, iar
pe stnga de Muchia Padinei Popii si de o ramur a
acesteia, ajungit pn sub limita superioar a
pdurii.
Prin acest paradis al alpinismului se
strecoar Brna Caprelor, traseu de mare circulatie
turistica (marcat cu band albastra), care da
posibilitatea drumetilor s ptrund mai ocolit si
mai sus n singurtatea decorului slbatic al
Padinei nchise, unde se ridic impuntor Orga
Mare. Tot n aceast zon se afl grota n care
cuibreste apa celui mai nalt izvor al masivului,
denumit ,,La Gvan", unde caprele negre ies la
promenad", scrutnd adncurile, de pe seninrile
albe ale muntelui. In acest tinut de o rar
frumusete, alpinistii din Zrnesti si Brasov au
meritul de a fi stabilit numeroase trasee de
crare, considerate cele mai lungi si mai dificile
din ntrcgul masiv.
Pentru alpinisti, Padina nchis prezint
interes n portiunea ei mijlocie (ntre 1300-1600 m
alt.), limitat n aval de punctul n care valea este
intersectat dc traseul 3 (marcat cu band albastr)
si n amonte de marginea superioara a Sritorii de
sub Gvan.
n ansamblu, pe aceast portiune, versantul
drept al vii l formeaz doi pereti nalti: Peretele
Padinei nchise si Peretele Orga Mare. Primul se
situeaz (din aval n amonte) ntre poteca turistic
si Vlcelul Sritorii de sub Gvan, afluent pe
286

dreapta al Padinei nchise, deasupra Sritorii de

sub Gavan, iar cel de al doilea ntre acesta si
Hornul Mare din Padina nchisa. Versantul stng al
vii este mai putin striat. Pe desfsurarea lui s-a
stabilit un singur traseu alpin, desi, dup prerea
noastr, prezint multe posibilitti de escalad.
Itinerar pn la intrarea pe arter.
Alpinistii care ntreprind escalade pe traseele
stabilite n peretii Padinei nchise pot ajunge la
baza acestora fie plecnd din Zrnesti, fie de la
cabanele Curmtura sau Plaiul Foii.
a/ De la Zrnesti urmrim, pn la semnalarea n
text a ramificatiei, poteca marcata cu band
albastr. descris amnuntii la traseul 3.
b/ De la cabana Curmtura urmrim descrierea
traseelor turistice 3.E si 3.F, pn la semnalarea n
text a arterei de baz Padina nchisa.
c/ De la cabana Plaiul Foii urmrim descrierea
traseelor turistice 10 si 3.G., pn la semnalarea n
text a punctului de ramificatie al arterei de baz
Padina nchis.
Descrierea arterei de baz. Chiar la
nceput sntem obligati s facem o digresiune,
artnd c traseul alpin Santinela Padinei nchise,
prin pozitia lui, nu se ncadreaz n sistemul
general al descrierii noastre, iesind din limitele
arterei de baz Padina nchis, dar este situat n
aceeasi zon si pe acelasi perete.
Punctul din care ncepem escalada traseului
Santinela Padinei nchise este situat n poteca
287

turistica a traseului 3. G sau 3, la circa 60 m n

aval de intrarea semnalat mai jos pentru artera
de baz. Linia pitoanelor, usor de identificat, se
desfsoar mai mult pe faa dinspre valea Brsei
Mari, acolo unde Peretele Padinei nchise si
schimb orientarea ctre nord. Obstacolele nu par
prea dificile, valoarea lor fiind diminuat de
prezenta ctorva arbori crescuti pe faa peretelui.
Angajati n escalada, vom gsi pasaje de mare
dificultate,
unde
scritele
si
pitoanele
suplimentare snt imperios necesare. Traseul ia
sfrsit dup 4 lungimi de coard, pe Muchia
Padinei nchise, de unde, pe versantul sud-vestic,
coborm prin intermediul rapelurilor, folosind
pentru sprijinul corzilor molizii crescuti pe acest
versant. Grad de dificuItate: 4. A. Materiale: 2
corzi de 40 m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 23 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 2 ore.
Redm n continuare descrierea arterei de
baz. Din punctul de ramificatie, semnalat la
traseul turistic 3 sau 3.G, pe artera Padina nchis,
ne orientm ctre abruptul Pietrei Craiului, care se
ntrezreste prin perdeaua pdurii, urcnd pe un
htas usor conturat pe malul stng al vii. Curnd
iesim din pdure, naintnd prin lstris spre marea
deschidere din fat, unde crestele si peretii dau
impresia c valea se termina. Ceva mai sus, dup
ce depsim o zon de vegetatie scund, constatm
c ea continu totusi, formnd un culoar ngust,
nierbat la nceput, plin cu grohotisuri instabile n
288

portiunea superioar. La 1360 m alt. ajungem n

punctul numit ,,La Srrie", loc amenajat, unde
caprele negre gsesc sarea furajer. Din acest
punct deosebim pe stnga vii marele contrafort
desprins din perete, pe linia cruia se desfsoar
unul din cele mai lungi trasee alpine din Piatra
Craiului: Traseul Izvorului. Pretutindeni vedem n
faa noastr tzancuri si muchii cu pereti punctati de
grote tainice ori dantelati de esarfa verde a
brurilor cu jnepeni aninati pe seninri.
Valea, care are o orientare general sudnord, prezint initial un talveg acoperit cu
vegetatie; ceva mai sus, aceasta dispare, locul ei
lundu-1 grohotisurile, n lungul crora naintm,
apropiindu-ne astfel de punctele de intrare pe
traseele stabilite n Padina nchis. De la limita
inferioar a grohotisului ne abatem ctre stnga si
dup 40 m ajungem n dreptul unui adpost
improvizat din blocuri de piatr chiar la baza
marelui perete care surplombeaza. La 20 m de
acest punct se afl ntr-o mic grot apa izvorului
denumit Izvorul Padinei nchise. Deasupra lui si
chiar din grot, n lungul unei fisuri bine conturate
pe faa surplombat a peretelui, snt dispuse
primele pitoane de pe TraseuI Izvorului.
Pentru Traseul Izvorului, vezi indice
23
La 12 m de grota ce adaposteste Izvorul din
Padina nchis, identificm primele pitoane fixate
pe linia ascensional a celui mai dificil traseu alpin
din masiv (gr. 6. A neomologat), denumit
289

Surplombele din Padina nchisa.

Pentru Surplombele din Padina nchis,
vezi indice 23. B.
Urcnd
anevoios
prin
grohotisurile
caracteristice acestor locuri, ajugem, dup circa
130 m, socotiti de la Izvorul din Padina nchis, n
punctul de ramificatie pentru traseul Lespezile
Florilor de Colt. Intrarea propriu-zis este situat
mult mai sus; marsul de apropiere pn la primele
pitoane l facem pe muchia nierbat care separ
dou vlcele: cel din stnga (cum privim spre
perete) se numeste Vlcelul Florilor de Colt, iar cel
din dreapta, Vlcelul celor Trei Tzancuri.
Pentru Lespezile Florilor de Colt, vezi
indice 23. C.
La 180 m distant de Izvorul din Padina
nchis ne aflm n punctul de intrare a traseului,
desfsurat pe Muchia celor Trei Tzancuri. Desi pe
linia ascensional aceast muchie prezint mai
multe tancuri, ea a fost denumit astfel de autorii
premierei, pentru c ei au stabilit traseul numai
pn la nivelul celui de-al treilea tanc. Muchia este
vizibil de la mare distant si se detaseaz clar din
Peretele Padinei nchise.
Pentru Muchia celor Trei Tancuri, vezi
indice 23. D.
Dincolo de Muchia celor Trei Tzancuri,
peretele, descriind un intrnd, formeaz un
amfiteatru ncins cu brne punctate cu plcuri de
jnepeni. n aceast zon s-au stabilit alte trasee
alpine, ntre care si Traseul Central din Padina
290

nchis, situat la 25 m distant de punctuI de

intrare pe Traseul celor Trei Tancuri sau la 205 m
de Izvorul din Padina nchis. Primele pitoane,
foarte vizibile, dispuse ntr-o fisur nclinat oblic
ctre dreapta, ne conduc initial de-a lungul unei
muchii friabile.
Prima escalad: 1, 2 si 15 mai 1960.
Traseul Central din Padina nchis este situat n
Peretele Padinei nchise, ntr-o zon unde acesta
are orientarea NE-SV. Obstacolul cel mai dificil l
ntlnim n a doua lungime de coard, unde
escalada se efectueaz mai mult la scrite. A patra
lungime de coard este comun cu a traseului
Hornul Peretelui Central, iar a cincea 1.c.
(ultima) cu Muchia celor Trei Tancuri. Coborrea,
redat n amnunt la traseul 23. D, comporta 4
rapeluri. Grad de dificultate: 5 A. Materiale: 2
corzi de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scarite.
Traseul este pitonat. Durata pentru 3 echipieri:
3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore.
Ultimul traseu stabilit n Perctele Padinei
nchise este Hornul Peretelui Central, situat la
circa 220 m de Izvorul din Padina nchis sau la
45 m de Muchia celor Trei Tancuri. Platforma de
plecare pe traseu se afla ntr-un intrnd de mici dimensiuni, din care se contureaz vertical o fisur
deschis, atacata ndraznet de realizatorii traseuIui.
Pentru Hornul Peretelui Central, vezi indice
23. E.
Dincolo de acest traseu, valea se ngusteaz
treptat, formnd pe parcurs mici sritori. Ultima,
291

cea de-a treia, denumita Sritoarea de sub Gvan,

prezint un obstacol nalt de circa 40 m si lung de
60 m. Trecerea ei se face urcnd pe faa din stnga
(n dreapta vii), evitnd n acest fel jgheabul
ngust al vii care surplombeaz n partea
superioar. La captul de sus al obstacoluIui (1610
m alt.), unde ntlnim din nou grohotisul, valea se
arcuieste ctre dreapta (cum urcam), lsnd n
stnga scocul adnc al Vlcelului Sritorii de sub
Gvan, care delimiteaz Peretele Padinei nchise
de Peretele Orga Mare. Din acest punct
identificm intrarea pe dou trasee alpine. Primul
este Hornul Negru, usor de gsit dup culoarea
rocii care a inspirat numele. Obstacolele lui de
nceput, umede si puternic nclinate, au fost
escaladate recent, fiind punctate cu pitoane.
Pentru Hornul Negru, vezi indice 23. I.
La circa 20 m n stnga acestuia se vd
cteva pitoane dispuse de la stnga la dreapta, n
lungul unui pasaj umed care constituie primul
obstacol al traseului Muchia Coloanelor din Orga
Mare.
Pentru Muchia Coloanelor din Orga Mare,
vezi indice 23. F.
Urcnd pe o distant de circa 70 m
obstacolele initiale ale Vlcelului Sritorii de sub
Gvan, ajungem n dreptul unui molid singuratic,
de unde, ctre dreapta, n Peretele Orga Mare,
identificm primul piton fixat la intrarea pe traseul
Creasta Frumoas din Vlcelul Sritorii de sub
Gvan, la altitudinea de 1640 m.
292

Pentru Creasta Frumoasa din Vlcelul

Saritorii de sub Gvan, vezi indice 23. G.
Revenind deasupra Sritorii de sub Gvan,
urmm n continuare fi-rul principal al Padinei
nchise, urcnd din greu ctre drcapta pe groho-tis,
si ajungem curnd la 1 635 m alt., punct din care
avem dou posibilitti de a continua escalada:
ctre stnga pe Hornul Mare, ctre dreapta pe firul
vii si apoi pe fee pn la Brna Caprelor.
Pentru Hornul Mare din Padina nchis,
vez indice 23. H.
De la ramificatia Hornului Mare continum
escalada pe Padina nchis si dupa scurt distant
prsim firul vii, plin cu grohotis, urcnd feele
nierbate ce formeaz versantul stng, pn ntlnim
poteca de pe Brna Caprelor (traseul 3.A, marcaj
band albastra). Traseul turistic mentionat strbate
Padina nchis, conducnd pe Creasta Nordic a
Pietrei Craiului. Padina nchis este un traseu alpin
de graul 1.A. Are pe parcurs un singur obstacol
mai dificil: Sritoarea de sub Gvan, unde este
necesar o frnghie de 20 m pentru asigurarea
coechipierilor. Durata escaladei inte-grale, inclusiv
poteca marcat: 3-3!/2 ore.
Trasee de legtur din Brna Caprelor spre:
poiana fostului refugiu Diana (traseul 3.F, de la
semnalarea n text a punctului de ntlnire);
cabana Curmtura (traseul 3.A, de la semnalarea
n text a punctului de ntlnire).

293

TRASEE IN PERETELE PADINEI INCHISE

23.A. Traseul IzvoruIui
Prima escalad: 18-20 iulie 1957.
Generalitti. Prin lungimea si dificultatea
lui, Traseul Izvorului se numr printre traseele
dificile din Padina nchis, fiind, alturi de Traseul
Surplombelor, cel mai lung din Piatra Craiului.
Grad dc dificultate: 5 B. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 25 carabiniere, 5-6 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 9 lungimi de coard.
Durata pentru 2 echipieri: 4-5 ore. De la Zrnesti
la baza traseului: 2i/2 ore. Pentru intrarea pe
traseu, vezi artera de baz indice 23.
Descrierea traseului. Grota unde se gseste
Izvorul Padinei nchisc se afla pe dreapta vii,
ceva mai sus de adpostul improvizat la baza
peretelui de ctre alpinistii care au escaladat n
premiera cteva trasee din regiune.
Traseul Izvorului, nume impirat de la
izvorul mentionat mai sus, ncepe chiar din grota
ce-l adposteste. Prima 1.c. o desfsurm n lungul
unui perete surplombat, despicat de un jgheab
ngust si lung de circa 40 m. Pentru depsirea
acestei portiuni, folosim frecvent scritele si
acordm o deosebit atentie manevrelor de coard,
pentru a evita frecarea lor prin carabinicre.
Regruparea o facem la limita superioar a
pasajului. Urmeaza a doua 1.c. care prezint dou
hornuri nlntuite, mai putin dure, dar cu portiuni
suficient de delicate. La captul celui de-al doilea
294

horn ne regrupm. Chiar la plecarea n a treia 1.c.

ntlnim un bloc stncos, usor instabil, prbusit pe
linia hornului, pe care trebuie s-1 escaladm n
continuarc. Depsind cu mult precautie acest
accident al traseului, ne continum escalada pe
horn si apoi pe un prag nierbat, pn la punctul de
regrupare marcat cu pitoane pentru asigurare.
Peretele, devenit mai framntat, ncepe s-si
schimbe aspectul. A patra 1.c. prezint o fa
umed si foarte friabil, pe care ne ctrm
folosind pitoanele existente pe traseu; curnd
prindem un scoc adnc, asemntor unui vlcel, n
lungul cruia naintam, regrupndu-ne cam la
mijlocuI lui. Continund escalada n a cincea 1.c,
urmm o vreme linia scocului mentionat mai sus,
pn ntlnim posibilitatea de a-1 prasi, traversnd
oblic ctre dreapta, pn la platforma de regrupare.
O fa destul de nclinat constituie pasajul celei
de-a sasea 1.c. Ea sfrseste n zona deschis,
ncins de Brul Florilor de Colt, unde ntlnim,
venind din dreapta, linia redutabilului Traseu al
Surplombelor, care a fost realizat de neobositul
alpinist Garner Valentin. Cu aceast performant,
temerarul ctrtor, pionier al alpinismului modern
din Piatra Craiului, a adugat la cele circa 20
trasee stabilitc de el nc unul, cel mai greu si cel
mai lung din masiv. A saptea 1. c. are, pe o mic
distant, parcurs comun cu Traseul Surplombelor.
Apoi se desparte, linia pitoanelor conducndu-ne
ctre stnga, printre mici coame de piatr ce
sfrsesc pe crestetul unui turn primitor,
295

permitndu-ne o regrupare comod.

O muchie ridicat deasupra noastr reprezint
pasajul celei de a opta 1.c. Escalada ei ia sfrsit tot
pe un turn, unde ne regrupm. Ultima l.c. (a noua),
ca o ncoronare a efortului, ne supune initial unui
ultim examen de ctrtur fin, pe o fa lipsit
de fisuri. Dup aceast portiune, unde totusi
ntlnim si cteva pitoane, locurile ncep s se
domoleasca, sfrsind pe culmea punctat de copaci
a Muchiei Padinei nchise.
Coborrea o executam pe unul din itinerarele
descrise la capitolul respectiv al Traseului
Surplombelor din Padina nchis (indice 23.B).
23.B Surplombele din Padina Inchis
Prima escalad: 11-15 august 1965.
Generalitti. Materialul ne-a fost pus la
dispozitie de catre Garner Valentin. Surplombele
din Padina nchis reprezint traseul alpin cu cel
mai accentuat grad de dificultate din ntregul
masiv. Motivelc care stau la baza acestei afirmatii
snt numeroasele obstacole surplombate, existenta
unui pasaj splat (care se trece folosind pitoanele
cu expansiune), precum si lungimea traseului. De
retinut c traseul a fost rcalizat n cinci zile
consecutive de escalada, n care timp alpinistii au
fcut bivuac n perete.
Grad de dificultate: 6.A (neomologat).
Materiale: 2 corzi de 40 m, 30 carabiniere, 6-8
pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 13
lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 6-7
296

ore. De la Zrnesti la baza traseului: 2 ore.

Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 23.
Descrierea traseului. La 12 m n amonte de
grota n care se afl Izvorul din Padina nchisa,
identificam pe verticala peretelui pitoanele dispuse
pe traseu. Prima l.c. urmeaz linia unor fisuri
dirijate oblic ctre dreapta; ceva mai sus, prin
intermediul unui piton, depsim o coam ctre
stnga. De aici ncepem o crare delicat,
folosind pentru asigurare dou pitoane. Escalada
primei l.c. ia sfrsit pe un prag nierbat, lng un
molid scund, unde ne regrupm. A doua l.c. are 45
m si comport la un moment dat deplasarea
secundului ceva mai sus de platforma pe care se
afl. Aceast l.c. ncepe cu o crare pe o fa
nalt de circa 10 m; cele trei pitoane de asigurare
ne ajut s naintm mai hotrt, pn ntr-un punct
din care trebuie s traversm oblic ctre dreapta;
dup ctiva metri ntlnim posibilitatea de a nainta
din nou pe vertical. Pasajul final se desfsoar pe
o fa splat, unde ntlnim fixate si dou pitoane
cu expansiune. Intervalul ia sfrsit pe crestetul unui
tanc mic, unde ne regrupm. Pentru a continua
escalada sntem obligati s executm, n cadrul
celei de-a treia l.c., un rapel de circa 10 m. Dup
recuperarea corzilor ncepem escalada celei de-a
patra l.c., pe care o desfasurm pe faa complet
vertical a peretelui. Remarcam pe aceast
portiune o mic traversare ctre dreapta, ntlnita la
8 m de la plecare. Regruparea o executm ntr-o
grota, situat sub un horn ce despic peretele n
297

continuare.
Hornul mentionat mai sus reprezint linia
traseului nostru n cea de-a cincea l.c. Dup
escaladarea lui depsim un bolovan ce-1 blocheaz
si executm o regrupare intermediar. Apoi
continum crarea pe un alt horn, nclinat oblic.
Acest ultim pasaj, foarte expus, comport mult
atentic la naintare. Platforma de regrupare,
nierbat si punctat de un molid, o prindem
printr-o traversare ctre stnga. Dupa escalada
lungimii precedente urmeaz un horn ce constituie
a sasea l.c. Desi vertical, l depsim numai prin
crare liber, folosind pn pe platforma de
regrupare doua pitoane pentru asigurare. O fa
usor nierbata, pe care ne ctrm fra pitoane,
reprezint a saptea l.c. Ea sfrseste pe Brul
Florilor de Colt, cingtoare ngust a peretelui pe
care ne aflm.
Pe o distant mic, a opta l.c. a traseului
nostru are parcurs comun cu Traseul Izvorului,
situat n stnga; apoi traseele se despart, noi
angajndu-ne ntr-o escalad de traversare oblic
spre dreapta, pe sub marele tavan ridicat deasupra.
Pasajul ia sfrsit dup depsirea proeminentei, pe
un prag de piatr, unde executm regruparea.
Folosind cele patru pitoane existente pe traseu,
depsim primul obstacol vertical ce caracterizeaz
nceputul celei de-a noua l.c., dup care, n lungul
unei coame de piatr, usor nierbata, naintm
ctre dreapta pn se ntind complet frnghiile.
Regruparea o executm pe un prag nierbat.
298

Continund escalada celei de-a zecea l.c., n

lungul coamei pe care ne-am regrupat, ajungem
dup circa 38 m ntr-o nis, al crei interior l
folosim pentru regrupare. Tavanul nisei constituie,
la plecarea n a unsprezecea l.c., un obstacol foarte
dificil si periculos, din cauza unei plci instabile.
Remarcm n acest pasaj un piton ,,cheie" care,
dac ar lipsi, prin desprinderea plcii, ar pune noi
probleme de escalada. Trecuti deasupra,
continum escalada pe o fisur vertical circa 10
m, apoi traversm la dreapta, prindem o muchie pe
care naintm, ajungnd dup 4 m n ,,Grota
Mare", unde remarcm urmele bivuacului 3 al
alpinistilor ce au realizat premiera.
Tavanul grotei constituie pasajul initial al
celei de-a dousprezecea l.c. Deasupra ei, dup o
mic distant, urmeaz o nou surplomb; trecuti
deasupra obstacoIului, traversm usor ctre
dreapta, unde ne regrupm. Ultima l.c. - a
treisprezecea - o desfsurm n lungul unei muchii,
care prezint n portiunea superioar un horn ce
sfrseste pe Muchia Padinei nchise, unde traseul
ia sfrsit.
Exist trei posibilitti de coborre: 1. Pe
Muchia Padinei nchise n amonte la Creasta
Nordic a Pietrei Craiului; 2. n Padina Sindileriei,
pe o brn; 3. Pe Muchia Padinei nchise n aval.
Recomandm pe acesta din urm, pe care se
coboar liber pn la poteca marcat cu band
albastr ce conduce n aval la Zrnesti (traseul
3.G), iar n amonte la poiana fostului refugiu
299

Diana (traseul 3).

23.C. Lespezile Florilor de Colt
Prima escalad: 7 august 1960.
Generalitti. Escalada propriu-zis a
traseului ncepe dintr-un amfiteatru al peretelui,
situat mult deasupra talvegului de scurgere al
Padinei nchise. De la punctul de intrare, semnalat
n artera de baz, urmm muchia nierbata dintre
cele dou vlcele ce se adncesc n perete,
respectiv Vlcelul Lespezile Florilor de Colt
(stnga) si Vlcelul celor Trei Tancuri (dreapta),
pn n dreptul unui molid singuratic. De aici
putem ptrunde n zona circului nierbat care se
evidentiaz n perete. La limita superioar a
vegetatiei din circ, ctre stnga, identiticam o
fisur punctat pe linia ascensional cu primele
pitoane ale traseului.
Grad de dificultate: 5B. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 25 carabiniere, 5-6 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 4-5
ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 23.
Descrierea trascului. Prima l.c. masoar 40
m. Pe parcursul ei ntlnim 6 pitoane. Regruparea,
marcat de un piton pentru asigurare, o facem pe o
coama nierbat. Continund escalada pe cea de-a
dou l.c., ne catrm liber n lungul coamei
amintite si, dup 37 m, ne regrupm sub un horn,
folosind pentru asigurare singurul piton existent pe
aceast portiune. In cea de a treia l.c. ne catram
300

mai mult liber, avnd n dreapta hornul sub care

ne-am regrupat. Pe traseu snt dou pitoane.
Regruparea se face dup 38 m pe o brn larg,
marcat de un molid singuratic.
A patra l.c. se pare c a inspirat denumirea
traseului. Aceast por-tiune este caracterizat
printr-o serie de fee splate, spintecate de o fisur
pe desfsurarea careia snt fixate 7 pitoane. n
portiunea final a pasajului, dup 35 m, executam
o traversare de 3 m ctre dreapta, prin intermediul
creia ajungem pe platforma de regrupare.
Pasajele celei de-a cincea l.c. snt dispuse oblic
ctre dreapta, pn la nivelul unei proeminente
(bloc stncos iesit din perete). Regruparea, foarte
comod, o facem folosind pentru asigurare cele
dou pitoane fixate special. Pe a sasea l.c. depsim
prin dreapta proeminenta sub care ne-am regrupat
si ne ctram fr greutate, ntrebuintnd pentru
naintare cele patru pitoane existente n punctele
dificile. I.a pitonul de pe un prag ngust si nierbat
executam regruparea. n a saptea l.c., dup ctiva
metri de crare de-a lungul unei fee pe care o
escaladm frontal, schimbm directia initiala,
abtndu-ne oblic ctre stnga, condusi de linia
pitoanelor care snt dispuse paralel cu un horn n a
crui deschidere intrm ceva mai sus. Din
interiorul hornului prevzut cu dou pitoane de
rapel, ne orientm ctre dreapta, traversnd si
cobornd n acelasi timp un obstacol dificil, pe
lungimea cruia mai identificm un piton.
Regruparea din cea de-a saptea l.c. o executm
301

dup desfsurarea complet a celor 40 m de

coard.
A opta l.c., desi prezint cteva pasaje
surplombate, nu este dificil, peretele avnd prize
suficiente pentru ca obstacolele s fie depsite prin
catrare liber. Cele doua pitoane de pe traseu
trebuie totusi identificate, ele ajutndu-ne la
urmrirea traseului. Regruparea o facem dup 40
m, pe un prag. Pe ultima l.c., a noua, ntlnim o
brn usor ascendent si o fa cu prize bune.
Crarea pe aceast ultim portiune, care msoar
circa 30 m, o efectuam folosind pentru asigurare
singurul piton existent. Escalada ia sfrsit pe
Muchia Padinei nchise.
Pentru coborre, urmnd n continuare
Muchia Padinei nchise ctre dreapta, spre creasta
principal a masivului, ajungem dup circa 250 m
n strunga format la obrsia Vlcelului Sritorii de
sub Gvan. Din acest punct coborm liber prin
albia vlcelului mentionat, pn deasupra unei
sritori, unde ntlnim pitonul dispus special pentru
fixarea corzilor. Prin intermediul unui rapel reusim
s depsim ruptura de pant si, dup recuperarea
corzilor, continum coborrea prin vlcel si pe
feele acestuia, ajungnd prin crare liber, fr
dificultti, deasupra Sritorii de sub Gvan. Acest
obstacol poate fi depsit liber sau tot prin
intermediul unui rapel, folosind n acest scop
pitonul dispus n peretele din stnga vii.

302

23.D. Muchia celor Trei Tzancuri

Prima escalad: 26-27 iulie 1958.
Generalitti. Muchia celor Trei Tancuri,
detasat din Muchia Padinei nchise, este situat
pe dreapta vii Padinei nchise. Ea se evidentiaz
prin forma sa de contrafort puternic, cu creasta
ngust si ntrerupt de mai multe tancuri, dintre
care primele trei reprezint linia traseului descris.
Dincolo de al treilea tanc, n ciuda faptului ca
muchia mai continu, prezentnd obstacole
dificile, traseul ia sfrsit. Coborrea, efectuat prin
intermediul a patru rapeluri, ne conduce n firul
principal, plin cu grohotis, al vii din care am
nceput escalada.
Grad de dificultate: 4B. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 20 .carabiniere, 4- 5 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 6 lungimi de coard.
Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti
la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu,
vezi artera indice 23.
Descrierea traseului. Prima l.c. ncepe cu
un pasaj de 12 m, pe care-1 depsim folosind cele
4 pitoane existente. Dincolo de acesta traversm
oblic ctre stnga 3 m si continum escalada pe un
perete care, dup 8 m, prezint o proeminent,
pentru depsirea careia folosim scritele. Pe
ultimii 12 m ai primei l.c. ne ctram ctre
dreapta, condusi si de linia pitoanelor, n lungul
unui obstacol vertical si usor friabil. Regruparea,
marcat cu doua pitoane, o facem pe un prag de
piatr. A doua l.c. prezint initial un obstacol de
303

crare liber, nalt de 5-6 m, continuat cu un

horn si un prag nierbat ce nu depsesc 20 m. Cele
patru pitoane aflate pe parcursul ntregii portiuni
snt sufi-ciente. Regruparea o executm la Baza
unui horn nalt. n cea de-a treia l.c. escaladm
prin ramonaj cei 15 m ai hornului mentionat si
apoi continum crarea pe verticala unei fee
friabile ce nu depseste 3 m. Dincolo de aceasta
traversm ctre stnga, evitnd o proeminent a
peretelui, dup care urcm n diagonal ctre
dreapta, paralel cu o fisur deschis ce sfrseste pe
primul tanc al muchiei, unde ne regrupam. n a
patra l.c. parcurgem o distant de circa 40 m prin
jnepenii crescuti ntre vrful tancuiui 1 si baza
tancului 2. Pe parcursul celei de-a cincea l.c. ne
ctrm de-a lungul a 40 m pe linia crestei,
ntlnind o roc foarte friabil. Folosind pentru
asigurare cele patru pitoane dispuse n punctele
cheie, rezolvm cu multa usurint dificulttile
pasajului, regrupndu-ne pe cel de-al doilea tanc.
Urmeaz o coborre de 3-4 m n saua dintre
tancurile 2 si 3. ncepem escalada celei de-a sasea
l.c. Initial urmm muchia friabila a tancului 3, pe o
distant de 10 m. Apoi prsim muchia, abtndune la dreapta pe faa sud-vestic a Peretelui
Padinei nchise si, fr s ne regrupam, escaladm
un pasaj de 4-5 m. Dup aceasta revenim pe
muchia tancului 3, escaladnd-o pn n vrf, unde
escalada ia sfrsit.
Coborrea din traseu o realizm prin
intermediul a trei sau patru rapeluri. Rapelul 1 l
304

efectum de pe vrf, cobornd 10 m pe faa din

clreapta (orientati n directia din care am urcat), n
saua care urmeaza. Regruparea se face pe un bru
plin cu vegetatie. Pentru rapelul 2 coborm liber 15
m n lungul brului si, din dreptul unui molid
uscat, executm rapelul, trecnd frnghiile pe dup
trunchiul unui arbust. Regruparea o facem cu 35 m
mai jos, pe un bru ngust ce nu depseste 2 m
lungime. Atentie la identificarea platformei de
regrupare! Anticipati cutarea nc n timpul
coborrii. n rapelul 3 folosim pentru corzi pitonul
de rapel aflat pe bru si efectum coborrea, care
ne conduce ntr-un amfiteatru usor nierbat, situat
cu circa 40 m mai jos. Din acest loc pna n Padina
nchis coborm liber n lungul unui jgheab
pietros. Alpinistii care vor s coboare n
continuare, tot n rapel pot folosi pitonul fixat n
apropierea punctului de regrupare n amfiteatru.
23 E. Hornul Peretelui Central
Prima escalad: 1 august 1960.
Generalitti. Traseul urmeaz o succesiune
de fisuri sinuoase ce se nlntuie pe linia
ascensional a Peretelui Padinei nchise,
intersectnd si avnd pe anumite portiuni parcurs
comun cu Traseul Central din Padina nchis si
Muchia celor Trei Tancuri. El sfrseste pe cel de-al
treilea tanc al ultimului traseu citat. Coborrea se
face prin intermediul a patru rapeluri. Grad de
dificultate: 4B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20
carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este
305

pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la

Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe
traseu, vezi artera indice 23.
Descrierea traseului. Obstacolul initial al
primei l.c. ncepe cu o escalad n ramonaj pe
verticala unei fisuri deschise. Intrarea este
ngreunat mult de pasajele surplombate. Ceva
mai sus, fisura se nclin oblic ctre dreapta,
sfrsind dup 40 m n dreptul unei grote. Pe
aceasta lungime de coard snt 11 pitoane. n a
doua l.c. iesim din grota unde ne-am regrupat prin
partea dreapta, folosind pentru depsirea unui
pasaj surplombat cele dou pitoane existente pe
traseu. Dincolo de acest punct continum escalada,
trecnd pe rnd: o portiune usor nierbata, o fisur
n diedru, nalt de 15 m, si o fa friabil care ia
sfrsit pe un bru unde ne regrupm. Pe aceast
lungime de coard snt 7 pitoane. Escalada n a
treia l.c. ncepe cu o traversare ctre stnga,
urmnd pe ctiva metri brul pe care ne-am
regrupat. Apoi, prin intermediul pitoanelor, urcm
faa splat ce urmeaz, dincolo de care, pe o mic
portiune, traseul nostru are parcurs comun cu al
Traseului Central din Padina nchis. Pitoanele
ntlnite le folosim n continuare pna la
desfsurarea complet a celor 40 m de coard.
Regruparea o executm pe o brn suspendat n
plin perete. Pe aceast lungime de coard snt 6
pitoane. n a patra l.c. parcurgem faa sud-vestic
corespunztoare tancului 2 din Muchia celor Trei
Tancuri. Regruparea o facem dup 35 m pe tancul
306

2. n a cincea l.c. urmeaz o coborre de 3-4 m n

saua dintre tancurile 2 si 3, dup care ncepem
escalada celei de-a sasea l.c. Initial urmm muchia
nclinat si friabil a tancului 3 pe o distant de 10
m, apoi o parasim, abtndu-ne la dreapta pe faa
sud-vestic a Peretelui Padinei Inchise. Fr s ne
regrupm escaladm aici, pe linia de cea mai mare
panta, un pasaj de 4-5 m: dincolo de care revenim
pe muchia parsit mai jos, urmnd-o pn pe
vrful tancului 3, unde escalada ia sfrsit.
Coborrea se efectueaz prin intermediul a
patru rapeluri de-a lungul Peretelui Padinei
nchise. Descrierea n amnunt este redat la
traseul indice 23.D.
TRASEE IN PERETELE ORGA MARE
23.F. Muchia Coloanelor din Orga Mare
Generalitti. Traseul urmeaz linia cea mai
pronuntat a muchiei Peretelui Orga Mare.
Parcursul, realizat de alpinisti cu mult experient,
se desfasoar de-a lungul unor obstacole cu roc
sntoas, n parte lipsit de vegetatie. Pitoanele
nu snt prea numeroase (snt dispuse numai n
punctele absolut necesare), lsnd ca celelalte
obstacole s fie depsite prin crare liber.
Sinonim: Traseul Orga Mare. Grad de dificultate:
4.A. Materialc: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 23 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5
lungimi de coard. De la Zrnesti la baza traseului:
3-4 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera
307

indice 23.
Descrierea traseului. Escalada primei l.c.
ncepe la circa 20 m n stnga limitei superioare a
Sritorii de sub Gvan, unde peretele formeaz un
intrnd cu obstacole suprapuse ca olanele unui
acoperis. Primele pitoane, dispuse printre aceste
obstacole, le ntlnim la diferite distante, fixate
aproape paralel cu jgheabul umed al Hornului
Negru, aflat n dreapta. Dintr-o platform mai
pronuntat, pe care o ntlnim la circa 20 m,
identificm ctre stnga muchia usor conturat din
perete si punctat din loc n loc cu mici plcuri de
jnepeni; la baza acesteia facem regruparea.
Primele pasaje din a doua l.c. le depsim prin
crare liber, dar mai sus, un pasaj lipsit de prize
ne oblig s naintm cu ajutorul scritelor pe care
le fixm n pitoanele existente. Dup regrupare
relum escalada n cea de-a treia l.c. La nceput
depsim un tanc mic, dup care gsim posibilitatea
de a prinde deschiderea unui horn aproape vertical.
Pentru depsirea acestuia folosim la maximum
scritele, solicitnd si pitoanele, fr de care
naintarea ar fi extrem de dificil. La limita
superioar a hornului, considerat cel mai greu
obstacol al traseului, ne regrupm pe o mic
platform situat n stnga. Continund escalada pe
a patra l.c., executm o traversare ctre dreapta,
depsind muchia unui turn, iar mai sus ne
regrupam din nou la nceputul fisurii finale a
traseului. Folosind pitoanele de pe traseu, n a
cincea l.c. escaladm o fa cu nclinatia
308

pronuntat, ajungnd n final pe Muchia Padinei

nchise, unde traseul ia sfrsit.
Coborrea se face urmnd creasta ctre
stnga (nord, fa de linia de escalada a traseului),
pn n strunga Vlcelului Sritorii de sub Gvan,
bine conturat si usor de identificat. Din strung
coborm liber pe vlcelul amintit pn deasupra
unei sritori, unde ntlnim pitonul dispus special
pentru fixarea corzilor. Prin intermediul unui rapel
reusim s depsim ruptura de pant inaccesibil.
Dup recuperarea corzilor continuam coborrea
prin vlcel si pe feele acestuia, ajungnd fr
dificultti la baza traseului escaladat. n
continuare, Sritoarea de sub Gvan poate fi
depsit tot prin intermediul unui rapel, folosind n
acest scop pitonul dispus n peretele din stnga
vii.
23.G. Creasta Frumoas din Vlcelul
Sritorii de sub Gvan
Prima escalad: 7-8 august 1960.
Generalitti. Traseul este situat n
extremitatea stng a Peretelui Orga Mare.
Obstacolele lui, foarte variate, se nsir de-a lungul
muchiei ce nu se evidentiaz prea mult de la baza
traseului, impunnd n escalad urmrirea atent a
pitoanelor care, n acest caz, au si rolul de marcaj.
Roca de calcar cu prize bune, lipsa vegetatiei pe o
bun parte a traseului, precum si pitorescul
regiunii fac ca acesta s se numere printre cele mai
frumoase din masivul Piatra Craiului. Grad de
309

dificultate: 4B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20

carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3
echipieri: 3 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3
ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 23.
Descrierea traseului. Din dreptul molidului
crescut n punctul de intrare al traseului ncepem
escalada primei l.c., urcnd pe o fisur blocat n
partea superioar de un pasaj surplombat, pe care1 depsim folosind cele 3 pitoane existente.
Urmeaz 12 m de crare liber si apoi un horn
nu prea nalt, prevzut cu 2 pitoane. Platforma de
regrupare este situat la circa 40 m de la plecare.
Pe aceast lungime de coard snt 8 pitoane. n
primii 20 m ai celei de a doua l.c. depsim o
muchie si o fisura deschis, dup care executm o
traversare la stnga pn la baza unui horn.
Ramonnd prin interiorul hornului, ajungem la
platforma de regrupare punctat de ctiva jnepeni.
Pe aceast lungime de coard snt 5 pitoane. n a
treia l.c. facem o manevr mai complicat a
corzilor. ncepem escalada la scrite", pe
verticala unui obstacol nalt de 5 m, continuat cu o
surplomb. Deasupra proeminentei naintm,
ctrndu-ne pn pe un tanc mic. Din vrful
acestuia coborm circa 3 m, depsim o fisura larg
si, prin intermediul unui piton, reusim s ajungem
pe platforma de regrupare. Pe aceast lungime de
coard snt 7 pitoane. Cea de a patra l.c. prezint la
nceput un horn nalt de 15 m, situat n dreapta
locului de regrupare. Dup ce 1-am depsit prin
310

ramonaj, traversm ctre stnga, prindem o muchie

ascutit si, escaladnd-o frontal, naintm pn la
pitonul cu inel care marcheaz platforma de
regrupare. Pe aceast lungime de coarda snt 6
pitoane. Ultima l.c. o depsim naintnd de-a
lungul muchiei finale pna n portiunea somital a
peretelui, acoperit cu jnepeni. Pe aceast lungime
de coard snt 6 pitoane.
Coborrea o efectum pe Vlcelul Sritorii
de sub Gvan, aflat n stnga traseului urcat.
Descrierea n amnunt la traseul indice 23.F.
23.H. Hornul Mare din Padina nchis
Prima escalad: 5 august 1936.
Generalitti. Hornul Mare din Padina
nchis face parte din ansamblul firelor de obrsie
ale Padinei nchise. Intrarea pe traseu se
efectueaz urcnd initial pe Vlcelul Secundar al
Padinei nchise, situat ceva mai sus de Sritoarea
de sub Gvan, la circa 1635 m alt. Obstacolele
traseului se depsesc prin crare liber, pitoanele
fiind foarte rar folosite de ctrtori. Grad de
dificultate: 1B. Materiale: o coard de 40 m, 2-3
pitoane, 4-5 carabiniere. Traseul nu este pitonat.
Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la Zrnesti la
baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu,
vezi artera indice 23.
Descrierea traseului. Primele obstacole ale
traseului le constituie dou sritori nu prea nalte,
situate pe Vlcelul Secundar al Padinei nchise,
desprins ctre stnga (cum urcam) din firul
311

principal. Dup cele dou obstacole mentionate,

Vlcelul Secundar prezint o fa lipsit de prize,
care nu permite naintarea. De aceea traversm
ctre dreapta si intrm n Hornul Mare din Padina
nchis. Obstacolele initiale ale hornului le
depsim prin crare liber, fie direct, fie
ocolindu-le pe fete. Punctul cel mai dificil al
traseului, nalt de circa 15 m, l gsim la nceputul
treimii superioare, unde, dintr-o grot, sntem
obligati sa iesim afara, depsind direct pasajul
surplombat. Dincolo de acesta, panta rmne tot
nclinat, dar obstacolele devin mai rare, hornul
lund treptat aspectul unui vlcel nierbat care
sfrseste n Vlcelul Secundar al Padinei Inchise.
Urmnd firul Vlcelulni Secundar ajungem pe
Creasta Nordic a Pietrei Craiului, nu departe de
saua Padinei nchise, aflat ctre sud (dreapta),
unde traseul ia sfrsit.
Trasee de legtur spre: cabana Curmtura
prin vrful Turnul (traseul 8.E, de la semnalarea n
text a punctului Saua Padinei nchise); Creasta
Nordic spre Piscul Baciului (traseul 8, de la
semnalarea n text a punctului Saua Padinei
nchise).
23.1. Hornul Negru
Prima escalad: 7 iulie 1971.
Generalitti. Hornul Negru din Peretele
Orga Mare este numele dat traseului descris si de
lon Ionescu-Dunreanu n lucrarea Piatra
Craiului.Traseul urmeaz deschiderea larg a unui
312

horn. Grad de dificultate: 2A. Materiale: o coard

de 40 m, 2-3 pitoane, 5 carabiniere. Traseul este
pitonat n punctele cheie. Durata pentru 3
echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3
ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 23.
Pe primele trei lungimi de coard se
recomand asigurarea la coard, obstacolele fiind
puternic nclinate si uneori umede.
Descrierea traseului. Prima l.c. o
desfsurm de-a lungul hornului a crui culoare a
inspirat denumirea traseului. Prizele suficient de
bune ne dau posibilitatea s naintm folosind
metoda clasic a ctrrii prin aderent si uneori
prin opozitie. Platforma de regrupare, marcat cu
un piton, o ntlnim dup 40 m. A doua l.c.
prezint cteva proeminente pentru a cror
depsire folosim pitoanele existente. Recomandm
folosirea lor si mai ales asigurarea atent, pentru
c uneori roca este umed. Regruparea dup 40 m.
A treia l.c. o desfsurm peste o succesiune de
sritori; obstacolele nu snt prea nalte, dar snt
foarte nclinate. n partea final, dup depsirea
unei zone usor friabile, ntlnim o creast pe care
ne regrupm. Din acest punct avem o priveliste
cuprinztoare asupra regiunii. Relund escalada,
constatm c parcursul si-a schimbat nftisarea.
n locul hornului, urcm n continuare n lungul
unei creste late, punctat din loc n loc cu jnepeni.
Creasta ia sfrsit n preajma unui scoc nierbat.
Pn pe Muchia Padinei nchise, timp de aproape o
or, naintarea o facem pe scocul amintit, ocolind
313

zonele friabile si proeminentele nierbate. n

timpul escaladei ne-am putut face o prere asupra
Peretelui Orga Mare pentru viitoarele escalade, iar
pe creast ni s-a orerit cea mai grandioasa
priveliste a Padinei Sindileriei, aflat dincolo de
Muchia Padinei nchise.
Ctrndu-ne ctre dreapta de-a lungul
ultimelor obstacole ale Muchiei Padinei nchise,
ajungem pe creasta principal a Pietrei Craiului
(traseul 8). nu departe de Saua Padinei nchise,
rspntie a traseelor 3.A si 3.F.
24. ARTERA DE BAZA: PADINA POPII
Ramificatii pe arter: In TurnuI Galben al
Dianel: 24.A. Traseul Frontal din Turnul Galben
al Dianei; 24.L. Muchia Hornului Ascuns; 24.B.
Fisura Cenusie; Traseul I.C.I.M. Brasov; 24.M.
Traseul Ciubotica Ursului; Hornul Festivalului. 1n
Turnul Mare al Dianel: 24.C. Fisura Nordic;
24.N. faa Nordic a Turnului Mare al Dianei;
Traseul Arcadelor; 24.D. Fisura nghetat; 24.E.
Traseul Dianei;24.F. Traseul Floarea de Colt;
Hornul Ferestrei; Lespezile din Padina Popii;
24.G. Umrul din Padina Popii. In Peretele Mare
al Padinei Popii: Traseul 23 August; Traseul
Gentianei; 24.H. Traseul Alveolelor; 24.1. Traseul
Turnuletului; 24.l. Traseul Trandafirul l Negru;
Traseul Sngele Voinicului din Padina Popii. In
Peretele Santinelei din Padina Popii: Santinela
din Padina Popii. Pe versantul stng al Padinei
314

Popii: Fisura de la Portita Padinei Popii.

