laurence delaby

{amanii tungu}i
Caietul 7
studii mongole... }i siberiene

1. Aceste caiete periodice sunt elaborate de c@tre Centrul de Studii

Mongole, Laboratorul de etnologie }i sociologie comparativ@, Uni
versitatea Paris X, 92001 Nanterre, cu concursul Universit@]ii Paris X.
2. Comitetul de redac]ie este compus din F. Acebin, conduc@tor }
tiin]ific la Centul na]ional de cercetare }tiin]ific@, N. Bassanof, cercet@
tor ata}at la Centul na]ional de cercetare }tiin]ific@, M.L. Beffa, asist
ent@ la Universitatea din Paris VIII, R. Mamayon, director de studii
la {coala Practic@ de %nalte Studii.
3. Acest caiet poate fi ob]inut contra sumei de 40 F., depu}i la
adresa urm@toare:
Service de publication
Laboratoire dethnologie et de sociologie comparative
Universit de Paris X
200 av. de la Rpublique
92001 Nanterre
Compt chque postal: Paris 18.161.43 (Laboratoire dethnologie,
Service de publication, Universit de Paris X, 92001 Nanterre)
4. Coperta a fost realizat@ de JeanMarc Chavy dup@ un desen
de Georgi Berschreibung aller Nationen des russischen Reiches (St.
Petersburg, 1776).
Responsabilitatea tehnic@ a acestor caiete revine Catherinei Viollet
}i Elianei Dupuy.
Aceast@ lucrare a fost publicat@ cu concursul Centrului Na]ional
de Cercetare {tiin]ific@ }i al Universit@]ii din Paris X

Cuprins
Prefa]@.............................................................................................7
Prima parte...................................................................................13
{amanismul tungus.......................................................................13
Capitolul I
Prezentarea }amanului..................................................................13
Portrete contradictorii.............................................................13
Capitolul II
Alegere }i ini]iere...........................................................................26
Candidatul.............................................................................26
Alegerea.................................................................................29
Ini]ierea ^n lumea spiritelor.....................................................33
Consacrarea ^n prezen]a clanului............................................ 38
Capitolul III
Func]ii........................................................................................45
Capitolul IV
Situa]ia economic@.....................................................................63
Capitolul V
Spiritele auxiliare........................................................................69
Capitolul VI

Costumul....................................................................................78

Prefa]@

Capitolul VII
Tungu}ii, ^n 1926, reprezentau 6% din popula]ia non slav@ din
Siberia, constituit@, ^n rest, din tuci (58%), mongoli (27%), finoungrici
(5,7%), paleosiberieni (3%) }i de c$teva grupuri izolate de eschimo}
i, aleu]i }i ke]i (0,3%), ^n total 1703 de tungu}i pentru 9 milioane de
slavi ce tr@iau la data respectiv@ ^n Siberia.
Tungu}ii, denumi]i astfel dup@ un termen foarte vechi din Asia cen
tral@, tongus sau tungus, semnific$nd, probabil, porc sau mistre], sunt
cunoscu]i ^n literatura sovietic@ (la plural evenki), dup@ una dintre cele
mai r@sp$ndite autoapelative ale lor. Am preferat s@ p@strez vechea
denumire de tungus pe care limba francez@ a adoptato de foarte mult
timp }i care acoper@ o familie de popoare mai larg@ dec$t termenul
de evenk. Tungus este, ^n realitate, un termen lingvistic regrup$nd
toate etniile vorbind dialecte a c@ror ^nrudire a fost stabilit@ }i care
formeaz@ familia tungusomand}u: tungu}ii propriuzi}i sau evenk,
lamu]ii sau even, gold sau nanaj, negidalii, ulc, orok, udh }i oroc.
Apropia]i lingvistic de turcomongoli, tungu}ii sau r@sp$ndit dea
lungul secolelor de la Baikal urm$nd marile fluvii siberiene. %n secolele
VIVIII, grupuri vorbitoare de limb@ turc@ iau izgonit pe tungu}i din
Transbaikalie spre nordest, nordvest }i est. La est, tungu}ii sau
instalat ^n bazinul Amurului, unde fuziunea lor cu un substrat paleo
asiatic a dat na}tere unei culturi originale, din care poporul gold este
un str@lucit exemplu. %n secolul al XIIIlea, iaku]ii, cresc@tori turci de
vite, ^mpin}i de c@tre buria]i, au pornit, la r$ndul lor, spre nord, str@
mut$ndui pe tungu}i. %ncep$nd cu secolul al XVIIlea, instalarea ]@
ranilor ru}i dea lungul fluviilor, a fost cel deal treilea }oc care ia
surghiunit definitiv pe tungu}i ^n ungherele de}ertice ale p@durilor
muntoase }i ale stepei. %n prezent, compu}i din numeroase grupule]
e, purt$nd nume diverse, tungu}ii sunt risipi]i ^n toat@ Siberia, de la
Obi p$n@ la Marea Ohotsk.
V$n@tori }i cresc@tori de reni ^nainte de toate, tungu}ii devin p@
stori de cai }i de bovine, pescari }i agricultori dup@ mediul geografic.
Referindune la modul lor de via]@, ^i putem clasifica ^n linii mari astfel:
1) Tungu}ii nomazi, v$n@tori care parcurg p@durile }i lacurile ^n c@

Accesoriile..................................................................................85
Capitolul VIII
{edin]ele }amanului tungus........................................................96
Capitolul IX
Universul mitic al }amanului.....................................................106
Cele trei lumi........................................................................106
R$ul }amanic........................................................................112
Capitolul X
Starea actual@ a }amanismului..................................................119
Materiale
Pentru o Bibliografie Analitic~........................................126
lucr@ri despre }amanismul tungus
}i al popoarelor ^nrudite
(gold, lamuet, negidal, oroc, nedehe, ulc)..................... 126
Indice de etnii..........................................................................238
Indice de materii .....................................................................239
Indice de figuri........................................................................240

utarea v$natului, fie pe jos sau cu schiurile (la vest de Lena), fie c@l@
ri pe ren (la est de Lena). Se disting, de altfel, dou@ tipuri de cre}tere
a renului. La vest de Lena, mica turm@ familial@ de cinci}ase reni
serve}te la transportarea echipamentului (cort, bl@nuri, unelte) sub
conducerea femeilor. Toamna, c$]iva dintre ei sunt sacrifica]i pentru
hrana din timpul iernii. La est de Lena }i ^n extremul nord cre}terea
renilor, numit@ de tip oracon, este mai evoluat@. Turmele ce pot
num@ra p$n@ la patru mii de capete sunt ameliorate prin ^ncruci}@
ri cu masculi s@lbatici din care rezult@ reni mult mai robu}ti, ce pot
fi utiliza]i ca mont@. Cu excep]ia cazurilor de foame sau sacrificiu,
niciodat@ renii nu sunt omor$]i pentru a fi m$nca]i. %n schimb, laptele
lor joac@ un rol ce nu poate fi neglijat ^n alimenta]ie, sub form@ de
br$nzeturi }i produse lactate diverse. Traseele nomadiz@rii din prim@
var@ p$n@ ^n iarn@ sunt alese ^n func]ie de p@}uni }i nu de terenurile
de v$n@toare. Acest tip de cre}tere a vitelor d@ na}tere la ritualuri
importante, necunoscute ^n Vest, pentru prosperitatea }i ^nmul]irea
turmelor.
2) Tungu}ii seminomazi, p@stori de vite ^n Siberia Meridional@
(sudul Cisbaikaliei, c$mpiile de la frontiera cu Mongolia }i China de
NordEst) ce fac naveta ^ntre locul lor de iernare }i tab@ra de var@.
3) Tungu}ii sedentari, ce tr@iesc din pescuit, ^n apropiere de lacuri,
r$uri }i de litoralul M@rii Ohotsk.
Tungu}ii din bazinul Amurului (gold, udehe, negidal, oraci, orok,
ulc) apar]in ultimei categorii. Prim@vara }i vara, c$nd somonii urc@
^n susul apei, toat@ familia particip@ la pescuit. Iarna, b@rba]ii pleac@
^n p@dure s@ v$neze animale cu blan@ }i cervidee, ^n timp ce b@tr$nii,
femeile }i copiii r@m$n ^n sat pe malurile r$poase ale fluviului }i}i
completeaz@ resursele alimentare pescuind sub ghea]@.
P$n@ ^n secolul al XXlea, tungu}ii erau organiza]i ^n clanuri pat
riliniare }i patrilocale. E posibil, totu}i, a}a cum afirm@ cercet@torii
sovietici, ca aceste clanuri s@ fi fost matriarhale ^n timpuri foarte vechi.
Exogamia era obi}nuit@, c@s@toria ^ntre veri r@m$n$nd preferen]
ial@. Membrii clanului de]ineau ^n comun teritoriile de v$n@toare }i
pescuit pe care }eful civil (al clanului), ales de c@tre consiliul format
din to]i b@rba]ii adul]i ai clanului, le repartiza ^ntre familii ^n fiecare
an. {amanul avea uneori acest rol. Unitate social@ }i economic@,
8

clanul tungus ap@rea mai mult ca o unitate religioas@ caracterizat@

prin st@p$nirea spiritelor protectoare proprii fiec@rui elan, a teritoriilor
mitice din lumea de dincolo ^n care se g@seau sufletele celor mor]i
}i a viitorilor membri ai clanului, ^n fine a unui }aman ^ns@rcinat s@
intervin@ pe l$ng@ spirite ^n favoarea oamenilor.
Exist@ o bibliografie analitic@ foarte pre]ioas@ referitoare la }aman
ismul tuturor popoarelor mici din Siberia: bibliografia lui Popov, ap@
rut@ ^n 1932 }i grup$nd mai mult de }apte sute de titluri. Aceast@
bibliografie prezint@, ^ns@, dou@ inconveniente. Ea ignor@ v@dit c@r]
ile ap@rute dup@ 1932 }i citeaz@ doar lucr@rile de limb@ rus@. Or,
exact dup@ aceast@ dat@ apar, dup@ studiile cele mai importante
despre }amanismul tungus. %n anii 30, C.V. Vasilevici, ce locuia
printre tungu}ii de la Podkamennaia Tunguska }i care avea s@ devin@
marea specialist@ sovietic@ a tungu}ilor, asista la ritualuri p$n@ atunci
necunoscute }i aduna ultimele credin]e ^nainte ca ele s@ fie }terse prin
}colarizare. %n aceea}i epoc@ }i regiune al]i doi cercet@tori, Suslov }
i Anisimov se interesau de reprezent@rile religioase ale tungu}ilor }i
urmau s@ publice studii aprofundate consacrate }amanismului. Astfel,
o imens@ parte a Siberiei Occidentale (bazinul Ieniseiului }i afluen]
ii s@i), r@mas@ p$n@ atunci p@m$nt necunoscut se deschidea }tiin]
elor religioase.
%n aceia}i ani, alt@ extremitate a Siberiei (Siberia Oriental@ cu
Cisbaikalia, Transbaikalia }i nordul Manciuriei) ale c@rei grupuri
etnice nu fuseser@ niciodat@ studiate cu seriozitate, era revelat@ de
{irokogorov care aducea analizei }amanismului tungus o metod@
relativ }tiin]ific@. Lucr@rile lui {irokogorov, ap@rute ^n englez@, au
primit o ^nalt@ apreciere din partea speciali}tilor str@ini, pentru bog@]
ia lor, pe de o parte, }i, pe de alta, pentru limbajul accesibil cu care
au fost redactate. Ca urmare, teoreticienii }amanismului, care nu }
tiau rusa, }iau luat exemplarele din lucr@rile lui {irokogorov, ceea
ce explic@ faptul c@ }amanismul tungus, ignorat p$n@ atunci, a c@p@
tat, ca urmare, o mare importan]@ ^n lucr@rile teoretice despre }
amanism ^n general.
Capitolul consacrat }amanismului tungus apare ca partea cea mai

slab@ din bibliografia lui Popov. Iat@ de ce ni sa p@rut util so com

pletez doar ^n ceea ce prive}te }amanismul tungus, pe de o parte, cu
titluri ap@rute posterior anului 1932, }i, pe de alt@ parte, cu lucr@ri ^n
limbile englez@, german@ }i francez@. Am putut, astfel, s@ ^ncorporez
aici textele fundamentale ale lui Vasilevici }i Anisimov referitoare la
tungu}ii occidentali }i cele ale lui {irokogorov, din care Psychomen
tal Compex of the Tungus e reprezentativ@ pentru studiul tungu}ilor
orientali. %n egal@ m@sur@ }iau g@sit locul povestirile de c@l@torie }i
lucr@rile teoretice de limb@ englez@ }i german@.
Sa dovedit c@ numeroase lucr@ri ale cercet@torilor sovietici au
r@mas ^n stadiul de manuscris ^n arhivele bibliotecilor (manuscrisele
lui Suslov, mai ales, unul dintre autorii ce a studiat cel mai bine
reprezent@rile religioase ale tungu}ilor occidentali ^mpreun@ cu Va
silevici, din care o foarte important@ lucrare despre folclor r@m$ne
inedit@. %n alte cazuri, unele lucr@ri, dup@ ce au fost anun]ate, nau
ap@rut niciodat@. Ce sa ^nt$mplat, de exemplu, cu rezultatele anchetei
condus@ de Kozminskii la poporul gold din Garin ^n timpul expedi]
iei GarinAmgun ^n 1926 }i din care o singur@ Rezumat prealabil@
a fost dat@.
E cu at$t mai defavorabil cu c$t aceste bog@]ii r@m$n ascunse }i
singurii cercet@tori sovietici au posibilitatea s@ studieze aceste grupuri
}i concep]iile lor religioase pe jum@tate disp@rute. S@ sper@m deci c@
aceast@ bibliografie va fi c$t mai cur$nd augumentat@ }i ^mbog@]it@
cu toate materialele inedite ^n final.

Note }i abrevieri
G.M.E.: Muzeul de Stat din Leningrad (Gosudarstvennyi Muzei
Etnografii)
SPB: St. Petersburg

Repartizarea etniilor tunguse ^n Siberia

Hart@ executat@ de L. Sorianr dup@ Atlas Norodov Mira
(Atlasul Popoarelor Lumii)
Conform recens@m$ntului din 1970 (Itogi vsesojuznoj perepisi
naselenija 1970 goda, tom IV, Moscova 1973)

harta

10

11

 Tungu}i propriuzi}i (cunoscu]i }i sub numele de EVENK ^n

literatura sovietic@): 25.149
Lamu]ii (cunoscu]i sub numele de EVEN ^n literatura sovietic@):
12.023
Negipal: 537
Gold (cunoscu]i sub numele de NAJAJ): 10.005
Ulc: 2.448
OROC: 1.089
UDEHE: 1.469
OROK [aceast@ etnie a fost trecut@ sub t@cere ^n recens@m$ntul
din 1970. Conform celui din 19261927, num@rul lor constituia 162
^n Nordul Sahalinului }i 300 ^n Sud. Ca urmare a ocupa]iei japoneze,
ace}tia din urm@ erau aproape disp@ru]i la sf$r}itul r@zboiului (dup@
Norody Sibiri (Popoarele Siberiei, 1956)]

12

Prima parte
{amanismul tungus
Capitolul I
Prezentarea }amanului
Portrete contradictorii
Arhiepiscopul Avvakum, apostolul vechii credin]e ^n cea dea
doua jum@tate a secolului al XVIIlea, a fost primul care a descris
^n literatura rus@ un }aman tungus. Autorul vorbe}te de acesta ca
despre un periculos vr@jitor ^n serviciul diavolului. Nici o clip@ nui
pune la ^ndoial@ eficacitatea. Dimpotriv@, ^l consider@ un rival redu
tabil. Chiar }i boierul, }eful expedi]iei cel conducea pe Avvakum ^n
deportare, era el ^nsu}i convins de puterea }amanului, astfel ^nc$t
la consultat pe acesta din urm@, s@ cunoasc@, datorit@ unei }edin]
e }amanice, viitorul expedi]iei. Dintrodat@ a fost o competi]ie ^ntre
puterile supranaturale ale episcopului }i cele ale }amanului. Avvakum
a c@zut ^n rug@ciuni, iar cel@lalt ^n trans@. Din tot sufletul, preotul sa
rugat pentru ca prezicerile celui v$ndut diavolului s@ nu se realizeze.
Preotul a fost cel care a biruit. %n locul succesului prezis de }aman,
nenorocirea sa ab@tut asupra expedi]iei. (20)
Dup@ Avvakum, misionarii vor avea aceea}i opinie despre }aman.
Cu violen]@ se vor str@dui s@ aneantizeze }amanismul, distrug$nd
costume }i tobe, aceste accesorii diabolice. Aceast@ atitudine va dura
p$n@ la mijlocul secolului trecut. Dup@ care persecu]ia va ^ncetini.
Preo]ii se vor limita la a boteza cel mai mare num@r de p@g$ni,
nestr@duinduse dec$t s@ ob]in@ lungi liste cu noi converti]i, f@r@ a ]
ine cont de calitatea catecumenilor lor. Calitate at$t de mediocr@,
^nc$t boteza]ii ^}i p@streaz@ }amanii }i devin ei ^n}i}i }amani la ocazie
(192). Cu trecerea anilor, zelul clerului local sa r@cit at$t de mult,
^nc$t, ^n 1901, un c@l@tor englez noteaz@ c@ tungu}ii }amani}ti ^}i

