ETAPELE I MODUL DE REALIZARE A PROIECTULUI
Cuprinsul unui proiect de alegerea i utilizarea materialelor are civa pai
importani printre care cei enumerai mai jos sunt indicai s apar:
1. Tema de proiectare
2. Analiza funcional, constructiv i tehnologic a [Link]
itinerariului tehnologic de prelucrare.
- se analizeaz rolul funcional al piesei n ansamblul din care face parte, forma
constructiv i tehnologic
-
se stabilete itinerarul tehnologic ( procesul tehnologic ) de prelucrare a piesei
avndu-se n vedere caracterul produciei ( de unicat, de serie sau de mas ). Se vor
enumera in ordine operaiile tehnologice de prelucrare mecanic i eventualele
tratamente termice primare i secundare necesare.
[Link] matricei de proprieti pe care trebuie s le ndeplineasc
produsul. Ierarhizarea lor i stabilirea ponderii de importan relativ.
3.1
Alegerea preliminar a mrcilor de materiale
- se face avndu-se in vedere ca utilizarea raionala a unui material nseamn de
fapt alegerea acelui material care ndeplinete condiiile minime de rezistent i
durabilitate n condiiile unui pre de cost minim.
- se va ine cont de dotarea tehnologic din ntreprinderea respectiv, pentru a
evita consumurile nejustificate de materiale, la realizarea piesei.
Se vor avea n vedere urmtoarele:
a) valorificarea experienei proprii n realizarea pieselor cu destinaie similar;
b) utilizarea materialului economic i uor procurabil;
c)
valorificarea la maxim
a proprietilor tehnologice
i mecanice
ale
materialelor astfel nct s se compenseze eventualele caracteristici de rezisten mai
reduse ale acestora prin tratamente termice.
3.2
Evaluarea plajei
necesare
pentru
proprietile
analizate
stabilirea
calificativelor de apreciere.
Se stabilete din literatura de specialitate o gam de materiale (oeluri, fonte,
bronzuri, alame, etc.) din care este posibil realizarea piesei respective innd cont de
considerentele menionate [Link] trec n tabele caracteristicile mecanice i
tehnologice ale materialelor selectate notate cu d,C2,...Cn, fiecare dintre ele fiind evaluate
cu note de la l la n" .( n = nr. proprietilor analizate ).
3.3 Selecia materialului optim pe baza ponderii de importan relativ
a proprietilor
Pentru calculul ponderii de influen se ntocmete un tabel n care sunt prezente
caracteristicile ce urmeaz s fie comparate ntre ele. Se compar din punct de vedere al
importanei dou cte dou caracteristici iar punctajele sunt introduse n tabel.
Punctajele pentru caracteristici sunt: :
- 1 - pentru caracteristic mai bun
- 0,5 - pentru caracteristic egala ca importan
- 0 - pentru caracteristic mai slab
Tabelul va conine caracteristicile, punctajele acordate i calculul ponderii de
influen pentru fiecare caracteristic n parte. Suma ponderii de influen pentru fiecare
caracteristic trebuie s fie 1 sau 100 n funcie de principiul de calcul
4.
Analiza i verificarea materialului selectat
4.1 Analiza din punct de vedere al caracteristicilor de rezisten
4.2 Analiza procedeelor de durificare structural i a eventualelor procedee de
tratament termic durificare
4.3 Verificarea comportrii la solicitri variabile
4.4 Analiza comportrii tehnologice a materialului
5.
Variante tehnologice de obinere a caracteristicilor impuse materialului
5.1 Alegerea tratamentelor termice primare
5.2 Alegerea tratamentelor termice secundare
5.3 Alegerea parametrilor tehnologici pentru durificarea superficial
6.
Stabilirea metodelor de verificare a caracteristicilor i a calitii materialului
6.1 Stabilirea caracteristicilor de material i a tratamentelor termice nscrise
n documentaia de execuie
6.2 Controlul calitii produsului
6.3 Verificarea structurii i a proprietilor obinute n urma tratamentului termic
7.
Elaborarea documentaiei de execuie a produsului
Se vor utiliza standardele de desen tehnic n vigoare. Desenul se va executa
la scar, pe un for mat tipizat.