Generalitti. Padina Popii este afluent pe
stnga al Vii Ursilor. Pentru alpinisti, valea
prezint interes numai n portiunea superioara,
unde peretii ei adpostesc numeroase trasee. Ctre
nord-est, Padina Popii este delimitat de Muchia
Padinei Popii, iar ctre nord-vest de o muchie
mpdurit ce o separ de valea Ciornga Mare.
Muchia Padinei Popii se desprinde din Creasta
Nordic a Pietrei Craiului (1970 m alt.), formnd
pe o mica distant cumpna dintre Padina nchis
si Padina Popii. Ceva mai jos de Strunga Izvorului,
ea las dou ramuri viguroase. Ramura dinspre
nord-est formeaz n continuare cumpna pentru
Padina nchis; ramura central, denumita Muchia
Turnului Mic al Dianei (nchis pe sub peretele
nord-estie de traseul turistic ,,Brna Caprelor".
ntre poiana unde s-a aflat refugiul Diana si Padina
nchisa), este punctata n extremitatea ei nordvestic de Turnul Mic al Dianei; ramura principal
dinspre sud-vest si pastreaz numele initial
(Muchia Padinei Popii). Ea are directia generala
SE-NV, iar n dreptul Umrului din Padina Popii
si schimb directia ctre nord-est, nsirnd pe
creast dou din cele trei turnuri ale Dianei:
Turnul Mare al Dianei si Turnul Galben al Dianei.
ntre Muchia Turnului Mic si Muchia
Padinei Popii se adnceste firul de torent denumit
de localnici (n zona de obrsie) Prin Buduri".
Alpinistii cunosc aceast zon sub denumirea de
Vlcelul Trectorii Fcrtate (Zwangspass). Numele
315

vine de la dou sritori ale vlcelului, ce se

coboar prin intermediul a dou rapeluri.
Individualiznd peretii ridicati n lungul arterei de
baz Padina Popii, deosebim din aval n amonte
urmtoarele sectoare n care s-au stabilit trasee
alpine:
a/ Versantii Turnului Galben al Dianei, delimitat la
nord de Vlcelul Trectorii Fortate, iar la sud de
Hornul Festivalului.
b/ Versantii Turnului Mare al Dianei, delimitati la
nord de Hornul Festivalului si la sud de Umrul
din Padina Popii.
c/ Peretele Mare al Padinei Popii, de la Umrul
Padinei Popii pn la Strunga Izvorului.
d/ Peretele Santinelei din Padina Popii.
e/ Versantul stng al vii Padina Popii.
Itinerar pn la baza arterei. De la
Zrnesti pn n poiana Curmtura Prpstiilor,
unde s-a aflat refugiul Diana, urmm descrierea
traseului turistic 3, marcat cu band albastr.
Descrierea arterei. Pe toat desfsurarea ei,
artera de baz Padina Popii este marcat cu semnul
triunghi albastru, care ncepe din poiana
Curmtura Prpstiilor. Primii 75 m i parcurgem
prin lstaris si pdure, pn n valea plin cu
grohotis a vlcelului care n aval se numeste Valea
Ursilor, iar n amonte Vlcelul Trectorii Fortate.
De retinut c prin aceast vale (portiunea n
amonte) se poate cobor din toate traseele alpine
stabilite n dou din cele trei Turnuri ale Dianei si
316

n Peretele Mare din Padina Popii, evident dac nu

preferm coborrea pe potec, trecnd peste
muchia Turnului Mic al Dianei. n continuare
urcm 70 m prin bolovnisul vlcelului, apoi ne
abatem ctre dreapta. Dup alti 120 m (260 m
distanta total din poiana Curmtura Prpstiilor)
ajungem la baza unui perete usor surplombat, de
culoare glbuie. La nceputul acestuia si n partea
stng se contureaza un intrnd mic, din incinta
cruia ncepe un scoc vertical cu o serie de
obstacole pe alocuri surplombate. Acestea
constituie nceputul Traseului Frontal din Turnul
Galben al Dianei (1 590 m alt. la intrare).
Pentru Traseul Frontal din Turnul Galben
al Dianei, vezi indice 24.A.
Urmnd poteca n continuare, ntlnim
curnd limba de grohotis revrsat din Hornul
Festivalului, a crui deschidere larg delimiteaz
Turnul Galben al Dianci de Turnul Mare al Dianei.
Din punctul de intersectare a potecii cu grohotisul,
prsim poteca si, urcnd pe sub perete circa 8 m,
ajungem la intrarea pe traseul Muchia Hornului
Ascuns, denumire inspirata de la hornul ascuns
privirii, situat la nceputul celei de a doua lungimi
de coard.
Pentru Muchia Hornului Ascuns, vezi indice
24.L.
La 10 m distant n amonte de intrarea pe
traseul amintit, se evidentiaz pe verticala
peretelui ce-l avem n stnga, un diedru de culoare
cenusie. In lungul lui snt fixate primele pitoane
317

din traseul Fisura Cenusie.

Pentru Fisura Cenusie, vezi indice 24.B.
Foarte aproape de intrarea n traseul Fisura
Cenusie s-a mai stabilit un traseu de ctre echipa
de alpinism I.C.I.M. Brasov. Prima escalad a
Traseului I.C.I.M. Brasov s-a efectuat ntre 28-30
iulie
1978.
Grad de dificultate: 5.A
(neomologat).
Materiale: 2 corzi a 40 m, 20 carabiniere, 4-5
pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4
lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3
ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore.
Coborrea de la creast este redat n
amnunt la traseul indice 24.G.
Ultimul traseu situat n Turnul Galben al
Dianei se numeste Ciubotica Ursului. Punctul de
intrare pentru nceperea escaladei se afl la circa
60 m amonte de Fisura Cenusie, adic acolo unde
Hornul FestivaluIui prezint o prim sritoare.
Pentru traseul Ciubotica Ursului, vezi
indice 24.M.
Spintectura adnca ce delimiteaz Turnul
Galben al Dianei de Turnul Mare al Dianei se
numeste, dup cum s-a mai artat, Hornul
Festivalului, traseu alpin escaladat mai rar. Hornul
Festivalului are aspectul unui vlcel ngust si
nclinat, blocat pe alocuri de stnci prbusite din
perete, care au format sritori surplombate.
Escalada se face la coard simpl si mai mult prin
catrare liber.
Prima escalad: 10 iunie 1953. Grad de
318

dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 10

carabiniere, 3-4 pitoane. Traseul are pitoane
numai n punctele cheie. Desi escalada se face la
coard simpla, totusi snt necesare 2 corzi pentru
coborrea n rapeluri, la napoiere. Durata pentru 3
echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3
ore.
Coborrea o executm pe itinerarul descris
si n amnunt la traseul indice 24.G.
Urmtoarele trasee alpine snt situate n
Turnul Mare al Dianei, al crui perete nordic l
formeaz versantul stng al Hornului Festivalului.
Traseul denumit Fisura Nordic este stabilit pe
acest perete. El ncepe la captul de sus al
grohotisului revrsat din Hornul Festivalului (1620
m alt.). Obstacolul initial l formeaz o coam usor
conturat, punctat de ctiva arbusti.
Pentru Fisura Nordic, vezi indice 24.C.
La 10 m n dreapta si mai jos de Fisura
Nordic se evidentiaz n perete o surplomb
mare. Ea se ncadreaz printre primele obstacole
ale traseului faa Nordica a Turnului Mare al
Dianei.
Pentru faa Nordic a Turnului Mare al
Dianei, vezi indice 24.M.
n sfrsit, intrarea pe Traseul Arcadelor,
aflat n dreapta (la 6-7 m de traseul precedent),
marcheaz limita nord-vestic a Peretelui Nordic
al Turnului Mare al Dianei. O coam de piatr,
evidentiat la schimbarea orientrii peretelui, ctre
nord-vest, reprezint obstacolul de nceput al
319

traseului. Prin obstacolele pe care le opune,

Traseul Arcadelor se situeaz n rndul escaladelor
dificile din masiv. Pasajele de crare liber,
cteva traversri inteligent alese, zonele
surplombate si folosirea frecvent a scritelor
pentru prinderea pitonului urmtor indic nalta
pregtire a alpinistilor care au stabilit la 15 iulie
1959 escalada n premier.
Grad de dificultate: 5.B. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 7 lungimi de coard.
Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti
la baza traseului: 3 ore. Coborrea dup terminarea
escaladei este redat n amnunt la traseul indice
24.G.
Abtndu-ne la dreapta pe sub perete,
urmm htasul conturat printre-jnepeni. Dup 30
m ajungem n dreptul unei fisuri deschise si
nierbate, a crei linie vertical constituie primul
pasaj al traseului Fisura. nghetat.
Pentru Fisura nghetat, vezi indice 24.D.
n continuare, htasul ne conduce tot prin
jnepeni, ajungnd dup alti 30 m n dreptul
platformei de intrare pe Traseul Dianei. Roca de
culoare ruginie din acest loc usureaz
identificarea.
Pentru Traseul Dianei, vezi indice 24.E.
Urmtorul traseu, Floarea de Colt, este
situat la 15 m de traseul precedent. Locul de
intrare este marcat de doi molizi, ridicati din
covorul compact de jnepeni.
320

Pentru traseul Floarea de Colt, vezi indice

24.F.
Penultimul traseu, stabilit n Peretele
Turnului Mare al Dianei, este Hornul Ferestrei.
Punctul de intrare, marcat cu cteva pitoane pe
verticala peretelui, este situat la 20 m n dreapta
traseului Floarea de Colt. El vizeaz n portiunea
superioar un horn adnc. Hornul Ferestrei
urmeaz n bun parte linia marelui scoc, adncit
ca un vlcel n extremitatea sudic a Peretelui
Turnului Mare al Dianei.
Prima escalad: 13 august 1961. Grad de
dificultate: 3.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 15
carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 5 lungimi
de coard.
Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti
la baza traseului: 3 ore. Coborrea o executm pe
itinerarul descris n amanunt la traseul indice
24.G.
Prsind htasul care ne-a condus pn la
intrarea n Hornul Ferestrei, coborm ctiva metri
la dreapta pentru a reintra n poteca turistic
marcat. Condusi de semnul drumului (triunghi
albastru), depsim zona acoperita cu jnepeni si
curnd ajungem pe muchia usor nierbat care
formeaz Umarul din Padina Popii, n lungul
cruia ne ctrm pn la nltimea unui cablu
dispus pe traseu. Din dreptul acestuia se ramific
dou trasee: primul, denumit Lespezile din Padina
Popii, este orientat n diagonal ctre stnga,
viznd ceva mai sus hornul din dreapta. Lespezile
321

din Padina Popii prezint multe pasaje de ctarare

liber, punnd capului de coard probleme tehnice
deosebite. Desi este foarte frumos, traseul a
rmas nc necunoscut pentru majoritatea
alpinistilor.
Prima escalada: 28 octombrie 1961. Grad de
dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 4-5
pitoane, 25 carabiniere, scrite. Traseul este
pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3
echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului:
3 ore. Coborrea o efectum pe itinerarul descris
n amnunt la traseul indice 24.G.
Al doilea traseu, denumit Umrul din
Padina Popii, este orientat n diagonal ctre
dreapta si vizeaz tavanul ajungit al unei
surplombe.
Pentru Umrul din Padina Popii, vezi
indice 24.G
Dincolo de muchia format de umr, ncepe
Peretele Mare din Padina Popii, pe care s-au
stabilit alte trasee alpine. Drumul de acces spre
acestea ne conduce pe o fa expus, la captul
creia ne ajutm de un cablu, pentru a cobor ntr-o
viroag ajungit din Padina Popii. Mai departe
urcm sustinut pe malul opus al viroagei, pn la
limita de jos a plcului de pdure care se vede. De
aici prsim poteca turistic, abtndu-ne ctre
stnga si, dup 15 m, ptrundem ntr-un intrnd al
peretelui. Din incinta lui, ctre stnga, se vd
primele pitoane dispuse pe linia ascensional a
Traseului 23 August.
322

Traseul 23 August din Padina Popii are 5

lungimi de coard, este extrem de dur si se
escaladeaz la coard dubl. Pentru ctrtorii
neantrenati snt necesare pitoane suplimentare.
Prima escalad: 20 august 1960. Grad de
dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20
carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Durata pentru 3
echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului:
3 ore si 20 minute. Coborrea se face pe itinerarul
descris la traseul indice 24.G.
Relund descrierea din punctul unde am
prsit poteca turistic, atunci cnd ne-am abtut
spre Traseul 23 August, strabatem n continuare
plcul de pdure, dincolo de care, la circa 20 m,
identificm conturat n perete un scoc usor
surplombat. n interiorul acestuia snt fixate
primele pitoane de pe Traseul Gentianei (1700 m
alt.).
Escalada pe Traseul Gentianei este dominat n
general de crare liber. Cele circa 36 pitoane,
dispuse pe traseu, snt suficiente numai
ctratorilor bine antrenati. Obstacolul cel mai
dificil l ntlnim n a treia l.c., care msoar 42 m.
Prima escalad: 29 septembrie 1960. Grad de
dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25
carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3
echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului:
3-3 ore. Coborrea o executm pe partea opus
traseului, urmnd feele nierbate catre Vlcelul
Trectorii Fortate.
323

Itinerarul este redat n amnunt la traseul

indice 24.G.
Condusi de poteca noastr, bine conturat
prin grohotisul de la baza peretelui, ajungem dupa
30 m la punctul de intrare pe Traseul Alveolelor.
Primele pitoane snt fixate n alveolele care au
inspirat si denumirea traseului.
Pentru Traseul Alveolelor, vezi indice 24.H.
Urcnd n continuare prin grohotis, ajungem
dup circa 80 m n punctul de intrare pe Traseul
Turnuletului. Escalada propriu-zis ncepe din
incinta unui mic intrnd conturat la marginea
potecii. Primele pitoane snt dispuse n dreapta,
de-a lungul unui pasaj surplombat care vizeaza n
portiunea final un horn lung.
Pentru Traseul Turnuletului, vezi indice 24. I.
Ctre dreapta, n apropierea traseului
mentionat mai sus (la circa 10 m, se contureaza o
muchie, pe linia careia se vd primele pitoane ale
traseului Trandafirul Negru.
Pentru traseul Trandafirul Negru, vezi
indice 24. l.
Din dreptul traseului de mai sus, Peretele Mare din
Padina Popii formeaz un semicerc, n spatiul
cruia se afl o zon acoperit cu blo-curi de piatr
si grohotis.
Prsind poteca marcat, intram n incinta
semicercului ti dup circa 80 m ajungem n faa
unei fisuri deschise care spintec pereteie pe toat
nltimea. In dreapta acesteia se desfsoar traseul
Sngele Voinicului.
324

Pn la baza fisurii ce formeaz n general linia

traseului Sngele Voinicului din Padina Popii
escaladm o fa usor nierbat, executnd cteva
traversri artate si de linia pitoanelor. Initial,
traseul a fost foarte dur, dar, n urma escaladelor
de iarn, el si-a pierdut aceast calitate, avnd
multe pitoane suplimentare.
Prima escalad: 28 octombrie 1961. Grad de
dificultate: 5. A. Materiale: 2 .corzi de 40 m, 20
carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 3 lungimi de coard. Durata pentru 3
echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 4
ore. Coborrea din traseu o executm pe versantul
opus peretelui escaladat. Descrierea n amnunt la
traseul indice 24. G.
Revenind pe poteca turistic n punctul de
intrare a traseului Trandafirul Negru, continum
urcusul prin grohotis, privind n fa si ctre
dreapta traseul Santinela din Padina Popii. Primele
pitoane snt dispuse pe faa ce priveste spre vale si
se vd chiar din potec. Ascensiunea pe vrful
Santinela din Padina Popii este foarte rar
ntreprins de alpinisi. n mare, traseul urmeaz
linia unor fisuri discontinue pe care le prindem
prin mici traversri.
Prima escalada: 25 septembrie 1961. Grad
de dificultate: 4. A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20
carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 4 lungimi de coard. Coborrea de pe
vrf se face prin intermediul unui rapel. Durata
pentru 3 echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza
325

traseului: 4 ore.
Pe versantul stng al vii Padinei Popii s-a
stabilit un singur traseu, denumit Fisura de la
Portita Padinei Popii. Sinonim: Fisura Rsfrnt.
Pentru a ajunge n punctul de intrare, venind de la
Zrnesti, urmm (de la al doilea cablu lsat n
urm pe poteca turistic) o viroag ctre dreapta,
cobornd, si ajungem la confluenta ei cu valea
Padina Popii. n continuare coborm pe firul
acestei vi pn la locul unde peretii laterali se
apropie. Traseul este situat n peretele nltat pe
malul stng si are intrarea la circa 6 m n amonte
de un horn foarte vizibil.
Fisura de la Portita Padinei Popii se
parcurge foarte rar. Traseul ncepe din valea
Padina Popii (versantul stng) si ia sfrsit n zona
mpdurit, pe creasta ce separ ctre sud-vest
Padina Popii de valea Ciornga Mare. n a doua
1.c., escalada ncepe cu o piramid.
Prima escalad: 17 aprilie 1957. Grad de
dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20
carabiniere, 5-6 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 3 lungimi de coard. Durata pentru 3
echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la baza traseului:
3 ore. Coborrea, n prima portiune, se face liber,
paralel cu linia traseului aflat n dreapta, pn
deasupra unui horn. n continuare, trecnd
frnghiile pe dup un molid, executm un rapel de
40 m pn n valea Padina Popii.

326

TRASEE N TURNUL CALBEN AL DIANEI

24.A. Traseul Frontal din Turnul Galben
al Dianei
Prima escalad: 17 iunie 1960.
Generalitti. Traseul Frontal din Turnul
Galben al Dianei se numr printre cele mai
circulate din Padina Popii. Grad de dificultate: 4.
A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere,
scrite, 1-2 pitoane. Traseul are 5 lungimi de
coard si este pitonat. Durata pentru 3 echipieri: 23 ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore.
Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24.
Descrierea traseului. Din micutul intrnd
pe care-1 face peretele la marginea potecii marcate
ncepem crarea n prima 1.c. de-a lungul
scocului vertical, adncit pe linia peretelui. Pasajul
initial prezint o serie de lespezi mici si tiose,
ncastrate vertical pe circa 25 m. Portiunea final,
usor surplombat, o depsim printr-un grand
ecarte" catre stnga, regrupndu-ne pe o platform
comoda, situat la 35 m.
A doua l.c. are 20 m. Escalada ncepe pe o fa
splat, prevzut cu dou pitoane. n continuare
executm o traversare mica spre stnga, utiliznd
scritele. Apoi, urmnd muchia usor tesit a
turnului, naintam pn n dreptul unui scoc care
intersecteaz linia traseului. Pragul punctat cu
pernite de iarb reprezint platforma de regrupare.
Pentru a depsi scocul nierbat, ncepem
escaladarea celei de-a treia 1.c. cu un spreiz"
327

spectaculos, dup care naintm pe vertical, de-a

lungul unei fee dispuse ntre dou muchii, pn la
desfsurarea complet a celor 40 m de coard.
Regruparea o executm pe muchia usor friabil,
situat n dreapta. n amonte, creasta se vede
acoperit cu jnepenis, ceea ce constituie pentru
naintarea noastr n a patra 1.c. un impediment.
Pentru a continua escalada, traversm, circa 15 m
la stnga, ctre o muchie pietroas. Fr s urmm
linia acesteia ne ctrm pe feele ei, urcnd pn
se ntind complet cei 40 m de coard. Dup
regrupare, escalada urmtoarei 1.c. (a cincea) nu
mai prezint dificultti, naintarea fcndu-se prin
htasele sinuoase ale pdurii de jnepeni crescute
pn pe Turnul Galben al Dianei.
Pentru coborre, vezi descrierea n amnunt
la indicele 24. G.
24L Muchia Hornului Ascuns
Prima escalad: 4 iulie 1971
Generalitti. Traseul prezint doua sectoare
distincte. n primul sector se cere liderului
rezolvarea unor probleme tehnice foarte
delicate,deoarece dirilarea gresit a corzilor ar
putea ngreuna naintarea. Al doilea sector,
presrat cu numeroase pasaje de crare liber,
cere echipierilor un control permanent al
echilibrului n timpul naintrii. Grad de
dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20
carabiniere, 2 -3 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 3 lungimi de coard, plus un pasaj
328

care se escaladeaz liber. Durata pentru 3

echipieri: 3 ore. De la Zarnesti la baza traseului: 3
ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24.
Descrierea traseului. Obstacolul de nceput
al primei l.c. se escaladeaz numai cu ajutorul
prizelor presrate pe o fa puternic nclinat.
Dup 5 - 6 m apar primele pitoane, fixate n lungul
unor fisuri discontinui, dirijate oblic ctre dreapta
si apoi ctre stnga. n portiunea finala a primei
1.c., la circa 30 m nltime, cteva pitoane cu
expansiune ne ajut s prindem Fisura Florilor de
Colt, conturat n lungul unei muchii usor
surplombate. Regruparea 1a piton" o efectum
dup 40 m, chiar la captul de sus al fisurii
amintite, punct din care ncepe Hornul Ascuns. A
doua 1.c. urmeaz linia ascensional a hornului 68 m. Dup acest pasaj, printr-un ,,grand ecart"
spectaculos ctre dreapta, prsim hornul,
angajndu-ne pe o muchie foarte bine conturat.
Desi pasajul este puternic nclinat, naintarea o
efectum prin crare liber, folosind pentru
asigurare pitoanele existente. nainte de regrupare
si pentru a prinde platforma, executm o traversare
de la dreapta la stnga. Prizele usor friabile si
verticalitatea obstacolului ne ndrepttesc s
apreciem c acesta este punctul cel mai dificil al
traseului. Regruparea o executam ntr-un scoc
adncit usor, sub linia crestei.
Ultima 1.c. este de fapt o relaxare dup ncordarea
din pasajul precedent. Obstacolele, fr s fie
dificile, snt dispuse n trepte de mic nltime. Ele
329

pun probleme de ctarare crora n limbal alpin le

spunem ,,pentru joac". Ultima portiune a
traseului, care ia sfrsit pe Turnul Galben al
Dianei, pierde complet din dificultate, fiind
npdit de vegetatie.
Coborrea este redata n amnunt la traseul
indice 24. G.
24. B. Fisura Cenusie
Prima escalad: 21 august 1957.
Generalitti. Traseul este situat pe
versantul sud-vestic al Turnului Galben al Dianei.
Grad de dificultate: 4. A. Materiale: 2 corzi de 40
m, 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 5 lungimi de coarda. Durata pentru 3
echipieri: 2-3 ore. De la Zrnesti la baza traseului:
3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi indice 24.
Descrierea traseului. Primul obstacol l
formeaz un diedru punctat pe linia ascensional
cu pitoane pentru asigurare. De la limita
superioar a acestuia, traseul se abate catre
dreapta, prezentnd un pasaj de traversare cu prize
fine. La captul acestuia facem prima regrupare. n
continuare, pe urmtoarele patru 1.c., escalada se
desfsoar de-a lungul unei muchii usor conturate
care surplombeaz pe alocuri si necesit
ntrebuintarea scritelor. Platformele de regrupare,
usor de identificat, snt marcate cu pitoane pentru
asigurare. n portiunea final, traseul se abate usor
ctre dreapta si ia sfrsit pe vrful plat si acoperit
cu jnepeni al Turnului Galben al Dianei.
330

Coborrea urmeaz itinerarul descris n

amnunt la traseul indice 24. G.
24.M. Traseul Ciubotica UrsuIui
Prima escalada: 5 iulie 1971.
Generalitti. Linia traseului Ciubotica
Ursului se contureaz clar pe faa sud-vestic a
Turnului Galben al Dianei. Parcursul, care se
escaladeaz la coard dubl, prezint numeroase
pasaje surplombate peste care uneori trebuie s ne
ctrm 1a liber". n ultima lungime de coard (a
treia), considerat cea mai frumoas, domin
crarea n ,,bavarez". Grad de dificultate: 5. A.
Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 2- 3
pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 3
lungimi de coard. El poate fi parcurs far pitoane
suplimentare, numai dac liderul este bine
antrenat. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la
Zrnesti la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe
traseu, vezi artera indice 24.
Descrierea traseului. Peretele care
formeaz flancul drept al Hornului Festivalului
este usor bombat n punctul din care ncepe
escalada primei 1.c. Initial, faa este brzdat de o
fisur deschis care nu primeste pitoane, fiind usor
,,cimentat". Mai sus, fixate prin alveole, ntlnim
pitoane suficiente pentru asigurarea naintrii.
Portiunea final este dur si pitonata rar. Dup
derularea complet a corzilor ne regrupam ntr-o
mic grot. n a doua 1.c., pentru a depsi
surplomba format de tavanul grotei, executam un
331

spreiz" deschis la maximum. Dup acest obstacol

extrem de expus, ne angajm ntr-o escalad
dirijat oblic catre dreapta, pe linia unei fisuri,
continuat n zona superioar printr-un diedru
nierbat. Dincolo de acest ultim obstacol, peretele
si pierde treptat din nclinatie, naintarea pn la
nivelul unui bru, pe care ne regrupm, fiind
elementar. Ultima l.c. (a treia) o desfsurm n
lungul unei fisuri nclinate oblic ctre dreapta.
Interiorul fisurii si faa peretelui spintecat de ea
prezint suficiente prize pentru a permite
naintarea prin crare n ,,bavarez", deosebit de
frumoas.
n
ultima
portiune,
peretele
surplombeaz. Obstacolul, fr pitoane, l depsim
direct prin tractionarea n brate si desprinderea
picioarelor de perete. Dup acest pasaj, considerat
cel mai frumos, ncheiem escalada pe creasta ce
leag Turnul Galber. al Dianei de Turnul Mare al
Dianei. Locul este marcat de o movil de pietre.
Coborrea o efectum pe itinerarul descris n
amnunt la traseul in-dice 24. G.
TRASEE IN TURNUL MARE AL DIANEI
24.C. Fisura Nordic
Prima escalad: 14 august 1957.
Generalitti. Fr s prezinte manevre de
corzi complicate sau pasaje deosebit de dificile,
Fisura Nordic se numr printre traseele
frumoase stabilite de neobositul alpinist Valentin
Garner, la nceputul carierei sale de ctrtor.
332

Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40

m, 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata pentru 3
echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului:
3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice
24.
Descrierea traseului. Prima l.c. se
desfsoar de-a lungul unei coame usor pronuntate
pe versantul stng al Hornului Festivalului si se
parcurge mai mult prin ctarare liber. Parcursul,
punctat de ctiva arbusti n portiunea superioar,
este usor nierbat si umed, ceea ce comport
atentie la naintare. Regruparea, marcat cu dou
pitoane, se efectueaz dup 40 m. A doua l.c.
urmeaz un traseu sinuos, cu mici pasaje
surplombate. Obstacolele nlntuite snt prevzute
cu pitoane. La captul unei tra-versri ctre
dreapta ne regrupm. Pe ntinderea celei de-a treia
l.c. ntlnim succesiv un horn si o fisur deschis,
pe care le trecem cu destul dificultate, distanta
ntre pitoane fiind foarte mare. Regruparea este
marcat cu dou pitoane. n a patra l.c., tot att de
dificila, urmm linia ascensional a Fisurii
Nordice pn la platforma de regrupare, pe care o
ntlnim dupa 38 m. Utiliznd pitoanele dispuse n
diagonal ctre dreapta, pe o fa usor friabil,
naintm n cea de-a cincea l.c. pna n dreptul unei
stnci suspendate n perete. Din dreptul ei ne
abatem la dreapta si curnd intrm n interiorul
unui horn pe care-l urcm pn la creast, unde
escalada ia sfrsit.
333

Coborrea de pe vrf se face pe itinerarul

descris la traseul indice 24.G.
24.N. Faa Nordic a Turnului Mare al
Dianei
Prima escalad: 6 iunie 1971.
Generalitati. Comparat cu alte trasee din
zon, traseul denumit faa Nordic a Turnului
Mare al Dianei este mai dur. De la plecare si pn
pe linia crestei, obstacolele snt extrem de dificile.
Abunda pasajele splate si uneori proeminente,
unde reusita fixrii pitoanelor suplimentare este
putin probabil. Grad de dificultate: 5.B.
Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 3-4
pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 6
lungimi de coarda. Escalada poate fi ntreprins
fr pitoane suplimentare numai de alpinisti bine
antrenati si deprinsi cu crarea liber. Durata
pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza
traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi
artera indice 24.
Descrierea traseului. Din htasul usor
conturat pe la baza Peretelui Nordic al Turnului
Mare al Dianei ncepem escalada, ctrndu-ne
liber pn la baza unei surplombe vizibile, situat
la circa 8 m de la plecare. Folosind scritele,
depsim proeminenta direct, ceea ce este un
element deosebit de plcut si mai rar ntlnit n
traseele noastre. Dincolo de aceasta, peretele
puternic fisurat are totusi o roc sntoas care ne
permite sa naintm uneori prin crare libera si
334

fr a folosi scritele. Regruparea o efectum pe

vrful unui colt detasat din perete, exact dupa 40
m. Pentru a prinde linia ascensional de cea mai
mare pant, n cea. de-a doua l.c., ne angajm ntro traversare oblica spre stnga, de-a lungul unei
succesiuni de praguri si brne, a cror linie
ascendent, n ansamblu, este n zigzag. Punctele
dificile din aceast lungime le constituie treptele
de legtur dintre brne sau praguri, care se
prezint sub forma unor sritori cu prize fine si
lipsite de fisuri. Pe aceast portiune intersectm
traseul Fisura Nordic putin mai sus de punctul de
regrupare al lui din prima l.c. Regruparea din a
doua l.c. o efectum n scarite la piton", ntr-un
punct unde peretele este orientat ctre obrsia
Hornului Festivalului. A treia l.c. prezint initial o
fisur deschis, care surplombeaza n dou locuri.
Urmeaz apoi o fa puternic nclinat, unde
naintarea se face folosind frecvent metoda n
,,bavarez". Regruparea dup 4C m, ,,1a piton" n
scrite. Penultima l.c. este cea mai dur. Pe
parcursul celor 40 m ct masoar, ntlnim ntre
altele si un diedru splat. Pe feele acestuia trebuie
s ramonm circa 15 m dup metoda Du1fer".
Deschiderea mare a picioarelor, lipsa prizelor si
nclinarea pantei care n final surplombeaz ne
oblig sa iesim mult n afara, ceea ce moral si fizic
este epuizant. Regruparea o facem dupa depsirea
proeminentei si deasupra unui prag orientat ctre
dreapta. Ultima l.c. urmeaz linia unei muchii ce
se contureaz tot mai mult si care prezinta la
335

nceput si n final cte o surplomb pe care le

depsim direct. Desi traseul continua, crarea
pn pe vrful Turnului este elementar (l.B), ceea
ce ne permite s-o parcurgem neasigurati.
Coborrea de pe vrf se face pe itinerarul
descris n amnunt la traseul indice 24.G.
24.D. Fisura Ingheat
Prima escalada: 6 septembrie 1960.
Generalitti. Peretele Turnului Mare al
Dianei este strbtut n portiunea sa central de
Fisura nghetat, traseu alpin usor nierbat, care nu
atrage ctrtorii, desi obstacolele lui snt foarte
variate, avnd numeroase traversri si pasaje de
crare liber. Cele mai dificile portiuni le
ntlnim n lungimile a treia si a patra de coard.
Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi de
40m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite. Traseul
este pitonat si are 5 lungimi de coard. Durata
pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza
traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi
artera indice 24.
Descrierea traseului. Primul obstacol al
traseului l formeaz un horn nierbat, de-a lungul
cruia snt fixate sapte pitoane. Regruparea o
executm n apropierea unui molid crescut n
perete. Din acest punct, traseul, bine conturat,
prezint o succesiune de obstacole caracteristice
escaladelor de gradul 4: fisuri nchise, obstacole n
diedru, traversri, hornuri. n a doua l.c. (cu sapte
pitoane) ntlnim toat gama de obstacoIe citate
336

mai sus. Regruparea este marcat cu dou pitoane.

Pe urmtoarea l.c. escaladm dou obstacole foarte
dificile, situate n lungul unui horn adnc si al unui
pasaj n diedru. Cele sase pitoane dispuse la
distante mari ne ajut mult n naintare.
Regruparea este marcat de un piton. Pentru a
depsi cele mai dificile obstacole ale traseului,
situate pe parcursul celei de-a patra l.c., folosim
cele zece pitoane existente pe traseu. Remarcm
pe acest pasaj o traversare dificil, un obstacol
surplombat si o fisur deschis, ce ia sfrsit pe
platforma de regrupare marcat cu dou pitoane.
Pe a cincea l.c. ne ctarm de-a lungul unei fisuri
deschise, depsind obstacolul unei mici surplombe
ce comport o atent distribuire a corzilor, pentru
a evita frecarea. Surplomba odat depsit,
escalada propriu-zis ia sfrsit. n portiunea final
ntlnim o aglomerare de bolovani, printre care
naintm, ctrndu-ne liber pn la Muchia
Padinei Popii. Coborrea o executm pe itinerarul
descris n amnunt la traseul indi.ce 24 G
24.E. Traseul Dianei
Prima escalad: 24 iuIie 1951.
Generalitti. Dup un scurt parcurs
vertical, traseul strbate n diagonal ctre dreapta
portiunea cea mai frumoas a Peretelui Turnului
Mare al Dianei. Prima lungime de coard, foarte
dur, vizeaz ntre altele si un pasaj surplombat
care se trece cu ajutorul scritelor. n portiunea
central, traseul si pierde din dificultate, mai ales
337

dup ce intersecteaz traseul Floarea de Colt.

Treimea superioar urmeaz ctre stnga
despictura adnc a unui horn pn pe Muchia
Padinei Popii, unde ia sfrsit. Grad de dificultate:
4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 34 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5
lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3-4
ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 ore.
Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24.
Descrierea traseului. De pe platforma de
plecare atacm primele obstacole, folosind
pitoanele dispuse pe verticala unei fisuri ce
spinteca peretele de culoare glbuie. Dupa circa 10
m ntlnim un pasaj surplombat care constituie
punctul dificil al traseului. n continuare, directia
pitoanelor dispuse n fisuri sinuoase produce
frnghiilor o frecare accentuat. Pentru a evita
acest impediment, capul de coard va rri din
carabiniere sau acolo unde nu se poate va folosi
pentru fixarea corzilor dou carabiniere nlntuite.
Regruparea o facem deasupra acestui obstacol. A
doua l.c. si pierde din dificultate. Escalada se
desfasoar pe un perere usor friabil, traseul
orientndu-se ctre dreapta. Pitoanele de asigurare,
bine fixate, ne arat directia spre platforma de
regrupare. In a treia l.c., unde roca este friabil,
naintarea o facem destul de anevoios pn la un
tanc izolat si vizibil, unde executm regruparea.
Urmatoarele dou l.c. le parcurgem prin interiorul
unui horn adnc pc care-1 urmm pn aproape de
linia crestei. n portiunea final naintam printre
338

numeroasele blocuri instabile, ajungnd pe Muchia

Padinei Popii.
Coborrea o executm pe itinerarul descris
n amnunt la traseul indice 24.G.
24.F. Traseul Floarea de Colt
Prima escalad: 20 iulie 1958.
Generalitti. Traseul Floarea de Colt are un
parcurs de o exceptional frumusete, desfsurat
de-a lungul unui perete curat si cu roc sntoas.
Obstacolele ntlnite constituie un foarte sever
examen pentru amatorii de escalade libere. Grad
de dificultate: 5.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25
carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 6 lungimi de coard. Durata pentru 3
echipieri: 3-4 ore. De la Zrnesti la baza traseului:
3!/2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera
indice 24.
Descrierea traseului. Prima l.c. ncepe de
la molizii amintiti ca reper pe traseu. Initial atacm
frontal faa peretelui, ctrndu-ne cu ajutorul a
trei pitoane pn la nltimea unui arbust crescut pe
platforma de regrupare, situat la circa 20 m. A
doua l.c. msoar 40 m. Pe aceast distant
ntlnim o succesiune de obstacole presrate cu
prize fine, unde dexteritatea, echilibrul si
ndemnarea capului de coard snt factori
hotrtori ai reusitei. Chiar de la plecare, peretele
surplombeaz usor, obligndu-ne s-1 depsim
prin intermediul unei piramide. Dup depsirea
acestui punct identificam linia traseului, jalonat
339

cu pitoane. Din cauza fisurilor care se succed,

sntem obligati s executm trei traversri delicate
(la stnga, la dreapta si din nou la stnga), ultima
conducndu-ne ntr-o fisur deschis ce sfrseste
mai sus, pe platforma de regrupare, marcat cu
dou pitoane. Relund escalada pe a treia l.c.,
naintm prin crare libera pe verticala unui
perete friabil, parcurgnd 8 m. Dincolo de acesta
ntlnim o serie de obstacole, remarcnd n mod
deosebit dou traversari ctre dreapta.
Atentie! Pe ultima traversare nu se pot fixa
pitoane, fisura fiind cimentat. Regruparea dup
40 m, pe un bloc de piatr. De la plecarea n cea
de-a patra l.c. se contureaz o muchic stncoas,
brzdat pe circa 25 m cu fisuri discontinue, n
lungul crora naintm, cluziti de pitoane
dispuse la mari distante. Urmeaz cel mai frumos
pasaj de crare libera, lung de 15 m, dupa care
ne regrupm pe o platform. Pentru ca traseul sa-si
pstreze linia direct pe faa peretelui, realizatorii
lui au intersectat Traseul Dianei. Astfel, pe cei 20
m ct msoar a cincea l.c., ne abatem ctre stnga
si ptrundem n interiorul unui horn n care avem
posibilitatea de regrupare. Escalada celei de-a
sasea l.c. prezint un pasaj surplombat, dincolo de
care parcurgem ultimele obstacole ale traseului,
nsirate pe o muchie. Dup regrupare, locurile se
domolesc si, fr dificultti, urcm ultimii 15 m ce
ne despart de Muchia Padinei Popii, unde escalada
ia sfrsit. Coborrea o excutm pe itinerarul
descris la traseul indice 24.G.
340

24.G. Umarul din Padina Popii

Prima escalada: 18 iunie 1960
Generalitti. Traseul Umrul din Padina
Popii se desfsoar pe o muchie usor conturat
care delimiteaz Peretele nord-vestic al Turnului
Mare al Dianei de Peretele Mare al Padinei Popii.
Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40
m, 25 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 6 lungimi de coard. Durnta pentru 3
echipieri: 3 ore. De la Zrnesti la baza traseului:
3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice
24.
Descrierea traseului. Din dreptul primului
cablu, montat pe traseul turistic marcat, ncepem
escalada primei l.c., naintnd n diagonala ctre
dreapta pn sub tavanul surplombei vizibile de la
plecare. Ajunsi sub aceasta, ne angajm ntr-o
traversare tot ctre dreapta, pe sub tavanul
proeminentei, folosind pitoanele aflate pe traseu.
Regruparea se face cu ajutorul scritelor, pe un
prag nclinat. n a doua l.c. depsim direct un
obstacol surplombat, deasupra cruia ntlnim o
fisur deschis pe care o urmm, folosind (pn la
platforma de regrupare) si metoda de crare n
bavareza". A treia l.c. constituie punctul de
maxim ncordare a escaladei; ea are caracteristic
un bloc de calcare cu form curioas, iesit mult n
afar. faa lui neted si lipsit de fisuri o trecem
frontal, folosind putinele pitoane fixate prin
alveole. Dup circa 20 m ne regrupm pe
platforma nierbat, punctat de un molid si de
341

ctiva jnepeni. n cea de-a patra l.c. obstacolele nu

mai snt att de dificile. La nceput escaladm prin
ramonaj un horn mic si nierbat. De la limita lui
superioar, ctre dreapta, prindem coama de piatr
bine conturat, pe care ne ctrm pn la
ntinderea complet a celor 40 m de coarda.
Obstacolele ntlnite pe urmtoarele dou l.c. (a
cincea si a sasea) le depsim numai prin crare
liber pn la Muchia Padinei Popii, unde escalada
ia sfrsit. Coborrea pentru toate traseele ce sfrsesc
pe Muchia Padinei Popii si Turnurile Dianei. De
pe linia crestei coborm pe versantul opus
peretelui, urmnd la nceput feele nierbate si cu
roca usor friabil. Ceva mai jos si ctre stnga se
adncesc cteva viroage. Pe una din acestea, unde
se contureaz si htasul, naintm pn n Vlcelul
Trectorii Fortate. De aici avem dou posibilitti
de a cobor: executnd dou rapeluri pe Vlcelul
Trectorii Fortate, sau traversnd creasta Turnului
Mic al Dianei prin crare liber. Pentru prima
situatie coborm de-a lungul vlcelului, depsind o
zon de grohotis si una nierbat. La limita
inferioar a acesteia din urm ntlnim ruptura de
panta unde, n peretele din dreapta, este fixat
primul piton de rapel. Trecnd corzile prin inelul
lui, executm rapelul care msoar 20 m. Dup
recuperarea corzilor coborm liber ctiva metri si,
trecnd frnghiile prin inelul pitonului fixat pe
malul stng al vii, executm al doilea rapel de 35
m. Pentru ca escalada s decurg n conditii
normale, vom ncerca dac frnghiile alunec prin
342

piton, nainte de a cobor ultimul coechipier; vom

avea grij s recomandm acestuia s aduc nodul
corzilor cu 2-3 m mai jos de piton, pentru a evita
frecarea peste pasajul surplombat aflat la plecare;
cei de jos se vor adposti de traiectoria pietrelor,
sub bolta adncit n peretele din stnga vii.
Ultima sritoare a vlcelului nu depseste 8 m
nltime. Coborrea acesteia se face liber, cu
recomandarea de a nu disloca pietre. Ajunsi jos, n
vlcelul plin de grohotis, identificm marcajul
turistic (triunghi albastru) care, urmat n coborre
si apoi la dreapta, ne conduce n poiana Curmtura
Prpstiilor, unde era refugiul Diana. A doua
posibilitate de coborre ne scuteste de a face
rapelurile. Din Vlcelul Trectorii Fortate, chiar de
la captul limbii de grohotis, se contureaz n
urcus ctre dreapta htasul care ne va scoate, dupa
ce depsim creasta Turnului Mic al Dianei, n
poteca marcata cu band albastr. Cobornd n
lungul potecii, ajungem curnd n poiana unde a
fost refugiul Diana. (n lucrrile mai vechi, poienii
unde era refugiul i se spune Curmtura
Prapstiilor; acum tendinta este s i se spun
Diana).
Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii
(traseul 1C.A); Zarnesti (traseul 3.G.); cabana
Curmtura (traseele 3.A. si 3.B.).

343

24. H. Traseul Alveolelor

Prima escalada: 25 august 1960.
Generalitti. Intrarea pe traseu este situat
la circa 80 m distant socotit de la al doilea
cablu ntlnit pe poteca turistic din Padina Popii.
Traseul se caracterizeaza prin crare libera,
traversri expuse si mici portiuni surplombate.
Pitoanele, dispuse la mari distante, nu sunt
suficiente, ceea ce pentru ctrtorii neantrenati
este de retinut. Grad de dificultate:
5.A.
Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 6-8
pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4
lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3
ore. De la Zrnesti la baza traseului: 3 1/2 ore.
Pentru l intrarea pe traseu, vezi artera indice 24.
Descrierea traseului. Prima lungime de
coarda a traseului o desfsurm n lungul unui
scoc usor conturat pe faa peretelui. Obstacolele
initiale snt de regul mici surplombe si pasaje cu
prize fine, pe care le depsim folosind frecvent
scritele. Regruparea o executm dupa 40m, la
captul de sus al unui horn cu deschiderea
moderat. Printr-o abatere ctre stanga ncepem
escalada n a doua lungime de coarda de-a lungul
unei muchii usor conturate, lunga de 38 m. Roca
friabil ntalnit pe acest pasaj ne oblig s
folosim, n afara celor trei pitoane existente pe
traseu, si pitoane suplimentare. Dup regrupare
continum escalada n cea de-a treia lungime de
coarda pe aceeasi muchie, catrandu-ne circa 25
m, pn la limita inferioar a unui scoc, unde ne
344

regrupm. Ultima lungime de coarda o desfsurm

n lungul scocuIui mentionat. Obstacolele lui,
puternic nclinate, le depasim catarandu-ne prin
ramonal, ceea ce pentru ctartorii bine antrenati
este o adevrata plcere. Escalada ia sfarsit pe
Muchia Padinei Popii. Coborrea o executam n
partea opus traseului. Itinerarul este redat n
amnunt la traseul indice 24.G
24.I. Traseul Turnuletului:
Prima escalada: 16 iunie 1960.
Generalitti. Denumirea traseului vine de
la micul turn de piatra ce se contureaz n
portiunea superioar. Traseul Turnuletului din
Padina Popii prezint obstacole foarte variate;
uneori escalada trebuie fcuta cu tractiune si
scrite, alteori numai liber, pe hornuri sau muchii
cu prize fine, unde echilibrul are un rol hotrtor.
Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de
40 m , 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scarite. Traseul
este pitonat si are 4 lungimi de coard. Durata
pentru 3 echipieri: 2 -3 ore. De la Zarnesti la baza
traseului: 3 1/2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi
artera indice 24.
Descrierea traseului. Din incinta micului
intrnd al peretelui ne abatem catre dreapta,
catarandu-ne liber pan la primele pitoane. De aici
escaladam un pasaj usor surplombat, folosind
scritele si tractiunea la coarda dubla. Dup circa
15 m, obstacolul si pierde din duritate,
continundu-se cu o fisura deschis, jalonat de
345

pitoane, pn la baza unui horn, unde ne regrupm.

