Analiza economico-financiara

Analiza economico-financiara reprezinta procesul de descompunere in elemente

componente a fenomenului economic in scopul contributiei fiecarui element
component la evolutia fenomenului.
In analiza economico-financiara fenomenul economic este identic cu indicatorul cu
ajutorul caruia dimensionam potentialul unei intreprinderi respectiv performantele
intrepridnerii atinse de-a lungul activitatii desfasurate pe o perioada de timp care se
suprapune exercitiului financiar delimitat in cotnabilitate.
Analiza economico-fiannciara permite cercetarea de o maniera obiectiva a modului
in care sunt gestionate resursele intreprinderii, ceea ce inseamna fundamentarea
strategiilor manageriale, dar si informarea corecta si completa a tuturor celor
interesati de afacere, respectiv actionari, manageri, angajati si parteneri de afaceri
cum sunt furnizori-clienti si institutii financiar-bancare.In aceasta lista a utilizatorilor
de informatii financiare poate fi inclus statul ca si partener al afacerii care creaza
infracstuctura necesara desfasurarii normale a activitatilor.
Materia prima pentru munca de analiza economico-financiara o reprezinta in esenta
informatia contabila. Majoritatea elementelor exploatate de analisti fiannciari se
regasesc in situatiile financiare intocmite la inchiderea exercitiului financiar,
respectiv bilant, CPP, situatiile modificare a capitalurilor proprii, tablourile de flux.
Acestor surse de informare le putem adauga situatii statistice care permit
identificarea structurii resurselor umane dupa diferite criterii: vechime in munca,
varsta, nivelul de calificare respectiv identificarea structurilor resurselor tehnice si
materiale de natura stocurilor, dupa diverse criterii.
In analiza economico-financiara se folosesc preponderent infromatii cantitativvalorice. Atucni cand analiza este aprofundata, specialistii iau in calcul si elemente
cantitativ fizice, In orice analiza financiara, punctul de plecare il reprezinta
comparatia cu o perioada anterioara stabilita de specialist ca fiind perioada de
referinta dpdv al performantelor firnmei.
In practica de analiza economica, la nvielul de agent economic saua facere, se
procedeaza fracvent la comparatia cu perioada imediat anterioara itnrucat
amnagerii resprectiv CA procedeaza frecvent ;la evaluarea performantelor.

Analiza economic-financiara este in acelasi timp stiinta si activitate practica. Ca si

stiinta, analiza se ocupa de perfectionarea metodologiilor de investigare a
fenomenelor economice in timp ce din punct de vedere practic, analiza are rolul de a
cerceta realitatea in mediul economic, de a identifica variabilele care departajeaza
afacerile sau intreprinderea in mediul concurential, de a contribui la definirea
strategiilor intreprinderii si de a oferi informatii tuturor partenerilor sociali ai
1

intreprinderilor (manageri, actionari, creditori, angajati stat). Informatiile oferite de

procesul de analiza economico-financiare difera in functie de necesitatile celor
interesati.
Analiza economica, spre deosebire de alte tipuri de analiza este deosebit de
complexa pentru ca in domeniul economic rezultatele sunt conditionate
preponderant de resursa umana a carui comportament difera indiferent de conditiile
de mediu de care dispune la un moment dat. Acest element specific economic a
determinat ca specialistii sa icnerce sa stabileasca optimuri economice pe care pe
care analistii le pot folosi ca baza de comparative.
Un optim economic este valabil pentru o anumita perioada de timp, respectiv acea
perioada cat conditiile concret istorice raman neschimbate.
Analistul trebuie:
sa cunoasca mecansimul de functionare al intreprinderilor,
sa cunoasca legile economice fundamentale
sa aiba capacitatea sa vada in profunzime fenomenul economic,
sa aiba capacitatea sa previzioneze,
sa aiba capacitatea de sinteza, sa poata redacta un raport.
Legea fundamental a economiei
IEFECT

IEFORT
Rezultat obt
potential consumat
Venit/profit
cheltuieli
V = cheltuieli + profit unde venitul este un efect brut iar profitul este un efect net
IEFECT NET > IEFECT BRUT > IEFORT
Pentru analiza economica s-au folosit mai multe denumiri ex. Audit, analiza
economica, diagnostic economic etc. Terminologia s-a modificat in functie de cum au
inteles procesul diversi specialist in domeniu. Intre cei 3 termeni cel mai complet
este cel de diagnostic care incorporeaza partea de audit si diagnostic.
Pasi diagnostic economic:
1. Evaluarea performantelor fata de un optim economic; se realizeaza cu ajutorul
situatiilor financiare
2. Analiza propriu-zisa prn metode specifice cum ar fi: investigarea factoriala se
stabilesc disfuntionabiltiatile unei afaceri.
In munca de analiza se urmaresc: potentialul firmei (puncte forte, puncte slabe) si
mediul concurential (oportunuitatile si riscurile).
3. Stabilirea unui plan de masuri pentru a elimina punctele slabe si riscurile; este
pus in aplicare de management
4. Evaluarea noilor rezultate
Tipuri analiza economico-financiare
1.
Dupa momentul efectuarii muncii de analiza in comparatie cu momentul
desfasurarii fenomenului
a.
Analiza previzionala
2

b.
Analiza concomitenta
c.
Analiza post operatorie/psot-factum
Analiza previzionala se lucreaza cu scenarii care incorporeaza marimi ale
indicatorilor probabil a se atinge in perioada vizata. Se realizeaza inaintea
desfasurarii fenomenului si reprezinta elemente probabil de atins. Marimile sunt
incerte de aceea se lucreaza cu 2-3 scenarii care sa incorporeze variante pesimiste si
optimiste. Se foloseste in studiul de fezabilitate.
Analiza concomitenta in acelasi timp cu fenomenul ex. Analiza soldulului clientului
Rol:
Sa nu se adune sume foarte mari de incasat de la clienti
Acel client sa nu conditioneze mai mult de 10-15% din CA
Analiza stocurilor sa se evite rupture de stoc sau cheltuieli prea mari cu
depozitarea
Analiza post factum se efectueaza dupa momentul desfasurarii fenomenului. Se
folosesc marimile certe care se regasesc in informatiile financiar-contabile.
2.
a.
b.
c.

Dupa perioada de timp vizata:

Analiza pe termen scurt pana intr-un an
Analiza pe termen mediu 1-5 ani
Analiza pe termen lung - > 5 ani

3.
a.
b.

Dupa nivelul la care se efectueaza

Analiza microeconomica
Analiza macroeconomica

4.
a.

Dupa obiectiv
Analiza expres se efectueaza atunci cand itnrepridnerea se confrunta cu o
problema in vederea identificarii solutiilor
b.
Analiza functionala analiza unei functii a intreprinderii din punct de vedere
cantitativ, calitativ si structural analiza eficientei
Productivitatea: CA/ Ns venituri din vanzari pe un angajat/an
CA/Ns x Nz pe un angajat/zi
CA . Ns x Nz x 8 angajat/ora
Atunci cand se face inevstigarea unui fenoment economic trebuie sa fie identificate
elemente care au stat la baza determinarii valorii deoarece aceste valori luate in
considerare eronat vor determina luarea unor decizii gresite.
c.

Analiza globala conform unui specialist francez Thibaut inseamna sa rasunzi

la 3 intrebari in aceasta ordine:
1.
Unde vrea sa mearga itnrepribderea?
2.
Unde poate sa mearga intrepridnerea?
3.
Unde merge intreprinderea?
1.

Se stabilesc aspiratiile actionarilor si dorintele managementului

3

2.

Se analizeaza potentialul,resursele in scopul identificarii punctelor forte si

slabe
3.
Se analizeaza mediul concurential cu scopul identificarilor posibilitatilor de
dezvoltare.
Activitatea de analiza economica financiara incepe cu evaluarea primara a
indicatorilor economic-financiari.
Indicatorii economic-financiari se diferentiaza dupa natura indicatorilor in indicatori
de resurse interne (ptoential) si indicatorii de performante.
Indicatorii de potential reflecta cantitatea exprimata fizic sau valoric a resursei
interne, gradul de utilizare a resursei in intrepridnerea si consumul financiar sau
cheltuiala generata de utilizarea resursei.
Indicatorii de ptoerntial (resurse) se pot diferentia in functie de caracteristici
Indicatorii de resurse umane
Indicatorul de material
Indicatorul financiar
In cazul resurselor materiale, indicatorul se diferentiaza dupa caracteristicile
acestora in indicatori de investitii si indicatori de stocuri.
Indicatori de performanta vizeaza cele 3 aspecte din activitatea intrepridnerii
care conduc la dezvoltare respectiv mentinere in mediul economic pentru:
eficacitate, eficienta, echilibru financia.
Eficacitatea capacitatea inrreprinderii de a-si atinge obiectivele respectiv de a
atinge rezultatele previzionate.
Eficienta economcia capacitatea intrepridnerii de a functiona cu profit sau de a
obtine un efect mai mare la fiecare unitate de efort.
Echilibru financiar capacitatea intrepridnerii de a face fata platilor la scadenta.
Indicatorii de eficacitate se regasesc in totalitate in CPP sau se pot calcula pe
seama influentei din cont. Acestia sunt fluxuri financiare care sunt sau pot fi afectate
de inflatie atunci cand se foloseste in evaluarea trebuie asigurata comparabilitatea
informatiei in timp.
Indicatorii de eficienta si echilibru fiannciare sunt rate care compara efectele itnre
ele sau efectul cu efortul.
Indicatorul de eficienta se pot diferentia in indicatori de eficienta pa rtiala
si
indicatorii de eficienta globala.
Eficientaa partiala se refera la eficienta utilizarii unei resurse caracteristice
intreprinderii:
Productivitatea muncii, randamentul investitiilor si viteza de rotatie cu cele 2
forme de calcul respectiv numarul de rotatii si durata
Sunt intalniti sub forma de rate de gestiune.
Eficienta globala se apreciaza cu ajutorul a 2 categorii de rate ratele de
rentabilitate si ratele de cheltuieli.
4

Aprecierea echilibrului financiar se realizeaza utilizand instrumente cum sunt

lichiditatea, solvabilitatea, stabilitatea financiara, autonomie financiara, grad de
indatorare.
In demersul de analiza primul pas il constituie evaluarea primara pe baza evolutiei in
timp a principalelor categorii ale indicatorilor economico-financiari. Informatiile se
selectioneaza in instrumente tabelare intitulate tablou de bord.
Pentru fiecare indicator economic ales de specialist pentru evaluarea primara se iau
in considerare valori pe cel putin 3 ani consecutivi astfel incat comparatiile sa fie
sugestive.
Pentru elaborarea unor concluzii care sa serveasca procesului decizional analistul
procedeaza la compararea informatiilor financiare sau de natura statistica in timp
sau in spatiu dupa caz. Comparatiile se pot efectua cu valorile efective ale
indicatorilor sau cu marimile relative ale acestora,
Cele mai sugestive comparatiile sunt cele cu marimi relative (indici sau ritmuri).
Putem folosi: indici cu baza fixa, indici cu baza in lant, indici medii.
Baza fixa
I y % = yn / y0 x 100
Baza in lant indicele de pret sau de inflatie
I y % = yn / y-1 x 100
Indice mediu
Iy% = radical de ordinul n-1 yn/y0 x 100
n numaruld e termeni ai seriei
yn ultimul termen al seriei
y0 primul termen al seriei
Ritmul indicele 1
Ritm % = I% - 100
In calculul acestor indici trebuie avuta in vedere comparabilitatea informatiilor in
timp. Atunci cand indicatorii sau informatiile sunt afectate de inflatie inainte de a
determina abaterile abolute sau relative trebuie prelucrata informatia in vederea
eliminarii inflatiei.
Procedeele de prelucrare: inflatarea, deflatarea, transferarea in valuta forte.
Atunci cand analizele se fac pentru necesitati de decizie interna a intrepridnerilor se
foloseste frecvent procedeul inflatarii. Acest procedeu presupune transformarea
informatiilor financiare din anii anteriori anului curent analizat in atingerea puterii de
cumaprare din anul curent.
Deflatarea presupune prelucrarea informatiilor financiare din ultimii ani de
referinta in scopul atingerii puterii de cumparare a monezii din anul care reprezinta
primul an din seria cronologica.
Deflatarea procedeu rar utilizat intrucat vizualizarea puterii de cumparare a
monezii presupune un efort intelectual mai mare.

