Histograma

Histograma este o reprezentare grafic a frecvenei de apariie a unui

anumit parametru ntr-o populaie/grup. Intervalele parametrului,
ordonate cresctor, sunt reprezentate n abscis iar n ordonat este
reprezentat frecvena de apariie. Histograma este o imagine a
distribuiei valorilor unui anumit parametru.
Histograma mparte valorile parametrului n intervale de mrime egal i
reprezint frecvenele de apariie (sau fracie, procent) ale valorilor
msurate, grupate corespunztor intervalelor.

Ordinea n care sunt reprezentate barele n histograme este determinat de

valorile ordonate cresctor ale parametrului, n timp ce la diagrama Pareto
ordinea barelor este determinat de poziia pe care o ocup frecvena de
apariie a fiecrui factor ntr-un clasament. Histogramele nu rein valorile
observate i sunt foarte utile atunci cnd se dorete raportarea pe un numr
mare de cazuri.

Exemplu: n figur este prezentat profilul de satisfacie consumator relativ la

un serviciu de transporturi utiliznd scala Lickert. Tabelul alturat prezint
msurtorile efectuate pe o populaie de 729 de subieci.

Histogramele care reprezint frecvenele relative au aceeai alur cu cele

care reprezint frecvenele absolute dar au avantajul c pot fi utilizate
pentru comparaii de distribuii n populaii diferite.
Histograma reprezint grafic forma unei distribuii i de aceea aria unei bare
trebuie s fie proporional cu frecvena corespunztoare clasei sale. Dac
msurtorile efectuate pun n eviden clase de intervale inegale atunci,
pentru o reprezentare corect a distribuiei este necesar ajustarea
corespunztoare a ariei barei.

INSTRUMENTELE CALITII - Histograma defectelor

Din categoria instrumentelor calitii fac parte: diagrama Pareto, diagrama
cauza- efect (Ishikawa), histograma defectelor, fia de inspecie

Histogramele sunt utilizate pentru reprezentarea grafica a distribuiei unui

ansamblu de date.
n analiza calitii, histogramele faciliteaz evidenierea punctelor critice
asupra crora trebuie concentrate eforturile de mbuntire.
Se utilizeaz doua tipuri de histograme:
histograma de frecvena
histograma cumulat

Pentru construirea unei histograme se parcurg urmtoarele etape:

culegerea datelor

stabilirea numrului de intervale n care vor fi mprite datele

determinarea intervalului maxim de variaie a datelor (diferena dintre valorile

extreme)
determinarea mrimii intervalelor, prin mprirea intervalului maxim de variaie a
datelor, la numrul de intervale

stabilirea limitelor fiecrui interval

marcarea pe abscis a intervalelor delimitate

marcarea pe ordonat a frecvenei datelor numerice

construirea histogramei
Observaie
Pentru facilitarea construirii histogramei se recomand ca datele s fie
cuprinse ntr-un tabel

Interval
e

Limite
Media
Distibuia
intervale intervalelor datelor pe
intervale

Frecven
a
absoluta

Frecvena Frecvena Frecvena

relativa
absolut
relativ
%
cumulat cumulat

%
1
2
.
total

100

Histogramele
Pentru a evidenia unele aspecte ale unui volum de informaii prezentate tabelar, acestea
se prelucreaz i se reprezint grafic,
realizndu-se o dependen n trepte ntre frecven i valorile caracteristicii de calitate.
Histogramele se utilizeaz, de regul, n statistica matematic pentru reprezentarea
grafic a unei distribuii de valori, avnd ca scop
determinarea calitii unui proces de fabricaie, studiul capabilitii procesului,
mbuntirea calitii i eliminarea defectelor etc.
Interpretarea histogramelor
Histogramele se utilizeaz n dou situaii:
- cnd se compar un proces cu specificaia prescris, cnd se impune analiza evoluiei
distribuiei, forma distribuiei i apoi compararea ei cu specificaia prescris;
- cnd se compar dou sau mai multe procese, cnd sunt urmrite aspectele: forma
distribuiei, mrimea intervalului de variaie, volumul de produse situate n afara
specificaiei tehnice, a toleranei, poziia histogramei n raport cu limitele, etc.
Histograma sau diagrama de distribuie este folosit pentru evidenierea grafic a
distribuiei unui ansamblu de date, pentru msurarea parametrilor de tendin medie, a
parametrilor de dispersie i pentru vizualizarea distribuiei n scopul unei mai bune
aprecieri a dispersiei. n cazul managementului calitii ilustreaz elementele asupra
crora trebuie intervenit pentru mbuntirea rezultatelor. Se folosesc histograme de
frecven i cea cumulat.
Stratificarea este o tehnic folosit pentru a ajuta definirea cu precizie a unei
probleme prin identificarea posibilitilor de a apare sau nu.Datele sunt separate cu un set
de criterii prestabilite naintea nceperii colectrii lor pentru a proiecta modalitatea de
colectare i dup colectarea datelor n scopul de a focaliza analiza.
Histogramele
O histograma este un grafic continand linii verticale care reprezinta
distributia unor date. Constructia sa ajuta la intelegerea tendintei ge 414i81e nerale, a
dispersiei si a frecventelor relative ale diferitelor valori.
Histograma este foarte utila mai ales atunci cand este vorba despre un
numar mare de date ce trebuie organizate, pentru o analiza mai detaliata si pentru a
lua decizii pe baza lor. De asemenea, este un mijloc eficace pentru a transmite altor

100

persoane informatii despre un process, intr-o forma precisa si inteligibila.