13

cump@r@ lini}tea oferindui preotului ^n fiecare an o blan@ de vulpe

albastr@. Preotul ^i las@, ^n schimb, s@ }amanizeze ^n pace (284).
De altfel, preotul ^nsu}i recurge uneori la }aman, pentru a ob]ine o
prezicere sau ca s@ vindece o maladie (181).
[@ranii ru}i au crezut, la r$ndul lor, ^n puterea }amanilor. P$n@ la
^nceputul secolului al XXlea, pot fi v@zu]i ]@rani apel$nd la }amanul
tungus pentru a }ti dac@ recolta va fi bun@ sau ^n ce v$lcea sa r@t@
cit vreun animal. %n 1915, Czaplicka va ^nt$lni un sibiriak cel cople}
ea cu respect pe un }aman tungus care }tiuse s@i vindece tat@l (40).
%n 1927, zece ani dup@ revolu]ie, o echip@ de dulgheri sovietici nu a
ezitat s@ recurg@ la un }aman tungus pentru a }ti data sosirii vasului
ce trebuia s@i aprovizioneze cu alimente. (296)
Puternic, }amanul este, ^n egal@ m@sur@, redutabil. Frica ce o
inspir@ se extinde p$n@ la accesoriile sale. Pe malurile r$ului Ciunia,
un afluent din Podkamennaia Tunguska, un b@ie]a} rus ce atinsese
accesoriile expuse l$ng@ morm$ntul unui }aman a primit, ^n noaptea
urm@toare, vizita spiritului }amanului defunct }i devine g$ngav de
fric@. O feti]@ se ^mboln@ve}te pentru c@ sa jucat cu obiectele l@sate
pe morm$ntul unui }aman (181).
Adeziunea ]@r@nimii ruse la }amanism merge uneori at$t de de
parte, ^nc$t sa g@sit ^n 1914 un }aman de origine rus@ oficiind pentru
o popula]ie amestecat@ de ru}i }i tungu}i. Acest caz, la drept vorbind,
pare excep]ional. Poate c@ era vorba de un ]@ran ce se pretindea de
origine rus@, ^n realitate un tungus dup@ tat@ sau dup@ mam@. Sau
poate c@ era un rus care, ocup$nduse cu ghicitul, fusese numit ^n
mod abuziv }aman. Pentru c@ to]i cei care au darul clarviziunii nu
sunt, totu}i, }amani }i tungu}ii disting cu grij@ un }aman autentic de un
tolkin, cel care are darul previziunii. Totu}i, un alt martor, Czaplicka,
afirm@ c@ un sibiriak poate s@ devin@ }aman (40).
%n ceea cei prive}te pe tungu}i, problema credin]ei ^n eficacitatea
}amanilor nu se pune pentru majoritatea dintre ei. Chiar }i c$nd }edin]
a }amanic@ na avut rezultate fericite }i bolnavul moare, tungu}ii ^i g@
sesc }amanului scuze favorabile. Spiritele auxiliare, spun ei, sunt cele
care sau ar@tat lene}e }i au f@cut mofturi ^n a}i servi st@p$nul, sau,
^ntradev@r, e}ecul se datoreaz@ unui spirit str@in, mult mai puternic
dec$t spiritele auxiliare }i care a contracarat planurile }amanului.
14

Persoanele dintrun mediu cultural mai elevat dec$t preo]ii, ]@

ranii ru}i }i tungu}i au avut o alt@ opinie despre }aman. Astfel, unii
dintre savan]ii ru}i sau str@ini lau considerat pe }amanul tungus ca
pe un bolnav isteric sau epileptic.
Krivo}apkin, ^n 1961, a calificat }amanismul drept un fenomen
psihologic patologic }i a c@utat probe ale condi]iei maladive a }
amanului (126). Pentru medicul Kytmanov, nevroza este cauza
verosimil@ a }amanismului (133). Pentru Ohlmarks isteria (212).
Rycikov consider@ }amanismul drept un fenomen psihopatologic }i
vede o leg@tur@ genetic@ ^ntre }amanism }i isterie. Pentru el kamlanie*
sunt atacuri isteroepileptice (252). {ternberg, la r$ndul s@u, pune ^n
raport transmisia ereditar@ a isteriei cu cea a }amanismului.
... Pentru a fi }aman, scrise el, trebuie s@ ai o organizare nervoas@
maladiv@ particular@, o sensibilitate extrem@, o ^nclinare spre ac
cesele extatice, s@ te supui la diferite feluri de halucina]ii, adic@ s@
suferi, ^ntro m@sur@ sau alta, de isterie. {i isteria, este cunoscut, se
transmite, ^n ^ntregime, prin ereditate (288, p. 6).
Pentru Harva, Kai Donner }i, ^ntro oarecare m@sur@, Lopatin,
cauza o constituie epilepsia. Kai Donner care pune ^n rela]ie, ca }
i Lopatin, epilepsia }i alegerea }amanic@, consider@, totu}i, c@ epi
lepsia }i starea morbid@ a }amanului sunt mai curente ^n estul dec$t
^n vestul Siberiei. {amanii samoiezi }i ostiak ar fi de constitu]ie s@n@
toas@, spre deosebire de cea mai mare parte a }amanilor tungu}i,
lovi]i, deseori, de epilepsie (57).
%n zilele noastre, propaganda sovietic@, relu$nd opinia c@l@torilor
din secolul al XVIIlea, care vedeau ^n persoana }amanului un im
postor c@ut$nd s@ impresioneze un auditoriu credul, datorit@ unor
dansuri s@lbatice }i a unui costum barbar, ^l prezint@ pe }aman ca
pe un }arlatan, un abil }i d@un@tor prestidigitator. Anisimov, unul
dintre autorii sovietici care a consacrat cel mai mare num@r de lucr@
ri }amanismului tungus, declara ^n 1958:
{amanii combin@ cu virtuozitate trucaje abile, }arlatanism magic
}i mistic, cunoa}terea psihologic@ a membrilor clanului }i o mare ex
perien]@ (9, p. 233).
* kamlanie: neologism rus, format de la r@d@cina kam care semnific@ }aman
^n limba altaian@. Desemneaz@ }edin]a }amanic@, aduc@ ritualul ^n timpul
c@ruia }amanul se adreseaz@ spiritelor sale.
15

Dup@ Mihailov ^n 1965, transa abil condus@ era un mijloc de a

ascunde ^n}el@toriile }i farsele }amanului, suscit$nd o stare de spirit
mistic@ ^n auditoriu }i ^nconjur$nd persoana }amanului cu un mister
sacru (199).
{arlatan, }amanul este, ^n plus, un be]ivan. Tugolukov noteaz@
c@ }amanul Egor Dov^dov executa, ^n 1960, }edin]ele c$nd era
beat (309). Misionarul anonim care }ia publicat ^nsemn@rile despre
regiunea gold ^n 1912 ^mp@rt@}e}te p@rerea sovieticilor: ebrietatea
este una din caracteristicile }amanului }i a}anumitele kamlanie nu
sunt nimic altceva dec$t ocazii de a bea (348).
%n fa]a acestui }arlatan, be]iv }i isteric, se ridic@ figura tragic@ a }
amanului lui {irokogorov. {irokogorov a tr@it unsprezece ani printre
tungu}ii din Transbaikalie }i Manciuria, mai ales ^n 19121913 }i ^n
anii 20. El i-a apropiat pe }amani }i ia cunoscut at$t de intim, ^nc$t
a pictat la cererea unui }aman decorul tobei acesteia }i ia servit, de
mai multe ori, ca asistent unui alt }aman. Sumbru, concentrat, cu
fa]a palid@ (spiritele sale ^i sug s$ngele, explic@ tungu}ii), }amanul
contrasteaz@ cu veselia celorlal]i tungu}i, pentru c@ via]a sa, dup@
propriile cuvinte ale lui {irokogorov, este un martiriu, un sacrificiu
al sinelui perpetuu (270).
%ntradev@r, }amanul este ^mpov@rat de responsabilit@]i. Pe de o
parte, el trebuie s@}i apere clanul de atacurile spiritelor str@ine }i, pe
de alt@ parte, trebuie s@}i men]in@ ^n supunere propriile spirite gata
oric$nd s@ se revolte. Pentru c@}i duce cu sine spiritele, este ^nconju
rat de o trup@ docil@, pe care trebuie so supravegheze f@r@ ^ncetare
de fric@ s@ nui d@uneze, din gre}eal@, vreun spirit apropiatului s@u
sau copiilor. La v$n@toare, la pescuit, }amanul trebuie s@ fie atent ca
spiritele sale s@ nu ^nc$lceasc@ n@vodul, s@ r@t@ceasc@ suli]ele sau s@
sperie v$natul (269, 157). Membrii clanului, nelini}ti]i }i pruden]i, ^l
evit@ mai mult sau mai pu]in. {amanul se g@se}te izolat, ^nconjurat
de respect, dar }i de team@.
Grijilor li se adaug@ epuizarea. Transa }i tensiunea nervoas@ a
}edin]ei }amanice ^i cauzeaz@ o oboseal@ extrem@. Aceste }edin]e
dureaz@ ore, ^n timpul c@rora }amanul danseaz@, c$nt@, url@, sare,
se zbate acoperit complet de un costum ce c$nt@re}te, deseori, mai
mult de 20 kg. {amanul execut@ uneori mai multe }edin]e consecu
16

tive, mai ales ^n timpul marilor reuniuni anuale sau al t$rgurilor. La

o c@s@torie a tungu}ilor din Transbaikalie, {irokogorov a observat
un }aman ce executa trei mici }edin]e pe zi (}edin]e ce nu comport@
c@l@toria }amanului ^n lumea inferioar@) }i ^n fiecare noapte acela}
i }aman s@v$r}ea marea }edin]@ cu o c@l@torie periculoas@ ^n alt@
lume. Lopatin, la r$ndul s@u, a v@zut un }aman gold revenind de la
o }edin]@ ]inut@ ^ntrun sat ^ndep@rtat (c@l@toria dus^ntors prin taiga
durase mai mult de o lun@) }i convocat la o alt@ }edin]@, a plecat
^n aceea}i sear@. Acest autor ^}i descrie mirarea ^n fa]a ^nv@lm@}elii
ce agit@ o locuin]@ de }aman gold cu vacarmul atelajelor de c$ini ^n
curte, gemetele bolnavilor, flec@reala p@rin]ilor ce iau adus, ^n timp
ce }amanul extenuat execut@ }edin]@ dup@ }edin]@ (157).
Chiar }i surmenat, }amanul nu poate refuza asisten]@ membrilor
clanului. Trebuie s@ realizeze }edin]a cerut@. Un }aman gold era at$t
de abil, se spune, ^n a conduce sufletele celor mor]i ^n lumea inferi
oar@, ^nc$t nu f@cea nimic altceva }i, totu}i, familiile defunc]ilor ^}i a}
teptau r$ndul ani ^n }ir (157).
Nu numai c@ }edin]a este epuizant@, dar ea este }i periculoas@. Din
marea c@l@torie ^n lumea inferioar@ nu to]i }amanii se ^ntorc. La fiecare
}edin]@ comport$nd una din aceste c@l@torii spectatorilor le este fric@
s@ nu le moar@ }amanul, re]inut prizonier de spiritele subterane }i fac
s@ t$}neasc@ sc$ntei l$ng@ }amanul pr@bu}it pentru ca spiritul s@u
s@ disting@ ^n obscuritate, drumul de ^ntoarcere. Cazuri de moarte
subit@ a }amanului ^n plin@ }edin]@ iau fost relatate lui {irokogorov
la toate grupurile tunguse pe care lea ^nt$lnit. {irokogorov le explic@
printro boal@ de inim@ sau printro moarte voluntar@ a }amanului
care, convins c@ spiritul s@u a fost capturat, ^}i opre}te respira]ia }i
inima (270).
Sunt citate, ^n egal@ m@sur@, mor]ile }amanilor survenite la sf$r}
itul }edin]ei, adeseori dup@ o lupt@ disperat@ contra spiritelor ^ngro
zitoarelor epidemii aduse de c@tre ru}i: variola, tifosul, rujeola etc. A}
a a fost istoria lui Cialciagir, }amanul tungu}ilor care au fost decima]i
de tifos la ^nceputul secolului al XIXlea. Clanul i-a cerut }amanului
s@ izgoneasc@ spiritul necunoscut care distruge popula]ia p$n@ atunci
solid@ }i viguroas@. {amanul lea r@spuns c@ aceasta ^l va duce la
moarte. Clanul la implorat s@ se supun@, pentru c@ era mai bine s@
17

moar@ unul singur dec$t mai mul]i; }amanul a acceptat. Sa ^nchis

^n iurt@, a cerut s@ i se prepare ceai }i s@ nu fie deranjat. Seara, a ie}
it din iurt@ }i a spus: Merge]i la r$ul cutare, ve]i g@si acolo un ca
davru. Tungu}ii au mers acolo }i au g@sit un om ucis de o lovitur@
de cu]it. Este o parte din spiritul r@u, a explicat }amanul. Preg@ti]
ii ^nmorm$ntarea. Dup@ care }amanul sa ^nchis ^n iurta sa. Dup@
trei zile a ie}it }i a spus: Merge]i la r$ul cutare, ve]i g@si dou@ c@
prioare moarte. Tungu}ii au adus cele dou@ c@prioare moarte. Este
cealalt@ jum@tate a spiritul r@u, spuse }amanul. Acum trebuie s@
m@ preg@tesc pentru moarte. %n aceea}i sear@ }amanul a murit }i
epidemia a ^ncetat (78).
S@ }amanizezi este greu, foarte greu, ia m@rturisit un }aman
gold lui {ternberg. Este mai u}or s@ tai p@durea. Dar ce s@ faci?
%ntradev@r, ce s@ faci, dac@ }amanul nu poate renun]a s@ oficieze, cel
pu]in dac@ e un }aman de clan. Numai }amanii str@ini, care nu apar]
in clanului, dar care}i ofer@ serviciile uneori }i }amanii foarte b@tr$ni,
deveni]i prea debili, pot ^nceta s@ exerseze. Chiar }i a}a, lucrurile nu
se petrec at$t de u}or, pentru c@ spiritele refuz@ s@ se supun@ unui }
aman t$n@r at$t timp c$t exist@ ^nc@ un }aman b@tr$n ^n clan.
Dac@ }amanul nu poate ^nceta s@ }amanizeze, el nu poate nici
s@ refuze voca]ia, pentru c@ spiritele ce lau ales lar tortura p$n@ la
moarte. El prime}te darul }amanic ^mpotriva propriei voin]e
ca o povar@ grea pe care te resemnezi s@ o por]i, ca o fatalitate
inevitabil@ c@reia i te supui cu inima grea (270).
Pe l$ng@ toate acestea, }amanul este preocupat }i de soarta su
fletului s@u dup@ moarte. %i este team@ ca acesta s@ nu fie capturat
de alte spirite }i re]inut sclav ^n serviciul unui nou }aman, ^n loc s@
coboare ^n lumea inferioar@, s@ tr@iasc@ ^mpreun@ cu membrii clanului
^n satul mor]ilor.
{i pentru a ^ncheia, to]i }amanii pe care {irokogorov ia ^nt$lnit
erau ^ntro situa]ie economic@ dificil@. Epuiza]i de }edin]@, tracasa]i
de spirite, dispun$nd de foarte pu]in timp liber, ei se ar@tau v$n@tori
mediocri }i familiile lor se g@seau printre cele mai nevoia}e.
Nebun isteric pentru unii, martir altruist pentru ceilal]i, cine este
^n realitate acest }aman tungus? %n ce m@sur@ este vorba despre un
psihopat?
18

Analogia ^ntre conduita }amanului cu ocazia }edin]ei }i unele st@

ri patologice a fost, cum am v@zut, deseori constatat@.
Transa, ^n mod particular, cu fenomenele sale specifice, a}a cum
sunt lipsa de sensibilitate la durere, incon}tien]a, tremur@turile con
vulsive, le}inul adeseori sf$r}ind cu moartea a f@cut s@ se vorbeasc@
despre isterie, chiar epilepsie.
%ndeosebi la candida]ii }amani, ucenicii care nu m$nuiesc ^nc@ bine
tehnicile transei, aceasta din urm@ cap@t@ un aspect semidelirant.
Acesta a fost cazul observat de Suslov, ^n 1926, pe malurile r$ului
Ciunja, ^n bazinul Ieniseiului. {amanul Pilja din clanul Kyrkagyr'
executa o }edin]@ ordinar@ ^n tchoumul* s@u, ^n fa]a unui auditoriu
destul de redus. %n fa]@, lini}tit@, fiica sa de paisprezece ani ^l fixa cu
privirea. Colegul lui Suslov, un rus negru }i b@rbos, a intrat brusc ^n
cort. Imediat, feti]a scoate un strig@t, se crispeaz@ }i ^ncepe s@ c$nte ^n
maniera unui }aman, imit$nd gesturile tat@lui. Acesta se enerveaz@,
love}te mai puternic ^n tob@. La r$ndul ei, fata c$nt@ mai tare. Apoi
sf$r}e}te prin a fugi afar@. Prins@ de femeile din asisten]@, ea va fi
^nchis@ ^ntrun cort vecin }i va continua s@ strige timp de dou@ sau
trei ore, p$n@ c$nd adoarme (298).
Tat@l }aman ^i va explica lui Suslov c@ fata este viitoare }aman@
aleas@ de spiritul unui }aman mort, str@mo}ul copilului pe linie ma
tern@. Spiritul }amanului se instaleaz@ ^n fat@ de fiecare dat@ c$nd
tat@l }amanizeaz@, ^mpins, pe de o parte, de dorin]a r@ut@cioas@ de
a jena }edin]a tat@lui. Copilul neput$nd ^nc@ s@ lini}teasc@ spiritele,
nu este capabil s@ execute o }edin]@ autentic@ }i prezint@ auditoriului
un spectacol foarte apropiat de o criz@ de isterie.
Nu numai c@ majoritatea }amanilor debutan]i la ^nceputul practicii
}amanice sunt dep@}i]i de spiritele lor }i nu }tiu s@ r@m$n@ st@p$ni pe
aceast@ stare particular@, transa, dar trebuie s@ traverseze }i o maladie
de origine psihosomatic@: maladia ^nso]it@ de accese isterice, de
* Tchoum: cuv$nt de origine samoied@, extins la alte etnii din Siberia pentru

a desemna cortul nomazilor, compus din be]e ^nfipte ^n cerc, adunate

la v$rf, care sunt acoperite cu bl@nuri de ren, iarna, }i cu coaj@ de
mesteac@n, vara. O gaur@ este f@cut@ ^n v$rf pentru a l@sa s@ treac@ fumul
focului aprins ^n centul cortului. Unii autori folosesc de preferin]@ cuv$ntul
iurt@, de}i acesta desemneaz@ mai exact cortul de p$sl@ al mongolilor.

