Lucrarea

A1

INCERCAREA LA TRACTIUNE A METALELOR

I.

CONSIDERATII TEORETICE ASUPRA LUCRARII

Prin definiie,numim ncercare statica a unui material,aceea la care soli-citarea

exterioara ,, fora sau cuplu se aplica epruvetei lent,progresiv,ncepnd de la zero
pana la valoarea finala,in general pana la rupere. Se considera ca fora se aplica lent in
cazul cnd viteza de ncercare nu depaseste ..
kgf
daN
1 2 1
m s
mm 2 s
ncercarea la traciune a metalelor este ncercarea la care sunt supuse
epruvetele,prin aplicarea in sensul axului longitudinal a unei sarcini progresive de
traciune.
Prin ncercarea la traciune se determina o serie de caracteristici mecanice,pe care le
vom defini mai jos si care permit a se face o apreciere asupra comportrii materialului in
solicitrile la care va fi supus in timpul solicitrii sale.
Pentru un material supus la ntindere,se poate face reprezentare grafica a relaiei ce
exista intre eforturile de limitare normale,, ,, ce apar in piesa si deformaiile specifice ,,
,,.Aceasta relaie este reprezentata prin
curba
caracteristica
a
materialului ,care,pentru otel,are forma din figura 1.
Pe acesta curba vom distinge mai multe puncte importante :

1.Limita de proporionalitate

Limita de proporionalitate (punctul P) notata cu ,, p ,,este valoarea lui,, ,,pana la

care este valabila legea lui Hooke:

e0 0

Dup aceasta limita ,creterea deformaiei nu mai este proporionala cu

creterea efortului unitar.
Ea se calculeaz din relaia : p

pp
Ao

unde

este fora la limita de proporionalitate ;

Ao aria iniiala a seciunii epruvetei.

Pp

Coeficientul de proporionalitate E,care leag efortul unitar , de lungime

specificata ,se nu numete modul de elasticitate (longitudinal).Pentru otel , valoarea sa
este in jurul a 2,1 x 10 6 Kg / cm 2 .

2 Limita de elasticitate
Limita de elasticitate (punctul E) notat cu e , este valoarea efortului unitar pana la
care materialul romane perfect elastic ,adic dup anularea efortului de ntindere ,revine
exact la lungimea iniiala ,deci nu are deformaii permanente .Experienele nu arata ca in
realitate materiale perfect elastice nu exista si ca in totdeauna corpul ,dup ce a fost
ntins , romane cu o deformaie permanenta. S-a ales , in mod convenional valoarea
deformaiei permanente ,care sa defineasc limita de elasticitate ,acesta corespunznd
unei deformaii permanente de 0.25%, obinuta dup descrcarea epruvetei .

3 Limita de curgere
Limita de curgere sau limita deformaiilor mari , (punctul C) notata cu c , este
valoarea efortului unic la care epruveta se deformeaz fata ca sarcina sa mai creasc
.Pentru unele materiale , acest lucru nu poate fi observat la aparatul indicator al mainii
de ncercat ; atunci se determina limita de curgere ,in mod convenional ,pe baza
deformaiei permanente de 0,26 , obinuta dup descrcarea epruvetei ; in acel caz ea
se noteaz o 2 .
1

4 Rezistenta de rupere

Rezistenta de rupere (punctul R) r ,este efortul unitar corespunztor valorii maxime

a sarcinii. Ea este egala cu :

pr
Ao

Unde : pr - este fora maxima nregistrata la ncercare ;

A0 - este aria seciunii iniiale a epruvetei

5 Lungimea specifica la rupere

Punctul unde se produce ruperea (S) este punctul cruia ii corespunde
lungimea specifica la rupere r .Acesta este raportul intre creterea lungimii epruvetei
intre repere , dup rupere ( lr l0 ) si lungimea iniiala l0
l l0
r
l0
Adesea lungimea specifica la rupere se da in procente notndu-se cu :
l l0
100 r
.100[%]
l0
De asemenea in urma ruperii se poate determina gtuirea la rupere , care este
raportul dintre micorarea suprafeei seciunii transversale a epruvetei dup rupere
( A0 Ar ) si suprafaa iniiala A0 . Ea se exprima tot in procente :
A Ar
0
.100[%]
A0
Atragem atenia ca efortul unitar in ori ce punct a diagramei se calculeaz ca
raportul dintre fora P corespunztoare punctului respectiv si seciunea
iniiala,chiar daca seciunea transversala a epruvetei s-a micorat in cursul
ncercrii din cauza contraciei transversale. Se folosete deci relaia :

