UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

Facultatea de Management, Inginerie Economica si Dezvoltare Rurala

SPECIALIZAREA: Inginerie Economica in Agricultura

PROIECT LA DISCIPLINA
POLITICI AGRICOLE COMUNITARE

Piata carnii de
bovine
Grupa 8402
Studenti:
Nae Claudia
Nitu Virgil Marius
Vatafu Simona
Vasile Silvia

Cuprins
1. Privire de ansamblu; organizarea si functionarea propriu-zisa a
pietei la carnea de bovine
2. Legislatia U.E. in domeniul pietei carnii de bovine
3. Regim intern
preturi institutionale
interventia publica
ajutoare pe stocajul privat
ajutoare directe la venit
alte masuri de sustinere
programul de sustinere, promovare si comercializare
4. Regim extern
Importuri
Exporturi
Perspective pe termen mediu:
Efective
Randament
Productia totala
Utilizare interna
Schimburi
5. Impactul aderarii Romaniei la UE asupra pietei de carne

Privire de ansamblu; organizarea si functionarea

propriu-zisa a pietei la carnea de bovine
Productia de carne de vita, reprezinta cca 35% din totalul productiei anuale de carne si
cca 5-6% din productia agricola bruta din Romania. Astfel sectorul carne de vita cuprinde in
cadrul filierei: productia ( vitei pentru ingrasare, vitei aflati in pregatire pentru sacrificare si
bovine mai in varsta pentru sacrificare inclusiv vacile pentru carne ), procesarea ( carne
proaspata si produse procesate ), vanzarea en gros si en detail ( ce are legaturi cu sectorul de
lapte si produse lactate alaturi de alte sectoare de producere si procesare a carnii ). Desi exista o
oarecare specializare, multe din exploatatiile agricole si afacerile care sunt implicate in sectorul
de carne de vita ( dat fiind rasele mixte ), actioneaza si in sectorul productiei de lapte. Totodata in
Romania exista asemanari intre sistemele de producere a carnii de vita si celei de oaie. Carnea de
vita este adesea distribuita si vanduta impreuna cu sau foarte aproape de carnea de porc sau de
miel.
Valorificarea productiei animale, potrivit cerintelor pietei, este asigurata prin diferite
sisteme specifice fiecarui produs sau grupe de produse. Prin varietatea mare de sisteme si forme
de crestere a animalelor, in tara noastra a determinat in actuala etapa o diversitate de forme in
ceea ce priveste pietele animalelor vii si a carnii. In mod frecvent aceste forme de piata pot fi
grupate in:
1.- piata libera a producatorilor agricoli specializati in cresterea animalelor;
2.- piata intreprinderilor (agenti economici) specializate in prelucrarea si industrializarea
produselor animale;
3.- piata intreprinderilor integrate care produc, industrializeaza si comercializeaza
produse animale;
4.- piata producatorilor de animale pentru selectie si pentru reproductie.
Piata carnii de vita, este caracteristica prin faptul ca in Romania, sectorul de carne de
bovina nu exista ca sector distinct, separat de alte tipuri de carne, iar pentru aceasta specie,
productia de carne este considerata a fi un produs secundar sectorului de lapte si produse lactate.

Legislatia U.E. in domeniul pietei carnii de bovine

UNIUNEA EUROPEANA
Regulamentul CE nr. 1254/ 1999 din 17 mai 1999 privind organizarea comuna a pietei in
sectorul carnii de vita si manzat.
Regulamentul Consiliului CEE nr. 907/2000 din 2 mai 2000 privind modalitatile de
acordare a ajutoarelor pentru stocarea privata a carnii de bovine.
Regulamentul Comisiei CEE nr. 1290/2005 din 21 iunie 2005 privind acreditarea
agentiilor de plati si lichidarea conturilor FEGA si FEADR.
Regulamentul Comisiei CE nr. 885/2006 din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor
comunitare detaliate pentru aplicarea Regulamentului Comisiei (CEE) nr. 1290/2005 din
21 iunie 2005 privind acreditarea agentiilor de plati si lichidarea conturilor FEGA si
FEADR.

