Logistica Inversa

20
Membrii:
12
Logistică inversă : proces, modele și
 BERMEO CASTILLO, WUILMER.
 GÁLVEZ PAREDES, ANA PAOLA.
cazuri.
 ZAPATA RUIZ, HARVEY DAVID.
Proces, modele și carcase.
Administra
re logistică
Universitat
ea
Națională
din Piura
07/25/201
2
Logistică inversă: proces, modele și cazuri. 2012
Conţinut
Introducere:...................................................................................................................................... 2
unu.LOGISTICĂ INVERSE:.............................................................................................................. 3
1.1. Conceptul de logistică inversă: 3..............................................................................................
1.2. Obiective logistice inverse4......................................................................................................
1.3. Actori în logistică inversă5........................................................................................................
1.4. Diferențele dintre logistica directă (LD) și logistica inversă (LI) 6.............................................
1.5. Factori pentru impulsul tău: 9...................................................................................................
1.6. Cauze care generează nevoia de logistică inversă: 9..............................................................
1.7. Beneficiile clienților pentru logistică inversă:...........................................................................9
1.8. Avantajele logisticii inverse....................................................................................unsprezece
1.9. Beneficiile de logistică inversă.............................................................................................. 12
2. PROCESUL DE LOGISTICĂ REVERSĂ:................................................................................13
2.1. Diagnostic:............................................................................................................................ 13
2.2. Surse de generație:.............................................................................................................. 13
2.3. Sortarea deșeurilor:.............................................................................................................. 13
2.4. Identificarea strategiei de urmat:.......................................................................................... 14
2.5. Determinarea tratamentului sau a destinației:......................................................................14
2.6. Transport și depozitare:........................................................................................................ 16
2.7. Măsurare și control:.............................................................................................................. 16
2.8. Cinci obiective cheie:............................................................................................................ 17
2.9. Elemente de management în logistică inversă:....................................................................18
2.10. Activități de logistică inversă care apar în companii:.........................................................22
2.11. Aspecte strategice ale logisticii inverse............................................................................26
2.12. STRATEGII DE LOGISTICĂ INVERSE28............................................................................
2.13. LOGISTICA INVERSE, O OPȚIUNE PENTRU MEDIU....................................................31
2.14. DESCRIEREA COMPANIEI CLIENTI31...............................................................................
2.15. LOGISTICĂ INVERSE ȘI ECO-EFICIENȚĂ32.....................................................................
3. MODELE DE ANALIZĂ A SISTEMELOR DE LOGISTICĂ REVERSĂ:..................................33
3.1. modele.................................................................................................................................. 33
3.2. Proiectarea modelelor de logistică inversă...........................................................................36
3.3. Incertitudine în sistemele de logistică inversă.......................................................................37
Patru................................................................................................... LOGISTICA INVERSĂ ÎN PERU:
40
4.1. Cum să faci publicitate logisticii inverse?.............................................................................41
Universitatea Națională din Piura Pagină 1

4.2. Provocările logisticii inverse în Peru.....................................................................................42

4.3. APLICARE: CAZUL „REYEMSA”......................................................................................... 44
concluzii:......................................................................................................................................... 51
BIBLIOGRAFIE:.............................................................................................................................. 52
Introducere
În mod tradițional, principala preocupare a companiilor a fost să aducă produsul sau

materialul de la producător la client. Importanța sa constă în oferirea unui răspuns rapid
piețelor sale, menținerea liniilor de aprovizionare optime care să permită atingerea acestui
obiectiv, iar în panoramă a fost vizualizată doar posibilitatea extinderii globale (sau în
majoritatea cazurilor, este vizualizată) pentru îmbunătățirea acestei activități.
Ulterior, au început să fie luate în considerare aspecte precum serviciul post-vânzare și

stabilirea legăturilor cu clienții. Asumarea responsabilității pentru o vânzare deja făcută a
devenit o formă de valoare adăugată care face ca orice produs să fie mai atractiv pentru
percepția consumatorului.
O formă de serviciu post-vânzare este renumitele cunoscute: articole care nu au fost

considerate de clienți demne de investiția făcută și care nu sunt considerate aproape
niciodată ca un factor care afectează relația client-companie. Preocuparea tot mai mare
pentru mediu a dus procesul de reciclare la faimă. Conștientizarea mediului și îngrijorarea
pentru bunăstarea și conservarea resurselor naturale par uneori să provoace o
nemulțumire mai mare a consumatorilor decât propriile neconformități. În orice caz, ceea
ce se apreciază sunt câteva dintre numeroasele manifestări ale unui tip de flux de material
care a fost numit Logistică inversă și al cărui concept și tot ce are legătură cu acesta, vor fi
dezvoltate în acest articol.

1. LOGISTICĂ INVERSE
1.1.Conceptul de logistică inversă:
Este definit ca fiind procesul de planificare, dezvoltare și control eficient al fluxului de

materiale, produse și informații de la locul de origine la cel al consumului, astfel încât să fie
îndeplinite nevoile consumatorului, recuperarea deșeurilor obținute și gestionarea acestora
astfel încât să fie reintroducerea sa în lanțul de aprovizionare posibil, obținând o valoare
adăugată și / sau obținând o eliminare adecvată a acesteia.
Logistica inversă este, de asemenea, considerată sinonimă cu „reutilizarea”, aici includem

produse reciclabile; Acest proces logistic oferă trei avantaje semnificative de bază care pot
fi enumerate în: beneficii economice, cadrul legal și conștientizarea socială.
Primii asigură că reciclarea reduce costul materiilor prime la generarea mărfurilor; cadrul
legal stabilește intervenția statului pentru protejarea mediului și, în același timp, sănătatea
cetățenilor.
În cele din urmă, este propusă conștientizarea socială, care este de a utiliza logistica
inversă la fabricarea produselor, încurajându-le să fie considerate „prietenoase” cu mediul.

1.2.Obiective logistice inverse
După cum s-a indicat anterior, logistica inversă își bazează operațiunea pe un set de
obiective, însărcinate cu stabilirea liniilor directoare și obiectivelor care trebuie atinse
pentru a realiza procese eficiente și eficiente cu produsele sau materialele recuperate.
Mai jos sunt prezentate câteva dintre obiectivele logisticii inverse identificate în
cadrul reviziei de literatură:
la. Efectuați planificarea, execuția și controlul adecvat al fluxurilor de produse, informații și

bani între diferitele procese luate în considerare în cadrul logisticii inversă, care permit
generarea de valori și reducerea costurilor în operațiunile de logistică inversă.
b. Identificați, proiectați, implementați și îmbunătățiți procesele eficiente pentru produsele

gestionate în logistică inversă, care permit repararea lor pentru reutilizare, recuperare,
reciclare sau eliminare pentru a minimiza impactul asupra mediului și a maximiza
beneficiile economice ale companiei.
c. Coordonează procesele de logistică inversă cu logistica tradițională și lanțul de

aprovizionare, însușind tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) care permit
îmbunătățirea relațiilor actorilor săi, minimizarea costurilor de exploatare și îmbunătățirea
utilizării materiilor prime și a produselor. disponibil între timp.
d. Minimizați cantitatea de produse care trebuie recuperate în lanțul de aprovizionare prin

sisteme de control al calității proceselor, negocieri cu alți actori din lanțul de aprovizionare
ca responsabilitate pentru returnarea produsului, datele de expirare a garanțiilor sau
recuperarea produsului etc.
Din obiectivele menționate mai sus, se observă că logistica inversă urmărește gestionarea
adecvată a fluxurilor de informații, produse și bani în operațiunile legate de recuperarea
produselor, căutând reducerea costurilor, beneficii economice, armonie cu mediul
înconjurător și relații adecvate. a actorilor implicați.

1.3.Actori în logistică inversă
Logistica inversă implică actori cu diferite funcții, responsabilități și niveluri strategice care
le permit să își atingă obiectivele, să obțină beneficii potențiale și să execute diferitele
procese implicate la costuri minime și cu niveluri de performanță adecvate.
Sunt responsabili pentru produse sau materiale; alteori sunt actori înrudiți, specializați sau
clienți. Prin urmare, este important să identificăm rolul, responsabilitățile lor și procesele
de logistică inversă de participare și execuție pentru a evita problemele legale,
operaționale și sociale.
la. Principalii actori, în cadrul cărora sunt luați în considerare furnizorii, distribuitorii,
comercianții cu amănuntul, clientul și compania (companiile) responsabilă pentru
recuperarea produsului sau producătorului.
b. Actori specializați, care execută procesele specifice ale logisticii inverse cum ar fi:
furnizorii de servicii de transport, depozitare, reciclatori, operatori de reprocesare sau
eliminare a deșeurilor.
c. Actori conexi, care sunt organizații guvernamentale, ONG-uri de mediu, printre altele,
care afectează logistica inversă a lanțului de aprovizionare etc.
1.4.Diferențele dintre logistica directă (LD) și logistica inversă (LI)
Este necesar să înțelegeți în mod detaliat diferențele dintre conceptele de logistică directă
și logistică inversă, de unde și nevoia de logistică aprofundată să fie explorată în Afaceri,
pentru că mulți logistici încearcă să transfere modele și concepte de logistică directă în
sens invers.