Obstacolul celei de-a doua lungime de coarda l
constituie hornul mentionat. Deschiderea lui nu
permite ramonalul, fiind foarte mare. De aceea,
naintarea o efectum catarandu-ne prin aderent
pe faa din stnga noastr. Pasajul sfarseste dup
25 m si se continu cu o faa nierbat pana la
desfasurarea complet a celor 40 m de coard.
naintnd neasigurati, ajungem dup 18 m la baza
muchiei care, Vazuta de jos din poteca, are forma
unui turn izolat (de aici denumirea traseului).
Urmand linia de cumpana a acesteia, care pe
parcurs formeaza si o strunga, desfasuram franghia
de dou ori (a treia si a patra lungime de coarda)
ajungand pe Muchia Padinei Popii. Coborarea o
executm pe faa opus traseului escaladat.
Descrierea itinerarului n amnunt este redat la
traseul indice 24.G.
24.J. Traseul Trandafirul Negru
Prima escalada: 18 septembrie 1960.
Generalitati. Pentru a reda cat mai fidel
obstacolele ce compun traseul Trandafirul Negru,
folosim textul redactat chiar de autorul traseului,
talentata alpinist Rosi Beer, frezor la Uzinele 6
Martie din Zarnesti, prima femeie din tar care a
reusit sa escaladeze un traseu n premiera. Grad de
dificultate: 3.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 2
carabiniere, 3-4 pitoane, scarite. Traseul este
pitonat si are 4 lungimi de coarda. Sinonim:
Traseul Schwarze Rose. Durata pentru 3 echipieri:
346

3 ore. De la Zarnesti la baza traseului: 3 1/2 ore.

Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 24.
Descrierea traseului. Intrarea pe traseu
ncepe din dreptul unui marcaj al potecii turistice
(triunghi albastru), dispus pe o mic creast,
ridicat chiar din potec. Creasta se afl la circa 4
m n dreapta Traseului Turnuletului din Padina
Popii. Primul piton este fixat la 2 m. Traseul este
de coard dubl.
ntaia lungime a corzii se caracterizeaz prin
catarare libera, chiar pe creasta ce pleac din
poteca pana se ajunge la primul piton de directie.
De la acesta, la 1,75 m, se face o traversare spre
dreapta pentru a prinde linia unui hornulet, pe care
ne catrm n continuare pan la regrupare.
Pitoanele snt btute foarte solid, dar exist si
posibilitati de catrare liber. Regruparea o facem
pe mica platform nierbat, intalnit la 40 m; pe
traseu au rmas 8 pitoane plus 2 la regrupare. A
doua lungime de coarda este mult mai dificil
dect prima. Escalada ncepe pe linia ascendent a
unei fisuri. De la primul piton se trece la dreapta.
Atentie! Nu se foloseste al doilea piton din a doua
lungime de coarda, pentru c este fixat numai ca
piton de directie si nu prezint sigurant. Dup
trecerea ctre dreapta ne ctarm 6 m pe un pasaj
mai putin nclinat, friabil si punctat cu pernite de
iarb. La captul acestui obstacol traversm ctre
stnga peste un prag nalt de 0,50 m, unde se afl
un piton solid. Dupa acesta continuam traversarea
tot ctre stnga, peste o portiune mai dificil
347

(splat). Dincolo de spltura, escalada continu

frontal, vizand un fel de hornulet n lungul cruia
avem posibilitti naturale de crare pn la
platforma de regrupare, unde am btut pentru
asigurare dou pitoane. A doua lungime de coard
are 8 pitoane, plus o lmut si 2 pitoane de
regrupare. Ca si precedenta, a treia lungime de
coarda se parcurge tot prin crare libera cu prize
naturale. Deoarece roca este friabil, se impune
mai mult atentie. De pe platforma de regrupare
urcm frontal 4 m si apoi, prin intermediul a dou
pitoane, traversm la dreapta o muchie vertical,
n lungul creia naintm pan se ntind franghiile
complet. Pentru c aici nu ne putem regrupa,
aducem secunzii pe platforma nierbat si dup
aceea continum escalada pn pe platrorma de
regrupare, unde folosim pitonul de asigurare. n
lungul celei de a treia lungimi de coarda care are
50 m, am lasat 5 pitoane, plus 1 la regrupare. Pe a
patra lungime de coarda roca fiind friabil,
pitoanele nu se pot fixa solid. Escalada se continu
de-a lungul aceleiasi creste. La 6 m se afl primul
piton lmut cu inel; urmtorul este ceva mai sus,
iar ultimul 1-am batut pe vrf pentru regruparea
final. A patra lungime de coarda are 40 m si 3
pitoane.
Retragerea se face prin Valcelul Trectorii Fortate.
Coborarea o executm pe faa opus
traseului escaladat. Descrierea itinerarului n
amnunt este redata la traseul indice 24. G.
348

25. ARTERA DE BAZA: BRAUL CIORINGA

MARE
Ramificatii pe arter: Un traseu alpin
neomologat; Muchia Rchitei; 25. A. Valcelul cu
Fereastra Creasta Nordica a Pietrei Craiului; 25.
B. Creasta Nordic a Pietrei Craiului - Valcelul cu
Fereastr; 25. C. Braul de Sus Creasta Nordic a
Pietrei Craiului; 25. D. Canionul Ciornga Mare;
25. E. Lespezile Lirei; 25. H. Surplomba Hornului
din Peretele Ciornga Mare; 25. I. Fisura Galben;
25. F. Hornul nchis; Brul Ciornga Mare Ramura de Jos 25. G. Creasta Nordica a Pietrei
Craiului - Braul Ciornga Mare - refugiul alpin
Ciornga Mare.
Generalitti. Pentru a nu ne repeta cu o
descriere separat, invitam pe cei care vor s
parcurg traseul pe Braul Ciornga Mare pan la
Vrful Ascutit s urmreasc textul arterei de baz
indice 25.
Ascensiunea dintre cabana Plaiul Foii si
Creasta Nordic a Pietrei Craiului prin Braul
Ciornga Mare prezint trei sectoare: cabana Plaiul
Foii - refugiul Ciornga Mare; refugiul Ciornga
Mare - Braul Ciornga Mare; limita superioar a
Braului Ciornga Mare - Creasta Nordica a Pietrei
Craiului. Acest itinerar n ansamblu nu prezint
puncte de trecere dificile, dar cere atentie la
orientare. Prispa lat si usor ascendent a Braului
Ciornga Mare, vizibil si din faa cabanei Plaiul
Foii, pare o esarfa verde dispus de-a curmezisul
349

n portiunea median a zonei denumite Padina lui

Rie, delimitat la sud-vest de Muchia Rchitei si
la nord-est de muchia ridicat ntre vile Ciornga
Mare si Padina Popii. Cam la jumtatea distantei
ntre aceste dou repere, braul se ramific; ramura
de sus, din dreapta (ascendent), este cea mai
circulat.
Deasupra vii Ciornga Mare, la 1970 m
alt., ramura de sus a brului se ntrerupe brusc.
Ceva mai napoi de acest loc ncepe un htas,
conturat pn la Creasta Nordic a Pietrei Craiului,
descris n rndurile ce urmeaza (vezi textul de la
descrierea arterei). Ramura de jos sau din stnga
este mai dificil, htasul traversnd o zon
slbatic unde numeroasele ramificatii produc
greutti de orientare.
Grad de dificultate: 1. B. Nu sunt necesare
materiale tehnice. Traseul este nemarcat. Durata
pentru 5 echipieri pe ramura de sus sau din dreapta
(ascendent) la Creasta Nordic a Pietrei Craiului:
2-3ore (socotite de la refugiul Ciornga Mare). De
la cabana Plaiul Foii pan n punctul de intrare pe
artera de baz Brul Ciornga Mare: 2 ore.
Itinerar pn la baza arterei. De la
Zarnesti la cabana Plaiul Foii urmm traseul
turistic 1. De la cabana Plaiul Foii, poteca
nemarcat trece pe la Podul lui Cline, Izvorul
Olteanului, Izvorul lui Orlovsky, Malul Galben,
Adptoarea Caprelor si ajunge sub Peretele
Rachitei, unde poteca se ramific: spre dreapta la
Padina lui Cline, iar spre stnga la Braul
350

Cioranga Mare, pe lng refugiul Ciornga Mare.

Punctul de ramificatie este semnalat cu text scris
pe perete. Itinerarul pe distanta Piaiul Foii ramificatia Cline se parcurge n circa 2 ore si
este redat n amanuntt la descrierea arterei de baz
Padina lui Cline, indice 26
Descrierea arterei. Din dreptul textului
scris pe perete, pentru a marca ramificatia spre
Padina lui Caline, ne orientm la stnga n urcus
usor si dup 75 m ajungem la refugiul Ciornga
Mare. Cabana Ascuns, prginit, rmne n
stnga la ctiva metri. De la refugiu, htasul
traverseaz Muchia Rchitei (hotar ctre sud-vest
pentru Padina lui Rie) si coboar prin zona cu
vegetatie de-a lungul Braului Ciornga Mare. Dup
50 m de mers vedem n dreapta o mic grot. n
stanga acesteia si foarte aproape de ea ncepe un
traseu alpin neomologat.
Autorii premierei i-au fcut descrierea n
revista ,,Romnia Pitoreasc" nr. 10/1974, dar nu
i-au dat numele. Acest traseu se desfsoar pe faa
peretelui ce mrgineste n dreapta nceputul
Brului Ciornga Mare. Grad de dificultate: 3. A.
Materiale: o coard de 40 m, 10 carabiniere,2-3
pitoane. Durata pentru 2 echipieri: 2 ore.
Traseul are 9 lungimi de coard si este pitonat.
Pentru alpinistii neantrenati se recomand
pitoane suplimentare. Ultimele dou lungimi de
coard sunt comune cu traseul Hornul din
Peretele Rchitei. Traseul ia sfrsit pe Muchia
Timbalului Mare. Coborrea se face liber, urmand
351

descrierea traseului indice 25. B. din punctul ,,La

Amvon.
La mic distant de ramificatia amintit
(circa 10 m) ncepe ctre dreapta, n urcus, de-a
lungul unor grohotisuri, traseul Vlcelul cu
Fereastr (1 660 m alt.). Intrarea pe valcel este
strjuit n stnga (dreapta vii) de un tanc cu
varful rotunjit. Valcelul constituie nceputul celui
mai direct traseu spre Creasta Nordic a Pietrei
Craiului.
Pentru Vlcelul cu Fereastr, vezi indice 25.
A.
Tot din acest punct, dar ctre dreapta, pe
malul stng al vlcelului, ncepe escalada pe traseul
Muchia Rchitei.
Muchia Rchitei este usor de identificat,
coama ei delimitand ctre sud-vest Padina lui
Rie. Traseul alpin ncepe de pe malul stang al
Valcelului cu Fereastra si ia sfarsit n punctul
La Amvon. Primele patru lungimi de coard se
desfsoar pe creasta propriu-zisa dup care
escalada continu de-a lungul Muchiei Timbalului
Mare, pe traseul comun cu cel al Hornului din
Braul Rchitei si Muchia din Brul cu Flori. Grad
de dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 15
carabiniere, 2-3 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are pasaje lungi de crare liber.
Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana
Plaiul Foii la baza traseului: 2 1/2 ore. Trasee de
legatur din punctul La Amvon: vezi indice 25.
A sau 25. B.
352

De la ramificatia mentionat, htasul brului

trece n continuare printr-o zon mpdurit, unde
ntlnim si o mic sritoare care sfrseste pe linia
de cumpan a unei muchii. Urmeaz coborrea,
traversarea si urcarea pe malul opus al unui vlcel.
Dup ce am strbtut 40 m prin pdure, coborm
albia unui alt vlcel, trecnd n acest interval printro fereastr natural. Curnd ajungem ntr-o poart
naturala, prin care coborm n albia bolovnoas a
Canionului Ciornga Mare (1665 m alt.), cea mai
frumoas vale de torent accesibila alpinistilor.
Pentru Canionul Ciornga Mare, vezi indice
25. D.
n peretele din dreapta acestei vi, denumit
Peretele Ciornga Mare, s-au stabilit dou
redutabile trasee alpine: Lespezile Lirei si
Surplomba Hornului din Peretele Ciornga Mare.
Punctele de intrare n aceste trasee snt foarte
apropiate.
Pentru Lespezile Lirei, vezi indice 25. E.
Pentru Surplomba Hornului din Peretele
Ciornga Mare, vezi indice 25. H.
Pentru a continua drumul de-a lungul
Brului Ciornga Mare, coborm fr dificultti pe
firul canionului o distant de 20 m, dupa care,
orientndu-ne la dreapta, urcm pe malul opus si n
continuare urmm de-a coasta htasul conturat
prin jnepeni si molizi. Dup circa 100 m, socotiti
din firul Canionului Ciornga Mare, ajungem n
dreptul punctului de intrare pe traseul Fisura
Galben. Locul este degajat special prin defrisare
353

si semnalat cu text scris pe perete.

Pentru Fisura Galben, vezi indice 25. I.
Continundu-ne naintarea pe Brul Ciornga
Mare ajungem dup alti 100 m pe grohotisurile
revrsate n talvegul Vlcelului Splat. O saritoare
surplombat, dispus n semicerc, blocheaz n
amonte naintarea pe acest fir, a crui deschidere
se pierde printre pereti, undeva n zona Brului de
Sus, unde-si are obrsia. Malul opus al Vlcelului
Splat este ultimul pasaj mpdurit al Brului
Ciornga Mare. Distanta pn la gol este de circa
40 m. Apoi, cu perspectiva versantului nord-vestic
al Pietrei Craiului si al blocului masiv al Muchiei
Padinei Popii n fa si putin la stnga, urcm prin
golul presarat cu jnepenisuri, admirnd maretia
peretilor si slbticia pdurilor revrsate n stnga
pana n poienile cu fanete ntrerupte de albia vii
Barsei Mari. Prin grohotis sau prin tapsane cu
iarb moale, poteca ne conduce n urcus usor circa
120 m, socotiti de la Valcelul Spalat, dupa care
traversam scocul Hornului nchis, chiar n punctul
unde acesta primeste pe stanga un afluent. Albia
lui ngust si blocat de sritori nalte contribuie n
amonte de brau un traseu alpin de dificultate
medie.
Pentru Hornul nchis, vezi indice 25. F.
Din dreptul Hornului nchis (1 790m) se
ramific spre stanga ramura de jos a Braului
Cioranga Mare.
Ramura de jos a Brului Cioranga Mare
354

strbate cea mai slbatic zon a Padinei lui Rie,

cuprins ntre Hornul nchis si Padina Popii.
Htasul, care la nceput este greu de identificat, se
afunda n pdurea de jnepeni, ce caracterizeaz
regiunea, traversnd de-a coasta ntregul bazin de
obrsie al vii Cioranga Mare. Numeroasele
ramificatii n toate directiile ngreuneaz mult
orientarea. Dup o or de mers, htasul se
ntrerupe n faa Pesterii Cioranga Mare. Pe
deasupra pesterii s-a amenalat cu trepte metalice
trecerea unui pasaj expus. Dincolo de el, urcusul
continu. Curnd ajungem la scara de lemn. Pe
treptele ei urcm pn pe creasta dintre Ciornga
Mare si Padina Popii. Urmeaz coborrea n
bazinul Padinei Popii pe o fa puternic nclinat.
Dup 20 m, locurile se domolesc. De aici nainte,
htasul ncingc de la stnga la dreapta obrsia vii
n care am cobort, pn n preajma Strungii
Izvorului, unde ntlneste marcajul traseelor 20 si
20. A.
n continuare, urmnd ramura de sus a
Brului Ciornga Mare, ncepem un urcus sustinut,
lung de circa 320 m, pe htasul conturat sub marii
pereti ridicati n dreapta pn la nivelul prispei
nguste a Brului de Sus, care le ntrerupe semetia,
separndu-i de Creasta Nordic a Pietrei Craiului.
La captul distantei mentionate, braul se ntrerupe,
ramanand agatat deasupra ulucului adanc al vii
Cioranga Mare (1 970 m alt.), ale carei fire de
obarsie sunt rzletite pe toat faa muntelui. Din
acest loc incepe sectorul 3 al traseului care la
355

nceput pune cteva probleme de orientare. Pentru

a continua ascensiunea spre Creasta Nordic,
prsim Braul Cioranga Mare, abatandu-ne la
dreapta n urcus pe faa unui valcel cu grohotis, cesi are micile obstacole nsirate pe 70 m. Dup
acest interval prsim valcelul, orientandu-ne din
nou la dreapta. Continuand urcusul pe un scoc
nierbat, ajungem la o piramid de bolovani. Din
dreptul acesteia urmm htasul conturat la stnga
circa 20 m si apoi ctre dreapta urcm 80 m pe
linia de cea mai mare pant, de-a lungul unui
valcel ajungit diagonal pana pe Creasta Nordic a
Pietrei Craiului. Traseul sfarseste pe Varful
Ascutit, la 2136 m alt., foarte aproape de refugiul
de la Varful Ascutit.
Trasee de legtur: urmand catre dreapta
(sud) Creasta Nordica ntalnirn indicatoarele spre
cabana Curmatura (traseul 14. A), Piscul Baciului
(traseul 8. A), cabana Curmatura prin varful
Turnul (traseul 8. E).
25.A. Vlcelul cu Fereastr - Creasta
Nordic
Generalitati. Vlcelul cu Fereastr este
denumirea unuia dintre cele mai frumoase trasee
ntre refugiul Cioranga Mare si Creasta Nordic a
Pietrei Craiului. Denumirea a fost inspirat de
arcada natural spata n peretele unei coame de
piatr, desprins din Muchia Timbalului Mare.
Arcada situata la obrsia Valcelului cu Fereastra
permite trecerea din acesta n Valcelul cu Smirdar.
356

Traseul ncepe din Braul Cioranga Mare si

se desfsoar de-a lungul a trei valcele diferite:
VaIcelul cu Fereastr, Valcelul cu Smirdar (la care
ajungem trecnd prin fereastra mai sus amintit) si
portiunea superioar a Canionului Cioranga Mare,
a carui obarsie se afl sub Creasta Nordic a
Pietrei Craiului.
Grad de dificultate: 1. B Traseul se
escaladeaz prin crare liber si este nemarcat.
Pasajele dificile snt situate numai n lungul
Vlcelului cu Fereastra, totaliznd circa 140 m
diferent de nivel. Materiale tehnice: o coard de
20 m. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la
cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 25.
Descrierea traseului. De pe limba de
grohotis situat la circa 60m de mers pe Brul
Ciornga Mare, ne orientm spre dreapta, urcnd
prin grohotis n lungul vlcelului abia conturat.
Dup 30 m ntlnim o sritoare surplombat pe
care o depasim folosind pentru sprijin jnepenii
aninati deasupra. Dup acest obstacol, valea se
contureaz perfect, avnd aspectul unui scoc
ngust, ntrerupt din loc n loc de sritori. Pe
muchiile ce o mrginesc se nalt turnuri de calcar,
fcnd parcursul mai agreabil. Continuand
escalada, prsim firul vii si ne ctrm ctre
stnga pe feele versantului drept, evitand n acest
fel o sritoare. Ceva mai sus valea se n-gusteaza,
obligandu-ne s revenim pe fir. Obstacolul de
circa 12 m pe care-l ntalnim imediat ne supune
357

unui prim examen de crare liber elementar.

Regrupati deasupra lui, relum urcusui pe faa
nierbat din dreapta vaii pe care uneori porneste
grohotisul instabil. La captul de sus al pasajului
ntalnim un horn nalt de 20 m. Prizele bune si
jgheabul ngust permit naintarea prin ramonaj.
Pentru a ocoli o nou limb de grohotis, urcm pe
feele din dreapta vii, dincolo de care urmeaz
dou saritori nlntuite. Ultima sfrseste n dreptul
marii ferestre prin care trecem n Vlcelul cu
Smirdar (1 800 m alt.). Ajunsi n Valcelul cu
Smirdar, decorul se schimb complet. n locul
peretilor verticali si al culoarului ngust lsat n
urm, ni se nfatiseaz o vale plin cu vegetatie.
Htasul ne conduce n urcus sustinut, neavand
puncte periculoase. Dup circa 150 m diferent de
nivel, ajungem ntr-o zon npdit de jnepeni,
situat la obrsia vlcelului. Locului i se spune La
Amvon. Din acest punct se ramific spre stnga
(nord) Brul de Sus, strecurat pe sub pereti pn n
apropierea locului unde se afla, pe Creasta
Nordica, refugiul de la VrfuI Ascutit.
Pentru Brul de Sus, vezi indice 25. C.
Din punctul La Amvon ctre stnga (nord)
continum traseul nostru pe lang perete, trecand
prin Portita Acului de la Amvon, nume inspirat
de acul de piatr a crui siluet cu totul particular
se evidentiaz n regiune.
Dupa portit coborm sustinut pan n valcelul plin
cu grohotis al Canionului Cioranga Mare (zona de
obrsie). Orientandu-ne la dreapta, ncepem
358

urcusul n lungul acestuia, depsindu-i micile

obstacole direct sau prin ocoluri ctre stanga, pe
feele nierbate. Escalada ia sfarsit dup circa 300
m distant, pe Creasta Nordic a Pietrei Craiului,
ntr-o strung situat la nord de varful Timbalul
Mare.
Trasee de legtur spre: cabana Curmtura
(traseele 8.D si 14. A); Piscul Baciului (varful La
Om) (traseul 8. A).
25.B. Creasta Nordic - Vlcelul cu
Fereastr
Generalitti. Vlcelul cu Fereastr este
denumirea traseului alpin ce permite drumetilor s
coboare de la Creasta Nordic la cabana Plaiul
Foii, trecnd pe lnga refugiul Ciornga Mare si
fosta Cabana Ascuns, acum praginit. Traseul
strabate trei valcele diferite: firul de obrsie al
Canionului Cioranga Mare, Valcelul cu Smirdar si
Valcelul cu Fereastra, terminandu-se n Braul
Ciornga Mare, aproape de refugiul Ciornga
Mare.
Grad de dificultate: 1. B. Pasajele de
crare snt situate numai pe ultima portiune a
traseului, depsindu-se far ajutorul materialelor
tehnice. Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la
refugiul Cioranga Mare la cabana Plaiul Foii: 1-2
ore. Traseul este nemarcat pe toat desfsurarea
lui.
Descrierea traseului: Intrarea pe traseu
este situat pe Creasta Nordica, la circa 350 m de
359

Varful Ascutit (vezi traseul Crestei Nordice,

sfarsitul etapei I si nceputul etapei a II-a, nordsud, traseele 8 si 8. A). Coborrea ncepe din
strunga adncit pe creast, chiar sub varful
Timbalul Mare (nainte de a ncepe dinspre nord
urcusul pe varf), n lungul unui valcel care este
firul de obrsie al Canionului Cioranga Mare.
Versantul drept al acestuia l formeaz un perete
cu stratele nclinate vertical, avand aspectul unor
coloane n ruin. Intr-un punct al peretelui
mentionat putem identifica, chiar de pe linia
crestei, o ,,fereastr (perforatie), ea fiind un
indiciu suplimentar c suntem pe drumul cel bun.
Parsind strunga, coboram pe htasul conturat n
lungul vii, ocolind grohotisurile sau micile
sritori ntalnite. De obicei se urmeaza feele
nierbate situate pe dreapta vii, iar n final chiar
firul ei. Pasajul, lung de circa 300 m, sfarseste ntrun loc degajat de pereti, valea strabtand n aval o
zon nierbat si punctat de jnepenisuri compacte.
Cercetand atent locurile unde am ajuns, vom
identifica la 30-40 m mai jos htasul conturat pe
Braul de Sus, care traverseaz de-a coasta faa
muntelui.
Pentru Brul de Sus, vezi indice 25. C.
Fr s ajungem la htasul mentionat,
prsim firul vii, traseul nostru orientndu-se
ctre stnga, urcnd si trecnd la mici intervale
dou muchii nguste, cea de-a doua cu o trecere
mrginit n dreapta de un tanc de mici
dimensiuni. Trecerea este denumit Portita
360

Acului de la Amvon. Dincolo de ea ptrundem n

zona, denumita ,,La Amvon", acoperit n bun
parte de jnepenisuri. Depsind zona cu jnepeni, ne
angajm ntr-o coborare mai accentuat n lungul
Valcelului cu Smirdar, delimitat n stanga de
Muchia Timbalului Mare. Intervalul, care msoar
circa 350 m, ia sfrsit n drepta catorva tancuri,
unde, catre stanga, trecem prin ,,fereastra n
Valcelul cu Fereastr (1 800 m alt.).
Pan la Braul Cioranga Mare mai avem de
coborat 140 m diferent de nivel. Valcelul cu
Fereastr prezint la nceput un horn de 30 m.
Prizelc bune si scocul ngust permit coborarea fara
dificultti. Urmeaz o succesiune de 3 sritorir
ntrerupte ntre ele de pasaje nierbate sau pline cu
grohotis. n continuare, valea si domoleste
pantele, devenind mai primitoare. n portiunea
final, nainte de a ajunge la Braul Cioranga Mare,
ntalnim o treapt usor surplombat, peste care
coboram, folosind pentru sprijin jnepenii crescuti
deasupra. La 30 m de acest ultim obstacol ntalnim
Braul Cioranga Mare care, urmat ctre dreapta, ne
conduce pe Creasta Nordic.
Pentru Braul Cioranga Mare, vezi artera
indice 25.
Acelasi brau, urmat ctre stanga, ajunge
dup 60 m pe Muchia Rachitei. Dincolo de
aceasta, ctre dreapta, ntalnim refugiul Ciornga
Mare si vechea constructie, acum prginita, a
refugiului Cabana Ascuns. De la refugiul
Cioranga Mare coboram la cabana Plaiul Foii n 1361

2 ore, urmand poteca nemarcata care se ramific

spre dreapta n coborare, dup ce am parcurs mai
ntai o distant de 75 m de la adpost. Traseul este
descris n sens invers la artera de baz indice 26.
25.C. Braul de Sus - Creasta Nordic
Generalitti. La fel ca Brul de Mijloc,
Brul de Sus ncinge o bun parte din versantul
nord-vestic al Pietrei Craiului. Esarfa lui verde,
ntrerupt pe mici portiuni, este mai putin npdit
de jnepeni. El ncepe dintr-un punct situat la sud
de Varful Ascutit si sfarseste la nord-est de
Peretele din Padina Lncii. Portiunea cuprins
ntre valea Spirlei si Peretele din Padina Lncii
este mai putin cunoscut, regiunea fiind lipsit de
un adpost apropiat care s asigure nnoptarea la
ntoarcerea din traseu.
Portiunea tratat de noi n randurile ce urmeaz se
refer la zona cuprins ntre punctul La Amvon
si Creasta Nordica a Pietrei Craiului, la sud de
Varful Ascutit. Pan n punctul La Amvon
ajungem consultand traseele indice 25. A sau 25.
B.
Grad de dificultate: 1. A. Traseul nu are
puncte de trecere dificile. Durata pentru 3
echipieri: 1 1/2 or. Pentru intrarea pe traseu, vezi
si traseul indice 25.
Descrierea traseului. Din punctul La
Amvon ne orientm ctre stnga, urmand htasul
conturat prin padurea de jnepeni ce caracterizeaz
regiunea. La limita de nord a pdurii depsim o
362

muchie si coboram n albia larg si nierbat a

Canionului Ciornga Mare, al carui fir n amonte
constituie portiunea superioar a traseului Valcelul
cu Fereastra. Dup ce intersectm firul mentionat
urcm sustinut pe panta presrata cu jnepeni
depsim din nou o muchie si coboram apoi
accentuat spre grohotisul adunat n Valcelul
Splat. Din firul acestuia urmeaz un urcus mai
lung pan pe o coama npdit de jnepeni. n
continuare, brul se nscrie pe o prisp, purtndu-ne
pe sub pereti nalti, traversand cateva vlcele,
dintre care HornuI nchis este cel mai conturat. La
mic distant de talvegul Hornului nchis, braul se
orienteaz la dreapta pe lang un palc de jnepeni,
ptrunzand pe grohotisul unui valcel, a crui
obarsie ncepe de sub Creasta Nordic. Urcand n
lungul acestuia circa 15 minute, ajungem la stalpul
indicator din zona refugului de la Varful Ascutit,
unde traseul ia sfrsit.
Trasee de legtur spre: cabana Curmtura
prin Padinile Frumoase (traseul 14.A); cabana
Curmtura prin varful Turnul (traseul 8.E); Piscul
Baciului (varful La Om) (traseul 8.A).
25.D. Canionul Ciornga Mare
Prima escalad: 16-18 iulie 1939.
Generalitti. Canionul Cioranga Mare este
cea mai impuntoare vale de torent adncit
deasupra Braului Cioranga Mare. Ea este afluentul
principal al Padinei lui Rie; se parcurge de
alpinisti numai pe portiunea dintre Braul Cioranga
363

Mare (1 665 m alt.) si Braul de Sus (1980 m alt.).

Grad de dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi de
40m, 6-8 pitoane, 15 carabiniere. Traseul are n
portiunile dificile pitoane jalon; sunt necesare
pitoane suplimentare. Se escaladeaz mai mult
prin crare liber. Durata pentru 3 echipieri: 3
ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3
ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 25.
Descrierea traseului. Din punctul n care
Braul Cioranga Mare traverseaza Canionul
Cioranga Mare (1665 m alt.) ne orientm la
dreapta, urcand prin firul canionului spre primele
obstacole ale traseului. Peretii verticali ce
mrginesc valea si turnurile nalte raspandite n
adancime dau locului unul din aspectele cele mai
marete.
Fr dificultate ocolim sau depasim direct o
succesiune de sritori nu prea nalte. Dup cteva
sute de metri canionul se ngusteaz, schimbandusi directia ctre stanga. Din acest loc, sritorile
devin tot mai inaccesibile. Pasajele surplombate
din cauza unor mici grote ne ntrerup naintarea
directa obligandu-ne la ocoluri pe fete. Remarcm
n mod deosebit ,,Sritoarea cu Grot, spalata si
cu portiuni surplombate, unde escalada o efectuam
cu ajutorul pitoanelor. Portiunea finala, dincolo de
sritoarea mentionat, prezint o serie de obstacole
tot mai usoare, sfarsind ntr-o zon nierbat.
Acest ultim pasaj (zon nierbat) este nclinat si ia
sfrsit nu departe de punctul La Amvon situat n
dreapta, la obarsia Valcelului cu Smirdar, pe
364

Traseul Valcelului cu Fereastr. Iesirea din traseu

o efectum urmand firuI de obarsie al canionului
pana pe Creasta Nordica a Pietrei Craiului.
Trasee de legatur spre: Piscul Baciului
(traseul 8.A.); zona refugiului de la Varful Ascutit
(traseul 8.D.).
25.E. Lespezile Lirei
Prima escalad: 8 - 9 iunie 1957.
Generalitti. n peretele Ciornga Mare,
situat pe dreapta Canionului Ciornga Mare, s-a
stabilit unul din traseele alpine de mare dificultate,
denumit Lespezile Lirei. Punctul de intrare este la
circa 10 m mai sus de locul unde poteca Braului
Cioranga Mare traverseaz canionul.
Grad de dificultate: 5.B. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 25 carabiniere, 2 - 3 pitoane, scarite.
Traseul este pitonat. Durata pentru 2 echipieri: 34 ore. De la cabarta Plaiul Foii la baza traseului: 3
ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 25.
Descrierea traseului. Din punctul n care
Braul Cioranga Mare traverseaza talvegul plin cu
grohotis al Canionului Cioranga Mare (1 665 m
alt.) ne orientam la dreapta, urcand circa 10 m pe
firul canionului. Aici identificm, pe dreapta vii
(stanga cum urcam), la baza peretelui ce se nalt
impresionant deasupra noastr, hornul care
constituie prima lungime de coarda a traseului. El
msoar 35 m si se escaladeaz prin ramonal, fra
pitoane, pan pe platforma de regrupare. n a doua
lungime de coarda pstram directia initial,
365

ocolind la mici intervale palcuri de jnepeni.

Regruparea o executm la baza unei fisuri n
diedru. Pitonul este fixat n tavanul unei
surplombe. Obstacolul celei de-a treia lungime de
coarda este fisura amintit. Escalada ei, numai prin
opozitie, este extrem de dur si pretinde capului de
coarda cunoasterea perfect a tehnicii acestui gen
de crare. n cea de-a patra lungime de coarda
naintm oblic catre dreapta, de-a lungul unui
pasaj lung de 4 m . Un piton prevzut uneori cu o
bucla marcheaza punctul din care executm o
traversare mai dificil catre dreapta. Dupa aceasta
ne catram pe linia unei fisuri pan la baza
surplombei aflate mai sus, unde ne regrupam.
Initial, n a cincea lungime de coarda, urcm oblic
ctre dreapta, depsind la mic distant un bloc
stancos proeminent. Urmeaz o fisura prevzut
cu cateva pitoane, ce sfrseste la nivelul unei
barne. Fr prea mult greutate ne abatem din
acest punct tot ctre dreapta, gsind n final
posibilitatea de a urca pe varful unui tanc mic, pe
care ne regrupm. Printr-o traversare descendent
catre dreapta, aflat la nceputul celei de-a sasea
lungime de coarda , reusim sa prindem linia
verticala a unui perete fisurat, pe care-1 escaladm
pan pe brana lat, vizibil nc de la plecarea pe
traseu. Pitonul pentru asigurarea n regrupare l
gasim la dreapta liniei traseului. A saptea lungime
de coarda o desfasurm ctre stanga, n lungul
branei. Remarcam pe aceast portiune trecerea
peste o mica denivelare. Regruparea o executam
366

sub ultimul pasaj al traseului, punctat ntre altele si

de trei pasaje usor surplombate. Punctul cel mai
dificil al traseuIui l constituie a opta lungime de
coarda, care msoara circa 46 m. De la plecare
depsim o prim surplomba, ocolind-o prin
dreapta. Apoi urmm linia vertical a peretelui
pn la baza unui horn pe care-1 evitm prin
dreapta si, cu ajutorul unui piton, ajungem
deasupra lui, la baza celei de-a doua surplombe. n
continuare depasim succesiv surplomba a doua,
un horn suspendat si surplomba a treia, terminand
escalada n dreptul unor jnepeni crescuti pe
creast. Iesirea din traseu se face n urcus catre
dreapta, pe muchia ferastruita ce ia sfrsit n
dreptul Braului de Sus. Urmad catre stanga Braul
de Sus, ajungem n circa 40 minute pe Creasta
Nordic a Pietrei Craiului. Pentru BrauI de Sus
vezi indice 25.C. Acelasi brau, urmat la dreapta,
sfarseste dup o mic distant n punctul La
Amvon, situat n dreapta, la obarsia Valcelului cu
Smirdar pe traseul Valcelului cu Fereastr (indice
25.A sau 25.B).
n ultima vreme, portiunea final a traseului nu se
mai parcurge, coborarea efectundu-se pe un scoc
pn pe Braul Cioranga Mare.
25.H. Surplomba Hornului din Peretele
Cioranga Mare
Prima escalad: 7 iulie 1971.
Generalitti. Peretele care formeaz
versantul drept al Canionului Cioranga Mare a
367

primit numele de Peretele Cioranga Mare. Pe linia

lui de cea mai mare pant, vizand n portiunea
final o impresionant surplomb, maestrul
sportului Dumitru Chivu si maestrul emerit al
sportului Matei Schenn au stabilit un redutabil
traseu alpin. n portiunea inferioara, obstacolele
ntalnite pe parcurs se depasesc prin crare
libera,
iar n
cea
superioar,
escalada
complicat cere ctrtorilor o tehnica de clas
nalta.
Grad de dificultate: 5.B. Materiale: 2 corzi
de 40 m , 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 7 lungimi de coard.
durata pentru 2 echipieri: 3-4 ore. De la cabana
Plaiul Foii pan la baza traseului: 2 ore.
Descrierea traseului. n aval de intrarea pe
traseul Lespezile Lirei, a 2-3 m, se afl punctul din
care ncepe escalada traseului nostru. In prima
lungime de coarda care msoara 40 m, ne catram
liber intersectand, printr-o abatere ctre dreapta, si
traseul Lespezile Lirei. Regruparea o executam
dincolo de un palc de jnepeni. Orientati ctre
dreapta deosebim conturate n perete trei scocuri.
Scocul din stanga reprezint obstacolul celei de a
doua lungime de coarda Prizele bune ne permit o
escalad libera, folosind pentru asigurare, pe
desfasurarea celor 40 m de coard, doar un piton.
n a treia lungime de coarda, pasajele devin
nclinate. Prizele bune ne permit nsa sa insistm
n crare liber, pitoanele folosindu-le rareori si
numai n punctele cheie. Astfel, pn pe platforma
368

de regrupare, ntlnit la 30 m, au fost necesare

numai trei pitoane. Reluand escalada n a patra
lungime de coarda, acordam multa atentie
nalntrii, mai ales c obstacolele puternic
nclinate, comport lucrul la scrite pe cteva
pitoane fixate mai slab. De retinut ca aici pasajele
de crare liber, care abunda, sunt extrem de
delicate, ceea ce pentru lider este foarte important,
el fiind obligat s-si controleze n permanent
echilibrul n timpul naintrii. Platforma de
regrupare, punctat de cativa jnepeni, o ntlnim
dup circa 35 m. Ea este un bun prilej pentru
odihn si pregtirea materialelor n vederea
depsirii celui mai dificil obstacol de pe traseu marele horn - blocat la iesire de un tavan. Cei 15
m care ne despart de acesta prezint de fapt
preludiul celei de a cincea lungimi de coarda Dupa
aceast distant si n continuare ne angajm ntr-o
ctarare compliact. n afara dirijarii corzilor, vom
acorda o atentie deosebita lespezilor instabile din
interiorul obstacolului. Regruparea o efectum
dup ntinderea completa a celor 40 m de coarda,
la 3 m sub tavanul ce nchide iesirea din horn.
Obstacolul initial al celei de a sasea lungime de
coarda l reprezint ultimii 3 m ce ne despart de
tavan. Pan sub el introducem corzile n pitoanele
existente. Astfel asigurati, ncepem atacul
,,Tavanu1ui Negru, pentru a carui trecere direct
folosim pitonul cu expansiune fixat de realizatorii
traseului. n felul acesta rezolvm trecerea direct
a proeminentei, iesind in afara verticalei peretelui
369

circa 2 m. Dincolo de Tavanu1 Negru, pasajul

nu-si pierde din dificultate, dar revine la vertical.
Ajutati de pitoan si folosind la maximum scritele,
naintm extrem de greu din cauza corzilor, care
au frecare mare. De aceea, dup 25 m, suntem
obligati s executm regruparea la piton" n
scrite. Ultimii 35 m, ct masoar a saptea lungime
de coarda, i parcurgem pe o faa splat, pe
verticala creia nu putem nainta decat folosind
pitoanele. Si aici ntalnim un piton cu expansiune,
fixat pentru a rezolva trecerea peste o spltur.
Traseul ia sfarsit pe muchia care, urcat ctre
dreapta, ne conduce n Braul de Sus, traseul indice
25.C. O coborare mai direct n Braul Cioranga
Mare este redata la traseul indice 25. I.
25.I Fisura Galben
Prima escalad: 5 iulie 1971.
Generalitti. Traseul abund n pasaje de
crare liber, foarte delicate. In a doua si a patra
lungime de coarda considerate cele mai dure,
capul de coarda are de rezolvat cateva treceri
complicate unde ndemanarea si fantezia sunt
hotratoare. Prin pozitia traseului faa de regiune,
alpinistii si pot completa cunostintele asupra unei
lungimi de coarda slbatice, delimitat de cele
dou bruri: Brul Cioranga Mare si Brul dc Sus.
Grad de dilficulate: 5.B. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 25 carabiniere, 5 pitoane, scarite. Traseul
este pitonat si poate fi parcurs n conditiile
existente numai de alpinisti bine antrenati. Durata
370

pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii

la baza traseului: 2 1/2 ore. Pentru intrarea pe
traseu, vezi artera indice 25.
Descrierea traseului. Din punctul de
ramificatie, semnalat n textul arterei de baza, ne
abatem la dreapta, urmand un pasaj n culoarul de
jnepeni, pan la baza traseului. Obstacolul initial,
pe verticala caruia urmeaz sa desfasuram prima
lungime de coarda, prezint o Fisur nchis, in
lungul careia urcam cu ajutorul pitoanelor. O bun
platform ntlnit la 4 m ne permtie sa executam
regruparea. A doua lungime de coarda reprezint
portiunea cea mai dur a traseului. Primii 8 m de
esca1ada nu-si schimb prea mult nftisarea fa
de obstacolele ntlnite in precedenta lungime de
coarda, n continuare, ns, fisura se deschide
mult, nclinandu-se oblic ctre dreapta si
surplomband frecvent. Frecarea corzilor si finetea
prizelor ntanite ngreuneaz inaintarea. Intervalul
ia sfarsit pe o barna ngusta, unde ne regrupm. A
treia lungime de coarda, mai usoara dar totusi
expusa, o ncepem cu o traversare de 3 m catre
dreapta. Dupa aceast distant ne regrupm,
folosind pentru asigurare cele doua pitoane
existente. A patra lungime de coarda se apropie
prin dificultate de pasajele celei de a doua lungimi
de coarda. La nceput folosim pentru naintare
linia unei fisuri complet verticala, care prezinta la
diferite intervale pitoane pentru asigurare. ntr-un
punct n surplomba zbovim mai mult, pentru a
lua msuri in vederea dirijri fr frecare a corzilor
371

prin pitoane. Deasupra surplombei, peretele pierde

din nclinatie, ceea ce ne permite s naintm prin
crare liber pan la platforma de regrupare pe
care o ntalnim dupa derularea celor 40 m de
coarda. Escalada ultimei lungimi de coarda nu
prezint pasaje care s depseasca gradul 4 -5 de
dificultate. De aceea, pe alocuri crarea libera ne
permite s naintm mai repede. Intervalul ia sfrsit
dup 40 m, pe o muchie ajungita din dreptul
parau1ui Cioranga Mare spre Braul de Sus.
Coborrea. n cazul cand nu vrem s
ajungem pe creasta, la Brul de Sus, putem efectua
coborarea pe un itinerar mai dificil. Astfel,
orientndu-ne ctre stnga (cu spatele pe directia n
care am urcat traseul), coborm n diagonal pn
n Vlcelul Splat, aflat destul de aproape. Dup ce
i traversm talvegul si urcm pe versantul opus,
ajungem pe o muchie. n acest loc vedem conturat
un scoc, n lungul cruia fr dificultti, coboram
pana pe Braul Cioranga Mare.
25 F. Hornul Inchis
Prima escalad: 6 iunie 1939.
Generalitti. Hornul nchis este numele
uneia dintre vaile de abrupt adancit pe versantul
nord-vestic al Pietrei Craiului, n zona strbtut
de-a curmezisul de Braul Cioranga Mare, si face
parte din ansamblu de torenti ce apartin Padinei lui
Rie. Denumirea foarte sugestiv vine de la
sritoarea nalt si inaccesibil ce ntrerupe hornul
n treimea lui mijlocie, oblignd alpinistul la un
372

mic ocol. Pentru alpinisti, Hornul nchis prezint

interes numai n portiunea centrala, care ncepe de
la 1 790 m, alt. (din Braul Cioranga Mare) si
sfrseste la 2 000 m alt. (pe Braul de Sus, nu
departe de punctul ,,La Amvon). Portiunea
superioara, situat n amonte de Braul dc Sus, se
parcurge foarte rar.
Grad de dificultate: 2.A. Materiale: o coard
de 40 m, 2-3 pitoane, carabiniere. Traseul se
escaladeaz prin crare libera, franghia
ntrebuintandu-se pentru asigurarea coechipierilor
si eventual pentru tractionarea rucsacurilor. Durata
pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana Plaiul
Foii la baza traseului: 3 - 31/2 ore. Pentru intrarea
pe traseu, vezi artera indice 25.
Descrierea traseului. Din Brul Cioranga
Mare urcm ultimele pante inierbate ctre gura
Hornului nchis, aflat n dreapta. Hornul, mrginit
de pereti foarte apropiati, este ntrerupt frecvent de
sritori ce nu depasesc 10 - 12 m, pe care le trecem
fie direct, fie ocolindu-le. n general, obstaco1ele
sunt elementare, dar pun probleme de securitate in
timpul umed cand roca devine alunecoas. La
1940 m alt., Hornul nchis este ntrerupt de o
sritoare inaccesibila , nalt de circa 60 m.
Orientandu-ne catre dreapta, pe versantul stang al
vii, evitam obstacolul, urmand un brau care se
ngusteaz pe circa 10 m. Cu ajutorul a dou
pitoane trecem acest pasaj, continuand traversarea
pan n albia unui valcel cu panta nclinata.
Urcand de-a lungul acestuia, ajungem pe Braul de
373