P
.
A0

Din aceasta cauza,curba caracteristica pe care o obinem este o curba convenionala

C C (fig.2),care pe prima poriune coincide cu cea reala C C (rezultata din raportul dintre
fora P si suprafaa contractata A),dar regiunea de rupere se deprteaz tot mai mult de
cea reala. A trasa caracteristica reala ar nsemna sa msuram mereu seciunea
epruvetei,deci sa complicam inutil ncercarea. Ceea ce ne intereseaz practic din curba
caracteristica,este,in special,partea pana la limita de curgere,unde cele doua curbe
coincide.

II. MASINI SI APARATE UTILIZATE

1. Maina universala de 30 tone acioneaz mecanic.

Una din mainile la care se face ncercarea de ntindere,prezentata schematic in

figura 3, este o maina universala, ce poate executa mai multe ncercri: ntindere,
compresiune, ncovoiere.
Maina trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii.
a) Sa reprezinte o centrare perfecta a epruvetei ,astfel ca aplicarea sa se fac axial .
b) Sa asigure o cretere , respectiv descretere a sarcinii lipsita de ocuri.
c) Sa msoare sarcina aplicata cu o precizie de 1%
d) Sa permit meninerea sarcinii prescrise timp de minimum 30 de secunde
La o maina de ncercat
materialele,
vom
distinge
urmtoarele
pari
caracteristice,
conform figurii 3
a)
Maina
de
ncercat
propriu-zisa cu dispozitiv de
fixare a epruvetelor. Ea se
compune din :cadru fix 1,prins in
fundita
mainii
,cadrul
mobil
2,avnd in partea inferioara fiind
legat de cadrul 1 prin cutia de
msurat 14, bara 4 , legata de falca
superioara 5 , primete fora de
ntindere de la epruveta si o transmite prin pistonul 6 la cutia de masurat14.
Pentru fixarea in flci a epruvetei cilindrice sau prismatice, se folosesc
dispozitivele ca in fig.4 sau 5.
Cel mai rapid sistem de prindere este cel cu pene din figura4.
Epruveta E este strnsa intre penele P, care se gsesc in flcile mainii de
ncercat si care sunt prevzute cu diniori spre a evita lunecarea . In cazul epruvetelor
cu cat se folosete sistemul de prindere cu doua inele ca in figura 5 .
b)
Mecanismul de ncrcare sau de producere a forelor asupra
epruvetelor. Acionarea mainii se
face prin electromotor,care,printr-un
cuplaj cu friciune, transmite micarea
la melcul 7. Aceasta angreneaz cu o
roat melcat 8,care este filetat la
interior i n care intr urubul 9 .
Aceasta este in legtura prin sistemul
de bare 10 cu falca inferioar 11 a
sistemului de traciune sau cu platoul
superior
12al
sistemului
de
compresiune.
c ) Mecanismul de msurare a
sarcinii. Sarcina se transmite prin cadrul 2 i pistonul 6,la cutia de msurat 14.Aceast
4

cutie are un spaiu plin cu glicerin,limitat prin membrana elastic. Presiunea produs
n urma deformrii epruvetei este transmis de ctre glicerin la un manometru , care
este etalonat astfel ca s arate direct fora aplicat epruvetei.
Funcionarea. Cnd electromotorul acioneaz melcul 7,aceasta angreneaz roata
melcat 8,care se rotete. Din aceast cauz,urubul 9 care este mpiedicat s se
roteasc,primete o micare de translaie n jos, astfel c falca 11 va cobor. n felul
acesta, ea va solicita la ntindere epruveta ce se gsete ntre flcile 5 i 11. Prin falca 5
,bara 4,cadrul 2,fora este transmis la pistonul 6,care prin intermediul cutiei de
msurat, indic la manometru fora ce acioneaz asupra epruvetei.
In cazul incercariii de compresiune , epruveta se aseaza intre plcile 12 si 13. Se
observa ca acum prin coborrea cadrului 1, epruveta este comprimata . Fora se
transmite prin masa 3, si de aici la fel ca nainte.