8. Bibliografie
1. M. Demian Notiuni de studiul materialelor - Craiova 2007
2. M Trusculescu, M Demian - Materialotehnica vol. I - Metalurgie structurala - Ed.
Politehnic, Timioara, 2004
3. D. Tr , Gh. tefan Alegerea i utilizarea materialelor, Editura Universitaria
Craiova 1996
4. I. Chea .a. - Alegerea i utilizarea materialelor, Editura Tehnic Bucureti
1996
5. Culegere de standarde de stat romne comentate oeluri CSCM- O 1- Mrci i
condiii de calitate , Bucureti 1994
6. Culegere de standarde de stat romne comentate oeluri CSCM- O 2Generaliti i condiii tehnice generale , Bucureti 1994
7. . Doma , Z. Miron ndrumtor pentru utilizarea fontelor , a oelurilor i a
aliajelor neferoase
8. M. Mangra Tratamente termice , curs Reprografia Universitii din Craiova
9. I. Chiiu , .a. Organe de maini , Editura Tehnic Bucureti 1984
10. I. Mitelea, B. Radu Selecia i utilizarea materialelor inginereti , Editura
Politehnic Timioara 1998
11. T. Popescu Tratamente termice i termochimice - Editura Universitaria
Craiova 2002
Alegerea materialului pentru o conducta care
vehiculeaza abur viu
GENERALITATI DESPRE CONDUCTE DE ABUR VIU
Variatia presiunii din interiorul unei conducte de abur, datorita faptului ca aceasta se
produce la volum constant, produce o variatie a temperaturii din interiorul conductei. Daca
aceasta variatie a temperaturii are loc intr-un timp foarte scurt, atunci in interiorul conductei are
loc un soc termic.
Socul termic este periculos deoarece induce tensiuni suplimentare in
peretele conductei, ceea ce in cazul prezentei unei fisuri in conducts se poate
atinge tenacitatea la rupere a materialului conductei, adica scoaterea din functiune a conductei.
Prezenta lucrare studiaza efectul unui oc termic asupra tenacity la rupere a unui otel
termorezistent utilizat in confectionarea conductelor de abur din centralele termoelectrice
romaneti. In studiul efectuat s-a avut in vedere i variatia caracteristicilor mecanice ale
materialului cu temperatura [1].
Studiul s-a efectuat pe o conducta de abur viu confectionata din otel termorezistent
15H1MF, conducta prezentand o fisura longitudinala de lungime 2l i adancime a, la interiorul
sau (figura 1). S-a considerat ca ocul termic aplicat are amplitudinea A0S.
Caracteristicile conductei si ale materialului acesteia sunt: Ri = 120 mm, h = 38 mm, |j =
0,32, k0 = 4,3810-6 m2/s, E = 1,9-105 MPa.
Variaia temperaturii pe grosimea peretelui pe direcie radial,
funcie de raza r si timpul t, este dat de relaia
unde:
r distana dintre axa longitudinal a conductei i punctul
considerat, [m]
S intervalul de temperatur datorat ocului termic, [0C]
k difuzibilitatea termic a materialului conductei, [m2/s].
Tensiuni pe peretele conductei
ocul termic produce n peretele conductei tensiuni normale. Fisura longitudinal din
conduct, conform Mecanicii ruperii materialelor, este deschis dup Modul I de rupere, de ctre
tensiunea normal circumferenial t.
Tensiunea circumferenial t pe grosimea peretelui n funcie de timp se poate determina
cu relaia
0 coeficientul de dilatare termic al materialului conductei
Generalitati
Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul standard se refera la marcile si conditiile tehnice de calitate a otelurilor
nealiate , rezistente la temperature si presiuni ridicate,utilizate in principal pentru tevi, precum si
pentru semifabricate pentru forjare, profile laminate la cald si otel calibrat, cu principalele
domenii de utilizare conform tabelului 1.
Marca de otel
OLT 45K
16 Mo 3
12 Mo Cr 22
20 VNiMoCr 180
Tabelul 1
Principalele domenii de utilizare
Fascicule tubulare din component cazanelor energetice, supra
incalzitoare, conducte de abur, conductoare. Precum si a recipientelor sau
aparatelor sub presiuni din industria chimica si petrochimica. Se pot
utiliza in regim de larga durata, la temperature pana la 5000C.