 ROMANIA
Ordinul 1030/10.10.2005 privind complementarea ordinul ministrului Agriculturii,
Padurilor si Dezvoltarii Rurale, ordinul 149/ 08.03.2005 pentru aprobarea listei
cuprinzand Agentiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine si ovine.
Ordonanta Guvernului nr. 45/2005 aprobata prin Legea 307/2005 privind organizarea
pietei produselor agricole si alimentare.
Ordinul ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 687/24.10.2006
publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr. 868, privind modificarea si completarea anexei
nr. 2 Zonele pentru desfasurarea activitatii de inspectie a inspectorilor in domeniul
clasificarii carcaselor de porcine, bovine si ovine, sediul zonelor si imputernicirea
inspectorilor care raspund de aceste zone, la Ordinul ministrului Agriculturii, Padurilor
si Dezvoltarii Rurale nr. 35/ 2006 pentru aprobarea atributiilor si modalitatilor de
functionare ale inspectiei privind activitatea de clasificare a carcaselor, imputernicirea
inspectorilor din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala judetene pentru
realizarea activitatii de inspectie, precum si stabilirea zonelor in care inspectorii isi
desfasoara activitatea.

Regim intern

Romania
Belgia
Bulgaria
Cehia
Danemarca
Germania
Estonia
Irlanda
Grecia
Spania
Franta
Italia
Cipru
Letonia
Lituania
Luxembourg
Ungaria
Malta
Olanda

Valoarea productiei la carnea de bovine in Uniunea Europeana

Pret la producator
TVA %
Pret de baza
2009/
2007
2008
2009
2007
2008
2009
2008
424
209
266
27.3
501
402
448
1096
1137
1068
-6.1
1183
1224
1155
118
115
97
-15.5
118
115
97
188
220
206
-6.3
279
306
282
303
338
301
-10.9
335
371
334
3544
3790
3566
-5.9
3544
3790
3566
28
33
33
-0.4
29
35
34
1503
1668
1450
-13.1
1497
1695
1474
222
219
243
11.1
229
227
251
2462
1915
1781
-7.0
2735
2196
2051
6933
6867
6297
-8.3
7975
7915
7325
3285
3348
3180
-5.0
3352
3360
3191
10
10
10
-5.9
10
10
10
40
28
34
22.9
46
34
40
91
105
80
-24.1
107
122
88
50
59
56
-4.5
50
59
56
107
124
113
-8.7
120
136
125
4
4
4
-1.5
4
4
4
1540
1402
1380
-1.6
1642
1499
1498

TVA %
2009/
2008
11.4
-5.6
-15.5
-8.1
-9.9
-5.9
-2.2
-13.0
10.7
-6.6
-7.5
-5.0
-5.0
16.9
-27.7
-4.5
-8.5
-1.4
-0.1

Austria
Polonia
Portugalia
Slovenia
Slovacia
Finlanda
Suedia
Regatul Unit

738
928
368
126
119
215
371
3092

780
1086
392
134
132
227
377
3586

734
951
392
119
136
231
330
3295

-5.9
-12.5
0
-10.7
3.4
1.9
-12.4
-8.1

832
929
487
136
119
315
406
3161

873
1086
516
144
234
326
409
3648

828
951
516
129
194
336
362
3322

-5.2
-12.5
0.1
-10.2
-17.4
2.9
-11.4
-8.9

Sursa: Eurostat

Interventii pe piata carnii de bovina (Pilonul 1 al PAC) sunt reprezentate de platile

directe (prima speciala bovina, prima abatorizare bovine adulte, prima abatorizare vitei),
interventia publica, ajutorul pentru depozitarea privata si refinantarea la export
Sprijin financiar (OUG 123/2006) pentru produsele de origine animala:
- Lapte de vaca
-Conditii : laptele sa indeplineasca normele UE (maxim 100000 de germeni si 400000
celule somatice pe ml); exploatatia are cota de lapte.
- Carne de bovine
-Conditii : animale livrate la abatoare autorizate, carcase clasificate conform sistemului
Europ.
Plati nationale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic. PNDC in sectorul
zootehnic se acorda pe cap de animal, in limita resurselor financiare alocate anual prin legea
bugetului de stat, pentru speciile de animale prevazute de reglementarile in vigoare. Sursa de
finantare a platilor nationale directe complementare in sectorul zootehnic se asigura din bugetul
de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, in limita
prevederilor bugetare aprobate.
Plati complementare directe pentru crescatorii de animale (OUG 125/2006).
- Bovine adulte in exploataii cu cota de lapte
- Bovine adulte care alapteaza
- Prima pentru ingrasare
- Conditii: tineret mascul cu greutate minima la livrare de 500 kg ; animale mentinute in
aceeasi exploatatie minimum 6 luni, varsta maxima 24 de luni.
- Prima pentru bovine adulte destinate sacrificarii
- Conditii: sa fie livrate la abatoarele autorizate, sa fie mentinute in exploatatie minim 3
luni.
Cuantumul sprijinului financiar: 100lei/ carcasa.
Carcasele de bovine adulte se diferentiaza in urmatoarele categorii, conform ordinului
MADR nr 882/ 24.11.2004:
Carcase de masculi tineri necastrati, in varsta de pana la 2 ani;
Carcase de alti masculi necastrati;
Carcase de masculi castrati;
Carcase de femele care au fatat;
Carcase de alte femele.
Sprijinul financiar poate fi solicitat de: producatorii agricoli crescatori de bovine
persoane fizice si juridice care livreaza bovine adulte la abatoare autorizate sanitar veterinar;