Cand munca de analiza se face in scopul oferirii unor informatii unor utilizatiri externi
intreprinderii cum ar fi banci sau potentiali investitori de pe piata de capital
prelucrarea informatiilor se face prin cea de a 3a metoda transformarea
informatiilor intr-o valuta forte.
Aceasta presupune identificarea cursului de schimb al valutei pentru fiecare din
perioadele supuse observatiei.
Inflatare:
Can-3 comparabila cu anul n= CAn-3 in costuri istorice x Indicele de pret n2/n-3 x Ip n-1/n-2 x Ipn/n-1
= 1650 x 1.15 x 1.10 x 1.05 = 2192
In anul N am vanzari mai mcii decat in n-4. Veniturile din vanzarile din n-3 erau mai
improtante din punct de vedere cantitativ.
CAn-2 comparativ cu anul N = CAn-2 in costuri istorice x Indicele de pretn-1/n-2 x Ipn/n-1
= 1710 x 1.10 x 1.05 = 1975
CAn-1 comparabila cu n = 1825 x 1.05 = 1916
Deflatarea se pastreaza in cost istoric informatia din primul an de referinta al
seriei cronologice
CAn-2 comp cu n-3 = Can-2 in cost istoric / Ipn-2/n-3 = 1710/1.15 = 1487
CAn comp cu n-3 Can-1 / Ip n-1/n-2 = 1825/1.10 = 1.443
CAn comp cu n-3 = 2100 / 1.15 x 1.10 x 1.05 = 1581
Transformarea in valuta
Identific valuta, cursul valutei
raportand valoarea din contabilitatea la cursul valutei
Din calcule rezulta tendinte asemanatoare cu deflatarea si inflatarea
In interpretarea informatiilor financiare inscrise in tabloul de bord se foloseste
tehnica vizualizarii sau modelarea analogica evolutia indicatorului se transpune
intr-un grafic de tip cronograma sau diagrama.
Cronogramele permit doar vizualizarea evolutiei in timp a unui fenomen ca
marime absoluta.
Diagramele cu bare permit evolutia in timp a unui fenomen ca marimi absolute
si ca structura.
Diagramele circulare (sectoriale) vizualizarea in timp a unui fenoemn ca
structura.
Cele mai sugestive grafice sunt diagramele cu bare.
Atunci cand in urma evaluari pr.a inf. financiare se constata disfunctionalitati analiza
se aprofundeaza prin aplicarea metodei abaterilor. Pentru aplicarea acestei metode
se procedeaza la modelarea simbolica a indicatorului economic care inseamna
construirea unei relatii matematice care permite determinarea marimii indicatorului
respectiv identificarea factorilor care cotnribuie la formarea inficatorilor sau
fenomenului economic.
Modelele simbolice pot fi de tip: bilantier, determinist, mixt
Toate modelele simbolice se cotnruiesc tiannd cont de definirea indicatorilor.
6

In modelele bilantiere elementele componente ale indicatorilor vor fi de aceeasi

natura cu indicatorilor vor fi de aceeasi natura cu indicatorul iar operatiile algebrice
utilizate vo fi adunarea sau scaderea in fucntie de tipul de relatie existent itnre
fenomenul sau indicatorul si elementul component.
In modelele de tip determinist se aleg componente sau factori care intra in
relatia de cauzalitate cu indicatorul iar operatiile algebrice vor fi d tipul inmultirii sau
impartirii intrucat intre factori va exista o interdependenta si mai mult itnre factor si
fenomen. Relatiile pto fi de proportionalitate si invers proportionalitate.
Modelele mixte combina modelele bolantiere cu cele deterministe.
Profitul reprezitna fluxul fiannciar ramas in intreprindere dupa desfasurarea unor
activitati
Profitul exercitiului = Profit exploatare + Profit fiannciar + Profit extraordinar.
Profit ex = PrA + PrB + ..... + relatie balantiera de tip pozitiv
FluxFinanciar ramas in intreprindere = FF intra FF iese relatie valantiera de
tip negativ
Profitul
este determian de venit
Cu cate venitul creste cu atat profitul creste
Intre venit si profit relatia este de dependenta directa
Pr = Vtotal = Pr/Vt model determinist
Pr = venit x rata de rentabilitate (apare in firma doar dupa ce am realizat vanzarea)
CA dependenta de volumul de activitate prestat de salariati
CA = Ns x Nz x Q/Ns x Nz x CA/Q(grad de valorificare prod pe piata) = Tz x
WxS
Dupa modelare se procedeaza in metoda abateriilor la stabilirea bazei de
comparatie sau perioada pe care o analizez
CA = CA1 CA0
Stabilirea contributiei factorilor compoennti ai fenomenului
Consideram ca fenomenul = CA
CA = Tz x Q x Z
1.
Tz
2.
2. W
3.
3. S
Stabilesc ordinea de calcul
Cotnributia fiecarui factor component al fenomenului se determina in cadrul relatiei
simbolice epntru fenoment respectand urmatoarele reguli:
1.
Pentru factorul a carui contributie trebuie determinata se av stabili evolutia
fara de baza de comparatie
2.
Pentru factorii a caror contributie nu a fost calculat se va lua in calcul
valoarea din baza de comparatie
3.
Pentru factorii a caror cotnributie a fost calculata in relatia anterioara acestia
vor primi valoarea din anul curent sau perioada analizata.
Vezi pagina34
7

1.
Stabilirea fenoemnului pe care vreau sa-l studiez in profunzime.
Presupunem ca fenomenul este CA
CA expresia valorica a vanzarilor agentilor economici
CA q x CA/q venituri din vanzarea unei unitati de produs
CA q x p
Factorul calitativ este cel care se refera la acelasi element ca si fenomenul.
Factorii de structura pot fi de la 0 la n.
Factorul calitativ este unul singur
2.

3.

Stabilesc eprioada analizata si baza de comparatie. Cele maid ese comparatii

se fac in timp. Perioada se identifica pe baza coeficientilor -> 1 iar baza de
comparatie se noteaza cu indice 0.
Se culeg informatii din cotnabilitatea firmei in instrumente tabelare.
indicatori
Q buc
P um
CA um

Valoarea
indicatorilor
Valoarea
indicatorilor
Abateri
in abza de comparatie
in eprioada analizata
100
120
+20
1.000
1.100
+100
100.000
132.000
+32.000
Abaterea fenomenului

4.

Se stabileste ordinea de cuantificare a ifnluentei factorilor. Aceasta ordine

respecta ordinea economica.
CA 1. Q
- 2. P
5.
Se determina cotnributia fiecarui factori
Pentru determinarea cotnributiei se respecta niste reguli:
a.
q = q1p0 q0p0
Trebuie sa am diferenta intre cele 2 valori succesive ale factorului.
Efectul vanzarilor a 20 bucati in plus fata de CA
1 = +20 x 1.000 = 20.000 um
Modificarea q vandute in sensul cresterii cu 20 buc a determinat cresterea CA cu
20.000 um
b.
p = q1 p1 q1p0
p = 120 x 100 = +12.000um
Modificarea CA datorita modificarii rpetului cu 100 um.
q + p = CA = 20.000 + 12.000 = 32.000 abaterea fenomenului
6.
a.
b.
c.

Interpretarea rezultatelor care curpidne:

Concluzii generale
Explicarea abaterilor factorilor
Masuri pentru perioada urmatoare
8

Analiza informatiilo din CPP

CPP- situatii financiare obligatoriu de intocmit de catre orice agent economic.
Informatiile cuprinse in aceasta situatie financiara arata dimensiunea activitatii
intrepridnerii.
In totalitate ind sunt fluxuri financiare acestea sunt afectate de inflatie si roi de
cate roi le utilizam trebuie asigurata comaprabilitatea in timp.
Informatiile din CPP sunt grupate dupa criteriul natura activitatii in ifnormatii
referitoare la activitatea de explaotare (activitatea de baza, repetitiva, continua);
activitatea de finantare (considerata supliemntara celei de baza) si informatii vizand
aspecte conjuncturale in desfasurarea activitatii firmei (activitati extraordinare).
Analiza informatiilor din CPP se face de cele mai mutle ori dupa ce informatiile din
cont se transpun intr-o situatie care arata modalitatea de formare a rezultatului
activitatii. Situatia este cunoscuta sub numele de tabloul soldurilor intermediare de
gestiune.
Conform tabloului sold int de gestiune etapele formarii rezultatului sunt:
1.
In comert se obtine marja comerciala (adaos comercial) venituri din
vanzarea marfurilor cost de cumparare al marfurilor
La industrie productia exercitiului
2.
Valoarea adaugata
3.
Rezultatul brut al exploatarii
4.
Rezultarii exploatarii
5.
Rezutlatul curent
6.
Rezutlatul brut al exercitiului (curent + modificari din activitatea
extraordinare)
7.
Rezultatul net al exercitiului.
Consumuri provenite de al terti: grupa 60 si randurile 10,11,12,24 din cpp
Impozite, taxe si varsaminte asimilate: 635
Cheltuieli de personal: randul 14
Amortizare si provizioane: 14,18
Cheltuieli fiancniare: 44
Pe baza informatiilor din CPP sau din tabloul soldurilor se fac urmatoarele investigari:
1.
Analiza dinamicii si structurii veniturilor
2.
Analiza dinamicii si structurii rezutlatelor
3.
Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor
4.
Analiza corelatiilor de echilibru intre indicatorii valorici respectiv intre soldurile
de gestiune (+ analiza fiecarui indicator in parte)
5.
Analiza rentabilitatii ca valoare absoluta si relativa
6.
Analiza principalelor rate de egstiune
Analiza si structura dianmicii veniturilor
Pentru un agent economic, venitul trebuie sa inregistreze cresteri in dinamica
in valori comparabile.
Dpdv structural veniturile din exploatare trebuie sa rpedomine in evnitul total ceea
ce inseamna ca activitatea de baza a firmei este una continua si exista probabilitatea
foarte mare ca in perioada imediat urmatoare sa se obtina un venit de aceeasi
dimensiune.
9