Utilaje si instalatii care functioneaza in regim de lunga durata la presiuni
si temperaturi ridicate (45005300C) ca: schimabatoare de caldura,
conducte, cazane enrgetice si alte aparate sau recipient sub presiune.
Parti si subansamble ale cazanelor energetice si termocentralelor electrice
care lucreaza timp indelungat la temperature si presiune ridicata ca:
tamburi, supraincalzitoare, colectoare, conducte, precum si pentru
recipient si aparate sub presiune din industria chimica si petrochimica. In
functie de sresiune se poate folosi la temperature cuprinse in intervalul
4700.5900C. in stare imbunatatita (calit+revenit) se utilizeaza in
executia de piese puternic solicitate, in regim de scurta durata pana la
5000C, in regim de lunga durata pana la 4000C.
Compozitia chimica
Compozitia chimica a otelului pe probe de metal lichid (in timpul turnarii) trebuie sa fie
conform tabelululi 2. Otelul se elaboreaza in cuptoare electrice , in cuptoare Martin sau prin alte
metode alese de producator.
Observati: La otelurile aliate, abaterile admisibile prescrise pentru C, Mn si Cr nu trebuie
sa fie concomitente in acelasi sens.
Tabelul 2
Marca de otel
Compozitia chimica %
C
Mn
Si
Cr
Mo
Pmax
Smax
Al
Alte
elemente
OLT 45K
Ma 0,40 0,15
---------- 0,040
0,040
0,020
-------x
01,2 0,35
0,045
0,23 0
16 Mo 3
0,12 0,50 0,15
------ 0,25 0,035
0,035
0,010
--------0,20 0,80 0,30
0,40
0,030
12 Mo Cr 22
0,08 0,40 0,15
2,00
0,90 0,035
0,035
0,015
--------0,15 0,70 0,50
2,50
1,10
0,045
20 VNiMoCr180
La marcile de otel nealiat se admit urmatoarele continuturi maxime de elemente reziduale:
0,30%Cr; 0,30%Ni; 0,30%Cu si 0,30% As.
La marcile de otel aliat se admit urmatoarele continuturi maxime de elemente reziduale:
0,30%Ni; 0,30%Cu; 0,02%Ti si 0,05%As, iar pentru marca 16 Mo 3se admite si continutul
maxim de 0,30% Cr.
Caracteristicile mecanice:
Marca
de oel
OLT45 K
16Mo3
12MoCr22
20 VNiMoCr180
Rm
( N/mm
)
min.
450-550
450-560
450-600
450-640
Rp0.2 la
A
0
(%)
400 C
min.
2
( N/mm )
min.
130
21
160
20
205
20
240
20
Rezilien
0
la20
2
( J/cm )
min.
60
60
60
60
Duritate
HB
Tabelul 3
Limita
Rezistenta
tehnica de tehnica de
fluaj
durata
R1/100000 R1/100000
133-166
133-166
133-181
133-190
35
125
145
260
49
164
192
309
Observatii:
1. Pentru grosimi mai mici sau egale cu 10 mm, limita de curge
temperaturile se majoreaza cu 15 N/mm2.
R, la toate
2. Valorile din tabelul 3 corespund probelor cu tratament termic final conform tabelului
3. Valorile rezilientei determinate pe epruvete transversal se stabilesc prin contract
4. Verificarea rezilientei pe teava se face numai in cazul tevilor care permit prelevarea
une epruvete normale( 10X10 mm). Pentru tevi de grosime de perete sub 10 mm,
garantarea rezilientei se face pe baza rezultatelor obtinute pe tagla.
5. Pentru tagle si semifabricate pentru forjare, verificarea caracteristicilor mecanice se
face pe probe de referinta cu diametrul de 25 mm, obtinute prin forjare si tratament
termic final.
Evaluarea plajei necesare pentru proprietile analizate i
stabilirea calificativelor de apreciere
O utilizare raional a unui material nseamn de fapt prevederea sau utilizarea
acelui material care ndeplinete cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei
n condiiile unui pre de cost minim.