19

sincope, de halucina]ii, de evad@ri ^n p@dure. Aceast@ stare poate

dura s@pt@m$ni sau ani, p$n@ c$nd, ^n timpul unui vis, apare un
spirit, cel mai adesea un str@mo} }aman, cei reveleaz@ bolnavului c@
la ales pentru a fi }aman. Din momentul ^n care bolnavul se hot@r@}
te s@ fie }aman, boala dispare }i noul }aman, debarasat de crizele
sale, devine un membru s@n@tos al comunit@]ii. Totul se petrece de
parc@ vechile tulbur@ri ^ncercau s@ se exprime ^n }edin]@. {edin]a,
cu muzica }i ritmul s@u care vr@je}te conduc$nd la trans@, posed@,
f@r@ nici o ^ndoial@, virtu]i terapeutice nu numai pentru pacientul
carel ascult@, ci }i pentru }amanul cel execut@, a}a cum arat@ cazul
acestei femei isterice, care}i purta de grij@ c$nt$nd la tob@ ^n manier@
}amanic@ (286).
Totu}i, exist@, uneori, urme de instabilitate psihic@ la }aman.
Se ^nt$mpl@ ca acesta s@ se considere constr$ns de spiritele sale s@
execute }edin]a. Spiritele vor ca }amanul s@ le distreze cu c$ntecele
sale sau s@ le hr@neasc@ cu jertfe. {amanul execut@, deci, o }edin]@
pentru el ^nsu}i, f@r@ auditoriu, pur }i simplu pentru a se elibera de
nelini}tile carel chinuiesc. Dac@ aceste nelini}ti persist@, }amanul
sf$r}e}te prin a intra ^n lupt@ cu propriile sale spirite.
Oric$t de pu]in ^nt$rzie }amanul s@ reia controlul, iar }edin]ele
se multiplic@ f@r@ succes, }amanul pierz$nd complet terenul, devine
prada propriilor sale spirite. Singura solu]ie este atunci s@ cheme
^n ajutor un }aman mai puternic, ce va relua pe cont propriu }i va
domoli trupa de spirite rebele. Dac@ nu, }amanul nare dec$t s@ piar@
victim@ a propriilor spirite.
Pe de alt@ parte, unii autori observ@ c@ }amanul are nevoie de o
s@n@tate excelent@ }i de o mare st@p$nire de sine pentru a duce la
bun sf$r}it }edin]a. O infirmitate fizic@ sau boli nervoase ar putea s@
^ntrerup@ starea de trans@ }i, ^n acest caz, }edin]a }amanic@ ar cobor^
la nivelul unui atac nervos ordinar. {amanul, ^nainte de toate, este
un st@p$n al spiritelor, cel care}i adun@ sau respinge dup@ voie
slugile. Cum se explic@ faptul c@ acest }aman cu o s@n@tate puternic@,
plin de for]@ }i de energie, }tiind s@ se controleze }i s@ se domine mai
bine dec$t al]ii, are comport@ri de trans@ foarte apropiate de st@rile
psihopatologice ce degenereaz@ uneori ^n crize nervoase, dac@ nu
isterice?
20

Dac@ relu@m termenii lui LviStrauss ^n Introducerea sa la

opera lui Marcel Mauss (p. XVIIIXXIII):
Comportamentele descrise sub numele de transe }i cele pe care noi
le numim psihopatologice pot fi considerate de acela}i tip, dar rela]ia cu
st@rile patologice trebuie s@ fie considerat@ ocazional@ }i rezultatul
unei conduite particulare ^n societatea unde tr@im. (...) Noi trat@m
orbe}te fenomenele sociologice ca }i cum ele ]in de patologie, c$nd
ele nu au nimic cu aceasta, sau, cel pu]in, cele dou@ aspecte trebuie
s@ fie riguros disociate...
Suntem determina]i s@ ne ^ntreb@m care este punctul de vedere al
tungu}ilor despre nebunie }i cum explic@ ei personalitatea }amanilor
lor.
Pentru tungu}i nu exist@ bolnavi mintali, ^n sensul ^n care noi ^l ^n]
elegem, ci numai oameni tortura]i de spirite. Astfel, un barguzin de
patruzeci de ani ce se a}ezase beat sub un copac, a v@zut arborele
lovit de fulger deasupra sa. Ca urmare a acestei p@]anii, tungusul
^ncet@ s@ mai bea, s@ vorbeasc@ }i s@ mai v$neze. Tungu}ii nu con
siderau omul, dec@zut din statutul lui de v$n@tor, redus s@ tr@iasc@
din expediente apropiate cer}etoriei, ca pe un bolnav mintal, ci ca
pe unul torturat de spiritul st@p$n al fulgerului (270).
Spiritele au dou@ forme de ac]iune: fie c@i fur@ unul din cele trei
suflete ale individului, ceea ce ^nseamn@ boal@, apoi moarte, dac@ }
amanul nu reu}e}te s@ recupereze sufletul, fie c@ ele iau corpul unui
individ drept suport, ceea ce ne trimite la fenomenul de posedare.
Tungu}ii din regiunea Turxansk au un termen particular pentru
a desemna omul torturat de spirit: kaikatcem. Keiket, conform dic]
ionarului lui G.M. Vasilevici semnific@ a r@t@ci, a gre}i }i al doilea
sens este a ^n}ela pe al]ii. Suslov traduce aceast@ vocabul@ prin
verbul rusesc kruzat, care literal semnific@ ei (se) rotesc }i c@ruia
autorul ^i d@ sensul de a fi atins de o form@ special@ de nevroz@ func]
ional@. Dup@ descrierea pe care o d@ Suslov, ne g$ndim imediat la
fenomenul de posedare. %nsu}i Suslov ^l apropie pe cel care r@t@ce}
te (kaikatcem) de posedatul iakut, mnrik (298).
Iat@ un caz de r@t@cire (kaikatcem), observat de Suslov ce se
apropie foarte mult de cel al feti]ei posedate de spiritul str@mo}ului s@u
pe linie matern@. %n 1927, la gura r$ului Kocecumo, un t$n@r tungus
21

de dou@zeci de ani ce dormea ^n podul cooperativei ^mpreun@ cu

al]i tungu}i, a scos un strig@t puternic. %n plin@ noapte, el a ^nceput
s@ sar@ }i s@ se zbat@. Cei cinci tovar@}i au ^ncercat ^n zadar s@l lini}
teasc@. El a sf$r}it prin a ie}i afar@ c$nt$nd cuvinte ne^n]elese, agit$nd
capul }i m$inile ^n maniera }amanilor, cu ochii ^nchi}i, ceea ce d@
dea de g$ndit c@ se credea venit de dincolo.
De trei ani r@t@ce}te (kaikatceran) a explicat tat@l t$n@rului a}
ezat pe o banc@, ^n timp ce Suslov }i colegii s@i, indigna]i de pasivi
tatea sa, se str@duiau s@ calmeze criza nervoas@ a fiului. dup@ p@rerea
tat@lui, el nu avea de ce s@ intervin@. Un spirit ancestral ^l alesese,
probabil, pe t$n@r ca viitor }aman. Trebuia numai s@ convoci }amanul
clanului, pentru ca s@ reveleze ^n cursul unei }edin]e cine era str@mo}
ul carel alesese pe t$n@r (298).
%n acest exemplu, iese la iveal@ opozi]ia ^ntre punctele de vedere ale
rusului }i cel al tungusului despre kaikacem (r@t@cire). Pentru unul, este
un bolnav mintal ce trebuie spitalizat, pentru cel@lalt este alesul unui
spirit }amanic ce trebuie l@sat ^n voia lui, dac@ se vrea mai t$rziu ca t$n@
rul s@ duc@ o via]@ normal@ }i chiar influent@ ^n s$nul clanului s@u.
Reg@sim ^n aceast@ criz@ de posedare tr@s@turile ce caracterizeaz@
starea feti]ei de pe r$ul Cunja. Ambii scot subit un strig@t, intoneaz@
un c$ntec de ne^n]eles, ^}i agit@ capul }i corpul ^n maniera }amanilor,
fug afar@, unde sunt prin}i de spectatori.
Posedarea, fenomen social, ^}i vede manifest@rile transmise din
genera]ie ^n genera]ie. %n ceea cei prive}te pe tungu}ii din Transbai
kalie, {irokogorov lea clasificat sumar:
a se ascunde de lumin@
a se a}eza }i a pl$nge
a se pr@bu}i pe pat
a fugi ^n p@dure
a se ascunde printre st$nci
a se c@]@ra ^n copaci
a se arunca ^n ramurile unui copac.
Acela}i autor a remarcat c@ indivizii, subiec]i ai posed@rii, nu aveau
niciodat@ crize ^n perioada critic@, atunci c$nd schimbau tab@ra, de
exemplu, }i niciodat@ nu fugeau ^n p@dure atunci c$nd anotimpul era
prea rece. %n schimb, ^n perioadele calme, c$nd aten]ia celorlal]i era
22

liber@ s@ se opreasc@ asupra lor, poseda]ii se l@sau ^n voia crizelor,

ceea ce, de altfel, e o caracteristic@ a isteriei. Vizita spiritelor produce,
^ntradev@r, poseda]ilor tungu}i care, excep]ie f@c$nd viitorii }amani,
sunt majoritatea femei frustate sau decep]ionate, o oarecare impor
tan]@ social@. Prin gura spiritelor, ele ^}i pot face auzite insatisfac]
iile }i dorin]ele, pe care membrii clanului se vor str@dui s@ le rezolve
^ntro oarecare m@sur@.
Viitorii }amani care apar]in acestei categorii la debutul lor, o dep@}
esc, devenind st@p$ni pe spiritul care ^i b$ntuie. Un }aman puternic
nu se las@ cople}it pe nea}teptate de orice spirit. Din contr@, el este cel
care convoac@ spiritul care ^l ^ncorporeaz@ dup@ bunul s@u plac sau
^l respinge c$nd nu mai are nevoie de serviciile lui. Limbajul stabile}
te exact aceast@ diferen]@. Dac@ tungu}ii din regiunea Turuxansk
folosesc termenul de kaikacem pentru poseda]i, ei spun nymgandem
pentru }amani (932).
Un alt fenomen tungus pune ^n cauz@ indivizi pe care observatorii
europeni iau considerat dezechilibra]i, atin}i de o form@ particular@
de isterie. Dup@ {irokogorov, comportamentul acestor indivizi de
numi]i olong la tungu}ii din Transbaikalie nu reprezint@ nimic altceva
dec$t un fapt etnografic particular, necunoscut ^n grupul etnic al
observatorului (270). Este vorba despre manifest@ri de ecolalie }i
ecopraxie ce au fost ^nglobate ^n secolul al XIXlea sub denumirea
r@u definit@ de isterie arctic@.
Verbul olo la birarceni (tungu}ii din Manciuria) ^nseamn@ a fi
speriat brusc. El este folosit ^n aceea}i m@sur@ }i ^n sensul de a se
cabra de spaim@, vorbinduse despre un cal. %n limbajul tungu}ilor din
Mankova acest verb se traduce prin a tremura de fric@. %n realitate,
acest verb se refer@ la toate reflexele declan}ate sub efectul unei frici
sau a unei emo]ii bru}te (270).
Medicul Ka}in ia raportat lui Priklonski (270) c@ ^n timpul unei
parade a batalionului trei de cazaci din Transbaikalie, un regiment,
compus din tungu}i }i buria]i, a fost impresionat de desf@}urarea
paradei }i, cuprins brusc de olonism, a ^nceput s@ repete ordinele
colonelului. Acesta, furios, }ia ^njurat oamenii. Solda]ii, }i mai tul
bura]i, au repetat ^n cor ^njur@turile. Remarc@m, ^n treac@t, c@ hezia]
ii, ca }i tungu}ii, au fost victimele olonismului. Mania imitativ@ love}
23

te toate grupurile etnice ale Siberiei. Aceasta a fost atribuit@ fie climei,
fie caren]ei alimentare, fie unei eredit@]i rasiale (39, 40).
Un caz de ecopraxie a fost descris de {irokogorov. Un tungus
xingan (tungus din Mun]ii Xingan ^n Manciuria) de 42 de ani, timid
}i ur$t, era subiectul unor accese de imita]ie absolut particulare. De
^ndat@ ce, ^ntrun grup, un om schi]a gestul de a se masturba ^n pub
lic; imediat, olongul ^}i pune penisul ^n erec]ie, spre marea bucurie a
celor prezen]i, ^n special, a femeilor. R$sul general ^l trezea pe olong
}i ^l f@cea s@ fug@ foarte ru}inat. Aceast@ scen@ se repeta adeseori }i
^ntotdeauna pentru a amuza femeile prezente. Pe de o parte, exem
plul pune ^n eviden]@ fondul sexual care sus]ine majoritatea acestor
cazuri de olonism (ale c@ror victime braveaz@ tabuurile sexuale }i,
de asemenea, tabuurile dintre v$rstnici }i tineri) }i, pe de alt@ parte,
rolul primordial jucat de societate ^n dezvoltarea olonismului. Pentru
c@ societatea ^ncurajeaz@ sau suprim@, dup@ voie, manifest@rile de
olonism. Cu c$t grupurile tunguse ^i constr$ng pe adul]ii olong s@ aib@
crize repetate, declan}$nd reflexele bolnavului, cu at$t ei ^mpiedic@
orice olonism la copii. {irokogorov na ^nt$lnit nici un copil olong,
... pentru c@ adul]ii nu leo permit (270).
A}a cum spiritele nu sunt deloc responsabile de acest fenomen,
}amanul nu este niciodat@ chemat s@ trateze cazurile de olonism. %n
realitate, }amanul nu intervine dec$t la bolile sau catastrofele cau
zate de spiritele nefaste }i pe care le remediaz@ datorit@ sprijinului
spiritelor sale auxiliare.
%n concluzie, un punct de vedere tungus e ne^ndoielnic nu nu
mai faptul c@ }amanii sunt normali, dar sunt chiar cei mai s@n@to}
i din tot clanul, pentru c@ numai ei st@p$nesc spiritele, sursa tuturor
anormalit@]ilor.
Dac@ ne plas@m ^n prezent, pe un punct de vedere occidental,
se pare c@ opinia cea mai bine g$ndit@ este aceea la care se opre}
te {irokogorov dup@ ce a studiat numero}i }amani ^n activitate: im
posibilitatea de a clasa }amanii ^ntro categorie sau alta:
... Cu c$t am cunoscut mai mul]i }amani, scrie el, cu at$t am v@zut
c@ fiecare avea personalitatea sa proprie, (...) merg$nd de la normali
tatea perfect@ la insanitatea tipic@ (240, p. 386).
Pentru a}i clarifica opinia, {irokogorov d@ patru portrete de }
24

amani: doi }amani barguzini (un b@rbat }i o femeie) f@r@ nici un

semn de anormalitate, o }aman@ xingan, t$n@r@ frivol@ }i vorb@rea]@,
perfect normal@; o }aman@ birarcen@, nervoas@ }i depresiv@, care,
fiind ^n trans@, p@rea ^ntotdeauna pe punctul de a}i pierde controlul.
Aceasta din urm@, pe care {irokogorov o considera un exemplu
de control par]ial al unei st@ri intense de isterie refulat@, ilustreaz@
ceea ce am v@zut mai sus. Aceast@ }aman@, care era considerat@ o
}aman@ mediocr@ }i f@cea }edin]e pu]in reu}ite, ^nso]ite de c$ntece
greu de ^n]eles, era aproape de a dec@dea din categoria st@p$nilor
de spirite ^n cea de victim@ a spiritelor sau simpli poseda]i. Totu}i,
at$t c$t {irokogorov a cunoscuto, ea a reu}it de bine, de r@u, s@}i
st@p$neasc@ spiritele }i el na constatat niciodat@ vreo criz@ nervoas@.
Astfel, nu putem decreta c@ to]i }amanii ^n bloc sunt psihopa]i
sau, contrariul, pentru c@ nu numai no]iunea de psihopat este str@in@
lumii tunguse, dar }i pentru c@ }amanii prezint@ toate gradele ^ntre
o stare s@n@toas@ }i isterie. Aceste grade sunt determinante pentru
tungu}i de nivelul de supunere, mai mult sau mai pu]in accentuat, ^n
care }amanul ^}i ]ine spiritele, iar pentru occidentali de fenomenele
isterice, mai mult sau mai pu]in dominate sau reutilizate ^n conduitele
sociale aprobate.

25

Capitolul II

Alegere }i ini]iere
Candidatul
Cine poate deveni }aman? To]ii goldii r@spunde Lopatin, f@r@
distinc]ie de v$rst@ sau de sex, care au str@mo}i }amani ^n neamul
lor (157). Lopatin nu precizeaz@ dac@ e vorba despre linia patern@
sau matern@ sau ambele. Remarc@ numai c@ exist@ clanuri ce posed@
numero}i }amani }i altele care sunt lipsite de ace}tia.
Spre deosebire de Vasilevici, care notase, ^n egal@ m@sur@, existen]
a clanurilor cu }amani la tungu}ii occidentali }i pe care o explic@ prin
dispozi]ii fizice ereditare, Lopatin crede c@, dac@ darul }amanic r@
m$ne ^n acela}i clan, cauza o reprezint@ asisten]ii }amanului. %n re
alitate, orice }aman gold are cel pu]in un asistent ^ns@rcinat s@l ajute
^n timpul }edin]ei sale, acompaniindul la tobe, relu$ndui refrenele,
d$ndui accesoriile etc. Acest asistent, care devine, de obicei, }aman
la moartea st@p$nului s@u, este aproape ^ntotdeauna fiul sau nepo
tul }amanului. {amanii se succed, astfel, ^n aceea}i familie. Totu}i,
candidatul trebuie s@ a}tepte moartea }amanului ^n exerci]iu, ^nainte
de a oficia, pentru c@ prezen]a simultan@ ^n acela}i sat a doi mari }
amani (adic@ }amani capabili s@ ^nso]easc@ sufletele defunc]ilor ^n
lumea inferioar@) d@ na}tere la grave certuri. Lopatin a asistat la b@t@
ile ^ntre un }aman de 75 de ani }i unul t$n@r care, gelos de preferin]a
pe care bolnavii io acordau }amanului ^n v$rst@, nu ezita s@}i bat@
concurentul p$n@ c$nd acesta ^i era smuls din m$ini (157).
S@ ai str@mo}i }amani este necesar, dar printre altele este de dorit
ca viitorul }aman s@ fie cu sufletul puternic }i s@ nu fie timid, s@
aib@ o natur@ de artist }i, povestitor iscusit, s@ }tie s@}i mimeze cu
talent c@l@toriile de dincolo (157).
Dac@ nu reu}e}te s@ ^mpart@ cu auditoriul }edin]ei temerile sale
}i nelini}tile ^n timpul aventurilor sale ^n lume spiritelor, goldii ^l vor
considera un }aman r@u }i nu vor mai apela la el. C$t despre candi
datul bolnav de epilepsie, goldii ^l consider@ excelent, epilepsia fiind,
26

^n bazinul Amurului, una din tr@s@turile voca]iei }amanice (290).