In structura veniturilor din exploatare trebuie sa predomine veniturile din vanzari

(CA) ceea ce inseamna ca interprinderea prezinta o eficacitate mare, are o pozitie
concurentiala buna si un grad mare de satisfacere al clienteleo.
Etape de lucru:
1.
Se identifica ventiurile itnreprinderii pe o perioada de 2-3 ani consecutivi
2.
Se asigura comparatibilitatea informatiei financiare in timp
3.
Se calcuelaza abaterile absolute si relative ale fiecarui indicator in aprte
4.
Se calculeaza structura venitului total
5.
Se itnerpreteaza rezutlatul
In cazul rezultatelor si al cheltuielilor, problemele se pun identic ca si in situatia
veniturilor.
Analiza corelatiei de echilibru intre indicatorii valorici.
In CPP avem:
Fluxuri financiare care: intra/ies/raman in intrepridnere
Dpdv al eficientei economice cele care intra sunt venituri -> efecte
Ies
cheltuieli -> eforturi
Raman
rezultate -> efecte
Venituri = Cheltuieli + Rezultate
Veniturile se icnorporeaza elemente de cheltuieli suplimentare fata de rezultate ->
efect brut
Rezultat Efect net
Un agent economic functioneaza in conditii de eficienta economica atunci cand:
IEFECT NET > IEFECT BRUT > IEFORT
Pornind de la aceasta inecutie s-au dezvoltat corelatii de echilibru intre asa menitii
indicatori valorici.
Indicatori valorici -> dau dimensiune activitatii firmei.
Pentru industrie indicatorii valorici:
Productia vanduta CA
Pructie amrfa fabricata Qf
Productia exercitiului Qex
Valoarea adaugata
Pentru comert:
Venituri din vanzarea amrfurilor CA
Marja comerciala MC
Valaorea adaugata
Comparand idnicatorii valorici itnre ei ii putem delimtia in efecte brute si nete.
In industrie:
CA exprimarea valorica a vanzarilor de marfuri (Rj)
Qf expresia valorica a productiei finite
Qf

= Qv

Spf
10

Efect brut productia vanduta

sold prod. Fin.

Qex incorporeaza productia finita, productia nedetermianta si productia imobilizata

si da imaginea intregii activitatii a firmei.
Qex = Qv + Spf + Net + Q imob
VA bogatia creata de firma
Va = Qv M(cheltuieli materii prime, energie, apa) lsf tert (60,61,62)
ICA(QF) > IQF ponderea stocului de prod. Fin. In prod fabricate scade sau creste
ponderea prod vandute in prod marfa fabricata
Qv/QF constanta 1
Qv/Qv+Spf creste spre 1
Aceasta este situatia pentru agenti economci.
Cea mai mare parte a produselor si-au gasit cumparatori si-au recuperat investitia
si se poate relua ciclul la scara largita.
Iqf > Qex in structura productiei exercitiului scade ponderea productiei
nederminate si respectiv a productiei imobilizate
Cea mai mare parte a materiei prime lansate in fabricatie a ajuns in stadiul de
produs finit si paote fi valorificata rpin vanzare ceea ce creaza premizele reluarii
exploatarii la scara largita.
IVa < I Qex in structura productiei exercitiuluis cade podnerea consumului provenit
de al terti (creste ponderea bogatiei create de intreprindere care include si profitul)
Etape de aplicare a acestor corelatii:
1.
Se culeg informatii cifrice pentru indicatorii valorici pe o perioada de 2 ani
consecutivi
2.
Se asigura comparabilitatea informatiei in timp
3.
Se calcuelaza indicii fiecarui indicator raportand valoarea din anul curent la
cea din anul precedent
4.
Se compara indicii si se stabileste daca intrepridnerea se incadreaza in
corelatia de echilibru sau nu
5.
Fiecare situatie constatata se justifica cu factori concreti din itnrepridnere.
Corelatiile de echilibru in comert
IMC > ICA in strucura CA din comert scade ponderea costului marfurilor cumparate.
IVA > IMC in structura marjei comerciale scade ponderea consumurilor provenind de
al terti specifice uneia ctivitati cu specific de comert.
Etapele de aplicare identice cu cele de la industrie.
Analiza informatiilor din CPP

11

CPP este situatia financiara obligatoriu de intocmit de catre orice agent economic.
Informatiile cuprinse in aceasta situatie financiara arata dimensiunea activitatii
intreprinderii. In totalitate, informatiile sunt fluxuri financiare, prin urmare acestea
sunt afectate de inflatie si ori de cate ori le utilizam trebuie asigurate.
Informatiile din CPP sutn grupate dupa criteriul naturii activitatii in:
Informatii referitoare la actiuni de exploatare (de baza, repetitiva si continua)
Informatii referitoare la actiunea financiara considerata suplimentara celei de
baza
Informatii vizand aspectele conjuncturale in desfasurarea activitatii firmei
(extraordinare)
Analiza informatiilor din CPP se face de cele mai multe ori dupa ce informatiile din
cont se transpun intr-o situatie care arata modalitatea de formare a rezultatului
activitatii (tabloul soldurilor intermediare de gestiune). Conform TSJG etapele
formarii rezultatului sunt:
1.
Se obtine marja comerciala (venituri din vanzari cost de cumparare) pentru
comert iar pentru industrie: productia exercitiului
2.
Valoarea adaugata
3.
Rezultatul brut al exploatarii
4.
Rezultatul exploatarii
5.
Rezultatul exploatarii
6.
Rezultatul brut al exercitiului (curent + extraordinar)
7.
Rezultatul net al exercitiului
Pe baza informatiilor din CPP sau din TSJG se fac urmatoarele investigari
1.
Analiza dinamicii si structurii veniturilor
2.
Analiza dinamicii si structurii rezultatelor
3.
Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor
4.
Analiza dinamicii si structurii corelatiilor de echilibru intre indicatori valorici
respectiv intre soldurile de gestiune
5.
Analiza rentabilitatii ca valoare absoluta si relativa
6.
Analiza principalelor rate de gestiune (rate de cheltuieli + analiza fiecarui
indicator in parte)
1.
Analiza si dinamica structurii veniturilor
Pentru un agent economic, veniturile trebuie sa inregistreze cresterea in dinamica in
valori comparabile. Dpdv structural, veniturile din exploatare trebuie sa predomine in
venitul total ceea ce inseamna ca activitatea de baza a firmei este una continua si
exista probabilitatea foarte mare ca in perioada imediat urmatoare sa se obtina un
venit de aceeasi dimensiune.
In structura venitului din exploatare trebuie sa predomine veniturile din vanzari (CA).
Intreprinderea prezinta o eficacitate mare, are o pozitie concurentiala buna si un
grad mare de satisfactie a clientelei.
Pentru industrie: Q vanduta = CA, Q marfa fabricata, Qex si VA
Pentru comert: Venituri din vanzarea marfurilor = CA, Marja comerciala, VA
12

Comparand indicatorii valorici intre ei ii putem delimita in eficiente brute si respectiv

nete.
In industrie: CA se ia din rulaj 701
Qmf fabricata expresia valorica a Qfinite si Qv + Spf (stoc produs finit)
Qex incorporeaza Qfinita, Qneterminata, si Q imobilizata si arata imaginea itnregii
activitati a firmei
Qex = Qv + Spf + Net (331) + Qimob (721.722)
VA bogatia creata de firma
VA = Qex M (materii prime, energie, apa, materiale 60,61,62)
Qv efect net
Qf efect brut (pentru ca are costul stocurilor)
ICA (Qv) > IQf -> ponderea Spf in Qf scade sau creste ponderea Qv in Qf
Qv / Qv + Spf
Etapele de lucru sunt:
1.
Se identifica veniturile intreprinderii pe o perioada de 2-3 ani consecutivi.
2.
Se asigura comparabilitatea informatiilor financiare in timp.
3.
Se calculeaza abateri absolute si relative ale fiecarui indicator in parte.
4.
Se determina structura venitului total.
5.
Se interpreteaza rezultatul.
In cazul rezultatului si al cheltuielilor problemele se pun identic ca in situatia
veniturilor.
4.
Analiza corelatiilor de echilibru intre indicatorii valorici.
In CPP avem fluxuri financiare care intra, fluxuri care ies si fluxuri care raman.
Dpdv al eficientei f care intra: - veniturile (efect)
Care ies: cheltuieli (eforturi)
Care raman: rezutlate (efecte)
Venituri = Cheltuieli + Rezutlat
Veniturile incorporeaza elemente de cheltuiali suplimentare fata de rezultat.
Venituri efect brut iar rezultatul este un efect net.
Un agent economic functioneaza atunci cand: Iefect net > I efect brut > I efort
Pornind de la aceasta, s-au dezvoltat corelatii de echilibru intre indicatorii valorici.
Indicatorii valorici sunt cei care dau dimensiunea cat. firmei.
Situatia ideala este ca cea mai msre parte a productiei si-a gasit cumparator s-a
recuperat investitia si se poate relua fabricatia.
IQf > IQex cand se respecta aceasta corelatie in structura Qex scade si ponderea
Q neterminate si a Q imobilizate.
Cea mai mare parte a materiei prima lansate in fabricatie a ajutorului in stadiul de
produs finit si poate fi valorificata prin vanzare ceea ce creaza premizele reluarii la
scara largita.

13

IVA > IQex In structura Qex scade ponderea consumului provenind de la terti si
creste ponderea bogatiei create de intrepridnere care include si profitul.
Etapele de aplicare a acestor corelatii:
1.
Se culeg informatii cifrice pentru indicatori valorici pe o periaoda de 2 ani
consecutiv.
2.
Se asigura comparabilitatea informatiilor in timp.
3.
Se calculeaza indicii fiecarui indicator raportand valoarea din anul curent la
cea din anul precedent.
4.
Se compara indicii si se stabilesc daca intreprinderea se incadreaza in
corelatii de echilibru sau nu.
5.
Fiecare situatie constatata se justifica cu factori concreti din intrepridnere.
Corelatii de echilibru in comert
IMC > ICA in structura CA din comert scade ponderea costului marfurilor
cumparate.
IVA > IMC in structura MC scade ponderea consumului provenind de la terti
specifice unei activitati cu specific de comert.
Etapele de aplicare sunt identice cu cele de la industrie.
Analiza CA
CA este cunoscuta in literatura de specialitate ca CA bruta sau neta si reflecta
ansamblul veniturilor din vanzarea unui agent economic.
CA este un flux financiar potential, adica posibil a fi incasat efectiv. Intrucat el se
inregistreaza in contabilitate in momentul facturarii marfii catre clienti si nu in
momentul incasarii efective a contravalorii facturii.
Pentru firmele cu activitate de productie, veniturile din vanzare se preiau din contul
701 si are denumirea specifica de Venituri din productia vanduta.
Pentru comercianti, veniturile din vanzarea marfurilor se preiau din contul 707.
Pentru servicii, veniturile din vanzari se preiau din contul 704 venituri din prestari
servicii.
Interprinderile cu activitate mixta, respectiv comert, productie, servicii vor avea in
evidentele contabile toate aceste 3 conturi, vor raporta toate cele 3 categorii de
venituri din vanzari.
In CPP structurat dupa natura activitati indentificam doar valoarea neta a CA care
cuprinde venitul din vanzare exclusiv reduceri comerciale (remize, rabat etc.). In CPP
dupa destinatii sau functii avem atat valoarea vanzarii brute cat si valoarea
vanzarilor nete.
In practica se folosesc 4 concepte:
CA totala (neta sau bruta)
CA medie (CA = CA/q)
CA marginala (CA = CA/q)
14

Venituri din vanzarea ultimei cantitati de produs

CA critica (prag de rentabilitate) acel venit din vanzari care acopera
cheltuieli si pentru care rezultatul este 0.
CAcr = CF / 1- Rev Unde CF sunt cheltueilile fixe si Rev este rata cheltuielilor
variabile
Rev = CA / CA
CA cr/prod = CF / p CV
CA se utilizeaza in aprecierea eficacitatii afacerii, respectiv in aprecierea pozitiei
concurentiale a unui agent economic.