Rolul proiectantului este foarte important att n stabilirea concepiei de baz a
proiectului ct i n determinarea cerinelor minime impuse materialului i n alegerea
acestuia. Experiena rilor industriale demonstreaz c trebuie s se in cont de
dotarea tehnologic a ntreprinderii pentru a evita consumurile nejustificate de materiale
scumpe .
De aceea proiectantul are ntreaga responsabilitate pentru asigurarea unor
performane satisfctoare ale piesei pe care o concepe la un pre de cost minim.
Astfel el trebuie s prevad pe lng marca de oel adecvat i condiiile
tehnologice (tratamente termice, tehnologii de prelucrare etc.) care s permit obinerea
n piesa finit a caracteristicilor tehnice necesare precum i metodele de control n
msur s conduc la realizarea acestuia conform cerinelor impuse .
Selecia materialului optim pe baza ponderii de importan relativ
a proprietilor
La alegerea materialului proiectantul trebuie s gseasc soluia optim avnd n
vedere unul sau mai multe din urmtoarele considerente :
a valorificarea experienei proprii n realizarea pieselor cu destinaie similar;
b utilizarea materialelor economice i uor procurabile;
c
valorificarea maxim a proprietilor tehnologice ale materialului astfel nct
s se compenseze caracteristicile de rezisten, mai reduse ale acestuia;
d dotarea i experiena tehnologic din ntreprinderea n care se va realiza
piesa.
a) Valorificarea experienei proprii n realizarea de piese cu destinaie similar.
Acest sistem s-a rspndit tot mai mult datorit urmtoarelor elemente:
1. Ofer proiectantului o siguran tehnic i psihologic mai mare ca urmare a
folosirii unui material cunoscut i verificat.
2. Se permite o standardizare a materialelor folosite pentru anumite domenii de
utilizare.
3. Se permite o unificare i standardizare a tehnologiei utilizate n ntreprinderile
constructoare de maini.
4. Este uurat activitatea de aprovizionare.
b) Promovarea i utilizarea materialelor economice i uor procurabile
La stabilirea gamelor de materiale se ine cont de domeniul de utilizare i
economic.
c) Valorificarea maxim a proprietilor tehnologice ale materialului
Dintre cele mai importante proprieti tehnologice ale roilor dinate fac parte
comportarea la tratament termic, aptitudinea de prelucrare a materialelor plastice etc.
Uneori proprietile tehnologice sunt antagoniste celor de rezisten mecanic fiind
necesar stabilirea unui compromis optim.
d) Dotarea i experiena tehnologic din ntreprinderea constructoare de maini
Proiectarea economic a unui produs nu se poate face dect cunoscnd n
amnunt dotarea tehnic din uzina executant.
Caracteristici
Valoarea
Nota
C1 Rn(rezistenta la
rupere)
C2 Rp0,2 la 4000
C3 A(%)
C4 limita tehnica de fluaj
C5-rez. tehnica de fluaj
C6-cost
MARCA
OELULUI
OLC 45K
OLT 45K = 450-550
16 Mo 3 = 450-560
12 MoCr22=450-600
20 VniMoCr 180 = 450-640
OLT 45K=1300
16 Mo 3=1600
12 MoCr22=2050
20 VniMoCr 180=2400
OLT 45K=21
16 Mo 3=20
12 MoCr22=20
20 VniMoCr 180=20
OLT 45K=35
16 Mo 3=125
12 MoCr22=145
20 VniMoCr 180=260
OLT 45K=49
16 Mo 3=164
12 MoCr22=192
20 VniMoCr 180=309
OLT 45K=
16 Mo 3=
12 MoCr22=
20 VniMoCr 180=
C1
valori
450550
16 Mo 3
450560
12 MoCr 22
450600
20 VniMoCr 450180
640
nota
C2
valori
C3
2
2
3
3
1
1
2
3
3
1
1
1
1
2
2
3
1
2
2
3
C4
C5
nota
valori
nota
valori
nota
valori
nota
130
21
35
49
1600
20
125
164
2050
20
145
192
2400
20
260
309
C1=
x=
VmaxVmin 640450 190
=
=
=63,333
3
3
3
Nota 1=450+63.333=513.33
Nota 2=513,333+63,333=576,666
Nota 3=576.66+63,333=640
C2=
x=
240130
=36,666
3
Nota 1=130+36,666=166,666
Nota 2=166,666+36,666=203,326
Nota 3=203,326+36,666=240
CALCULUL PONDERII DE INFLUEN
C1
C1
C2
C3
C4
C5
C6
0,5
C2
C3
C4
C5
0,5
C6
Ti
4,5
4,5
Pi
0,20
0,1333
0,066
0,3
0,3
Pi
3 2 1 4,5 4,5 15
Ti
3
2
1
4,5
4,5
; P1 0,2; P2 0,1333; P3 0,066; P4
0,3. P4
0,3
15
15
15
15
15
Ti
P1 P2 P3 P4 P5 1
Alegerea final a materialului folosit
Se efectueaz urmtorul calcul matriceal pentru a stabili materialul optim din
gama de materiale selecionate anterior.