{i la tungu}ii orientali, observa]i de {irokogorov, condi]ia impus@
pentru a deveni }aman este aceea de a avea str@mo}i }amani. Totu}
i, atunci c$nd nu e vorba despre }amani de clan, ci de }amani inde
penden]i, cazuri foarte rare, dar care, totu}i, exist@, aceast@ condi]
ie nu mai este necesar@ }i oricare dintre cei ce erau familiari ai }
amanului defunct }i ^i cuno}teau spiritele puteau s@ le mo}teneasc@
}i s@ devin@ }amani, la r$ndul lor (270).
Dac@, ^n interiorul clanului, nu exist@ un sistem rigid pentru trans
miterea darului }amanic, {irokogorov constat@, totu}i, o tendin]@ de
a p@stra darul ^n familie, s@rind o genera]ie. Astfel, printre tungu}ii
renului din Transbaikalie, voca]ia }amanic@ trece de la bunic sau
unchi la nepo]i, b@ie]i sau fete sau ^nc@ de la bunic@ la nepo]ii s@i.
Se ^nt$mpl@ ca darul s@ fie transmis unui alt membru al clanului, dar
obiceiul de a s@ri peste o genera]ie r@m$ne aproape ^ntotdeauna
respectat.
{irokogorov d@ mai multe motive acestei cutume. Mai ^nt$i, a}
a cum la goldi, uzan]a cere ca s@ nu fie doi }amani ^n exerci]iu ^n
acela}i clan, pentru c@, spun tungu}ii, dac@ un }aman clanic este
recunoscut ^n timpul vie]ii }amanului precedent, cel din urm@ trebuie
s@ moar@. {irokogorov a fost martorul nelini}tii unui }aman afl$nd
c@ fiul fratelui s@u sim]ea chemarea (270). Printre altele, un }aman
oficiaz@, ^n general, timp de treizeci de ani. La moartea sa, fiul este
prea matur pentru ai succede. Cauza principal@, ^ns@, este de ordin
economic: fiul }amanului este preocupat s@ v$neze ^n locul tat@lui
s@u, acaparat de oficiul s@u de }aman, pentru a se putea consacra,
el ^nsu}i, st@p$nirii spiritelor.
Femeile pot fi }amane la fel de bine ca }i b@rba]ii. %n timpul psiho
zelor maselor, ele se g@sesc mai afectate dec$t b@rba]ii, }i, drept con
secin]@, exist@ mai multe }amane poten]iale. Printre }amanii tungu}i
din Transbaikalie, {irokogorov a num@rat tot at$tea femei c$t }i b@
rba]i. La tungu}ii din Manciuria femeile sunt mai numeroase, dar cei
mai mari }amani sunt b@rba]i (270). Este valabil }i pentru gold ale
c@ror }amane nau puterea de a conduce mor]ii ^n lumea inferioar@
(312). Drept revan}@, la oroc, }amanele trec drept mai puternice (349).
%n realitate, }amanele sunt mai pu]in disponibile. Din cauza impurit@]
27

ii lor trec@toare, ele nu pot oficia ^n timpul sarcinii, ciclului }i ^n primele

s@pt@m$ni ce urmeaz@ na}terii. %n plus, ele nu st@p$nesc dec$t spiritele
clanului lor de origine. Totu}i, se ^nt$mpl@ ca o femeie devenit@ }aman@
dup@ c@s@torie s@ st@p$neasc@ ^n egal@ m@sur@ spiritele clanului so]
ului s@u (270).
Darul }amanic se mo}tene}te pe linie patern@ }i pe linie matern@.
C$nd cele dou@ clanuri sunt legate printro organizare dualist@ }i
posed@ acela}i complex de spirite, darul }amanic se poate transmite
de la o familie la alta. Tungu}ii din Manciuria apreciaz@ }amanii care
au str@mo}i }amani pe ambele linii (patern@ }i matern@) pentru c@ ^i
consider@ deosebi]i de puternici (270).
C$t prive}te v$rsta candidatului, {irokogorov observ@ c@ acesta
se situeaz@ ^ntre 16 }i 20 de ani. La tungu}ii orientali nu devii }aman
niciodat@ ^nainte de 15 ani. Ceea ce nu exclude c@ un copil nu poate
s@ intuiasc@ c@ va fi, probabil, mai t$rziu, }aman. %ntradev@r, ^n
cazul c$nd clanul se simte ^n pericol din cauza spiritelor eliberate la
moartea }amanului }i nici un candidat nu se prezint@ pentru a le lua
^n grij@, membrii clanului aleg un copil ce descinde din }amani }i care
are vise extraordinare. %i vorbesc despre posibilitatea de a deveni }
aman. %l preg@tesc treptat. Dar numai ^n adolescen]@ spiritul elector
se va manifesta }i alesul va avea prima trans@.
V$rst@ de tranzi]ie, perioad@ de tulbur@ri }i nelini}ti, adolescen]a
este momentul ideal pentru a deveni }aman. T$n@rul, neav$nd ^nc@
grija familiei, poate s@ neglijeze v$n@toarea pentru a se l@sa absorbit
^n rela]iile sale cu spiritele.
Se ^nt$mpl@, totu}i, ca un om matur s@ se simt@ ales de spirite.
Aceste cazuri, foarte rare, se datoreaz@ unor tulbur@ri personale, care,
contrar regulii, continu@ s@ se manifeste }i atunci c$nd bolnavul a
devenit }aman. Aceast@ incapacitate de a st@p$ni ^n ^ntregime spir
itele confirm@, dac@ mai era nevoie, c@ este vorba de un }aman de
calitate inferioar@, un fel de }aman norocos.
La tungu}ii din bazinul Ienisei, candidatul prezint@ aproape acela}
i profil. Indiferent dac@ este b@iat sau fat@, adolescentul trebuie s@
posede str@mo}i }amani }i s@ aib@ o natur@ artistic@. Vasilevici, care
regret@, ^n ceea cel prive}te, c@ achizi]ia darului }amanic a fost studiat
at$t de sporadic, noteaz@ c@ dup@ observa]iile sale, darul }amanic
28

se transmite pe linie patern@ cu o tendin]@ de a s@ri o genera]ie.

Din patruzeci }i opt de cazuri de transmitere a darului }amanic ^ntre
1925 }i 1935, Vasilevici a relevat }aisprezece cazuri de transmitere
de la bunic la nepot, unsprezece de la tat@ la fiu }i trei de la bunic@
la nepo]i. Pentru }ase din aceste cazuri (dintre care dou@ se refereau
la }amanifemei decedate) spiritele nu fuseser@ mo}tenite de cineva
}i hoin@reau ^n libertate (330).
Dup@ un manuscris al lui Suslov, succesiunea spiritelor pe linie
matern@ ar predomina la tungu}ii din nordul bazinelor Nijniaia Tun
guska }i Podkamennaia Tunguska (298).
%n caz de organizare dualist@, transmiterea se face ^n mod egal prin
cele dou@ neamuri ^n acela}i timp, iar }amanul ce cumuleaz@ spiritele
celor dou@ descenden]e este dintre cei mai puternici. Vasilevici la
^nt$lnit ^n bazinul Podkamennaia Tunguska pe marele }aman Evgraf
Lopoko care mo}tenise spiritele mamei sale din clanul Momol }i cele al
fiului fratelui bunicului s@u, pe linie patern@, din clanul Lopoko (330).
A}a cum nu exist@ reguli rigide }i, mai degrab@, tradi]ii, succesiu
nea poate s@ri trei sau patru genera]ii sau poate s@ se transmit@ unui
membru al familiei, locuind la 400 km distan]@.

Alegerea
Termenul de alegere pare s@ fie preferabil celei de voca]ie, pen
tru c@ membrul candidat a fost ales de c@tre un spirit ce la obligat
s@ se fac@ }aman. Departe de a fi pe gustul s@u aceast@ slujb@ de }
aman, alesul ^ncearc@, ^n general, s@ scape de aceasta. Dar, dac@
se ^nc@p@]$neaz@ s@ se opun@ voin]ei spiritului, acesta ^l va face s@
moar@. Cazurile de voca]ie propriuzis@, c$nd un tungus dore}te el
^nsu}i s@ devin@ }aman }i ^ncearc@ s@ se fac@ ales de c@tre un spirit,
r@m$n excep]ionale. Omul acesta se ^ndep@rteaz@ ^n taiga }i r@m$ne
acolo f@r@ s@ m@n$nce, p$n@ c$nd un spirit (cel mai adesea un
mamifer sau o pas@re) ^i apare ^n vis }i ^i declar@ c@ la ales. Acest spirit
^i ^ncredin]eaz@ atunci candidatului o trup@ de spirite auxiliare pentru
al ajuta ^n cursul carierei sale. Un }aman experimentat ^}i ia sarcina de
ai completa educa]ia (9). Aceast@ categorie de }amani este inferioar@ }
.

29

amanilor ale}i spontan }i ei nu pot deveni }amani de clan.

La toate ^ntreb@rile lui Vasilevici despre felul cum se devine }aman,
tungu}ii r@spundeau: spiritul a murmurat sau a c$ntat ^n urechi cuvintele
pe care trebuia s@ le c$nte }amanul sau ^nc@ un spirit ia intrat ^n cap
}i la obligat s@ c$nte (330).
Acest spirit se manifest@ ^n general noaptea, ^n timpul viselor, la toate
grupurile tunguse, at$t ^n cele din nord, c$t }i ^n cele din est. Poate s@
apar@, de asemenea, ^n timpul unei sincope. Un tungus din Manciuria,
^n v$rst@ de patruzeci de ani, sa r@t@cit ^n taiga (c$nd tungu}ii, care }tiu
s@ se orienteze admirabil, se r@t@cesc ^n p@dure, cred c@ sunt victimele
intrigilor unui spirit). dup@ ce a r@t@cit mai multe zile, acest tungus a fost
cuprins de spaim@ brusc@ ^ntro noapte ^n mijlocul st$ncilor. A le}inat.
Atunci spiritul Kadar Burxan la p@truns }i ia declarat c@ ^l alesese
pentru a fi }aman }i c@ el, Kadar Buxon, va fi principalul s@u ajutor.
Noul }aman a }amanizat pe loc c$teva zile, apoi a ie}it din le}inul s@u
}i sa ^ntors acas@, unde adunarea clanului ia recunoscut drepturile
de a }amaniza (275).
Ce este acest spirit care a ales noul }aman? %n exemplul de mai
sus am v@zut c@ putea s@ fie vorba de un spirit al taigalei, Kadar
Bubxan, spirit tutelar al st$ncilor la tungu}ii renului de Manciuria.
La acelea}i popula]ii se ^nt$lne}te, de asemenea, cazul unui }aman
ales de un alt spirit tutelar, cel al unui v$rtej (270). Dar, ^n realitate,
aproape ^ntotdeauna este spiritul unui str@mo} }aman de a treia spi]@
sau apropiat, ori un frate mai mare, (130) care se ^ncarneaz@ ^n de
scendentul s@u. Aceasta reiese clar la tungu}ii din Ienisei (281, 330,
4, 130). Dup@ Anisimov, c$nd moare }amanul ^n exerci]iu, dublul s@u
animal, Xargi, coboar@, prin lumea inferioar@ eargu p$n@ la xerekse,
teritoriul rezervat spiritelor str@mo}ilor }amanici pentru a ^mp@rt@}
i moartea }amanului celui mai ^n v$rst@ dintre spiritele ancestrale.
Acesta din urm@, Mangi, convoac@ sufletul }amanului str@mo} care
urmeaz@ s@ se ^ntoarc@ pe p@m$nt }ii ordon@ s@ }il aleag@ pe cel
viu ^n care dore}te s@ se ^ncarneze (7, 8, 9).
Lucrurile se petrec pu]in diferit la popoarele din Amur. Dup@
Lopatin, spiritul care alege }amanul se nume}te Ajami (157).
{irokogorov remarc@ ^ns@ c@ acest termen desemneaz@ numai spiritul
principal ce se afl@ ^n fruntea spiritelor auxiliare }i nu este rezervat
nici m@car acestui spirit, pentru c@ g@sim expresia ajami fonalko drept
30

suport pentru definirea sufletului defunctului, fonalko deriv$nd din

fanja, care semnific@ sufletul pe care }amanul ^l conduce ^n lumea
inferioar@ (270).
Printre altele, exist@ mai multe tipuri de ajami. La }amagiri se
num@r@ trei: gorodo ajami, duente ajami }i bucile ajami. Dac@ un
ajami ^nt$lne}te sufletul exterior zulemzi al unui om adormit pe cale
de a r@t@ci ^n libertate }i dac@ acest suflet ^i place, ajami face din cel
adormit un }aman (123). Aici apare ideea unei motiv@ri sexuale.
Ajami ar fi ^ndr@gostit@ de sufletul }amanului }i lar fi ales pentru a
avea rela]ii sexuale cu ea. Ap@r@torul cel mai cunoscut al acestei teze
a fost {ternberg, care printre altele, scria:
...Motivul fundamental al alegerii la Goldi const@ ^n dragostea
sexual@ sim]it@ de c@tre spirite pentru alesul lor, dragoste impus@ }
amanului care sf$r}e}te prin a o accepta. El devine adev@ratul so] al lui
ajami, }i ea vine s@l vad@ noaptea, pe patul lor conjugal. El o hr@ne}te
}i ^i d@ s@ bea, iar ea ^l recompenseaz@, trimi]$ndui spiriteasisten]
i carel ajut@ ^n slujba sa de }aman (287, p. 480).
Pentru un }aman, ajami este ^ntotdeauna de sex feminin }i pen
tru o }aman@ de sex masculin. Suslov citeaz@ dup@ {ternberg o
puternic@ }aman@ nec@s@torit@, care avea raporturi sexuale cu toate
spiritele sale numeroase. El ^i relateaz@ chiar cazul unui }aman care
avea raporturi cu un ajami mascul, dar Suslov adaug@ c@ na ^nt$lnit
a}a ceva niciodat@ personal (298).
{irokogorov critic@ sever maniera ^n care {ternberg a for]at lu
crurile pentru a le face s@ spun@ ceea ce dorea. Pentru a}i stabili
ipoteza, {ternberg se bazeaz@, ^ntradev@r, pe un caz observat }i re
latat de {irokogorov, cel al unei candidate }amane manciu posedat@
de spiritul amantului s@u, un }aman decedat. {ternberg uit@, ^ns@,
c@ exact aceast@ posedat@ nu reu}e}te niciodat@ s@ devin@ }aman@
(270). Referinduse apoi la r@spunsurile unui }aman gold debutant pe
care la chestionat prin intermediul unui traduc@tor }i pe care nu la
^nt$lnit dec$t o singur@ dat@, {ternberg a concluzionat c@ acest }aman
avea }i el o so]ie ajami }i de aici c@ era o regul@ general@ la }amani.
%n plus, dansul }amanic ^i p@rea c@ are un caracter tipic sexual. Dar
numai un spirit afectat de o idee fix@, replic@ {irokogorov, poate
s@ interpreteze astfel mi}c@rile }amanului, pentru c@ acest dutevinr
al coapselor se explic@ foarte simplu prin necesitatea de a face s@
31

r@sune pandantivele metalice prinse la centur@ (270, 287). Totu}i,

{irokogorov nu exclude posibilitatea acestor iubiri ^ntre }amani }i
spiritele lor, dar subliniaz@ c@ acestea r@m$n excep]ionale la tungu}
ii pe care ia observat. Existen]a lor pare ^n tot cazul dovedit@ de o
fotografie a Muzeului de antropologie }i etnografie din Leningrad
reprezent$nd femeia cereasc@ a }amanului, denumit@ seseme la
tungu}ii din Transbaikalie.
Pentru tungu}ii occidentali, Vasilevici noteaz@ c@ nu a putut g@si
nici o povestire care s@ vizeze vreun motiv sexual oarecare ^n alegerea
}amanului, de}i rela]ii amoroase exist@ ^ntre }aman }i spiritul tutelar
al teritoriului de v$n@toare carei apare noaptea sub forma unei
femei (330, 321).
Anisimov, dimpotriv@, observ@ un motiv sexual (se pare, abuziv)
^n faptul c@ Xargi vine noaptea s@ viziteze candidatul care trebuie
^ntotdeauna s@ fi ajuns la pubertate. El leag@ vizita nocturn@ a
dubluluianimal de misterele numeroase de dragoste ale fondatoarei
clanului cu un animal, ursul brun la tungu}ii mandciu }i subliniaz@
caracterul totemic al acestui motiv ce serve}te de linie fundamental@
^n ritualul ini]ierii (4).
La r$ndul s@u, Suslov ^nclin@ s@ identifice Xargi cu Ajami la goldi.
O astfel de eroare din partea lui Suslov uime}te, pentru c@ el }tie
bine c@ Xargi nu este altceva dec$t dublulanimal al }amanului (298).
C$t despre semnele exterioare ce descoper@ ^n ochii tuturor c@
un membru al clanului a fost ales de un spirit sa f@cut deja aluzie ^n
capitolul precedent. Cunoscute sub numele de maladie }amanic@,
ele sunt aproape identice pe ^ntreg teritoriul tungus. Cel ales evit@
societatea, lumina, activitatea. a}ezat toat@ ziua pe patul s@u, el se
leg@n@ fredon$nd cuvintele pe care i le }optesc spiritele (330). Uneori
repet@ noapte cuvintele spiritelor acompaniinduse la tob@. Pl$nge,
sl@be}te, cade ^ntrun somn prelung sau se afund@ ^n taiga singur,
de unde revine dup@ mai multe zile ciufulit, murdar, sl@bit, imit$nd
uneori la perfec]iune mersul spiritului care sa ^ncarnat ^n el: gluton,
cervideu, lup (330). Alte tr@s@turi sunt semnalate ici }i colo ca m@rci
ale alegerii }amanice: s$nger@rile din nas }i gur@ la copii (32), me
teorismul (130), astmul, flatulen]ele (330), crizele de epilepsie (123,
157), le}inurile (130).
Aceast@ maladie, care poate s@ dureze de la c$teva luni la mai
32

muli ani, dispare de obicei dup@ ce alesul a fost uns }aman.