Pentru cota de piata absoluta Cpa = CA intr / CA sector x 100

Cota de piata relativa Cpr = CA intr / CA liderului x 100

Pentru cota de piata absoluta, cu cat este mai mare cu atat pozitia firmei este mai
buna. Cpr reflecta raportul intre fortele de vanzare ale agentilor economici si fortele
de vanzare ale liderului. Atat CPa cat si Cpr depind de capacitatea intreprinderii de a
satisface clientela, capacitate masurata cu ajutorului a 2 coeficienti: coeficientul de
atractie a clientului, coeficientul de fidelizare al clientului.
1.
Coeficientul de atractie a clientului reprezinta capacitatea agentului
economic de a determina clientii care in exercitiul financiar anterior au cumparat
produsul specific firmei de al concurenti sa il cumpere in exercitiul financiar curent
de la firma in cauza.
2.
Coeficientul de fidelizare a clientului reprezinta capacitatea agentului
economic de a-si mentine clientii pe care i-a avut in exercitiul financiar anterior si
in exercitiul fiannciar curent.
In practica, CA este abordata dpdv al evolutiei in dinamica, ca structura si ca abateri
factoriale.
Analiza dinamicii CA - inseamna compararea veniturilor din vanzare obtinuta de-a
lungul unei perioade mai mari de timp. Intrucat CA este un flux financiar potential se
impune prelucrarea informatiilor din cost in vederea asigurarii comparabilitatii in
timp.
Comparatiile se pot realiza cu marimi absolute, relative, indici, ritmuri. Odata
efectuata comparatie se poate preciza in care din urmatoarele situatii se regaseste
agentul economic.
1
2
3
4
5

Indicatori
N-3
N-2
CA um
1650
1710
Ip %
113
115
CA comparabila
2191.61 1975.05
1650
1486.96
Indice (ritm) BF
14
Indice BL

N-1

1916.25
1442.69

2100
1581.03

3.
Inflatare
N-3: 1650 x 1.15 x 1.10 x 1.05 = 2191.61
N-2: 1710 x 1.1 x 1.05 = 1975.05
N-1: 1825 x 1.05 = 1916.25
15

Deflatarea
N-3: 2100/1.05 1825/1.10
N-2: 2100/1.10
N-1: 2.100 ??
4 N-3 Baza fixa
I N-2 = 1975.05/2191.61 = 90.11%
IN-1 = 1916.25/2191.61 = 87.44%
IN = 2100/2191.61 = 95.82%
4.
Baza in lant
IN/N-1 = 2100/1916.25 = 109.59%
IN-1/N-2 = 1916.25/1975.05 = 97.02%
IN-2/N-3 = 1975.05/2191.61 = 90.12%
Se poate ajunge la urmatoarele situatii:
Crestere puternica: salturi peste media pietei
Crestere lenta
Stagnare ( 1-2%)
Regresie accelerata
Regresie lenta
In ceea ce preiveste factorii care actioneaza asupra modificarii vanzarii unui agent
economic ii putem grupa in factori interni si externi.
In categoria factori interni: calificarea si experienta angajatilor, cointeresarea
materiala, potentialul financiar al intreprinderii, gradul de dotare tehnica, gradul de
uzura a utilajelor, gradul de modernizare a acestora, gradul de cunoastere a nevoilor,
efortul promotional, strategic pentru preturi si produse.
Factori externi: concurenta, evolutia nevoilor clientilor, legislatia economica etc.
Structura CA reprezinta proportia diferitelor activitati, produse, sectoare in totalul
vanzarilor. Analiza structurii CA permite aprecieri privind riscul activitatii, evolutia
rentabilitatii, puterea de negociere a agentului economic.
Pentru aceasta putere de neg exista matricea ABC
Coeficientul Gini Struck

Coeficientul Herfindhal

Pentru ambele coeficiente se identifica:

Catre 1 se identifica valoarea coeficientului in anul curent > valoarea
coeficientului din anul precedent.
Aceasta situatie se intalneste la intreprinderile la care vanzarile sunt concentrate pe
un element structural: produs, activitate sau client. In aceasta situatie exista un
produs, activitate sau client care concentreaza cam 50-60% din vanzarea firmei.
Intreprinderea cu o astfel de situatie a vanzarilor se confrunta cu riscuri mari
16

deoarece orice disfunctionalitate in activitatea clientului sau pe piata produsului

poate sa determine nerealizarea a mai mult de 50% din CA anuala ceea ce inseamna
risc de faliment.
In cazul relatiei cu clientii, atunci cand veniturile din vanzarile firmei depind
preponderent de un client, acesta determina scaderea puterii de negociere a firmei
in raport cu clientul respectiv ceea ce afecteaza rentabilitatea.
-

In conditiile in care atat G cat si H tind catre 00 sau 1/n in dinamica inseamna
ca valoarea coeficientului in anul curent este mai mica decat in anul precedent.
Dpdv al structurii, intreprinderea cu o astfel de situatie prezinta o structura
echilibrata pe produs, activitate sau client. Fiecare produs, activitate sau client are
pondere aproximativ egala in veniturile din vanzarile firmei analizate. Este situatia
ideala pentru un agent economic deoarece contribuie la diminuarea riscului de
faliment, se mentine puterea de negociere si un nivel mediu al rentabilitatii.
Analiza factoriala a CA
Permite identificarea contributiei unor factori componenti ai fenomenului la
modificarea vanzarilor si aceasta constituie o sursa importanta pentru deciziile
manageriale.
Pentru Ca ca pentru orice alt indicator se pot construi o multime de relatii
matematice de cuantificare. In teoria si practica economica, cele mai folosite modele
pentru CA sunt:
1.
2.
Wl
Unde F mijloace fixe totale
Fa mijloace fixe active
F / Ns = G = grad de inzestrare tehnica a muncii
FA/F = fa = ponderea mijoacelor fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe
Qf/ Fa = randamentul mijloacelor fixe direct productive
1.

CA = CA1 CA0
CA = qi x pi unde qi cantitativ si pi calitativ

Influenta lui qi
a.
qi =
Ip = q1 x p1 / q1 x p0
q1 x p0 = CA1/Ip
Iq = q1 x p0 / q0 x p0 CA recalculata
b.
p
p + q = CA
2.
a.
b.

CA = Ns x Wl x S
Ns
Wl

g =
fa =
randament =
17

g + fa + randament = Wl

c.
d.

S =
Ns + Wl + S = CA

Analiza CA
Desen

CA: dinamica, strucurala, factoriala.

Consecinte ale modificarii CA asupra principalelor performantele economicofinanciare.
Atunci cand CA isi modifica valoarea se modifica toti indicatorii de performanta ai
firmei incapand cu profit ca valoare absoluta si continand cu atele de rentabilitate si
cheltuieli.
Ca indicatori de eficienta globala, respectiv productivitatea, randamentul si viteza de
rotatie, ca indicatori de eficienta partiala. Intrucat intre CA si indicatori mentionati
anterior, Relatia este dp in sensul ca evolutia CA determina evolutia indicatorilor
mentionati anterior in acelasi sens, managementul urmareste cresterea vanzarilor de
la o perioada la alta.
Utilizand analiza factoriala, se poate cuantifica influenta modificarii vanzarilor asupra
fiecaruia dintre indicatorii mentionati anterior.
1.
Profit -> eficacitate
2.
Rate de rentabilitate eficienta globala
3.
Rate de cheltuieli eficienta globala
4.
Productivitate eficienta partiala
5.
Randamentul eficienta partiala
6.
Viteza de totatie eficienta partiala
1.
Pr = CA x Pr/CA x 100 unde Pr/CA este rata rentabilitatii

CA x r x 100 unde factorul cantitativ este CA si factorul calitativ este r

CA = CA1 x r0 x 100 CA0 x r0 x 100 = x um prodficarea profitului datorita
modificarii vanzarilor
2.
Rata rentabilitatii economice: Pr/AT x 100
Rec = CA x r / AT x 100 unde factorul cantitativ este At., factorul de strucura este CA
si factorul calitativ r
CA = CA1 x r0 / AT1 x 100 CA0 x r0/AT1
Rata rentabilitatii financiare = Pr / K propriu sau permanent x 100 = CA x r/k x 100
unde k este factorul cantitativ, CA este factorul de structura si r este factorul
calitativ.
CA = CA1 x ro/K x 100 CA0 x r0/k1 x 100
18

3.

Se modifica toate ratele de cheltueili care se calculeaza cu ajutorul unor sume

de cheltuieli ce au comportament fix: rate de cheltuieli fixe, rate de cheltuieli cu
amortizare, rate de cheltuieli bancare.
Rch = ch/v x 100/1000
Rch fixe = ch fixe/CA x 100/1000 unde factorul cantitativ este CA iar cel calitativ sunt
cheltuielile fixe
CA = ch fixe0 / CA1 x 100/1000 ch fixe 0/CA0 x 100/1000
R ch amortizare = Am/CA x 100/1000 unde CA este cel cantitativ iar Am este cea
calitativ
CA = A0/CA1 x 100/1000 A0/CA0 x 100/1000
R ch dob bancare = Dobanzi/CA x 100/1000
CA = Dob0/CA1 x 100/1000 Dob0/CA0 x 100/1000
4.

W = indic rez/ind potential uman = CA / T, Ns, Tz unde t. Ns este cantitativ si

Ca calitativ
CA = CA1/t1 Ns1 CA0/T1Ns1
W = Pr/TNs = CA x r /TNs unde t sau Ns este cantitativ, CA structura si r calitativ
CA = (CA1-Ca0) x r0 / t sau Ns 1
5.
Se calculeaza pentru active
= I rez / i pot mat = CA / imob corp
Pr / Ic (AJ, Mijloace fixe) = CA x r / IC (AJ, MF)
CA = CA1 / IC (AJ, MF)1 CA0/ IC (AJ, MF)1
6.