Tabelul nr. 1.1: Diferențele dintre logistica directă și inversă
Logistică directă Logistică inversă
Calitatea uniformă a produsului Calitatea produsului neuniform
Ambalare uniformă a produsului Adesea ambalajele deteriorate sau lipsă
Preț relativ uniform Preț Depinde de mulți factori
Importanța recunoscută a vitezei de livrare Viteza livrării nu este adesea importantă
cheltuieli sunt clare și monitorizate de Costurile invers sunt mai puțin vizibile și
sisteme contabilitate sunt rar contabilizate
Gestionarea relativ simplă a inventarului Managementul inventarului foarte complex
Ciclul de viață al produsului Ciclul de viață al produsului mai complex
Metode de marketing bine cunoscute Marketingul poate fi complicat de mai mulți

factori
Câteva detalii despre cele menționate în tabelul 1.1 sunt descrise mai jos:
1.4.1. Planificare
Așa cum au discutat atât de mulți autori, planificarepentru logistica inversă, aceasta a fost
îngreunată decât pentru logistica directă, din cauza incertitudinii mai mari implicate de
primul. Nu numai că sunt previziuni ale cereriiclient Este întotdeauna o provocare, dar și
disponibilitatea produsului de recuperat.
1.4.2. distribuire
Una dintre cele mai mari diferențe între logistica înainte și invers este numărul de puncte
de origine și destinație. În timp ce logistica directă este în general deplasarea produsului
de la o origine la multe destinații, mișcarea inversă a unui produs este opusă, de la multe
origini la o singură destinație.
Sursa: Tibben - Lembke 2002
1.4.3. calitate produs și ambalaj
Produsul nou expediat de la furnizor către comercianții de retail vine de obicei ambalat și
ambalat protejându-vă în siguranță transport. De asemenea, permite manipularea ușoară

a produsului. Noul produs poate fi paletizat, poate fi stivuit perfect pentrudepozitare la eu

de obiceiși poate fi transportat rapid. Noul produs, ambalat și paletizat uniform, poate fi
transportat și în cantități mari.
În schimb, majoritatea produselor returnate la companieambalajul a fost pierdut sau poate

fi deteriorat. Dacă este vorba despre un produs care se întoarce de la un retailer, este
posibil ca o parte din ambalaje să fi fost deteriorate în timpul manipulării sau pe raft, iar
alte pachete să fi fost deschise de clienții curioși pentru a examina produsul.
Este posibil ca acești clienți să nu fi readus produsul în ambalajul propriu-zis. Dacă

ambalajul este prezent, este foarte puțin probabil ca clienții saupersonal reveniți la
vânzătorul cu amănuntul au introdus produsul complet și corect în ambalajul său.
1.4.4. direcţie de inventar inconsistent
Cantitatea economică a metodelor tradiționale de comandă și punct de reordonare

necesită o anumită furnizare de informații cu privire la cererea incertă (adică deviația și
cererea medie pe unitatea de vreme). Din păcate, niciuna din aceste informații nu este
colectată în logistică inversă. Contrar presupunerilor modelelor de logistică directă, sosirea
produsului pe canalul invers tinde să fie întâmplătoare.
În modelele tradiționale de inventar, incertitudinea se concentrează în mod obișnuit

funcţiedin cantitatea de produse solicitate și se presupune că prețul la care va fi vândut
produsul este cunoscut. În logistica inversă, sosirea produsului tinde să fie foarte
întâmplătoare, iar prețul la care produsul va fi vândut nu este cunoscut.
Rezultatul este că aceste modele tradiționale ale administrarede la inventar la aceste

situații. Managerii de logistică inversă sunt uneori obligați să vândă rapid o cantitate mare
de produse pentru a reduce nivelul inventarului, deși este posibil să nu fie cel mai bun
moment pentru a face acest lucru.
1.4.5. Cheltuieli

O altă diferență importantă între logistica directă și cea inversă este tocmai aceea cost a
operațiunilor și activităților sale.
Tabelul nr. 1.2: Comparație între costurile logistice și logistica inversă
Costuri de logistică inversă Comparație cu logistica directă
Transport Mult mai in varsta
Costul de stocare al inventarului Mai puțin
Deșeuri sau (furt) Mult mai putin
învechire Poate fi mai mare
Clasificare și diagnostic calitate. Mult mai in varsta
Manipularea Mult mai in varsta
1.5.Factori pentru unitatea dumneavoastră:
1.5.1. Considerații cost-beneficiu:
Produse mai bune cu cost de productie recuperare mai redusă a valorii containerelor
reciclabile, a ambalajelor, a ambalajelor și a unităților de manipulare.
1.5.2. Cerinte legale:
Derivat de la protecție la Sănătate și mediu, considerații pentru costurile procesării

deșeurilor etc.

1.5.3. Responsabilitate socială:
Condusă în general de organizații neguvernamentale și asociații de consumatori care,

susținute de puterea lor de cumpărare, caută mai multe produse asigurare și ecologic.
1.6.Cauzele care generează nevoia de logistică inversă:
1. Marfa in stat defect

2. Returnarea excesului de inventar
3. Clientul revine
4. Produse învechite
5. Inventarii sezoniere
1.7.Beneficiile clienților pentru logistică inversă:
1. informație
2. Legarea cu clientul
3. Crearea unei relații de încredere.
Logistica inversă este implicată într-o măsură mai mare sau mai mică în aceste strategii,
în funcție de tipul de strategie care trebuie utilizată, care permite o relație strânsă cu
clientul, bazată pe încrederea unui produs, serviciu sau a procesului său.
Aici este reluată importanța serviciului pentru clienți. Deoarece dacă consumatorul
prezintă dovezi de neconformitate, atunci când este tratat cu respectul pe care îl merită și
oferă o soluție corectă, este foarte probabil să se simtă mult mai bine cu compania, chiar
dacă au obținut un produs de calitate și niciodată ar fi trebuit să interacționeze cu
producătorul.

1.8.Avantajele logisticii inverse
AVANTAJ DEZAVANTAJE
Reutilizarea unor materiale Studii anterioare sunt necesare pentru a stabili

politici de decizie pe această temă.
Posibilitatea companiei de a acoperi alte piețe Toate departamentele companiei sunt legate de
activitățile care urmează să fie implementate în
logistică inversă
O mai mare încredere în client atunci când ia Randamentele în cantități mici tind să reprezinte
decizia de cumpărare costuri mai mari atunci când sunt integrate în
sistem
Îmbunătățirea considerabilă a imaginii companiei Intrările la un proces logistic invers sunt

în fața consumatorilor "imprevizibile"
Obținerea informațiilor de feedback despre Nu este doar o simplă manipulare a produsului

produs
Îmbunătățește oferta de produse, servicii și Inspecțiile trebuie efectuate individual pe fiecare

informații mai bună decât ar face un lanț de produs
aprovizionare tradițional
și amănunțit
Reduce costurile reducând totodată impactul Noul șir (invers) include o serie de procese
asupra mediului inexistente în
logistică directă
Trebuie să se decidă dacă compania trebuie să

desfășoare activitățile diferite cu propria sa
resurse sau, dacă, dimpotrivă, va necesita
serviciile unui operator specializat
În orice caz, pozitivul și negativul unui program de logistică inversă implementat într-o
companie vor depinde de modul în care este aplicat, astfel încât factorii menționați mai sus
nu se pot aplica cu ușurință în toate cazurile.
1.9.Beneficiile de logistică inversă
Serviciu / Piață Cheltuieli Securitatea mediului
-Serviciul de returnare -Reducerea riscului -Reduce impactul asupra

îmbunătățește satisfacția responsabilităților legale. mediului.
clienților.
- Recuperarea valorii -Conformitatea cu legislația în
-Reducerea timpului de materialelor și vigoare.
introducere pe piață). componentelor.

-Crește disponibilitatea - recuperează valoarea - Recuperarea mai fiabilă a

pieselor de schimb. muncii. produselor defecte.
-Realizarea momentană prin -Reduce riscul de
recuperare timpurie. obsolescență prin reveniri în
timp util.
-Ameliorarea calității
produselor. -Reducerea randamentelor.
2. PROCESUL DE LOGISTICĂ REVERSĂ:
Această procedură conține următoarele etape fundamentale:
2.1.Diagnostic:
obiective din această etapă se realizează o diagnosticde mediu a situației actuale a

entității care face obiectul studiului printr-o inspecție riguroasă, sunt analizate pierderile,
reziduurile, deșeurile, intrările în sistem și toate informațiile pe care le are această fază.

Pentru a efectuaevaluare din impact asupra mediului instrumente precum listele de

verificare și Metodă ABC.
2.2.Surse de generație:
A analiză din surse emisia volumelor generate, a potențialilor clienți și care sunt toate
alternativele de analizat înainte de a trece la etapa următoare, este un vreme culegerea de
informații prin înregistrări fundamental și evaluează impactul pe care îl generează sursa
respectivă pentru a determina cum depozitare și recepție.
2.3.Sortarea deșeurilor:
În această fază, deșeurile sunt evaluate ținând cont de diferite criterii, cum ar fi:
 Starea reziduului sau a deșeurilor.
 Gradul de pericol.
 Conform originii.
 Caracterizarea reziduului sau a deșeurilor.
 Depozitare temporară conform clasificării sale.
2.4.Identificarea strategiei de urmat:
Se stabilește care este strategia privind tratamentul pe care trebuie să îl urmeze

reziduurile sau deșeurile, adică cu un grup de specialiști și consultarea tuturor
reglementărilor existente care guvernează țara și internațional, și făcând o analiză a
costurilor generate de decizia menționată, se propune reciclarea, reutilizarea,
canibalizarea, restaurarea, printre alte alternative, fie utilizând entitatea în sine, fie cu
servicii terță parte.
2.5.Determinarea tratamentului sau a destinației:

Odată identificată strategia de urmat, se realizează tratamentul hotărât sau se trece

destinația finală. Mai jos este un micDescriere dintre cele mai frecvente procese de
eliminare și tratament:
a) Dumping fără control
Acesta constă în acumularea deșeurilor fără niciun tratament deschis. Deși este cea mai
veche și mai ieftină modalitate de eliminare a deșeurilor, nu este acceptabilă din punct de
vedere ecologic și ecologic.Sănătateuman. În aceste depozite se reproducanimale și sunt
generate microorganisme și produse de descompunere care contaminează eu de obicei,
aerși chiar apele de suprafață. AlțiiProbleme sunt mirosuri rele, impactul asupra peisajului
și posibil incendii, care ar elibera vapori toxici.
b) Depozit controlat sau depozit de gunoi:
Constă în depozitarea deșeurilor în zone largi care sunt săpate și umplute cu straturi
alternative Gunoi și din Pământcompactat. Este esențial să alegeți un teren situat într-o
zonă adecvată geologic și topografic de evitatpoluare la suprafață sau subterane.
Deoarece descompunerea deșeurilor organice generează Gaze, depozitul trebuie să aibă

o ventilație bună pentru a evita exploziile.
Pereții sunt impermeabilizați cu polietilenă pentru a preveni scurgerea în straturile

inferioare. În plus, depozitul de deșeuri este acoperit cu un strat de lut care hidroizolează
solul pentru a preveni scăparea mirosurilor și filtrarea ploilor, precum și mai multe straturi
de nisip și humus care permit creștereavegetație. Aceste terenuri pot fi transformate în
zone de agrement sau zone industriale.
c) Incinerare:
Incinerarea este a proces de combustiecontrolată la temperaturi ridicate, care transformă

fracția organică a deșeurilor în materiale inerte (cenușă) și gaze. În timpul procesului, o

cantitate mare deFierbintecare poate fi utilizat pentru încălzirea în regiune sau pentru a
genera energie electrică. Nu este un sistem de eliminare totală, deoarece generează
cenușă, zgură și gaze, dar determină o reducere semnificativă a greutății (70%) șivolum
(80-90%) din gunoiul inițial.
d) reciclarea:
Reciclarea constă în a profita de materialele din care sunt fabricate deșeurile, cum ar fi
materii primepentru alte aplicații. Este un tratament foarte benefic pentru deșeuri,
deoarece reduce volumul deGunoi, scade cantitatea de materie premium utilizat, permite
economisire energie și resursenatural. În lume, în principal, hârtia și cartonul sunt
reciclate, urmate demateriale plastice sticlă și metale.
2.6. Transport și stocare:
operațiunicolectarea și transportul deșeurilor reprezintă între 60 și 80% din costurile

globale și, prin urmare, are o importanță economică mare. În aceste operațiuni, un set de
parametri se reunesc, cum ar fi frecvența colecției, timpul colectării, echipamentul
șipersonal colectați și determinați cea mai ieftină alternativă sau alternative, luând în
considerare costurile asociate cu managementul menționat.
Frecvența colectării depinde de tipul de deșeuri și de amploarea generarii entității, orele

sunt stabilite la convenția și prin acordul centrelor implicate, dar întotdeauna în afara

programului de lucru sau fără a interfera în funcționarea entității cu echipamente

specializate și personal pentru evitarea contaminării.
2.7. Măsurare Și controlați:
Această ultimă etapă are o importanță deosebită, deoarece permite controlul riguros în
fiecare dintre etapele de evaluare a acestora Indicatoriiși propune diferite soluții alternative
în orice moment. O propunere de indicatori este:
 Cantitatea de pierderi sau deșeuri.