Ini]ierea ^n lumea spiritelor

La autorii ce au studiat tungu}ii orientali }i popoarele din regiunea
Amurului, se g@sesc pu]ine detalii despre ini]ierea pe care o suport@ }
amanul ^n lumea spiritelor.
Totu}i, Avrorin a relevat urm@toarea tradi]ie: divinitatea celest@
Xadau (numele primului str@mo} }i al primului }aman la vecinii lor
gold) f@ure}te sufletele viitorilor }amani pe o nicoval@ ^n from@ de
elan ^n lumea inferioar@. Buu, ajutorul lui Xadau (pe care ^l reg@sim
ca spriit ajut@tor al }amanului gold, cei permite, ^mpreun@ cu Kori,
cobor$rea ^n lumea inferioar@) ac]ioneaz@ foalele. So]ia lui Xadan
pune apoi sufletul f@urit ^ntrun leag@n de piatr@ sus]inut de doi }erpi
de fier. C$nd sufletul a crescut, ea ^l transform@ ^n pe}te }i ^l arunc@ ^n
r$ul mitic, unde mai multe spirite nefaste ^l vor p$ndi: un spriit st$nd
la p$nd@ pe o insul@, un c$ine de paz@ pe un pod. Sufletul va fi ^n
final capturat %n plasele unui spirit care se va for]a s@l fac@ s@ m@
n$nce carne omeneasc@. Dac@ sufletul cedeaz@, viitorul }aman va fi
un m$nc@tor de suflete. Dac@, din contr@, sufletul refuz@ }i fuge, va
fi un bun }aman.* Sufletul ^}i urmeaz@ ^notul p$n@ ^n marea morsei.
La intrare Xadau ^l a}teapt@ cu un harpon. Nou@ Buu }i nou@ spirite
*

Aceast@ povestire risc@ s@ introduc@ o confuzie. Nu exist@ la tungu}i o

categorie de }amani buni }i o alta de }amani m$nc@tori de suflete.
Orice }aman este ambivalent (]in$nd cont de faptul c@ pentru ca }amanul
s@ fie capabil s@ fure un suflet, e necesar, bine^n]eles, ca el s@ fi atins un
anumit grad de putere.). El se arat@ bun acelora pe care ^i protejeaz@
(^n general, cel din clanul s@u) }i m$nc@tor de suflete pentru du}ma
nii s@i (cel mai adesea str@ini vecinilor). Unele tratamente pretind ca }
amanul s@ fure sufletul unei persoane s@n@toase pentru al da spiritului
nefast ^n schimbul sufletului pacientului s@u bolnav pe care spiritul la
furat. Suslov poveste}te cum un }aman a luat sufletul micu]ei servitoare
a familiei pentru a face schimb cu cel al st@p$nei bolnave (296). {amanii
ulc fur@ sufletele embrionilor din p$ntecul mamei str@ine pentru a le da
femeilor sterile din clanul lor.
Aceasta fiind spus@, exist@ }amani cu caracter cert@re], av$nd du}mani
(drept consecin]@, eventuale victime) printre apropia]i.
33

mane ]in coarda harponului. Dac@ sufletul este suficient de viguros

pentru a}i continua drumul remarc$nd harponul cu cei nou@ Buu
}i cei nou@ mane ag@]a]i de fr$u, fie }amanul va fi foarte puternic }i
cele optsprezece spirite vor deveni spiritele sale auxiliare. Dup@ ce a
dep@}it aceast@ ultim@ ^ncercare, sufletul ia aspectul uman. Xadau ^i
d@ o ambarca]iune ^n care acesta se a}eaz@ cu cele optsprezece spirite
carel ]in tot timpul de cureaua harponului transformat@ ^n centur@ }
amanic@. Sufletul plute}te pe marea morsei, a balenei, a st@p$nului
pe}tilor }i ajunge ^n sf$r}it pe p@m$ntul nostru, unde se ^ncarneaz@
^ntrun om care va deveni }aman de profesie (18).
Aceast@ descriere a ini]ierii, una din pu]inele, dac@ nu singura
pe care o aveam despre popoarele din Amur, este crea]ia poetic@ a
unui ^ntreg sat oroc (124). Avrorin ^i ceruse unui b@tr$n }aman s@i
deseneze harta c@l@toriilor sale de dincolo. {amanul, consider$nd
c@ nu deseneaz@ suficient de bine, a ales doi oameni pentru al
ajuta. Dar nu peste mult timp to]i oamenii din sat lau ^nconjurat,
fiecare ad@ug$nd o precizare. Cu toate aceste discu]ii a fost nevoie
de trei zile pentru a picta un tablou de 1 m x 70 cm. Recunoa}tem
aici temele principale ale ini]ierii: f@urirea sufletului, transformarea
lui ^ntrun animal (pe}te, ^n cazul dat), ^ncerc@rile sale; dar detaliile,
ce dau povestirii culoare poetic@, sunt particulare acestui sat }i nu
pot fi generalizate.
Tungu}ii occidentali, spre deosebire de tungu}ii orientali, ofer@
un material bogat referitor la ini]iere. Anisimov, ^n particular, la
descris minu]ios, dar ^ntotdeauna c@ut$nd, urm$ndu}i obiceiul s@
demonstreze originea totemic@ a concep]iilor }amanice.
Dup@ Anisimov, c$nd spiritul str@mo}ului }amanic trimis ^n grab@
de Mangi cu lumea de mijloc, s@ aleag@ un individ, ^i ia sufletul (care?,
Anisimov nu specific@) ^n lumea inferioar@. Acolo, ascuns ^ntre r@d@
cinile copacului }amanic, animalulmam@ ^nghite sufletul candidatului
adus de c@tre spiritul ancestral, apoi ^l readuce ^n lume sub form@
animal@. Acesta va fi Xargi, dublulanimal al }amanului, auxiliarul s@u
cel mai puternic pe parcursul }edin]ei. %n perioad@ de repaus Xargi
se va duce s@ se ascund@ ^n arborele }amanic al clanului, o lari]@ ^n
fundul taigalei, care trebuie s@ r@m$n@ ascuns@ ochilor }amanilor str@
ini. F@r@ aceast@ precau]ie, ultimii vor ^ncerca s@l piard@ pe Xargi,
34

cauz$nd astfel moartea }amanului.

Fiecare }aman ^}i are animalul s@u mam@ sau onindar (de la onii,
mam@). Dac@ animalulmam@ este un elan, un ren s@lbatic sau, mai
rar, un urs, ea va aduce pe lume un animal de aceea}i specie (130).
Dac@ este un vultur, un cufundar, o g$sc@, ea va oua un ou de unde
va ie}i un dubluanimal pas@re. Dac@ este o }tiuc@ sau un taimen
dublulanimal va fi un pe}te. Dar dac@ aspirantul are ca animalmam@
Kalir, renul cosmic cu corn de elan }i coad@ de pe}te, dublulanimal
ar putea fi de oricare alt@ specie animal@ (5, 7, 9).
Dup@ o povestire culeas@ de Ksenofontov pe Niznjaja Tunguska, sar
p@rea c@ animalulmam@ este cel mai adeseori unul cornut (130). Cu
toate acestea, Vasilevici men]ioneaz@ o pas@re (un cufundar la triburile
occidentale din bazinul ieniseiului }i un cuc la triburile orientale) ca
simbol auxiliar principal ce se ^ncarneaz@ ^n candidat (330). Vasilevici
nu specific@ ce reprezint@ acest spirit auxiliar principal. Este Xargi?
Vasilevici adaug@ numai: numitul candidat trebuie s@ omoare la
ordinul spiritului elector o pas@re de specie stabilit@ din care m@
n$nc@ ^n fiecare zi o bucat@, ceea ce dovede}te, spun informatorii,
c@ spiritul auxiliar principal sa ^ncarnat ^n noul }aman. Este semn c@
dublulanimal al }amanului va fi de aceast@ specie?
Anisimov se bazeaz@ ^n particular pe existen]a lui Xargi pentru a
demonstra originea totemic@ a numeroase credin]e }amanice. El ^l
citeaz@ pe Suslov, primul care la descoperit pe Xargi }i care a descris,
^ntradev@r, Suslov descrie manevrele unei trupe de Xargi cu triumful
unei }edin]e pentru a t@m@dui un bolnav: jum@tate oameni, jum@tate
lupi, jum@tate oameni, jum@tate glutoni, jum@tate oameni, jum@tate
ur}i, jum@tate oameni, jum@tate reptile, aceast@ hoard@ de spirite
sub comanda lui Xargi h@ituie}te spiritul nefast, ho]ul sufletului. Nu
exist@ nici o ^ndoial@ pentru Anisimov c@ transformarea sufletului }
amanului ^n dublulanimal reprezint@ re^ncarnarea spiritului totem
^n }aman (4).
Merg$nd mai departe, Anisimov crede c@ Xargi ar fi }i ani
malulmam@. Pentru aceasta se bazeaz@ pe o informa]ie oral@ a
lui A. A. Popov, care ar fi constatat la dolgani (tungu}ii iakutiza]i)
c@ animalulmam@, iiekyyl este re^ncarnarea sufletului }amanului,
spiritul s@u auxiliar cel mai puternic }i ^n realitate, dublul s@u animal
35

(4). Aceasta pare, ^n cei prive}te pe tungu}i, o confuzie regretabil@,

cu at$t mai mult, cu c$t Anisimov, ^ntro alt@ lucrare (5) vede de
aceast@ dat@ ^n animalulmam@ un vechi totem devenit Bugady
Muun, spiritul protector al animalelor. Or, Bugady Muun, dac@ tr@
ie}te ca }i animalulmam@, ^ntre r@d@cinile copacului sau sub st$nca
sacr@ a clanului, sub aspectul unei b@tr$ne sau a unei femele de ren
s@lbatic sau de elan, apare ca un personaj diferit. %n realitate, atunci
c$nd }amanul de clan coboar@ ^n timpul ritualului ingkelavun l$ng@
Bugady Maun, pentru ai cere v$nat ^n favoarea clanului, niciodat@
nu men]ioneaz@ c@ aceasta este animalul s@umam@, ceea ce nu a
omis s@ fac@ ^n timpul tocmelii, dac@ este cazul (4).
Substan]@ spiritual@ a candidatului a fost deci transformat@ ^n
dublulanimal. %n prezent e timpul s@ se schimbe substan]a sa fizic@.
De ^ndat@ ce animalulmam@ a ^nghi]it apoi a redat lumii sufletul can
didatului, muntele sfin]it unde cre}te arborele }amanic se transform@
^n cort, animalulmam@ ^ntro b@tr$n@ }i spiritele }amanilor ancestrali
ce ^nconjurau animalulmam@ sub form@ de animale iau o ^nf@]i}are
uman@. Ultimii fac buc@]i capul candidatului, ^l dezmembreaz@, apoi ^l
trec prin foc }i ^i dau un nou ^nveli}. Candidatul revine pe p@m$nt cu
un suflet }i un cap nou, capabil s@ reziste ^ncerc@rilor slujbei }amanice.
Membrii clanului v@d atunci candidatul, ie}ind din taiga, palid }i sl@
bit dup@ }ederea sa ^n p@dure, considerat@ ca momentul petrecut ^n
lumea str@mo}ilor }amanici. Cel mai b@tr$n }aman din clan execut@
atunci }edin]a de consacrare oficial@ ^n fa]a ^ntregului clan (9).
Un }aman din Tunguska ia povestit lui Ksenofontov ^n 1925 c@
str@mo}ii s@i au aruncat ^n el cu s@ge]i p$n@ c$nd sa pr@bu}it, apoi
iau t@iat ^n buc@]i carnea }i iau num@rat oasele. Dac@ am unul ^n
plus, pot s@ fiu }aman, altfel nu. Iau m$ncat carnea crud@. %n timpul
acestei ^ntregi opera]ii, o var@ ^ntreag@ nici nu am m$ncat, nici nu
am b@ut. %n sf$r}it, spiritele au b@ut s$nge de ren }i iau dat }i lui
(130). Ca urmare a acestei opera]ii, }amanul are mai pu]in s$nge,
ceea ce explic@ tenul s@u livid, adaug@ informatorul lui Ksenofontov.
Pentru tungu}ii ^ntreba]i de Suslov, paloarea }amanului se datoreaz@
spiritelor sale auxiliare, Etan, care se hr@nesc cu s$ngele s@u la fiecare
}edin]@ (296). Oricare ar fi cauza, }amanii par deseori livizi apropia]
ilor lor. Semn al unui temperament nervos?
36

Trebuie notat@ c@utarea osului suplimentar Anisimov men]io

neaz@, de asemenea, aceast@ c@utare, dar pentru el sunt oase inutile
care jeneaz@, oase ^n exces pe care spiritele ancestrale le arunc@
imediat ce leau g@sit }i a c@ror aruncare ^l va fortifica pe }aman. Se
pare c@ Anisimov a interpretat gre}it aceste fapte. Este vorba despre
un os unic }i nu despre mai multe. Apoi, spiritele ancestrale caut@ s@
verifice (}i nu s@ arunce) dac@ numitul candidat posed@ ^ntradev@r
acest os. Posedarea acestui os dovede}te c@ alesul apar]ine neamului
}amanilor. Acest os suplimentar ar putea fi apropiat de dintele noului
n@scut, semn al voca]iei }amanice pentru }amanii negri la iaku]i.
Dup@ o alt@ versiune celebrat@ de Ksenofontov despre Tunguska,
spiritele }amanilor deceda]i decupeaz@ candidatul ^n lumea cereasc@
(nu lumea inferioar@, cum am v@zut mai ^nainte), apoi ^n}iruie buc@]
ile de }aman pe frig@rui pentru a le m$nca. Se spune c@ un bun }
aman furnizeaz@ suficiente buc@]i de carne pentru a orna patru frig@
rui (130), ca urmare }amanul va }ti s@ vindece maladiile trimise de
spiritele ce iau consumat carnea.
%n Niznjaja Tungunska, la izvoarele r$ului Viljcei, str@mo}ii decu
peaz@ m$inile candidatului }i le arunc@ la gr@mad@, ^n timp ce restul
capului se frige pe gr@tar (330). Acestor suferin]e tr@ite ^n lumea
spiritelor, Vasilevici le atribuie astfel de simptome morbide cum este
astmul, flatulen]ele, crizele de epilepsie cel cople}esc pe cel ales
^nainte de a fi recunoscut oficial }aman (330).
Vasilevici a relevat o schem@ de alegere la tungu}ii de la Sym ce
i se pare, de asemenea, c@ se deruleaz@ ^n registrul lumii superioare.
Este spiritul protector al lumii superioare Buruni sau Ildidi }i nu Mangi,
cel care conduce alegerea }i transferul spiritelor ajut@toare ^n novice.
Spiritul vine ^n vis s@l g@seasc@ pe candidat }i ^i }opte}te:
Nu face r@u. %ngrije}tei pe bolnavi. Pe tungu}ii din Podkamennaja
}i din Niznjaja Tunguska las@i ^n pace. Voi fi deasupra voastr@, voi
avea grij@ de voi }i v@ voi da putere (330).

Consacrarea ^n prezen]a clanului

Consfin]irea candidatului ^n prezen]a ^ntregului clan reunit este

obligatorie pentru }amanii de clan. %n realitate, este vorba despre o
37

recunoa}tere oficial@ a clanului, ce}i recunoa}te candidatul drept }

aman }i prin aceasta se angajeaz@ s@i confec]ioneze echipamentul.
De o importan]@ extrem@ la tungu}ii studia]i de {irokogorov,
aceast@ consacrare const@ ^n dou@ acte. Prima, bazat@ pe un examen
pentru verificarea cuno}tin]elor candida]ilor, autenticitatea transei
sale }i darurile de clarviziune, are drept consecin]@ acordul clanului
la admiterea candidatului la oficiul s@u de }aman de clan. Cel deal
doilea act impune sacrificarea unei bovine sau a unui cervide oferit@
spiritelor }amanului ^n timpul unei }edin]e care poate s@ dureze cinci,
}apte sau nou@ nop]i (275).
{irokogorov insist@ asupra importan]ei acordului clanului. F@r@
aprobarea mediului s@u social, candidatul, chiar }i talentat, nu poate
deveni }aman (270).
Un tungus xingan de vreo cincizeci de ani se sim]ea chemat pentru
slujba de }aman. Ho] de cai, mincinos }i autoritar, era un om des
considerat, ]inut la distan]@ }i pe care clanul nu }il dorea }aman cu
nici un pre]. C$nd acesta se for]a s@ execute o }edin]@ cu un lighean
^n loc de toba pe care }io sp@rsese, familia sa flec@rea f@r@ s@ acorde
aten]ie c$ntecelor }i f@r@ s@i reia ^n ea refrenele. Omul, ^nvins de
indiferen]a ostil@ a auditoriului, nu putea s@ intre ^n trans@ }i un alt
candidat a fost ales de c@tre clan (270).
Ceea ce determin@ aprobarea clanului este, deci, ^nainte de
toate, personalitatea candidatului. Clanul se teme de un candidat
ranchiunos }i agresiv de fric@ s@ nu devin@ m$nc@tor de suflete al
propriului s@u clan. %ntral doilea r$nd, numai clanul ia ^n considera]
ie cunoa}terea spiritelor pe care candidatul o are }i capacitatea sa
de a le st@p$ni.
Cuno}tin]ele pretinse candidatului la tungu}ii din Manciuria sunt
foarte vaste. El trebuie s@ cunoasc@ biografia complet@ a fiec@rui
spirit al clanului }i s@ poat@ so recite f@r@ gre}eal@ ^n timpul marii
ceremonii cel consacr@ }aman al clanului. Aceast@ }edin]@ care are
loc dup@ ceva timp de la prima trans@ se nume}te umna la birarceni,
cu acela}i nume ca }i al marilor sacrificii pe care le ofer@ periodic
tuturor spiritelor clanului. Trei turu, lari]e cur@]ate de ramurile ne
folositoare din care nu sau p@strat dec$t v$rful sunt ^n@l]ate. Dou@
sunt ridicate aproape de u}a iurtei }i unite cu cinci, }apte sau nou@
38

bare. Ele simbolizeaz@ scara cereasc@ ce deschide accesul ^n lumea

superioar@. A treia, fixat@ la c$]iva metri distan]@ spre sud, este legat@
de lari]a dinspre est printro fr$nghie a spiritelor (drumul pe unde
vin spiritele).
B@tr$nul }aman carel examineaz@ pe candidat este a}ezat l$ng@
lari]a situat@ spre sud. T$n@rul a}ezat ^ntre cele dou@ lari]e ale u}
ii c$nt@ la tob@. Dasc@lul ^i trimite candidatului spiritele clanice,
unul dup@ altul, ^ntrun inel de lemn ce alunec@ dea lungul sc@rii
spiritelor. La fiecare spirit primit t$n@rul }aman trebuie s@ povesteasc@
toate aventurile referitoare la acel spirit, f@r@ s@ gre}easc@, ceea ce
dovede}te c@ spiritul sa ^ncarnat bine ^n el }i ^n vorbe}te prin gura
lui. La sf$r}itul }edin]ei, t$n@rul }aman urc@ pe treapta superioar@ a
sc@rii simbolice. Pentru c@ spiritele sunt foarte numeroase, aceast@
ceremonie poate continua timp de cinci, }apte sau nou@ nop]i. %n
cazul ^n care candidatul a trecut cu succes acest examen, un sacrificiu
de mai multe animale furnizate de clan este oferit tuturor spiritelor
(270). Cuno}tin]ele ce trebuie s@ le arate candidatul birarcen ^n cursul
acestei ceremonii extrem de ritualizate, care, de altfel, nu pare de
origine tungus@, r@m$ne excep]ional@, iar la celelalte grupuri nu se
cer at$tea cuno}tin]e candidatului. Totu}i, el trebuie s@ posede un
minimum de cuno}tin]e teoretice despre spirite }i practice despre
executarea }edin]elor. Din p@cate, pu]ini autori au examinat modul
^n care candidatul ^nsu}e}te acest minimum.
Cel mai des un }aman experimentat ^}i transmite }tiin]a timp de
luni sau de ani unui candidat care ^l ajut@ ^n timpul }edin]elor, a}a
cum este cazul, am v@zut, al }amanilor gold }i al asisten]ilor lor. Totu}
i, se ^nt$mpl@ de obicei ca un candidat inteligent }i bun observator
s@ ^nve]e singur (270). %ns@ din punct de vedere tungus, un candidat
nu ^nva]@ niciodat@ singur. El este ^ntotdeauna instruit de unul sau
mai multe spirite, fie c@ este Ildidi, despre care ne vorbe}te Vasilevici,
Ajami la Lopatin sau b@tr$na st@p$n@ a drumului ce duce spre lumea
inferioar@ buni, care, dup@ Anisimov, ^l ^nva]@ pe candidat arta de
a }amaniza pe insuli]a sa din mijlocul r$ului }amanic (330, 157, 9).
Ksenofontov raporteaz@ credin]a foarte apropiat@ de cea a iaku]ilor
legat@ de arborele }amanic turu:
Pe cele nou@ ramuri centrale sunt a}ezate cuiburi unde sunt cres
39

