Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scurta introducere
Atunci cand vorbim de frica ne gandim imediat la alti termeni cheie: risc,
incredere, vulnerabilitate, precautie, protectie, credinta, (in)certitudine. Riscul nu este un
fapt realizat, este o posibila realizare a unui fapt. Este o idee ce porneste din imaginar, din
perceptia noastra subiectiva. Devine un fapt concret numai atunci cand este ceva real si se
poate vedea cu ochiul liber. Nu mai ramane la stadiul de teorie, ci apare in practica.
Concretizarea unui risc este reprezentata prin accidente sau catastrofe. In societatea
moderna, conceptul de risc este introdus de catre autoritati, prin mijloacele mass-media.
Se refera la posibile consecinte negative in cazul in care nu ne luam masuri de protectie
si nu suntem precauti. Domeniul sanitar poate fi luat ca bun exemplu. In cazul in care
aflam de riscuri de gripa ne luam masuri de precautie pentru a ne proteja. Mass-media are
un rol important astazi, deoarece contribuie la raspandirea cazurilor cu factor de risc. De
multe ori poate produce frica sau panica. Comunitatea Amish, despre care voi vorbi mai
pe larg, se protejeaza de noua societate prin izolare.
Un alt concept cu relevanta in discursul despre risc tine de increderea pe care o
aratam celor din jur. Ne manifestam increderea in persoane pe care le cunoastem de o
lunga perioada de timp. Prin faptul ca stim anumite lucruri despre persoana respectiva,
credem in ea si prin relatia care ne leaga cu aceasta. Cerem ajutorul unui apropiat, unui
membru al familiei deoarece stim ca riscul sa nu-si duca la indeplinire spusele este mult
redus. Daca ne incredintam unui strain apare incertitudinea. Daca il insarcinam cu
transmiterea unui mesaj unei alte persoane sau institutii, nu stim daca acesta are vreun
scop sau vreo conditie in realizarea acestui fapt. Nu stim daca mesajul va ajunge la
destinatie sau daca va ajunge in forma initiala.
Vulnerabilitatea unor indivizi in cazul unor boli sau situatii induce o stare de
frica si o senzatie a riscului mult mai mare. Frica de inaltime se manifesta prin stari de
ameteala si crearea unei stari de panica referitoare la cadere. Viata sociala a acestor
indivizi este marcata; oamenii evita sa viziteze manastiri in varf de deal, de exemplu, sau
refuza pur si simplu sa urce la munte, excluzand din activitatiile lor telecabina. Amishii
sunt vulnerabili la nou, la inovatiile tehnologice care le-ar putea afecta viata si i-ar face
pe membrii acestei comunitati sa se indeparteze.
pmnt, fr culori iptoare. Ele nu au voie sa imbrace rochii cu nasturi, pentru ca sunt
considerati provocatori, acestia fiind inlocuiti cu agrafe sau sireturi. O palarie sau o
boneta pe cap este obligatorie. Tinuta lor, atat a barbatilor, cat si a femeilor, este una
demna, plina de mandrie.
Religia si modernitatea in societatea de astazi par a fi net delimitate. Religia nu
mai este o obligatie. Devine laicizata, tinand de propriile pareri, conceptii, si fiind inclusa
in privat. La amish totul porneste de la religie si intreaga viata si activitate a acestora
urmareste cultul lor religios. Religia lor este crestina anabaptista, conform Wikipedia.
Religia este considerat prea sacr pentru a fi abordat la coal, ea fiind lsat n grija
prinilor acas. Nu vor sa cunoasca alte forme de abordare si practicare a muncii. Amish
sunt grupati in comunitati pe care ei insisi doresc sa le pastreze reduse pentru a evita
problema autonomiei. Altfel apare riscul fragmentarii, riscul de a se schimba si a adopta o
alta politica de viata. O comunitate sau ferma grupeaza aproximativ 35-40 de familii
(aproximativ 250-300 de persoane). Ei sunt convinsi ca a trai intr-un spatiu geografic
restrans favorizeaza coeziunea grupului. La fiecare ferma traiesc la un loc patru sau cinci
generatii, de la stranepoti la strabunici. Fiecare cuplu are, in medie, cam zece copii.
Izolati de lume, comunitatea lor a starnit curiozitate. Dar ei au facut tot posibilul sa nu
devina un caz permanent analizat, in vizorul public pentru ca asta ar insemna
introducerea in cadrul proprii comunitati al elementelor pe care ei le refuza. Un membru
Amish s-ar integra foarte greu, daca nu deloc, in viata tumultoasa si alerta a unui oras din
ziua de azi, inconjurat fiind de mentalitatile moderniste si total libertine ale majoritatii.
Lumea noastra este net diferentiata de a lor. Suntem noi si ei. Ei sunt cei diferiti,
separati, anormali, inapoiati. Ei sunt cei care nu vor sa stie si sa nu riste. De fapt, riscul de
care ei se tem atat de mult este din ce in ce mai accentuat in societatea noastra. Traim
intr-o societate in care comunicam mult, dar ne intalnim rar, dupa cum spunea Philippe
Breton. Legaturile nu mai sunt atat de stranse, suntem individualisti, ne urmarim propriu
scop si ne intoarcem la radacini doar atunci cand ajungem intr-o situatie criza. Riscul
dezbinarii acestei armonii ni l-am asumat cu totii acceptam in viata noastra tot felul de
inovatii, de la electocasnice, telefoane mobile si calculatoare.