Sus (traseul indice 25.G), unde de obicei alpinistii

considera escalada terminat.
25.G. Creasta Nordic - Brul Ciornga
Mare Refugiul Ciornga Mare
Generalitti. Braul Cioranga Mare se
parcurge frecvent de la Creasta Nordic spre
refugiul Cioranga Mare si mai departe la cabana
Plaiul Foii. Grad de dificultate: l.B. Nu sunt
necesare materiale tehnice. Durata pentru 2
echipieri: 2 ore. Pan n zona refugiului de la
Varful Ascutit, pe Creasta Nordica vezi traseele 8
sau 14.
Descrierea traseului. De pe platforma refugiului de
la Varful Ascutit urmam Creasta Nordic spre
nord circa 60 m, lsand n stanga un valcel. Dup
distanta mentionat parsim creasta, coborand la
stanga (circa 80 m), de-a lungul unui valcel
nierbat (valcelul si contureaza albia aproape
paralel cu Creasta Nordic). La sfrsitul
intervalului ne orientm la stanga spre o momaie
dn pietre, situat la 20 m. Din dreptul ei, urmam
un htas, coborand 40 m printre jnepeni. De aici
traversam catre stanga intr-un valcel pe ale carui
fee coboram pan pe Braul Cioranga Mare. Ctre
stanga, htasul braului, conturat numai pe sub
perete, intersecteaz la 320 m Hornul nchis. La
120 m de reperul amintit intrm n pdure si dup
nc 40 m, ajungem n Valcelul Spalat. Fara
schimbm directia, parcurgem prin pdure alti 200
m, ter-minand intervalul n talvegul plin cu
374

grohotis al Canionului Cioranga Mare. De aici

urmand 20 m prin bolovnisul canionului si,
orientati ctre dreapta, urcam, trecem printr-o
fereastr si depasim o muchie, dincolo de care
coboram din nou. Pe desfsurarea pasajului
urmtor, lung de 100 m, depasim nc dou muchii
si o sritoare nclinata, intersectm grohotisul
revrsat din Valcelul cu Fereastr si urcm printre
jnepeni ultimii 60 m ce ne despart de Muchia
Rchitei. La 40 m de aceasta se afl refugiul
Ciornga Mare si mai jos adpostul Cabana
Ascuns, paraginit.
Trasee de legtur spre: cabana Plaiul Foii
(vezi artera de baza indice 26, traseul descris n
sens invers).
26. ARTERA DE BAZ: PADINA LUI
CLINE
Ramificatii pe arter: n Peretele Rchitei:
26.A. Hornul din Brul Rchitei; 26.B. Creasta din
Brul cu Flori. n Padina lui Caline, versantul
stng: 26.C. Brul de Mijloc. n Vcelul Caprelor:
26.D. Vlcelul Caprelor; Degetul lui Cline, cele 4
trasee; 26.O. Traseul cu Narcise. n Padina lui
Caline, versantul drept: 26.E. Hornul Adnc din
Padina lui Caline; 26.F. Creasta Soimilor;
Vlcelul Secundar al Hornului Adnc; 26.G.
Creasta Prieteniei; Muchia Arinului; 26.H. Fisurile
Centrale; 26.I. Creasta Coarnele Caprei; 26.J.
Fisura Verde; 26.K. Creasta Frumoas din Padina
375

lui Caline; 26.L. Hornul Piticului; 26.M. Creasta

Piticului.
Generalitti. Padina lui Cline si are firele
de obrsie n zona nalt a Pietrei Craiului,
delimitat la nord-est de Muchia Timbalului Mare,
iar la sud-vest de Muchia dintre Timbale si de o
ramur secundar desprins din aceasta. Puntea de
legtur dintre aceste dou muchii o formeaz
Creasta Nordic a Pietrei Craiului, pe desfsurarea
creia se afl Saua Clineului. Din punct de
vedere turistic, valea prezint dou zone complet
diferite: zona superioar (alpin), ntre saua
Clineului si marea sritoare denumit Malul
Galben sau Glbnarea din valea Clineului,
situat mai jos de scara de fier; zona inferioar
(subalpin), de sub Malul Galben pn la punctul
de confluent.
n zona superioar (2100-1500 m), Padina
lui Caline are aspectul unui canion ngust, cu
talvegul plin de grohotisuri, ntrerupt din loc n loc
de sritori. Pe versantul drept, Clineul are patru
afluenti: Clineul Mic, Vlcelul Piticului, Vlcelul
Secundar al Clineului1 si Hornul Adnc.
Jgheaburile lor de piatr alb, peretii laterali,
1

Dupa unii alpinisti Valcelul secundar al Calineului ar fi situat n zona

de obrsie a Padinii lui Caline. In lucrarile cercetate de noi acestuia i
se spune Calineul Mic. Noi respectam schitele si indicatiile lui I.I.
Dunareanu care situaeaza Valcelul secundar al Calineului intre creasta
Coarnele Caprei si peretele inferior si cel superior strabatut de traseul
alpin Fisurile Centrale. Firul Secundar al Calineului este format in
zona lui de obrsie de doua jgheaburi pietroase numite: Zavorul (traseu
de gradul 3A) si Hornul Inghetat (traseu de gradul 2B)
376

precum si crestele ce le delimiteaz - Creasta de

Sus, Creasta Piticului, Creasta Coarnele Caprei,
Creasta Soimilor, prelungit n portiunea
superioar cu Creasta Frumoas si Creasta
Prieteniei - reprezint pentru alpinisti cele mai
frumoase si mai redutabile trasee alpine din
regiune.
n zona inferioar (1500-840 m), albia vii
nu are continuitate si initial este seac. Ceva mai
jos, ea primeste din stnga apa limpede adus de
Izvorul Olteanului, pe care o pierde, prin infiltratie
n grohotis, cnd iese n Podul lui Cline (zon
acoperit de fnete), rmnnd din nou seac. Din
acest loc, malurile vii se deschid mult, iar firul ei
nu mai poate fi urmrit, pierzndu-se, far a avea
un punct de confluent, prin poienile care sfrsesc
pe dreapta vii Brsei Mari.
Padina lui Cline este valea care strbate
cea mai frumoas zon de abrupt a Pietrei
Craiului, fiind n acelasi timp si coloana vertebral
din care se desprind cele mai renumite trasee
alpine sau de interes turistic, cum ar fi Brul de
Mijloc, Vlcelul Caprelor sau Creasta Coarnele
Caprei. Pentru a vedea frumusetile nebnuite ale
acestei regiuni, far marcaj turistic, drumetii si
alpinistii au de rezolvat urmtoarele probleme:
1) Identificarea si urmarirea potecii de acces
(nemarcata) ctre zona nalt, pn la limita
superioar a pdurii;
2) Parcurgerea n continuare a unui traseu pn la
creasta principal a masivului sau la alt obiectiv
377

din regiune;
3) Depsirea obstacolelor naturale, greu accesibile,
care selectioneaz drumetii dup aptitudinile fizice
si de ctrtor.
Pentru a usura gsirea traseului dorit,
separm sectoarele ce compun artera de baz
Padina lui Cline, nsirate din aval n amonte, n
urmatoarea ordine:
a) Trasee din Peretele Rchitei.
b) Trasee pe versantul stng al Padinei lui
Cline.
c) Trasee n Vlcelul Caprelor, situat ctre
vest, dincolo de versantul stng al Clineului.
d) Trasee pe versantul drept al Padinei lui
Cline.
Din aceste subunitti se ramific si alte
trasee alpine descrise n capitolul sectorului
respectiv. Adugm c n regiune snt stabilite mai
multe trasee cunoscute de noi, dar nu le putem
publica, din lips de itinerar pn la baza arterei.
Din Zrnesti urmm drumul marcat cu band rosie
(descris n amnunt la traseul 1), care ne conduce
pe lng Brsa Mare, la cabana Plaiul Foii. Distanta
pn la aceasta este de 13,100 km si poate fi
parcurs pe jos n 2 ore. Itinerarul, desfasurat
prin lunca Brsei Mari, trece prin punctele:
Priboaia, Crucea lui Grnit, Gura Brsei Fierului
(km 6,500), Sub Bortil (km 7,900), Vadul de
Mijloc (km 9), Gura Brsei lui Bucur (km 10,500).

378

Descrierea arterei. De la cabana Plaiul Foii

traversm Brsa Mare pe pod. Apoi ne abatem
ctre stnga (est), mergnd pe la poala dealurilor,
paralel cu Brsa Mare, aflat mult la stnga. Dupa
250 m de mers ntlnim un pru, n dreptul caruia
prsim soseaua pe o potec conturat pn n
culmea dealului. Din acest loc, poteca, mai putin
pronuntat, se orienteaza jumatate la dreapta,
strbtnd lstrisul si cmpurile de fnete de pe
Podul Clineului. Treptat, parcursul se abate ctre
sud (dreapta), spre abruptul impuntor al Pietrei
Craiului, ridicat n fat. n aceast zona naintm
n lungul unui drum adncit de rotile tractoarelor.
La 1010 m alt. ntlnim Izvorul OlteanuIui, pru
care curge prin albia adncita n dreapta drumului
nostru. Urmam o vreme malul lui drept, apoi ne
deprtam de el, depsind n urcus o portiune de
teren acoperit cu pdure de molid, si intram ntr-o
frumoas poian n lungul creia urcm. n fa
vedem primele nltimi ale Clineului,
identificnd cu usurint Hornul
din Brul
Rchitei, adncit n seninrile albe, deasupra
padurii, si pata galben caracteristica n
peretele inferior, sub brul padurii, denumita de
localnici Glbnarea din valea Clineului sau
Malul Galben. Avnd ca reper acest perete, urcm
condusi de potec si dup o or de mers (de la
cabana Plaiul Foii) ajungem la limita inferioar a
grohotisurilor scurse peste Malul Galben (1270 m
alt.). Acesta este de fapt marea treapt ce
delimiteaz Padina lui Cline ntre portiunea
379

superioar si cea inferioar.

Un intrnd de mari dimensiuni, mrginit n
stnga de colti avntati spre cer, d locului un
aspect de circ cu panta foarte nclinat si plina de
grohotisuri. n regiunea aceasta, la 50-60 m n
dreapta si mai sus, pe grohotis se afla Izvorul lui
Orlovski. Dup cum precizeaz scrierile mai vechi
Izvorul lui Orlovski a fost amenajat ulterior de un
capitan de artilerie care a statornicit ntr-un gvan
natural apa venit prin crpturile muntelui, s
astmpere setea drumetilor.
Dup aprovizionarea cu apa, urcm marele
con de grohotis, urmnt htasul nierbat situat
sub peretele din stnga noastr (cum urcm).
Panta, foarte nclinat, ne d prilelul s cstigm
repede nltime si n mai putin de 10 minute,
socotite de la izvor, ajungem n dreptul unui vlcel
ajungit spre stnga printre peretii muntelui (1380
m alt.). Din acest punct avem dou posibilitti de
a continua urcusul :
Varianta I. Din poteca pe care am urcat de
la izvor ne abatem stnga si dup circa 30 m
ntlnim primele sritori ale unui vicel, n lungul
cruia ne ctrm. n dreapta noastr se vd crucea
si placa fixate n memoria unuia din cei multi
czuti din neatentie. Mai sus de acest punct,
obstacolele vlcelului se nspresc, obligndu-ne
uneori s iesim pe feele din dreapta lui. n
portiunea final reintram pe firul vlcelului, plin cu
grohotis mrunt, strecurndu-ne pe sub ctiva
coltani de stnc, boltiti ameninttor deasupra
380

noastr. Iesirea pe creast este foarte anevoioas

din cauza grohotisului mrunt si zgrunturos.
Folosind micile trepte fcute de drumeti sau
sprijinindu-ne de cte o rdcin, ajungem pe
creasta punctat cu pini care-si leagn tulpina
deasupra golului lsat de perete. O frumoas
perspectiv ctre masivele Papusa si Fgras ne
rsplateste oboseala drumului.
Din acest loc ne abatem la dreapta, urcnd
pe linia crestei. Dup circa 80 m prsim creasta,
trecnd pe versantul opus traseului urcat de noi,
unde, printre altele, avem de executat o traversare
expus. Dincolo de aceasta si ceva mai sus
intersectm printr-o sa linia crestei, revenind pe
versantul corespunztor intrndului plin cu
grohotis, revrsat la poalele Malului Galben. Dup
65 m ntlnim poteca variantei a Il-a.
Varianta a II-a. Din dreptul punctului de
ramificatie al variantei I (1380 m alt.) naintm
catre dreapta, pe lng perete, urcnd pn n
punctul unde poteca se termin. Si aici se afl o
cruce. Un perete nalt se bolteste deasupra noastr,
blocndu-ne naintarea. Cercetnd cu privirea,
observm n dreapta obstacolul initial, pe care ne
ctarm n diagonal. El are aspectul unui prag
presrat cu sprturi, pe capetele fetelor de strat
verticale, favoriznd aderenta ncltamintei cu
talp de cau-ciuc. Fr s fie periculos, acest
obstacol poate fi trecut prin crare liber,
schimbnd frecvent directia si cstignd repede
naltime. Prizele bune, rdcinile iesite din fisuri
381

ca niste bare de sprijin si cablul montat de

Salvamont Brasov ne dau mult sigurant,
permitndu-ne s scapm repede de acest pasaj mai
dificil. n continuare, poteca urc n serpentine
scurte prin raristea de pdure crescut pe o pant
nclinat. Dupa circa 15 minute de mers ajungem
pe creast, ntr-o mic sa, unde ntlnim varianta I.
Desi
prerile
snt
mpartite,
noi
recomandm pentru urcus varianta a II-a. Aceasta
prezinta obstacole, cu roc sntoasa si posibilitati
naturale de sprijin pentru crare, iar cderea de
pietre, periculoas la urcusuI n colectiv, este mai
putin probabil. Din punctul de ntlnire a celor
doua variante (1540 m alt.), urmam o vreme linia
de creast. Ajunsi ntr-o zon degajat de pdure,
parsim cumpna de ape si, abtndu-ne n urcus
pronuntat ctre dreapta, naintm pn sub peretii
boltiti, deasupra locului denumit La Adptoarea
Caprelor, unde identificm micutul bazin n care
se strngea ap prelins din pereti. (Acum bazinul
este crpat). De la adpatoare, ctre dreapta, urcm
pe coastele puternic nclinate ale muntelui
mpdurit, depsind prin crare libera o
succesinne de obstacole mici (una, mai expusa,
este prevazut cu cablu). Dup cteva serpentine
prin grohotis si bolovani, ajungem sub Peretele
Rchitei, pe care abia l ntrezrim ridicat deasupra
pdurii ce-i precede seninrile.
Aici, textul scris cu vopsea pe perete n
marginea potecii ne vesteste c aici drumurile se
despart: ctre stnga ncepe poteca arterei de baz
382

25 (Brul Ciornga Mare), care dup 75 m ajunge

la refugiul Ciornga Mare, adpost modest unde
putem nnopta n conditii de bivuac. (Cabana
Ascunsa, prginita, se afl n apropierea
refugiului.).
Pentru Brul Ciornga Mare, vezi artera
indice 25.
Din dreptul textului scris, ctre dreapta si
mai mult de-a coa.sta, continum drumul nostru pe
artera de baz Padina lui Cline. Initial ne
strecurm printr-un culoar de pdure mai larg.
Dup 30 m lsm n stnga htasul abia conturat
care urc prin pdure spre baza traseelor Hornul
din Brul Rchitei si Creasta din Brul cu Flori.
Pentru HornuI din Brul Rchitei, vezi
indice 26.A.
Pentru Creasta din Brul cu Flori, vezi
indice 26.B.
Dincolo de acest punct urcm un mic prag
de piatr si ajungem la Saua Scrii de Fier,
conturat adnc pe Creasta din Brul cu Flori ce
delimiteaz bazinul vii Padina lui Cline spre
sud-vest. Din strung naintm n coborre usoar
o distant de 20 m, avnd n fa scocul adnc al
Padinei lui Cline (zona superioar), comoar de
frumuseti alpine ascuns cu atta strsnicie n
cingtoarea de piatra a muntelui. Dantelria
stncilor, modelat ntr-o roc de o strlucire
fantastic, ne pironeste locului fr putinta de a
ntrezri naintarea.
O ruptur de pant de circa 50 m diferent
383

de nivel ne separ de albia vii. Cinci scoabe de

fier, asemenea unor trepte, snt montate cu ciment
n coasta muntelui. Prin intermediul lor si al unui
lant prelungit reusim s coborm primii 25 m.
Apoi ntlnim un prag domol. De pe prag putem
ajunge n dou feluri n firul Padinei lui Cline:
pe poiec sau printr-un horn. Poteca, dirijat spre
dreapta, ncepe chiar de la captul de jos al
pasajului cu lant; coborrea pe horn ncepe dupa ce
parcurgem pna la capt pragul. Hornul are circa
20 m. Baza de jos a hornului (1642 m alt.) ne va
servi n continuare ca reper pentru identificarea
punctelor de intrare pe traseele alpine din artera de
baz Padina lui Caline. Chiar de sub hornul ales
ca reper, se desprinde ctre dreapta, continunduse prin jnepenis, hatasul initial al Brului de
Mijloc, cel mai slbatic si mai cutat traseu din
Piatra CraiuIui.
Pentru Brul de Mijloc, vezi indice 26.C.
Tot din acest punct si n lungul aceluiasi
htas porneste si traseul spre Vlcelul Caprelor,
care pe o mic distant are parcurs comun cu Brul
de Mijloc.
Pentru Vlcelul Caprelor, vezi indice 26.D.
Relund descrierea, mentionm pe rnd toate
traseele alpine ce se succed n amonte pe versantul
drept al Padinei lui Cline. De la ramificatia pe
traseul Brului de Mijloc urcm pe firul
Clineului si, dup 20 m, ajungem la confluenta
cu Hornul Adnc. Scocul hornului, foarte larg,
rmne pentru multi alpinisti neobservat, el
384

terminndu-se cu o ruptur de pant nalt de circa

20 m, denumit ,,Sritoarea Hornului. Aceast
sritoare, ocolit de obicei prin dreapta (cum
urcm), constituie obstacolul initial al traseului
Hornului Adnc si calea de acces pentru traseele
Creasta Soimilor, Vlcelul Secundar al Hornului
Adnc si Creasta Prieteniei.
Pentru Hornul Adnc din Padina lui Cline,
vezi indice 26.E.
Pentru Creasta Soimilor, vezi indice 26.F.
Pentru Creasta Prieteniei, vezi indice 26.G.
Intrarea pe Vlcelul Secundar al Hornului
Adnc este situata la circa 80 m n amonte de
confluenta Hornului Adnc cu Padina lui Cline.
Ulucul lui este adncit pe stnga Hornului Adnc,
ntre dou creste nalte desprinse din Creasta
Frumoas. Sinonim: Vlcelul dintre Creste.
Escalada ia sfrsit n punctul La Amvon. Pentru
traseele de legtur vezi traseele indice 25.A si
25.B (pag. 227). Prima escalad: 8 august 1947.
Grad de dificultate: 2.A. Materiale: o coard de
40 m, 5 carabiniere, 4-5 pitoane. Traseul se
escaladeaz mai mult prin crare liber. Durata
pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii
la baza traseului: 2 ore.
De la confluenta Hornului Adnc, Clineul
nsir pe firul vaii patru saritori, dispuse la
anumite distante. Primele trei snt accesibile si le
depsim prin crare liber, pe cea de-a patra o
ocolim, urmnd htasul conturat pe malul stng,
385

care ne readuce n firul vii ceva mai sus.

Deasupra sritorii a patra si la 10 m n amonte de
buza ei (1 702 m alt.) se adnceste n perete un
horn nalt ce sfrseste la naltimea unui bru de
jnepeni. Acesta formeaz primul obstacol al
traseului denumit Muchia Arinului.
Traseul Muchia Arinului este situat n
Padina lui Cline, versantul drept, delimitat n
aval de Hornul Adnc, iar n amonte de Vlcelul
Secundar al Calineului. Traseul are pitoane
putine si directia lui trebuie urmrit atent. n
lungimile 3, 4, 5 ntlnim pasaje de traversare,
respectiv: dreapta-stnga-dreapta. Traseul ia
sfrsit n apropierea brului de intrare al traseului
Crestei Frumoase care, urmat ctre dreapta n
coborre, ne conduce n Vlcelul Secundar al
Clineului si apoi n Padina lui Cline. Prima
escalad: 15 iulie 1960. Grad de dificultate: 4.A.
Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 5-6
pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 5
lungimi de coard.
De la intrarea pe Muchia Arinului naintm
de-a lungul Clineului circa 33 m (140 m distant,
socotit din dreptul Brului de Mijloc), si ajungem
ntr-o zon cu mult grohotis (1720 m alt.). n
stnga si mai sus (pe dreapta vaii) se contureaz un
vlcel larg, precedat de o sritoare nierbat,
dispus n trepte. Aceasta constituie obstacolul de
nceput pentru patru trasee alpine: Fisurile
Centrale, Creasta Coarnele Caprei, Fisura Verde si
Creasta Frumoas din Padina lui Cline.
386

Pentru Fisurile Centrale, vezi indice 26.H.

Pentru Creasta Coarnele Caprei, vezi
indice 26.I.
Pentru Fisura Verde, vezi indice 26.J.
Pentru Creasta Frumoas din Padina lui
Cline, vezi indice 26.K.
Dincolo de ramificatia amintit, valea se
ngusteaza din nou, formnd un culoar plin cu
grohotis, ntrerupt din loc n loc de mici praguri.
La circa 30 m de ultima ramificatie (170 m de la
Brul de Mijloc) ajungem n dreptul unui scoc
pietros, adncit n coasta muntelui, pe malul drept
al Clineului, denumit Vlcelul Piticului (1750 m
alt.). Talvegul lui constituie pna la un punct
parcursul comun al traseelor Hornul Piticului si
Creasta Piticului.
Pentru Hornul Piticului, vezi indice 26.L.
Pentru Creasta Piticului, vezi indice 26.M.
Sntem n inima masivului: pereti nalti,
turnuri si creste crenelate se nalt pretutindeni, iar
noi, pierduti n imensitatea pravlisurilor albe,
naintm, admirnd decorul, ctrndu-ne peste
saritorile canionului spre saua Clineului.
Obstacolele snt dispuse la diferite distante. Ele au
nltimi variind ntre 3 si 25 m. Escalada lor o
facem prin catrare liber, folosind asperittile
terenului, de regul din roc sntoas.
Platformele acestora, acoperite uneori cu grohotis,
ne oblig la msuri de sigurant pentru
participantii aflati jos, care vor sta ntotdeauna n
locuri ferite de traiectoria pietrelor. La obstacolele
387

mai nalte ntlnim si mici pasaje surplombate.

Pentru asigurarea celor neantrenati si pentru
rucsacuri ntrebuintm frnghia.
Dup aceasta portiune lung de circa 700 m,
Clineul si pierde aspectul de canion. Firele lui
de obrsie se rsfir pe coastele muntelui n toate
directiile. Unul dintre acestea, Clineul Mic,
afluent pe dreapta, se adnceste mult ctre nordest, formnd un culoar ntre creasta principal a
masivului si una din muchiile desprinse din
Creasta Frumoas, care nsir pe linia ei vrful
final al Crestei Coarnele Caprei si Coltul Piticului.
Tot n zona de obrsie, pe stnga vii, se
nalt Peretele Muchiei dintre Timbale, cu faa
striat de numeroase fisuri verticale, ntre care
vedem conturate muchii ascutite. Unele, cu roca
sntoas, au permis ca n lungul lor s se
stabileasc trei trasee alpine; altele au aspect de
ruin, lespezile lor, rmase n suspensie, gata s se
prbuseasc la cea mai mic atingere, fiind o arm
de aprare contra alpinistilor dornici de premiere.
n lumea aceasta mpietrit poposim ndelung,
admirnd slbticia locurilor, scrutnd cu privirea
adncurile sau linia Muchiei dintre Timbale,
ornamentat de numeroase turnuri esalonate n
trepte pn la creasta principal a Pietrei Craiului.
Ultima portiune a Clineului, nierbat si cu roc
friabil, o parcurgem fr greutate pn n Saua
Clineului, unde escalada ia sfrsit. Adugm c
n zona superioar, situat ntre hornul de sub
scara de fier si confluenta cu Clineul Mic, exist
388

un htas bine conturat, pe versantul stng, care

permite drumetilor s strbat ntregul tinut,
evitnd o bun parte a sritorilor vii.
Padina lui Cline este un traseu de gradul l.B. si
se parcurge integral de la cabana Plaiul Foii pn
n Saua Clineului n 5-6 ore. Materiale: o coard
de 40 m. Traseul prezint numai pasaje de crare
liber.
Trasee de legtur din Creasta Nordic a
Pietrei Craiului spre: cabana Curmtura (traseul
8.D, de la semnalarea n text a punctului Saua
Clineului); refugiul Grind (traseul 8.A, de la
semnalarea n text a punctului Saua Clineului).
TRASEE N PERETELE RCHITEI
Peretele Rchitei se situeaz n extremitatea
nord-vestic a Muchiei Timbalului Mare,
prvlisurile lui cuprinznd zona aflat ntre
Padina lui Rie la nord-est si Padina lui Cline la
sud-vest. Limita dinspre nord-est o formeaz
Muchia Rchitei, iar cea dinspre sud-vest, Creasta
din Brul cu Flori. Pe la baza Peretelui Rchitei,
chiar prin zona lui mpdurit, trece poteca
nemarcat ce face legtura ntre Brul Ciornga
Mare (NE) si Brul de Mijloc (SV). Pe aceast
distant se afl refugiul Ciornga Mare si
adpostul n paragin Cabana Ascuns.
n Peretele Rchitei s-au stabilit urmtoarele
trasee: un traseu alpin fr nume, Muchia Rchitei,
Hornul din Brul Rchitei si Creasta din Brul cu
389

Flori. Dintre acestea, primele dou si au punctele

de intrare din artera de baza indice 25, iar
urmtoarele pe artera de baz Padina lui Cline.
26.A. Hornul din Brul Rchitei
Prima escalad: 15 iulie 1950.
Generalitti. Hornul din Brul Rchitei,
situat n imediata apropiere a refugiului Ciornga
Mare, este un traseu de dificultate medie. Linia lui,
bine conturat n Peretele Rchitei, este vizibil
nc de pe poteca de acces dinspre Plaiul Foii.
Intrarea pe traseu se fcea pn nu demult prin
Brul Rchitei. Astzi, alpinistii prefer
ascensiunea direct, care ncepe din poteca ce
conduce spre Saua Scrii de Fier n Padina lui
Caline. Intrarea pe traseu este la circa 100 m de
refugiul Ciornga Mare sau la 30 m nainte de a
ajunge la Saua Scrii de Fier. Grad de dificultate:
3.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 34 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are 4
lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3
ore. De la cabana Plaiul Foii pn la baza traseului:
2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice
26.
Descrierea traseului. Din punctul de
ramificatie al potecii spre Brul Ciornga Mare ne
abatem la dreapta spre Padina lui Caline si dup
30 m prsim poteca, urmnd catre stnga un htas
ce urc sustinut pe feele acoperite cu jnepeni si
molizi ale Peretelui Rchitei. Dupa circa 100 m de
mers, pdurea se mai rreste. Obstacolele usor
390

nierbate au forma unor sritori cu fisuri deschise

si praguri largi. Din loc n ioc se vd mici plcuri
de jnepeni sau molidis. Ctrndu-ne n lungul
obstcolelor mai sus mentionate, naintm ctre
linia de molizi nalti, crescuti pe Brul Rchitei,
folosind pentru asigurare pitoanele fixate n
punctele mai dificile. Pasajele din zona inferioar
a hornului snt parcurse de catre alpinistii bine
antrenati prin catrare liber.
Ajunsi pe Brul Rchitei, identificm cu
usurint deschiderea larg a Hornului din Brul
Rchitei, de unde ncepem escalada propriu-zis.
Prima l.c. ncepe cu un pasaj surplombat pentru
depsirea cruia folosim pitonul dispus la circa 2
m de punctul de plecare. Prin interiorul hornului,
ospitalier la nceput, ne catrm, trecnd frnghia
prin putinele pitoane existente pn la platforma
nierbat, unde ne regrupm. A doua l.c. reprezint
pasajul cel mai greu al traseului. Deasupra noastr,
hornul se contureaza perfect, apropiindu-si peretii
verticali ntr-att, nct escalada prin ramonaj o
executm n cele mai bune conditii. Portiunea
superioar a obstacolului ne oblig sa iesim mult
n afar, ceea ce impune o atentie deosebit pentru
capul de coard, mai ales c peretii hornului snt
uneori umezi. Dup regrupare relum escalada n
cea de-a treia l.c. Hornul, mai putin nclinat si cu
obstacole dispuse n trepte, l depsim relativ usor
n comparatie cu obstacolul precedent. Regruparea
o executm pe un turn de piatr care marcheaz
sfrsitul hornului. n a patra l.c. coborm de pe
391

turn, depsindu-i strunga si continum escalada

prin crare liber pe faa unui perete cu prize
bune. Un punct mai dificil ne oblig s folosim un
piton de asigurare, singurul pe toat ntinderea
acestei l.c. n portiunea final, traseul urmeaz
Muchia Timbalului Mare, marginit n stnga de
Vlcelul cu Smirdar, iar n dreapta de Hornul
Adnc. Peisajul nconjurtor si mai ales regiunea
Clineului rspltesc din plin efortul depus pentru
escalada acestui traseu. Captul de sus al crestei,
pe care naintam, ia sfrsit n zona nverzit si
acoperita cu jnepeni, denumit La Amvon.
Trasee de legtur din punctul ,,La Amvon
spre: refugiul Ciornga Mare n aval, vezi indice
25.B; Creasta Nordic n amonte, vezi indice
25.A.
26.B. Creasta din Brul cu Flori
Prima escalad: 15 august 1961.
Generalitti. Brul Rchitei ncepe din
Vlcelul cu Fereastr si se termin ctre sud-vest,
n Hornul Adnc. Pe parcurs se desprind din el
cteva prispe nverzite, ajungite n perete pe
distante mici. Una dintre acestea, desprins din
dreptul Hornului din Brul Rchitei ctre Cline si
care nu masoar mai mult de 80 m, constituie
calea de acces spre punctul de intrare pe traseul
Crestei din Brul cu Flori. Linia de cumpn a
crestei este o ramur a Muchiei Timbalului Mare
desprinsa din portiunea superioar a jgheabului
format de Hornul din Brul Rchitei. Portiunea
392

final, comun cu a Hornului din Brul Rchitei,

sfrseste n punctul La Amvon, unde ntlnim
traseele indice 25.A si 25.B, pe care le folosim
dup preferint pentru legatur.
Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 15 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 5 lungimi de coard.
Pentru ctrtorii neantrenati, traseul are pitoane
suplimentare. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De
la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore.
Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26.
TRASEE IN PADINA LUI CLINE VERSANTUL STNG
26.C. Brul de Mijloc
(portiunea dintre Padina lui Cline si
traseul pe ,,La Lanturi)
Generalitti. Versantii nord-vestic si vestic
ai Pietrei Craiului snt ncinsi de o succesiune de
bruri, ncepnd din Padina nchisa ctre sud pn
n Valea Urzicii, purtnd diferite denumiri: Brul
Caprelor, Brul Ciornga Mare, Brul Rchitei,
Brul de Mijloc si Brul Rosu. Drumetii ncercati si
alpinistii le parcurg urmnd htasul de capre bine
conturat, trecnd dintr-o vale n alta, admirnd
frumusetea muntelui, minunndu-se de formele att
de variat modelate n calcarele albe stralucitoare.
Lipsa unui marcaj si micile pasaje de crare
ntlnite din loc n loc ne-au obligat ca traseele din
lungul brurilor sa le descriem la capitolul
393

,,Alpinism, ele fiind de fapt treapta intermediar

ctre aceasta disciplin.
Brul de Mijloc ncepe din Padina lui
Caline, strbate cea mai frumoas parte a
versantului nord-vestic, intersectnd la 1890 m
altitudine traseul turistic pe La Lanturi, si
continu pe sub seninri, ncingnd si versantul
vestic pn sub Peretele Central, n zona Marelui
Grohoris. Din acest loc, el continu, dar se
numeste Brul Rosu. Lungimea Brului de Mijloc,
orientarea uneori greoaie din cauza numeroaselor
htase de capre conturate prin jnepenisuri si lipsa
unor cabane apropiate unde s se poata nnopta la
napoiere ne-au determinat s mprtim traseul n
doua prti, descrierea lor fiind redat la arterele de
baz respective si n sensurile de mers obisnuite.
Portiunea ce ncinge versantul nord-vestic am
descris-o ntre punctele Padina lui Caline - valea
superioar a Spirlei, traseul turistic La Lanturi.
Adugm ca, excursia pe Brul de Mijloc
(portiunea de pe versantul nord-vestic) poate fi
ntreprins si fragmentat, pe itinerare ntocmite n
circuit. n acest scop putem folosi poteca
nemarcat de la cabana Plaiul Foii prin Poiana
Cotofenei (artera de baz indice 27), care ne d
posibilitatea, prin intermediul Brului de jos,
extrema stng sau extrema dreapt, s ne
ntocmim itinerarul dorit: spre stnga n Padina lui
Cline - Saua Scrii de Fier - cabana Plaiul Foii;
spre dreapta strbatem locuri de o rar slbticie,
brzdate de firele vilor Vldusca si Spirlea
394

Superioar pn La Lanturi, cu posibilitti de

coborre la cabana Plaiul Foii. Traseul Brului de
Mijloc este marcat cu semnul cruce verde care
apare rar.
Grad de dificultate: 2.A. Materiale: o coarda
de 30 m, necesar turistilor mai putin antrenati si
numai pentru portiunea valea Vldusca - traseul pe
La Lanturi. Durata pentru 5 echipieri, pe
ntregul traseu: 4-5 ore. De la cabana Plaiul Foii
pn n Padina lui Cline: 2 ore.
Pentru intrarea pe traseu prin Padina lui
Cline, vezi artera indice 26.
Pentru intrarea prin Poiana Cotofenei, vexi
artera indice 27.
Descrierea traseului. Din Padina lui
Cline, unde am ajuns, coborm scara de fier si
hornul final, ne abatem imediat la dreapta,
strbtnd vegetatia de pe coastele muntelui.
Poteca, bine conturata, coboar o mic portiune si
apoi urc sustinut pn ntr-o sa punctat de
jnepeni si molizi nalti (1 700 m). Din sa, htasul
coboar pe o pant foarte nclinat, ajungnd n
jgheabul ngust si bolovnos. De aici, ctre stnga
(n amonte), se desprinde poteca spre Vlcelul
Caprelor.
Pentru Vlcelul Caprelor, vezi indice 26.D.
Continund naintarea de-a coasta, ntlrtim
dup circa 35 m Vlcelul Caprelor, blocat n
amonte de o sritoare. n dreptul lui, Brul de
Mijloc formeaza o denivelare si comport pentru
continuarea traseului un urcus n diagonal de 20
395

m prin grohotisul vlcelului. Abtndu-ne apoi la

dreapta, depsim un mic contrafort (umr de
piatr) si, condusi de htas, strbatem pe o distant
mai lung desisul unei pduri de jnepeni,
traversnd si scocul usor nierbat al unei viroage.
Curnd coborm ntr-un loc cu perspectiv
mai larg. Ctre dreapta, n vale, peste negrul
pdurii, vedem unda argintie a Brsei Mari, tivit
pe maluri de arinisuri cu umbr deas. Urmarind
cu privirea albia rulul n sus, vedem n deprtri
culmile primilor mesageri ai Fgrasului: Lerescu,
Comisul, Berivoiul Mare. La stnga lor, nalt si
grav, se contureaz Ppusa. Strecurndu-ne la vale,
pe sub peretii boltiti n stnga noastr, cercetam
locurile anticipnd htasul brului care de regul
ocoleste obstacolele. Dup o vreme ntlnim o
sritoare de 3 m si o coam de piatr, de pe care
coborm n grohotisul ngrmdit pe scocul unui
vlcel mai larg (1687 m). Chiar pe firul lui se
desprinde ctre dreapta, n coborre, poteca spre
Brul de jos, indice 27.B, itinerar circulat mai mult
de drumetii rtciti, veniti dinspre Valea Podurilor
n cutarea Brului de Mijloc. Noi, condusi de
htas, neglijm traseul variant si urcm pe firul
cu grohotis circa 35 m diferent de nivel; apoi ne
orientm ctre dreapta spre cteva tufe de jnepeni.
Depsind bariera acestora si o zon bolovnoas,
ajungem pe linia de cumpn a Muchiei dintre
Timbale. n stnga (amonte), muchia ne
nftiteaz, pe un turn, forma unui cap mare.
Continund parcursul, trecem cnd pe sub pereti
396

nalti, cnd prin desisul pdurii de rsinoase,

depsind mici denivelri produse de cteva creste
desprinse din coasta muntelui ctre nord-vest.
Ultima portiune, nierbat, sfrseste n ulucul
adnc al Vii Podurilor care,
urmat n
amonte, ne conduce pe Creasta Nordic a Pietrei
Craiului.
Pentru Valea Podurilor, vezi indice 27.C.
Dac ntrerupem excursia din lungul Brului de
Mijloc, n Valea Podurilor putem ajunge la
cabana Plaiul Foii n or. n acest scop
coborm pe Valea Podurilor pn ntlnim htasul
de pe Brul de jos (circa 100 m). Apoi ne orientm
la stnga si urcm pe traseul Brului de jos,
desfsurat pe versantuI stng al vii. Intervalul ia
sfrsit pe o creast acoperit cu jnepeni. Orientati
jumtate la dreapta si n coborre, parcurgem o
distant de circa 100 m, ajungnd ntr-un punct
din care ncepe un semn discret cu band rosie
orizontal, dispus foarte rar pe copacii crescuti pe
pantele nclinate din dreapta noastr. Cobornd
serpentinele potecii bine conturate, ajungem dup
circa 20 minute n dreptul unei borne silvice, unde
marcajul mentionat ia sfrsit. Pe born se vd
initialele B.M. Desi pdurea rmne slbatic,
orientarea n continuare este mai usoar, poteca
fiind mai bine conturat. Cteva semne si cu band
rosie vertical ne arat directia pna n poiana
Cotofenei. Din captul de jos al poienii continum
coborrea pe firul Vii Podurilor pn la punctul
ei de confluent care este n faa cabanei Plaiul
397

Foii.
Din firul Vii Podurilor vedem pe versantul
stng al vii Creasta Coltilor Gemeni, cu turnurile
ei albe, ntrerupte de strungi mici, adevrate
portite de trecere dintr-o vale n alta, folosite de
ciopoarele de capre negre si de turistii cunosctori
ai masivului. Din noianul de vrfuri ridicate aici, n
mprtia peretilor verticali, Coltii Gemeni snt cei
mai aspectuosi. Alpinistii clubului Dinamo si-au
legat numele de aceast zon, stabilind cteva
trasee alpine de o rar frumusete. Relund traseul,
urcm sustinut pe versantul stng al Vii Podurilor
pn n trectoarea Termopile, mica portit de
trecere din Valea Podurilor pe Brul de Mijloc.
Imediat n dreapta trectorii se desprinde n
coborre un hatas care face legtura cu Brul de
jos spre Poiana Cotofenei - cabana Plaiul Foii.
Prin locuri de o rar slbticie urmrim
htasul Brului de Mijloc ctre stnga, depsind
mici diferente de nivel, apropiindu-ne sau
deprtndu-ne de pereti. Dup 180 m intrm n
bazinul vii Vldusca, unde ntlnim unul din firele
ei de obrsie, denumit Vlcelul Coltilor Gemeni.
Ceva mai jos traversam alt vlcel cu nftisare
asemntoare, dincolo de care urcm si apoi
coborm n valea Ciorngutei sau Ciornga Mica.
Pentru a continua traseul, urcm pe grohotisurile
de pe firul Ciorngutei 80 m, pn sub Sritoarea
cu Bolovan, care nchide firul n. amonte. Pe
dreapta vii mentionate putem privi, naltat
deasupra noastr, Coltul Mare, turn strbtut pe
398

vertical de traseul Sngele Voinicului. De sub

,,Sritoarea cu Bolovan ne orientm la dreapta,
naintnd de-a coasta circa 40 m, apoi coborm o
distant de 20 m, traversm un umr de piatr si
ptrundem ntr-o zona mai deschisa a vii
Vldusca, care-si are firele de obrsie rzletite n
evantai pn sub linia Crestei Nordice a Pietrei
Craiului.
Fr s fie prea greu, traversm de-a coasta
pe sub pereti, si dupa circa 150 m, socotiti de la
umrul de piatr, ntlnim, venind din dreapta n
urcus pe un vlcel, htasul care face legtura ntre
Brul de Jos, extrema dreapt (indice 27.A), si
Brul de Mijloc.
Pe acest traseu putem cobor la cabana
Plaiul Foii n l or, urmnd semnele band rosie
dispuse rar n lungul vlcelului pn n Brul de
Jos, extrema dreapt. Ajunsi aici ne orientm
ctre dreapta, depsind cteva denivelri si
intersectnd si un vlcel cu grohotis; urcm apoi o
panta nclinat, dup care, abtndu-ne mereu
ctre dreapta, ajungem n punctul din care
ncepem s coborm. Pe o pant foarte nclinat
urmm serpentinele conturate prin pdure si
ajungem dup circa 20 minute n dreptul unei
borne silvice pe care identificm initialele Brului
de Mijloc: B.M. Din acest loc, poteca tot mai
pronuntat ne conduce n Poiana Cotofenei.Din
captul de jos al poienii, coborm pe firul Vii
Podurilor si n circa 30 minute ajungem la
confluenta cu Brsa Mare, chiar n faa cabanei
399