Numaruld e rotatii = I rez / I pot = CA / Sc(r,k)

Durata de rotatie = Ipot/ I rez = S(creante, K)/CA

CA = CA1 CA0/ S(r,K)1

CA = S(creante, K)1 /CA1 x t S(r, K)1/CA0 x T
Valoarea adaugata - este un indicator de eficacitate care permite evaluarea dpdv
cantitativ cu activitatea de producie si comercializare. Indicatorul se utilizeaza in
evaluarea oricarui tip de activitate.
Situatia fiannciara nu ofera informatii directe privind VA insa cuprinde elemente pe
baza carora se poate calcula indicatorul. Toate elemenetele necesare calcularii VA se
gasesc in CPP.
Pentru industrie: VA = Qex Cons terti
Qex = Qv +Qst +Qimob venituri din exploatare r2, 415, 6
Cheltuieli materiale (cheltuili exploatare gr 60, 61,62) care cuprind:
Cheltuieli materiale proprii 10
Cheltuieli materiale auxiliare 11
Combustibil, energie, apa 12
Lucrari, servicii facturate terti 24
19

Pentru comert: VA = CA M (11,12,12 + cheltuieli cu marfurile 607)

CA este definita ca bogatia creata de intreprindere pe parcursul unei perioade
limitate (de regula este exercitiul financiar).
Este un flux financiar, prin urmare ori de cate ori se face o analiza in dinamica
trebuie avuta in vedere asigurarea comparabilitatii informatiilor.
Este baza de calcul pentru TVA.
O alta modalitate de calcul a indicatorilor o reprezinta insumarea elementelor
considerate de natura elementelor adaugate care in economie sunt cunoscute sub
denumirea de factori de remunerare ai participantilor la desfasurarea activitatii
firmei.
Analiza structurala
Participare
la
activitatii firmei
Personal
Capital tehnic
Creditori
Stat
Actionari
Intreprindere

desfasurarea
Factorii de remunerare

Rate de remunerare (rate de

structura)
Cheltuieli de personal + R de remunerare a pers
Amortizare +
Rata de remuenrare a K tehnic
Dobanzi +
R de rem a creditelor
Impozite, taxe, varsaminte
R de rem a statului
asimilate +
Diividende +
R de rem a actionarilor
Profit ramas in intrepridnere
R de rem a intreprinderii
pt dezv

VA
Cheltuieli de natura VA
Profit ramas in intreprindere
Icheltuieli materiale CA < I profit ramas in intreprindere
I VA > I orice cheltuieli materiale VA ai Ch VA/VA sa scada in dinamica
I VA < I profit ramas rezulta ca Profit ramas / VA creste

Aceste rate se numesc rate de remunerare

Analiza factoriala
Pentru industrie un model des utilizat este:
Va = Q ex M = Qex (1 M/Qex cheltuieli materiale la 1 leu Qex sau VA la 1 leu Q
ex adica VA/Qex) = Qex x Ca/Qex (VA) = Qex x VA
Qex = Ns x Nz x Nh (adica Th) x Wh = Th x Wh
Vezi pagina 52-53
VA = gi x VAi / 100 unde gi este ponderea productiei in totalul productiei
Gi = Qex/ Qex
Etapele de aplicare a modelului de analiza factoriala:
1.
Se dezvolta factorial
2.
Se culeg informatii cifrice din situatii financiare
3.
Se calculeaza fiecare influenta.
4.
Se interpreteaza rezultatele.
20

VA = Qex x VA vezi pagina 53

Nr.CrtIndicatori
N-1 N
1
Qex
2
Ns
3
Nz
4
Nh
5
VA
6
th (Nz x Nh)
7
Th (Ns x th)
8
Wh (Qex/Th)
9
VA(VA/Qex) VA-> CPP si Qex M (cons de la
terti rd 10,11,12,24)
1-5 ctb intreprindere
6-9 se determina pe baza informatiilor culese
1.

CPP = rd 2 (Qv) Qst (rd 4 sd c si rd 5 sd d) + Qimob (rd 6)

VA = Th x Q / (Th/Ns/Tz adica W x CA/Q adica gradul de valorificare a Q x VA/CA

adica remuaerarea participarii la desfasurarea activitatii firmei => rata de integrare
pe vertica la a agentilor economici (50-60%) ri
CA/Q tinde spre 1 pozitie buna a intrepridnerii pe piata
In comert VA/CA max 20% dar cand intreprinderea are activitate mixta VA/CA in
raport de activitate cresc veniturile.
VA = T (Ns) x W x S x Ri vezi pagina 55
W = F/Ns (gradul de inzestrare tehnica) x FA/F (gradul de utilizare a capacitatii
tehnice) x Q/Fa (rezultatul exploatarii unui leu mijloace fixe active. Cu cat este mai
mare de 1 cu atat este mai bine)
Indicatori
1.
Ns
2.
Nz
3.
Nh
4.
Qex (CPP)
5.
Qv (CA industri sau CPP rd 2)
6.
VA (CPP)
7.
F (valoarea mijloacelor fixe) bilant imobilizari corporale rd masini si utilaje
sau din situatiile amortizarii (doar valoarea capitalului masini si utilaje)
8.
Fa din situatiile statistice ale interpridnerii de la dep de control al Q
VA = Qex M industrie
VA =CA M comert (rd 11 adica 60, 12 adica 61, 13 adica 62 si rd 24) => VA = CA x
VA
Dezvoltarea modelului se face asemanator cu cel de al industrie
CA = Ns (T) x W (CA/Ns sau T)
Consecintele modificarii VA asurpa principalelor performante ale interprinderii
21

Performante:
Eficacitatii => Pr => VA x Pr/VA (rata de remuaerare a intreprinderii)
Eficientei
Globale : r economica, r financiara
Partiale: randamentula ctivelor, randamentul mijlaocelor fixe, W
VA = (VA1 VA0) x ro
Rec = Pr/At x 100 unde At cantitativ Pr calitativ care contine VA cantitativ si r
calitativ
Va = (VA1 VA0) x ro / AT 1
R fin = Pr/K x 100 unde K este cantitativ si pr calitativ care contine VA cantitativ si r
calitativ
VA = (VA1 VA0) x ro / K1
= VA / Aex unde A ex este cantitativ si VA calitativ
VA = VA1 VA0 / Aex 1
= VA/F unde F este cantitativ si VA calitativ
VA = (VA1 VA0)/F1
W = Va / Ns unde Ns este cantitativ si VA calitativ
VA = (VA1 VA0) / Ns1
Analiza productiei
Productia este un sold intermediar de gestiune pentru activitati cu specific
industrial. Indicatorul permite dimensionarea activitatii agentilor economici care
transforma valoarea de intrebuintare a unei materii prime. In literatura de
specialitate intalnim mai multe concepte, mai multe tipuri de productie, fiecare
aratatnd o anumita dimensiune. Cele mai des utilizate sunt Qex, Qf, Q neterminata si
Q fizica. Pentru fiecare concept in parte se pot da dimensiuni la nivel de
interprindere pe categorii de produse din nomenclatorul firmei sau pe unitate de
produs cu exceptia Qfiz. Toti ceilalti indicatori pot fi luati in calcul ca exprimare
valorica sau ca unitate fizica.
Analiza productiei presupune abordarea urmatoarelor aspecte:
1.
Analiza gradului de indeplinire a planului de fabricatie
2.
Analiza dinamicii si structurii pe categorii de produse pentru orice tip de
productie
3.
Analiza calitatii productiei
4.
Influenta modificarii valorii fizice a pproductiei respectiv a structurii productiei
asupra principalelor performante ale intreprinderii.
5.
Analiza factoriala
1.

Analiza gradului de indeplinire a

intrepridnere industriala

planului

de fabricatie intr-o

22

Orice agent economic cu activitate industriala are un plan de fabricatie pe categorii

de sortimente sau de produse pe care le detine in portofoliu. Programul de fabricatie
tine cont pe de o parte de resursele interprinderii (umane, materiale si financiare),
pe de alta parte de raportul cerere-oferta pe piata pentru produsele specifice firmei,
raport care include ca variabila pozitia intrepridnerii in sector, respectiv intensitatea,
concurenta.
Pentru analiza gradului de indeplinire a programului de fabricatie in intreprinderea
industriala se folosesc urmatoarele instrumente:
1.
Indicii individuale de indeplinire a programului de fabricatie
2.
Coeficientul de nomenclator
3.
Ponderile
4.
Coeficientul mediu de sortiment
5.
Coeficient mediu de structura (asortiment)
Cel mai des utilizate sunt indicatorii individuali si ponderile.
In situatiile de lucru care prezinta sortimentele intrepridnerii sunt prezentate Q
planificata a se realiza si Q efectiv realizata
O astfel de situatie permite calcularea indicatorilor individuali. Vezi pagina 59
Indicatorii individuali ne ajuta sa vedem la care produse am realizat ceea ce am
planificat.
Coeficientul de nomenclator 1 n/N unde N este numarul total de produse al
itnreprinderii si n este numarul de produse la care nu s-a realizat planul de fabricatie.
Coeficientul de nomenclator arata ca si indicii individuali si ponderile gradului de
indeplinire a .....
Cu cat este mai mare cu atat situatia interpridnerii este mai buna si rezulta ca planul
de fabricatie a fost indeplinit la o parte mai mare din numarul produselor firmei.
Coeficientul mediu de sortiment arata graduld e indeplinire a planului la nivelul
itnreprinderii. Ks este pozitiv si intotdeauna <= 1.
Atunci cand Ks = 1 putem avea urmatoarea situatia in intreprindere:
a.
Programul neindeplinit ep totalul intrepridnerii si pe fiecare soortiment in
parte indiferent de proportia de nerealizare
b.
Programul idneplinit si chiar depasit la nivelul de itnrepridnere dar exista cel
putin un sortiment din numarul total la nivel de itnreprindere la care nu s-a
indeplinit planul.
Daca Ks < 1 avem:
a.
Planul s-a indeplinit 100% la toate sortimentele.
b.
Planul s-a indeplinit la nivel de intreprindere si chiar s-a depasit indiferent de
proportia de realizare.
Pentru acest indicator avem 3 relatii de calcul:
a.
Ks = q min P0 / q0p0
q0p0 valoarea programata a Q la nivelul intreprinderii
q min P0 q minima realizata in limita q programata
b.
Ks = 1 - |qp| / q0p0
|qp| - suma abaterilor negative pe sortimente de la q programata.
23

c.
Ks = gi0 x iqi / 100 + gi0 / 100
gi0 ponderile programate pentru produsela la care nu s-a realizat planul.
gi0 ponderile programate petnru sortimente la care s-a realizat planul.
iq indicele individuale de indeplinire a planului la soortimentele la care nu s-a
realizat planul..
Etape de lucru
1.
Se culeg informatii cifrice privind valoarea productiei pe categorii de produse
pe cel putin 2 ani consecutivi.
2.
Se determina coeficientul mediu de sortiment folosind una din cele 2
modalitati de calcul.
3.
Se interpreteaza rezultatul obtinut din calcul luand in considerare si evolutiile
cifrice ale productiei.
Aplicarea primei relatii de calcul: Ks = q min P0 / q0p0
Pentru determinarea valorilor indicatorilor prin aceasta relatie se compara productia
in N-1 cu cea din anul N si se ia in considerare valoarea minima. Ulterior se
insumeaza valoarea determianta petnru fiecare categorie de produs in parte si se
determina suma minima la nivel de intrepridnere.
Slide 11 suport curs completare coloana qminp0
Produse: A 360.000, B 196.800, C 246.000, D 300.000 in total 1.102.800
Ks = 1.102.800 / 1.200.000 = 0.919
Ks < 1 deci avem una din urmatoarele situatii:
Programul neindeplinit pe total intrepridnere
Program indeplinit chiar depasit la nivel de itnreprindere insa la structura pe
sortimente exista 2 produse in cazul nostru adica B si C la care nu s-a indeplinit
planul.
Aplicarea relatiei 2: Ks = 1 - |qp| / q0p0
|qp| - suma abaterilor negative de la programul de fabricatie.
Trebuie sa calculam |qp| - se face diferenta itnre valoarea realizata a productiei si
cea realizata si se iau in calcul doar abaterile in sens negativ. Acestea se insumeaza
la nivelul de itnreprinderii si se aplica in relatia de calcul.
A: abatere pozitiva 9.000
B: 196.800 = 240.000 = 43.200 o iau in considerare
C: 246.000 - 300.000 = -54.000
D: 418.200 300.000 = 118.000