cute sufletele viitorilor }amani (130, p. 56). Cu c$t cuibul este plasat mai
sus, a ad@ugat un tungus din Niznjaja Tunguska, cu at$t }amanul va fi
mai puternic, va cunoa}te mai mult }i va vedea mai departe (130, p. 57).
Anisimov, men]ioneaz@ de asemenea acest mit, dar cuibul a devenit
leag@n de fier, ceea ce demonstreaz@ o influen]@ iakut@ mult mai clar@
(9). La cealalt@ extremitate a Siberiei, se g@sesc urme ale acestei
credin]e mitice la oroc. De data aceasta leag@nul este din piatr@, sus]
inut de doi }erpi de fier }i nu se mai afl@ ^n copacul }amanic (18).
Nu trebuie s@ uit@m c@ arborele }amanic, ca }i r$ul }amanic, leag@
cele trei lumi ^ntre ele. Putem s@ remarc@m, deci, ^n trecere, c@ educa]
ia }amanului se face la r@scrucea drumurilor pe care le va cunoa}te
^n timpul c@l@toriilor viitoare.
Educa]ia candidatului este completat@ ^n timpul }edin]ei de con
sacrare. Sub conducerea }amanului de clan care deseori la format,
noul }aman va recunoa}te itinerariile mitice pe care le va parcurge
dea lungul carierei sale. %n timpul unei }edin]e executate ^n doi, mas
trul urmat de novice, c@l@tore}te dea lungul r$ului mitic, travers$nd
cele trei lumi. %i arat@ capcanele, pericolele cel p$ndesc pe drumul de
dincolo. %i prezint@ spiritele ce b$ntuie acest drum, ^n special b@tr$na
patroan@ a rutei buni, pe care mai t$rziu t$n@rul }aman va merge
so salute de fiecare dat@ c$nd va cobor^ ^n lumea inferioar@ (6, 9).
Dup@ ^ntoarcerea debutantului }i a ^nv@]@torului s@u, membrii
clanului ^i vor cere noului }aman o }edin]@ de divina]ie, judec$nd
darurile prezicerii }i valoarea noului }aman dup@ juste]ea prezicerilor
sale. %n aceast@ situa]ie, }amanul experimentat putea s@l ajute pe
diletant sau, dimpotriv@, din gelozie, s@i ruineze cariera (9). Anisimov
vede, ^n acest examen, urma vechilor tradi]ii democratice ale clanului,
unde }amanul era ales de c@tre to]i, tradi]ii ce se opun noilor tendin]
e de trimitere ereditar@ a dansului }amanic legate de patriarhat (9).
Se pare c@ este vorba aici de o vedere ^ngust@. Transmiterea
ereditar@ a darului }amanic ^n interiorul clanului este obligatorie
pentru }amanii de clan ce trebuie s@ st@p$neasc@ spiritele ata}ate
acestuia. Faptul pare c@ ]ine de ^ns@}i teoria spiritelor }i nu poate fi
o tendin]@ nou@. Mai mult, {irokogorov subliniaz@ ^ntradev@r c@ la
tungu}ii pe care ia cunoscut, acordul clanului trebuie s@ fie ob]inut
pentru ca numitul candidat s@ poat@ fi recunoscut }aman. A}adar,
40

tungu}ii anilor dou@zeci conservaser@ reguli la fel de democratice ca

}i tungu}ii epocii clasice la care se refer@ cu nostalgie Anisimov.
La tungu}ii de ren din Transbaikalie, ^ncercarea decisiv@ a ne
ofitului const@ ^ntro }edin]@ de divina]ie de natur@ un pic diferit@.
Candidatul trebuie s@ descrie, ^n timpul unei transe, particularit@]ile
animalului (o ureche mutilat@, o pat@ pe blana sa ^ntrun loc precis),
pe care Dagaan, spiritele st@p$ne ale lumii superioare }i numeroase
specii animale lau trimis ^n taiga ^ntradins. V$n@torii clanului, instrui]
i despre aceste particularit@]i, vor trebui s@ plece ^n c@utarea acestui
animal }i s@l omoare pentru ca pielea s@ poat@ servi drept ^mbr@c@
minte candidatului. %nainte, debutantul, instruit uneori de lec]iile
unui }aman experimentat, va fi ajutat la ^ngrijirea c$torva bolnavi, la
practicarea divina]iei }i interpretarea viselor. Numai ^n cazul ^n care
candidatul va fi v@zut ^n trans@ animalul din care ^}i va face haina
clanul ^l va considera viitor }aman }i vor oferi un bogat sacrificiu.
C$nd animalul a fost g@sit }i omor$t (ceea ce poate lua luni ^ntregi),
clanul se reune}te. Se ofer@ sacrificiul unui ren adult spiritului }amanu
lui decedat care la ales pe noul }aman, apoi, ^n timpul unei mari }
edin]e, noul }aman ^mbr@cat cu costumul s@u nou, este consacrat }
aman al clanului (270).
Constat@m c@ au avut loc dou@ consacr@ri: una ^n care candidatul
a f@cut cuno}tin]@ cu animalul cei era destinat }i alta c$nd }ia ^mbr@
cat costumul. %n realitate, consacr@rile sunt foarte numeroase. De
fiecare dat@ c$nd spiritele }amanului ^i acord@ un nou accesoriu }i, ca
urmare, puterea }amanului cre}te, este executat@ o nou@ }edin]@ de
consacrare. La toate grupurile tunguse se atest@ existen]a multiplelor
consacr@ri e}alonate odat@ cu achizi]ia progresiv@ a puterii }amanice.
Dup@ perioada ini]ierii prin vis, }amanul tungu}ilor de pe Ienisei ^}
i construie}te o lop@]ic@ cu cap omenesc (ce reprezint@ spiritul tutelar
al lope]ii) cu ajutorul c@reia ^}i ritmeaz@ c$ntecele atunci c$nd c$nt@
a}ezat, av$nd capul acoperit cu o stof@. Peste c$]iva ani, va vedea
^n vis (sau ^n trans@? Vasilevici nu specific@) renul a c@rei piele va
constitui membrana tobei. Rudele, alt@dat@ numai ^n descenden]@
matern@, pleac@ ^n c@utarea animalului. Odat@ omor$t renul, are loc
ceremonia anim@rii tobei cu asisten]a unui }aman de clan. Aceast@ }
edin]@ este ^nso]it@ de sacrificiul unui ren domestic }i deseori combi
41

nat@ cu o }edin]@ de tratament (330). Aceast@ }edin]@ ^i corespunde

celei ^n care }amanul din Transbaikalie ^}i prime}te costumul }i ^n
felul acesta e consacrat ^n slujba sa de }aman de elan. Apoi, cu anii,
}amanul va primi pe r$nd pieptarul, cizmele, acoper@m$ntul de cap
din piele }i, ^n sf$r}it, acoper@m$ntul de metal. Dup@ Anisimov, ritu
alul ^n timpul c@ruia }amanul ^}i prime}te accesoriile este legat de
reprezenta]iile legate de rena}terea naturii, fecunditatea animalelor
}i siguran]a ob]inerii v$natului (9), ceea ce face s@ apar@ func]ia de
subzisten]@ a }amanului.
La goldi, candidatul ^ncepe prin a exersa ^n divina]ie }i ^n tratarea
bolnavilor. Lumea i se adreseaz@ ^naintea consacr@rii oficiale, pen
tru a cunoa}te rezultatele viitoarei v$n@tori, locurile unde se g@sesc
obiectele }i animalele pierdute (157).
Apoi are loc recunoa}terea oficial@. %n spatele locuin]ei sale, sub
un copac mare, candidatul ^nfige nou@ ]@ru}i. Patru dintre ace}ti au
sculptat la extremitatea lor o reprezentare a lui Ajami Teremi, ceilal]i
cinci o figura]ie a lui Adexa. La crepuscul, dup@ asfin]itul soarelui,
candidatul invoc@ spiritul ce la ales ^n vis. Apoi c$nt@ nou@ invoc@
ri, probabil celor nou@ spirite ale c@ror reprezent@ri lea sculptat }i
^ntre fiecare invocare danseaz@. Dup@ aceasta, sacrific@ un purcelu},
un coco} sau o ra]@ s@lbatic@. El strope}te st$lpii cu s$nge }i bea din
acesta. Ofer@ spiritelor capul, ficatul, inima }i pl@m$nii. Restul c@rnii
este fiart@ acas@, pentru a fi consumat@ mai t$rziu de c@tre invita]i.
{amanul intr@ dup@ aceasta ^n fanza sa (locuin]@ gold de tip chinez)
unde sunt aduna]i vecini }i rude. A}ezat pe banc@, }amanul c$nt@
peripe]iile alegerii sale }i cheam@ bun@voin]a spiritului s@u elevator
peste auditoriu. Cel mai b@tr$n }aman din clan ^i ofer@ noului }aman
un pahar de votc@. Acesta din urm@ face o apreciere cu indexul pentru
spiritul s@u, bea con]inutul paharului }i ofer@ de b@ut tuturor celor
prezen]i. Personal, Lopatin na auzit, dar goldii iau afirmat c@ acel
care aduce vodca trebuie s@ spun@: Fii }aman la noi. Ajut@ne.
O mare petrecere, unde toat@ lumea se ^mb@ta, ^ncheia ceremonia
(157).
Acest }aman debutant posed@ numai toba }i centura. %i este im
posibil s@ coboare ^n lumea inferioar@ p$n@ c$nd spiritul ^i apare ^n
somn }ii ordon@ s@}i coase acoper@m$ntul pentru cap din blan@
42

de urs (animal etonian la tungu}i). Achizi]ionarea acoper@m$ntul

pentru cap semnifica faptul c@ }amanul trece din categoria micilor }
amani ^n cea a marilor }amani care pot ^nso]i sufletele celor deceda]
i ^n lumea inferioar@. Dup@ acest vis, }amanul ^}i confec]ioneaz@
acoper@m$ntul s@u pentru cap din blan@ de urs, fusta brodat@, m@
nu}i }i un baston. Accesoriile sale preg@tite, ^nso]it de doi sau trei
asisten]i, }amanul viziteaz@ toate satele din xala (clanul s@u), cobor$nd
Amurul }i ^i invit@ pe to]i cei care doresc ^ntradev@r s@ participe la
cheltuielile sacrificiului.
La ^ntoarcerea }amanului avea loc o mare }edin]@. Ea ^ncepea cu
dansuri, unde fiecare imita pe r$nd felul de a dansa al }amanului.
Acest fapt, c$t }i participarea la desf@}urarea sacrificiului demon
streaz@ caracterul comunitar clanic al consacr@rii }amanului care intr@
^n slujba grupului. {amanul ^}i ^mbrac@ apoi costumul, c$nt@ felul ^n
care a decurs alegerea sa }i termin@ printro apreciere cu vodc@ ^n
onoarea spiritului s@u.
Noapte urm@toare, un mare sacrificiu meurini undiimi, de nou@
porci, era oferit tuturor spiritelor }amanului. Numai dup@ aceasta }
amanul avea dreptul s@ coboare ^n lumea inferioar@. Meurini undiimi
era oferit ^n fiecare an tuturor spiritelor clanului. Totu}i, dac@ spiritele
se ar@tau docile }i pu]in exigente, nu li se oferea acest sacrificiu dec$t
o dat@ la fiecare doi ani.
Cum obiceiul nu permite la doi }amani s@ oficieze ^n acela}i sat,
unul din ei trebuie s@ a}tepte p$n@ la }aptezeci }i cinci de ani pentru
a fi consacrat mare }aman (157).
La tungu}ii de pe Ienisei, }amanul selectat este ales la o reuniune a
clanului, unde este ales acela care are cel mai mare num@r de spirite
^n serviciu }i care, ^n consecin]@, este cel mai puternic (3). E vorba
despre un alt mod de a alege, una practicat@ de c@tre oameni }i nu
de c@tre spirite, cu toate c@, ^n ultim@ instan]@, num@rul de spirite
este cel care determin@ alegerea.
Pe scurt, pe ^ntreg teritoriul tungus, alegerea }i consacrarea }
amanic@ r@m$n asem@n@toare ^n cele mai mari linii. Difer@ numai
c$teva aspecte de detaliu av$nd leg@tur@ cu ritualul de consacrare }
i cu sejurul mitic al ini]iatului la spirite. Tr@s@turile schemei ini]iatice
clasice se manifest@ ^ndeosebi la tungu}ii occidentali. %ns@ la to]i, at$t
43

la tungu}ii de pe Ienisei, c$t }i la popoarele de pe Amur, consacrarea

}amanului se prezint@ sub un aspect net altruist. Ajut@ne trebuie
s@ spun@ cel carei ofer@ vodc@ noului }aman gold. Nu face r@u,
ocup@te numai de ^ngrijirea bolnavilor ^i recomand@ spiritul elector
}amanului de la Sym.
Acest aspect este at$t de important, ^nc$t ^l ^nt$lnim ^n miturile
originare ale }amanismului, unde obiectivitatea creeaz@ }amanul
pentru ai veni ^n ajutor omului, fie pentru al vindeca (oroon), fie
pentru al ajuta s@ moar@ (gold). Aceast@ tr@s@tur@ nu este, de altfel,
specific@ }amanismului tungus, ci caracterizeaz@ ^ntreg }amanismul
din Siberia }i jur@m$ntul celebru pe carel pronun]@ }amanul iakut
^n fa confratelui s@u mai ^n v$rst@ ^n timpul recunoa}terii sale oficiale:
... Promit s@ fiu protectorul neferici]ilor, tat@l s@racilor, mama
orfanilor...
Este unul din exemplele cele mai frumoase.

44

Capitolul III
Func]ii

... {amanul gold, scrie ^n 1912 un misionar, de altfel, prea sever ^n

ce prive}te }amanii, pe carei consider@ be]ivani ^nr@i]i, este medicul,
sfetnicul }i ^nv@]@torul membrilor clanului s@u (348, p. 452).
Merg$nd mai departe, putem spune c@ }amanul, datorit@ puterii
sale asupra spiritelor, surse ale tuturor relelor, trece, ^n ochii tungu}ilor,
drept indispensabil supravie]uirii lor }i spaima care cuprinde grupul
atunci c$nd }amanul grupului moare, ^i demonstreaz@ importan]a.
Murind, }amanul ^}i las@ membrii clanului la discre]ia spiritelor.
{irokogorov a observat la tungu}ii orientali, timp de dou@ luni, un
t$n@r xigan posedat de un spirit l@sat de un }aman decedat. Acest
t$n@r avea frecvente crize ^n timpul c@rora ^ncepea s@ strige: Seven
mren!, Spiritul vine!, apoi ^}i lovea fruntea cu pumnul }i se plia
^n form@ de arc (270).
La tungu}ii occidentali, }amanii instaleaz@ dea lungul ^ntregii
frontiere a clanului o barier@ invizibil@, marylia, format@ din spirite
gardieni: p@s@ri ce supravegheaz@ astrul, pe}tii care p@zesc accesul
^n r$uri, patrupede ce patruleaz@ ^n p@duri. Gra]ie acestui zid de
ap@rare, nici un spirit nefast nu poate p@trunde ^n clan. Dac@, totu}
i, un spirit ar reu}i s@ se furi}eze, }amanul, cu ajutorul cufundarului
cu ciocul lung sau al g$}tii }irete ar fi remarcat acest lucru imediat
}i lar fi aruncat ^n lumea inferioar@. La moartea }amanului, ^ns@,
aceast@ meterez@ mitic@ se n@ruie, pentru c@ spiritele auxiliare careo
constituiau pleac@ ^mpreun@ cu st@p$nul lor ^n xergu, ]ar@ subteran@
a }amanilor deceda]i. Atunci spiritele ostile se ^mbulzesc pe teritoriul
clanului (8).
Fie c@ spiritele responsabile de tulbur@ri sunt propriile spirite
auxiliare ale }amanului eliberate de moartea acestuia la tungu}ii
orientali sau c@ sunt spirite str@ine profit$nd de absen]a spiritelor
auxiliare la tungu}ii occidentali, rezultatul este acela}i: o adev@rat@
psihoz@ se propag@ ^n mijlocul clanului, risc$nd uneori s@l distrug@.
Mai ^nt$i, un v$n@toare respectat va gre}i ]inta. Un spirit, va crede el,
45

a ^ntors ]eava. Lipsit de v$nat, familia sa va suferi de foame. Restul

grupului va afla acest lucru. Unii tineri mai fragili dec$t al]ii, nelini}
ti]i, g$ndinduse la spiritele ce hoin@resc, ^}i vor pierde somnul, vor
c$nta sau vor vorbi noaptea ^ntro stare de semiincon}tien]@. Ziua,
ei voi fi prea obosi]i pentru a face vreun efort. Al]ii vor avea c@deri
nervoase ^n momente periculoase: travers$nd r$ul sau m$nuind
lemne aprinse sau transport$nd ap@ clocotit@ (270). Accidentele se
vor succede }i totul va reveni la normal, doar la apari]ia unui nou }
aman care va relua cu m$ini spirituale sau va reconstitui marylija.
{amanul este, deci, protectorul s@n@t@]ii morale a clanului, su
papa clanului dup@ o expresie preferat@ de {irokogorov (268, 270).
El ^i calmeaz@ pe tungu}ii nelini}ti]i de via]a aspr@ }i periculoas@ de
v$n@tor nomad. El vindec@, cu egal@ m@sur@, }i suferin]ele ce nu sunt
de origine psihic@. A fost v@zut chiar f@c$nd pe vraciul specializat ^n
luxa]ii }i entorse. Cel mai des, el t@m@duie}te bolnavii, de r@celi sau
dezinterie, reg@sind }i repun$nd la loc sufletul bolnavului furat de un
spirit (295). {amanul execut@ o }edin]@ pentru ca s@ afle, datorit@
spiritelor sale auxiliare sau datorit@ str@mo}ilor s@i, care este spiritul
responsabil. Acesta din urm@, identificat, }amanul pleac@ la v$n@
toare cu batalionul s@u de spirite auxiliare }i, ^n timpul unui r@zboi de
ambuscad@, ce aminte}te foarte mult de r@zboaiele interclanice ale
tungu}ilor, el prinde vinovatul, ^i ia sufletul }i, dup@ ce la purificat,
^l reintroduce ^n bolnav. Dac@, mai mult, un alt spirit sa introdus ^n
corpul pacientului, este de datoria }amanului s@l extrupeze. {amanul
de pe Ienisei va trimite, de exemplu, spiritulbeca]@ }i spiritulg$sc@
s@ scoat@ cu ajutorul ciocului spiritul nefast din corpul bolnavului.
Dup@ care spiritulbufni]@ ^l va ^nghi]i }il va arunca prin anus ^n
lumea inferioar@ (8).
Sufletul, a c@rui pierdere este cauza bolii }ia mor]ii, este conceput
diferit, ^n func]ie de etnii. Cea mai mare parte a tungu}ilor }il im
agineaz@ triplu, ^ns@ unele grupuri, dintre care biracenii }i kumarcenii
^l v@d tripartit, compus din trei elemente la fel de unite ca }i carnea,
osul }i unghia degetului (270, p. 52).
Dup@ Anisimov, tungu}ii din Niznjaja Tungunska au trei suflete:
been, sufletul corporal responsabil de func]iile fiziologice; c$nd
been este bolnav, omul se ^mboln@ve}te }i el; dup@ moarte, c$nd ca
46