producatorii agricoli crescatori de bovine persoane juridice care abatorizeaza bovine adulte in
regim de prestare servicii si in abatoarele proprii.
Politici agricole de sustinere
stimularea organizarii exploatatiilor in asociatii, in vederea reprezentarii intereselor in
relatiile cu furnizorii de inputuri si beneficiarii produselor finite;
stimularea organizarii de exploatatii competitive si eficiente in zona rurala si montana;
sporirea veniturilor proprii si trecerea de la autoconsum la productia comerciala;
cresterea efectivului matca si a natalitatii in vederea cresterii efectivului de tineret bovin
destinat ingrasarii si sacrificarii la greutati optime;
ameliorarea efectivelor de bovine pentru productia de carne.
Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung
relansarea acestui sector in vederea asigurarii necesarului de carne pentru consumului
populatiei;
sustinerea si relansarea sectorului are in vedere cresterea cantitativa si calitativa a
productiei de carne de bovine;
alinierea la standardele comunitatii europene privind modul de acordare a subventiilor si
de valorificare in functie de clasele de calitate reglementate de sistemul Europ de
clasificare a carcaselor;
sustinerea financiara pentru echilibrarea pretului de valorificare la producatori cu cele
realizate in UE.
Politici agricole de sustinere
2001
HG nr. 585/2001 42,1
(patrimoniu
mld.lei
genetic)
HG nr. 756/2002
(patrimoniu
genetic)
HG nr 54/2002
-subvenii pe
produs
-subvenii pentru
reproducie

HG nr 1556/2002
-subvenii pe
produs
-subvenii pentru
reproducie

2002

2003

552 mil. lei

4.000
lei/Kg(83.4
mld. lei pentru
20.8 mii tone
carne)
157 mld.lei
pentru juninci
178.4 mld.lei
pentru vii
4.000 lei/Kg
(63.3 mld lei
pentru 16 mii
tone carne )
39.2 mld.lei
pentru juninci
32.7 mld.lei
pentru viei

2004

2005

2006

2007

 HG nr 416/2003
(patrimoniu
genetic)
HG nr.1593/2003
-subvenii pe
produs
-subvenii pentru
reproducie

HG nr 157/2004
(patrimoniu
genetic)
. HG
nr.64/2005
-subvenii pe
produs
-subvenii pentru
reproducie

HG nr 445/2005
(patrimoniu
genetic)
HG nr.1853/2005
-subvenii pe
produs
-subvenii pentru
reproducie

HG nr 1608/2006
(patrimoniu
genetic)
OUG nr.123/2006
(ajutor de stat)
pentru:
- registru
genealogic
- testarea
masculilor
- carcase clasificate
OUG nr.125/2006
(pli naionale
directe
complementare PNDC)

6.000.000
lei/cap
(804 mil.lei)
5.000 lei/Kg
(94,6 mld. lei
pentru 18,9
mii tone)
53.3 mld.lei
pentru juninci
69.6 mld.lei
pentru vitei
10.000.000
lei/cap
(1.2 mld.lei)
14.000 lei/kg
(95,3 mld.
pentru 10,5
mii tone
carne )
112,6 mld.lei
pentru juninci
82,1 mld.lei
pentru vitei
10.000.000
lei/cap
(1.28 mld.lei)
700 lei/cap
(43,4 mil. lei
pentru 62
mii capete)
100 - 300
lei/cap vac
(160,9
mil.lei)
1.000 -1.100
lei/cap
(149,9
mii.lei)
7.5 lei/cap
(1.690 mii
lei)
1000 lei/cap
100
lei/carcas
240 lei/cap
(278 mil.
lei)