Alta aplicatie foarte interesanta este compararea rezultatelor unui proces cu
cerintele stabilite anterior pentru aceasta. In acest caz, prin intermediul histogramei
se poate vedea in ce masura procesul produce rezultate bune si pana in ce punct
exista deviatii in privinta limitelor fixate in cerinte. In acest sens, studiul
distributiei datelor poate fi un excelent punct de plecare pentru crearea unei ipoteze
privind o functionare nesatisfacatoare. Pentru elaborarea unei histograme de
frecvent e, trebuie sa se realizeze urmatorii pasi:
1) Strangerea si inregistrarea datelor. Odata selectionata variabila
procesului ce se vrea a fi studiat, se culeg datele corespunzatoare, fiind preferabil
sa se dispuna de un numar mai mare de 50 de observatii.
Timpul de raspuns la solitarea unui petent
12
22
16
25
19
28
29
22
23
30
28
14
31
32
19
20
33
37

20
38
21
22
24
25
25
27
18
26
27
25
39
24
16
15
37
42
27
34
35
38
19
12
29
30
32
17
23
24
22
41
31
33
34
28
19
35
36
39
40
42

2) Determinarea rangului ansamblului de date. Rangul se obtine prin

realizarea diferentei intre valoarea maxima si valoarea minima. Rangul trebuie sa
fie un numar pozitiv.
Exemplu: Valoarea maxima L = 42
Valoarea minima S = 12
3) Precizarea numarului de intervale si amplitudinea lor- numarul de intervale (k) in
functie de numarul de date disponibile. Este frecventa folosirea a 10 intervale. Pentru a
calcula amplitudinea intervalelor (h), trebuie sa impartim rangul (L - S) la numarul de
intervale
selectionat, rotunjind rezultatul la intregul mai mare.
Exemplu: Selectionat un numar de intervale k = 10
Amplitudinea intervalului (h) = (L - S)/K = 30/10 =3
4) Determinarea limitelor intervalelor. Aceasta va permite gruparea
definitiva a datelor. Trebuie sa tinem seama ca valorile extreme ale fiecarui interval
pot crea confuzie in privinta intervalului caruia ii apartin. De aceea, este necesar sa
se precizeze foarte bine limitele.
In primul rand, se calculeaza punctul de inceput al primului interval.
Pentru a concretiza bine limitele, se aplica formula:
Punctul de inceput = Valoarea minima - Unitatea/2
Exemplu: 12 - (1/2) = 11,5
Se tine cont ca unitatea de masura folosita este 1 [zi]. Plecand de aici, se insumeaza
valoarea de amplitudine a inter valului (h) pentru a obtine limitele intervalelor

urmatoare.
5) Construirea tabelului de frecvente. Se obtine inregistrand valorile
limita ale intervalelor, calculand elementele ce apartin fiecarei clase si notandu-le
in coloana "verificare" si contabilizand totalul observatiilor pentru fiecare interval
in coloana de frecvente .

Tabelul de frecvente
Nr
Interval
Frecventa
Reprezentare
1
12 pana la 15
4
////
2
15 ------- 18
7
//// ///
3
18 ------- 21
7
//// ///
4
21 ------- 24
9

//// //// /
5
24 ------- 27
8
//// ////
6
27 ------- 30
7
//// ///
7
30 ------- 33
6
//// //
8
33 ------- 36
5
//// /
9
36 ------- 39
5
//// /
10
39 ------- 42
4
////

7) Trasarea histogramei care va concentra toata informatia acumulata

pana atunci
axa abscisei contine: intervalele anterior calculate;
scara verticala reprezinta frecventele;
se traseaza bare verticale, plecand de la fiecare interval, cu o inaltime
echivalenta cu cea a frecventei sale.

8) Interpretarea. O histograma faciliteaza o reprezentare vizuala, in care

se poate aprecia daca masurile tind sa fie centrate sau sa se disperseze. De
asemenea, raspunde si la intrebarea daca procesul produce rezultate bune si daca
acestea apartin sau nu cerintelor.
Raspunsul trebuie sa i se dea cetateanului intr-un timp nu mai mare de 60 de zile.
Observand histograma, se vede ca un anumit numar de observatii nu au indeplinit acest
obiectiv. O analiza mai detaliata ne-ar conduce la ideea ca procesul nu poseda stabilitatea
dorita. Histogramele care reflecta procese stabile sunt mai ridicate in centru si
coboara simetric spre ambele laturi. Aici nu pare a fi indeplinita aceasta conditie,
existand o anumita asimetrie provocata de datele din afara limitei. Dar, chiar daca
datele ar fi mai stabile, putem deduce ca o parte dintre ele ar cobori cerinta. Astfel,
se pare ca in cazul nostru eforturile ar trebui sa se indrepte spre un dublu obiectiv:
reducerea dispersiei;
deplasarea histogramei spre stanga, astfel incat datele din extreme sa fie
in cadrul limitei specificate.