2.

Maina universala de 30 tone , cu acionare hidraulica

Maina universala de 30 tone , cu acionare hidraulica este compusa din :

a) Maina de ncercat propriu-zisa cu dispozitivul de fixare a

epruvetelor ( I ),este format din : cadrul fix 1,prins cu batiul mainii si cadrul mobil 2, ,
care are la partea inferioara masa 3, pentru ncercarea la ncovoiere si fala inferioara
4,ce poate fi acionata de mnerul 5,Fala inferioara 6, se ridica sau cobora nainte de
fixarea epruvetei ,in funcie de aezarea acesteia cu ajutorul urubului 6, acionat de
electromagnetul 8 fora se aplica asupra epruvetei , care pentru ntindere se prinde intre
flcile 4 si 6, introducnd cilindrul 9 uleiul cu ajutorul unei pompe : uleiul apsa asupra
pistonului 10 care prin cadrul 2 supune epruveta la ntindere. Pentru compresiune
.epruveta se fixeaz intre flcile 11 si 12.
a) Pompa de ulei ( II )este formata din electromotorul 13care antreneaz pompa cu
12 pistonase 14, Aceasta se alimenteaz prin conducta 15, din rezervorul 16, si trimite
prin conducta 17,uleiul in cilindru 9 al mainii de ncercat . Uleiul care scap pe inga
pistonul 10 se ntoarce in rezervorul 16, prin conducta 18. Dup efectuarea unei ncercri
, uleiul este readus din cilindrul 9 in rezervorul de ulei 16, prin ventilul 19, Att ventilul

19 cat si debitul pompei sunt comandate prin axul 20 , care poate fi rotit fie prin minerul
21 (grosier), fie prin melcul 22 (reglaj fin).
c) Mecanismul de msurat al sarcinii ( III ) este acionat hidraulic, prin conducta
23 , ce pune in legtura cilindrul 9 cu cilindrul fix 24, in care se mica pistonul mobil
25.Pistonul mobil acioneaz prin sistemul de bare 26, prghia 28, avnd la capt
greutatea 29. In funcie de deplasarea prghiei se citete pe cadranul 30
.fora cea acioneaz asupra epruvetei. Prin schimbarea greutii 29,se pot realiza
trei scri diferite, cea ce permite mrime preciziei citirea pentru sarcini mici . Cele trei
scri sunt:
Greutatea A corespunde scrii 0-5000Kg
Greutile A+B corespund sacrii 0-15000Kg
Greutile A+B+C corespund scrii 0-30000Kg
Dispozitivul 31 este un amortizor.
Funcionarea. Se introduce epruveta de ncercat la ntindere n falca
superioar 4 i se strnge prin apsarea mnerului 5. Se deplaseaz apoi falca
inferioar 6 cu ajutorul electromotorului 8,pn ce, ntre cele dou flci, este o distan
corespunztoare lungimii epruvetei; apoi se prinde epruveta i n falca inferioar. Dac
exist vreo indicaie asupra mrimii sarcinii de rupere, se aeaz greuti pe prghia
28,astfel ca precizia citirii s fie ct mai bun. Se pornete apoi electromotorul 13 i se
regleaz vi5teza de deplasare a flcii superioare,respectiv se regleaz debitul pompei,
prin rotirea mnerelor 21 i 22. Dup ruperea epruvetei, uleiul care a intrat n cilindrul 9
este readus n rezervorul 16, acionndu-se ventilul 19 cu mnerul 21.