43.200 + 54.000 = 97.200 iau in calcul

Ks = 1 97.200 / 1.200.000 = 0.919
Aplicarea relatiei 3: Ks = gi0 x iqi / 100 + gi0 / 100
gi0 ponderile programate ale productiei pentru produse de la care nu s-a indeplinit
planul
gi0 ponderile pentru produsele la care s-a indeplinit planul
iqi indice de volum la produsele la care nu s-a indeplinit planul.
24

Se calculeaza structura programata raportand productia obtinuta pe fiecare

categorie de produs pe total intreprindere.
A = 360.000/1.200.000 = 30%
B = 240.000 / 1.200.000 = 20%
C = 300.000 / 1.200.000 = 25%
D = 300.000 / 1.200.000 = 25%
Indicele de volum raportarea productiei realizate pe fiecare categorie de prod la
cea din anul anterior.
A = 369.000 / 360.000 x 100 = 102.5
B = 196.800/ 240.000 x 100 = 82%
C = 246.000 / 300.000 x 100 = 82
D = 418.200 / 300.000 x 100 = 139.4%
La nivel de intreprindere se raporteaza valorile cumulate: 1.280/1.200.000 = 102.5%
Ks = gi0 x iqi / 100 + gi0 / 100 = 20% x 0.82 + 25% x 0.82 + 30% x 25% / 100
= 0.919
Un alt coeficient folosit pentru analiza gradului de indeplinire a fabricatiei este
coeficientul de asortiment sau de structura. Acesta este intotdeauna pozitiv iar
valoarea maxima este 1.
Daca Ka < 1 inseamna ca programul pe sortimente din nomenclatorul de fabricatie
al itnreprinderii a fost realizat in proportii diferite
Daca La = 1 inseamna ca programul de fabricatie a fost indeplinit s-a indeplinit in
proportie de 100% respectiv neidneplinit sau depasit in aceeasi proportie in toate
sortimentele din nomenclatorul de fabricatie al intreprinderii.
Relatia de calcul: Ka = 1 - |g|
|g| - suma abaterilor negative de la structura programata a productiei
Pentru determinarea acestui indicator se calculeaza structura productiei in cele 2
perioade consecutive apoi se face diferenta intre structura efectiva si cea
programata
g = gi1 gi0
Acolo unde sunt abateri negative, acestea se cumuleaza la nivel de itrtepridnere
apoi se aplica in relatia de calcul slide 22 suport curs.
Vezi pagina 65
Ka = 1 - |g| = 1 0.09 0.91
Ka < 1 deci proramul pe sortimente a fost realizat in proportii diferite
2.

Ka =

rec

q min x p0 /

rec

q1 p0

rec

q min x p0 valaorea minima a productiei dintre valoarea efectiva a productiei si

valoarea productiei recalculate in limita structurii programate.
rec

q1 p0 productia efectiva recalculata in functie de structura programata a

productiei slide 24
rec
rec
gi0

q1 p0
q min x p0
25

A
B
C
D

360.000/1.200.000 1230000
=
30%
369.000
20%
1230000
246.000
25%
1230000
307.500
25%
1230000
307.500

30%Min=
(369.000;369.000) = 369.000

x
x

20%Min= (196.800
realizat;
246.000
planificat) = 196.800
25%Min=
(246.000; 307500) = 246.000

25%Min=
(418.200; 307.00)= 307.500

Ka = 1.119.300 / 1.230.000 = 0.91

In aplicatii se cere calculul Ks, Ka si indicele de valoarea la nivelul itnreprinderii.
Iq = q1p1 / q0p0 = 1.230.000 / 1.200.000 = 102.5%
Avem situatia: Ks < 1 , Ka < 1 Iq > 100 (in suportul de curs sunt toate combiantiile
posibile)
Situatia de mai sus arata ca la nivelul itnreprinderii Q a fost indeplinita sau chiar
depasita insa depasirea este efectul compensarii nerealizarilor inregistrate la
sortimentele B si C cu depasirile inregistrate la sortimentele A si D.
Interpretare: o astfel de situatie poate fi in detrimentul afacerii daca este rezultatul
unor perturbari in procesul de aprovizionare cu materie prima, materiale sau
perturbari in procesul productiv pe seama inexistentei unor proceduri de lucru sau
pe seama existentei acestor proceduri, dar nerespectarii lor fie datorita neprelucrarii
corespunzatoare catre angajati fie datorita lipsei de receptivitate a angajatilor la
aceste proceduri.
O alta explicatie pentru situatia in care se regaseste intrepridnerea este
programarea valorii si structurii productiei pe categorii de produse din nomenclatorul
intreprinderii, fara un studiu de piata efectuat anterior.
Masuri pentru perioada urmatoare:
Daca este perturbare in perioada de aprovizionare: Analiza relatiei cu furnizorii si
instituirea unor proceduri de relatie a furnizorilor si de gestiune corecta a relatiei cu
ei
Perturbari ale procesului de productie epntru ca nu exista proceduri de lucru
masura elaborarea acestor proceduri, rpelucrarea catre angajati si isntituirea unui
cotnrol privind utilizarea lor.
Se efectueaza studiu de piata inainte de fiecare planificare a productiei pentru
exercitiile financiare urmatoare.
Modificarea volumului productiei si modificarea structurii productiei de impact asupra
performantelor itnrepridnerii.
Modificarea valorii Q are impact asupra :

Eficacitatii indentificata prin: Q, Qv (CA), Pr

Eficientei globale: rate de cheltuieli sid e rentabilitate

Eficientei partiale: randament si productivitatea muncii

Q = q x p unde q cantitativ si pret calitativ
q - q1 p0 - q0 x p0
Pr = venit (CA) cost aferent = q x p - q x c => q = Pr0 x Iq 1
Pr0 profitul din perioada anterioara
26

Iq (indicele de volum) = q1p0 / q0p0

R chelt = cheltuieli fize / V (venit exploatare, CA, Q)
R chelt = Ch fixe / q x p x 100 unde q este cantitativ p structura ch fixe calitativ
q = ch fixe / q1p0 x 100 ch fixe / q0p0 x 100
R ch cu amortizare = A / (q x p) x 100 unde q cantitativ, p structura, A calitativ
q = A0 / q1p0 x 100 A0 / q0p0 x 100
Ch dob = Dob/Venit x 100 unde q cantitativ, p structura, dob calitativ
q = dob0 / q1p0 x 100 dob0 / q0p0 x 100
Rentabilitate economica
Rec = P1 / AT x 100 unde At cantitativ si Pr calitativ vezi pagina 69
Rfin = PR / Capital x 100
q = Pr0 x Iq 1 / K1 x 100
= Pr / Mf cantitativ este F si calitativ este Pr (q. g, c p)
q = Pr0 x Iq 1 /F1 x 100
= CA (Q) / F(FA sau Ae)
q = q1p0 / F (Fa sau Ae) 1 q0p0 / F(Fa sau Ae)1
Analiza marjei comerciale
Marja comerciala indicator care permite aprecierea dimensiunii activittatii unei
entitati care functioneaza in sectorul comert.
MC = Venituri vanzari clasa 707 CA CCp clasa 607 cost de cumparare al marfurilor
Costul de cumparare al marfurilor include pret de facturare de al furnizor, cheltuieli
de achizitie, variatia stocurilor de marfuri.
Atunci cand Sf al stocurilor de marfuri > Si rezulta ca intreprinderea s-a aprovizionat
cu marfuri greu vandabile care vor grena marja comerciala sau vor determina
reducerea de lichiditati pentru exercitiul financiar urmator.
In situatia Si > Sf, marfurile sunt vandabile si acestea determina o crestere a
lichiditatilor pentru acoperirea altor tipuri de cheltuieli.
Marja comerciala permite agentilor economici din comert sa-si acopere orice alte
cheltuieli materiale, de persona, impozite platite statului, amortizare capital tehnic si
sa obtina si un profit -> pentru comert este indicatorul cel mai relevant.
Multe din analize nu abordeaza MC ca suma absoluta ci ca valoare relativa.
La nivel de produs, rata MC este raportul intre MC pe produs si CA sau venitul din
vanzarea marfii respective.
Rmci = MCi / CAi x 100
27

Pentru ca intreprinderea comerciale are in nomenclator un numar mare de produse

destinate vanzarii care se diferentiaza dpdv al Q vandute si al marjei pe unitate de
produs....
La nivelul de intreprindere, Rmci se calculeaza ca medie artimetica ponderata a ratei
marjei pe produs cu structura vanzarilor.
Rmc = gi x Rmci / 100
gi ponderea vanzarilor din produsul i in total vanzari CAi / CAi x 100
Identificarea elementelor specifice MC permite managementului sa ia decizii privind
preturile de vanzare in perioada imediat urmatoare, respectiv privind alegerea
furnizarea pentru principalele categorii de produse.
In general, comerciantii de produse de lux practica MC pe produs mari intrucat
volumul de vanzari este relativ scazut. Prin urmare, costurile sunr acoperite in
functie de dimensionarea MC. Comerciantii de produse obisnuite practica marje
comerciale relativ scazute, castigul comerciantului fiind generat de volumul de
vanzari respectiv ritmitacitatea vanzarilor si nu de nivelul MC.
Pentru analiza acestui indicator se urmareasc 2 aspecte:
Dinamica
Factorii care contribuie la modificarea volumului MC.
In ceea ce priveste dinamica marjei comerciale, modalitatea de analiza este identica
cu cea prezentata la CA in sensul ca se culeg informatii privind MC pe o perioada de
cel putin 3 ani consecutivi. Se asigura comparabiltiatea informatiilor financiare. Se
calculeaza indicii sau ritmurile specifice si se stabileste situatia intreprinderii.
Cresterea in dinamica a MC arata pe de o parte capacitatea comerciantului de a
atrage clientii, pe de alta parte capacitatea comerciantului de a-si acoperi costurile
specifice si a obtine profit. In functie de modificarea in dinamica a acestui indicator
pe total si pe grupe de produse, managementul hotaraste daca extinde sau
restrange reteaua comerciala, respectiv daca modifica sau nu structura portofoliului
de marfuri. Pentru identificarea factorilor care contribuie la modificare MC se
procedeaza la analiza factoriala.
Analiza factoriala se realizeaza pe baza unui model obtinut prin prelucrarea relatiei
de calcul normala a MC.
MC = CA ccp = CA (1 Ccp / CA) in care (1 Ccp / CA) este MC unitara sau MC
la un leu CA sau Rmc
MC = CA x Rmc x 1 / 100
Rmc = gi x Rmci / 100 unde gi este structura vanzarilor
MC = CA x Rmc x 1/100 unde CA este cantitativ si Rmc este calitativ si are gi
cantitativ Rmci calitativ
MC = MC1 MC0
1.
CA = CA1 x Rmc0 ( MC recalculata) x 1/100 CA0 Rmc0 x 1/100
2.
Rmc = CA1 x Rmc1 x 1/100 CA1 x Rmc0 x 1/100
2.1
gi = CA1 x gi1 x Rmci0 / 100 x 1/100 CA1 x gi0 x Rmci0 / 100 x 1/100
2.2
Rmci = CA1 x gi1 x Rmci1 / 100 x 1/100 CA1 x gi1 x Rmci0 / 100 x 1/100
Etapele de aplicare a acestui model:
28

1.