 Cost total de gestionare.
 Costuri pentru pierderi și deșeuri.
 Frecvența generației.
 Conformitatea cu frecvența de colectare.
 Structura compoziției deșeurilor.
 Costuri de depozitare și transport.
În plus, este necesară controlul prin înregistrările unei serii de informații, printre care se
numără:
 Urmăriți cantitatea de pierderi și deșeuri în (%) și volum.

 Determinați intervalul de timp dintre verificarea și controlul volumului de deșeuri și
pierderi.
 Preia controlul asupra clasificării, tratării și destinației deșeurilor și pierderilor.
 Urmăriți toate informațiile legate de proces.
 În cele din urmă, procesele prezentate mai sus trebuie înțelese ca procese
coordonate și complementare între ele, care urmăresc să gestioneze și să trateze
produsele recuperate de la clienți sau de la alți actori din lanțul de aprovizionare
aferent companiei.
În fiecare dintre procesele de logistică a afacerilor, se pot identifica cele cinci abordări
menționate:

2.8. Cinci obiective cheie:
Procesele de logistică inversă se concentrează asupra a cinci obiective cheie: achiziții de

achiziții, reducerea intrărilor virgine; reciclare; substituirea materialelor și gestionarea
deșeurilor.
2.8.1. Achiziții și achiziții:
Ea implică administrarea, dezvoltarea furnizorilor și achiziția de materii prime,

componente, materiale pentru ambalare, ambalare, ambalare și unități de manipulare
„ecologice”.
2.8.2. Reducerea intrărilor virgine:
Implică: a) activități Inginerie de produs și b) re-Instruire din resurse în scopul: valorizării

activităților de reutilizare a materialelor excedentare, preferării materialelor de origine
reciclată, alegerii containerelor, ambalajelor, unităților de manipulare, ambalajelor și
containerelor reutilizabile și reciclabile, promovarea cultură a „întoarcerii”.
2.8.3. reciclarea:
Este necesar să se dezvolte politici reciclarea respectând performanţăo Standarde de

produs: utilizează materiale surse reciclate și reciclabile; explorați inovațiile tehnologice
care permit utilizarea materialelor reciclate.
2.8.4. Înlocuirea materialului:
Creșterea ratei de inovație în procesele de reciclare, aceasta ar trebui să promoveze

înlocuirea materialelor, în special a celor mai grele pentru cele mai ușoare, cu performanțe
egale sau superioare (cum este cazul în industrie auto unde materiale plastice înlocuiesc
masiv piesele metalice și sticlă în mașini, precum și aluminiu În noul șasiu al camioanelor
reduc greutatea tare, facilitând o creștere a unității de încărcare pentru aceeași greutate
pe osie).
2.8.5. Gestionarea deșeurilor:
Politicile de achiziții de materiale ar trebui să evalueze rata deșeurilor în utilizarea

materialelor; gestionarea deșeurilor este un cost neglijabil; De asemenea, poate fi necesar

să existe politici de acceptare a eșantionului dacă cererile de gestionare a deșeurilor de

eșantioane sau, pur și simplu, eliminarea lor din cauza respingerii sunt costisitoare.
2.9. Elemente de direcţie în logistică inversă:
Există 10 elemente cheie în favoarea unui management adecvat în logistica inversă:
2.9.1. Filtrare de intrare:
Aceasta înseamnă a controla mărfurile defecte sau care nu au îndeplinit cerințele de

returnare.
2.9.2. Cicluri de timp:
Returnările sunt întotdeauna procese excepționale, ceea ce face foarte dificilă reducerea
ciclurilor de timp legate de deciziile privind acceptarea unei comenzi returnate. Este vorba
despre definirea unui bun mecanism de luare a deciziilor, adică ce trebuie făcut cu fiecare
posibilă returnare (revânzare, reparație, eliminare) De asemenea, aici ar fi decizia
modalității de a recompensapersonal a companiei care reușește să scurteze cât mai mult
acest ciclu de timp.
2.9.3. Sisteme de informare logistică inversă:
Nu este software-ul special conceput în acest scop, deci alegerea logicăVa fi fie
dezvoltarea unui sistem personalizat, fie implementarea și modificarea unuia care este
deja în vigoare (opțiune mai ieftină). Acest sistem ar trebui să fie suficient de flexibil pentru
a face față varietății uriașe de cazuri diferite care pot apărea în rentabilitate și suficient de
complex pentru a funcționa bine în numeroasele departamente ale companiei.
Un software de logistică inversă de succes va trebui să adune informații semnificative
care pot ajuta efectiv să urmărească atât rentabilitățile în sine, cât și costurile implicate și
să creeze un Bază de date cu informații privind motivele pentru fiecare întoarcere, inclusiv:
 Reparatii / Service
 Întreținere.
 Eroare de intrare. Eroare în sistemul de procesare a comenzilor.

 Eroare de trimitere. A fost trimis material greșit.

 Transportul este incomplet.
 Suma greșită.
 Expediere duplicat.
 Comandă duplicată de la client.
 Incomplet. O componentă sau o parte lipsește.
 Defect sau deteriorat. Nu funcționează bine.
 Deteriorat în timpul transportului. Acesta va fi revendicat de la compania de
transport.
 Aceasta nu funcționează.
 Expirat.
2.9.4. Centre de retur centralizate:
Centrele de retur centralizate (CDC) sunt facilități dedicate gestionării rapid și eficient a
returnărilor. Aici produsele vor fi comandate, procesate și expediate la destinațiile
respective. CDC a fost folosit de mulți ani, dar în ultima perioadă a fost crescut din
următoarele motive:
 Se obține creșterea profitului.

 Procesul de returnări este mult îmbunătățit.
 Personalul este instruit și educat în acest sens.
 Nivelurile de inventar sunt reduse.
 Logica de satisfacție a clienților.
2.9.5. Returnează „ZERO”:
Într-o Programtipic pentru returnarea ZERO furnizorul furnizează comunicarea clienților că

returnările NU vor fi acceptate. În schimb, furnizorul va oferi clientului o reducere lafactură
a comenzii generale și apoi, în funcție de furnizor, clientul va distruge produsul sau va
dispune liber în alt mod.

2.9.6. Reparație și reformă:
Există 4 categorii: Reparație, reformare, utilizare parțială și reciclare. Primele două

categorii implică pregătirea și / sau actualizarea produsului returnat. Utilizarea parțială se
bazează pe recuperarea strictă a numai acele elemente sau părți care sunt încă
funcționale.
2.9.7. Recuperarea activelor:
Este clasificarea și dispunerea produselor returnate, adică: excedent, expirat, învechit,

aruncat ... efectuat într-un mod care crește profiturile și reduce costurile. obiectivObiectivul
principal va fi recuperarea unei cât mai multe valori economice (și ecologice), reducând
totodată cantitățile finale de deșeuri. În mod esențial, puteți reconstrui, revinde, recicla,
reambala sau distruge aceste produse returnate. Aparatele, de exemplu, ar putea fi
reparate și revândutedepozite reducerea și expirarea produselor perisabile sau
farmaceutice ar fi distruse.
2.9.8. Negociere:
Aceasta este o parte importantă a unui proces logistic invers bine definit. Având în vedere
un flux de produse „înainte”prețurile sunt stabilite de directorii din marca sau specialiști în
marketing. În cadrul procesului nostru invers, vom găsi, în schimb, o fază de „haggling”, în
care valoarea produsului returnat va fi negociată fărăloc de muncaa ghidurilor anterioare
privind stabilirea prețurilor. Aceste negocieri sunt de obicei „flexibile”.
2.9.9. Management financiar:
Să punem un exemplu în acest sens aici: Marfa care este returnată furnizorului din cauza
stocului excedentar sau pentru că nu a fost vândută. Este returnat prin canalul logistic
normal invers. Până acum totul merge bine. Cu toate acestea, sistemul de contabilitate, de
exemplu, va stabili automat un preț de reducere la aceste produse, deoarece acestea
ajung prin canalul de retur și se presupune că a expirat, deteriorat, defect.
2.9.10. Externalizarea:

Tot mai multe companii angajează firme specializate în logistică externă. Adesea aceste
firme efectuează procesele de logistică inversă mai eficient și mai bine, pe lângă faptul că
ne lasă să vindem mai mult și mai bine. Totuși să nu ne păcălim. Aceasta nu înseamnă că
ar trebui să lăsăm toateresponsabilitatela aceste firme. Nivelul desuccesîntr-un program
de logistică inversă, este proporțional cu nivelul dvs. de control asupra acestuia. Dacă nu
cunoașteți toate revoltele logisticii inverse, veți fi „vândute” în ceea ce ar putea aduce o
neglijență posibilă a acestor firme pentru compania dvs.
2.10. Activități de logistică inversă care apar în companii:
Unele dintre aceste activități au scopuri pur ecologice, precum recuperarea și reciclarea
produselor, evitând astfel deteriorarea mediului mediu inconjurator. Alții caută, într-un fel,
îmbunătățiri și avantaje mai mari în procesele de producție și aprovizionare a piețelor.
Astfel, procesele de returnare a excesului de inventar, retururi ale clienților, produse
învechite, stocuri rămase din cererile sezoniere etc., și clasificare, recondiționare și
redirecționare până lavânzare sau alte piețe secundare, sunt unele dintre operațiunile care
pot fi încadrate în logistica inversă.
Când un produs a fost returnat la o companieFie că este vorba despre o rentabilitate în
perioada de garanție sau un produs la sfârșitul duratei sale de viață, compania are diverse
modalități de administrare a acesteia în vederea recuperării unei părți din valoarea sa.
(Rogers și Tibben-Lembke, 1998.) Au enumerat activitățile de logistică inversă, așa cum

este indicat în următorul tabel:
Material Activități de logistică inversă
produse Reveniți la furnizor
Revânzare
Restaurare

Reprocesare
Reciclarea
depozit
Ambalare reutilizare
Restaurare
Reciclarea
Companiile consideră, în general, unele dintre activitățile menționate ca fiind importante

pentru strategia de vânzare, în măsura în care legile impun ca caracteristicile și
proprietățile produsului să fie controlate, un impact mai mare va fi dat cu logistica inversă
ca instrument de suport pentru mediu.
Figura 2.1 Activități de logistică inversă.