3) Dispozitive de msurare a deformaiilor

Pentru
msurarea
deformaiilor
epruvetei, se utilizeaz un dispozitiv,
reprezentat schematic n figura 7. Pe
epruveta E se prinde dispozitivul, care are
ghearele
de prindere
1
i
2
o
deschidere o,egal cu lungimea ntre
repere. Cnd epruveta este supus la
ntindere ea se deformeaz, deci ghearele 1
i 2 se ndeprteaz. Deformaia se poate
citi pe un vernier gradat cu precizie de

1
10

mm. Acest dispozitiv msoar numai

deformaii relativ mari, ce se produc dup
apariia curgerii. Pentru deformaiile mici,
din zona de proporionalitate,se folosesc
7

tensometre. Distana ntre repere se potrivete nainte de nceperea lucrrii, cu ajutorul

unei epruvete calibrate sau al unei rigle gradate.

III. MATERIALE UTILIZATE I FORMELE EPRUVETELOR

ncercarea se execut pe epruvete de oel.
Epruvetele ntrebuinate la ncercrile de traciune sunt standardizate
dup STAS 200-52 i ele pot avea seciunea circular, ptrat sau dreptunghiular (n
acest din urm caz se recomand ca raportul ntre laturile dreptunghiului s nu
depeasc valoarea4).
n laturile 8 i 9 sunt desenele epruvetelor standardizate. nainte de nceperea
lucrrii, se fac pe epruvet dou semne, A i B, pe care le numim repere.

Toate dimensiunile indicate n figurile de mai sus sunt date n tabela 1. aceste
dimensiuni reprezint:
o lungimea iniial a epruvetei ntre repere;
c lungimea calibrat a epruvetei;
t lungimea total a epruvetei;

do diametrul iniial al epruvetei de

seciune circular pe lungimea calibrat;

o seciunea iniial a epruvetei, pe lungimea calibrat;

r raza de racordare la capul epruvetei;

ao

bo

laturile seciunii dreptunghiulare la epruveta plat, pe lungimea

calibrat.

Forma
epruvetei
Lunga

Lungimea de
incercare
calibrata
c
mm

Lungimea
initiala intre
repere
o mm

o+ d 0

o d 0 =200

Scurta
Lunga
Scurta

10 d 0 =11.3

d 0 mm

Sectiunea
initiala
o mm 2

Simbolul pentru
lungimea
specifica
la
rupere
10

20

5 d 0 =100
o+ d 0

Diametrul x)

314

10

A0

5 d 0 =5.65 A0

La alegere

x) d 0 este diametrul epruvetei de sectiune circulara sau diametrul unui cerc de suprafata
egala cu a
ceea a sectiunii dreptunghiulare ,patrate etc..
Dimensiunile capetelor epruvetei nu se precizeaz, ele urmnd a
corespunde dispozitivului de fixare n maina de ncercat, astfel ca aceast fixare s se
fac n bune condiii. Prelucrarea epruvetelor se face, prin achiere fin, ca s se evite
orice modificare structural a materialului.
n cazul barelor rotunde, laminate, conform STAS 500-49,pn la diametrul de 25
mm,ele se pot ncerca n stare brut, fr a confeciona epruvete strunjite.

IV MODUL DE LUCRU
1 nainte de ncercarea lucrrii
a). Se msoar diametrul epruvetei d 0 si se fixeaz reperele ,conform tabelului 1(
=10 d 0 sau

l0

l0

=5 d 0 )

b) Se prinde epruveta in falca de sus (5) a mainii. Apoi se aproprie falca de jos si se prinde
epruveta si in falca de jos. Se va avea grija ca reperele sa romana in afara
flcilor mainii.
c) Se pornete maina