Plaiul Foii.
Condusi n lungul brului de hatas si de
marcajul cruce verde, intersectam la mic distant
un nou vlcel. Din acest loc urcm sustinut catre o
coam nierbat si presarat cu molizi, jnepeni si
rododendroni, unde decorul se schimb. n urm
au rmas peretii si turnurile ridicate pretutindeni,
n fa apar creste ascutite dispuse n numeroase
planuri.
Urmeaz o portiune mai deschis, brzdat
de afluentii vii Vldusca. Albiile lor pline cu
grohotis, dar mai ales depsirea crestelor ce le
despart, prezint uneori pasaje de crare
elementar. Cel mai nalt obstacol ntlnit este de
circa 20 m. Escalada lui sfrseste pe un promontoriu. n continuare, htasul brului ne
conduce ctre stnga, urmnd pe o mic distant
promontoriul. Apoi coboar, ncingnd de-a coasta
un amfiteatru si n final urc, lsnd deasupra si
foarte aproape grota La Ulcior. (n interiorul
grotei, drumetii nsetati gsesc ap bun de but.)
Curnd ajungem ntr-o sa, din care, semnalat si de
o sageat, se desprinde catre dreapta poteca
marcat cu cruce rosie, care conduce pe traseul
Anghelide la cabana Plaiul Foii (vezi textul descris
n sens invers la traseul l.B). De la ramificatia pe
traseul Anghelide, hatasul Brului de Mijloc
strbate o zon mai arid. El traverseaz cinci
umeri de piatr ridicati ntre patru vlcele si ajunge
n faa marelui bazin de obrsie al Spirlei
Superioare (1945 m alt.). Din acest loc vedem n
400

stnga sus conturul Caldrii Ocolite, sprijinit de

contrafortul Coltilor Ri. ncingnd zona de sub
Cldarea Ocolit, htasul brului traverseaz firele
de obrsie ale Spirlei si muchiile care le despart,
sfrsind la 1890 m altitudine, ntr-un punct pe unde
trece traseul ,,La Lanturi, marcat cu band rosie.
Trasee de legatur spre: cabana Plaiul Foii
(traseul l.B); Piscul Baciului (traseul l.A).
TRASEE IN VLCELUL CAPRELOR
La sud-vest de muchia care formeaz linia
de cumpn a Clineului, n zona de nceput a
Brului de Mijloc, se adncesc pe faa muntelui o
serie de vlcele, ntre care si Vlcelul Caprelor. El
si are obrsia sub Muchia dintre Timbale, iar
confluenta cu Calineul undeva prin jnepe-nisurile
revrsate sub Brul de Mijloc. Firul vlcelului este
circulat de turisti si alpinisti, fie pentru excursii,
fie pentru a ajunge la baza traseelor alpine stabilite
pe versantele lui sau pe turnul de piatr ce-i
strjuieste malul drept, denumit Degetul lui
Cline. Din Vlcelul Caprelor ncep mai multe
trasee alpine de dificultate medie. Dintre traseele
prevzute cu pitoane, mentionm cele patru trasee
de pe Degetul lui Cline, precum si Traseul cu
Narcise.
26.D. Vlcelul Caprelor
Generalitti. Vlcelul Caprelor este cel mai
usor traseu alpin din zona Clineului. Grad de
401

dificultate: 1.A. Nu snt necesare materiale

tehnice. Durata pentru 3 echipieri: 1 or. De la
cabana Plaiul Foii pn n Padina lui Cline: 2 ore.
Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 26.
Descrierea traseului. Din firul Padinei lui
Cline ne orientm la dreapta prin vegetatia
crescut pe coasta muntelui, urmnd htasul de
capre ce urc n lungul Brului de Mijloc, pn pe
muchia mpdurit ce delimiteaz Clineul ctre
sud-vest. n continuare coborm o pant puternic
nclinat, ajungnd n albia bolovnoas a unui
vlcel. Din acest loc prsim htasul Brului de
Mijloc si, orientndu-ne ctre stnga, urcm prin
crare liber obstacolele unei sritori dispuse n
lungul vlcelului mentionat. Deasupra sritorii mai
naintm circa 40 m prin grohotis, dup care,
condusi de potec, prsim vlcelul, traversnd
ctre dreapta, peste o mic muchie, n Vlcelul
Caprelor.
Peisajul ce ni se ofer n continuare este
impresionant: pretutindeni vedem tancuri si creste
cu roca alb, iar printre ele viroage nverzite,
punctate cu plcuri de jnepeni. Cu acest decor n
fa urcm pe Vlcelul Caprelor si dup circa 30 m
ajungem n dreptul unei grote adncit pe versantul
drept, sub Degetul lui Cline.
Cele 4 trasee alpine stabilite pe versantele
estic si vestic ale Degetului iui Cline au ridicat
valoarea regiunii. Din pcate, ele nu se
ncadreaz n normele de clasificare a traseelor
alpine,
neavnd
diferenta
de
nivel
402

corespunzatoare. Au rmas totusi trasee ndrgite

de alpinisti si snt escaladate frecvent. Grad de
dificultate: un traseu are pasaje de gr. 5, iar trei
trasee pasaje de gr. 3. A. Materiale: 2 corzi de 40
m, 10 carabiniere, 2 pitoane, scrite. Traseele
snt pitonate si au
circa 50 m nltime. Intrarea pe traseul estic se
face din Strunga Degetului, iar pe cel vestic din
Vlcelul Caprelor. Coborrea de pe vrf o
executm pe versantul estic, prin intermediul unui
rapel. Durata pentru 3 echipieri: 1-2 ore.
Din strunga Degetului lui Cline, aflata pe
dreapta Vlcelului Caprelor, se ridic o muchie
nalt care a primit numele de Traseul cu Narcise.
Primele pitoane se vd bine chiar din strung.
Pentru Traseul cu Narcise, vezi indice 26. 0.
Din dreptul Degetului lui Cline, Vlcelul
Caprelor se ngusteaz muIt. Cteva sritori cu
roca friabil le depsim prin crare, acordnd
mult atentie pietrelor care pot provoca accidente
coechipierilor. Escalada vlcelului ia sfrsit pe
Muchia dintre Timbale, care formeaz cumpana
dintre firele adncite pe faa muntelui ntre Padina
lui Cline si Valea Podurilor. Coborrea o
efectum pe acelasi traseu. Drumetii cu experient
pot cobor pe unul din htasele de capre orientate
ctre nord-est. Parcursul nu este dificil; el
traverseaz o serie de viroage, trece prin jepenisuri
dese sau coboar pe pante nclinate, dar nu
periculoase, sfrsind n Padina lui Cline, la cteva
sute de metri distant nainte de nceputul Brului
403

de Mijloc.
26.0. Traseul cu Narcise
Prima escalad: 10 iulie 1971.
Generalitti. faa care formeaz n
ansamblu versantul drept al Vlcelului Caprelor
prezinta n dreptul Degetului lui Cline cea mai
mare nltime (aproape 120 m diferent de nivel).
Obstacolele nsirate pe aceasta snt deosebit de
variate, ceea ce ne ndreptteste s apreciem ca
traseul este frumos. n portiunea final, pe ultimele
lungimi de coard, traseul si pierde din duritate, el
urmnd linia unei creste nalte. Grad de dificultate:
4.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 45 pitoane, scrite. Traseul este pitonat si poate fi
parcurs de 3 echipieri n 2-3 ore. De la cabana
Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore.
Descrierea traseului. Escalada ncepe
dintr-un punct situat la circa 10 m n aval de
Strunga Degetului lui Cline. Fisura ntlnita
initial este cimentat, ceea ce a determinat fixarea
pitoanelor la distante mari. Uup acest pasaj se
contureaz n perete o muchie de mici proportii, n
jurul careia naintm pn la consumarea complet
a celor 40 m de coard.
Relund escalada dup regrupare, n a doua
l.c., ne orientm usor n diagonal ctre stnga,
depasind dou pasaje proeminente, prin traversari
succesive spre stnga. Ajunsi la baza unui horn cu
roc friabil, ne regrupm dup 30 m de la plecare.
Printr-un ocol scurt, lsm deschiderea hornului n
404

stnga. Paralel cu el prindem apoi o coam de

piatr pe care o escaladm, ajutati de pitoane pn
n punctul unde aceasta dispare, peretele rmnnd
n continuare neted. Foarte dificil, aceast fa ne
supune unui efort sustinut, att prin obstacolele pe
care le opune, ct si prin lipsa fisurilor, obligndune indirect sa ne catrm liber pe distante mari.
Regruparea o facem pe muchia care formeaz
cumpna ctre est a Vlcelului Caprelor. Ultimele
cinci l.c. prezint numeroase obstacole de gradele
4.A, 3.B, pe care le depsim folosind cteva
pitoane pentru asigurare. Unele pasaje, deosebit de
frumoase, prezint prize bune si n felul acesta
suficiente conditii pentru o crare liber pe
distante mari.
Traseul ia sfrsit pe un colt singuratic, sub
care coborm (2 m) liber pn la pitonul de rapel
fixat acolo. Executnd rapelul, ajungem ntr-un
punct de unde ne putem continua coborrea liber,
ajungnd n Vlcelul Caprelor, la baza traseului
nostru.
TRASEE IN PADINA LUI CLINE VERSANTUL DREPT
Pe o diferent de nivel de 500 m, situat ntre
Clineul Mic si nceputurile Brului de Mijloc
(hornul de sub Scara de Fier), versantul drept al
Clineului - portiunea superioar - prezint o
succesiune de trepte si turnuri desprtite de vi
adnci care au atras atentia alpinistilor nca de la
405

primele cercetri ale regiunii. Datorit avntului

tineresc al ctrtorilor si conditiilor create,
regiunea a fost luat cu asalt, stabilindu-se un
impresionant numr de trasee alpine care satisfac
chiar si pe ctrtorii exigenti. Pe versantul drept
al Clineului snt stabilite un numr mult mai
mare de trasee alpine. Dintre acestea, noi le-am
ales pe urmtoarele: Hornul Adnc, Creasta
Soimilor, Vlcelul Secundar al Hornului Adnc,
Creasta Prieteniei, Muchia Arinului, Fisurile
Centrale, Creasta Coarnele Caprei, Fisura Verde,
Creasta Frumoas, Hornul Piticului, Creasta
Piticului.
26.E.
Hornul Adnc din Padina lui
Cline
Prima escalad: 15 septembrie 1947.
Generalitti. Gura Hornului Adnc se afl
la circa 20 m de ultimul horn prin care am cobort
n firul Calineului, venind din Saua Scrii de Fier.
Obrsia Hornului Adnc este situat n apropierea
punctului La Amvon, unde Muchia Timbalului
Mare las o ramur viguroas ctre nord-vest,
denumit Creasta Frumoas. Pe dreapta, Hornul
Adnc este mrginit de peretele ce debuteaz din
Muchia Timbalului Mare si a prelungirii ei,
Creasta din Brul cu Flori, iar pe stnga de peretele
desprins din Creasta Frumoas, prelungit cu cel al
Crestei Prieteniei pn n Vlcelul Secundar al
Hornului Adnc. De la acest vlcel si pn n
punctul de confluent, versantul Hornului Adnc l
406

formeaz peretele Crestei Soimilor. Grad de

dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20
carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul cste
pitonat n portiunile greu accesibile. Unele pasaje
se parcurg prin crare liber. Durata pentru 3
echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza
traseului: 2 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi
artera indice 26.
Descrierea traseului. Din Padina lui
Cline urcm sritoarea de la intrare fie direct, fie
ocolind-o prin dreapta. Intrai pe firul hornului,
care iniial are aspectul unui vlcel, depim pe
rnd intrrile pe traseele Creasta oimilor, Vlcelul
Secundar al Hornului Adnc i Creasta Prieteniei.
O grot mare, denumit ,,Grota din Brul
Rchitei", marcheaz locul unde, pe dreapta vii,
ncepe Brul Rchitei. Dincolo de acesta, locurile
devin slbatice i pereii se apropie mult. O
sritoare umed i ntunecoas ne blocheaza
naintarea, obligndu-ne la o escalad complicat.
Folosind pitoanele dispuse n dreapta sritorii,
naintm atent n diagonala ctre stnga pn n
firul hornului. De aici nainte, pe o mare distan,
obstacolele nu mai snt att de dificile. Ultima
poriune a traseului prezint o fa nclinat,
cu prize suficiente, care formeaz legtura
dintre Creasta Prieteniei, aflat n dreapta
noastr, i Muchia imbalului Mare, situat n
stnga. De pe culmea uor nierbat i punctat de
plcuri cu jnepeni, coborm n punctul La
Amvon", unde escalada ia sfrit.
407

Trasee de legtur din punctul La Amvon"

spre: Brul de Sus (indice 25.C); refugiul
Ciornga Mare prin Vlcelul cu Fereastr (indice
25.B); Creasta Nordic pe traseul Vlcelul cu
Fereastr n amonte (indice 25.A).
26. F. Creasta Soimilor
Prima escalad: 8 septembrie 1960.
Generalitati. Creasta Soimilor este numele
dat cle autorii premierei crestei dintre Vlcelul
Secundar al Hornului Adnc din Cline si un
jgheab mai putin individualizat, adncit n
versantuI drept al Padinei lui Cline. Privit din
firul Clineului, muchia prezinta pe parcurs cteva
tancuri ce par usor nclinate spre Hornul Adnc.
Lng cel mai din fa si la stnga se evidentiaz
Creasta Prieteniei, punctat la nceput de un tanc
asemntor. Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2
corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite.
Traseul are 6 lungimi de coard, este pitonat rar si
comport pentru refacere pitoane suplimentare.
Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la cabana
Plaiul Foii pn la baza traseului: 2 ore. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 26.
Descrierea traseului. Dup ce am parcurs
cei 20 m pe firul Clinctului, ne abatem la stnga
si, prin ctarare libera, depsim ,,Sritoarea
Hornului", deasupra creia ajungem n deschiderea
larg a Hornului Adnc. n dreapta (stnga vii) se
nalt Creasta Soimilor. Pentru a ajunge la baza
acesteia urcm nc 50 m pe firul hornului,
408

depsind trei sritori mici si apoi ne abatem ctre

dreapta pn la un plc de jnepeni (1695 m alt.),
unde ncepe escalada propriu-zisa. Prima l.c. se
desfsoar ctiva metri pe muchie, dup care
pitoanele snt fixate n lungul unei fisuri n diedru.
Obstacolul, puternic nclinat, l depsim folosind
scritele. Regruparea o executam pe brna ntlnit
la circa 40 m de la plecare. n a doua l.c. ntlnim
chiar de la nceput un obstacol vertical, nalt. de 10
m, dup care nu mai putem nainta. Printr-o
traversare ctre stnga reusim s prindem o fisur
conturata pe o fa cu prize bune. Crarea n
lungul acesteia ia sfrsit dup 30 m. Pe ntinderea
aceluiasi perete mai naintm n cea dc-a treia l.c.
nc 20 m. Apoi trecem ctre stnga si, pe linia
unei muchii marcate de trei tancuri, ne ctram
pn pe vrful primului tanc, unde ne regrupm.
Linia crestei, mai putin nclinat, ne permite sa
naintm n a patra l.c., depsind fr dificultate si
cel de-al doilea tanc. Regruparea o executm pe o
platforma comod, situata la baza ultirmiliii tanc.
Penultima l.c. este foarte dificil. Obstaco1u1
ntInit pe faa ce precede vrful celui de al treilea
tanc este splat si necesita folosirea pitoanelor
suplimentare. Lucrul la scrite si dificultatea
pasajului situat aproape de iesire ne permit s
apreciem ca aceasta lungime constituie punctul cel
mai dificil al traseului. Ultima l.c. urmeaz muchia
pn pe vrful situat deasupra strungii Crestei
Frumoase. Coborrea o efectum n strunga printrun mic rapel dirijat catre dreapta, fiind orientati cu
409

faa n directia de urcare. Ajunsi pe un bru ngust,

ne regrupm. n continuare, naintm n lungul
brului devenit usor ascendent si, la captul de sus,
trecem prntr-un loc ngustat de o lespede mare.
Dincolo de aceasta, brul se continu, devenind
descendent pn n Vlcelul Secundar al
Clineului. Cobornd pe firul acestuia ctre
dreapta, depsim o sritoare surplombat,
cobornd pe o fisur deschis, situat n dreapta,
dup care, prin grohotis, ajungem n Padina lui
Caline.
26.G. Creasta Prieteniei
Prima escalad: 28 august 1960.
Generalitti. Creasta Prieteniei este o
ramur a Crestei Frumoase, pinten viguros ajungit
din Muchia Timbalului Mare. Creasta Prieteniei se
nalt ntre Hornul Adnc si Vlcelul Secundar al
Hornului Adnc, nsirnd pe linia ei de cumpna o
serie de tancuri care n majoritate se escaladeaz
direct. Grad de dificultate: 5.A. Materiale 2 corzi
de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite.
Traseul are 9 lungimi de coard si este pitonat.
Durata pentru 3 echipieri: 3-4 ore. De la cabana
Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 26.
Descrierea traseului. Din punctul de
ramificatie, semnalat n ar-tera de baz, ne abatem
la stnga, urcnd obstacolul initial al Hornului
Adnc. Dincolo de acesta ne continuam naintarea,
ctrndu-ne n lungul versantului drept al
410

hornului, evitnd cele cteva saritori dispuse pe

firul vii. Dup 60 m de mers astfel, ajungem la
Grota din Brul Rchitei, cavitate de mici
dimensiuni, situat la captul Brului Rchitei si la
ctiva metri deasupra talvegului de scurgere al
Hornului Adnc. Inainte de a cpbor n firul
hornului, identificm pe malul opus primele
obstacole ale Crestei Prieteniei, a carei linie se
contureaz perfect, fiind delimitata n dreapta
noastra de ulucul Vlcelului Secundar al Hornului
Adnc. Odata orientati, coborm n baza peretelui
si, dupa ce ne legam cu frnghiile, ncepem
crarea fra pitoane, pe verticala unei fee cu
prize bune ce sfrseste dupa 30 m, pe platforma de
regrupare. n a doua l.c. depsim, asigurati n
pitoane si folosind scritele, o serie de obstacole
proeminente, nsirate pe linia crestei, care devine
foarte ngust. Regruparea o facem dup circa 30
m, sub un perete surplombat, pe o platform
nclinat usor spre afar. Fr s piarda din
duritate, parcursul celei de-a treia l.c. prezint ntre
altele un obstacol surplombat pe care-1 evitm
printr-o traversare la stnga si apoi la dreapta.
Regruparea o executm deasupra proeminentei,
mai sus de profilul caracteristic al blocului de
stnca, situat pe creast, vizibil nc din Padina lui
Cline. Din punctul de regrupare vedem n faa
noastr, pe o bun distant, linia ascutit a crestei,
prezentnd o serie de trepte si tancuri
spectacuIoase. Cea de-a patra l.c., mai putin dur,
o desfsurm escaladnd initial faa unui perete,
411

dup care, ctrndu-ne liber, depsim fr

dificultate cteva tancuri de mic nltime.
n final, nainte de regrupare, ntlnim un
perete de circa 6 m, pe care-1 depsim, folosind
pentru asigurare cele dou pitoane dispuse pe
traseu. Continund escalada, n a cincea l.c. ne
bucurm de frumusetea pasajelor de crare
ntlnite, tinnd seam de golul de sub noi si de
problemele de echilibru puse de ngustimea
crestei. Fotografiem si admirm un pasaj acoperit
cu licheni de culoare ruginie, care contrasteaz cu
seninrile albe ale traseului. n a sasea l.c. urmam
creasta presrata de o variat gam de obstacole
(turnuri mici, fee cu prize finc etc.), a cror
depsire ne oblig la felurite metode de escalada.
Dup regrupare relum escalada n a saptea l.c., pe
al carei parcurs ntlnim dou tancuri nalte. Pe
primul l ocolim, iar pe cei de-al doilca l
escaladm frontal. Regruparea are loc dup 40 m,
pe o platforma larg. Lungimile a opta si a noua de
coard le desfsurm urcnd mai mult liber pe
peretele final ce se leag cu Creasta Frumoas.
Escalada ia sfrsit nu departe de punctul La
Amvon".
Traseele de legtur snt redate la indice 26 l.
26.H- Fisurile Centrale
Prima escalada: 28 octombrie 1958.
Generalitati. Fisurile Centrale din Cline
este denumirea traseului alpin stabilit pe verticala
Peretelui Inferior si a Peretelui Superior ce
412

mrginesc pe dreapta Vlcelul Secundar din

Cline. Peretii citati mai sus snt desprtiti de un
bru lat. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2
corzi de 40 m, 20 carabiniere, 5-6 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 9 lungimi de coard.
Durata pentru 3 echipieri: 4 ore. De la cabana
Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 26.
Descrierea traseului. Din Padina lui
Cline (1 720 m alt.) ne orientm la stnga,
escaladnd sritoarea dispus n trepte, aflata la
intrarea pe Vlcelul Secundar al Clineului. Dup
30 m ne orientam din nou ctre stnga, urmnd un
bru care sfrseste la baza Peretelui Inferior, pe
verticala cruia snt fixate pitoane.Escalada primei
l.c. ncepe cu o fisur n diedru, care mai sus se
adnceste, formnd un horn ngust. Remarcm n
portiunea superioar a primei l.c. un mic pasaj
surplombat, pe care-1 depsim cu ajutorul a trei
pitoane. Regruparea se face pe o brn nierbat.
Orientndu-ne ctre dreapta, n a doua l.c. naintm
si apoi prsim dup o scurt distant brna pe care
ne-am regrupat, urcnd frontal, cu ajutorul a patru
pitoane, la nivelul altei brne. Far s ne regrupum,
continum escalada pe feele nierbate, pn n
dreptul unui molid crescut n perete, unde
executm regruparea. n a treia l.c. ne deplasm la
nceput 6 m pe o brna, apoi urcam pe verticala
unei fisuri, folosind pentru asigurare pitonul fixat
pe traseu. Dincolo de acest obstacol, ntlnim o
succesiune de trepte nierbate, dirijate oblic ctre
413

dreapta, pn la nivelul brului ce ncinge pe la

baz Peretele Superior.
Continuarea celei de-a doua portiuni a traseului
ncepe n dreptul unor blocuri de piatr alb,
nltate din covorul de verdeat ce caracterizeaz
zona nconjuratoare. A patra l.c. o ntindem n
lungul unor fisuri discontinue, punctate cu mici
perne de iarb, alunecoase si instabile. Obstacolele
expuse si nclinarea peretelui comport, n afara
piroanelor existente, si pitoane suplimentare.
Regruparea, marcat cu dou pitoane de asigurare,
o ntlnim la circa 36 m de la plecare. Prin
varietatea obstacolelor si a manevrelor de coarda
foarte complicate, cea de a cincea l.c. cere
liderului o atentie mare n naintare. De pe
platforma de regruparc a celei de-a patra l.c.
ncepem escalada pe verticala unor obstacole
asemnatoare lungimii precedente. Pentru a trece
de la o fisura la alta, executm la mici intervale
doua traversari: prima ctre stnga, urmtoarea
catre dreapta. n portiunea superioar ntlnim o
surplomb urmat de o crare liber, foarte
delicat. Regruparea o executm dup 36 m la
piton". n lungul celei de-a sasea l.c. ntlnim cele
mai dificile pasaje de pe ntregul traseu.
Ctrndu-ne cu mult atentie pe faa peretelui,
folosim pentru asigurare pitoanele fixate slab pe
verticala unei fisuri cimentate. La captul de sus al
acestui obstacol trecem prin crare n ,,bavarez"
ctre dreapta, pe sub tavanul unei surplombe.
Dup ce am luat toate msurile de sigurant,
414

continum, depsind n final si surplomba,

regrupndu-ne ceva mai sus pe o mic creast.
Relund escalada n a saptea l.c. coborm initial 3
m, asigurati cu frnghia, dup care naintm pe
deschiderea unui horn situat la circa 6 m.
Ramonnd prin interiorul hornului, depsim
punctele dificile, folosind ntre altele si cele dou
pitoane tubuIare fixate pe traseu. Dincolo de horn
ne abatem ctre stnga, naintnd prin crare
liber pn pe creast secundar, situat la 20 m.
Ultimele dou l.c. (a opta si a noua) le desfasurm
de-a lungul peretelui ce ia sfrsit pe Creasta
Frumoas. Prizele bune si celc cteva pitoane jalon
existente pe aceast portiune ne permit s ajungem
in zona acoperita cu jnepenis, situat foarte
aproape de punctul La Amvon".
Trasee de legatur din punctul ,,La Amvon"
spre: Creasta Nordic prin Brul de Sus (indicc
25.C); Creasta Nordic pe traseul Vlcelului cu
Fereastra n amonte (indice 25.A); refugiul
Ciornga Mare pe traseul Vlcelului cu Fereastr
n aval (indice 25.B).
26.I. Creasta Coarnele Caprei
Generalitati. Creasta Coarnele Caprei se
numr printre traseele cele mai circulate din zona
Padinei lui Cline. Ea se nalt ntre Vlcelul
Secundar al Clineului si Vlcelul Piticului,
afluenti pe dreapta ai Clineului, si sfrseste cu un
turn ridicat pe creasta secundar, desprinsa din
Creasta Frumoas ctre sud-vest. Sinonim: Creasta
415

Cornul Caprei. Grad de dificultate: 4.A. Materiale:

2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane,
scrite. Traseul este pitonat si are 8 lungimi dc
coard. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la
cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 26.
Descrierea traseului. Din punctul de
confluent al Vlcelului Secundar cu firul principal
al Padinei lui Clinet ne abatem la stnga, urcnd
sritoarea dispus n trepte si apoi tpsanul
nierbat, situat n dreapta (cum urcm). Dup circa
60 m sntem la baza Crestei Coarnele Caprei, sub
primele tancuri ce o caracterizeaz la intrare. In
prima l.c. urcm printre sprturile lespezilor aflate
n peretele frontal spre Vlcelul Secundar al
Clineului, viznd o mic strung unde ntlnim
primul piton. Fr s ne regrupam, continum
escalada pe versantul opus crestei, corespunztor
Vlcelului Piticului, strecurndu-ne ctiva metri pe
un bru nierbat si punctat cu molizi tineri. Imediat
dup depsirea copacilor ne abatem la stnga si,
urcnd pe un scoc nierbat, ajungem ntr-o mic sa,
unde executam regruparea la piton". In a doua l.c.
desfsurm frnghiile exact pe linia crestei, urcnd
frontal un obstacol ce surplombeaz si pentru
trecerea cruia ntrebuintm scritele. Ajunsi
deasupra, continum escalada pe un jgheab
pmntos si apoi pe un bru aflat n dreapta crestei
(cum urcm). Regruparea o executm cnd s-au
ntins complet cei 40 m de coarda. n continuare, a
treia l.c. o desfsurm initial pe faa dinspre
416

Vlcelul Piticului, folosind pentru naintare cele

dou pitoane existente la plecare. Dincolo de
acestea urcm liber, condusi de linia unor fisuri
sinuoase si nierbate, conturate pe o pant domoal
care ne permite s ajungem pn pe un mic tanc,
unde ne regrupm. A patra l.c., mai putin dificil,
o ntindem n lungul crestei, depsind sase tancuri
de piatr. Pasajul ia sfrsit sub un perete nalt,
lng ctiva molizi scrijeliti de vnt. Regruparea
comod permite un repaus, cu prilejul cruia
admirm n vale formele modelate de vreme ale
unor ace de piatr, cunoscute nou din alte
escalade. Degetul lui Cline se ridic jos, la
picioarelc noastre, dintre numeroasele jgheaburi
dltuite n perete. La stnga vedem Coltul si
Creasta Piticului, cu mogldeata caracteristic pe
vrf, iar mult mai sus, peste ulucul Clineului,
Muchia dintre Timbale, ornamentat de turnurile
dispuse att de simetric pn la creasta principal a
masivului. Relund escalada n cea de-a cincea l.c.,
depsim obstacolul de nceput printr-o escalad n
bavarez" de toat frumusetea. Deasupra
pasajului ne abatem la stnga, prsind linia de
cumpn, si trecem pe versantul dinspre Vlcelul
Secundar al Clineului, unde escaladm n
continuare o fa usor friabil. Regruparea o
executam dup 40 m, pe linia crestei, lat si usor
nierbat.
Pentru a evita un obstacol mai dificil,
traseul celei de-a sasea l.c. se abate pe versantul
dinspre dreapta noastr, ctre Vlcelul Piticului,
417

cobornd oblic o mic diferent de nivel pn ntrun scoc nierbat. In continuare urcm scocul,
depsind un mic umr al crestei, punctat de ctiva
molizi, dincolo de care ne regrupm. Penultima
l.c. este mai dificil. Dup ce depsim o zon
nierbata, atacm fisura cea mai din dreapta.
Pitoanele dispuse rar si pasajul surplombat ntlnit
dup 8-9 m de escalad pe vertical comport
ntrebuintarea scritelor. Deasupra surplombei,
fisura se deschide, permitnd ramonajul pn pe un
umr al crestei, ajungit ctre dreapta, spre Strunga
Piticului. Platforma nierbat, ntlnit pe umrul
amintit, o folosim pentru regrupare. Escalada
ultimei l.c. are, n afara unui pasaj proeminent,
prevzut cu dou pitoane, o fa nierbat si
friabil, care pna pe vrf nu prezint nimic
deosebit.
De pe vrf ctre dreapta coborm liber pe
versantul corespunztor Clineului Mic, ajungnd
n dreptul unor colti de stnc. Trecnd frnghia pe
dup unul din acesti colti, executam un rapel de 814 m, ajungnd n strunga adncit la obrsia
Hornului nghetat. Dup recuperarea frnghiilor
continum coborrea ctre dreapta n Clineul
Mic, al crui jgheab urmat n aval comport un
rapel pn n firul Padinei lui Cline. Din punctul
de confluent a celor dou vi de torent avem
posibilitatea s coborm, evitnd marile sritori ale
Clineului, urmnd htasul conturat pe stnga vii.
Alpinistii care vor s ajunga pe Creasta Nardica
pot urca pe Clinetul Mic fr dificultti, pn n
418

apropierea vrfului Timbalul Mare.

Trasee de legtur din Creasta Nordic
pentru: Piscul Baciului (traseul 8.A); cabana
Curmtura (traseul 8.D).
26.J. Fisura Verde
Prima escalada: 7 septembrie 1961.
Generalitti. Versantul drept al Vlcelului
Secundar din Cline este format din doi pereti pe
care i-am denumit Peretele Superior si Peretele
Inferior, desprtiti ntre ei de un bru lat, orientat
SV-NE. Peretele din amonte de bru (Peretele
Superior) formeaz un intrnd enorm, ajungit
deasupra brului citat pn la Strunga Crestei
Frumoase.
Gracl de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 20 carabiniere, 10-20 pitoane, scrite.
Traseul are 6 lungimi de coard si este prevzut cu
pitoane jalon, dispuse la mari distante. Durata
pentru 3 echipicri: 2-3 ore. De la cabana Plaiul
Foii la baza traseului: 3Vz ore. Pentru intrarea pe
traseu, vezi indice 26.
Descrierea traseului. Traseul Fisura Verde
se desfsoar pe verticala Peretelui Superior. La
baza lui ajungem urcnd pe Vlcelul Secundar al
Clineului si apoi ctre stnga pe brul ce conduce
spre traseul de pe Creasta Frumoas. Escalada
ncepe din dreptul a dou stnci mari, iesite vizibil
din vegetatia brului. Dup primele dou lungimi
de coard, traseul ajunge la circa 10 m de linia
Crestei Frumoase, de unde urmeaz un vlcel
419

nierbat, lipsit de interes alpin.

Trasee de legatur: iesirea din traseu,
comun cu a Crestei Frumoase, sfrseste n
punctul ,,La Amvon", de unde putem urma n
coborre descrierea traseului indice 25.B, iar n
amonte, la Creasta Nordic, traseul indice 25.A.
26.K. Creasta Frumoas din Padina lui
Cline
Prima escalad: 9 iulie 1947.
Generalitti. Creasta Frumoasa ncepe s
se contureze ctre nord-vest din Muchia
Timbalului Mare, din apropierca punctului La
Amvon". La nceput, ea nchide pe la obrsie firul
Hornului Adnc si apoi las ctre dreapta un pinten
viguros, denumit Creasta Prieteniei. Dincolo de
aceastn, delimiteaz zona de obrsie a Vlcelului
Secundar din Cline, dup care pierde treptat din
naltime si la 1890 m alt. se ntrerupe, formnd o
mic strung, denumit Strunga Crestei Frumoase.
In aval de strung, creasta continu dar, prin
stabilirea unui traseu alpin, poart numele de
Creasta Soimilor. Grad de dificultate: 3.A.
Materiale: o coarda de 40 m, 3-4 pitoane, 10
carabiniere. Traseul este pitonat; se escaladeaz
mai mult prin ctarare liber si are 7 lungimi de
coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la
cabana Plaiul Foii la baza traseului (n firul
CalineuIui): 2 ore. Pentru intrarea pe traseu,
vezi artera indice 26.
Descrierea traseului. Din punctul de
420

confluent a Vlcelului Secundar al Clineului cu

Padina lui Cline (1720 m alt.) ne abatem la
stnga, urcnd o sritoare dispus n trepte.
Deasupra acesteia si dupa circa 80 m de mers prin
grohotisul vii ntlnim a doua sritoare ce
blocheaza
Vlcelul
Secundar.
Obstacolul
mentionat l depsim prin ramonaj de-a lungul
unei fisuri deschise, situata n stnga noastra (a nu
se confunda cu un jgheab aflat foarte aproape).
Deasupra obstacolului prsim firul vlcelului si
urcm ctre stnga pe brul ce ncinge Peretele
Superior, trecnd prin punctul de intrare a mai
muItur trasee alpine. La limita dc sus, brul se
lteste mult, rsfirndu-se printre coltii de piatr.
naintnd pe marginea de sus a brului, trecem
printr-o strung ngusta, realizat de un colt de
piatr apropiat mult de Peretele Superior, dincolo
de carc coborm si apoi urcam pn ntr-un mic
intrnd, de unde ncepem escalada propriu zis a
Crestei Frumoase din Padina lui Caline.
Legati cu frnghia, atacm obstacolul initial
al primei l.c., folosind pentru depsirea lui
pitoanele dispuse pe traseu. Regruparea o
executm n Strunga Crestei Frumoase, ea
delimitnd n aval Creasta Soimilor de traseul
nostru. Relund escalada n a doua l.c., ne abatem
de la nceput ctre dreapta, urcnd n lungul
versantului corespunztor Vlcelului Secundar al
Hornului Adnc, aflat n stnga noastra. Din loc n
loc ntlnim pitoane de asigurare, fixate dc alpinisti
n ascensiunile de iarna. Fr s fie dificil, n
421

urmtoarele trei l.c. naintam pe creast, admirnd

n stnga, peste vale, linia zvelt a Crestei
Prieteniei, iar n dreapta pe aceea a Crestei
Coarnele Caprei, care parc se ntrec, artndu-ne
frumusetea formelor ascutite. Locurile de
regrupare, ntlnite la 40 m. snt largi si cu panta
usor pronuntat. Ele ne mbie la popasuri lungi
pcntru a admira nltimile ridicate deasupra
Clineului. n portiunea final, creasta se
orienteaz ctre stnga, fr s mai aib nftisarea
initial. Un perete masiv, care nchide si obrsia
Vlcelului Secundar al Hornului Adnc, ne
blocheaz naintarea. Folosind pitoanele de pe
traseu, am desfsurat nc de dou ori coarda pe
aceast portiune, sfrsind escalada pe culmea
acoperit cu jnepeni, situata n zona denumit La
Amvon".
Traseele de legatur snt redate indice 26.J
26 I. Hornul Piticului
Prima escalada: 11 august 1961.
Generalitti. Zona de obrsie a Vlcelului
Piticului (afluent pe dreapta al Clineului) o
formeaza Hornul Piticului. Pna la baza hornului,
escalada se face n lungul acestui vlcel, care si
contureaz albia ngusta ntre Creasta Coarnele
Caprei pe dreapta si Creasta Piticului, prelungita
cu un umr, pe stnga.
Grad de dificultate: 4.A. Materiale: o coard
de 40 m, 6-8 pitoane, 10 carabinicre. Traseul are 4
lungimi de coard si se parcurge n 2-2 ore. De
422

la cabana Plaiul Foii la baza traseuIui: 3 orc.

Pentru intrarea n traseu, vezi artera indice 26.
Descrierca traseului. Traseul urmeaz
initial faa din dreapta si apoi linia hornului care
sfrseste n Strunga Piticului. Ultima lungime de
coarda se desfsoar pe faa corespunzatoare
vrfului final al Crestei Coarnele Caprei.
Pentru coborre, vezi descrierea traseului
indice 26.M.
26.M. Creasta Piticului
Prima escalada: 17 iulie 1951.
Generalitti. Ultima creast mai evidentiat
de pe versantul drept al Clineului este Creasta
Piticului. Ea se termin cu un vrf ajungit, care
las impresia unei mogldete mpietrite. Creasta,
ajungit pn n valea Clineului, formeaz
versantul stng al Hornului Piticului si Vlcelului
Piticului.
Grad de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard.
Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la cabana
Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore. Pentru
intrarea pe traseu vezi artera indice 26.
Descrierea trascului. Intrarea pe traseul
Creasta Piticului este situat la circa 170 m
distanta n amonte pe Padina lui Cline (1750 m.
alt.). Escalada se desfsoar la nceput n lungul
Vlcelului Piticului afluent pe dreapta al
Clineului. Locul este usor de identificat dupa
423

grohotisul ngrmadit la confluenta. Abtndu-ne

ctre stuga, urcm n lungul vlcelului amintit
sus, avnd n stnga Crcasta Coarnele Caprei, iar n
dreapta o muchie ajungita din Creasta Piticului.
Dup urcarea unei diferente de nivel de 100 m,
vlcelul este ntrerupt de o fa splat si
inaccesibil, nalt de circa 40 m. nainte de-a
ajunge la aceasta, din dreptul unui mic plc jnepeni
ne abatem ctiva metri la dreapta si prindem un
scoc nierbat n lungul cruia urcm fr
dificultti. Dincolo de acesta se contureaz Creasta
Piticului, ncins pe la baz de esarfa verde a
jnepenisurilor cu crengile scrijelite dc vnt.
Luptnd cu desisul acestora, ajungem dup circa
50 m ntr-un mic luminis, punct de intrare pe
traseu. La baza peretelui si la 6-7 m mai la dreapta
identificm o grot folosit de capre ca ascunzis si
adpost pentru vreme rea.
Prima l.c. prezint o
fa usor
surplombat,
peste
care
trecen printr-o
piramida. Dincolo de proeminent, escalada
continu pe fisur dcschis, ajungit pna pe un
colt de pe linia crestei. Regruparea se face pe o
treapt de piatr. n a doua l.c. urcm de-a lungul
unor fisuri nlntuite, situate pe ambii versanti ai
crestei, dar foarte aproape pe cumpana ei.
Regruparea se face dup 30 m. Ultima l.c. pierde
din nclinare, sfrsind pe vrf, n apropierea
tuguiului att de caracteristic care a inspirat
denumirea dc Creasta Piticului. De pe vrf, prin
intermediul unui rapel, ajungem n Strunga
424

Piticului. Din acest punct urcm o lungime de

coard pe muchia conturata ctre vrful final al
Crestei Coarnele Caprei. De pe vrf ne abatem
ctre dreapta pe faa corespunztoare Clinetului
Mic, ajungnd n dreptul unor colti de stnc.
Trecnd frnghia pe dup unul din acestia,
executm un rapel de 8-10 m, ajungnd n strunga
adncit la obrsia Hornului nghetat. Dup
recuperarea frnghiilor, coborm ctre dreapta n
Clineul Mic, al crui jgheab urmat n aval
comport, pn n Padina lui Cline, si un rapel.
Din punctu de confluent cu Padina lui Cline
avem posibilitatea s coborm, evitnd marile
sritori ale Clineului, urmnd htasul conturat pe
stnga vii. Alpmistii care vor s ajung pe Creasta
Nordic pot urma n amonte Clineul Mic, fr
dificultati, pn n apropierea vrfului Timbalul
Mare.
Trasee de legtur din Creasta Nordic
pentru: Piscul Baciului (traseul 8.A, de la
semnalarea n text a vrfului Timbalul Mare);
cabana Curmtura (traseul 8.D, de la semnalarea
n text a punctului Saua Clineului).

425

27. ARTERA DE BAZ: VALEA

PODURILOR
Ramificatii pe arter: 27.A. Brul de jos extrema dreapt; 27.B. Brul de jos - extrema
stng; 27.C. Valea Podurilor; 27.D. Fisura n ,,S";
27.E. Surplomba Neagra; 27.F. Traseul Marian
Nicolae; Muchia Reptilei; 27.G. Traseul Sngele
Voinicului din valea Ciorngutei.
Generalitti. Valea Podurilor1 este a sasea
arter de ptrundere n zona de abrupt a
versantului nord-vestic al Pietrei Craiului. Ea
cuprinde portiunea dintre cabana Plaiul Foii si
zona de contact cu Brul de Mijloc, din care se
desprind n diferite directii potecile spre traseele
mentionate n titlul arterei.
De la cabana Plaiul Foii n Poiana Cotofenei
se poate ajunge pe dou itinerare: primul se
desfsoar pe Muchia Podurilor, al doilea pe Valea
Podurilor (portiunea inferioara). L-am ales pe cel
din urm, firul vii fiind o cluz sigur pn la
obiectivul mentionat mai sus. Traseele cunoscute
cu ani n urm n zona superioar a Vii Podurilor
erau foarte putine, iar ascensiunea lor elementar;
ntre ele citm: Valea Podurilor, firul principal si
firul secundar, Brul de Mijloc, Coltii Gemeni etc.
Introducerca mijloacelor tehnice si pasiunea
alpinistilor nostri au condus la descifrarea unui
1

Valea Podurilor, traseul alpin indice 27.C, nu are

nimic comun cu artera de baz
426

remarcabil numr de trasee noi, de un nivel tehnic

superior, selectionate n lucrarea de fa dup
frumusetea si varietatea obstacolelor. n acelasi
timp, toponimia regiunii, pn atunci restrns la
foarte putine denumiri, a fost completat cu o
bogat nomenclatur de detaliu.
Descrierea arterei. n dreptul podului pe
care l-am traversat venind de la cabana Plaiul Foii,
se vars n Brsa Mare apa Vii Podurilor, pru
firav ce ne va servi de cluz o bun distant din
drumul nostru. La nceput, el abia si contureaz
malurile, curgnd aproape neobservat. Urmrind
firul apei, ajungem dup un urcus scurt ntr-o
poian, din cuprinsul creia poteca se contureaz
mai bine. Pe masura ce naintm, locurile devin
salbatice, drumul conducndu-ne de pe un mal pe
altul, strbtnd cnd poieni luminoase, cnd
perdele de arboret, revrsate de pe coastele nalte
ale celor dou muchii: Muchia Podurilor (dreapta
vii) si Muchia Cotofenei (stnga vii). Ajunsi n
zona de obrsie, observm c apa prului curge tot
mai firav, deprtndu-se de poteca noastr ctre
dreapta, sub Muchia Cotofenei, unde si are
izvoarele. Dup circa 45 minute, orizontul se
deschide datorit raristii din Poiana Cotofenci, al
crei covor verde a fost restrns de plantatia
recenta. n fat ne apare abruptul impuntor al
Pietrei Craiului, punctat de cel mai nalt vrf al
masivului, Piscul Baciului (2239 m), de sub care
pornesc prvlisurile aspre ale Spirlei Superioare.
427

Urcnd sustinut de-a lungul poienii, ajungem pe

linia de cumpn a Muchiei Cotofenei, care
desparte valea noastr de firele vii Vldusca. Din
acest loc ne orientam la stnga spre pdure. Ajunsi
la 1izier, poteca se contureaz bine, conducndune n ocoluri largi sau urcnd pieptis pe coasta
muntelui. n stnga, ascunsa privirii, se adnceste
albia propriu-zis a Vii Podurilor1, inaccesibil pe
o mare distant n zona de pdure. La intervale
foarte mari apare dispus pe copaci marcajul
forestier (banda rosie vertical). Dup circa 30
minute de mers, socotite din Poiana Cotofenei,
ntlnim o born silvic, unde pe un stlp
identificm initialele: B.M. - Brul de Mijloc.
Continund
urcusul,
ajungem
dupa
numeroase ocoluri la baza primilor pereti ai
muntelui, pe sub care se contureaz htasul Brului
de Jos (1600 m alt.). n accst punct, semnalat si de
o momie din pietre, drumurile se ramific: spre
dreapta, marcat cu momi, continu Brul de Jos extrema dreapt; ctre stnga, Brul de jos extrema stng.
Pentru Brul de jos - extrema dreapt, vezi
indice 27.A.
Pentru Brul de jos - extrema stng, vezi
indice 27.B.
Din punctul de ramificatie mentionat, artera
de baz are pe o mic distant parcurs comun cu
1

Vezi amnunte la traseul indice 27.C.

428

Brul de jos, extrema stnga.