Interiorul locuintelor este foarte colorat, peretii sunt adesea pictati in culori vii.
Aspectul este rustic, simplu, iar lemnul se afla la mare cinste. Saltelele sunt umplute cu
paie care, conform unei reguli ce nu poate fi incalcata, trebuie schimbate de doua ori pe
an. Activitatile lor sunt, in esenta, legate de artizanat sau de agricultura. Uneltele arhaice,
dar manuite cu fermitate, rigoare, curaj, obisnuinta, rabdare le permit sa obtina rezultate
excelente. Amish refuza sa beneficieze de curent electric, pentru ca acest lucru ar
insemna o usa deschisa intre ei si lumea moderna, lumea imaginilor, a sunetelor, a
facilitatilor Si-l fabrica singuri insa, doar pentru uz propriu, din gaz si kerosen. Ei
continua sa lucreze pamantul cu plugul si grapa trase de cai. Pentru spatiul traditional
romanesc nu pare un caz socant. Exista zone rurale in care te poti simti ca intr-o societate
amish, rupt de rumoarea lumii moderne. Este dificil insa pentru ceilalti sa se adapteze la
acest mediu. O data ce cunosti aspecte ale modernitati si te familiarizezi cu ele iti vine
greu sa te desprinzi de acestea. Un copil al zilelor de astazi si-ar imagina cu greu o astfel
de viata daca nu ar avea posibilitatea sa vada filme specifice sau daca nu ar avea o
bunicuta la tara. Bunicii nostrii si-au desfasurat existenta intr-un mod asemanator,
procesul mecanizarii introducandu-se mult mai greu in societatea romaneasca. Au
acceptat insa modernizarea, desi este un lucru curios pentru ei.
Imaginea pe care ne-am creat-o cu totii despre aceasta societate vine din
ecranizarile despre viata lor sau din informatiile primite prin mass-media. Filmul The
Village- Satul sugereaza frica de nou a amishilor. Ceea ce ii leaga pe locuitorii satului
este frica. Sunt strans uniti pentru ca intreaga comunitate sa fie in siguranta si sa se autoprotejeze de frica. Batranii satului au facut alegerea de a trai, a co-exista cu pericolul din
afara. Au ales sa traiasca izolat, sa se rupa de restul lumii intr-un mod deliberat. Nu
putem ignora teama. In viata de zi cu zi, din societatea moderna, traim cu teama. Teama
si incertitudinea pentru copii de indata ce pleaca din casa spre scoala. Si nu numai. La
orice colt poate aparea un pericol. Frica ne inconjoara din ce in ce mai mult, desi
societatea contemporana refuza sa accepte acest lucru.
Progresul stiintific are numeroase riscuri pentru cei ce traiesc in lumea de astazi.
Tinerii sunt atrasi de noul mediu, mult mai tehnic si mai abstract. Totul de intampla la o
viteza mult mai mare, iar adrenalina este intretinuta prin practici din ce in ce mai riscante.
Telefonul mobil, spre exemplu, nu mai este o noutate. Acum tinerii cauta i-phone-ul. Nu
mai e destul de incitant sa vezi la televizor actiune si aventura, ci se practica bunjeejumping, curse cu masini in centru orasului, ATV-uri cu mare viteza printre masini etc.
Ne intrebam cu totii unde va ajunge stiinta. Si care va mai fi raportul nostru cu familia,
grupul social din care facem parte, apropiatii noastri. Reactia individului la cultura de
masa este uniformizanta. Nu ne mai putem intoarce la simplitate. Amish foloseste un
discurs de enclava in limbaj sociologic. Se manifesta impotriva riscurilor catastrofale,
care marcheaza comunitatea pe termen lung. Ei resping concepul de Gesselschaft
(societate), deoarece se caracterizeaza prin solitudine si individualism, si isi mentin
credinta in Gemeinschaft (comunitate), deoarece intretine o legatura stransa intre
membrii si se caracterizeaza prin solidaritate. Viata lor este guvernata de reguli carora li
se supun de la nastere si pana la moarte. Accentul este pus pe simplitate - trebuie sa-l aiba
pe Iisus alaturi de ei, in viata de zi cu zi, tot timpul.
Si totusi, exista un dar si in comunitatea lor. Refuzand noile tehnologii si
tratamente medicale, in cadrul comunitatii au aparut cazuri de boli genetice, precum copii
nascuti cu malformatii. Ei nu practica nicio forma de control medical la nastere si sunt
impotriva avortului. In domeniul educational, tinerii amish isi contruiesc cunostiintele de
baza in familie, scoala adunand un grup de elevi. Scoala nu este obligatorie pentu copii
sub 14 ani. Scolile intaresc valorile comunitatii Amish si ii protejeaza pe copii in fata
ideilor culturii moderne.
Amish poate fi numit fenomen social, iar sociologii care au analizat cazul acestora
par sa nu le mai dea acestora viata lunga. Societatea americana, de care se afla foarte
aproape geografic le pot influenta amishilor viata, oferindu-le noi modalitati de
comportament si invadand tot mai des spatiul lor. Familiile din societatile contemporane,
au suferit in ultimele decenii transformari profunde. Schimbarile care au intervenit in
interiorul ei sunt atat de importante, incat si termenul de familie a devenit tot mai