2
2
3
3
1
1
2
3
3
1
1
1
1
2
2
3
0,20
1
2 x 0,2+1 x 1,33+3 x 0,066+ 0,3+0,3
1.198
0,133
2 X
2
x
0,20+0,133+0,066+
2
x
0,3+2
x
0,3
= 1,798
0,066 =
2
3 x 0,2+2 x 0.133+0,066+ 2 x 0,3+2 x 0,3
2,132
0,3
3
3 x 0,2+ 3 x 0,133+0,066+3 x 0,3+3 x 0,3
2,865
0,3
)( )(
)( )
Conform calculului oelul ales va fi 20 VNiMoCr 180 , deoarece lui i corespunde
valoarea cea mai mare din matricea final i anume: 2,865.
ANALIZA I VERIFICAREA MATERIALULUI SELECTAT
La verificarea n ruptur sau pe probe tiate din seciunea transversal a produsului
n stare de livrare, dup atac cu reactive metalografici oelul nu trebuie s prezinte
defecte ca urmare de retasur, poroziti, sulfuri, fulgi, crpturi i incluziuni nemetalice,
stratificri vizibile cu ochiul liber.
Porozitatea maxim general sau central nu trebuie s depeasc punctajul
2 conform STAS 14961/1-85.
La cererea beneficiarului, la produse cu grosimi peste 80 mm se poate face
verificarea segregaiei de sulf (amprenta Baumann). Scara etalon i punctajul admisibil
se stabilescla nelegere.
1. Caracteristici microscopice
Punctajele admisibile determinate prin metoda cementrii sau a oxidrii
conform STAS 9180-80 se stabilesc la nelegere ntre pri, fr ca limitele mrimii
gruntelui austenitic s depeasc 3 intervale.
VARIANTE TEHNOLOGICE DE OBINERE A
CARACTERISTICILOR IMPUSE MATERIALULUI
Verificrile i proporia verificrilor, metodele de verificare i interpretarea
rezultatelor se face conform tabelului de mai jos:
Verificarea
Proporia
verificrilor
Metode de verificare
Verificarea
aspectului
Toate elementele
lotului
Cu ochiul liber
Verificarea
dimensiunilor
Pe 10% din
elementele lotului
Cu mijloace obinuite
de verificare
Vericficarea
compoziiei chimice
pe produs
O prob pe lot
Conform STAS 2015
i STAS 11564-82
ncercarea de
duritate Brinell
Dou probe pe lot
Conform STAS 16583
Verificarea
macrostructural
Pe 5% din
elementele lotului
Verificarea
adncimii stratului
decarburat
Pe 2 probe pe lot din
elemente diferite
Conform STAS 625873
Control
defectoscopic
nedistructiv
Conform standardelor
de produs
Conform precizrilor
din contract
Cu ochiul liber pe
produsele tiate dup
pregtirea conform
STAS 4203-73i
STAS 11931-83
Interpretarea
rezultatelor
Se verific toate
elementele lotului, se
accept cele
corespunztoare
ncercrile care ne
dau rezultate
necorespunztoare
se repet pe un
numr dublu de
epruvete. Dac o
singur prob sau
epruvet nu ne d
rezultate
necorespunztoare
tot lotul se respinge
Produsele
necorespunztoare
toate se resping