Initial ne abatem catre stnga, strecurndu-ne
pe sub peretii de calcar. Dup circa 100 m
ajungem n dreptul unui grohotis cu piatra mai
mare, prin care mai naintm 8 m. La sfrsitul
acestor intervale lsam n stnga o poteca
(ramificatie care coboar); ceva mai sus, naintarea
ne este blocat de cteva plcuri dese de jnepeni si
ienuperi, prin care traversam 12 m. Dincolo de
acest pasaj, ctre stnga se desprinde traseul
Brului de jos, extrema stng.
Poteca noastra urc, orientat usor catre
dreapta, ajungnd dupa circa 30 m ntr-un punct pe
Brul de Mijloc, situat la 2-3 m de Trecatoarea
Termopile. De aici se ramific spre stnga, prin
trectoare, traseul pe Valea Podurilor si continua
Brul de Mijloc spre Padina lui Caline.
Pentru Valea Podurilor, vezi indice 27.
Pentru Brul de Mijloc spre Padina lui
Cline, vezi indice 26.C, de la semnalarea n text
a punctului Trecatoarea Termopile (descris n
sens invers).
Din acelasi loc, artera de baz Valea
Podurilor continu ctre dreapta pe Brul de
Mijloc. Urmnd htasul n directia mentionat,
depsim micile denivelri ale terenului si dup 180
m ntlnim suvita ngust a grohotisului revrsat n
lungul Vlcelului Coltilor Gemeni. Din acest loc,
artera de baz prezint dou ramificatii.
Ramificatia 1. Din Brul de Mijloc ne
429

orientm la stnga si, urmnd malul drept al

Vlcelului Coltilor Gemeni, cutam cele mai
avantajoase locuri pentru a evita grohotisul. Dup
circa 150 m de urcus ajungem n punctul unde,
ctre dreapta pe vlcel, continu drumul de acces
spre Muchia Reptilei.
Din punctul de ramificatie mentionat
continum urcusul prin grohotisul vlcelului spre
Amfiteatrul Coltilor Gemeni. Cu 60 m nainte de-a
ajunge sub perete se contureaz n dreapta (n
stnga vlcelului) un horn nierbat, care reprezint
n con-tinuare calea de acces pn n strunga unde
ncepe escalada pe Muchia Reptilei. Muchia
prezint n portiunea centrala un bloc stncos ce
pare agtat pe linia ei de cumpn. Inftisarea
acestuia a inspirat denumirea traseului. Grad de
dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20
carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat, are 5 lungimi de coard si prezint muIte
pasaje de crare liber. Durata pentru 3
echipieri: 2-3 ore. Coborrea se efectueaz pe
versantul dinspre Valea Podurilor, prin
intermediul a trei rapeluri, dup care, urmnd
ctre nord o brn, ajungem n firul vii
mentionate. Pentru coborrea sau urcarea pe
Valea Podurilor, vezi indice 27.C.
Dup ramificatia spre Muchia Reptilei,
urcusul nostru continu catre stnga, pe malul
drept al vlcelului, viznd n final a treia strung a
crestei Coltilor Gemen (coltul aflat n stnga
strungii este marcat pe vrf cu o momie din pietre.
430

Ajunsi n strung, trecem pe versantul opus,

corespunztor Vaii Podurilor. Condusi de htas
catre dreapta, traversm de-a coasta o zon usor
accidentat, ajungnd dup 90 m n dreptul
Hornului Sperantei (1 760 m alt.). Numele
acestuia este scris cu vopsea rosie n punctul de
intrare. Prsind htasul, ne ctrm prin ramonaj
de-a lungul hornului pn n Strunga
Amfiteatrului, loc de trecere din Valea Podurilor
n Amfiteatrul Coltilor Gemeni. Din strunga
coborm pe un bru conturat catre stnga, ajungnd
dup 8 m la un molid mic, din dreptul caruia
ncepe escalada traseului Fisura n ,,S".
Pentru Fisura n ,,S", vezi indice 27.D.
Condusi de acelasi bru, depsim ceva mai
jos mica nseuare a Turnului Amfiteatrului, ridicat
n dreapta, traversm un grohotis revrsat din gura
unui vlcel si la 9 m rentlnim albia Vlcelului
Coltilor Gemeni, ntrerupt n aval de o saritoare
nalt. Fr prea multe dificultti, urcm 6-8 m pe
vlcelul mentionat, apoi ne abatem la stnga pe
malul lui drept si dup 10 m de crare gasim
posibilitatea de a traversa o muchie. Dincolo de
aceasta ntlnim un bru ascendent ce ia sfrsit la
nltimea pragului punctat cu patru exemplare de
molizi piperniciti si scrijeliti de vnt, de unde
ncepe escalada traseelor Surplomba Neagr si
Traseul Marian Nicolae.
Pentru Surplomba Neagr, vezi indice 27.E.
Pentru Traseul Marian Nicolae, vezi indice
27.F.
431

Ramificatia 2. Traversnd suvita de grohotis

revrsat pe Vlcelul Coltilor Gemeni, urmrim
atent htasul Brului de Mijloc, care la scurt
distant traverseaz un nou vlcel cu nftisare
asemnatoare. Dincolo de acesta depsim o
muchie si coborm prin pdure n firul vii
Ciornguta sau Ciornga Mica. n continuare
urcm pe firul plin cu grohotis al Ciorngutei,
ajungnd dup circa 80 m sub ,,Sritoarea cu
Bolovan", care nchide valea n amonte. Deasupra
noastr, pe dreapta vii, identificam Coltul Mare,
turn de calcar strbtut pe vertical de traseul
Sngele Voinicului din valea Ciorngutei.
Pentru traseul Sngele VoinicuIui din valea
Ciorngutei, indice 27.G.
Ctre dreapta, pe sub perete, continu
traseul Brul de Mijloc.
Pentru Brul de Mijloc, vezi indice 26.C, de
la semnalarea n text a punctului valea
Ciorngutei.
27.A. Brul de jos - extrema dreapt
Generalitti. Brul de jos - extrema dreapt
- se ntinde mult catre sud, spre ultimele fire ale
vaii Vldusca. Drumetii l parcurg pe o distant
mic, folosindu-1 drept cale de acces spre Brul de
Mijloc.
Descrierea traseului. Parcursul este scurt si
nu prezint puncte peri-culuase. La nceput,
432

htasul conturat ctre dreapta, prin iarb, se

strecoar aproape orizontal, conducndu-ne pe sub
peretii albi ridicati n stnga. Dup scurt distant,
el coboar n albia plin cu grohotis a vaii
Ciornguta, primul afluent al vii Vldusca. Din
acest punct parcurgem mai mult de-a coasta, prin
pdure, o distant de circa 200 m. La sfrsitul
intervalului, o sgeat si indicatia ,,pe fir", scris
pe perete cu vopsea rosie, ne arata directia de mers
pe firul principal al vii Vladusca.
Sritorile ntlnite n amome pe aceasta vale
nu snt dificile, dar cer acelora care le escaladeaz
cunostinte elementare de ctrare libera. Pasajul
desfsurat pe circa 150 m sfrseste ntr-un punct
mai deschis, unde grohotisul revrsat la baza unei
sritori nalte ntrerupe pe o mica distanta Brul de
Mijloc. Adugm c obstacolele din lungul firului
vii Vladusca pot fi evitate, dac urmm la dreapta
htasul ce intr n pdure. Aceast varianta, bine
conturat, se abate dup scurt distant la stnga,
urcnd sustinut pn la Brul de Mijloc.
Trasee de legatur spre: Brul de Mijloc
La Lanturi" (indice 26.C, de la semnalarea n
text a punctului de ntlnire cu valea V1dusca);
Brul de Mijloc - Padina lui Cline (indice 26.C,
descris n sens invers).
27 B. Brul de jos - extrema stng
Generalitti. Extrema stng a Brului de
Jos strbate pe o distant relativ mic (circa 700
433

m) o zon mpdurit si lipsit de interes. Htasul

conturat n lungul lui prezint muIte ramificatii
ce provoac ncurcturi la orientare. Traseul nu are
puncte de trecere dificile; el poate fi parcurs n
circuit, cu ntoarcerea pe Brul de Mijloc spra
Valea Podurilor. Aici gsim semnalat traseul de
coborre spre cabana Plaiul Foii. ntregul traseu se
parcurge n 4-5 ore.
Descrierea traseului. Din punctul de
ramificatie mentionat n artera de baz, ne
orientm ctre stnga pe htasul initial al Brului
de Jos - extrema stnga, naintnd de-a coasta prin
pdure. Dup circa 100 m ajungem n dreptul unui
grohotis cu roca mai mare, prin care naintm 8 m.
La sfrsitul intervalelor lasm n stnga o potec
(ramificatie ce coboar); ceva mai sus, naintarea
ne este blocat de cteva plcuri de jnepeni si
ienuperi, prin care traversm 12 m, fr s vedem
poteca. Dincolo de acest pasaj ne orientm ctre
stnga si ncepem coborrea pe panta nierbata ce ia
sfrsit n firul Vii Podurilor (1 605 m alt.). n
amonte putem privi un peisaj mret din care, pe
stnga vii, sc evidentiaz Coltii Gemeni, iar pe
dreapta Muchia dintre Timbale, ntrerupt de
numeroase turnuri. Pentru a continua traseul
nostru, coborm 40 m pe Valea Podurilor si apoi,
schimbnd directia ctre dreapta, urcm circa 80 m
pe sub un perete surplombat si cu roca rosiatic.
La sfrsital intervalului depsim o muchie si,
ptrunznd ntr-o zon npdit de pdure si
jnepenis, parcurgem de-a coasta o distant de circa
434

500 m. In aceast zon ne-am strecurat pe sub

pereti nalti, am trecut foarte aproape de un grup
de turnuri, depsind si o mic culme, iar n final,
dup o perdea de padure cu molizi btrni, am
ajuns ntr-un vlcel cu grohotis. Ultima portiune a
traseului pe Brul de Jos se desfsoara n urcus dea lungul vlcelului mentionat. Pantele lui foarte
nclinate ne supun unui efort sustinut, sfrsind
dup 100 m pe Brul de Mijloc, n apropierea
Muchiei dintre Timbale, aflat n dreapta noastr.
Trasee de legtur spre: traseuI ,,La
Lanturi" pe Brul dc Mijloc (indice 26.C, de la
semnalarea n text a punctului Muchia dintre
Timbale); Brul de Mijloc ctre stnga, spre
Padina lui Cline (indice 26.C, de la semnalarea
n text a aceluiasi punct). Adaugm c din acest
traseu (Brul de Mijlloc) se desprind n coborre,
la anumite intervale, dou itinerare sprc cabana
Plaiul Foii. Pentru ramificatii, vezi indiee 26.C.
27.C. Valea Podurilor
Generalitti. Valea Podurilor prezint
interes pentru amatorii de ctrare pe stnci numai
de la nivelul Brului de Mijloc n sus. Obstacolele
ei cele mai dificile snt grupate pe circa 200 m
diferent de nivel (1650 m - 1850 m alt.), ntre
brul mentionat si confluenta cu Vlcelul Secundar
al Vii Podurilor. Firele de obrsie ale Vii
Podurilor snt rzletite pe faa muntelui, n
portiunea superioara cuprins ntre Muchia dintre
435

Timbale la nord si Muchia Timbalului Mic la sud.

Dintre acestea mentionam Vlcelul Secundar al
Vii Podurilor, marcat la confluenta vilor de
Turnul Ascutit, colt de piatr nu prea nalt, ridicat
din multimea de tancuri ce caracterizeaz
regiunea. n aval de Turnul Ascutit, Valea
Podurilor se individualizeaz, devenind un canion
ngust, ntrerupt (din dreptul Coltilor Gemeni) de o
succesiune de sritori nalte, unele chiar
inaccesibile.
La 1665 m alt., valea este intersectat de
htatul Brului de Mijloc, iar mai jos, de cel al
Brului de Jos. n zona mpdurit, ea formeaz
cteva obstacole inaccesibile, iar n aval de
acestea, ulucul tot mai putin conturat ncepe s fie
npdit dc vegetatie. La 1200 m alt., Valea
Podurilor sfrseste n faa mai multor gropi
produse de bombele inamice n timpul celui de-al
doilea rzboi monclial. Gropile au forma unor
doline si, dac nu am fi cunoscut originea lor, leam fi considerat ca atare. Din locul mentionat,
terenul are n aval aspectul unei fee fra
denivelri, extins si lateral. Ceva mai jos se
contureaz cteva viroage scurte care sfrsesc prin
pdure sau la limita de jos a Poienii Cotofenei.
Dupa hrtile vechi, Valea Podurilor
continu si n aval de aceast poian. n realitate,
scocul adncit din Poiana Cotofenei n jos apartine
unui pru a crui obrsie se afl pe versantul nordestic al Muchiei Cotofenei. Debitul lui este mrit
la 990 m alt. de apa izbucului situat pe faa sud436

vestica a Muchiei Podurilor. n continuare,

strbtnd o zon presrat cu poieni, prul,
denumit tot Valea Podurilor, scpat de strnsoarea
muchiilor ce-i formeaz malurile (Muchia
Cotofenei pe stnga si Muchia Podurilor pe
dreapta), se scurge tot mai domol, pn n faa
cabanei Plaiul Foii, unde se vars n Brsa Mare.
Din cele de mai sus reiese c Valea Podurilor n
realitate este for-mat din doua fire bine
individualizate. Localnicii numesc firul din aval de
Poiana Cotofenei, Valea Podurilor. n aceasta
situatie, mai ales c versantii snt delimitati de
aceleasi muchii, pstrm pentru ambele vi
denumirea, urmnd ca pe hrti s reprezentm
legtura ntre ele prin linii ntrerupte.
Grad de dificultate: l.B. Materiale: o coard
de 40 m pentru asigurarea coechipierilor. Traseul
se parcurge numai prin catrare liber, dar cere
capului de coard suficiente cunostinte pentru
rezolvarea problemelor ivite. Durata pentru 3
echipieri: 3 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza
traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi
artera lndice 27.
Descrierea traseului. Din punctul de
ramificatie semnalat n artera de baz, ne orientm
ctre stnga, trecnd prin Trectoarea Termopile,
portit de piatr din dreptul creia Brul de Mijloc
ptrunde pe malul stng al Vii Podurilor. Aici,
urmrind htasul, coborim n panta accentuat,
ajungnd fr dificultti n firul Vii Podurilor. Din
vale, peisalul nconjurtor este impresionant. Ctre
437

stnga dispare prin pdure htasul Brului de

Mijloc; deasupra lui, pe malul drept al vaii, vedem
1umea" de ancuri si creste desprinse din Muchia
dintre Timbale; n dreapta, malul stng al vii este
format de peretii Crestei Coltilor Gemeni, a crei
dantelrie de piatr estc dominat de Coltii
Gemeni.
Escalada pe Valea Podurilor nu poate fi
fcuta direct, din cauza unor sritori nalte si
lipsite de prize. Primul obstacol l formeaz
Sritoarea n Spiral", treapt de piatr
inaccesibil, nalt de 20 m. Pasajul se ocoleste,
urcnd pe versantul drept, folosind pentru sprilin
jnepenii. Revenirea pe fir o executm traversnd o
mic platform nierbat. Urmeaz un interval
domolit si aglomerat de bolovani, ntrerupt mai sus
de cel mai mare obstacol al traseului, inaccesibil.
Pentru depsirea acestuia ne ctrm pe faa din
dreapta vii, naintnd prin schimbare de directie
de la o brna la alta circa 40 m. De retinut ca roca
este friabil. Dup aceast distant, orientati la
dreapta, parcurgem un bru, revenind n firul Vaii.
Pe malul opus se contureaz o viroag care,
urmat n amonte, ne conduce la ,,Hornu1
Sperantei", jgheab de piatr si cale de acces spre
traseele alpine stabilite n amfiteatrul Coltilor
Gemeni. Alpinistii care coboar din traseele alpine
pot folosi aceast potec ce trece pe la baza
hornului, evitnd n acest fel toate sritorile situate
n aval pe Valea Podurilor. Continund escalada pe
vale, ntlnim din nou un obstacol, nalt de 12 m,
438

pe care-1 depsim prin crare liber. Dincolo de

acesta si ceva mai sus, la confluenta Vii Podurilor
cu Vlcelul Secundar al Vii Podurilor, se nalt
Turnul Ascutit, ac de piatr, strjer pentru
frumusetile nebnuite pe care le vom vedea.
Traseul nostru urmeaz feele nierbate ale
vlcelului secundar, situate n dreapta (cum
urcm). Daca am plecat mai de dimineat de la
caban, avem posibilitatea sa ne odihnim n aceste
locuri minunate.
Pe stnga vii, n aval, vedem Coltii Gemeni si
creasta lor ajungit in amonte, dincolo de Saua
Coltilor Gemeni, cu Muchia Timbalului Mic, colos
de calcar cu faa dltuit pe vertical de
jgheaburile numeroaselor vlcele. Pretutindeni,
regiunea este punctat de tancur izolate ce
stralucesc n zilele cu soare. Pe dreapta vii,
Muchia dintre Timbale nsir pe creast
numeroase turnuri desprtite de strungi nguste
prin care trec spre Cline ciopoarele de capre
negre si din cnd n cnd alpinistii. Fundalul l
formeaz Crcasta Nordic a Pietrei Craiului, de
sub care scap, pe aproape 200 m diferenta de
nivel, un perete dispus n trepte. Delimitat de
acesti colosi, Valea Podurilor se contureaz ntr-un
mare
amfiteatru,
unde
grohotisul
este
atotstpnitor. Locurile fiind usor accesibile,
ascensiunea poate fi continuat pe mai multe
variante. Dintre acestea, noi recomandm numai
dou:
1. Cei care doresc s ajung n Padina lui
439

Cline vor urma vlcelul Secundar, a crui obrsie

este sub Strunga Caprelor. Pentru a nu produce
confuzii, mentionm c ulucul plin cu grohotis al
Vlcelului Secundar al Vii Podurilor este primul
fir care se contureaz n urcus, ctre stnga, spre
Muchia dintre Timbale.
Trasee de legtur din Strunga Caprelor
pentru Padina lui Cline prin Vlcelul Caprelor
(indice 26. D).
2. Firul principal al Vii Podurilor este plin
cu grohotis, ca si numeroasele fire de obrsie
razletite pretutindeni. Pentru a-l evita, urcm pe
feele din dreapta vii, urmrind prin iarba sau
jnepenis htasul de capre. n portiunea superioar,
grohotisul trebuie trecut direct, pna la baza
peretelui puternic frmntat ce scap de sub
Creasta Nordica. Depsind obstacolele elementare
ale acestuia, ajungem dup circa 200 m direrent
de nivel n apropierea vrfului Timbalul Mic, unde
escalada ia sfrsit.
Trasee de legatur spre: Piscul Baciului
(traseul 8. A); cabana Curmtura (traseul 8. D).
27.D. Fisura n S
Prima escalad: 7 iulie 1960.
Generalitti. Traseul este situat n
Amfiteatrul Coltilor Gemeni, avnd denumirea
scris cu vopsea rosie n punctul de intrare. Grad
de dificultate: 4.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20
carabiniere, 4-5 pitoane, scrite. Traseul este
pitonat si are 3 lungimi de coard. Coborrea de pe
440

vrf se face prin intermediul a dou rapeluri.

Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la cabana
Plaiul Foii pn la baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 27.
Descrierea traseului. Escalada primei l.c.
ncepe din dreptul molidului mentionat, cu un
ramonaj de 6 m, pe feele interioare rmase ntre o
lespede si perete. Deasupra acestui prim obstacol
ntlnim o fa acoperit cu licheni de culoare
ruginie, continuat cu un pasaj surplombat, pentru
depsirea cruia folosim scritele. Pitoanele
existente si prizele foarte bune permit sa
continum escalada normal si deasupra
proeminentei, n lungul unei fisuri deschise, pn
la ntinderea complet a celor 40 m de coarda.
Regruparea o executm n dreapta, pe o mic
platforma. n a doua 1.c., traversnd la stnga,
revenim n deschiderea larg a fisurii parsite mai
jos si, condusi de linia ei, urcm 23 m. Printr-o
traversare ctre dreapta reusim s prindem
deschiderea unui horn, prin care naintm,
regrupndu-ne pe muchia ce caracterizeaz traseul
n portiunea final. Parcursul celei de-a treia 1.c.,
lung de circa 50 m, urmeaz muchia mentionat,
sfrsind pe Creasta Coltilor Gemeni.
Coborrea o efectum prin intermediul a
dou rapeluri. Primul msoar 10 m; pitonul se
afl la doi metri sub linia crestei. Al doilea rapel l
executm din interiorul unui horn orientat spre
Valea Podurilor, unde si ajungem. Pe Valea
Podurilor coborm liber, depsind si prima
441

sritoare ntInit, situat n aval de confluenta cu

Vlcelul Secundar al Vii Podurilor. Mai jos de
sritoarea mentionat, pe stnga vii, se adnceste
o viroag pe care, urcnd, ajungem la nltimea
htasului cunoscut noua, el fiind calea de acces
spre traseul escaladat. Valea Podurilor, urmat n
amonte, sfrseste pe Creasta Nordic (vezi indice
27. C, de la semnalarea n text a punctului Vrful
dintre Timbale).
27.E. Surplomba Neagr
Prima escalad: 7 iulie 1960.
Gcneralitti. Din dreptul celor patru molizi
amintiti ca reper artera de baz, putem identifica
usor pitoanele dispuse n perete ctre baza unei
surplombe de culoare nchis, care constituie
punctul cel mai dificil al traseului si care a inspirat
denumirea lui. Grad de dificultatet 5. A. Materiale:
2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane,
scrite. Traseul este pitonat si are 5 lungimi de
coard. Coborrea se face prin intermediul unui
rapel. Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la
cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore. Pentru
intrarca pe traseu, vezi artera indice 27.
Descrierea traseului. Prima l.c. urmeaz
linia unei fisuri nclinate usor ctre dreapta. Prizele
bune si cele 12 pitoane ntlnite permit o naintare
normal, care ia sfrsit dup circa 35 m, sub
surplomba de culoare nchis, unde ne regrupm.
n a doua 1.c. continum escalada tot pe linia
fisurii initiale si curnd ajungem sub tavanul
442

Surplombei Negre, pe care-1 evitm, traversnd pe

sub el de la stnga la dreapta. Dincolo de
proeminent ne ctrm, condusi de deschiderea
unei fisuri nclinate ctre stnga, regrupndu-ne pe
platforma nierbat, ntlnit dup 26 m. Cea de a
treia 1.c. o desfsurm pe linia de cea mai mare
pant, de-a lunguI unei fisuri jalonate cu 10
pitoane de asigurare. Lucrul cu scritele si
tractionarea la coard dubl ne supun la un efort
sustinut, tot att de dur ca parcursul lungimii
precedente. Regruparea o efectum la baza unui
horn, dup 37 m. Pasajele penultimei 1.c. le
escaladm fr pitoane, prin intermediul homului
mentionat, care msoar 38 m.
Dup regrupare continum naintarea,
ctrndu-ne liber pn pe linia crestei, unde
ntlnim pitonul de rapel pentru coborre. Folosind
pentru fixarea corzilor pitonul mentionat,
executm un rapel de 40 m n Valea Podurilor. n
continuare, valea poate fi cobort, ocolindu-i
sritorile, pn n Brul de Mijloc (vezi explicatia
la indice 27. D).
Pentru accesul pe Valea Podurilor la
Creasta Nordic, vezi indice 27. C.
27.F. Traseul Marian Nicolae
Prima escalad: 11 iulie 1960.
Generalitti. n Peretele Amfiteatrului
Coltilor Gemeni, nchis privirii de Turnul
Amfiteatrului, se afl traseul care, la propunerea
prietenilor de sport, a primit numele realizatorului
443

su, Marian Nicolae. n acest fel cinstim memoria

unui alpinist disprut dintre noi si artam
recunostinta numerosilor drumeti salvati de el pe
munte. Sinonim: Fisura ntrerupt din Coltii
Gemeni. Grad de dificultate: 4. B. Materiale: 2
corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard.
Coborrea de pe creast se efectueaz prin
intermediul unui rapel. Durata pentru 3 echipieri: 2
ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3
ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 27.
Descrierea traseului. Ajunsi pe pragul
punctat de molizii mentionati n artera de baz
(1805 m alt.), ne orientm ctre dreapta, ntr-un
intrnd al peretelui cu roca de culoare crmizie,
strbtut de o fisur n lungul creia se desfsoar
prima l.c. Pitoanele ntlnite ajut la depsirea unor
obstacole usor friabile, ce sfrsesc dup 40 m, pe o
platform nierbat, unde ne regrupm. Fisura
initial, ntrerupt de platforma de regrupare, o
escaladm. nc 9 m, n cursul celei de-a doua 1.c.
Dup aceast distant, traseul se continu cu un
horn sinuos, pe care-l prsim curnd printr-o
traversare ctre dreapta, revenind n deschiderea
lui ceva mai sus. Regruparea o executm dup
ntinderea complet a celor 40 m de coarda.
Pasajele ultimei 1.c. le depsim numai prin
crare liber. Cele dou pitoane ntlnite n
punctele dificile ne ajut la urmrirea directiei
traseului spre creast. Coborrea o executm ctre
Valea Podurilor (versantul opus), prin intcrmediul
444

unui rapel de 40 m, fixnd corzile n inelul

pitonuIui aflat pe creasta. n continuare coborm
pe vale, ocolindu-i sritorile pn pe Brul de
Mijloc (vezi cxplicatia la indice 27. D).
Pentru traseul pe Valea Podurilor la
Creasta Nordica, vezi indice 27. C.
27.G. Traseul Sngele Voinicului din
valea Ciorngutei
Prima escalad: 9 iuIie 1960
Generalitti. Turnul Mare este numele dat
de autorii premierei unui vrf singuratic, ridicat pe
dreapta vii Ciorngutei, deasupra Brului de
Mijloc. Mai mic ca precedentul si asezat n faa
lui, un alt turn a primit numele de Turnul Mic, iar
brului dc acces la ele, acoperit n parte cu jnepeni,
i s-a spus Brul Turnurilor. Traseul Sngele
Voinicului din valea Ciorngutei urmeaz faa
vestic a Turnului Mare. Grad de dificultate: 4. B.
Materiale: 2 corzi a 40 m, 20 carabiniere, 4 - 5
pitoane, scrite. Traseul este pitonat si are patru
lungimi de coarda. Coborrea sc efectueaz prin
intermediul a trei rapeluri. Durata pentru 3
echipieri: 3 - 4 ore. De la cabana Plaiul Foii la
baza traseuIui: 3 ore. Pentru intrarea pe traseu,
vezi artera indice 27.
Descrierea traseului. Din dreptul ,,Sritorii
cu Bolovan" urcm circa 20 m pe malul stng al
vaii si apoi, printr-o traversare la stnga,
intersectm o coam de piatr. n continuare
coborm n pant accentuat 25 m, ajungnd n
445

valea Ciorngutei. Din acest punct ne ctrm pe

firul vii 50 m, depsind fr dificultti micile
obstacole ntlnite. Dup parcurgerea distantei
mentionate trecem pe dreapta vii, urmnd n
traversare catre stnga esarfa verde, punctata de
jnepeni si molizi, denumit Brul Turnurilor. Brul
ncinge pe la baz un turn aplecat, l depseste
printr-un punct expus muchia, coboar si apoi urc
prin jnepeni si grohotis pn la strunga dintre
Turnul Mic si Turnul Mare. n dreapta, pe faa
TurnuIui Mare, se vd primele pitoane ale
traseului.
Legati cu frnghiile, escaladm obstacolele primei
1.c. pe verticala unei fisuri nalte de 10 m, dup
care executm o traversare de 4 m ctre dreapta.
La captul acestui pasaj, traseul se nscrie ferm pe
verticala peretelui, spintecat de o succesiune de
fisuri nlntuite, prevazute cu pitoane. Regruparea
o efectum la piton", dup circa 37 m. n a doua
1.c., escalada cu ajutorul scritelor este dominanta.
Fisura clar, prevzut cu 13 pitoane, sfrseste
dupa 39 m, sub un bloc de piatr, de unde n
continuare se contureaz deschiderea unui horn.
Dup regrupare relum escalada n cea de-a treia
1.c. Initial, ocolim blocul de piatr prin dreapta,
revenind deasupra lui, si continum escalada prin
interiorul hornului. Prizele bune si deschiderea
ntre pereti ne permit s naintm 40 m, folosind
pentru asigurare cele trei pitoane existente pe
traseu. Ultima 1.c. o desfsurm pc o muchie ce ia
sfrsit pe vrful Turnului Mare, n dreptul pitonului
446

de rapel ce-1 vom folosi la coborre. Trecnd

frnghiile prin inelul pitonului amintit, executam
primul rapel lung de 40 m, cobornd pe fata
sudic, ntr-un vlcel. Urmeaz 60 m de coborre
liber n lungul vlcelului. Dup aceast distanta
ntlnim pe stnga vii pitonul, de la care ncepem
al doilea rapel, cobornd 20 m. Al treilea rapel l
executm n continuare si dup 40 m ajungem pe
Brul Turnurilor.
28. ARTERA DE BAZA: MARELE
GROHOTIS
Ramificatii pe arter: 28. A. Umerii
Pietrei Craiului - Traseul Dunreanu; 28. B.
Muchia din Padina Lncii; 28. C. Valea Padina
Lncii - Poiana nchis - Creasta Nordica a Pietrei
Craiului; 28. D. Brul de Mijloc; 28. E. Traseul
Sudic din Peretele Ccntral (Marele Grohotis); 28.
F. Brul Rosu; Muchia lui Ivan; 28. G. Muchia
Rosie; 28. H. Traseul Central din Peretele Piscului
Rece; 28. I. TraseuI Viesparul; 28. l. Hornul Mare
de la Ceardacul Stanciului; 28. L. Valea lui Ivan.
Generalitti. Parcursul arterei de baz
Marele Grohotis estc marcat cu triunghi albastru
pe toat desfsurarea, ceea ce usurcaz
parcurgerea lui si identificarea punctelor de
ramificatie spre traseele alpine. Izolat complet si
lipsit pna nu demult de cabane turisfice apropiate,
abruptul Marelui Grohotis, denumit si Horjul
Mare, si-a cstigat faima datorit frumusetii lui si
447

traseelor alpine stabilite, gama acestora ncepnd

cu escalade elementare si sfrsind cu cele mai
complicate. Pentru cunoasterea n amnunt a
regiunii si n dorinta de a scuti oboseala drumului
de acces, turistii si alpinistii fac bivuac la cort,
instalndu-si tabra n saua TmseluIui si, mai
nou, n Poiana nchis, unde prin descoperirea
micului izvor s-a rezolvat problema aprovizionrii
cu ap. Tot n zona Umerilor Pietrei Craiului se
poate ajunge plecnd de la rcfugiul Spirlea, urmnd
marcajul band rosie (traseul 1. B) care, din
punctul ,,La Zaplaz", prezint o ramificatie
marcat cu cruce rosie, care trece prin Saua
Tmselului, pcntru a face legtura cu muntii
Fagras (marcaj band rosie). Nu demult, n valea
Dragoslvenilor s-a amenalat cabana Garofita
Pietrei Craiului, de la care se poate urca n circa 2
ore n zona Marelui Grohotis.
Descrierea arterei. De la cabana Plaiul Foii
n Saua Tmselului urmm descrierea traseului
turistic 9. Initial, el strbate pe o mic distant
Brsa Tmasului. Din punctul de confluent a
acesteia cu valea Runcului se orienteaz la
dreapta, prinde Piciorul Plaiului Mare si urc
sustinut pn n Curmtura Foii. Schimbndu-si
directia ctre sud-est (stnga), traseul urmeaz
foarte putin Muchia Tamasului, apoi o prseste,
nscriindu-se pe versantul ei sud-vestic, trecnd din
zona de obrsie a vii Brsa Tmasului n aceea a
vii Otetelei. Intervalul sfrseste n poiana de pe
448

Muchia Tmselului, dup ce trece prin dreptul

Izvorului Otetelei. De aici se desparte de marcajul
triunghi albastru, orientndu-se spre stnga n
urcus. Initial, din poiana, poteca se contureaz pe
lng o mprejmuire, apoi intr n pdurea de
molidis, prin care apare arareori marcajul. Dupa
circa 30 minute ajungem n Saua Tmselului,
unde, iesiti din pdure, privim abruptul vestic al
masivului, avnd n fa prima lui subdiviziune:
Umerii Pietrei Craiului. Urcnd spre acest obiectiv
prin grohotisul ce-l precede, ajungem la baza
numeroaselor hornuri care brzdeaz peretele.
Unul dintre acestea constituie punctul de intrare n
Umerii Pietrei Craiului pe Traseul Dunreanu.
Indicatia ,,Umerii Pietrei Craiului" este scris cu
vopsea n dreapta punctului de intrare.
Pentru Umerii Pietrei Craiului - Traseul
Dunreanu, vezi indice 28. A.
Condusi de marcajul drumului turistic ctre
dreapta, pe sub perete, traversm grohotisul ce
acoper firele de obrsie ale vii Tmselului, dup
care, fr s mai vedem n fa vrful Lancea
(Coltul Carugelor), care domina pn acum
regiunea cu silueta lui nalt, depsim succesiv
cnd plcuri de padure, cnd zone cu grohotis sau
portiuni usor nierbate. Intervalul ia sfrsit cu un
obstacol mai accentuat, dupa care urmeaz
grohotisul revarsat pe Vlcelul Secundar al Padinei
Lncii. Peretele Padinei Lncii, ridicat n amonte,
la obrsia acestui fir, a fost cercetat cu ani n urm
de ctre ctrtori, pe verticala lui fiind stabilite
449

trasee de mica dificultate, ntre care si Muchia din

Padina Lncii.
Pentru Muchia din Padina Lncii, vezi
indice 28. B.
n continuare, poteca marcat ne conduce
printr-o zon cu jnepeni si coboar usor n valea
Padina Lncii - firul principal, semnalat la intrare
cu textul: ,,Va1ea Padina Lncii". Firul acesteia
reprezinta calea de acces prin Poiana nchis la
Creasta Sudic a Pietrei Craiului.
Pentru valea Padina Lncii - Poiana
nchisa - Creasta Sudic a Pietrei Craiului, vezi
indice 28. C.
Dupa aceasta ramificatie, poteca reintr n
pdure, ocolind pe la baz vrful Lancea.
Intervalul sfrseste trecnd pe lng niste blocuri
prbusite din perete, urmat imediat de Horjul Mare
sau Marele Grohotis, zon enorm acoperit de
grohotis. nainte de a ne angaja n traversarea
acestui adevrat fluviu de piatr, identificm pe
perete denumirea locului: ,Peretele Marelui
Grohotis". Din punctul mentionat se desprinde
ctre stnga, prin grohotis, htasul pentru traseele:
Brul Rosu, care constituie si calea de acces pentru
traseul Muchia lui Ivan, Traseul Sudic din Peretele
Marelui Grohotis, Muchia Rosie si Brul de
Mijloc.
Pentru Brul de Mijloc, vezi indice 28. D.
Pentru Traseul Sudic din Peretele Marelui
Grohotis, vezi indice 28. E.
Pentru Brul Rosu si Muchia lui Ivan, vezi
450

indice 28. F.
Pentru Mucliia Rosie, vezi indice 28. G.
De la ramificatia semnalata, traseul arterei de baz
traverseaz Horjul Mare, ajungnd dup scurt
distant n valea Piscului Rece. Firul vii, conturat
din grohotis n amonte, conduce la intrarea pe
Traseul Central din Peretele Piscului Rece.
Pentru Traseul Central din Peretele
Piscului Rece, vezi indice 28. H.
Dincolo de valea mentionat, grohotisul
ncepe sa fie fixat de vegetatie. n stnga, deasupra
noastr, se ridic Peretele de la Ceardac, portiune
inferioar. Dup un mic ocol pe sub acesta
traversm albia plina cu grohotis a unui vlcel
anonim, cu obrsia la circa 15 m n stnga. Acesta
constituie calea de acces spre traseul Viesparul.
Pentru traseul Viesparul, vezi indice 28.1.
Dup circa 40 m de acest reper si la 10 m
nainte de a ajunge la Pestera StanciuIui, se
ramific spre stnga traseul de acces la Hornul
Mare de la Ceardacul Stanciului, marcat la intrare
si mai sus de o grot adncit vizibil n perete.
Pentru Hornul Mare de la Ceardacul
Stanciului, vezi indice 28. l.
Urmeaz un parcurs mai usor, desfsurat
prin faa Pesterii Stanciului si a frumoasei arcade
de la intrarea n Ceardacul Stanciului, dup care
poteca depseste prin jnepeni o succesiune de
grohotisuri revrsate pe albia ctorva viroage sau
printre plcuri de jnepeni. De la Ceardac, primul
vlcel conturat n perete rmne agtat" deasupra
451

grohotisului; cel de-al doilea - Valea lui Ivan - este

mai bine pronuntat, prezentnd n amonte, aproape
de obrsie, un turn vizibil chiar din potec.
Pentru Valea lui Ivan, vezi indice 28. L.
28.A. Umerii Pietrei CraiuIui
Prima escalada: 2 iulie 1939.
Generalitti. Fr s se nscrie n rndul
traseelor de mare dificultate, traseul Umerii Pietrei
Craiului reprezint un itinerar n care ctratorii
vor ntlni o variat succesiune de obstacole, a
cror trecere, n majoritatea cazurilor, o vor face
prin escalada liber. Traseul are trei portiuni
distincte: Umrul de jos (1820 m alt.), Umrul de
Mijloc (1 920 m alt.) si Umrul de Sus (2 040 m
alt.). Cea mai dificila portiune o ntlnim de-a
lungul Umrului de jos. Sinonime: Umerii Pietrei
Craiului - Traseul Dunreanu.
Grad dc dificultate: 2. B. Materiale: o
coard de 40 m, 3 - 4 pitoane, 5 carabiniere.
Traseul este nepitonat. Durata pentru 3 echipieri: 4
ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 4
ore: de la cabana Garofita Pietrei Craiului: 2 ore.
Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indicc 28.
Descrierea traseului. Dup ce escaladm
unul din hornurle de la intrare, putem privi n
amonte, identificnd linia unui vlcel npdit de
vegetatie si n parte presarat cu plcuri de jnepeni.
Inaintnd pn la capatul de sus al acestuia,
ntlnim o fa mai nclinat, pe care o escaladm
n cadrul a patru lungimi de coard. De retinut c
452

n cea de-a patra l.c. traseul trece de pe faa

corespunzatoare vii Tmselului, aflat n dreapta
noastr, pe faa vii Brsa Tmasului, aflat n
stnga. Regruparea din aceast ultim lungime o
efectum ntr-o strung de mici dimensiuni. Din
dreptul strungii coborm n albia unui vlcel,
pentru ca prin grohotisul lui s urcm pn La
Pridvor" (1820 m alt.), unde firul se pierde,
prelungindu-se cu o fisur deschis, conturat n
peretii umerilor. n continuare, traseul se
desfsoar n lungul unui horn situat pe latura
nordic a umrului. Intervalul ia sfrsit ntr-un
punct mai deschis, de unde, pe verticala unei fee
ce nu depseste 20 m nltime, ne ctarm pn pe
esarfa verde a Brului de Mijloc (1920 m alt.).
Escalada zonei Umrului de Mijloc ncepe cu o
traversare ctre stnga, de-a lungul Brului de
Mijloc, viznd o lespede ce seamn cu un
acoperis de colib. Din dreptul acesteia urmm
linia unui horn pn la nftimea Brului de Sus.
Umrul de Sus prezint un perete greu de
escaladat, ceea ce ne oblig s-1 ocolim prin
stnga, unde avem posibilitatea de a continua
escalada de-a lungul unui horn, prelungit n final
cu o muchie. Dup regrupare escaladm feele
usor friabile care sfrsesc pe Creasta Sudic a
Pietrei Craiului, la sud de vrful Grindului.
Trasee de legtur spre: sud (dreapta) saua Funduri (traseul 8. B); nord (stnga) - saua
Grindului (traseul 8. C).
453

28.B. Muchia din Padina Lncii

Prima escalad: 7 august 1942.
Generalitti. Muchia din Padina Lncii
delimiteaz ctre sud Pe-retele din Padina Lncii,
formnd cumpna de ape ntre firul secundar si
firul principal al vii Padina Lncii. Escalada pe
traseul propriu-zis ncepe din Brul de Mijloc, la
care ajungem urcnd pe Vlcelul Secundar al
Padinei Lncii.
Grad de dificultate: 3.A. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 8-10 pitoane, 15 carabiniere. Traseul are
numai pitoane jalon, dispuse foarte rar; snt
necesare pitoane suplimentare. Durata pentru 3
echipieri: 3 - 4 ore. De la cabana Plaiul Foii la
baza traseului: 3 ore. Pentru intrarea pe traveu,
vezi artera indice 28.
Descrierea traseului. Din punctul de
ramificatie, semnalat n artera de baz, ne
orientm la stnga pe Vlcelul Secundar al Padinei
Lncii, care, ceva mai sus, se ngusteaz, devenind
un canion ntrerupt la mici intervale de sritori ce
nu pun probleme tehnice. Singurul obstacol dificil
l ntlnim n portiunea final a vlcelului. Pentru a
economisi timp, evitm pasajul (care este un prag
lipsit de prize), urcnd printr-un horn nierbat,
situat pe dreapta vaii (stnga cum urcam). Acest
obstacol strseste pe Brul de Mijloc, la baza
Peretelui din Padina Lncii. Obiectivul escaladei
noastre, Muchia din Padina Lncii, este situat pc
stnga vii, ctre sud. Orientati n aceast directie
(spre dreapta), parcurgem de-a coasta distanta ce
454

ne separ de micuta sa prin care Brul de Mijloc

traverseaz cumpana si de unde ncepem escalada
propriu-zis. Folosind ca directie pitonul existent
la intrare, ne ctrm n prima 1.c. pe linia
muchiei, deviind dup circa 10 m pe feele dinspre
dreapta - corespunztoare firului principal al vii
Padinei Lancii. A doua 1.c. prezint numai pasaje
de crare liber. Roca usor friabila si nclinarea
pantei ne oblig la schimbri de directie frecvente,
evitnd n acest fel mai multe pasaje surplombate.
Platforma pe care ne regrupam este situata pe faa
nordica, spre Peretele din Padina Lncii. A treia
1.c. prezinta punctul cel mai dificil ntlnit pe
ntregul traseu. Initial, crarea este elementar,
obstacolul fiind dirijat n diagonala ctre stnga.
Dup circa 15 m, el este ntrerupt de un perete
surplombat pe care-l depsim direct, folosind trei
pitoane. Ajunsi deasupra, continum naintarea n
lungul unui jgheab conturat n perete, pn pe un
prag presrat cu tufe de jnepeni, unde ne
regrupam. n a patra l.c. desfsurm cei 40 m de
coard numai pe linia de creasta, depsind prin
mici ocoluri pasajele surplombate. Regruparea o
executm ntr-o mic strung. O succesiune de
lespezi caracterizeaz parcursul celei de-a cincea
1.c. pn n zona nierbat si presrat cu jnepeni a
Brului de Sus, care dupa regrupare ne prilejuieste
o odihna binemeritat. Ultimele patru 1.c. le
desfsurm escaladnd liber obstacole de mic
importanta, situate pe fata dinspre nord a muchiei.
Conformatia terenului n aceast zon nalt
455

permite s ne regrupm ntotdeauna la 40 m, pe

platforme ncaptoare pentru ntregul efectiv al
echipei. Escalada ia sfrsit pe Creasta Sudic a
Pietrei Craiului.
Trasee de legtur spre: Saua Funduri, cu
legtur pentru cabana Brusturet (traseul 8. B);
Piscul Baciului, cu legatura pentru cabana Plaiul
Foii, Curmatura sau refugiul Grind (traseul 8. C);
la mic distanta catre sud, pe creast, ntlnim un
horn nierbat care ne permite s ajungem n
Poiana Inchis si de aici pe valea Padina Lncii,
n traseul marcat, de unde am nceput escalada.
28.C. Valea Padina Lncii - Poiana
Inchis - Creasta Sudic a Pietrei Craiului
Generalitati. Pornind din zona Marelui
Grohotis, acest traseu reprezint cea mai direct
cale de acces la Creasta Sudic a masivului. El se
parcurge destul dc rar la urcare, dar este folosit
pentru coborre de alpinistii ce escaladeaz
traseele din regiune. Poiana nchis este de fapt
punctul unde valea Padina Lncii, firul principal,
si are obrsia. Locul, acoperit de vegetatie si
nconjurat de pereti puternic surplombati, este
foarte frumos, iar prezenta unui izvor cu debit mic
a determinat n ultima vremc multi alpinisti s-si
organizeze bivuacul n aceast parte.
Grad de dificultate: 1.A. Nu snt necesare
materiale tehnice, dar recomandm o cordelin
pentru asigurarea participantilor. Durata pentru 3
echipieri: 2 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza
456

traseului: 3 ore; de la cabana Garofita Pietrei

Craiului: o or. Pentru intrarea pc traseu, vezi
artera indice 28.
Descrierea traseului. Din punctul de
ramificatie mentionat n artera de baza, urcm
ctre stnga pe firul plin cu grohotis al vii Padina
Lancii (firul principal), strecurndu-ne initial pe
sub peretele vrfului I.ancea, nltat pe stnga vii.
Cteva sritori elementare ne blocheaz naintarea,
obligndu-ne s lc depsim direct sau prin ocoluri
pe fete. Dup circa 150 m depsim Brul de
Mijloc, a crui esarf nverzit trece din firul
secundar al vii Padina Lncii peste Muchia din
Padina Lncii. ridicat pe dreapta vii, si continu
peste saua format de vrful Lancea spre sud,
cobornd la baza Peretelui Marelui Grohotis,
denumit si Peretele Central. Fr s-si schimbe
nftisarea, Padina Lncii n amonte de bru se
orienteaz usor ctre dreapta, sfrsind dupa cteva
obstacole minore cu un jgheab usor nierbat,
dincolo de care se pierde pe pantele nverzite ale
Poienii nchise (1980 m alt.).
Urcnd prin poian spre peretii barati pe
vertical de numeroase surplombe, gsim
posibilitatea de a traversa ctre dreapta. La capatul
traversrii ntlnim o prisp de piatr, dispus n
diagonala spre muchia ce delimiteaz ctre sud
Peretele Marelui Grohotis. La captul de sus al
acesteia si aproape de muchia mentionata ntlnim
un horn ngust, ascuns privirii din Poiana nchis.
Deschiderea lui, orientat ctre sud-vest, este
457

continuat n portiunea final cu un scoc nierbat

care sfrseste pe Creasta Sudic a Pietrei Craiului.
Trasee dc legtur spre: Saua Funduri. cu
legtur pentru cabana Brusturet (traseul 8. B);
Piscul Baciului, cu legtur pentru cabana Plaiul
Foii, cabana Curmtura si refugiul Grind (traseul
8. C).
28.D. Brul de Mijloc
(Portiunea dintre Peretele Marelui Grohotis
si traseul turistic La Lanturi")
Generalitti. Zona de abrupt, strbtut de
Brul de Mijloc ntre Peretele Marelui Grohotis si
traseul turistic La Lanturi", este de o slbticie rar
ntlnit. Putinii drumeti ce vin sa o cerceteze
rmn impresionati de frumusetea si varietatea
peisajului, mult deosebit faa de cealalt portiune
a brului (dinspre nord), desfsurat ntre Padina
lui Cline si Piscul Baciului. Prin amenajarea
cabanei Garofita Pietrei Craiului, la care se poate
nnopta, marsul de apropiere spre Brul de Mijloc
se reduce la jumtate, ceea ce permite drumetilor
s ntreprinda n viitor excursii n aceast zon,
tar teama de a fi prinsi de ntuneric pe traseu.
Grad de dificultate: 2. A. Materiale: o
coarda de 40 m, 2 pitoane si 2 carabiniere pentru o
eventuala retragere fortat. Traseul nu are puncte
de trecere periculoase; nu este marcat, iar htasul,
care uneori trebuie cutat prin jnepeni, urca si
coboar, trecnd de la o culme la alta. Durata
pentru 3 echipieri (inclusiv coborrea la cabana
458