davrul este descompus, }amanul coboar@ beenul ^n lumea inferioar@;

xanjan, sufletulumbr@, care prin dispari]ia sa cauzeaz@ moarte
posesorului. Acesta se exteriorizeaz@ ^n timpul somnului }i aventurile
sale formeaz@ visele. Dup@ moarte, sufletul se transform@ ^n pas@re
}i, sub numele de omi ^}i ia zborul ^n lumea superioar@ s@ se al@ture
celorlalte suflete din clan ^n a}teptarea re^ncarn@rii ^n rezervorul cu
suflete numit omiruk. C$nd ^i va veni r$ndul, omi va cobor^ s@ se
re^ncarneze ^n lumea de mijloc ^ntro femeie gravid@ (6);
ma^n, sufletuldestin, ce tr@ie}te la sursele izvorului mitic, l$ng@
omiruk. Accidentele care i se ^nt$mpl@ ma^nului ^n lumea superioar@
se repercuteaz@ asupra posesorilor ce tr@iesc ^n lumea de mijloc. Acest
sufletdestin a c@rui urm@ no g@sim la alte grupuri, ar putea fi de
crea]ie recent@. Anisimov prezint@, de altfel, o alt@ concep]ie despre
ma^n, pe care ar fi luato, dup@ Vasilevici, din lucr@rile lui Suslov,
dar f@r@ s@l citeze. Dup@ Suslov, ma^nul este un fir ce leag@ fiecare
plant@, fiecare arbore, fiecare om cu divinitatea Xovaki, ce se afl@ ^n
cerul ugu. Xovaki ]ine toate firele ^n m$na sa }i tr@g$ndule sus face
s@ creasc@ oamenii }i plantele. Dac@ un spirit du}man taie acest fir
sau ^i rupe un cap@t, cel c@ruia ^i apar]ine risc@ s@ moar@. Imediat }
amanul ^ncepe v$n@toarea spiritului s@u pentru a recupera bucata
furat@ (296), apoi ^ncalec@ pe spatele elanului s@u mitic, Kalir, pentru
a re^nnoda firul rupt (9). Acest fir ar putea fi apropiat de respira]ie,
care este deseori conceput@ ca un fir pe carel ]ine o divinitate. De
altfel, Suslov a notat un alt nume pentru sufletul pe care tot t$n@rul ^l
are de la na}tere (}i care corespunde cu xanjanomi a lui Anisimov),
dar este singurul care a relevat acest termen ollekon (298).
Vasilevici sus]ine o teorie diferit@. Tungusul de pe Ienisei ar avea
dou@ inimi:
omi, sufletul principal, care se re^ncarneaz@ la sursele r$ului mitic,
b/been, sufletul corporal, care va r@m$ne ^n morm$nt f@r@ s@
coboare ^n lumea inferioar@ (328).
%n ce prive}te xanjanul, Vasilevici nul consider@ un suflet, ci o
umbr@, dublul omului.
Goldii nu au dec$t un singur suflet, care se transform@, }i trans
form@rile sale succesive amintesc cele trei suflete ale ieniseenilor.
Copilul se na}te cu omi sau omija. Odat@ stabilizat la v$rsta de un
47

an, omi se transform@ ^n ergeni. Dac@ un spirit ^l r@ne}te, posesorul se

^mboln@ve}te. Lopatin vede acest suflet (ergeni) sub forma unui om
^n miniatur@, dar care se poate transforma ^n vrabie (^n r$ndunic@,
spune Simlkevici, 273), dac@ e cazul. Dup@ moarte, ergeni va de
veni fanja (cu aceea}i r@d@cin@ ca }i xanjan) ce coboar@ ^n lumea
inferioar@ pentru a urca din nou@, dup@ c$teva genera]ii, ^n copacul
lumii superioare sub forma unei p@s@ri a}tept$nd s@ se re^ncarneze
^n lumea de mijloc (157). Omi al copiilor mor]i p$n@ la un an urc@
direct ^n copac f@r@ a trece prin lumea inferioar@, ceea ce explic@
faptul c@ nu se celebreaz@ comemorarea pentru ei, doar c@ li se pun
cadavrele ^n copaci, f@r@ asisten]a }amanului (157).
Biracenii }i kumarcenii, sub influen]a manciurienilor, au un suflet
tripartit, susi. Pierderea primului element al acestuia (susi) cauzeaz@
sincopa. Lipsa celui deal doilea element las@ pu]ine }anse de supra
vie]uire. Dup@ moarte, sufletul va transmigra la animale. Cel deal
treilea va cobor^ ^n lumea inferioar@ dup@ moarte. C$nd copilul este
^nc@ ^n p$ntecul mamei sale, el prime}te de la spiritul patron, Omosi
Mama, omi care nu este un suflet, ci facultatea de a se reproduce. La
na}tere, p@rin]ii s@i ^i dau erga, respira]ia, care nu este considerat@ un
suflet. P$n@ la un an, sufletul copilului nu este ^nc@ stabilizat. {amanul
^l pune atunci ^ntrun suport care poart@ acela}i nume ca }i sufletul:
anjan (de aceea}i r@d@cin@ ca }i xanjan) (270).
Barguzinii }i Nercinskii din Transbaikalie posed@ un suflet complex
anjakan cu mai multe elemente, dar nu avem nici o informa]ie despre
compozi]ia sa. Spiritul Omijan trimite spiritul omi bebelu}ilor, f@r@ s@
se specifice func]iile acestui omi (270).
La poporul oroc, Avrorin a notat existen]a unui singur suflet,
xanjan, ce coboar@ ^n lumea inferioar@ dup@ moarte. Dup@ cinci
genera]ii, acesta p@r@se}te lumea inferioar@ pentru a urca din nou sub
numele de omjalo (cf. omi) pe p@m$ntul lumii ^mp@r]ite ^n dou@ p@r]
i guvernate de b@tr$na ur}ilor }i de cea a tigrilor. Omjolo va cobor^
s@ se ^ncarneze pe p@m$nt atunci c$nd un nou suflet va sosi pe lun@
}i va lua atunci numele de xanjan (18).
Pentru Ulci, {renk a relevat un singur suflet, al c@rui num@r de
elemente este necunoscut. Dup@ moarte, acest suflet (sau unul din
elementele sale) coboar@ ^n lumea inferioar@. La venirea lui, un alt
48

suflet p@r@se}te lumea inferioar@ pentru a transmigra ^ntro plant@.

Ulccii, dup@ cercurile trunchiurilor copacilor pe carei doboar@,
pot spune dac@ sufletul carel anim@ a avut o via]@ corect@ sau una
indecent@ (282).
Astfel, ^n pofida diferen]elor de termeni }i concep]ii, exist@ tendin]
a de a recunoa}te prezen]a a trei elemente: unul (desemnat deseori
cu numele de omi) asigur@ perenitatea speciei }i celelalte dou@, ale
c@ror leziuni sau dispari]ie provoac@ bolile sau moartea. Aceste trei
elemente pot coexista ca }i la ieniseieni, sau pot succede ca }i la
goldi. Dac@ sufletul este multiplu, unul din elemente coboar@ ^n lumea
inferioar@, ^n timp ce altul se ^nal]@ ^n lumea superioar@ a}tept$nd
re^ncarnarea. %n cazul unui suflet unic care se transform@, re^ncarnarea
urmeaz@ ^ntotdeauna un singur traiect: din lumea de mijloc ^n lumea
inferioar@ dup@ moarte, pentru a urca ^n lumea superioar@ }i apoi s@
coboare pentru a se re^ncarna ^n lumea de mijloc.
Odat@ cu venirea ru}ilor, }amanii au fost confrunta]i cu noi maladii:
variol@, rujeol@, sifilis, tifos etc., pe care ei nu leau putut vindeca.
Legenda a c$ntat marea b@t@lie dus@ de }amani ^mpotriva spiritelor
invincibile, b@t@lie ce se termina cel mai des cu moartea }amanului
(78, 284). Aceste povestiri traduc cu adev@rat confuzia }amanilor ^n
fa]a acestor maladii infec]ioase asupra c@rora ei nu puteau s@ ac]ion
eze. Sa r@sp$ndit opinia printre }amani c@ era imposibil de a st@p$ni
spiritele de origine rus@. %n cel mai bun caz, se ^ncerca trimiterea lor
de unde veneau. Astfel, ^n 1897, un }aman a ordonat s@ se omoare
to]i c$inii, pentru ca sufletele acestora s@ duc@ spiritul variolei ^n satul
rus de unde venise (89).
Medic responsabil de s@n@tatea moral@ }i fizic@ a clanului s@u, }
amanul asigur@ ^n egal@ m@sur@ supravie]uirea grupului, favoriz$nd
na}terile. %ntradev@r, }amanii particip@ din plin la ritualuri pentru
aducerea pe lume a copiilor, fie c@ trebuie s@ lupte ^mpotriva sterilit@]
ii, fie c@ trebuie s@ atenueze mortalitatea infantil@. %n ultimul caz, este
vorba ca }amanul s@ urce ^n lumea superioar@ }i s@ fure de acolo pe
ascuns un suflet ^n a}teptarea re^ncarn@rii, f@r@ a trezi ne^ncrederea
spiritului r@u care a f@cut s@ piar@ al]i copii ai familiei.
%n timpul unei }edin]e ^n lumea superioar@, }amanul gold fur@ un
suflet omija pe o creang@ din copacul ceresc }i ^l aduce ascuns ^n
49

m$neca sa (162). Vasilevici a notat un ritual asem@n@tor la tungu}

ii occidentali. Dup@ ce a ^nchinat reni, }amanul se ridic@ p$n@ la
sursele r$ului mitic, de unde pune st@p$nire pe ascuns pe un omi
cobor$t ^n lumea de mijloc, }amanul arunc@ sufletul ^ntro batist@
alb@ ce io ^ntind un b@ie]el }i o feti]@, apoi ^nchide batista ^mpreun@
cu sufletul ^ntro cutie numit@ omiruk. Cutia, men]ion@m ^n trecere,
serve}te pentru a pune sufletul la ad@post; poart@ acela}i nume ca }
i rezervorul cu suflete ^n lumea superioar@ (332).
Uneori, f@r@ a urca ^n lumea superioar@, }amanul fur@ sufletul unui
copil dintro etnie str@in@. {amanii ulc pun st@p$nire pe sufletul unui
copil gold sau giliak }il introduc ^n p$ntecul unei femei din clanul
lor ^n timpul unei }edin]e (276). Alteori, }amanul se mul]ume}te s@
neutralizeze spiritul nefast, cauz@ a mor]ilor precedente. O }aman@
ulc, pentru ai veni ^n ajutor unei femei ai c@ror copii mureau la
v$rst@ fraged@, a pus s@ fie confec]ionat@ o p@pu}@ de lemn pe care
a puso ^n leag@n. %n timpul unei }edin]e }amanice care a reunit ^ntreg
satul, spiritul nefast, p@c@lit de aspectul p@pu}ii, sa introdus acolo }
i }amana la distrus cu o lovitur@ de ciocan (276).
%n schimb, ^n ritualurile contra sterilit@]ii, interven]ia }amanului
nare nimic clandestin. Nu mai este vorba de a contracara relele inten]
ii ale unui spirit ostil, ci de a cere oficial un copil unui interlocutor
divin. Dup@ un caz descris de Lopatin, }amanul gold ^i cere soarelui
s@i acorde un omija. {amanul mimeaz@ o c@l@torie ^n ceruri pentru a
alege acolo un suflet. La ^ntoarcere, ^l pune ^ntrun leag@n miniatural
}i ^i ^ncredin]eaz@ sufletul s@u Buu s@ legene seara sufletul, pentru
a nu fi tentat s@ se ^ntoarc@ ^n ceruri (162). Putem remarca aici, ^n
leg@tur@ cu Buu, c@ acest spirit auxiliar ^l ^nso]e}te pe }amanul gold
^n lumea inferioar@, dac@ cel din trans@ face oficiul de psihopomp.
Buu ar fi specializat, deci, ^n instalarea sufletului ^ntro lume nou@,
fie cea de mijloc sau subteran@.
Dup@ LipskajaValrond, }amanul cobor$nd cu omija ^l insufl@
femeii prin cre}tetul capului. {amanul ^i cere, de altfel, asistentului
s@l loveasc@ ^n spate, pentru al ajuta s@ ingurgiteze sufletul pe care
la ^nghi]it pentru al transporta. {amanul mestec@ ienup@r, plant@
purificatoare ^n momentul c$nd scuip@ sufletul pentru al fortifica.
Apoi acoper@ repede capul femeii cu boneta sa, pentru ca sufletul
50

s@ nu}i ia zborul. %n ^ncheiere, }amanul ^i cere soarelui s@ protejeze

sarcina femeii (197).
{amanul se poate adresa ^n egal@ m@sur@ unui spirit ceresc cu
numele de Ma^n. {amanul negidal se ridic@ p$n@n al }aptelea cer
pentru al vizita pe Ma^n, ajut$nduse de o centur@ }i mim$nd o spi
ral@. Omija acordat@ de Ma^n este introdus@ tot prin sinciput (290).
Se ^nt$mpl@ ca }amanul s@i solicite }i pe str@mo}i. %n timpul unei
comemor@ri golde, }amanul duce cu sine ^n lumea inferioar@ costu
mul cel mai folosit al familiei, ce va deveni ^n lumea mor]ilor, unde
totul este opus celeia a viilor, cea mai frumoas@ dintre haine. Aceast@
ofrand@ adus@ mor]ilor }i care, se sper@, va permite familiei a avea
un copil, este oferit@ pentru ca str@mo}ii ^n}i}i s@ ofere un suflet sau
s@ neutralizeze influen]a lor nefast@ (157).
{amanul intervine ^n egal@ m@sur@ ^n timpul sarcinilor dificile.
Atunci c$nd femeia a f@cut mai multe avorturi, }amanul gold retrage
omija din embrion ^n afara femeii ^ns@rcinate }il ascunde la ad@post
de spiritele rele ^ntrun mic sac special numit fataca (157, 162).
La tungu}ii occidentali, Suslov a notat exigen]a unui ritual pentru a
ocroti un copil aflat ^n p$ntecul mamei }i a evita ca la na}tere sufletul,
denumit ollecon, s@ fie furat de un suflet r@u, ceea ce ar aduce cu
sine moartea imediat@ a copilului. Dup@ cel prinde }il pune ^ntrun
leg@na} frumos ^mpodobit de o t$n@r@, }amanul ^l ascunde sub
bra] }i pare c@ fuge. {amanul ^ncarneaz@ aici spiritul nefast. Tinerii
din asisten]@ ^l urm@resc }i ^i smulg leag@nul, ^n timp ce }amanul se
^ntristeaz@. P@rin]ii cump@r@ din nou leag@nul de la tineri cu diferite
cadouri pe care le ^mpart cu }amanul (297).
%n ceea ce prive}te na}terea, numai atunci c$nd lucrurile se prezint@
r@u se face apel la }aman (89, 269). Lopatin face aluzie la un ritual
^n timpul c@ruia }amanul oblig@ femeia care na}te s@ se confeseze
^n public. Copilul nu se poate na}te, dac@ so]ia }ia ^n}elat so]ul (^n
realitate, alt@dat@ era vorba despre violarea tabuului, }i nu de adul
ter). Pentru a facilita na}terea odat@ cu m@rturisirea f@cut@, }amanul
ordon@ ca femeia s@ fie u}or r@nit@ la burt@ (157).
Odat@ n@scut copilul, }amanul continu@ s@ vegheze asupra lui.
{amanul gold este chemat pentru ca s@ pun@ sufletul la loc sau ca
s@l ad@posteasc@ ^ntrun suport (157). Atunci c$nd copilul este
51

bolnav, }amanul din Transbaikalie execut@ o }edin]@ ^n timpul c@

reia se ofer@ reni ca ofrand@ }i se c@l@tore}te ^n lumea superioar@.
Dup@ aceast@ }edin]@, cel mai des, }amanul p@streaz@ sufletul l$ng@
el pentru al proteja contra noilor atacuri ale spiritelor. La tungu}ii
din Manciuria, }amanul p@streaz@ sufletul p$n@ c$nd copilul atinge
v$rsta de treisprezecepatrusprezece ani }i las@ l$ng@ copil un clopo]
el, o oglind@ toli sau un alt obiect de art@ din costumul s@u. Acce
soriile sale, aranjate ^ntro cutie din coaj@ de mesteac@n l$ng@ patul
copilului, va servi de suporturi pentru spiritele }amanice ^ns@rcinate
special s@ vegheze asupra copilului (270).
De ^ndat@ ce copilul atinge adolescen]a, }amanul ^i restituie su
fletul }i familia restituie suporturile }amanului. Dac@ }amanul moare
^nainte, este o catastrof@ }i se poate imagina cu u}urin]@ ce leg@turi
ata}eaz@ aceast@ familie de }aman }i cu ce for]@ aceasta ^}i dore}te
s@l ocroteasc@ pe }aman de orice r@u.
Dup@ ce a vegheat asupra sufletelor membrilor clanului s@u din
timpul copil@riei }i a maturit@]ii, }amanul nu le abandoneaz@ nici
dup@ moartea acestora: el este cel mai des ^ns@rcinat s@ le conduc@ ^n
lumea inferioar@. Totu}i, seviciile sale variaz@ la fiecare grup ^n parte.
La biraceni, c$nd ritualurile funeraliilor au fost s@v$r}ite (^n tim
pul c@rora }amanul na jucat nici un rol), sufletul pleac@ singur ^n
lumea inferioar@. Totu}i, sufletul unui }aman defunct are nevoie de
ajutorul unui alt }aman, pentru a ajunge ^n lumea inferioar@, pentru
c@ sufletele sale auxiliare se for]eaz@ s@l re]in@ ^n lumea de mijloc.
Un }aman cu suflete mai puternice dec$t cele ale confratelui s@u
decedat trebuie, deci, s@ ia asupra sa obliga]ia de a conduce sufletul
^n lumea inferioar@ (270).
{amanul din Transbaikalie intervine numai dac@ apar dificult@]i,
adic@ dac@ sufletul plecat singur se furi}eaz@ din lumea mor]ilor }i revine
s@i tortureze pe cei vii. Atunci }amanul ^l captureaz@ }i ^l reconduce ^n
lumea inferioar@ z@vor$nd ^n urma lui accesele ^n lumea de mijloc (270).
Dup@ Anisimov, }amanul tungu}ilor de pe Ienisei va face oficiul
de psihopomp pentru toate sufletele deceda]ilor. Un desen tungus,
publicat de Anisimov, reprezint@ un }aman conduc$nd ^n barc@ su
fletul corporal been ^n lumea inferioar@. {amanul nu p@trunde ^ns@
^n satul mor]ilor. El se opre}te la gura r$ului }i o strig@ de departe pe
52