Majoritatea organizațiilor nu alocă un buget specific pentru activități de logistică inversă,

deoarece persoana care răspunde de aceste costuri este de obicei aceeași persoană
responsabilă de logistica directă sau de depozit și înregistrează evenimentele de returnare
ca rambursare de inventar sau ca pierderi în stat profit sau pierdere.
2.10.1. reutilizare
Ea constă în recuperarea produsului în sine pentru a-i da o nouă utilizare. De exemplu,

reutilizarea echipamentelor informatice dinbirou, învechit din punct de vedere al
beneficiipentru locuri de muncă învățătură. În general, reutilizarea este forma care produce
cel mai puțin impact asupra mediului (cu excepția cazurilor în care se utilizează tehnologii
cu consum mare de energie sau care poluează puternic). Aplicarea sa pe scară largă este
dificilă, în mare parte din cauza obsolescenței rapide a produselor într-o perioadă
puternicăSchimbare tehnologic.
2.10.2. Repararea, restaurarea și canibalizarea.
Primele trei opțiuni implică recondiționarea și îmbunătățirea calității produselor. Aceste

opțiuni sunt diferențiate de complexitatea tratamentului, astfel încât reparația implică un
efort mai mic decât restaurarea, iar acest lucru, în același timp, mai puțin decât
remanuflarea. Canibalizarea se bazează pe recuperarea anumitor componente sau piese
pentru a fi încorporate în alte produse.
2.10.3. Reciclarea
Reciclarea se înțelege în mod obișnuit ca reutilizarea materialelor, adică recuperarea

materialelor care vor fi utilizate din nou ca materii primeîntr-un alt proces de fabricație.
Există un consens asupra faptului că reciclarea este una dintre cele mai promițătoare
opțiuni în viitor pentru a rezolva problema produselor la sfârșitul vieții lor utile.

2.10.4. Recuperarea energiei
Această alternativă constă în extragerea, pentru combustie, conținutul energetic al

anumitor părți ale produselor. Această opțiune nu este foarte recomandată, deoarece, în
realitate, sursa de materii prime pe care o reprezintă deșeurile nu este valorificată în
totalitate. În plus, arderea lor provoacă o nouă sursă de emisii poluante, care trebuie
controlată strict.
2.10.5. vărsare
Deși într-adevăr nu ar fi o alternativă de recuperare valabilă, aceasta ar fi ultima soluție în

eliminarea produselor la sfârșitul vieții utile. Și nu numai pentru că trebuie depuse eforturi
pentru a nu ține cont de materialele care pot fi supuse reutilizării sau reciclării, ci și datorită
creșterii cerințelor, dificultăților și costurilor depozitelor de deșeuri.
Pe scurt, dacă produsul returnat unei companii nu a fost utilizat, acesta poate fi revândut
altuia consumatorsau intra pe noi piețe. Dacă produsul nu poate fi vândut așa cum este
sau dacă compania își poate crește prețul de vânzare prin activități de reparație,
restaurare sau canibalizare, compania va desfășura astfel de activități înainte de a-l vinde
din nou (de obicei cu un cost mai mic. ).
După cum s-a indicat, atunci când produsul (sau piesele și componentele sale) nu poate fi
recondiționat în niciun fel din cauza calității scăzute, a implicațiilor legale, a restricțiilor de
mediu sau a inadmisibilității tehnico-economice, opțiunile ar fi reciclarea materialelor și, în
final, eliminarea într-un depozit de deșeuri controlat.

2.11. Aspecte strategice ale logisticii inverse
2.11.1. Necesitatea strategiilor de logistică inversă.
Atunci când dezvoltăm o strategie este foarte important să avem bine definite motivele
care duc la nevoie. Potrivit (Rogers și Tibben-Lembke, 1998), aceste motive sunt
următoarele:
2.11.2. Motive competitive
Majoritatea retailerilor și producătorilor și-au schimbat politicide revenire din ultimii ani din
cauza presiunilor concurențiale. Companiile consideră că un client satisfăcut este cea mai
importantă resursă a lor, iar o parte a satisfacției implică returnarea unor produse sau
produse nedorite despre care clienții cred că nu răspund nevoilor lor.
2.11.3. Ștergeți inventarul clienților
Strategiile de logistică inversă sunt de asemenea folosite pentru a elimina inventarul

clienților, astfel încât să poată cumpăra mai multe produse noi. Comercianții cu amănuntul
au, în general, mai puține capacități de gestionare a stocurilor și, prin urmare, gestionarea
acestuia de la compania furnizor își crește satisfacția.
2.11.4. Protejați marja de profit

Această variabilă strategică este foarte similară cu cea anterioară, adică este de
asemenea eliminarea inventarului clienților cu obiectiv să ai mereu produse proaspete de
vânzare cu care te-ai îmbunătăți prețurile.
2.11.5. Probleme legale și de mediu privind depozitul de deșeuri
Aceasta este o variabilă de luat în considerare, deoarece noile cerințe legale privind
depozitele de deșeuri și impact asupra mediului Acestea restricționează dumpingul
deșeurilor periculoase fără un tratament adecvat, ceea ce poate duce la milioane de
reclamații legale împotriva companiilor.
2.11.6. Recuperați valoarea produsului și / sau a resurselor
Unele companii au început programe de recuperare a resurselor și au descoperit că o

parte surprinzător de mare din profiturile lor este derivată din acestea. Potrivit (Stock,
1998; Guide et al, 2000 și Angulo, 2003), acestea din grup, din motive de mediu, sunt mai
buneserviciuîn ceea ce privește clientul și motivele economice, care sunt de o importanță
vitală pentru ca acestea să fie bine definite în strategia companiei, deoarece acestea
determină trei tipuri de strategii de logistică inversă. Aceste motive determină încotro se
îndreaptă strategia noastră și ce beneficii vor fi obținute, indiferent dacă nivelul serviciului
pentru clienți, impactul asupra mediului sau reducerea costurilorproducere și materiale
atunci când utilizați produse reciclate.

2.12. STRATEGII DE LOGISTICĂ REVERSĂ
Crearea strategiilor și considerațiilor de logistică inversă asupra impactului asupra

mediului al eliminării și reciclării produselor la sfârșitul vieții utile duc la o schimbare
completă în cadrul companiilor.
Strategiile de logistică inversă sunt caracterizate în principal de motivul sau nevoia care îl
satisface, deoarece acest lucru poate determina diferențe notabile, în special atunci când
se calculează cost-beneficiu; tipul de produs sau material care va fi colectat din cauza
dificultăților pe care le-ar presupune anumite tipuri de materiale și necesitatea recuperării
acestora și a activității care se va face cu acesta odată ce va fi returnat în fabrică.
De asemenea, este necesar să se definească orizontul de timp în care va avea loc. Din
motivul pentru care strategia de logistică inversă este satisfăcută, autorul acestei lucrări
sugerează că pot fi definite trei strategii generice pure.
2.12.1. Strategia de piață
Această strategie va fi una în care logistica inversă are ca scop fundamental returnarea
stocurilor și întoarcerea clienților la companie, cu scopul de a maximiza serviciu clienți și
servicii post-vânzare pentru a câștiga încredere cu clienții.
2.12.2. Strategia de mediu
Această strategie are ca scop minimizarea impactului negativ asupra mediului al

deșeurilor, motiv pentru care poate fi costisitor. De la începutul anilor 90 ai secolului

trecutlegiicare țin companiile responsabile pentru produsele lor odată ce viața lor utilă s-a
încheiat. Acest lucru a necesitat dezvoltarea de strategii cu scopul de a reduce costurile de
returnare a produselor, pe lângă creareastructuri pentru a-i da o destinație, fie o
recuperați, fie o turnați corect, care este reglementată și reglementată de lege.
2.12.3. Strategia de recuperare
Această strategie își are centrul Atenţie în recuperarea a tot ceea ce poate fi reutilizat
pentru a reduce costurile productiei, în urma afirmației că „logistica inversă este ultima
frontieră pentru reducerea costurilor. "
Mai jos sunt prezentate câteva obiective care pot fi prezente în strategiile de logistică
inversă.
 Maximizați valoarea adăugată pentru produsele și materialele care au revenit

companiei, profitând la maximum de resurse reciclate.
 Minimizați costurile pentru returnarea produselor și materialelor, adică faceți net
lucrați eficient.
 Minimizați impactul negativ al acestor produse și materiale asupra mediului.
 Creșterea serviciului pentru clienți.
 Reduceți costul de producție.
Alături de obiective, un alt aspect al strategiei îl reprezintă politicile dezvoltate pentru a le

satisface mai eficient și mai eficient și care au fost aplicate în mod eficient de companii din
întreaga lume.
a) Simplificarea și standardizarea materialelor
Reciclabilitatea produselor impune practic critici opuse: simplificarea și standardizarea

materialelor. O specificare mai mare a acestor criterii ar fi:
 Reducere a volum a materialelor utilizate: ar contribui la scăderea costurilor totale

de reciclare.

