Surse de stres. De ce este incruntat copilul meu?

impactul factorilor sociali, culturali,

economici si de mediu asupra stilului de viata - lectorat
In mod traditional termenul de stres este definit in functie de sursa sa. Sursele interne de stres includ
foamea, sensibilitatea la zgomote puternice, schimbari de temperature, aglomeratie, oboseala, supra sau sub
stimularea. Sursele exterioare pot fi diverse, cum ar fi separarea de familie, schimbari survenite in familie,
expunerea la conflicte si certuri, expunerea la violenta samd.
In viata de zi cu zi copiii experimenteaza stresul din mai multe surse. Stresul vine din mai multe directii si
pot avea efecte cumulative in functie de copil, de nivelul acestuia de dezvoltare, de experientele anterioare traite
de copil. Adaptarea si gestionarea stresului depind de acesti factori de dezvoltare ai copilului. Cercetatorii spun ca
un copil mai mic de 6 ani inca nu are dezvoltate abilitatile fizice si psihice de a reactiona la stres. Cu cat copilul
este mai mic, cu atat mai mare va fi impactul factorilor de stres asupra lui. Insa nu intotdeauna stresul este nociv.
El este parte din viata normala de zi cu zi si ajuta copilul sa invete noi comportamente adaptative la situatii noi de
viata. Insa stresul prelungit sau de intensitate mare poate avea efecte negative imediate.
Presiuni sociale, griji cotidiene, stresul parintilor. Iata alti factori care sunt transmise chiar de parinti de
aceasta data.
Daca parintii, in special mama nu reuseste sa se detasezi de aceste presiuni, starile de stres se vor
transmite si asupra copilului . Copiii sunt un bun barometru al starii sufletesti ale mamei, orisicat s-ar ascunde
aceasta, ei simt toate tristetile si apasarile si le asuma.
Adultul are capacitatea de a raspunde stresului printr-o serie de mecanisme, de reactii fiziologice si
psihice, pe care copiii inca nu le au. Ei reactioneaza intr-un mod pe care parintii de cele mai multe ori nu reusesc
sa-l descifreze ca fiind reactie la stres, ci pun pe seama obrazniciei sau mofturilor. Micutul se enerveaza
aparent fara motiv, tipa si se agita mult, crizele de plans devin dese, e apatic, nu termina jocul inceput, intrerupe
activitatea si o distruge, transpiratii ale palmelor, , leganat, gesturi nervoase ( rasucit parul, muscatul pielitelor de
la unghii, rosul unghiilor), tulburari de somn, intervine enurezisul, se poate plange de diverse dureri ( ex. de
burtica, fara a avea vreun simptom ca ar fi bolnavior).
Stresul e un risc major pentru copil nu trebuie minimizat. Traumele la varste mici pot cauza nevroze greu
de tratat.
Lipsa atentiei din partea parintilor, incarcarea negativa de la servici cu care acestia vin acasa fac ca acel
loc unde ei trebuie sa se simta in siguranta sa devina un loc plin de frustrari; dar se intampla ca problema sa nu
fie mereu acasa, ci inafara. Poate la gradinita are copii care il necajesc, iar copilul nu spune nimic, asteptand ca
parintele sa-si dea seama. De fapt, ii este greu sa comunice daca nu este ajutat. Iar parintii cuprinsi de propriile
griji, nu reactioneaza, copilul in acest caz simtindu-se singur.
Cum pot raspunde parintii la stresul copiilor lor?
-ajutati copilul sa anticipeze evenimentele stresante, nu il puneti in fata faptului implinit. ( exemplu, aparitia unui
nou fratior, vizita la coafor pentru a-l tuned prima data etc). Parintii pot pregati copilul, ajutandu-I sa intelega
evenimentul care va avea loc, reducand impactul asupra copilului.

- ajutati copilul sa recunoasca si sa denumeasca propriile trairi si sa le exprime in mod corespunzator

- incercati sa lasati grijile la birou sau la usa casei
- nu ezita sa-ti ceri iertare si sa explicati copilului de ce sunteti suparati, motivele comportamentului tensionat.
Copilul nu-si mai asuma starea dv si nu va mai crede ca sunteti suparata pe el. Copiii inteleg mult mai multe
decat credeti.
- Fii mai putin exigenta, mai ales cu tine insati, nu poti fi intotdeauna perfecta si fii flexibila. Nu se intampla nimic
daca amani treburile casnice pentru a te juca cu copilul tau sau daca va abateti de la orar sau de la reguli ( nu se
intampla nimic daca-l lasi din cand in cand sa doarma cu tine)
- Respecta-i ritmul care e diferit de cel al unui adult. Daca te grabesti, explica-i de ce o faci. Respecta-i tabieurile.
- Fa-ti timp doar pentru el si fii relaxata cand va reintalniti. Daca obisnuiti sa faceti totul pe fuga, inclusiv sa-l
pasati repede in bratele bunicilor, bonei, va trebui sa va schimbati acest obicei