Regimul extern
Importul si exportul de carne de bovine (inclusiv animale vii)
in perioada 2005 2008

Sursa MAPDR

Exportul total de carne de vita, inclusiv animale vii, a inregistrat o scadere de aproximativ
22,6%, in anul 2008 fata de anul 2007.
Importul total de carne de vita, inclusiv animale vii, a inregistrat o crestere cu 21,5% in
anul 2008 fata de anul 2007.
Importul de carne de vita in consumul intern a fost:
in anul 2003: 2%;
in anul 2004: 2%;
in anul 2005: 14%;
in anul 2006: 24%;
in anul 2007: 7%;
in anul 2008: 9%.
Se constata o usoara crestere a procentului reprezentat de importul de carne de vita pentru
consumul intern in anul 2007 fata de 2008.

In general, piata carnii nu va evolua in urmatorul deceniu la fel de dramatic in privinta

preturilor, precum piata lactatelor sau cea a cerealelor. Doar carnea de pui a cunoscut in 2007 un
ritm mai alert de marire a preturilor (+20%). Pentru urmatorii zece ani, prognozele arata o
expansiune moderata a preturilor cu aproximativ 18-20% pentru carnea de vita si cea de pui si de
19-24% pentru carnea de porc, comparativ cu media ultimului deceniu.
Sectorul carnii de vita continua, la nivel mondial, sa creasca cu +1,7% pe an, conform
OECD-FAO; totusi ritmul mediu anual este in usoara scadere comparativ cu ultimul deceniu.
China va deveni al doilea mare consumator de carne de vita al lumii, dupa SUA. Conform
prognozelor Food and Agricultural Policy Research Institute (FAPRI: Institutul de Cercetari si
Politici Agricole si Alimentare), consumul de carne de vita se va mari, in China, cu circa 55%, in
urmatorii zece ani. Cresterea cererii de carne de vita pe piata chineza va fi acoperita, in special,
din productia interna. OECD-FAO anticipeaza ca aceasta tara va ramane in continuare un
exportator net, in vreme ce FAPRI avanseaza ideea ca, in fapt, China va inregistra un mic deficit
pe acest segment, in comertul exterior.
Si in urmatorul deceniu, principalii producatori de carne de vita vor ramane Brazilia,
China si SUA. FAPRI estimeaza ca productia braziliana de carne de vita va creste cu 46% in
urmatorii zece ani.
Comertul mondial cu carne de vita va creste cu un ritm mai alert decat consumul. Tarile
din Mercosur (Piata comuna a Sudului) isi vor consolida pozitia de lider in domeniu, in
detrimentul Oceaniei (Australia si Noua Zeelanda in special), care va pierde cota de piata.
Brazilia va ramane cel mai mare exportator al lumii cu o cota de piata de 47% in exportul
mondial de carne de vita. In ceea ce priveste Australia, opiniile difera, varianta celor de la FAPRI
fiind mai optimista decat a celor de la OECD-FAO. In acelasi timp, importurile nete ale UE vor
continua sa creasca.

Efectivele de bovine destinate sacrificarii in Europa

Sursa: FAOSTAT

La nivel european se constata scaderea efectivului de bovine destinate sacrificarii in anul

2006, urmata de o usoara crestere de aproximativ 2,4% in anul 2007.
In Europa de Est, se constata acelasi lucru: o scadere in 2006, urmata de o crestere de
aproximativ 6% in 2007. In Europa de Nord, in anii 2006 si 2007 se constata o crestere intre
3,3% si 4%. In Europa de Sud, efectivele de bovine au scazut cu aproximativ 4%, in anul 2006
fata de 2005, iar in anul 2007 fata de 2006 au crescut cu 0,7%. In Europa de Vest, au existat
cateva modificari minore.

Productia de carne de bovine in Europa

Sursa: FAOSTAT

La nivel european, se constata o scadere a productiei de carne in anii 2006 si 2007 fata de
anul 2005, cu aproximativ 4%, respectiv 3%.
In Europa de Est, productia de carne de bovine, in anii 2005 si 2006 au aproximativ
aceleasi valori, observandu-se o crestere in 2007 de 5,2%. In Europa de Nord, in anii 2006 si
2007 s-a inregistrat o crestere de aproximativ 6,3% fata de anul 2005. In Europa de Sud, s-a
inregistrat o scadere de aproximativ 4,4% in anii 2006 si 2007 fata de 2005. In Europa de Vest, sa inregistrat o scadere de aproximativ 1,6% in anii 2006 si 2007 fata de anul 2005.