 Reducerea varietății de materiale. Condiție necesară pentru a facilita crearea de

piețe de reciclare cu volume suficiente. Acest criteriu poate intraconflict cu cele de
calitate.
 Reducerea materialului cu aliaje (metale și materiale plastice). Aliajele produc

dificultăți în momentul reciclării, deoarece există o degradare progresivă a
materialelor datorită amestecării componentelor aliajului. Materialele nealiate oferă,
în general, o mai bună reciclare și mai bunăîntreținere a calităților materialului
reciclat.
 Utilizați material biodegradabil ori de câte ori este posibil: se știe că multe materiale
durează ani de zile pentru a distruge și a deveni materiale biologice și, prin urmare,
sunt deșeuri solide care trebuie controlate. Utilizarea materialelor cu durabilitate
scurtă, cum ar fi hârtia, cartonul, unii polimeri etc. ar elimina această problemă.
b) Recunoașterea materialelor
Unele materiale sunt ușor de recunoscut și clasificate în procesul de reciclare după viața
lor utilă, dar altele nu sunt atât de ușor de identificat și clasificat. Acesta este cazul pentru
majoritatea materialelor plastice, care pot crea confuzie dacă vă uitați doar la aspectul lor.
În acest sens, există în prezent reglementări care reglementează marcajul materialelor
plastice care, în cazul automobilului, este obligatoriu pentru piese cu peste 100 g. Evident,
aceste măsuri nu vor fi eficiente până când produsul fabricat astăzi nu va ajunge la
sfârșitul vieții sale.
De asemenea, este important să subliniem faptul că strategiile de logistică inversă pot fi

condiționate de mai mulți factori care le stimulează sau încetinesc (Tibben-Lembke, 2002,
Edward J. Marien, 1998), cum ar fi mărimea companiei, tipul de produs. , tipurile de clienți,
strategiile de fabricație pe care le urmărește compania, poziționare a companiei pe piață,
comportament a piețelor substitutive pentru produse reparat sau renovat, diferitele etape
ale Ciclu de viață de produse, printre altele.
Pentru a lua logistica inversă, trebuie să ții cont de ciclul de viață al produsului, deoarece
logic nu vom da și o garanție de 20 de ani unui telefon mobil dacă știm că este mult mai
puțin, logistica inversă are nevoie de un studiu egal cu cel al logisticii directe. Dacă aveți o

logistică inversă bună, cu siguranță clienții noștri o vor observa și vor genera o imagine
mai bună și prestigiul companiei noastre pe piață.
2.13. LOGISTICA INVERSE, O OPȚIUNE PENTRU MEDIU
„Logistica inversă” contribuie direct la păstrarea lumii și a poluării, prin recuperarea

deșeurilor generate prin comerțul exterior, cum ar fi ambalajele, ambalajele și ambalajele
produselor, pentru a le oferi o nouă utilizare .
Ceea ce se caută este reducerea impactului negativ asupra mediului, deoarece încearcă
să reducă costurile de returnare a produselor și să creeze structuri care să îi ofere o
destinație, fie pentru a-l recupera, fie pentru a-l reutiliza.
2.13.1. Mediul ca preocupare socială
Preocuparea pentru mediu este în viața noastră de zi cu zi. De ani buni, presa, politicienii
și organizațiile sociale au ridicat clopotele de alarmă cu privire la degradarea accelerată la
care ne supunem planeta. Deși s-ar părea că populația medie nu vede problema mediului
drept ceva cu adevărat îngrijorător, companiile reacționează deja la presiunea guvernelor
și a consumatorilor, căutând să îmbunătățească procesele și produsele, astfel încât
impactul acestora să fie de la design (eco design se numește) până la sfârșitul vieții utile a
articolului sau serviciului oferit, acestea sunt cele mai puțin dăunătoare posibile.
2.14. DESCRIEREA COMPANIEI CLIENTI
Valoarea este ceea ce se obține atunci când se derulează un proces eficient de logistică
inversă. Pentru ei trebuie să fie disponibile atribute precum precizia, eficiența și
punctualitatea; Angajații companiei de logistică inversă înțeleg că cea mai bună modalitate
de a satisface clienții este de a optimiza aceste atribute. O companie bună de logistică
inversă trebuie: să aibă un timp de răspuns rapid, maximizând viteza de rentabilitate,
precum și recuperarea activelor; Trebuie să minimizați costurile logistice, cum ar fi
nivelurile de inventar.

Companiile eficiente de logistică inversă, la sfârșitul fiecărui proces, transmit clienților

informațiile-cheie și documentația care conține: numărul modelului, numărul de serie,
acțiunea efectuată, greutatea, dispoziția finală și alte date. Aceste rapoarte de logistică
inversă oferă clienților o vizibilitate în ceea ce privește modul de procesare a mărfurilor lor,
facilitând numărarea funcțiilor contabile; În plus, trebuie menționat că aceste rapoarte sunt
considerate materiale critice pentru orice tip de audit care poate fi efectuat (intern sau
extern).
Aici este reluată importanța serviciului pentru clienți. Deoarece dacă consumatorul
prezintă dovezi de neconformitate, atunci când este tratat cu respectul pe care îl merită și
oferă o soluție corectă, este foarte probabil să se simtă mult mai bine cu compania, chiar
dacă au obținut un produs de calitate și niciodată ar fi trebuit să interacționeze cu
producătorul.
2.15. LOGISTICĂ ȘI ECO-EFICIENȚĂ REVERSĂ
Eficiența ecologică se referă fundamental la două concepte: cea economică și cea de

mediu, deși este încă recunoscut faptul că fabricarea produselor cu o funcționalitate mai
mare și cu un impact mai puțin asupra mediului influențează pozitiv elementele de
marketing și de responsabilitate socială corporativă.
Pe scurt, eficiența ecologică poate fi înțeleasă ca un mijloc pentru dezvoltarea și succesul
strategiilor de afaceri spre sustenabilitate, cu accent special pe inovație tehnologică și
socială, contabilitate și transparență, precum și cooperare cu restul elementelor societate.
Unele dintre activitățile pe scară largă pentru eco-eficiență sunt:

- Îmbunătățirea proceselor prin aplicarea măsurilor de eficiență energetică, de
economisire a apei și de reducere a deșeurilor.
- Aplicați reproiectarea proceselor: introducerea modificărilor parțiale în procese
pentru a obține o îmbunătățire a economisirii energiei, a apei și reducerea
consumului de materii prime și a producției de deșeuri.
- Proiectare ecologică.
- Analiza ciclului de viață al unui produs.
- Producție curată.
- Utilizați cele mai bune tehnologii disponibile.

- Folosiți reciclarea și reutilizarea în uzină.
3. MODELE DE ANALIZĂ A SISTEMELOR DE LOGISTICĂ REVERSĂ.
Studiul funcției inverse a logisticii a fost dezvoltat de la înființare împreună cu dezvoltarea

de modele cantitative, permițând astfel informații mai precise despre proiectarea și
funcționarea rețelei inverse și îmbunătățirea procesului decizional. Astfel, este necesar să
luăm în considerare, împreună cu analiza sistemelor de logistică inversă, modelele
cantitative proiectate pentru descrierea și studiul acestora.
3.1. modele
3.1.1. Modele de reutilizare.
Reutilizarea este acțiunea de reutilizare a mărfurilor sau produselor. Utilitatea poate veni la
utilizator printr-o acțiune de îmbunătățire sau restaurare, sau fără a modifica produsul
dacă este utilă pentru un utilizator nou.
Reutilizarea înseamnă a da un nou folos unui produs sau unui produs, de exemplu un
laptop, odată scos, poate deveni o mașină de șah.
Astfel, ulei poate fi refolosit a deveni biodiesel, pentru a fi utilizat de orice vehicul cu Motor
diesel.
Acest model presupune că reclama automobilului reciclează o parte din ea (30%) și re-
fabrică restul. Fiecare dintre aceste opțiuni de gestionare va fi realizată în diferite facilități,
astfel încât va fi necesară stabilirea rutelor pe care aceste produse care nu le vor folosi.
Pentru această lucrare, ei propun un model de simulare care încearcă să răspundă la

următoarele întrebări: numărul de containere disponibile, locația lor, funcționarea
sistemului și taxele de colectare, distribuție și servicii.

3.1.2. Modele pentru reciclare.
Aceasta este o problemă a maximizării unei funcții de profit, definită ca diferența dintre
veniturile din reutilizarea materialelor și costurile operațiunilor de reciclare. Rezultatele
obținute arată că opțiunea de integrare a proceselor de demontare și reciclare poate
reduce costurile cu până la 20% în comparație cu procedura actuală de demolare și
deversare a materialelor.
În orice caz, ar fi necesar să se stabilească măsuri de mediu care să promoveze

demolarea selectivă a produselor și materialelor, pentru a crește posibilitățile de reciclare a
surplusurilor și odată cu aceasta rentabilitatea economică a acestor activități.
Problema se traduce prin minimizarea unei funcții de cost general în care sunt luate în
considerare costurile de achiziție, transport și depozitare a materialului recuperat, costurile
generate de procesul de reutilizare, costurile de inventar și de transport a materialului
prelucrat și costurile. eliminarea deșeurilor generate. Rezultatele obținute sugerează că
este posibil să se stabilească rețele viabile din punct de vedere economic pentru
reutilizarea acestor materiale.
Fleischmann (2001) descrie un „Model generic pentru o rețea de recuperare a produselor

de sfârșit de viață”. Mai exact, problema constă în proiectarea unei rețele logistice care
conectează două piețe, una în care produsul este recuperat (piața de eliminare) și cealaltă
în care produsul recuperat este vândut (piața de reutilizare). Se consideră că trei tipuri de
instalații, situate la diferite niveluri, vor conecta ambele piețe. Aceste facilități sunt centrele
de dezmembrare, unde sunt colectate și clasificate produsele scoase din uz, instalațiile de
re-fabricare sau reciclare și centrele de distribuție.
Modelul este propus ca o problemă de minimizare a unei funcții de costuri de investiții și

de exploatare, unde se iau decizii cu privire la numărul și locația instalațiilor care vor fi
operaționale și la fluxurile care vor fi alocate fiecărei instalații. Acest model este aplicat la
două exemple diferite, unul pentru refacerea fotocopiatorilor și celălalt pentru reciclarea
hârtiei.
În această secțiune prezentăm principalele rezultate obținute pentru rețeaua de reciclare și
în următoarea secțiune vom prezenta modelul de remanufacturare.