2. In timpul lucrrii
a) Se aplica asupra epruvetei , prin intermediul mecanismului de ncrcare, o sarcina care
sa produc un efort unitar sub limita de elasticitate. Se pornete maina si se citete
deformaia pe vernierul dispozitivului de msurare a deformaiilor. Acesta operaie se
repeta de cteva ori ,la sarcini mrite succesiv.
b) Se mrete in continuare sarcina urmrind acul manometrului. Se observa cum arata
, la nceput o cretere a sarcinii , pana la un moment dat ,cnd se manifesta o oprire si
apoi o tremurare a acului, cea ce corespunde unei sarcini constante sau chiar
micorare .In aceasta situaie sa atins limita de curgere a materialului , unde ncepe
sa apar vizibil deformaiile epruvetei .Se citete si se noteaz deformaia si fora la
limita de curgere ( P0 ).
c) Se pornete din nou electromotorul , iar sarcina va creste. Se repeta de cteva ori
operaia de citire a deformaiei, oprind maina de cteva oricnd se noteaz fora (P) si
lungimea(l).
d) Se observa apoi ca sarcina creste din ce in ce mai ncet. Aceasta nseamn ca materialul
s-a apropiat de punctul R din fig. 1.Se va observa cu atenie epruveta ,recunoscnd
apariia unei gtuiri,care este premergtoare ruperii materialului. Dup ruperea epruvetei
se oprete maina.
3) Dup terminarea lucrrii
a) Se citete pe ecranul manometrului fora maxima atinsa la ncercarea ,
corespunztoare punctului R.
b) Se scoate epruveta din flcile mainii, se aseaza pe masa, cap la cap, cele doua

10

bucati si se msoar lungimea intre repere ( l r ).Cu ajutorul acesteia , se

calculeaz lungimea specifica la rupere ( r ).
c) Pentru calculul gtuirii, este necesara msurarea seciunii de rupere a pasei.
La epruvetele de seciune circulara se msoar diametrul minim dup rupere , lund
media aritmetica a doua diametre perpendiculare. ( fig.10) :
d d2
dm 1
2
Iar seciunea de rupere este :
Ar

d m2
4

Fig. 10

fig. 11

La epruvetele cu seciune ptrata sau dreptunghiulara , ale cror seciunii de

rupere nu au muchiile drepte ,suprafaa seciunii de se va calcula prin nmulirea
dimensiunilor minime a si b (fig. 11)
Ar a * b

11

Gtuirea la rupere

Suprafaa specifica la rupere

Diametrul sau dimensiunile seciunii de rupere ,mm

Lungimea specifica la rupere

Lungimea la rupere intre repere

Rezistenta de rupere

Limita de curgere

Fora de rupere

Funcia limita de curgere

Lungimea iniiala intre repere

Seciunea iniiala

seciunii iniiale, mm Diametrul sau dimensiunile

Epruveta nr.

V REZULTATELE LUCRARII

1) Calculul caracteristicilor mecanice

Caracteristicile mecanice ale materialului ncercat se determina pentru fiecare
epruveta ntocmind tabela 2,dup modelul urmtor :
Pentru calculul se vor utiliza formulele (1) si (9)

12

1
0

1
1

1
2

13

2) Trasarea curbei caracteristice

Pentru una din epruvete , se va trasa prin puncte curba caracteristica. Pentru
aceasta,dup cum sa artase aplica asupra epruvetei diferite sarcini si se msoar
deformaiile corespunztoare.
Pentru obinerea punctelor , se procedeaz astfel :cunoscnd fora P aplicata,se
calculeaz efortul unitar corespunztor , cu formula :

P
A0

Apoi cunoscnd lungimea variabila l intre repere se calculeaz lungimea specifica

l l0

l0
Aceste rezultate se trec in tabela 3
Diametrul iniial d 0 mm
Lungimea iniiala l 0 =mm
Seciunea iniiala A 0 =mm 2

13

Nr.citirii
1

Fora de
ntindere
P
Kg

Efortul
unitar
Kg/ mm 2

Lungimea
intre repere
l
mm

Lungimea
specifica

%
5

Fiecare
pereche
de
valori

din
tabela

reprezint un punct al diagramei,care,in cazul otelului,va avea aspectul din figura 1.

VI.

OBSERVATII,CONCLUZII

Studentul va trage concluzii asupra felului cum s-a produs ruperea,asupra

mersului lucrrii, asupra curbei caracteristice,a ordinului de mrime a erorilor,a
posibilitilor de eliminare a lor etc.

14