Se culeg informatii din contabilitatea intreprinderii privind indicatorii care apar

in modelul de dezvoltare factorial pe o perioada de 2 ani consecutivi sau pentrua
ceeasi perioada planificat realizat
2.
Informatiile se culeg folosind ca instrument tabelul cu structura
Nr Indicatori
N-1
N
1
CA venituri vanzari
marfuri
2
Ccp
Elementele care se culeg sunt CA care se ia din CPP rand 3 sau rulaj creditor 707
cost cumparare marfuri din CPP rand 13, rulaj debitor 607. Ceilalti indicatori,
respectiv MC si rata MC se calculeaza in functie de informatiile primare.
3.
4.

Se dezvolta factorial modelul si se calculeaza influenta factirilor

Se interpreteaza rezultatele urmarind cele 3 etape: concluzii generale, factori
(cauze) ale modificarii elementelor de influenta asupra MC si masuri pe perioada
urmatoare.

In cazul concluziilor generale se precizeaza evolutiei marjei si contributia fiecarui

factor la modificarea acesteia.
Partea a2a se precizeaza ce anume determina modificarea CA si implicit a MC.
Modificarea structurii vanzarilor si implicit a MC.
Modificarea ratei marjei comerciale pe produs si a MC
Masurile de perspectiva se stabiles in functie de afirmatiile de la partea a2a a
comentariului.
Analiza rentabilitatii
Conform tabloului soldurilor interne de gestiune, incepand cu rezultatul brut din
exploatare soldurile arata rentabilitatea absoluta a afacerii.
Rentabiltiatea capacitatea unei entitati de a degaja un rezultat. Ea poate fi privita
ca partea de eficacitate din sistemul de performante. Teoria economica a dezvoltat
conceptual de rentabilitate luand in considerare si ca marime relativa sistemul de
rate dezvoltat facand parte din indicatorii care arata eficienta globala a unei
activitati.
Prima parte a capitolului abordeaza analiza indicatorilor de rentabilitate absoluta.
Privind acesti indicatori se urmaresc aspecte precum: dinamica, structura si
contributia fenomenelor diverse din intreprindere la obtinerea rentabilitatii absolute.
Cei mai utilizati indicatori de rentabilitate se regasesc in CPP si sunt rezultatul
exploatarii, rezultatul curent al exercitiului, rezultatul exercitiului privit sub forma
bruta sau neta.
Pentru ca CA reprezinta cea mai importanta parte a venitului unei entitat, in teoria
economica s-au dezvoltat elemente legate de rezultatul afferent vanzarilor
considerat parte principal a rezultatului exploatarii inclusive a rezultatului
exercitiului.
Specialistii au stabilit ca toti indicatorii din CPP apar sub incidenta contabilitatii de
angajamente si nu reflecta lichiditatea rezultatului. Prin urmare s-a procedat la
29

abordarea elementelor din CPP ca solduri intermediare de gestiune astfel ca s-a

putut pune in evidenta partea lichida din rezultatul exploatarii ca fiind rezultatul brut
din exploatare.
Rezultatul brut din exploatare este cash flowul din exploatare cu alte elemente ? ex
lichiditatea pe care se bazeaza managementul in reluarea activitatii principale.
Cand rezultatul brut din exploatare > 0 excedent brut din exploatare EBE
Cand rezultatul brut din exploatare < 0 insuficienta bruta din exploatare IBE
El mai apare in literature de specialitate cu prescurtarea EBITDA excedent brut
inainte de impozitare, taxe si dobanzi, amortizare.
Rezultatul brut din exploatare = venituri monetare din exploatare cheltuieli monetare din exploatare
Venituri monetare: CA, Qstocata, Qimobilizata, subventii pentru exploatare energie ,
cheltuieli de personal, impozite, taxe, varsaminte asimilate
Aceasta modalitate de calcul este deductiva. Se poate determina insa acest rezultat
si pornind de la rezultatul exploatarii
Rezultatul exploatarii + Amortizari, Provizioane + Alte cheltuieli din
exploatare Venituri din privizioane de exploatare Alte venituri din
exploatare.
Rezultatul brut din exploatare este cel care trebuie sa permita remunerarea
echipamentului ethnic, remunerarea creditorilor si remunerarea statului. De
asemenea, rezultatul brut din exploatare trebuie sa permita obtinerea unui profit din
activitate sufficient de mare pentru a remunera actionarii si a permite retinerea unei
parti pentru dezvoltare. Specialistii au perfectionat ratele de remunerare ale
rezultatului brut din exploatare care arata distributia acestui rezultat. Mecanismul
este asemanator cu cel d la analiza structurii VA.
Personalul se remunereaza din VA. Capitalul ethnic, creditorii se remunereaza din ce
ramane dup ace se scade remunerarea personalului.
RBE rata de remunerare a capitalului ethnic % din excedentul brut se foloseste
pentru inlocurea mijloacelor fixe
Dobanzi / RBE remunerarea creditorilor
Impozite / RBE remunerarea statului
Dividende / RBE remunerarea actionarilor
Profit pentru dezvoltare / RBE remunerarea intreprinderii
Cu cat acese rate au valoare mai mari in dinamica cu atat este mai bine pentru
intreprindere. In practica, cu ajutorul acestor indicatori se calculeaza rate de
rentabiltiate.
Profit / V (Ch, Activ, K) profitul de la numerator poate fi: rezultatul exploatarii,
profitul exploatarii, profitul afferent CA, profit brut din exploatare
Profit brut < Profit exploatare < Profit brut exploatare
R com = Rez brut din exploatare (EBE) / CA x 100 - Rata de rentabiltiate a
veniturilor (comerciala) arata capacitatea de a face comert.
Rec = EBE / capital investit x 100
K investit = Activ total (Activ circulant + Activ fix)
30

K investit = Imobilizari corporale + Imobilizari financiare + NFR

Analiza factoriala a rezultatului brut din exploatare
Modelele de analiza factoriala permit indentificarea contributiei elementelor
component ale fenomenelor economice la modificarea acestuia. Pentru indicatorii de
rentabilitate absoluta, modelele sunt asemanatoare, difera insa categoria de venit si
cheltuiali care se iau in calcul. In cazul RBE se iau in calcul venituri monetare si
cheltuieli monetare.
Orice venit si orice cheltuiala se paote calcula q x p / q x c
RBE = q x p - q x c aceasta relatie eprmite 2 tipuri de dezvoltare factoriala
A.
1.
2.
3.
4.
B.

Primul tip
q (volumul vanbzarilor)
g (structura q/q)
c cost unitar de productie
p

Al doilea tip
1.
Venit (q x p) 1.1 q si 1.2 p
2.
Rentabilitatea venitului 2.1 g (q/q), 2.2 c si 2.3 p
Indiferent care este modelul de dezvoltare factoriala, concluziile sunt asemanatoare
In cazul modelului: vezi pagina81 - 82
Etapele de aplicare a acestei dezvoltari factoriale
1.
Se culeg informatii privind veniturile si cheltuielile care stau la baza
determinarii rezultatelor cu o valoare in 2 perioade distinct intr-un table:
Nr.Crt.
Indicatori
N-1
N
1
V monetare din
q0 x p0
q1 x p1
exploatare
2
Ch monetare din q0 x c0
q1 x c1
exploatare
3
Ip
X%
4
Ic
X%
In cazul RBE veniturile care se iau in caulcul sunt venituri monetare.
2.
3.

Cheltuieli monetare.
Se ia indicele de prt sau de inflatie declara de Banca Nationala pentru
perioada analizata.
4.
Indicele de cost declarat de ? modificarea preturilor la materia prima de vaza
in industries au in comert modificarea salariilor medii pe ecpnpmie pentru ca
reprezinta elemental de cheltuiala principal.
I p = q1 x p1 / q1 x p0 deci q1 x p0 = q1 x p1 / Ip
Ic = q1 x c1 / q1 x c0 deci q1 x c0 (valoarea recalculata a cheltuielilor) = q1 x
c1 / Ic

31

2. Se determina veniturile recalculate respectiv cheltuiala recalcualta utilizand

informatiile anterioare
3. Se dezvolta factorial modelul de analiza al profitului si se calculeaza influenta.
4. Se interpreteaza rezultatul.
RBE = q x p - q x c
Unde q x p sunt veniturile monetare din exploatare si q x c sunt cheltuieli
monetare din exploatare (cheltuieli cu materii prime, materiale, materiale
consumabile, cheltuieli cu marfuri si cheltuieli cu energie si apa)
1.
qv
2.
g
3.
c
4.
p vezi pagina 84
RBE = q x p (venituri din exploatare 0) - q x c (cheltuieli monetare din exploatare
cheltuieli cu materiile rpime, cu materiale, materiiale consumabile, cheltuieli cu
marfurile, cu energia si apa)
Daca RBE > 0 atunci EBE
Daca RBE < 0 atunci IBE
RBE = q x p - q x c
1.
q x p cu 1.1 q si 1.2p
2.
RBE cu 2.1 q (q/q), 2.2 c si 2.3 p
Model II
RBE = q x p - q x c = q x p (1 - q x c / q x p)
unde q x c / q x p cheltuiala la un leu venit
1 - q x c / q x p 0 profit la 1 leu venit (RBE) sau rata retnabilitatii veniturilor
RBE
1.
2.

q x p
RBE pagina 85-86-87

Aceste modele de dezvoltare factoriala se aplica la toti indicatorii de rentabilitate

absoluta respectiv rezultatul brut din exploatare, rezulyatul aferent CA, rezultatul
exploatarii, rezultatul exercitiului brut sau net. Ceea ce difera este suma de venituri,
respectiv de cheltuieli care se ia in calcul.
In literatura de specialitate, pentru rata de rentabilitate a veniturilor in aceste
modele se folosesc frecvent notaria de Pr care vine de la profit untiar sau profit la
leu venituri. Si valoarea acestui indicator difera de la un model la altul, in functie de
veniturile si cheltuielile luate in calcul. Ex rezutlatul aferent CA , Pr - profit aferent
CA la un leu CA
Pentru dezvoltarea factoriala a mdoelului respectiv calculul influentelor, pasii de
lucru sunt:
a. Se identifica valaorea veniturilor si cheltuielilor specifice. Aceste valori se trec in
situatia tabelara clasica cu structura:
Nr.Crt. Indicatori
N-1
N
1
V monetare din exploatare (CA + Qstq0
+ Qx p0 q1 x p1
imob) q x p
32

2
3

Ch monetare din exploatare

Indicele de pret sau ifnlatie

q0 x c0
-

q1 x c1
X

1. Pentru rezutlatul explaotarii venituri din exploatare

Pentru rezutlatul brut venituri totale
Pentru CA - CA
Valoarea se identifica din CPP: CA rand 1, Q stocata rand 4,5 Q imob rand 6
2. CA cheltuieli aferente CA
Pentru rezultatul exploatarii Cheltuieli din exploatare
Cheltuieli monetare = suma rulajelor debitoare a conturilor din grupa 60,61,62 din
CPP rand 10,11,12,13,24
3. Se ia din raportarile statistice BNR
Ip = q1 x p1 x / q1 x p0 => q1 x p0 (venit recalcualt) = q1 x p1 / Ip
4. Indicele de cost se obtine tot din raportari statistice ale Ministerului de Resort sau
Institutul National de Statistica. Pentru activitatea industriala, IC reprezinta indicele
de pret la materia prima de baza . ex. In industria chimica se va lua Ip pentru petrol
care reprezinta materia prima de baza. In industria painii se va lua Ip la tona de
cereale. In comert se va lua indicele salariului mediu pe economie. La fel si in servicii
pentru ca in aceste activitati, cheltuielile predominante sunt cele cu manopera.
Ic = q1 x c1 / q0 x c0 => q1 x c0 (cheltuieli recalcualte) = q1 x c1 / Ic
b.
c.
-

Se calculeaza influenta factorilor componenti ai fenomenului.