Plaiul Foii): 6 - 7 ore, De la cabana Plaiul Foii la

baza traseului: 3 1/2 ore. Pentru intrarea pe traseu,
vezi artera indice 28.
Descrierea traseului. Din punctul de intrare
semnalat n artera de baz urcm prin grohotis,
tinndu-ne pe sub peretele vrfului Lancea, ridicat
n stnga noastr. Dup circa 20 minute de urcus
obositor, ajungem la baza Peretelui Central, unde,
orientndu-ne ctre stnga, urcm pna n saua care
delimiteaz vrful Lancea de abruptul Pietrei
Craiului. Din saua amintit coborm n firul
principal al Padinei Lancii, vale care constituie
calea de acces spre Poiana nchis si Creasta
Sudic. Urcnd pe versantul opus al vii, ajungem
pe linia de cumpana care o desparte de Vlcelul
Secundar al Padinei Lncii. Pentru a continua
traseul Brului de Mijloc, ne strecurm n coborre
pe la baza Peretelui din Padina Lancii, nltat n
dreapta si dispus n amfiteatru, depsind si
talvegul Vlcelului Secundar al Padinei Lncii. n
aceasta zon slbatic si neumblat snt stabilite
cteva trasee alpine mai putin dificile, parcurse
foarte rar de ctrtori. Condusi de htasul brului
foarte subtiat, ajungem pe linia de cumpan a
muchiei urmtoare si ptrundem n zona de obrsie
a vii Tmselului, ale carei fire adncite puternic
n coasta muntelui le traversam. La sfrsitul
intervalului, brul si schimb nfatisarea,
obligndu-ne s urcm sustinut pn deasupra
Umrului de jos al Pietrei Craiului, unde, la 1920
m alt., ntlnim traseul Dunreanu.
459

Din punctul unde am ntlnit Traseul

Dunareanu ne strecurm pe sub Umrul de Mijloc,
ridicat n dreapta, trccem pe lng o lespede cu
nftisarea unui acoperis de colib, dincolo de care
brul se contureaz tot mai bine. n aceasta zon
nalt si slbatic, el este acoperit n bun parte de
jnepeni, parcursul traversnd viroagele si vlcelele
de obrsie ale vii Brsa Tmasului, unde uneori
ntlnim ciopoare de capre negre. Dup aproape o
or de mers de la Umerii Pietrei Craiului ajungem
pe terasa larg, asemnatoare unei grdini
suspendate (1900 m alt.), unde brul intersecteaz
traseul turistic pe La Lanturi". n acest loc,
traseul nostru ia sfrsit.
Trasee de legatur spre: cabana Plaiul Foii
n coborre (traseul 1. B, de la semnalarea n text
a Brului de Mijloc); Saua Grindului, aproape de
Piscul Baciului (vrful La Om) n urcus (traseul 1.
A). Mentionm c Brul de Mijloc, continuat catre
nord, prezinta pn n valea Spirlea Superioar
cteva puncte mai diticile.
28.E. Traseul sudic din Peretele Central
(Peretele Marelui Grohotis)
Prima escalada: 11 august 1939.
Generalitti. Peretele Central sau Peretele
Marelui Grohotis este situat n portiunea de mijloc
a abruptului vestic, fiind delimitat ctre nord de
vrful Lnncea sau Coltul Carugelor, iar ctre sud
de Muchia Rosie. Dispus n amfiteatru si precedat
de o imens zon de grohotis, denumit de
460

localnici Horjul Mare, peretele adposteste

numeroase trasee alpine, stabilite de-a lungul
anilor. Din pcate, punctele de intrare pe trasee
snt greu de identificat, nefiind marcate cu pitoane,
lucru pe deplin justificat din punct de vedere
tehnic, obstacolele de nceput fiind elementare.
Traseul Sudic din Peretele Marelui Grohotis este
situat n extrema sudic a peretelui (dreapta cum
urcm), linia lui ascendent, conturat initial de-a
lungul unui scoc, fiind vizibil de la mare distant.
Grad de dificultate: 2. B. Materiale: o
coarda de 40 m, 4-5 pitoane, 5 carabiniere. Traseul
nu este pitonat si se escaladeaz prin ctarare
liber. Durata pentru doi echipieri: 2 - 3 ore. De la
cabana Plaiul Foii la baza traseului: 3 ore; de la
cabana Garofita Pietrei Craiului: 2 ore. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 28.
Descrierea traseului. Punctul de intrare,
din care prsim poteca marcat orientndu-ne
catre stnga, este semnalat de indicatia scris cu
vopsea albastr: Peretele Marelui Grohotis".
Urcnd n diagonal ctre dreapta, ajungem n
marele amfiteatru pe care-l formeaz peretele. La
baza lui identificm un bloc stncos, situat n
portiunea central, care marcheaz intrarea pe
traseu. Primele doua 1.c. le desfsurm traversnd
n diagonal ctre dreapta, pn ntr-un scoc
pietros, conturat vizibil n perete. A treia 1.c.
urmeaz interiorul scocului, unde roca usor
friabil cere mult atentie la alegerea prizelor.
Pasajul ia sfrsit deasupra unui punct proeminent,
461

evitat de noi printr-o traversare la stnga. Dupa

regrupare reluam escalada n a patra 1.c. tot n
lungul scocului, regruparea executnd-o dupa 30
m. n a cincea 1.c. parsim scocul, traversnd 10 m
ctre stnga, pe prispele rezultate din capetele
fetelor de strat, si continum naintarea pe
verticala peretelui, satisfacuti c traseul devine
ceva mai dificil. Regru-parea o executam pe un
prag de piatra.
n a sasea 1. c. traversSm ctre stnga circa 25 m si
apoi ne re-grupam.
Pe linia cle cea mai mare pant pornim s
escaladm pasajele celei de-a saptea l.c., care ntre
ahele pre/inta un punct surplombat, unde
ntrebuintam pentru asigurare un piton. Deasupra
pasajului ntlnim platlorma de regrupare.
Printr-o escalada n diagonala caitre stuiga, ocolim
o splatur. Dea-supra ei, pe o teras comod, ne
regrupam din a opta 1. c.
Panorama ce ni se ofer spre valea Dmbovitei si
masivul Papusa contrasteaza cu gigantii de stnc
ai Pietrei Craiului si cu peretele nostru care, n
ciuda
obstacolelor
usoare,
ipare
foarte
impresionant. Urmtoarele dou 1.c. le desfsurm
n lungul unei fisuri deschise. Pasajul sfrseste cu o
grot de mici dimensiuni. Din acest loc, singurul
pasaj dificil pn la creast i constituie o lespede
splata, situat la plecarea n a unsprezecea 1.c.
Escalada ia sfrsit dnp treisprezece 1.c., pe
Creasta Sudic a Pietrei Craiului.
Legatura spre: Saua Funduri, cu legatur
462

pentru cabana Brusturet (traseul 8. B); Piscul

Baciului, cu legtur pentru cabana Plaiul Foii,
cabana Curmtura, refugiul Grind (traseul 8. C).
La mic distant ctre nord se contureaz din
creast pe versantul vestic un horn nierbat care,
urmat n coborre, nc d posibilitatea s ajungem
n Poiana nchis si n continuare, prin valea
Padina Lncii, firul principal, n poteca traseului
pc care am venit de la cabana Plaiul Foii.
28.F. Brul Rosu
Generalitti. Brul Rosu este de fapt o
continuare a Brului de Mijloc. Numele vine de la
roca de culoare crmizie, aflat mai ales la
nceputul lui. Prispa brului se contureaz pe la
baza ctorva pereti nalti si intersecteaz vlcele
pline cu grohotis. Grad de dificuhate: 1.A. Traseul
nu prezint puncte periculoase. Nu snt necesare
materiale tehnice. Durata pentru 3 - 5 ecnipieri: l
- 2 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului:
3 ore; de la cabana Garofita Pietrei Craiului: o
or. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 28.
Descrierea traseului. Din punctul de
intrare semnalat n artera de baz prsim poteca si
ne orientam la stnga n urcus prin grohotis,
cutnd cele mai avantajoase locuri pentru a
ajunge n extrema dreapt a Peretelui Ccntral
(Peretele Marelui Grohotis), ridicat n faa noastr.
Din incinta uriasului amfiteatru format de pcrete,
identificm fr greutate roca de culoare crmizie
revrsat pe panta muchiei din dreapta. Urcusul
463

pn pe cumpna ei si depsirea unui pasaj ngust

ce sfrseste n punctul de intrare pe traseul Muchia
Rosie (1820 m alt.) snt ngreuiate de grohotisul
mrunt si instabil. Dincolo de acesta coborm n
valea Piscului Rece, strecurndu-ne pe sub Peretele
Piscului Rece, pe verticala cruia s-au stabilit dou
trasee alpinc: Spltura Piscului Rece si Traseul
Central din Peretele Piscului Rece. De retinut c
deasupra splturii corespunztoare versantului
sudic al Muchiei Rosii vedem marea grot
denumita ,,Moara Dracului", din care natura
macin necontenit piatra. Urcusul spre pintenul ce
delimiteaz ctre sud Peretele Piscului Rece este
anevoios; el sfrseste ntr-o zon nierbat, de unde
putem privi, n afar de regiunea nconjurtoare, si
ntregul abrupt vestic, att ctre sud, ct si ctre
nord. Zona nverzit prin care continu htasul
brului este mrginit n stnga de Peretele Piscului
cu Brazi, a crui arie este ceva mai mare; n
cuprinsul ei traversm un vlcel si dou creste. La
sfrsitul intervalului coborm n deschiderea larg,
unde n aval se afl Ceardacul Stanciului. n stnga
vedem Peretele de la Ceardac, portiunea
superioar, pe a crui vertical s-au stabilit trasee
alpine de gr. 2 B (vezi tabelul sinoptic al lucrrii),
iar n aval, far s se vad, continu acelasi perete,
portiunea nferioar. Pe verticala acestuia din urm
s-au stabilit dou trasee alpine dificile: traseul
Viesparul si Hornul Mare de la Ceardacul
Stan,ciu1ui. naintnd prin vegetatie, n coborre si
apoi n urcus sustinut, depsim pe deasupra marele
464

amfiteatru care, n aval, nchis de arcada att de

caracteristic, formeaz Ceardacul Stanciului. Sus,
pe muchia acopent cu jnepeni, la care ajungem,
sfrseste Hornul din Ceardacul Stanciului, traseu
alpin ce nu trebuie confundat cu cel mentionat mai
sus.
Jnepenii presrati pna aici n lungul brului
devin n continuare o, pdure compact, prin care
trebuie s urmrim atent htasul. Desi n stnga se
nalt pereti interesanti pentru alpinisti, zona a
rmas nc necercetat. La primul traseu alpin
ajungem dup ce am depsit trei muchii si patru
vlcele, socotite din dreptul punctuIui de iesire din
escalada Hornului din Ccardacul Stanciului. A
patra muchie ntlnit de la reperul amintit mai sus
este acoperit cu jnepeni. Ea reprezint punctul de
intrare pe Muchia lui Ivan.
Muchia lui Ivan prezint o succesiune de
obstacole desfsurate pe circa 250 m diferent de
nivel, care, n bun parte, se depsesc prin
crare liber. n portiunea central exist un
pasaj unde ntrebuintarea pitoanelor este imperios
necesar. Parcursul ia sfrsit pe Creasta Sudic a
Pietrei Craiului, nu departe de Saua Funduri,
aflata ctre sud. Coborrea din traseu se face prin
Valea Urzicii (traseul 8. C). Grad de dificultate: 3.
B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 8-10 pitoane, 15
carabinierc, scrite. Durata pentru 2 echipieri: 3 4 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza trascului
prin Brul Rosu: 5 ore; de la cabana Garofita
Pictrei Craiului: 2 ore.
465

Din dreptul trascului Muchia lui Ivan

coborm n Valea lui Ivan, pe care o recunoastem
dupa turnul ridicat n amonte, pe dreapta vii. n
continuare, htasul urc si coboar, trecnd prin
jnepenisuri sau zone dezgolite, intersectnd muchii
sau vlcele, si sfrseste n Valea Urzicii, la 1765 m
alt, unde ntlnim marcajul triunghi albastru.
Trasee dc legtur spre: Saua Funduri, cu
legtura pentru cabana Brusturet (traseul 9);
cabana Plaiul Foii (traseul 9. C).
28.G. Muchia Rosie
Prima escalada: 10 iulie 1945.
Generalitti. Muchia Rosie delimiteaz
Peretele Marelui Grohotis (Peretele Central) de
Peretele Piscului Rece. Traseul a fost stabilit
tinndu-se pe ct posibil linia crestei, obstacolele
ntlnite fiind depite prin crare liber sau cu
ajutorul pitoanelor, lsate n mic msur pe
traseu. Grad de dificultate: 3B. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 10 - 15 pitoane, 15 carabiniere, scrie.
Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana
Plaiul Foii la baza traseului: 4 ore; de la cabana
Garofia Pietrei Craiului: o or. Pentru intrarea pe
traseu, vezi artera indice 28.
Descrierea traseului. Prima l.c. ncepe de
pe Brul Rou, dintr-un punct situat pe versantul
drept al vii Piscului Rece. Linia traseului vizeaz
dou surplombe situate n stnga i la circa 30 m
deasupra noastr. Alegnd locurile cele mai
466

prielnice cratului liber, reuim s trecem pe sub

tavanul acestora, regrupndu-ne deasupra lor.
n a doua l.c. ramonm pe verticala unui horn
puin adnc, care ne conduce sub acoperiul unei
mari surplombe. Pentru a evita obstacolul,
traversm ctre stnga, regrupndu-ne pe un prag
uor nierbat. Pe desfurarea celei de-a treia l.c.
ntlnim cel mai dificil pasaj al traseului, constituit
de linia unui horn prelungit n poriunea superioar
cu o fa friabil. Regruparea o executm pe un
prag ngust.
Viznd dou plci dispuse paralel i vertical pe
linia crestei (semnnd cu dou urechi gigantice),
depim obstacolele celei de-a patra i a cincea
l.c., crndu-ne de-a lungul unui horn. Ajuni
ntre "urechile" amintite, ncepem cea de-a asea
l.c., desfurat printre cele dou lespezi. n timpul
escaladei putem privi ctre dreapta, prin cteva
"ferestre", n incinta grotei denumit "Moara
Dracului". Intervalul ia sfrit pe brul ce se
ajungete ctre stnga, n Peretele Central, unde ne
regrupm. Pentru a evita o zon foarte friabil, n
cadrul celei de-a aptea l.c. traversm ctre stnga,
pe faa corespunztoare Peretelui Central, pn n
dreptul unui horn, pe a crui deschidere urcm
pn la desfurarea complet a celor 40 m de
coard. Dup regrupare continum escalada,
alegnd dup voie cele mai bune locuri de trecere,
strecurndu-ne printre blocurile instabile ce
caracterizeaz parcursul pn pe Creasta Sudic,
unde escalada ia sfrit.
467

Trasee de legtur spre: Creasta Sudic

spre stnga (nord) (traseul 8. C); Creasta Sudic
spre dreapta (sud) (traseul 8.B).
28.H. Traseul Central din Peretele
Piscului Rece
Prima escalad: 19 august 1942.
Generaliti. Peretele Piscului Rece se
nal deasupra vii cu acelai nume, pe o diferen
de nivel de circa 300 m. El este strbtut pe mijloc
de o fisur deschis care constituie linia traseului.
Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40
m, 20 carabiniere, 15 - 20 pitoane, scrie. Traseul
comport pitoane suplimentare pe desfurarea
celor 9 lungimi de coard. Durata pentru 2
echipieri: 5 - 6 ore. De la cabana Plaiul Foii la
baza traseului: 4 ore; de la cabana Garofia Pietrei
Craiului: o or. Pentru intrarea pe traseu, vezi
artera indice 28.
Descrierea traseului. Escalada primei l.c. ncepe
din Brul Rou,
la 1750 m alt. Iniial atacm o fisur uor
nierbat, crndu-ne ctre o surplomb ce se
evideniaz din perete, la circa 15 m mai sus. De
sub tavanul acesteia traversm ctre stnga, evitnd
proeminena; apoi, pe linia de cea mai mare pant,
naintm, ajungnd pe un bru nierbat. Regruparea
o executm n dreapta, lng un molid crescut n
perete. Printr-o traversare ctre stnga i apoi n
diagonal de-a lungul peretelui cu roc friabil,
cutm n a doua l.c. cele mai avantajoase puncte
468

de trecere spre fisura central. Poriunile

surplombate, ntlnite frecvent, le depim cu
pitoane fixate de noi i recuperate de secund.
Regruparea o executm sub fisura central,
conturat deasupra noastr ctre stnga. inta
final a celei de-a treia l.c. este atingerea fisurii
menionate mai sus. Roca friabil, naintarea cu
frecvente schimbri de direcie pe deasupra
surplombelor ieite din perete i lipsa complet a
pitoanelor fac din aceast poriune unul din
pasajele delicate ale traseului. Pe o platform
incomod din interiorul fisurii centrale ne
regrupm. Urmnd linia fisurii ce are aspectul unui
scoc, n a patra l.c. depim cu ajutorul ctorva
pitoane suplimentare problemele ivite pe parcurs.
ntr-o grot de mici dimensiuni, ntlnita dup 30
m, executm regruparea. A cincea l.c. constituie
punctul cel mai dificil al traseului. Din cauza
peretelui splat ce surplombeaz deasupra, ne
angajm ntr-o escalad complicat pe faa din
dreapta. Lipsa fisurilor i proeminena uoar a
pasajului cer o ncordare fizic i moral
deosebit. Platforma de regrupare o ntlnim la
circa 40 m, ntr-o grot, la care ajungem printr-o
traversare ctre stnga. Deasupra punctului de
regrupare se contureaz un horn deschis, blocat de
o surplomb inaccesibil. n a asea l.c. ocolim
obstacolul menionat prin dreapta, revenind
deasupra lui n fisura central, pe care o urmm,
regrupndu-ne n urmtoarea grot. Ca i
precedenta, a aptea l.c. comport din nou o
469

traversare ctre dreapta, cu revenire dup 25 m la

stnga pe linia traseului, iar ceva mai sus ntlnim a
treia grot, n care ne regrupm. n poriunea
superioar a peretelui, fisura central se lrgeste,
devenind un jgheab splat, blocat de surplombe i
punctat de mici grote. Pentru depirea acestora se
cere timp i foarte mult material. De aceea, evitm
obstacolele menionate, angajndu-ne n a opta l.c.
ntr-o escalad dirijat oblic ctre dreapta, pe o
fa friabil. Poriunea superioar a pasajului are
dou lespezi nalte, printre care ramonnd reuim
s ajungem deasupra. Cteva trepte de piatr
ealonate n continuare le parcurgem cu uurin,
executnd regruparea ctre stnga, ntr-o zon cu
roca de culoare cramizie. A noua l.c. o putem
considera din punct dc vedere tehnic sfritul
escaladei. Pe cei 40 m ai pasajului, panta i pierde
treptat din nclinaie, crarea fiind elementar.
Regruparea o facem ntr-un vlcel nierbat i
acoperit de jnepeni. Din dreptul jnepenilor,
escalada celor 80 m ce-i mai avem de parcurs pna
pe Creasta Sudic se efectueaz fra asigurare.
Trasee de legtur spre: aua Funduri, cu
legatur pentru cabana Brusturet (traseul 8. B);
Piscul Baciului, cu legtur pentru cabana Plaiul
Foii, cabana Curmtura sau refugiul Grind
(traseul 8. C). La mic distan ctre nord, n
dreptul Peretelui Marelui Grohoti, se contureaz
din creast pe versantul vestic un horn nierbat
care, urmat n coborre, ne d posibilitatea s
ajungem n Poiana nchis i n continuare, prin
470

valea Padina Lncii, firul principal, n poteca

traseului pe care am venit de la cabana Plaiul
Foii.
28.I. Traseul Viesparul
Prima escalad: 7 - 8 septembrie 1960.
Generaliti. Traseul este situat n Peretele
de la Ceardac, poriunea inferioar, delimitat la
nord de un pinten al Peretelui Piscului Rece, iar la
sud de muchia ridicat deasupra Peterii
Stanciului. Peretele se nal din poteca turistic
marcat cu triunghi albastru, sfrind pe Brul
Rou. Traseul Viesparul urmeaz o succesiune de
fisuri, n lungul crora snt dispuse circa 60 de
pitoane de asigurare. Grad de dificultate: 5.A.
Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5
pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 5
lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 3 - 4
ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 4
ore; de la cabana Garofia Pietrei Craiulul: o or.
Pentru intrarea pe traseu, vezi indice 28.
Descrierea traseului. Cu circa 40 m nainte
de a ajunge la Petera Stanciului prsim poteca
marcat i, orientndu-ne la stnga, urcam prin
grohoti un vlcel spre peretele nlat la mic
distan. Prima l.c. urmeaz unul din jgheaburile
nguste conturate pe vertical. Pitoanele, vizibile
chiar din punctul de plecare, ne conduc pn la
platforma de regrupare, pe care o ntlnim dup 40
m. n a doua l.c., traseul prsete linia
jgheaburilor menionate, continund n lungul unor
471

fisuri orientate oblic spre stnga; dup 25 m,

acestea i schimb direcia, spintecnd pe vertical
un mic intrnd al peretelui. Pasajul este dur si-l
depim folosind scriele. Regruparea o executm
pe o platform nierbat, situat la circa 37 m. n a
treia l.c., pitoanele snt dispuse n lungul unei
fisuri nclinate oblic spre dreapta, pn ntr-un
punct uor surplombat; de aici, pentru a evita
obstacolul, traversm spre dreapta 3 m i n
continuare urcm pe faa peretelui, urmnd linia de
cea mai mare pant, pn la ntinderea complet a
corzilor. La pitoanele fixate special, ne regrupm.
Ultimele dou l.c. (a patra si a cincea) le
desfurm prin interiorul unui horn uor nierbat,
care ia sfrit pe Brul Rou. Urmnd ctre stnga
(nord) brul menionat, ajungem curnd n valea
Piscului Rece, unde avem ca reper roca de culoare
roiatic a brului, n punctul de traversare peste
Muchia Roie. Din dreptul acesteia coborm n
poteca turistic pe care am venit de la cabana
Plaiul Foii.
28.J. Hornul Mare de la Ceardacul
Stanciului
Prima escalada: 10 - 11 septembrie 1961.
Generaliti. Hornul Mare de la Ceardacul
Stanciului este numele traseului stabilit n Peretele
de la Ceardac, poriunea inferioar, perete
delimitat la nord de un pinten desprins din zona
Piscului Rece i la sud de o muchie nlat
deasupra Peterii Stanciului. Punctul de intrare pe
472

traseu se afl la circa 10 m (nord) de peter,

parcursul desfurndu-se iniial pe feele nierbate
ce sfresc sub o grot vizibila n perete, chiar la
baza hornului. Traseul nu trebuie confundat cu
Hornul din Ceardacul Stanciului, a crui escalad
ncepe din incinta ceardacului aflat la sud. Grad de
dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi de 40 m, 25
carabiniere, 4-5 pitoane, scrie. Traseul este
pitonat i are 6 lungimi de coard. Durata pentru 3
echipieri: 3-4 ore. De la cabana Plaiul Foii la baza
traseului: 4 ore; de la cabana Garofia Pietrei
Craiului: o or. Pentru intrarea pe traseu, vezi
artera indice 28.
Descrierea traseului. Cu circa 10 m nainte
de-a ajunge la Petera Stanciului prsim poteca
marcat i urcm ctre stnga, pe panta nclinat,
spre baza peretelui ridicat n fa, avnd ca reper o
grot situat la baza hornului nalt i bine conturat
care constituie linia traseului nostru. Prima l.c.
ncepe de la grota amintit i se desfoar pe linia
de cea mai mare pant a feei din stnga, sfrind
dup 40 m cu o prisp nierbat, unde ne
regrupm. n a doua l.c. continum escalada numai
prin interiorul hornului, ntrerupt de mici
proeminene sau pasaje cu prize fine, pe care le
depim folosind scriele. Regruparea o executm
n interiorul hornului, cnd s-au ntins complet cei
40 m de coard. Lipsa fisurilor i surplomba care-l
blocheaz mai sus ne oblig s prsim firul
hornului, continund escalada noastr n cea de a
treia l.c. pe faa din stnga. Pitoanele de regrupare
473

le ntlnim la circa 38 m mai sus. n a patra l.c.

revenim pe linia hornului, depind, pn la
platforma de regrupare ce o ntlnim la 40 m, i un
pasaj surplombat. n penultima l.c. (a cincea),
hornul prezint dou pasaje surplombate, care
comport o atent dirijare a corzilor prin
carabiniere, iar deasupra acestora o fa lipsit de
prize, unde ntrebuinm pitoane suplimentare.
Ultima l.c. i pierde din duritate, parcursul ei
nierbat sfrind dup 40 m, odat cu traseul, pe
Brul Rosu.
Urmnd ctre stnga (nord) Brul Rou,
descris n sens invers la indice 28.F, ajungem n
traseul 9.G, marcat cu triunghi albastru.
28.L. Valea lui Ivan
Generaliti. Printre puinele vi conturate
pn la Creasta Sudic a Pietrei Craiului i n
acelai timp uor accesibile se numr i Valea lui
Ivan. Scocul ei adnc se evideniaz bine deasupra
potecii marcate cu triunghi albastru i l
identificm uor dup reperele menionate n artera
de baz.
Grad de dificultate: l.B. Materiale: o coard
de 40 m. Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la
cabana Plaiul Foii la baza traseului: 4 ore; de la
cabana Garofia Pietrei Craiului: 1 or. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 28.
Descrierea traseului. Prsind poteca
marcat, urcm spre deschiderea vii. Urcuul
iniial, desfurat peste mici sritori, ia sfrit sub
474

Sritoarea Prelucie", singurul obstacol dificil de

pe traseu, pe care l depim, atacnd faa din
dreapta vii (stnga cum urcm). Obstacolele
nirate n continuare au forma unor praguri sau
hornuri de mic nlime, ele constituind un prilej
de crare liber uoar; din loc n loc ntlnim
mici zone de grohotiuri. n amonte de Brul Rou,
valea mai prezint cteva sritori care nu pun
probleme tehnice. n poriunea final, firul vii se
contureaz ctre dreapta, lasnd n stnga (cum
urcm) un scoc adncit n peretele sudic al Muchiei
lui Ivan. Din dreptul Brului de Sus, a crui earf
verde o recunoatem uor, valea nu-i schimb
aspectul, firul ei fiind ntrerupt cnd i cnd de
obstacole nalte, dar nu dificile. Ieirea la Creasta
Sudic, dup ce talvegul se pierde, o executm
traversnd n diagonal ctre dreapta, pe un bru
foarte vizibil.
Trasee de legtur spre: Piscul Baciului
(traseul 8.C); aua Funduri (traseul 8.B).

475

29. ARTERA DE BAZA: PADINA

INDILERIEI1
Ramificaii pe artera: 29.A. Hornul
Suspinelor; 29.B. Surplomba cu Garofie; 29.C.
Traseul indileriei
Generaliti. Padina indileriei este numele
unei vi de torent, adncit pe versantul nordic al
vrfului Turnul. De-a lungul ei se desfoar
traseul turistic 19, marcat cu cruce roie. n ultimii
ani, alpinitii asociaiei sportive Armata Braov
au stabilit n peretele situat pe stnga vii trei
trasee alpine deosebit de dificile, dar acestea,
neavnd diferen de nivel corespunztoare
regulamentului F.R.T.A., au primit grade de
dificultate mai mici.
Descrierea arterei. Marcajele cu band
albastr i n continuare cruce roie conduc din
Zrneti pna la baza Peretelui indileriei.
Pentru Peretele indileriei, vezi descrierea
traseului 3, pn la semnalarea n text a punctului
"Padina indileriei", i apoi traseul 19, pn la
semnalarea punctului "Sritoarea Scrii".

Pentru a nu schimba numerele de ordine ale arterelor de

baz din lucrrile anterioare, autorii au dat numere de
ordine pentru zonele noi, valorificate ulterior de alpiniti,
fr s mai respecte ordinea poziiei lor geografice n teren.
Aa se explic de ce artera Padina indileriei are indice 29,
dei este plasat ntre arterele de baz indice 22 si 23
476

Dincolo de lanul ajuttor fixat pentru

depirea sritorii, urcm 100 m distan, avnd n
dreapta noastr (stnga vii) un perete barat de
mici surplombe pe aproape toat nalimea.
Mergnd pe la baza lui, ajungem dup distana
amintit ntr-un punct unde totui peretele prezint
o zon mai frmntat, pe desfurarea creia,
suspendat n treimea central, se contureaz un
horn. Ctre el i de acolo n amonte se desfoar
obstacolele traseului Hornul Suspinelor.
Pentru Hornul Suspinelor, vezi indice 29.A.
La 3 m n amonte de intrarea pe traseul
indice 29.A. se afl primele obstacole ale traseului
Surplomba cu Garofie.
Pentru Surplomba cu Garofie, vezi indice
29.B.
Din punctele de pornire foarte apropiate ale
acestor doua trasee, continum s urcm pe Padina
indileriei circa 30 m. Cercetnd atent peretele,
vedem primele pitoane dirijate oblic spre stnga pe
Traseul indileriei. Ele i urmatoarele ne snt
caluz i ajutor pentru naintarea pe acest traseu.
Pentru Traseul indileriei, vezi indice 29.C.
29.A. Hornul Suspinelor
Prima escalad: 12 iulie 1972.
Generaliti. Traseul este scurt, dar foarte
dur. Obstacolele escaladate depesc gradul de
dificultate dat traseului. Grad de dificultate: 4.B.
Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5
pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 5
477

lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3

ore. De la Zrneti la baza traseului: 2 ore.
Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 29.
Descrierea traseului. Din firul vii
ncepem escalada pe faa peretelui frmntat i
fisurat, folosind dup primii 4 m un piton de
asigurare. Pe msur ce naintm, proeminenele
peretelui se ndesesc, culminnd la circa 20 m cu o
surplomb, peste care trecem direct. Dincolo de
aceasta naintm, crndu-ne n lungul unei fisuri
deschise, cu aspectul unui horn. Obstacolul fiind
splat i blocat frecvent de proeminene, crarea
prin ramonaj este dur i extenuant. Regruparea
dup 40 m, n piton la scri. A doua l.c. prezint
la nceput cteva obstacole surplombate, peste care
trecem direct. Deasupra lor ne angajm ntr-o
traversare ctre dreapta, pn la derularea complet
a celor 40 m de coard. A treia l.c. o desfurm
de-a lungul unui obstacol n diedru, prelungit
(dup 10 m) cu o fisur bine conturat pe faa
peretelui. Platforma de regrupare, marcat cu
pitoane pentru asigurare, o ntlnim la captul celor
40 m de coard. Datorit peretelui care-i pierde
din nclinaie, obstacolele ntlnite pe ultimele
dou l.c. nu mai snt att de dure. Partea finala a
traseului, acoperit cu vegetaie, o parcurgem liber
pn pe vrf. Urmnd catre stnga muchia pe care
am terminat escalada, ajungem n Strunga Muchiei
Padinei nchise, situat la obria a dou vlcele,
corespunztoare Padinei indileriei i Padinei
nchise. Depind strunga, naintm de-a coasta,
478

condui de un ha de capre negre, conturat pe

pantele mpdurite ale Padinei indileriei. Dup
circa 400 m de mers astfel, ntlnim posibilitatea
de a cobor liber n firul vii.
29.B. Surplomba cu Garofie
Prima escalada: 13 iulie 1972.
Generaliti. La 3 m n amonte de Hornul
Suspinelor gsim punctul de intrare pe traseul
Surplomba cu Garofie. Grad de dificultate: 4.B.
Materiale: 2 corzi de 40 m, 25 carabiniere, 4-5
pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 5
lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3
ore. De la Zrneti la baza traseului: 2 ore.
Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 29.
Descrierea traseului. O succesiune de dale,
dispuse oblic ctre stnga, reprezint primele
obstacole ale traseului. Dei par accesibile, ele pun
diferite probleme de ordin tehnic, datorit
frecventelor proeminene. Pasajul culmineaz cu
tavanul unei surplombe, brzdat orizontal de o
fisur lung ce nu primete pitoane, fiind
cimentat". Folosind pitoanele existente, depim
surplomba i continum escalada, naintnd oblic
spre stnga, de-a lungul unui prag ngust i uor
nierbat. Regruparea dup 40 m. n a doua l.c.,
pragul este fragmentat. Fragmentele lui se leag
ntre ele prin fee verticale i uneori surplombate.
Cu ajutorul pitoanelor existente urcm de la un
479

prag la altul, ajungnd dup 30 m la baza celui mai

dificil obstacol al traseului. Este vorba de tavanul
unei surplombe, pe buza creia, ca franjurile, se
leagn n gol o colonie de garofie albe. Printr-o
complicat manevr de corzi i scrie, depim
direct acest spectaculos obstacol, regrupndu-ne
deasupra lui, la circa 5 m. Chiar la nceputul
escaladei n a treia l.c. depim dou surplombe
nlnuite. Apoi, traseul, dirijat n diagonala ctre
stnga, ne oblig s executm o traversare mai
dificil. Regruparea dup 40 m, pe o brn ngust
i aerian. Penultima l.c. are tot 40 m. Pe aceast
distan ne continum traversarea pn n dreptul
unor jnepeni. De la acetia n continuare
escaladm liber faa unui perete vertical, nalt de
circa 15 m. Comparnd obstacolele de pe traseu,
peretele a fost pasajul cel mai frumos, iar
Surplomba cu Garofie cel mai dur. A cincea l.c.
pierde din dificultate. Puinele trepte de piatr si
cteva muchii abia conturate nu mai comport
efort, ele fiind de mic nltime. Dupa strngerea
corzilor, naintm prin vegetaie i, cnd ajungem
la culme, ne abatem la stnga, cobornd n Strunga
Muchiei Padinei nchise.
Coborrea n continuare este redat n
amnunt la traseul indice 29.A.
29.C. Traseul indileriei
Prima escalad: 14-15 iulie 1972.
Generaliti. Traseul indileriei se
recomand numai crtorilor bine antrenai,
480

capabili s depeasc prin crare liber (fr

pitoane) un pasaj surplombat, nalt de 8 m i
suspendat la mare nlime. Grad de dificultate:
4.B. Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 de carabiniere,
3- 4 pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 4
lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3
ore. De la Zrneti la baza traseului: 2 ore.
Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 29.
Descrierea traseului. Obstacolele ntlnite
pe desfurarea primei l.c. snt destul de dure. Ele
au caracteristic o serie de trepte nlnuite i
dirijate pe faa peretelui n diagonal ctre stnga.
Pitoanele ntlnite pe traseu ne arat direcia
escaladei, dar ne i ajut la depirea frecventelor
pasaje surplombate. Regruparea pe o brn ntlnit
dup 40 m. A doua l.c. prezint punctul de
maxim dificultate al traseului. Obstacolul l
ntlnim foarte aproape de punctul de plecare, ceea
ce ne avantajeaz. Este vorba de un pasaj
surplombat, nalt de circa 20 m, din care primii 8
m trebuie depii numai prin crare liber.
Fisura care l spintec este destul de adnc.
Folosind prizele din interiorul ei i blocnd uneori
braul, fcnd mna pumn, reuim s depsim
pasajul i s ntlnim deasupra lui primele pitoane
de asigurare, a cror folosire este foarte necesar.
n continuare, peretele ramne tot surplombat, dar
escaladarea lui o facem folosind pitoanele
existente. Dupa derularea celor 40 m de coard ne
regrupm pe o brn. A treia l.c. se desfoar de-a
lungul unor obstacole mai puin dificile. Ele snt
481

dirijate oblic ctre stnga i snt prevzute cu

pitoane de asigurare. Partea final a acestei
lungimi de coard prezinta un perete mic (15-18
m), uor surplombat, care se escaladeaz numai pe
prize. A patra l.c. o desfurm pe linia unei
muchii nierbate i punctate de copaci, unde
obstacolele snt lipsite de dificulti.
Dupa strngerea corzilor urcam pn n punctul
somital al muchiei, de unde, orientai ctre stnga,
ncepem coborrea, urmnd itinerarul redat n
amnunt la traseul indice 29.A.
30. ARTERA DE BAZ: VALEA PIRLEI
Ramificaii pe arter: 3C.A. Traseul
Vulturului; 30.B. Traseul pirlea 1; Traseul
pirlea 2.
Generaliti. Zona inferioar a abruptului
nord-vestic al Pietrei Craiului, cuprins ntre vile
Vlduca i pirlea, prezint n cuprinsuri o
"lume" de turnuri i muchii, cunoscute numai
acelora care s-au ncumetat s nfrunte slbticia
locurilor i obstacolele de pe traseu. n afara
frumuseilor peisagistice din zon, ca o ncoronare
a strdaniei lor, alpinitii au identificat pe verticala
pereilor noi posibiliti de escalad n premier,
printre care s-au numrat i cele din Turnul
pirlei, redate mai jos. Turnul pirlei este ultima
culminaie i cea mai pregnant, situat pe linia
unei muchii de pe stnga vii pirlei i care n
amonte se pierde n preajma Brului de Mijloc.
482

Itinerar pn la intrarea pe arter. Alpinitii care

vor s ntreprind escalade pe traseele din Turnul
pirlei au posibilitatea s-i aleag ca baz de
plecare cabana Plaiul Foii sau refugiul pirlea. Din
Zrneti la cabana Plaiul Foii se poate ajunge
urmnd traseul 1. Din Zrneti la refugiul pirlea,
situat la o or de cabana Plaiul Foii, se ajunge
urmnd traseele 1 si l.A.
Descrierea arterei. Valea pirlei este un
afluent pe dreapta al Brsei Tmaului. n zona
inferioar, valea are un pria ale carui izvoare se
afl n apropierea refugiului pirlea. Poriunea
superioar a vii, n amonte de izvorul amintit,
este slbatic. n zona de pdure, ea prezint cteva
sritori ce se pot ocoli pe fee. Cnd pdurea de
molid ncepe s se rreasc, lsnd loc jnepenilor,
obstacolele vii devin splate, iar unele chiar
inaccesibile. Crndu-ne pe firul vii, adncit
mult ntre perei, sau ocolindu-i sritorile pe fee,
ajungem n dreptul Turnului pirlei, care domin
regiunea cu silueta lui zvelt i nud. La prima
vedere, un circ cu roca nnegrit i umed, ce
ncinge valea pirlei n preajma turnului, lipsa
fisurilor i nlimea peretelui blocat de surplombe
i brzdat de hornuri lungi ne impresioneaz.
Totui, studiind atent peretele, constatm c el are
o mare valoare alpin. Obstacolele lui curate i
aeriene snt de fapt ceea ce ne-am dorit: un perete
nalt (circa 240 m diferen de nivel), cu prize
bune, cu relief variat, foarte dificil i fr
vegetaie. De la baza peretelui, nchis n amonte de
483

spltura Circului Negru, ncep pe faa Peretelui

Turnului pirlei trei trasee alpine, escaladate n
premier de alpinitii clubului Dinamo Braov.
Liderul acestor realizri, maestrul sportului Opri
Mircea, a avut amabilitatea s ne dea amnunte
asupra obstacolelor ce le caracterizeaz. Iniial,
traseele au primit cte un numr de ordine, iar
ulterior li s-a dat i cte un nume. Astfel, traseul
din stnga (cel mai din amonte) se numeste Traseul
Vulturului (traseul pirlea 3).
Pentru Traseul Vulturului, vezi indice 30.A.
Urmtorul traseu, pirlea 1, se afla ceva mai
jos, punctul de intrare fiind situat pe o brn
nierbat.
Pentru traseul pirlea 1 - Hornul Lung din
Turnul pirlei, vezi indice 30.B.
De pe aceeai brn, dar n dreapta Hornului
Lung din Turnul pirlei, se contureaz pe faa
peretelui o fisur deschis i usor nierbat, ce
conduce pe un prag suspendat deasupra noastr.
Linia fisurii i pragul fac parte din primele
obstacole ale traseului pirlea 2 (sau Faa Strungii
de la Turnul pirlei).
Pentru Faa Strungii de la Turnul pirlei,
vezi indice 30.C.
30.A. Traseul Vulturului (Traseul pirlea 3)
Generaliti. Dup prerea alpinitilor care
l-au parcurs, Traseul Vulturului prezint n unele
portiuni obstacole care-i depesc gradul de
dificultate acordat de F.R.T.A. la omologare.
484

Amnuntul trebuie reinut de alpinitii cu

clasificare sportiv medie. Ei l vor aborda numai
atunci cnd condiia lor fizic i experiena tehnic
vor fi desvrite. Grad de dificultate: 4.B.
Materiale: 2 corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5
pitoane, scrie. Traseul este pitonat i are 6
lungimi de coard. Durata pentru 3 echipieri: 2-3
ore. De la cabana Plaiul Foii la baza traseului: 2
ore. Pentru intrarea pe traseu, vezi artera indice 30.
Descrierea traseului. Punctul de intrare pe
traseu se afl n extrema stng a Turnului pirlei,
acolo unde Circul Negru i ridic peretele splat,
nchiznd talvegul vii pirlei. Obstacolele iniiale
le escaladm pe feele unui scoc adncit mult n
perete. n felul acesta, ocolim i depim o zon
surplombat. Apoi, printr-o abatere ctre dreapta,
prsim scocul i, traversnd n diagonal o fa nu
prea nclinat, evitm tavanele a dou surplombe.
La nceputul treimii superioare a traseului, unde
peretele prezint din nou un tavan, schimbm
directia de naintare ctre stnga. n felul acesta
gsim suficiente posibiliti pentru ca, asigurai n
pitoanele existente, s ajungem deasupra scocului
atacat la nceputul traseului. De aici nainte, pe
poriunea final, escalada o facem frontal, de-a
lungul a dou lungimi de coard, considerate de
noi (prin varietatea obstacolelor i a problemelor
tehnice ntlnite) ca cele mai frumoase.
Ajunsi pe vrf, strngem frnghiile i, urcnd printre
plcurile de jnepeni, ajungem n circa 15 minute pe
Brul de Mijloc.
485

Coborrea spre cabana Plaiul Foii este

redat n amnunt la traseul indice 30.C.
30.B. Hornul Lung din Turnul pirlei
(Traseul pirlea 1)
Generaliti. Traseul, deosebit de dur, i
etaleaz obstacolele n poriunea central a
peretelui Turnului pirlei, orientat spre valea cu
acelai nume. Peretele puternic nclinat i pasajele
surplombate, alternate cu zone de crare liber
cu prize foarte fine, supun la un examen sever
chiar i pe alpinitii rutinai. Hornul Lung din
Turnul pirlei se situeaz n rndul traseelor de
mare dificultate din masiv, rmnnd numai n
evidena alpinitilor antrenai i cu clasificare
superioar. Grad de dificultate: 5.B. Materiale: 2
corzi de 40 m, 25 carabiniere, 4-5 pitoane, scrie.
Traseul este pitonat i are 7 lungimi de coard.
Durata pentru 3 echipieri: 3 ore. De la cabana
Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea
pe traseu, vezi artera indice 30.
Descrierea traseului. Intrarea pe traseu este
situat la nceputul unei prispe nierbate,
prelungit n diagonal pe faa peretelui spre
Circul Negru. Escalada, care se face la coard
dubla, ncepe pe faa brzdat de cteva fisuri
dirijate oblic ctre stnga. Pitoanele de direcie,
folosite frecvent pentru asigurare, i lucrul cu
scriele ne conduc n diagonal ctre tavanul unei
surplombe, evideniat printre obstacolele celei de
a treia l.c. Deasupra surplombei, peretele se
486

bombeaz mult n afar. Pe linia acestui pasaj,

crarea liber alterneaz cu poriuni de escalad
artificial - pitoanele, scriele i traciunea
mecanic fiind elementele ajuttoare n naintare.
Intervalul sfrete n buza de jos a unui horn lung.
Ultima poriune a traseului urmeaz jgheabul
adnc al hornului amintit, prin interiorul cruia
naintm ramonnd 80 m. Ajunsi pe vrf, ne
strngem corzile i, luptnd din greu cu jnepenii,
ajungem dup circa 15 minute pe Brul de Mijloc.
Coborrea este redat n amnunt la traseul
indice 30.O.
30.C. Faa Strungii de la Turnul pirlei
(Traseul pirlea 2)
Generaliti. Faa Strungii de la Turnul
pirlei (denumit i traseul pirlea 2) are o linie
mai sinuoas. De aceea capul de coard trebuie s
studieze i s memoreze linia traseului nainte de a
ncepe escalada, ghidndu-se dup pitoanele
existente n perete.
Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrie.
Traseul este pitonat i are 5 lungimi de coard.
Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana
Plaiul Foii la baza traseului: 2 ore. Pentru intrarea
pe traseu, vezi artera indice 30.
Descrierea traseului. Escalada pe Faa
Strungii de la Turnul pirlei ncepe din zona joas
a Circului Negru, de pe un prag nierbat. Poriunea
inferioar a traseului este puternic frmntat i
487

fisurat. Crarea, dirijat ctre strunga aflat

ntre Turnul pirlei i un col secundar aflat n
aval, se face mai mult liber. Ajuni n strung,
cercetm atent peretele din stnga, corespunztor
Turnului pirlei, pe a crui vertical, chiar la
nceput, se contureaz un diedru. Folosind
pitoanele fixate n lungul lui, naintm pn n
poriunea central a peretelui, unde posibilitile
de escalad pe vertical se ntrerup. Pentru a
continua, executm o traversare ctre stnga, pe a
crei desfurare folosim pitoanele existente.
Ultima poriune a traseului se desfoar prin
interiorul unui horn larg, cu aspect de vlcel.
Prizele bune i nclinaia pantei, care se domolete
treptat, nu ne mai pun probleme deosebite, dar ne
cer aplicarea corect a escaladei prin opoziie.
Ajunsi pe vrf, ncepem o lupt cu jnepenii, care
dup 15 minute se termin n zona Brului de
Mijloc.
Urmnd Brul de Mijloc ctre dreapta,
ntlnim dup circa 25 minute poteca marcat cu
band roie (traseul 1B, zona "La Lanuri").
Condui de marcaj n coborre, ajungem dup 2
ore la cabana Plaiul Foii.