Shih (2001) studiază o rețea de reciclare a echipamentelor electrice și electronice în

Taiwan, unde se elimină corect aceste produse uzate. Legislația acestei țări obligă
producătorii și importatorii să își recupereze produsele și să gestioneze în mod
corespunzător deșeurile generate. Pentru aceasta, a fost creată o rețea de recuperare și
reciclare pentru aceste produse, care are un set de puncte de colectare, în general
punctele de vânzare în sine, de unde produsele sunt transportate către depozite care
acționează ca centre de sortare a articolelor primite. .
De aici sunt trimise la centrele de dezasamblare și reciclare unde diferitele produse sunt
supuse operațiunilor necesare pentru eliminarea sau utilizarea lor adecvată pe piețele
secundare. Proiectarea propusă pentru această rețea de reciclare este structurată între
furnizori (puncte de colectare) și reclamanți (piețe secundare sau eliminare) a produselor
care nu mai sunt utilizate, prin două niveluri prin care produsele respective vor circula
(depozite și centre de reciclare). dezasamblare și reciclare).
3.1.3. Modele pentru fabricarea Re.
Reconstrucția este o formă extrem de sofisticată de reciclare, care ia componente vechi și

le transformă în produse noi cu un cost redus.
În acest model, o companie oferă produsele sale refabricate consumatorilor aflați în

anumite zone geografice prin depozite sau centre de distribuție. Concret, compania trebuie
să stabilească:
1) Numărul de instalații existente și dacă vor fi sau nu funcționale,
2) Câte produse vor fi colectate în fiecare dintre zonele de consum existente și vor fi
transportate la fiecare instalație și
3) Ce cantitate de produs re-fabricat va fi distribuit de la fiecare instalație la fiecare zonă
de consum. Aceasta este o problemă de minimizare a unei funcții de cost, supusă
restricțiilor de capacitate.
Concluzia principală a modelului este constatarea că rezultatele obținute sunt foarte

sensibile la modelarea care se face atât la cererea de produse refăcute, cât și la cantitatea
de produse folosite care sunt recuperate. Se propun măsuri pentru creșterea cantității de

produse folosite colectate, prin acorduri cu consumatorii (de exemplu, contracte de

închiriere sau depozite) sau prin impunerea de amenzi pentru eliminarea directă a
produselor care nu mai sunt utilizate.
3.2. Proiectarea modelelor de logistică inversă.
Proiectarea modelelor pentru logistică inversă folosește structura locației și alocării

tradiționale, pentru a explica comportamentul și relațiile care se stabilesc în procesele de
recuperare a produselor de sfârșit de viață.
Fleischmann (2001, 64) formulează un model care ia în considerare, simultan, fluxul direct
și invers existent într-o rețea logistică. Acest model, numit „Model generic pentru
recuperarea produselor de sfârșit de viață”, este prezentat ca un exemplu practic de tot
ceea ce este analizat până acum în acest capitol și ca punct de referință pentru restul
acestuia.
Acest „model generic” prezintă, așa cum am spus, o structură în două sensuri:
3.2.1. Flux invers:
Consumatorii își livrează produsele uzate în centrele de recuperare, unde sunt clasificate
drept valide, fiind trimise la uzina unde sunt prelucrate sau ca fiind invalide, apoi sunt
aruncate.
3.2.2. Flux direct:
Instalațiile prelucrează (remanufactură, reutilizează sau reciclează) produsele recuperate

și le distribuie în depozite de unde vor fi trimise consumatorilor.
Problema care apare este determinarea numărului de instalații (instalații, depozite și

centre de recuperare), locațiile acestora și alocarea fluxurilor corespunzătoare. În acest
fel, avem în vedere o problemă clasică de amplasare și alocare, obiectivul acesteia fiind
minimizarea unei funcții a costurilor de operare și fixe, supuse anumitor restricții tehnice și
economice.

Pe scurt, și analizând aplicațiile care se referă la modalitatea de modelare a SLI (sisteme

logistice inverse) și la caracteristicile lor comune, putem evidenția următoarele întrebări:
1) Modelele utilizate în proiectarea rețelelor de recuperare a PFU sunt, practic, modele

clasice de locație și alocare și rezolvate în mod obișnuit în aceste cazuri.
2) Principala diferență în ceea ce privește modelele tradiționale de amplasare și alocare

rezultă din existența unei oferte de produse recuperate care prezintă un grad semnificativ
de incertitudine.
3.3. Incertitudine în sistemele de logistică inversă.
Incertitudinea prezentă în sistemele de logistică inversă este una dintre principalele

caracteristici ale acestor sisteme și acest lucru a fost dezvăluit în mai multe rânduri.
Această incertitudine afectează în principal oferta existentă de produse de sfârșit de viață,
deși va exista, de asemenea, ca în canalul viitor, o componentă nedeterminantă în ceea
ce privește cererea de produse reprocesate. Concentrându-ne interesul asupra
incertitudinii asociate cu oferta, putem distinge patru surse generatoare:
1) Cantitatea de produse uzate: Incertitudine cantitativă.

2) Calitatea produselor uzate: incertitudine calitativă.
3) Momentul în care se recuperează: Incertitudine temporară.
4) Locul de recuperare: incertitudine spațială sau locație.
3.3.1. Incertitudine cantitativă
Aceasta presupune o ignoranță totală sau parțială cu privire la cantitatea de produse uzate
care pot fi recuperate pentru a le încorpora în sistemul de logistică inversă a companiei. În
canalul tradițional înainte, furnizarea de materii prime și componente necesare fabricării
produsului final este un parametru ușor de identificat; Orice producător, care estimează
cererea pieței, nu ar trebui să aibă nicio problemă să cunoască cantitatea de materiale
necesare pentru a satisface această cerere. Putem face câteva considerații care ajută la
reducerea acestei incertitudini cantitative:

1) Atunci când produsele sunt foarte diferențiate, cum ar fi produsele avansate din punct
de vedere tehnologic, este de obicei mai obișnuit ca gestionarea recuperării lor să fie
realizată chiar de către producător, eliminând astfel legăturile din lanțul de recuperare care
adaugă și mai multă incertitudine în proces. întoarcere.
2) Dacă, în plus, proprietatea rămâne proprietatea producătorului, ca și în operațiunile de

leasing, această incertitudine cantitativă este semnificativ redusă.
3) Implementarea sistemelor bonus pentru clienții care recuperează produse care nu mai
sunt utilizate, înseamnă o creștere a volumului de intrare a acestor produse, aducându-l
mai aproape de nivelul său maxim și făcând posibilă realizarea unor economii de scară.
3.3.2. Incertitudine calitativă
Înseamnă să nu știi ce nivel de calitate va avea produsul returnat. Până să nu ajungă la

mâinile dispozitivului de recuperare și să nu-l examineze, nu vom putea indica cea mai
potrivită opțiune de recuperare: reutilizare, reconstrucție, reciclare sau eliminare. Cu toate
acestea, putem sugera câteva aspecte care pot fi considerate a-l reduce:
1) Îmbunătățirea designului produselor astfel încât demontarea lor să fie facilitată, permite
identificarea mai ușoară a componentelor care pot fi recuperate și reduce procentul de
elemente care nu se pot recupera.
2) Urmăriți produsul în mâinile clientului, care permite producătorului să-și cunoască

nivelul de calitate odată ce produsul a fost scăzut. Pentru aceasta, informațiile din
serviciile de reparații tehnice, serviciile de consum, serviciile post-vânzare etc. vor fi foarte
utile.
3) Să promoveze recuperarea produselor avansate din punct de vedere tehnologic, care

sunt cel mai probabil să încorporeze o valoare adăugată mai mare și care vor fi într-o stare
de conservare mai bună, având în vedere ciclul lor scurt de viață.
3.3.3. Incertitudine temporară

În ceea ce privește acest aspect, putem examina următoarea întrebare care ajută la
reducerea acesteia sau, cel puțin, permite posibilitatea de a face prognoze în acest sens:
Stabiliți perioade de recuperare pentru produsele în care există o compensație sau un

bonus pentru client.
3.3.4. Incertitudine în spațiu sau locație
(Van Hillegersberg et al., 2001) se referă la lipsa de cunoștințe a recuperatorului despre

locul în care va fi recuperată PFU. Considerăm că această incertitudine este mai puțin
problematică decât cele anterioare, deoarece, în general, recuperatorul este cel care
determină locația centrelor de recuperare și, de asemenea, pentru a facilita procesul de
returnare a PFU, indică de obicei și chiar facilitează mijloacele de Faceți posibilul.
Pe de altă parte, am putea sugera un aspect suplimentar în acest tip de incertitudine care
se referă la lipsa de cunoștințe despre centrele de recuperare care vor fi mai active, adică
în cazul în care vor merge PFU-urile care revin la sistem. Pare rezonabil să presupunem
că nu toate centrele de colectare PFU vor fi utilizate în mod egal, prin urmare, există
diferențe în ceea ce privește utilizarea capacității acestor facilități, care ar putea ajunge să
afecteze rentabilitatea acestora și, odată cu aceasta, rentabilitatea acestora. sistem.
4. LOGISTICA INVERSĂ ÎN PERU
În general, prezența practicilor de logistică inversă în companiile din țara noastră este
foarte scăzută. Acest lucru se datorează faptului că logistica inversă începe să câștige
importanță - atât în Peru, cât și la nivel global - ca un proces care poate fi valorificat,
permițând reducerea costurilor și recunoașterea mai mare a pieței. O modalitate de a
arăta că logistica inversă este încă recentă este faptul că în Statele Unite activitățile
economice derivate din acest proces constituie aproape 1% din PIB-ul său.

Majoritatea companiilor care oferă soluții logistice - Ransa, Yobel, UPS, DHL, Agunsa,
printre altele, oferă serviciul de gestionare a returului. Acesta este un prim pas către a
avea un sistem rentabil de logistică inversă, care include reutilizarea materialelor și
eliminarea deșeurilor.
Companii precum Alicorp și Procter & Gamble în sectorul consumului de masă au un

sistem de gestionare a returului încă din 2002. Cu toate acestea, majoritatea companiilor
peruane nu cunosc semnificația logisticii inverse și nici nu gestionează deșeurile.
4.1. Cum să faci publicitate logisticii inverse?
Totul începe din momentul în care consumatorul nu epuizează sau nu consumă pe deplin
produsul, generând astfel deșeuri abandonate. Din acest motiv, este important ca
cunoștințele despre aplicarea logisticii invers să fie dezvoltate la toate nivelurile lanțului de
aprovizionare: furnizori, producători și consumatori; precum și în guvern, companii și
universități.
1. Guvernul joacă un rol cheie în stabilirea politicilor, verificarea respectării obligațiilor

legale și dialogul cu cei responsabili pentru implementarea programelor sau
planurilor de gestionare logistică inversă.