Se interpreteaza rezultatul respectand cele 3 elemente componente:
Concluzii generale
Explicarea modificarii valorii factoriale compoenente
Masuri pentru eprioada urmatoare

Iq = q1 x p0 / q0 x p0
Ip = q1 x p1 / q1 x p0
Ic = q1 x c1 / q1 x c0
In orice model, pentru pret si cost influentele se determina ulterior volumului.
Pr - inseamna si rata rentabiltiatii veniturilor
Pr = (1 - q x c / q x p) q ste cantitativ, c este de structura si p este calitativ
Alt model pentru analiza factoriala a indicatorului rezultatul brut din exploatare
Vezi pagina 90
1. Se identifica valaorea elementelor componente ale modelului in structura tabelara
Nr.Crt
Indicatori
|N-1
N
Ca si indicatori se iau in calcul:
Factorul timp care poate fi Ns, Nz si Nh
Indicatori de venit Qf, Qex sau V
Rezultatul in functie de ce iau in calcul
Valoarea mijloacelor fixe F masini si utilaje
Valoarea mijloacelor fixe active F din statisticile intreprinderii
33

Ns, Nz,Nh se iau de la departamentul de personal.

Indicatorii de venit se iau din CPP sau se calculeaza Qex = Qv + Qst + Qimob
Rezultatul din CPP sau din tabelul soldurilor
2. Se calculeaza indicatori specifici modelului respectiv W, grad de uzura tehnica,
compozitia tehnologica si randamentul utilizand informatii primare.
3. Se dezvolta factorial modelul si se calculeaza influenta
4. Se interpreteaza rezultatul respectand cele 3 etape: concluzii generale, cauza ale
modificarii factoriale, amsuri.
O componenta importanta a rezultatului brut din exploatare este rezultatul aferent
CA, Acesta conditioneaza evolutiile tuturor indicatorilor de rentabiltiate asa cum CA
conditioneaza evolutia tuturor indicatorilor de venit.
Pentru analiza rezultatului aferent CA exista aceleasi abordari ca si cele prezentate la
RBE respectiv ca dinamica si ca analiza factoriala menita sa puna in evidenta
contributia principalilor factori specifici activitatii intreprinderii la formarea acestui
rezultat.
Pentru analiza dinamica si factoriala a rezultatului aferent cam etapele de lucru sunt
identice cu cele prezentate la indicatorul anterior, diferenta constand in faptul ca la
partea de venit se va lua in considerare CA (q x p -> venit din vanzari -> rand 1 din
CPP) iar la partea de cheltuieli se vor lua cheltuieli aferente CA (q x c)
Rezultatul aferent CA: RCA = CA Cheltuieli aferente
Cheltuieli aferente CA si rezultatul aferent acesteia nu se regasesc nici in CPP nici in
soldurile interne de gestiune de aceea ele trebuiesc calculate.
Pasii de lucru sunt:
1. Se determina marimea cheltuielilor aferente CA prin unul din urmatoarele modele
de calcul.
a. Venituri din exploatare = Qex indicator neomogen adica include CA (Qv) + Qst +
Qimob
Cheltuieli aferente CA: Cheltuieli din exploatare Qstocata Qimobilizata
ChCA (ChQv) = Ch exploatare Qsticata Q imobilizata
b. Cand Vexploatare > Qexploatare adica include si alte venituri din exploatare
(subventii, venituri din chirii etc.)
Se procedeaza astfel:
Se determina ponderea CA in venitul din exploatare: CA / Venitul din exploatare
Si cu aceasta pondere se indexeaza suma cheltuielilor din exploatare: ChCA = (CA /
Venitul din exploatare) x Ch exploatare
2. Se calculeaza rezultatul aferent CA scazand din CA cheltuiala determinata la pasul
1.
3. Se trece la analiza factoariala.
Analiza rezultatului exploatarii
Ca si analiza rezultatului exercitiului brut sau net se face dupa modalitati identice cu
cele prezentate la rezultatul brut din exploatare cu mentionarea faptului ca se
34

modifica elemente de venit respectiv cele de cheltuiala luate in calcul. La rezultatul

din venitul din exploatare (q x p) se scad cheltuielile de exploatare (q x c).
La rezultatul brut al exercitiului = Venituri totale Cheltuieli totale exclus impozitul
La rezultatul net al exercitiului = Venituri totale (Cheltuieli totale + Impozit) profit
sau venit
In ceea ce priveste rezultatul brut al exercitiului, spre deosebire de ceilalti indicatori,
el poate fi analizat din punct de vedere structural. Aceasta inseamna sa se
determine cat la suta din rezultatul brut al exercitiului este rezultatul exploatarii, cat
la suta este rezultatul financiar si cat la suta este rezultatul extraordinar.
O entitate economica functioneaza eficient economic atunci cand cea mai mare
parte a rezultatului exploatarii se obtine din exploatare adica din activitatea de baza,
repetitiva. Aceasta asigura continuitatea activitatii si determina cresterea
probabilitatii de obtinere in anul imediat urmator a unui rezultat cel putin egal cu cel
din anul curent.

Analiza calitatii productiei

Calitatea este factorul care conditioneaza pozitia intreprinderii in sector, respectiv
imaginea in randul consumatorilor. Modificarea pr. produselor intreprinderii trebuie
sa se faca pe seama calitatii pentru ca acesta este un factor cu actiune permanenta
si care contribuie la formarea atitudinii sau manifestarea clientului intr-un mediu
concurential. Managetii trebuie sa vizeze atat imbunatatirea calitatii fiecarui produs
cat si imbunatatirea calitatii ca medie la nivelul intreprinderii.
Pentru urmarirea calitatii la nivel de productie se folosesc urmatorii indicatori:
1.
Coeficientul mediu de calitate pe produs
2.
Pretul mediu de vanzare
1.
Coeficientul mediu de calitate pe produs
K se determina fie prin coeficientul clasei de calitate, fie prin coeficientul de
echivalenta
Coeficientul clasei de calitate Ki = gi Ki / 100
Ki produse calitatea 1 1
Produse calitatea 2 2
Produse calitatea 3 3
2.

Coeficientul de echivalenta
35

K = gi x Kei / 100
Kec = P1 / P2, P3, P4
Se urmareste in ambele cazuri scaderea in dinamica a K.
3.
Pret mediu de vanzare
p = qipi / 100
Se urmareste cresterea in dianmica a pretului. La niveld e itnrepridnere se foloseste
coeficientul mediu generalizat al calitatii.
KG = giki / 100 unde gi cantitativ si ki calitativ
Gi = gi / qi
ki coeficientul mediu de calitate la nivel de produs
KG = KG1 KG0
1.
gi = gi1 x ki0 / 100 (KG rec) - gi0 x ki0 / 100 (KG0)
2.
ki
Dezvoltarea factoriala a acestui indicator permite identificarea cotnributiei
modificarii structurii Q la modificarea coeficientului de calitate ep intrepridnere,
respectiv cotnributia deciziilor manageriale privind nivelul calitatii ep produs asupra
nivelului mediu de calitate pe intrepridnere cu impact direct asupra pretului mediud
e vanzare si impact indirect prin pret asupra cotei de poiata a itnrepridnerii,
respectiv asupra pozitiei concurentiale.
Pentru aplicarea modelului apsii de lucru sunt:
1.
Se culeg informatii din intreprindere privind sortimentele aflate in
nomenclatorul de productie, respectiv volumul productiei pe fiecare sortiment si
coeficientul mediu de calitate pe sortiment. Informatiile se culeg pe 2 ani
consecutivi si se trec itnr-un tabel.
Sortiment
Volumul productiei
Coeficient de calitate
N-1
N
N-1
N
A
B
c
2.
3.

Se calculeaza structura productiei se adauga o coloana cu g (N-1/N)

Se determina coeficientul mediu generalizat al calitatii pentru fiecare
perioada in parte inmultind structura cu coeficientul de calitate pe produs.
4.
Se inlocuiesc valorile obtinute in dezvoltarea factoriala a modelului si in
functie de rezultate se stabileste situatia intreprinderii.
In dinamica a coeficientului generalizat inseamna un punct forte pentru intreprindere
cea mai mare parte a productiei obtinute este din clase de calitate superioare ceea
ce va reprezenta justificarea manageriala pentru cresterea preturilor. Clientela nu
poate sanctiona cresterea pretului pe seama calitatii, dimpotriva aceasta va
reprezenta un motiv de a achizitiona in continuare produsele firmei, ceea ce are
efect direct asupra CA a intreprinderii, asupra pozitiei concurentiale si asupra tuturor
performantelor in perspectiva afacerii.
Concluzia: factorul care reflecta nivelul de calitate al produsului este pretul. Prin
urmare, putem spune ca incidenta modificarii calitatii produselor asupra
performantei firmei se poate determina utilizand ca instrument pretul rpodusului.
Modificarea profitului in cons, calitatii are incidenta asupra profitului firmei.
1.
Pr - p =q1p1 - q1p0
36

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Rch - p = q1c0/q1p1 x 100 - q1c0/q1R0 x 100\

Asupra rvenit - p = (1 - q1c0/q1p1) x 100 (1 - q1c0/q1p0) x 100
Asupra rcost - p = (q1p1/q1c1 - 1) x 100 (q1p0/q1c1 - 1) x 100
Asupra rec (pr/AT) - p = (q1p1 - q1p0 / AT1) x 100
Asupra rfin - p = q1p1 - q1p0 / K1 x 100
Asupra utilaje - p = q1p1 - q1p0 / F1
Asupra W - p = q1p1 - q1p0 / Ns1

37