488

31. ARTERA DE BAZ: PRPSTIILE

Ramificaii pe arter: 31.A. Traseul 23
August
din
Prapstii;
31.B.
Traseul
Mesteacnului; 3l.c. Traseul Mrinelor.
Generaliti. Datorit drumului forestier,
calea de acces din Zrneti pn la baza traseelor
alpine din Prpstii sau Prpastiile Zrnetilor se
poate face i cu maina. Parcursul, lung de 8 km,
este comun i pentru cteva trasee turistice
marcate, descrise n lucrarea de fa la capitolul
Turism" ct si pentru drumul de pdure spre
satele din Depresiunea Branului.
Descrierea arterei. Din faa staiei C.F.R.
Zrneti urmm strzile 6 Martie i Rului, ultima
sfrind n dreptul cabanei Gura Rului. n
continuarea strzii se alugete drumul forestier. El
nsoeste n amonte apa Rului, pru mrginit pe
stnga de Piatra Mic, iar pe dreapta de creasta
mpdurit a Mgurei Mici. Pe rnd depim:
Fntnile Domnilor, izvoare captate pentru
aprovizionarea cu ap a oraului; Baia de Piatr,
uria carier n exploatare; Fntna lui Botorog,
izvor cu ap bun de but, din dreptul cruia se
ramific poteca spre cabana Curmtura; Podul
Mgura, de unde ctre stnga, spre Mgura, ncepe
drumul comunal 57 i ceva mai sus ramificaia
traseului 4.B. spre punctul La Table", prin
captul de sus al satului Petera. Dincolo de aceste
puncte, drumul forestier, fr s-i schimbe
aspectul, strbate pe circa 1 300 m o zon unde
489

valea este mai deschis. Apoi intr n Prpstii,

chei ce rivalizeaz n mreie cu cele ale
Bicazului. n lungul lor, albia Rului este marginit
pe dreapta de peretele muntelui Toanche, iar pe
stnga de cel al Pietrei Mici (zona denumit
Znoaga).7
Traseele alpine snt stabilite pe ambii
versani i, dup un bun obicei al alpinitilor din
Zrneti, numele lor i gradul de dificultate
respectiv snt scrise n punctul de intrare. Am ales
dintre acestea numai trei, situate pe stnga, n
Peretele nord-vestic al Toancheului, care prin
poziia lor snt mai la ndemna alpinitilor. Primul
traseu, denumit 23 August, ncepe chiar din osea.
Punctul de intrare se afl la circa 20 m de al doilea
pod (socotit din dreptul Fntnii lui Botorog).
Fisura de nceput a traseului spintec peretele de
culoare neagr chiar din marginea din dreapta unei
grote mari, unde vedem i un marcaj albastru,
dispus orizontal.
Pentru traseul 23 August din Prpstii, vezi
indice 31.A.
Urmnd n continuare oseaua din Prpstii,
ntlnim la mic distan cel de al treilea pod. Din
dreptul acestuia, pe stnga drumului nostru,
ntlnim dup circa 100 m o zon cu grohoti i
bolovani npdii de vegetaie, peste care vom
urca din osea pn la baza Traseului
Mesteacnului, stabilit tot n peretele mai sus
menionat. Pentru Traseul Mesteacanului, vezi
indice 31.B.
490

La 40 m de punctul de intrare pe traseul precedent

sau la 140 m de la al treilea pod, Peretele nordvestic al Toancheului formeaz un intrnd mare.
n aceast zon, cu roca ruinat i afumat, se vd
pitoanele fixate pe Traseul Mrinelor.
Pentru Traseul Mrinelor, vezi indice 3l.C.
31.A. Traseul 23 August din Prpstii
Prima escalad: 18 august 1961.
Generaliti. Traseul 23 August este situat
la circa 6 km de Zrneti. El ncepe chiar din
drumul forestier. Privit de jos, cu greu ne-am putea
imagina c cineva a ndrznit s atace un perete
att de vertical i lipsit de fisuri. Totusi, realizatorii
lui, avnd ca lider pe neobositul alpinist Flucus
Traian, au gsit pe verticala peretelui nord-vestic
al muntelui Toanche posibilitti de naintare pn
la creast.
Grad de dificultate: 4.B. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 30 carabiniere, 2-3 pitoane, scrie.
Traseul este pitonat i are 3 lungimi de coard;
durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la staia
C.F.R. Zrneti la baza traseului: 1 or. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 31.
Descrierea traseului. Din dreptul grotei
menionate n artera de baz, ncepem escalada
primei l.c., crndu-ne liber pn la primul piton,
fixat la circa 3 m deasupra oselei. Urmeaz o
fisur nclinat ctre dreapta. Ea ne conduce pe
faa peretelui cu roca nnegrit, care n portiunea
central
surplombeaz
uor.
Deasupra
491

proeminenei continum escalada ctre dreapta pe

un bru lung de circa 6 m. Apoi, fr s ne
regrupm, schimbm direcia spre stnga, depind
succesiv cteva praguri nverzite. Dincolo de
praguri, pn la platforma de regrupare aflat ntr-o
ni, ne conduce linia pitoanelor dirijate uor ctre
dreapta. n a doua l.c. continum escalada pe faa
din dreapta niei. Lipsa prizelor ne oblig s
folosim pentru sprijin scriele. Pasajul, destul de
dur, sfreste dup circa 30 m, pe un pinten.
Regruparea o executm mai sus de pinten, pe o
platform primitoare. Ultima l.c. are numai 15 m.
Obstacolul,
uor
surplombat,
comport
ntrebuinarea scrielor pn n dreptul unui molid
de pe creast, unde escalada propriu-zis ia sfrit.
Pentru a cobor, naintm pe creast pn ntlnim
posibilitatea de a o prsi. De aici, orientndu-ne
ctre stnga, spre Zrneti, ntlnim la scurt
distan poteca de coborre (spre drumul din
Prpstii), desfurat de-a lungul unui vlcel lipsit
de accidente.
31.B. Traseul Mesteacnului
Prima escalad: 25 iulie 1961.
Generalitti. Traseul Mesteacnului este
situat pe versantul drept al Prpastiilor (stnga cum
urcam), n Peretele nord-vestic al muntelui
Toanches. Punctul de intrare pe traseu, semnalat n
artera de baz, este la circa 6 km de statia C.F.R.
Zrnesti. Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2
corzi de 40 m, 20 carabiniere, 4-5 pitoane, scrite.
492

TraseuI este pitonat si are 3 lungimi de coard.

Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la Zrnesti la
baza traseului: 1 or. Pentru intrarea pe traseu,
vezi artera indice 31.
Descrierea traseului. Urcnd din drumul
forestier prin grohotisul npdit de vegetatie si
punctat de ctiva arbusti, ajungem dup circa 15 m
la baza Peretelui nord-vestic al muntelui
Toanches, nltat foarte aproape de un scoc
conturat catre dreapta. Prima l.c. urmeaz linia
unei fisuri nclinat oblic ctre dreapta, n lungul
unor fee de strat, rsturnate vertical. Pasajul, usor
accesibil, l escaladm cu ajutorul a trei pitoane
aflate pe traseu; platforma de regrupare o ntlnim
dup cca 40 m, pe un prag usor nierbat. A doua
l.c. ncepe cu un pasaj surplombat pe care trebuie
s-1 traversm ctre stnga spre o prisp ngust.
Ajunsi pe aceasta, continum traversarea nc 3 m
si apoi, pe linia de cea mai mare pant, ne ctrm
pn se ntind complet frnghiile. Regruparea,
marcat cu dou pitoane, este comod. Ultima l.c.
o desfsurm pe verticala unei fisuri n diedru,
realizata ntre doua fee de strat; pasajul sfrseste
sub un bloc; deasupra acestuia, traseul si pierde
din dificultate, urmnd o creast pn n zona
mp-durit. Coborrea n sosea din Prpstii o
efectum liber, pe un vlcel situat ctre dreapta.

493

31.C. Traseul Mrinelor

Prima escalad: 10 august 1960.
Generalitti. Traseul estc situat n Peretele nordvestic al muntelui Toanches, care mrgineste pe
dreapta Prpastiile. El se numr printre traseele
cele mai circulate din zona, alpinistii zrnesteni
folosindu-1 pentru antrenamentele lor sptmnale.
Numele traseului vine de la zona de fnate, unde
escalada ia sfrsit si creia stenii din Mgura i
spun ,,Prin Mrine".
Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 20 carabiniere, 2-3 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 4 lungimi de coarda.
Durata pentru 3 echipieri: 2 ore. De la statia
C.F.R. Zrnesti la baza traseului: 1l/2 or. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 31.
Descrierea traseului. Din intrndul pe care1 face Peretele nord-vestic al muntelui Toanches
la circa 140 m distant de al treilea pod (socotit
din dreptul Fntnii lui Botorog), ncepem escalada
primei l.c. pe peretele cu roca usor colorat n
caramiziu si afumat. Pasajul initial este dirijat
oblic spre dreapta. Curnd, obstacolul si schimb
aspectul. Peretele cu roca foarte sntoas
surplombeaza, obligndu-ne ca pna pe platforma
de regrupare, destul de incomod, s folosim
frecvent scritele. Relund escalada n a doua l.c.,
naintm oblic ctre dreapta, ctrndu-ne pe faa
unor lespezi, esalonate pn n dreptul unei grote.
494

Deasupra grotei trecem direct peste o surplomb si

apoi, ctre dreapta, urmm un bru, la captul
caruia ne regrupm. Penultima l.c. este foarte
scurta. Fisura, prevzut cu pitoane, sfrseste ntr-o
nis situat la circa 10 m mai sus. Aici ne
regrupm n vederea obstacolului final, peste care
am putea trece si fr regrupare, dar frnghiile au
frecare foarte mare. Pasajul final al traseului, pe
care-1 escaladam n cadrul celei de a patra l.c.,
este format din tavanul nisei mentionate mai sus.
Cu ajutorul scritelor, reusim s depsim
proeminenta, iesind deasupra cavittii; urmeaz o
fisur ngust n lungul creia snt fixate ultimele
pitoane ce conduc la creast. Ajunsi pe linia
mpadurit a crestei, o urmm pn gsim
posibilitatea de a ne orienta ctre stnga. Mergnd
n aceast directie, ajungem dup scurt distant n
dreptul unui vlcel, n lungul cruia coborm pnn
n drumul forestier din Prpstii.
32. ARTERA DE BAZ: PIATRA MIC
Ramificatii pe artera: 32.A. Fisura de
Cristal
Generalitti. Singurul traseu descris n
artera de baz Piatra Mic este situat n Peretele
Glbenoasa din abruptul sudic al Pietrei Mici.
Peretele se identific usor dup culoarea galbencrmizie. El se nalt deasupra unei zone de
plantatie aflat n dreptul Poienii de Mijloc, unde
se vd constructiile ctorva case pentru lucrtorii
495

forestieri.
Descrierea arterei. De la cabana Curmtura
urmm poteca turistic marcat cu band galben,
care ne conduce spre poiana Znoaga si Zrnesti
(traseul 2.C). Initial traversm prul de lng
caban. Din acest loc, poteca, conturat mai mult
de-a coasta, traverseaz succesiv zone mpdurite
sau portiuni cu molidis. Curnd intersectm un fir
de vale fr ap, iar dup un interval mai lung
ajungem la un alt pru. Din dreptul acestuia,
privind n amonte peste pdure, peisalul este
dominat de Peretele Glbenoasa, brzdat de un
scoc vertical, acoperit cu vegetatie scund; n
stnga acestuia, o fisur nclinat ctre dreapta
spintec peretele, formnd linia traseului Fisura de
Cristal.
Parsind poteca, urcm prin padure si apoi
prin grohotis pna la baza peretelui, unde, fr
mult greutate, deosebim pitoanele fixate n
perete.
32.A. Fisura de Cristal
Prima escalad: 7 octombrie 1956.
Generalitti. Dintre numeroasele trasee
alpine situate n apropierea cabanei Curmtura am
retinut numai Fisura de Cristal, singurul care prin
linia si acuratetea lui a atras atentia alpinistilor.
Grad de dificultate: 5.A. Materiale: 2 corzi
de 40 m, 20 carabiniere, 3-4 pitoane, scrite.
Traseul este pitonat si are 3 lungimi de coard.
Durata pentru 3 echipieri: 2-3 ore. De la cabana
496

Curmtura la baza traseului: 30 minute. De la

Zarnesti la cabana Curmtura: 3 ore. Pentru
intrarea pe traseu, vezi artera indice 32.
Descrierea traseului. Prima l.c. ncepe de
pe un prag ridicat deasupra grohotisului. Pasajul
de nceput este surplombat si comport
ntrebuintarea scritelor. Fisura este nclinat usor
ctre dreapta; ea se lrgeste dupa circa 20 m,
obligndu-ne, pentru a evita o proeminent, s
traversm ctre dreapta; ceva mai sus revenim pe
linia traseului, continund nc 3-4 m; regruparea,
destul de incomod, o executm pe un prag abia
conturat. Relund escalada n a doua l.c., depsim
un pasaj surplombat, ntrebuintnd pitoanele
existente, fixate pe linia unei fisuri deschise,
dincolo de care traseul ia aspectul initial pn n
dreptul unui prag ngust si usor nierbat. Fr s ne
regrupm, naintm oblic ctre dreapta pe acesta,
ntlnind la captul lui un horn nchis, a crei linie
vertical ne conduce n zona unde ne regrupm. Pe
ultima l.c., primul obstacol l formeaz o fisur
deschis ce se ngusteaz n portiunea superioar,
unde ntlnim si o zon friabil care comport
multa atentie la ctrat. Deasupra pasajului
depsim o fa splat, folosind pentru naintare
cele 5 pitoane existente. Portiunea final, pe care
noi o considerm cea mai delicat de pe ntregul
traseu, ne supune unui examen de crare si
echilibru. Escalada ia sfrsit n dreptul unui copac
uscat, n zona nierbat ce caracterizeaz portiunea
superioar a Peretelui Glbenoasa.
497

Pentru napoierea din traseu urcm n

continuare pe feele muntelui circa 100 m, apoi ne
orientam catre stnga, traversnd pn ntlnim
conturat n perete albia celui de al doilea vlcel,
pe scocul cruia coborm n poteca marcat.
33. CREASTA PIETREI CRAIULUI IARNA
Prin accidentele naturale nsirate de-a lungul
crestei Pietrei CraiuIui si prin cantitatea de zpad
care o acoper, efectuarea pe timp de iarn a
traseului de creasta constituie un examen de efort
si voint. Alpinistii ce strbat acest traseu trebuie
s aib cunostinte tehnice asupra mersului pe
zpada, a bivuacului la cort si a mnuirii materialelor tehnice, corespunztoare gradului de
pregtire si clasificrii lor sportive. Traseul se
parcurge n dou-trei zile atunci cnd zpada pe
creast este mare si drumul nu a fost spart de alte
echipe. Snt cunoscute cazuri cnd, desi n miez de
iarn, traseul de creast era partial dezgolit de
zpad, el fiind efectuat n 12 ore (cabana
Curmtura - stna din Funduri). Evident c n
aceast situatie gradul de dificultate al traseului
(3.B) nu mai corespunde. O clasificare exact nu
poate fi data, greutatea parcursului depinznd mult
de starea vremii (unele echipe bine pregtite si
compuse din alpinisti de mare valoare au fost
obligate, dup trei zile de ncercri, sa abandoneze
traseul din dreptul refugiului de la Vrful Ascutit).
Materiale obligatorii: un cort izoterm cu
498

capacitatea corespunztoare numrului de

participanti la ascensiune, un piolet pentru ntreaga
echip, bete de schi si coltari pentru fiecare
component (betele de schi vor fi folosite si pentru
ancorarea cortului), ochelari cu sticle fumurii, un
primus cu pomp de presiune, benzin de rezerv,
trus de scule, trus sanitar, harta masivului,
busol, 1-2 lanterne, sac de dormit pentru fiecare
component, o saltea pneumatic pentru ntreaga
echip. mbracmintea vn fi usoar, comod, de
culoare nchis si pe ct posibil din ln si bumbac;
schiurile nu snt necesare. Alimentele vor fi
calculate pentru trei zile de mers si se vor alege
dup preferinta fiecruia; recomandm hrana rece
si ceaiul. Apa se obtine prin topirea zpezii.
Slnina, costita afumat sau untul se consum mai
putin, fiind respinse de organism; consumul de
dulciuri este mai mare pe timpul ascensiunii;
alcoolul este interzis cu desvrsire.
Obisnuit, creasta se parcurge de la nord la
sud. Plecarea de la cabana Curmtura se face pe
ntuneric, n asa fel nct zorii s ne gseasc pe
creast. Nu putem da o descriere amanuntit a
traseului, dar vom retine c iarna se urmeaza n
general linia crestei.
Pe Creasta Nordic, pn n zona refugiului
de la Vrful Ascutit, snt cteva portiuni ce se
ocolesc pe versantul estic (ntre vrful Turnul si
vrful Padina Popii) si mai rar pe cel nord-vestic.
Cel mai greu pasaj al Crestei Nordice l constituie
zona dintre vrful Timbalul Mare si vrful Zbirii.
499

Drumul pe creast, pe distanta mentionat,

prezint multe accidente, obligndu-ne uneori s o
prasim, ocolindu-i obstacolele. Mentionm
trecerea de pe Vrful dintre Timbale pe Vrful
Timbalul Mic, coborrea de pe acesta spre vrful
Vldusca, unde ntrebuintam pentru asigurare
cordelina sau frnghia. Din dreptul Piscului
Baciului (2 239 m) se desprinde ctre stnga (est)
traseul de coborre la refugiul Grind.
Traseul crestei, fie c venim de la sud sau de
la nord, are pn n acest punct gradul 3.A de
dificultate, ceea ce pentru alpinistii ce vor sa-si
ndeplineasc norma de iarn pentru categoria a
doua sportiv este suficient. Cum acestia coboar
obisnuit la refugiul Grind, le recomandm s
urmeze itinerarul pe Coltii Ginii, picior desprins
ctre est din Piscul Baciului, pn gsesc
posibilitatea de a cobor ctre dreapta, sub peretele
crestei mentionate. In continuare, tot pe la
marginea de sus a peretelui, vor cobor pna pe
Plaiul Grindului, care, urmat ctre dreapta, trece
pe lng refugiul Grind.
Creasta Sudic, mult mai ngust, comport
o atentie deosebit, pasajele ei fiind dificile.
Cornisele orientate ctre est mascheaz linia de
cumpan si oblig capul de coard s fac sondaje
cu pioletul pentru a o gsi. Participantii nainteaz
pe urmele liderului, sprijinindu-se lateral cu betele
de schi. Portiunea de creast accidentat o ntlnim
pe Muchia Grindului, ntre vrful Grind si Coama
Lung. Dincolo de aceste repere putem parcurge
500

traseul n lungul potecii turistice aflate pe

versantul estic. Portiunea final ne oblig s
revenim pe linia de cumpn, urmnd-o pn la
Saua Funduri, marcat cu un stlp metalic.
Coborrea o efectum ctre stnga, pe Plaiul
Oii, zon de psune ce acoper muntele Funduri.
Pentru a evita o eventual desprindere a zpezii
prin coborrea pasajului de-a coasta, naintm circa
200 m diferent de nivel pe la liziera pdurii si
apoi ne orientm la stnga spre stlpii de marcaj
dispusi la intrarea n pdure.
Pentru c n continuare semnele drumului triunghi albastru si punct rosu - snt greu de
identificat, vom retine c poteca se orienteaza n
coborre ctre dreapta, pn la o mprejmuire, si
apoi la stnga, spre stna din Funduri.
Traseele de legtura din Saua Funduri, pc
versantul estic al Pietrei Craiului, snt redate la
traseul 9.
ALTE TRASEE ALPINE STABILITE IN
PlATRA CRAIULUI
Numarul mare al traseelor alpine existente
n Piatra Craului ne-a determinat s facem o
selectie, descriind n amnunt pe acelea care snt
mai des vizitate sau a cror parcurgere constituie o
performant sportiv. Nu putem neglila restul de
109 trasee nedescrise, stiind c amatorii de
crare pe stnci snt interesati s le cunoasca. Din
traseele nedescrise snt multe care nu satisfac
501

2
3
4

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Denumirea
traseului

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt

exigenta alpinistilor nostri; altele au pitoane

insuficiente, motiv care obliga echipele s posede
mult material suplimentar, iar timpul de escalad
s se prelungeasc prin fixarea si recuperarea
pitoanelor ajuttoare, ceea ce pentru o escalad de
sfrsit de sptmn este prea mult; n sfrsit, din
ultima categorie fac parte traseele situate foarte
departe de adposturi sau care comport un mars
de apropiere complicat.
Prezentam n continuare un tabel sinoptic
al traseelor nedescrise:

Mnusa
Crpturii
Turnul
Mare
Muchia
Pinului
Traseul
Medardus

Valea
Crapaturii

3B

1 ora

da

Padina
nchis
Padina
Inchis
Padina
Inchis

5A

3 ore

da

5A

3 ore

da

3B

3 ore

da

Traseul
Lespezile

Padina
Inchisa

3A

3ore

da

Observatii

din
Brul
Caprelor
din
Brul
Caprelor,
retragerea
502

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt

Denumirea
traseului

Creasta
cu
Smirdar

Padina
Inchisa

2A

3ore

da

Traseul
Arcadei

Padina
Popii

5A

3 ore

da

Muchia
Insorita
Hornul
Agtat
Creasta
Micutului

Padina
Popii
Padina
Popii
Padina
Popii

4B

2 ore

da

4A

2 ore

da

3B

2 ore

da

1
1

Muchia
Lung

4B

3 ore

da

Lespe-

Brul
Ciornga
Mare
Brul

4A

2 ore

da

9
1
0

Observatii

cu 1
rapel
napoierea
comporta
2
rapeluri
In
Turnul
Mare
al
Dianei

Inapoierea
comporta
2
rapeluri

503

1
3
1
4

1
5

1
6

1
7

dea din
Circul
de Piatr
Vlcelul
Spalat
Vlcelul
din
Brul
Ciornga
Mare
Traversa
rea
Peretelu
i
din
Canionu
l
Ciornga
Mare
Fisura
Mariei

Traseul
Prima
Creasta

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt
2

Denumirea
traseului

Observatii

Ciornga
Mare
Brul
Ciornga
Mare
Brul
Ciornga
Mare

3B

2 ore

Putin

2B

2ore

Putin

Brul
Ciornga
Mare

2A

2 ore

Putin

Brul
Ciornga
Mare (din
Brul
Frumos)

4A

2 ore

da

Brul
Ciornga
Mare (din
Brul
Frumos)

3B

2 ore

Putin

Traseul
ncepe
din
Vlcelul
Spalat
are 5
pitoane

504

1
8

Traseul
Spalatur
a

1
9

Muchia
Orbului

2
0
2
1

Valea
Ciornga
Peretele
vestic
din
Clinet
Traseul
Padina lui
Scara de Clinet
Fier
(din
Hornul
Adnc)
Muchia Padina lui
ntrerupt Clinet

Traseul
Padina lui
Hornul
Clinet
Capritei (Hornul
Padina lui
Calinet)
Muchia Padina lui
Scrii
Clinet

2
2

2
3

2
4

2
5

Brul
Ciornga
Mare (din
Brul
Frumos)
Brul
Ciornga
Mare (din
Brul
Frumos)
Padina lui
Rie
Padina lui
Clinet

3B

2 ore

puti are 5
n
pitoa
nc

3A

2 ore

puti
n

1B

3 ore

nu

4B

3 ore

da

4B

3 ore

da

3A

2 ore

da

4A

2 ore

da

4A

2 ore

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt

Denumirea
traseului

Observatii

puti Peret
n
ele
Muc
hiei
505

2
6

Muchia
Grotei

2
7
2
8
2
9

Creasta
Friat
Muchia
Scurt
Zvorul
Clinetului

3
0

3
1

3
2

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt

Denumirea
traseului

Observatii

dintre
Timbale
puti Peren
tele
Muchiei
dintre
Timbale
da

Padina lui
Clinet

4A

2 ore

Padina lui
Clinet
Padina lui
Clinet
Padina lui
Clinet
(Vlcelul
Secundar)
Hornul
Padina lui
Inghetat Clinet
(Vlcelul
Secundar)
Traseul
Padina lui
vestic
Clinet
din Tan- (Calinetul
cul fara Mic)
Nume
Creasta
Padina lui
de Sus
Clinet
(Calinetul
Mic)

3A

2 ore

3A

2 ore

3A

1 or

2B

1 or

nu

4A

2 ore

Putin

4A

3 ore

Putin

Putin
Putin

Timbalul
Mare,
506

3
5

3
6

3
7

3
8

3
9
4
0

Clinetul Mic
Fatza
Mic
din
Tzancul
Caprei
Fatza
Mare
din
Tzancul
Caprei
Muchia
cu Verdeata

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt
3
3
3
4

Denumirea
traseului

Observatii

fost
Secundarul
Cline

Padina lui
Clinet
Padina lui
Clinet
(Vcelul
Caprelor)

1B

1 or

nu

4B

3 ore

da

Padina lui
Clinet
(Vcelul
Caprelor)

4B

3 ore

nu

Padina lui
Clinet
(Vcelul
Caprelor)
Vlcelul Padina lui
din
Clinet
Tzancul (Vcelul
Caprei
Caprelor)
LespePadina lui
dea
Clinet
Verde
(Peretele
Rachitei)
Coltii
Brul de
Brului
Mijloc
Hornul
V.
Mic din Podurilor

3B

2 orc

Putin

are 6
pitoane

3A

2 ore

Putin

are 2
pitoane

2A

1 or

da

3B

2 ore

da

4A

2 ore

da

507

4
2

Coltii
Gemeni
Muchia
Bondarului
Creasta
Frumoas

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt
4
1

Denumirea
traseului

V.
Podurilor

4A

3 ore

da

V.
Podurilor

3B

3 orc

da

4
3

Muchia
cu Horn

V.
Podurilor

3A

1 ora

Putin

4
4
4
5

Muchia
Tesit
Coltii
Gemeni

V.
Podurilor
V.
Podurilor

3A

1 or

nu

2A

1 or

nu

4
6

Turnul
Inclinat

3B

2 ore

da

4
7

Valea
Ciorngutei

V.
Podurilor
(Vlcelul
Coltilor
Gemeni)
Brul de
Mijloc

1B

2 ore

nu

Observatii

Circul
de
Sus
Circul
de
Sus;
are 2
pitoane

Traseul
Titi
Ionescu

Firul
principal
508

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt

Denumirea
traseului

4
8

Valea
Ciorngutei

Brul de
Mijloc

1B

2 ore

nu

4
9

Traseul
Lespezilor de
sub
Ulcior
Valea
Vladusca
Valea
Vladus
ca

V.
Vldusca

4A

3 ore

da

Brul de
Mijloc

1B

2 ore

Nu

Brul de
Mijloc

1B

2 ore

Nu

Caldarea
Ocolit
Coltul
Darmat

Vlcelul
Superior
al Spirlei
Vlcelul
Superior
al Spirlei

2A

2 ore

Nu

4B

4 ore

da

Creasta
Coltii
Rai
Hornul
Negru

Vlcelul
Superior
al Spirlei
Marele
Grohotis

3A

2 ore

Putin

4B

2 ore

da

5
0
5
1

5
2
5
3

5
4
5
5

Observatii

Firul
secundar
Portiune
a superioar
Firul
principal
Firul
secundar

Coborirea
comport
un
rapel

Obrsia
Brsei
509

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt

Denumirea
traseului

5
6

Hornul
Intrerupt

Marele
Grohotis

4B

2 ore

da

5
7

Vilcelul
Inchis

Marele
Grohotis

4B

3 ore

da

5
8

Fisura
Intrerup
-ta

Marele
Grohotis
(Umerii
Pietrei
Craiului)

4A

2 ore

da

5
9

Creasta
Marele
sud-ves- Grohotis
tica a u- (Umerii

4A

2 ore

da

Observatii

Tamasului
Obrsia
Brsei
Tamasului
Obrsia
Brsei
Tamasului
Umarul
de
jos,
versantul
Brsei
Tamasului

510

Pietrei
Craiului)
Marele
Grohotis
(Umerii
Pietrei
Craiului)

4A

3 ore

da

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

marului
de jos
Creasta
Lespezilor

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt
6
0

Denumirea
traseului

6
1

Creasta
Marele
nordGrohotis
vestica a
umarului
de
jos

4A

2 orc

da

6
2

Hornul
Central
din
Umrul
de Jos
Hornul
cu
fereastra

Marele
Grohotis

3B

2 ore

da

Marele
Grohotis

4A

2 ore

da

6
3

Observatii

Umarul
de
jos,
coborirea
comporta
un
rapel
Versantul
Brsei
Tamasului

Coborirea
comporta
un
511

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt

Denumirea
traseului

6
4

Creasta
Tmselului

Marele
Grohotis
(Valea
Tmselu
-lui)

4A

2 ore

da

6
5

Creasta
cu
praguri

Marele
Grohotis
(Valea
Tmselu
-lui)

3B

2 ore

da

6
6

Marele
Grohotis

3A

2 orc

da

6
7

Valea
Tmselului
Fisura
Serpuita

3A

3 ore

da

6
8

Muchia
Caprelor

Marele
Grohotis
(Valea
Tmselu
-lui)
Marele
Grohotis
(Valea
Tmse-

2A

3 ore

nu

Observatii

rapel
Coborirea
comporta
un
rapel
Traseu
situat
pe
dreap
ta
vaii
pna
in
Brul
de
Mijloc

512

lului)
Hornuri- Marele
le
din Grohotis
Pintenul
Padinei
Lancii

4A

3 ore

da

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt
6
9

Denumirea
traseului

7
0

Creasta
Marele
Umru- Grohotis
lui din
Padina
Lncii

3A

2 ore

da

7
1

Peretele
Mare
din
Padina
Lncii

Marele
Grohotis

3B

3 orc

nu

Hornul
Ascuns

Marele
Grohotis

4B

3 ore

da

Hornul
Adnc

Marele
Grohotis

3B

2 ore

da

Observatii

firul
principal
al
Padinei
Lncii
firul
principal
al
Padinei
Lncii
firul
secundar
al
Padinei
Lncii
Peretele
Central
Peretele
Cen513

Traseul
Central

Marele
Grohotis

Peretele
Piscul
cu Brazi

3A

11

4 ore

nu

Marele
Grohotis

3B

4 ore

Putin

Hornul
din
Cerdacul
Stanciului
Fisura
Central
din
Peretele
lui Ivan

Marele
Grohotis

2B

2 ore

Putin

Marele
Grohotis

2B

4 ore

Putin

Fisura
Suspendat

Piatra
Mic

4A

1 or

da

Sur-

Piatra

4A

1 or

da

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt

Denumirea
traseului

Observatii

tral
Peretele
Central
Trece
din
Brul
Rosu

In
portiunea
superioar a
Vii
lui
lvan
zona
Fntnii
lui
Botorog
zona
514

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt

Denumirea
traseului
plomba
Carierei

Mic

Fisura
Ciorii

Piatra
Mic

2B

1 or

da

Traseul
Torpedo

Prapstii

5B

3 ore

da

Acul
Prapastiilor

Prapstii

5A

3 ore

da

Traseul
Mrinelor
Traseul
Alveolei
Fisura
ntrerup
-ta

Prapstii

5A

3 ore

da

Prapstii

4B

2 orc

da

Prapstii

4B

2 ore

da

Observatii

Fntnii
lui
Botorog
zona
Fntnii
lui
Botorog
napoierea
comporta
un
rapel
napoierea
comporta
un
rapel

515

Creasta
Treptelor
Traseul
diedrul
suspendat
Traseul
diedrul
verde

Prapstii

Traseul
23
August
Creasta
Umbrita
Creasta
Scorusului
Traseul
Capra
Moart
Traseul
Coama
Verde

4B

2 ore

da

Prapstii

4B

2 ore

da

Prapstii

4A

2 ore

da

Prapstii

4B

3 ore

da

Prapstii

4A

2 ore

da

Prapstii

3B

2 ore

da

Prapstii

3B

2 ore

da

Prapstii

3B

2 ore

da

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Grad de
dificultate

Nr. crt

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Denumirea
traseului

Observatii

Este
o
varianta
a
Traseul
diedrul
suspendat

516

Prapstii

3A

2 ore

da

Prapstii

3A

2 ore

da

Curmtura

5A

3 ore

da

Curmtura

4B

3 ore

da

Curmtura

4B

2 ore

da

Traseul
Curmtudin
ra
Coltul
Santinelei Refugiului

4A

1 ora

da

Traseul
Tapului
Lespezile
Soimilor

3B

2 ore

da

3B

1 or

da

Traseul
Incepatorilor
Creasta
insorita
Fisura
de
Cristal
Fisura
Intrerupt
Traseul
Spalatura

Curmtura
Curmtura

Pilonat

Durata de
escaladare

Grad de
dificultate

Nr. crt

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Cte
l.c
are

Denumirea
traseului

Observatii

napoierea
comporta
dou
rapeluri
napoierea
comporta
dou
rapeluri

517

Traseul
Eroilor
Turnul
Miozotis
Fisura
Petriu
Lespedea Alb din
Curmtura
Creasta
Frumoas
Traseul
din
Lespedea
Mare

Pilonat

Cte
l.c
are

Durata de
escaladare

Artera de
baza sau
zona
unde este
situat
traseul

Grad de
dificultate

Nr. crt

Denumirea
traseului

Curmtura
Curmtura

3B

1 ora

da

3B

1 ora

da

Curmtura
Curmtura

3A

2 ore

da

3A

1 ora

da

Curmtura

2B

30
min

da

Curmtura

2A

1 ora

da

Observatii

POSTFA
La 11 noiembrie 1982, firul vietii lui
Emilian Cristea, neobositul animator al drumetiei
si alpinismului romnesc, s-a curmat brusc. Intr-un
sfrsit de toamn prelung nsorit, dar cu o
desfsurare a zilei-lumin tot mai restrins, n
amurg, pe cnd se ntorcea, cu ndrgita sa
biciclet, dintr-o tur de revizuire a potecilor si
518

marcajelor de pe clina sudic a Fgrasului, el a

czut tragic, n ceea ce n limbajul obisnuit se
numeste accident rutier. Aceeasi chemare frenetic
a crestelor carpatice, aceeasi scrupulozitate si grij
plin de rigoare l aflau aici pentru definitivarea
unui nou ghid al masivului Fgras.
l stiam lng noi, nsufletind cu vibrant
ardoare si nestins pasiune orice actiune ce-si
propunea s dezvluie frumusetile muntilor patriei
noastre, tainele fascinante ale crestelor alpine, ale
naltelor prelungiri spre soare ale pmntului. Ne
prea druit tuturor, cu o abnegatie total,
dezinteresat, mereu entuziast. A fost nzestrat cu
marea calitate c, fr ostentatie, cu tact si
discretie, s catalizeze energii, s polarizeze n
actiunile sale oameni de toate vrstele, dar mai ales
tinerii, oferindu-le generos cunostintele sale despre
munte. Generatii ntregi de alpinisti au ndrgit
accst nobil sport din contactul personal cu el. Sute,
mii de turisti l-au nsotit pc poteci tainice de
munte, numai de el stiute. Nenumrati oameni l-au
urmat citindu-i crtile. Aproape c nu putem
concepe - citndu-l pe Marcian Bleahu - ce ar fi
realizat fr oameni ca el, n aceste decenii ale
celei de a doua lumtti a secolului nostru, de
impetuoas dezvoltare, alpinismul si turismul dc
munte din Romnia.
El a fost, de fapt, creatorul unei scoli, al
unei pasiuni statornice pentru natur, pentru
munte, sdit n mii dc suflete tinere.
Propovduind iubirea de drumetie, si-a adus n
519

sprijin, din tolba sa mereu nnoit din aproape

toate masivele Carpatilor romnesti, imaginea
captivant, la nceput n alb-negru, mai apoi n
culori nsufletitoare. El nsotea aceste imagini care
constituie un adevrat tezaur cu o vorbire fireasc,
de sorginte popular, colorat si sgalnic, cu o
recunoscut fort de convingere, dup cum
observa cu deplin temei Victor Bnciulescu.
Citeva repere din biografia unei vieti
exemplare de munc si dragoste nestvilit
pentru munte credem c sint necesare. Emilian
Cristea s-a nscut n Ploiesti, la 7 februarie 1915,
intr-o familie de muncitori. Tnrul vulcanizator
autodidact descoper n 1935 fascinatia
alpinismului,
terenul
pentru
desvrsirea
cunostintelor tehnice constituindu-1 masivele
Bucegi si Piatra Craiului. Aici, n preajma acestor
munti cu pereti abrupti, stncosi, s-a nscut dorinta
sa arztoare de a-i cuceri, aici s-au clit calittilc
tehnice si morale cu care a cutezat s nving n
premier cele mai dificile trasee alpine din tara
noastr (de la Peretele Piscului Rece, cotat cu
gradul 5 A, pn la Fisura Albastr, cotat cu gradul
6 A n clasificarea romneasc). Era ncununarea
drumului victorios parcurs de mai multe gencratii
de alpinisti, ncepnd cu prima escalad alpin din
Bucegi, cotat astzi cu gradul 1A, efectuat n
Valea Horoabei de cei doi promotori ai turismului
bucegean, Nicolae Bogdan si Mihai Haret, in
1903. In fond, acestea snt temeiurile pentru care
cele dou masive (Bucegi si Piatra Craiului) snt
520

socotite leagnul alpinismului romnesc.

Clubul Alpin Romn, de care snt legate
multe actiuni pozitive de promovare a alpinismului
n Romnia, l numr printre membrii si din
1943, dup 1947 particip nsufletit la noile actiuni
de nvigorare a miscrii sportive, a turismului, a
alpinismului n special. Activitatea sa de alpinist si
antrenor, sportiv de performant si pedagog va
cuinoaste consacrarea la Clubul sportiv al Casei
Centrale a Armatei (ul-terior, Steaua). El
functioneaz aici din 1949, cind se nfiinteaz, la
sugestia sa, sectia de alpinism, si pn n 1977,
cnd a fost pensionat. Aici, n cadrul armatei, a
colaborat la introducerea alpinismului modern n
procesul de instruire a vintorilor de munte,
precum si la realizarea unor materiale tehnice
indigenc - corturi, frnghii, carabiniere etc. Din
aceast epoc, intins pe 30 de ani, dateaz - prin
conditiile superioare create - o campanie de
identificare a unor noi zone susceptibile practicrii
alpinismului. In colaborare cu alpinistii formati la
Clubul Armatei au fost puse n valoare 12 noi zone
montane, unde se practic astzi, curent,
alpinismul, omologndu-se trasee competitive.
Bilantul su alpinistic nscrie participarea la
escaladarea n premier a 81 trasee (dintre care
patru de gradul maxim), trasee aflate nu numai n
Bucegi si Piatra Craiului, dar si in Guti, Raru,
Hsmas, Persani, Fgras, Retezat, Muntii Aninei
etc. In fapt, a fcut parte din prima echip care, in
Romnia, a parcurs trasee alpine de gradele 5 A,
521

5.B, 6 A, 6B, de maxim dificultate.

O premier, in felul su, a constituit-o si
parcurgerea pe cumpna principal a ntregului
lan al Carpatilor romnesti. Traseul a nceput la
22 mai 1953 la Cmpeni, trecnd prin Muntii
Apuseni, Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali,
si s-a ncheiat dou luni niai tirziu, la Bile
Herculane.
O pasiune deosebit a sa au reprezentat-o
ascensiunile dc iarn: 12 escalade n premier n
Bucegi, Piatra Craiului, Retezat si nenumrate
traversri, tot n premier, ale crestelor
Fgrasului, Rodnei, ale muntilor dintre Olt si Jiu,
ale crestei Carpatilor Meridionali, ale Carpatilor
Orientali etc. Experienta sa de alpinist a fost pus
n sprijinul unor grupuri de speologi, geologi si
geografi, contribuind la descoperirea, cartarea si
cercetarea a numeroase pesteri din Muntii
Banatului, Muntii Apuseni, Muntii Rodnei, Raru,
Bucegi, Mehedinti etc., n total peste 90. Cu
remarcabile rezultate s-a ncheiat n 1953
cercetarea speologic n echip complex a
Cettilor Ponorului, considerate printre cele mai
grele trasee speologice din tar. Numele su este
asociat si de publicarea n Franta, sub egida CNRS
(Centre National de la Recherche Scientifique), a
rezultatclor cercetrilor unui larg colectiv de
speologi n Banat si Oltenia si, n particular, a
Cheilor Nerei, ntre anii 1959 si 1962.
Din acest contact cu spcologii s-a nscut
dup ani, n 1973, la initiativa sa, actiunea pe care
522

o va si numi Speosport". Inceput la Padina

(Bucegi), atunci cu numai 27 de participanti, n
1982, la a X-a editie, jubiliar, la Costinesti, s-au
ntrunit peste 400 speologi, reprezentanti ai celor
peste 1500 aflati pe tot teritoriul trii. Cu putin
timp nainte de tragicul sfrsit, Emilian Cristea se
afla n mijlocul acestor tineri, druind sfaturi
izvorte din ntelepciunea celui ce a vzut multe n
via. Entuziasmul su caracteristic, mereu tnr,
era dublat acum de o judecat matur.

523