2. Furnizorii pot oferi clienților lor informații despre manipularea, reciclarea sau
eliminarea finală a produselor post-consum.
3. Producătorii își pot proiecta produsele pentru a-și îndeplini funcția cu un impact
minim asupra mediului și pentru a facilita, după caz, reutilizarea, reciclarea sau
recuperarea energiei la sfârșitul vieții; precum și funcționarea instalațiilor sale într-un
mod adecvat mediului. De asemenea, pot colabora cu furnizorii lor pentru a identifica
oportunități pentru o mai mare eficiență, pentru a îmbunătăți designul produsului sau
pentru asamblarea parțială pentru a reduce duplicarea sau risipa de resurse ulterior
în procesul de fabricație.
4. Utilizatorii și consumatorii se pot educa cu privire la performanțele de mediu ale

produselor pe care le cumpără și despre cum să le gestioneze și să le utilizeze într-
un mod care îmbunătățește astfel de performanțe de mediu; precum și, aceștia pot
oferi feedback producătorilor cu privire la atributele dezirabile ale produselor lor; cum
să le folosiți în mod corespunzător pentru a gestiona produsele de sfârșit de viață.
4.2. Provocările logisticii inverse în Peru
Logistica inversă nu are o prioritate ridicată în majoritatea companiilor, atât în Peru, cât și
în lume. În realitate, gestionarea eficientă a rentabilității este un subiect relativ nou, deci nu
există multe companii percepute local care îl aplică.
Așa cum a fost dezvoltat în punctele anterioare, logistica inversă este preocupată de
diferitele procese pe care companiile le desfășoară în mediul de marfă, ca urmare a
returnărilor, respingerilor sau eliminării produsului de către consumator pentru a se
recaptura, crea valoare sau distruge corect.
Ceea ce nu înțeleg multe companii este contribuția deosebită pe care logistica inversă ar
putea-o aduce zonei de marketing a unei companii. Prin aceasta, este posibil să înțelegem
mai bine cauzalitatea returnărilor, precum și să obținem informații valoroase pentru a

corecta sau dezvolta produse și campanii promoționale. Pur și simplu pus, poate ajuta la
reînvierea unui produs.
Acum, toate liniile de mai sus răspund practic la ceea ce reprezintă returnări ale mărfurilor
eșuate sau neconforme. Cu toate acestea, o altă provocare a logisticii inverse în Peru este
strâns legată de mediu.
În prezent, în țară, gențile biodegradabile sunt foarte la modă (lanțurile de supermarketuri

Wong, ziarul El Comercio, etc.) Oricine ar putea simți că contribuie la protejarea mediului.
Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, aceste materiale degradabile sunt destinate
unei depozite de deșeuri, sub tone de sol și mai mult gunoi.
Trebuie menționat că un material, oricât de biodegradabil ar fi, nu se dezintegrează în

acest fel; de fapt, nimic nu se descompune într-un loc izolat, în întuneric, într-un mediu
anaerob și, în unele cazuri, închis ermetic pentru a evita mirosurile proaste și gazele
dăunătoare. Și dacă nu ajung la groapa de gunoi, vor ajunge probabil pe stradă.
Cu toate acestea, atunci când se lasă o pungă biodegradabilă, nimeni nu se așteaptă să

dispară după câteva zile, deoarece degradarea acestor produse biodegradabile implică un
management special.
În țări precum Statele Unite, Canada, Singapore, Japonia, Noua Zeelandă, Elveția,
Germania, Suedia, educația a fost prioritară în acest sens. În loc să știe dacă să
folosească sau nu pungi biodegradabile, acestea s-au concentrat în principal pe educația
de mediu a oamenilor, pe modul de eliminare a deșeurilor menajere în general.
Oameni bine educați nu lasă niciun fel de gunoi pe străzi. De asemenea, guvernele au
coordonat existența depozitelor „sanitare” în adevăratul sens al cuvântului, facilitate de
colectarea diferențiată a deșeurilor menajere, reciclarea mecanică sau termică a
fracțiunilor relevante, în măsura posibilităților tehnice și economice și compostarea
fracțiilor organice. În toate cazurile, folosind energia eliberată. Astfel, în cazurile

menționate mai sus, aceste schimbări au fost făcute prin îmbunătățirea educației, a
condițiilor sanitare și a furnizării de energie în favoarea popoarelor pe care le guvernează.
Logistica inversă în țara noastră trebuie să răspundă și celor din urmă, deoarece, înainte
de a implementa o soluție pentru eliminarea deșeurilor, cultura de mediu a societății
trebuie luată în considerare, pentru a putea fi aplicată corect în toate felurile.
4.3. APLICARE: CAZUL „REYEMSA”
REYEMSA este o companie din sectorul prelucrării metalelor care este responsabilă în
principal de fabricarea cilindrilor și găleților cu oțel laminat la rece, care au o mare
varietate de dimensiuni, grosime, tip de închidere sau reglare etc., ceea ce le permite să
poate ambala o mare varietate de alternative, cum ar fi produse solide, pulbere, vâscoase
sau lichide; și, în acest fel, pe baza tehnologiei străine, asimilate și reînnoite astăzi prin
tehnici naționale, au ambalat o mare varietate de produse.
4.3.1. Sistem de returnare
Compania a instituit un sistem de returnare de aproximativ 4 ani, când a început să

producă buteliile metalice pentru Álicorp (Lima și Piura), în care sunt ambalate produse
alimentare, unele dintre ele fiind exportate și în Canada, ceea ce necesită controle
minuțioase ale siguranță, atât datorită importanței comenzii, cât și naturii produselor de
ambalare destinate consumului uman.

În trecut, deși este adevărat că nu au fost multe retururi, nu numai pentru că cerințele
clienților pentru cilindri au fost satisfăcute, ci și pentru că a fost efectuat și un serviciu
adecvat post-vânzare; Acest lucru s-a schimbat atunci când Álicorp a început să
funcționeze, deoarece au început să fie stabilite dificultăți, încercând practic să mențină
interiorul cilindrilor în stare perfectă (fără urme de murdărie, zgârieturi, spații mici, fără
acoperire interioară cu lac etc.), care În consecință, compania a trebuit să cumpere mai
multe instrumente și instrumente pentru a controla aceste detalii.
De asemenea, au fost făcute treceri duble cu lac în interiorul cilindrului pentru a acoperi
unele defecțiuni, ceea ce a adus probleme atât în timpul standard pentru fabricarea
buteliilor, ba chiar și unele probleme cu clientul (Álicorp), deoarece au menționat că, în
ciuda din aceasta mai existau cilindri cu probleme cu detaliile menționate sau cu probleme
de îmbinare (sudate) etc.
Inițial, buteliile care, din cauza problemelor de cusut, zgârieturi interne, lipsă de lac, etc.,
care au fost detectate în companie și nu au fost expediate către Álicorp, rămânând în
companie ca cilindri pentru recondiționare, au fost echivalente cu 6,5% din loturi. de 800
de unități (52 de unități), iar buteliile care au fost expediate și au fost separate în fabrica
Álicorp ca produse neconforme a fost de aproximativ 10, ceea ce este echivalent cu
1,25% din lot.
Astfel, aceasta a devenit o problemă serioasă, deoarece, pe lângă faptul că cilindrul a

necesitat mult personal și timp în elaborarea sa, acesta a avut mulți fără a putea fi vândut,
fiind prețul său de vânzare de 56 $ / unitate. În plus, în prezent sunt livrate lunar 20 de
loturi (8000 de unități), o sumă care a crescut în ultimul an (înainte de comenzi erau 2000
de unități pe lună, adică 5 loturi).
4.3.2. Sistem intern de logistică inversă
Furnizorii Reyemsa sunt Aceros Arequipa și Pinturas Global în mod fundamental. Acestea
trimit materia primă, care ajunge în general în stare bună, dar dacă nu este cazul, aceasta
este returnată furnizorului și furnizorul o înlocuiește în condiții optime.

La fabrică, cilindrii nespecificați sunt evaluați pentru a vedea dacă pot fi reprocesați
(revenind la linia de producție) sau dacă sunt recondiționate pentru a fi vândute ca 2
cilindri (o altă linie de recondiționare).
4.3.3. Sistem extern de logistică inversă
Principalul client al REYEMSA este Álicorp, așa că îl vom lua ca exemplu pentru a explica
logistica inversă externă. După ce produsul este vândut, clientul îl examinează și
raportează, dacă este cazul, fabrica, care ridică cilindrii defectuși și îi repară sau îi
înlocuiește cu cei buni. Revizuirea și reparația se pot face atât la fabrica clientului, cât și la
firma REYEMSA. Nu există returnări de bani, cilindrii răi sunt întotdeauna înlocuiți de cei
buni. Pentru fiecare caz, sunt analizate cauzele problemei și este înregistrată într-o bază
de date pentru a o lua în considerare în tranzacțiile viitoare.
4.3.4. Îmbunătățirea proceselor de producție și logistică
Modificările de bază care au fost efectuate sunt cele legate de schimbarea completă a
camerei de vopsea, acum vopsirea se face automat, s-a făcut modificarea utilizării
combustibilului (acum se folosește gaz natural), se efectuează curățarea În general, la
fiecare 2 săptămâni din întreaga cameră de vopsea, au fost achiziționate instrumente noi
pentru măsurarea grosimii peliculei uscate a buteliilor, precum și a altora, pentru a putea
corecta defectele specifice din lipsa lacului și pentru a nu fi nevopsite complet cilindrul etc.
În acest fel, a fost posibilă generarea unei îmbunătățiri a producției, deoarece acum pentru
fiecare lot apar 3 - 5 cilindri defecte (0,625% din fiecare lot), iar cilindrii detectați în Álicorp
și care sunt solicitați să fie înlocuiți marjă.
4.3.5. Structura costurilor sistemului de rambursare REYEMSA
Costurile de logistică inversă pot fi clasificate în:

Costuri de refacere: În acest caz, sunt costurile suportate atunci când un cilindru din
afara specimenului este reevaluat pentru recondiționare sau revânzare, include forța de
muncă refăcută și costuri suplimentare de materie primă.
Costuri logistice: Include transportul mărfurilor returnate, marfă la camioane, întârzieri la

livrările cu întârziere și depozitare temporară.
Costuri de înlocuire:La returnarea unui produs bun către client în schimbul unuia defect,
trebuie calculat costul respectiv. De asemenea, include costurile de manipulare.
Costuri de amortizare:Unele elemente precum computerele se amortizează rapid dacă

sunt stocate după ce sunt returnate și înainte de a fi reparate. Cilindrii nu se aplică acestui
concept, deoarece durata lor utilă este foarte lungă, iar timpul în care rămân în depozit
este foarte scurt.
Costurile de returnare a materiilor prime sunt asumate de furnizori, astfel că vom trata
structura costurilor companiei cu randamentele clienților, comparând-o cu costurile din
perioadele anterioare. Au fost luate în considerare costurile pentru loturile de 800 de unități
acum 4 ani:
Costuri de logistică inversă acum 4 ani
Multe 800
Defectiv (re fabricare) 6,5%
Defect (recondiționare) 1,25%
Unități în $. Cantitate Total
Costuri de prelucrare 30 52 1560
Costuri de prelucrare (recondiționare) 25 10 250