Efective si productia de carne de bovine in Romania

SPECIFICARE

Efective totale
de bovine

UM

mii
cap

2001

2002

2003

200
4

2005

2006

2007

2008

2800

2878

2897

2801

2862

2934

2819

2684

2009

2512

2010
9 luni
2467

Productia
totala de carne
de vita in viu

mii
tone

295

319

378

391

383

318

333

306

264

213

Greutatea
medie la
sacrificare

kg/cap

208

258

321

328

333

275

280

285

287

332

Greutate
minima pentru
acordare
subventii

kg/cap

380

400

400

400

450

Cantitatea
totala de carne
subventionata

mii
tone

45,6

15,6

18,9

10,5

Sursa: MAPDR

Efectivele totale de bovine au avut un numar maxim in anul 2006, cu 2934 mii capete;
intre anii 2001 si 2006 au avut o tendinte de crestere, iar incepand cu anul 2007 pana in 2010 au
inceput sa scada.
Productia totala de carne a crescut intre anii 2001 si 2003; in anul 2004 atingand un
maxim de 391 mii tone si incepand cu anul 2005 si pana in 2010 a scazut.

Indicatorii productiei de carne realizata in anii 2006 2008

Sursa: INS

Greutatea medie in viu la sacrificare a fost de 354 kg/cap in anul 2007 si de 350 kg/cap in
anul 2008, ceea ce presupune practicarea unui sistem cu sacrificari necontrolate, atat la masculi,
cat si la female. Acest sistem este practicat in mod deosebit in zonele in care unitatile specializate
in procesarea carnii nu si-au manifestat interesul pentru preluarea animalelor destinate pe baza de
contracte ferme si la greutati optime pentru sacrificare (450 500 600 kg), iar crescatorii nu
sunt asociati pe obiective: carne, lapte etc.
Greutatea mica la sacrificare si randamentul scazut (48 49 %) au determinat in anul
2008 o greutate in carcasa de circa 171 kg. De asemenea, aceste date sunt rezultatul lipsei unui
sistem bine organizat de crestere a taurinelor pentru productia de carne.

Conform unui articol, din anul 2010, de pe un site de specialitate, turcii au decis sa
importe carne de bovine din Romania si Bulgaria, pentru ca la ei in tara este prea scumpa, a
anuntat ministrul turc al Economiei, Ali Babacan. Mai multi reprezentanti ai industriei de profil
din Turcia spun ca pretul carnii de vita a crescut cu 55% in ultimul an. Un analist din domeniu
considera insa ca preturile ar fi urcat numai cu 36%, informeaza Hurriyet.
Un kilogram de carne de manzat se vinde in Turcia cu 20 de dolari, in timp ce in
Australia se vinde cu 2,5 dolari, in Bulgaria cu 3,35 de dolari iar in Romania cu 5 dolari.
Directorul general al Asociatiei Romane a Carnii, Mihai Visan, a declarat pentru Gandul
ca Romania nu isi permite sa exporte carne de vita pentru ca nu prea exista. "La vita stam cam
rau, pentru ca dupa seceta din 2007 s-au taiat foarte multe", a spus acesta.
Romanii sunt nevoiti sa cumpere din magazine carne de vaca importata pentru ca numai
2,3% din bovinele crescute in tara noastra sunt destinate taierii. 60% din productia interna este
exportata in tari ca Italia, Grecia sau Croatia.
Romania a importat anul trecut 13.000 de tone de carne de bovine, inclusiv animale vii,
desi abatoarele au transat 39.821 de tone de carne de vita. Asta pentru ca, din aceasta cantitate,
24.300 de tone au fost exportate, informeaza Adevarul.
Potrivit Asociatiei Romane a Carnii (ARC), crescatorii interni nu vor rase de carne pentru
ca pretul oferit de samsari si de procesatori este cu cel putin 30% mai mic decat cel pe care-l
primesc in cazul exporturilor. Datele ARC arata ca din cele 13.000 de tone de bovine importate
anul trecut, peste 10.000 de tone au reprezentat carne si organe folosite pentru procesarea
mezelurilor.
Crescatorii de vaci spun ca procesatorii romani ofera 10 lei pentru un kilogram de carne
de manzat, in timp ce in export pretul este cu aproximativ 30% mai bun. De asemenea, samsarii
platesc sase lei pentru un kilogram de carcasa de vita, ceea ce ii determina pe fermieri sa creasca
vaci de lapte.
Reprezentantii Asociatiei Romane a Carnii se mai plang si de consumul mic de carne de
vita in Romania. Datele arata ca in Romania consumul mediu este de aproximativ 6,6 kilograme,
in timp ce in Spania, Franta sau Germania depaseste 25 de kilograme pe cap de locuitor.
Cezar Florescu, actionarul companiei Primo Cezar, spune ca si-a orientat afacerile ca-tre
pietele externe pentru ca preturile pe care le obtine sunt mai bune decat cele din Romania, iar
platile se fac mai rapid.
Aceeasi strategie este adoptata si de compania Real Friuli din Arad, un alt mare proprietar
de bovine. "Lucram de 18 ani numai pentru export pentru ca in Romania nu avem cerere, nu
exista traditie pentru carnea de vita", afirma Vasile Ienaga, director al Real Friuli.
Ferma Real Friuli din Arad are 950 de bovine si in 2009 a derulat afaceri de circa 3
mil.euro si a inregistat un profit de 15.000 de euro, conform MF. Vasile Ienaga spune ca Real
Friuli are capital integral italian, fiind o afacere de familie.
Doar fermele mai mici furnizeaza carne de vita pentru piata interna. Florin Lazar,
proprietarul companiei Ferma Zootehnica din Baia Mare care are peste 300 de bovine, spune ca
se orienteaza cu precadere spre piata interna. "Cumparam bovine tinere de la micii fermieri
pentru sacrificare, piata tinta este cea interna. Furnizam produse pentru retailerii Billa si Profi",
afirma Lazar. El precizeaza ca animalele pe care le comercializeaza sunt adulte, avand o greutate
cuprinsa intre 400 si 600 kg. Ferma Zootehnica a inregistrat in 2009 o cifra de afaceri de 23 de
milioane de euro, un profit de 700.000 de euro, avand 215 angajati, conform celor mai recente
date ale MF.

Impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra

pietei de carne de bovine
Pentru Romania, introducerea politicii agricole comune a UE, a adus o schimbare
completa a politicilor de sustinere si piata agricola. In afara eliminarii schemelor de sustinere
directa aplicate in 2004 2005, care au reprezentat, in medie, 4,5% din venitul exploatatiei, a
insemnat si introducerea organizatiilor comune de piata pentru produsele agricole si ajustarea
legata de aceasta a pretului produselor agricole primare.
Piata produselor agricole provenite din resurse interne in Romania se caracterizeaza prin
puternice dezechilibre cerere oferta si decalaje ce releva un nivel scazut al autosuficientei
alimentare.
Progresele reformei structurale agricole a modificat locul agriculturii in economia
nationala si incearca sa realizeze apropierea de structurile Uniunii Europene.
Reforma pietei agricole a trebuit sa ajusteze oferta la cerere pe calea unor mutatii
cantitative si, in special, calitative in structurile de productie de carne de bovine, incercand sa
stabilizeze preturile acestora, sa asigure cresterea si stabilizarea veniturilor crescatorilor, sa
intensifice schimburile de produse alimentare, incercand sa asigure o organizare a filierelor pe
produse incat sa satisfaca cerintele consumatorilor interni si unele cerinte ale pietei comunitare si
externe.
Competitivitatea sectorului de carne de bovine din Romania este constransa de faptul ca
productia este fragmentata in ferme de dimensiuni mici, lipsa capitalului pentru accesul la
materialul genetic valoros, ponderea mare a consumului familial, ambalarea si etichetarea
necorespunzatoare, supermarketurile se bazeaza pe importuri.

Ca o concluzie despre eficienta si competitivitatea din sectorul de carne de bovine

romanesc, trebuie realizat faptul ca o economie concurentiala va implica masuri si actiuni care se
vor face resimtite, in primul rand, de actualii producatori de subzistenta.

BIBLIOGRAFIE
http://www.topcursuri.ro/files/referate/Piata%20carnii%20in
%20Romania.pdf
http://www.rodulpamantului.ro/filiera-de-piata-si-valorificareaanimalelor-vii-si-a-carnii_992.html
http://www.ziare.com/articole/producatori+carne+vita
http://www.calealaptelui.ro/Top+20+al+celor+mai+mari+proprieta
ri+de+bovine+din+Romania_revista284.html
www.madr.ro

 www.insse.ro
Raportul final: 2010_fr_final_report_2.pdf