Costuri logistice 730
Costuri de înlocuire 40 52 2080
Deprecierea depozitului Nu se aplica 0
4.620,00
USD
Acum:
Costuri de logistică inversă Acum
Multe 800
Defectiv (re fabricare) 0,63%
Defect (recondiționare) 0,63%
Unități în $. Cantitate Total
Costuri de reprocesare (re-fabricație) 30 5 150
Costuri de prelucrare (recondiționare) 25 5 125
Costuri logistice 700
Costuri de înlocuire 40 5 200
Deprecierea depozitului Nu se aplica 0
1.175,00
USD
* Costuri aproximative
Se observă că, prin îmbunătățirea proceselor, numărul defectelor este redus și, la rândul
său, costurile logistice scad. Cu acest sistem de logistică inversă, puteți vedea o reducere
a costurilor dvs. de peste 3.000 USD.
4.3.6. Indicatori de logistică inversă în companie
Principalii indicatori folosiți de REYEMSA sunt:

Returnează cauzele
CAUZELE RETURNELOR
Cilindri cu urme de funingine 30%
Cilindri cu resturi douăzeci%
Cilindri cu spații fără acoperiri interioare de lac
Alții
Ratele defecte
TARIFE DEFECTIVE Inainte de Acum
Re-fabricare 6,50% 0,63%
Recondiționare (pentru a 2-a vânzare) 1,25% 0,63%
Costuri logistice inverse
mai înainte 4620 USD
In prezent 1175 $
Alți indicatori
 Procentul de rentabilitate și vânzări

 Re-procesarea costului pentru fiecare returnare
 Comenzile clientului sunt îndeplinite
 Costul de marfă intrat pe unitate returnat în fabrică
 Rata deșeurilor
 Inventarul mediu al rentabilităților
Compania nu avea la îndemână informațiile referitoare la acești ultimii indicatori, așa că le-
am menționat doar. De asemenea, gestionează alți indicatori pentru fiecare domeniu.

4.3.7. Sistemul de vânzări
S-ar putea spune că serviciul post-vânzare care este realizat clienților este eficient la
REYEMSA, există un dialog strâns cu aceștia, astfel încât orice întrebări, probleme cu
buteliile sau sugestiile lor, le trimit la noi, iar acest lucru a permis Că este compania de
frunte pe piață, cu clienți mai buni decât concurența, atât sub aspecte ale cerințelor de
calitate solicitate, prețurile cilindrilor și cantitatea cerută de aceștia etc., prin urmare, o
comparație exactă nu poate fi făcută cu În ceea ce privește acest aspect, întrucât
randamentul competiției (Evensa) ar trebui să fie minim, deoarece, în general, cilindrii lor
nu necesită multe detalii în elaborarea lor.
În special, Reyemsa a primit un feedback deosebit cu produsele făcute către Álicorp,

deoarece într-o anumită măsură, datorită cerințelor sale internaționale de calitate, s-a
văzut nevoia de a face diverse schimbări în companie, care, la rândul său, deși cheltuieli
mari de bani, acestea sunt investiții, deoarece acum cilindrii sunt generați cu standarde de
calitate mult mai bune, clienții au încredere mult mai mult în elaborarea produselor lor,
diferența existentă cu cel mai apropiat concurent este acum și mai mare în ceea ce
privește calitate, deși, în anumite cazuri, oferă cilindri mai ieftini, dar în funcție de client, de
multe ori preferă să investească puțin mai mult în buteliile lor, pentru a fi în condiții optime
și, prin urmare, necesită serviciile noastre.
4.3.8. Perspective pentru viitor
Practic, este de așteptat ca, în viitor, profiturile să fie nule sau cu marje minime, dar este
clar că în cazul în care va exista o cerere mai mare pe viitor, problemele pot reveni, dar de
aceea REYEMSA se pregătește pentru acest lucru, încercând să refacerea tehnologiei
deținute în prezent și având o relație foarte strânsă atât cu clienții săi, cât și cu furnizorii
săi de oțel LAF, emailuri, lacuri, etc .; (întrucât, în mare măsură, succesul companiei și
calitatea produselor sale depind de ele), încercați să conduceți REYEMSA pentru a
continua să se consolideze ca fiind compania de lider din sector și în viitorul apropiat să

poată desfășura exporturi, făcând incursiuni într-un o piață mult mai largă și mai
competitivă.
Concluzii.
 Logistica inversă pentru companii este un factor cheie, nu numai din motive de mediu,
ci și pentru a gestiona eficient produsele reintroduse din diferite motive într-un lanț de
aprovizionare, dacă doriți să vă recuperați la maximum.
 În prezent, foarte puține companii folosesc corect logistica inversă. De aceea, toate
aceste strategii trebuie aplicate pentru menținerea și conservarea mediului prin
reciclarea materialelor care pun în pericol ecosistemele terestre.
 Pentru a implementa eficient un sistem de logistică inversă, trebuie creată o

conștientizare și o colaborare totală între toți agenții: furnizor, resurse umane,
distribuție, transport și utilizator final.
 Logistica inversă este din ce în ce mai solicitată de țări, ceea ce creează necesitatea
de a angaja un operator care să se ocupe de aceste aspecte, cum ar fi relația
transport-retur, reciclarea, colectarea gunoiului, în aspecte ecologice etc. .
 Prin logistică inversă, manipularea și selecția corespunzătoare a containerului, a

ambalajului și a ambalajului ajută nu numai prezentarea unei mărci sau a unui produs,

dar, de asemenea, evită pierderile datorate protecției inadecvate pe care aceste

elemente trebuie să le ofere produsului cu originea. defalcări și deșeuri.
 Companiile care nu desfășoară unele activități de logistică inversă întâmpină, printre

altele, următoarele obstacole: lipsă de informații, indiferență, politici de organizare,
lipsa sistemelor, probleme legale, resurse umane și resurse financiare.
BIBLIOGRAFIE:
 Adenso Días Fernández, Logistică inversă și mediu, Aspecte strategice și

operaționale. Mc Graw Hill. Spania, 2004
 Perez Ana, et al. "Logistica inversă. O nouă provocare în gestionarea

lanțului de aprovizionare și un avans către dezvoltarea durabilă". Ed. CIIL.
(2003)
 http://www.gestiopolis.com/administracion-estrategia/reutilizacion-y-
reciclaje-en-la-produccion.htm
 http://ciruelo.uninorte.edu.co/pdf/ingenieria_desarrollo/20/logistica_inversa.p
df
 Recomandări operaționale-tactice pentru implementarea unui program de

logistică inversă. - Arnulfo Arturo García Olivares.

 Logistica inversă: un instrument de susținere a competitivității organizațiilor -

Laila Cure Vellojín.
 Teza de doctorat - Sistemul de logistică inversă în companie: analiză și

aplicații. - Sergio Rubio Lacoba.
 Logistică și funcționare. - Dr. Primitivo Reyes Aguilar / iulie 2009

Logistica Inversa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Logistica Inversa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

20

 GÁLVEZ PAREDES, ANA PAOLA.

Proces, modele și carcase.

Universitatea Națională din Piura Pagină 1

4.2. Provocările logisticii inverse în Peru.....................................................................................42

În mod tradițional, principala preocupare a companiilor a fost să aducă produsul sau

Ulterior, au început să fie luate în considerare aspecte precum serviciul post-vânzare și

O formă de serviciu post-vânzare este renumitele cunoscute: articole care nu au fost

Universitatea Națională din Piura Pagină 2

1.1.Conceptul de logistică inversă:

Este definit ca fiind procesul de planificare, dezvoltare și control eficient al fluxului de

Logistica inversă este, de asemenea, considerată sinonimă cu „reutilizarea”, aici includem

Universitatea Națională din Piura Pagină 3

1.2.Obiective logistice inverse

la. Efectuați planificarea, execuția și controlul adecvat al fluxurilor de produse, informații și

b. Identificați, proiectați, implementați și îmbunătățiți procesele eficiente pentru produsele

c. Coordonează procesele de logistică inversă cu logistica tradițională și lanțul de

d. Minimizați cantitatea de produse care trebuie recuperate în lanțul de aprovizionare prin

Universitatea Națională din Piura Pagină 4

1.3.Actori în logistică inversă

1.4.Diferențele dintre logistica directă (LD) și logistica inversă (LI)

Universitatea Națională din Piura Pagină 5

Tabelul nr. 1.1: Diferențele dintre logistica directă și inversă

Logistică directă Logistică inversă

Calitatea uniformă a produsului Calitatea produsului neuniform

Ambalare uniformă a produsului Adesea ambalajele deteriorate sau lipsă

Preț relativ uniform Preț Depinde de mulți factori

Importanța recunoscută a vitezei de livrare Viteza livrării nu este adesea importantă

Gestionarea relativ simplă a inventarului Managementul inventarului foarte complex

Ciclul de viață al produsului Ciclul de viață al produsului mai complex

Metode de marketing bine cunoscute Marketingul poate fi complicat de mai mulți

1.4.3. calitate produs și ambalaj

Universitatea Națională din Piura Pagină 6

a produsului. Noul produs poate fi paletizat, poate fi stivuit perfect pentrudepozitare la eu

În schimb, majoritatea produselor returnate la companieambalajul a fost pierdut sau poate

Este posibil ca acești clienți să nu fi readus produsul în ambalajul propriu-zis. Dacă

1.4.4. direcţie de inventar inconsistent

Cantitatea economică a metodelor tradiționale de comandă și punct de reordonare

În modelele tradiționale de inventar, incertitudinea se concentrează în mod obișnuit

Rezultatul este că aceste modele tradiționale ale administrarede la inventar la aceste

Universitatea Națională din Piura Pagină 7

Tabelul nr. 1.2: Comparație între costurile logistice și logistica inversă

Costuri de logistică inversă Comparație cu logistica directă

Transport Mult mai in varsta

Costul de stocare al inventarului Mai puțin

Deșeuri sau (furt) Mult mai putin

învechire Poate fi mai mare

Clasificare și diagnostic calitate. Mult mai in varsta

Manipularea Mult mai in varsta

Sursa: Tibben - Lembke 2002

1.5.Factori pentru unitatea dumneavoastră:

1.5.1. Considerații cost-beneficiu:

1.5.2. Cerinte legale:

Derivat de la protecție la Sănătate și mediu, considerații pentru costurile procesării

Universitatea Națională din Piura Pagină 8

1.5.3. Responsabilitate socială:

Condusă în general de organizații neguvernamentale și asociații de consumatori care,

1.6.Cauzele care generează nevoia de logistică inversă:

1. Marfa in stat defect

1.7.Beneficiile clienților pentru logistică inversă:

Universitatea Națională din Piura Pagină 9

1.8.Avantajele logisticii inverse

Reutilizarea unor materiale Studii anterioare sunt necesare pentru a stabili