st@p$na lumii inferioare, pentru ca aceasta s@ pune pe cineva s@ caute

beenul. La ^ntoarcere, }amanul ^nchide cu grij@ diferite pasaje dintre
lumi, pentru a evita un eventual retur al defunctului. %n acest timp,
omi, ^nf@]i}at@ sub forma unei p@s@ri mari, ^}i ia zborul spre lumea
superioar@ (9). Dar nu este demonstrat c@ escorta }amanului ar fi
necesar@ de fiecare dat@. Este posibil ca ea s@ fie rezervat@ sufletelor
prea ata}ate lumii de mijloc }i care nu se pot desprinde de ea.
Drept revan}@, la goldi este absolut indispensabil ca }amanul s@
^nso]easc@ sufletul, pentru c@ acesta este incapabil s@ ajung@ singur ^n
satul mor]ilor. Func]ia de psihopomp ar fi ^ns@}i activitatea principal@
a }amanului gold, pentru c@, potrivit miturilor str@vechi, }amanul a
fost creat special pentru a transporta sufletul ^n lumea inferioar@. O
versiune a mitului celor trei sori, cules de Lopatin, demonstreaz@ clar
acest lucru. La ^nceput tr@iau pe p@m$nt Xodai }i sora sa Mjamendi.
Dintro pic@tur@ de s$nge c@zut@ din degetul lui Mjamendi sa n@
scut un om }i dou@ femei, a c@ror descenden]@ a populat p@m$ntul.
Atmosfera era, ^ns@, torid@, pentru c@ trei sori ^nc@lzeau p@m$ntul.
La sfaturile surorii sale, Xodai a dobor$t doi sori cu ajutorul s@ge]ilor.
Dar oamenii sau sim]it at$t de bine, ^nc$t sau ^nmul]it }i au devenit
prea numero}i. %ntotdeauna sf@tuit de sora sa, Xodai c@uta drumul
spre lumea inferioar@ }i la g@sit. Oamenii au ^nceput s@ moart@, dar
nu era nimeni pentru a le celebra funeraliile, deoarece }amanii nu
existau. Un spirit ^i ap@ru lui Xodai ^n vis }il anun]@ c@l va face }
aman, pentru ca s@ }tie s@ celebreze funeraliile }i s@i conduc@ pe
oameni ^n lumea inferioar@. {i Xodai, devenit primul }aman, a putut
s@ conduc@ defunc]ii ^n lumea inferioar@ (157).
Margaritov a revelat la oroi un mit original ce leag@ ^n egal@ m@
sur@ }amanismul de ^nso]irea mor]ilor, unde se poveste}te cum un
}aman a br@zdat drumul spre lumea inferioar@ (185). %n timp ce la
tungu}ii din Turusansk, o povestire notat@ de Mihailovskij, se pune
accentul pe latura pas@re a primului }aman care }ia luat zborul prin
harul min]ii sale }i a revenit cu o migra]ie de lebede s@lbatice (193).
[ara unde migreaz@ lebedele poate fi asimilat@ celei de dincolo, ceea
ce dovede}te c@ }amanul capabil de a pleca }i de a reveni de acolo
este ^ntotdeauna ^n rela]ie cu lumea mor]ilor. Dac@ se compar@ cu
alte etnii din Siberia, se constat@ c@ primul }aman a fost deseori creat
53

pentru a lupta ^mpotriva maladiei. Astfel, Agapitov }i Xangalov rapor

teaz@ o versiune conform c@reia primul }aman buriat a fost creat de c@
tre Tungu}ii din vest, spirite faste, pentru a lupta contra tungu}ilor din
est, spirite nefaste, deseori responsabile de boli }i de moarte. Toate
miturile, ^ns@, at$t cele buriate, c$t }i iakute sau tunguse, subliniaz@ c@
}amanul nu poate }i nici nu trebuie, niciodat@, s@ re^nvie mor]ii c$nd
ace}tia au murit de mult. %n realitate, s@ re^nvii un mort echivaleaz@
cu a crea un nou suflet }i acest lucru este interzis }amanului tot a}a
}i de a crea un suflet pentru un copil ce urmeaz@ s@ se nasc@. Dac@
^ncearc@ s@ treac@ peste aceast@ lege, }amanul este sever pedepsit.
Dup@ Simkevici, }amanul gold va dirija mai mult dec$t va
transporta. Rolul s@u ^n timpul funeraliilor va fi de a ^nso]i, datorit@
darurilor sale de previziune, c@l@toria sufletelor ^n lumea inferioar@.
%n cazul c$nd sufletul se va g@si ^n dificultate ^n c$teva locuri pericu
loase (cobor$rea unui munte, traversarea unui r$u), }amanul ^l va
lua pe spatele lui Koori }i, escortat de Buu, ^l va ajuta s@i urmeze
ruta. Uneori, c$nd }amanul este neexperimentat, sufletul piere de
mai multe ori, rudele celui defunct fac atunci apel la un }aman mai
savant care reg@se}te locul unde sufletul a pierit, ^l ^ngrije}te, ^i red@
via]a }i ^l conduce ^n lumea inferioar@ (272).
Dac@ e s@l credem pe Lopatin, }amanul nu se va mul]umi s@
dirijeze de departe, c@l@toria, dar va cobor^ el ^nsu}i de fiecare dat@.
Funeraliile se efectueaz@ ^n dou@ etape. Mica comemorare sau nim
gan are loc ^n a }aptea zi dup@ moarte. Aceast@ ceremonie are ca
scop s@ fixeze sufletul defunctului ^ntrun suport, fanja (cu acela}i
nume ca }i sufletul), constituind dintro perni]@ rectangular@ purt$nd
^mp@turite hainele mortului, p@l@ria de v$n@toare, dac@ este vorba de
un om, sau cerceii, dac@ e vorba de o femeie. %n fa]a acestei perne
se pune o figura]ie a lui Ajami fonjalko echipat@ cu o lung@ pip@; ^n
timpul acestei comemor@ri tutunul joac@ un rol important pentru
a comunica cu mortul. {amanul trebuie s@ identifice sufletul celui
mort printre toate spiritele care hoin@resc ^n ^mprejurimi, iar pentru
a demonstra c@ a reu}it, asigur$nd astfel pe deplin rudele, }amanul
descrie am@nun]it circumstan]ele mor]ii. Dac@ }amanul gre}e}te, el
este alungat ^n mod ru}inos. Sufletul odat@ plasat pe pern@, va r@
m$ne acolo trei sau cinci ani, p$n@ c$nd familia va str$nge suficien]
54

i bani pentru cea dea doua comemorare sau kaza, ^n timpul c@reia
}amanul va conduce sufletul ^n lumea inferioar@ (157).
Cea dea doua comemorare ce are loc vara sau toamna, ^ns@
niciodat@ iarna (pentru c@ ]ara mor]ilor, fiind inversul celei a viilor, va
fi inundat@) este dirijat@ de kasati saman. Kasati saman este un }aman
dintro categorie superioar@ celei nemanti saman care a executat
prima comemorare relativ mai u}oar@. %n prima zi, }amanul pleac@
^n c@utarea sufletului, care, dup@ ^nt$ia comemorare ar fi putut s@
evadeze de pe pern@. {amanul ^l identific@ din nou, apoi, dac@ acesta
a fost maltratat de spirite nefaste, ^l ^ngrije}te }il purific@. A doua zi,
mjalbo este ziua petrecerii oaspe]ilor, oameni }i spirite. Un co} a fost
preg@tit pentru fiecare invitat mascul carel va ^mp@r]i cu un spirit.
{amanul mai trebuie s@ fac@ proba clarviziunii sale intuind numele
fiec@rui invitat c@ruia ^i este destinat un co}. Dac@ gazda este bogat@,
mjalbo poate repeta mai multe zile la r$nd. %n a treia zi, daj mjalbo
(157) sau cimanocalani (290) are loc cobor$rea ^n lumea inferioar@.
{amanul mimeaz@ }i descrie ^n timpul transei parcursul lung }i
animat ce comport@ optsprezece etape }i numeroase perioade. Odat@
sufletul dat locuitorilor satului mor]ilor, }amanul nu ^nt$rzie }i revine
c$t de repede poate, a}ezat pe spatele p@s@rii sale mistice Koori (157).
Un singur alt exemplu meridional, ^n afar@ de goldi, unde }amanul,
dac@ nu este cu adev@rat psihopomp, coboar@ imediat ^n lumea
inferioar@ pentru a se asigura c@ sufletul a ajuns ^ntradev@r, a fost
raportat de Maak ^n 1854, apropo de manegri. {amanul manegru
^ncorporeaz@ sufletul celui mort (spre deosebire de }amanul gold, care
^l introduce ^ntrun suport) c@l@toria are loc ^n timpul unei transe cata
tonice. Rigiditatea }amanului dovede}te c@ acesta a cobor$t ^n lumea
inferioar@, ^ns@ el nu}i descrie c@l@toria ^n maniera }amanului gold.
%n plus, }i ^n aceasta const@ principala diferen]@, }amanul manegru nu
conduce el ^nsu}i sufletul. El coboar@ doar ^n lumea inferioar@ peste
ceva timp, pentru a verifica dac@ acesta a ajuns f@r@ piedici (177).
Malix raporteaz@ o povestire oroon care a p@strat amintirea unui
ritual asem@n@tor ce reune}te elemente ortodoxe. {amanul oroon
nu ^nsufle]e}te sufletul celui decedat, dar la un an dup@ moarte urm@
rea pista pentru a afla dac@ acesta a plecat la un Dumnezeu nefast
pe p@m$nt sau la unul bun ^n ]ara cald@ (184).
55

C@ este vorba despre ritualuri pentru a ob]ine copii sau pentru a

conduce mor]ii ^n lumea de dincolo, goldii par ^n mod deosebit mai
boga]i ^n fa]a relativei s@r@cii a tungu}ilor de pe Ienisei }i ^ndeosebi
din Transbaikalie, s@r@cie se prea poate datorat@, de altfel, necunoa}
terii ritualurilor mai degrab@, dec$t inexisten]ei lor.
A}a cum a vegheat asupra s@n@t@]ii oamenilor, }amanul vegheaz@
asupra s@n@t@]ii turmelor de reni domestici execut$nd }edin]e pentru
a alunga spiritul bolii departe de turm@ sau pentru a cre}te num@rul
na}terilor (80, 176). Anisimov men]ioneaz@, printre altele, o }edin]@
a }amanilor de pe Ienisei, care urcau s@i cear@ lui Ma^n, spiritul
ceresc, patron al destinelor omene}ti, s@ ofere prosperitate clanului
lor (6). Tungu}ii de pe Ienisei, ^n particular, posed@ ritualuri complexe
^n vederea ob]inerii din abunden]@ a vitelor }i a v$natului. %n timpul
ritualului girkumki destinat cre}terii fecundit@]ii renilor domestici }i
s@lbatici, }amanul se transform@, ^n cadrul unui dans pantomimic,
^n femela renului, pentru a atrage v$natul pe teritoriul de v$n@toare
}i mimeaz@ coitul renilor s@lbatici (9).
Ritualul ikenipke a fost observat }i descris pentru prima dat@ de
c@tre Vasilevici la tungu}ii din Sym (325). El avea loc prim@vara spre
a asigura v$n@toare fructuoas@ pentru tot anul. Ritualul dura opt
zile %n timpul c@rora }amanul urc@ pe la r$ul }amanii ca s@ omoare
renul mitic ^n lumea superioar@. To]i v$n@torii clanului participau la
omor$rea renului ^ntra }aptea zi tr@g$nd cu marele arc }amanic ^n
patru mici figura]ii ale renului din lemn. {amanul distribuia fiec@ruia
c$te o bucat@ ^n calitate de z@log al succesului la v$n@toare.
La tungu}ii din Podkamennaja Tunguska, ritualul singkelavun era
executat pentru ca v$n@torii clanului s@ poat@ omor^ numero}i reni.
Acest ritual se termina ^naintea perioadei de v$n@toare. Dup@ Vasi
levici, acesta consta dintro c@l@torie a }amanului la Xingken, spiritul
protector al animalelor s@lbatice, care tr@ie}te pe cel deal treilea nor
^n lumea superioar@ sau ^ntrun cr$ng din lumea de mijloc. %ntors,
}amanul scutur@ pe p@m$nt firele de p@r ce lea adus din c@l@toria
sa }i care reprezint@ sufletele renilor pe care v$n@torii ^i vor v$na ^n
timpul anului. Ritualul se ^ncheie cu o }edin]@ de purificare a tuturor
v$n@torilor (325).
Anisimov d@ o versiune u}or diferit@ a acestui ritual. Autorul sus]
56

ine c@ }amanul nar pleca la Kingken, ci la st@p$na clanului ce locuie}

te ^n r@d@cinile arborelui clanic, Dunne Muun. Mai exact, }amanul
se deplaseaz@ sub forma dublului s@u animal, Xargi, el coboar@ s@
implore pe Dunne Muun s@i acorde sufletele v$natului pe care ea le
]ine ascunse sub forma unor mici buc@]i de l$n@ ^ntrun sac de piele
cel ]ine subsuoar@. Dunne Muun ^ncepe prin a refuza, amintind
toate tabuurile violate de c@tre membrii clanului, ^ndeosebi ceea ce
se refer@ la cultul focului }i al menstrei femeilor. {amanul, cu sprijinul
activ al asisten]ei, carel ascult@ descriindu}i c@l@toria, redubleaz@
rug@min]ile. %n final, Dunne Muun accept@ s@ lase v$natul ^n taiga, cu
o condi]ie: ca mama universului, Bugady Enintyn, s@}i dea acordul.
{amanul revine cu buc@]ile sale de l$n@, dar asisten]a consider@ c@
acesta na adus suficient. Atunci }amanul se ^ntoarce la Dunne Muun
}ii propune so cure]e de p@duchi. B@tr$na accept@ }i, ^n timp ce se
dezbrac@, }amanul fur@ din sac alte buc@]i de l$n@ (4).
Pentru tungu}ii orientali, {irokogorov na relevat nici o urm@ de
ritualuri asem@n@toare. Conform acestuia, ritualurile ar fi de necon
ceput, pentru c@, dac@ }amanul dorea s@ ac]ioneze direct asupra
spiritelor patroni ai v$natului, el ar fi ob]inut mai mult r@u dec$t
bine. Spiritele sale auxiliare ar risca, ^ntradev@r, s@ ^ncurce lucrurile
irit$nd sufletele patroni. Ca revan}@, poate avea o ac]iune favora
bil@, purific$nd }i ^ngrijind v$n@torul sau pescarul care se ^ntoarce
cu coada ^ntre picioare ca urmare a r@ut@]ii sufletelor. El va putea,
astfel, s@ joace un rol benefic: indic$nd valea unde se g@se}te v$natul
cel mai bogat (270).
La popoarele din bazinul Amurului, se observ@ ici }i colo ritualuri
scurte precum cele ale }amanului gold care intervine pe l$ng@ spiritele
Kalgama, alli Aga }i Adxa (157), Sange Mapa (122, 82), pentru a
ob]ine v$nat bun }i pescuit bun, dar nimic comparabil cu ritualurile
complexe ale ieniseienilor. Totu}i, Lattimore, relev@ r@m@}i]e ale s@
rb@torilor de prim@var@ }i toamn@ pentru care remarc@ doar c@ se
ofereau sacrificii figura]iilor spiritelor }amanice (136).
{amanul transform@ c$nd este necesar, condi]iile atmosferice,
pentru v$n@toare, ob]in$nd ninsoare (18), sau pentru turme, f@
c$nd s@ sufle v$ntul din nord, vara pentru a alunga mul]imile de t@
uni care tortureaz@ renii sau pentru a opri, iarna, teribilele furtuni
57

din tundr@ (3, 9).

To]i autorii sunt de acord asupra importan]ei divina]iei ^n ceea
ce prive}te v$n@toarea }i pescuitul. {amanul care a ^ncorporat spir
itele profit@ de cuno}tin]ele supranaturale ale acestora pentru a face
cunoscut clanului unde se ascunde v$natul, cum va fi timpul }i dac@
v$n@toarea va fi fructuoas@. Oricare ar fi scopul }edin]ei, c@ e un ritual
de v$n@toare, c@utarea unui suflet furat sau conducerea celui mort
^n lumea inferioar@, }amanul recurge la o }edin]@ divinatorie. Ea are
loc, ^n general, ^ntrun antract, dac@ putem spune astfel, spre sf$r}
itul }edin]ei sau ^n timpul haltelor }amanului pe drumurile cerului sau
cele ale lumii inferioare. Astfel, ^n ultima zi a marii comemor@ri gilde,
atunci c$nd }amanul, dup@ ce a anexat spiritele, urc@ ^ntrun copac
pentru a repera drumul din lumea inferioar@, membrii clanului se gr@
besc s@l ^ntrebe: Vor fi multe zibeline anul acesta? Mul]i somoni?
Z@pada va fi mare? %n care p@dure vom g@si veveri]e? (157).
Nu numai c@ divina]ia este legat@ de toate actele }amanismului,
dar ea cuprinde domeniile cele mai diverse, fie c@ e vorba despre
v$n@toare, sau pur }i simplu de a reg@si un obiect r@t@cit sau de a
prezice sosirea unei cor@bii a}teptate cu nelini}te.
De altfel, ru}ii, de la ]@ran la preot }i p$n@ la dulgherii sovietici,
i sau adresat }amanului Lungus cel mai des pentru calitatea sa de
ghicitor (20, 181, 296).
Unii autori, cum este Nikulin (206) ^i atribuie }amanului puterea
militar@. Pentru {irokogorov, dimpotriv@, }amanul nu se bucur@ de
nici o putere oficial@ (270). El se ^nt$lne}te ^n aceast@ opinie cu Dolgix
care subliniaz@ c@, spre deosebire de iukagir, se ^nt$mpla foarte rar
ca numitele clanuri tunguse din Ohotsk s@ aib@ ^n fruntea lor }amani.
{amanii, foarte numero}i printre ace}ti tungu}i, erau considera]i
membrii obi}nui]i ai clanului (55).
Acela}i lucru ^n cei prive}te pe tungu}ii occidentali. La tungu}ii
av$nd clanuri foarte structurate, }amanul particip@ la alegerea }efului
militar }i a }efului civil, dar este exclus ca s@ posede el ^nsu}i aceste
func]ii. Evident, este vorba de }amanul clanului, adic@ }amanul ales
dintre to]i ceilal]i }amani pentru a ^ndeplini unele obliga]ii oficiale,
ca, de exemplu, alegerea unor personaje sau celebrarea ritualurilor
de var@ sau toamn@ (3).
58

{eful civil al clanului, urilon etejenni este ^ns@rcinat a organiza

v$n@torile }i pescuitul colectiv }i de a repartiza v$natul ^ntre membrii
clanului. Consiliul clanului ^l alege printre cei mai buni v$n@tori, dar
numai }amanul clanului confirm@ sau infirm@ alegerea? {amanul urc@
^n timpul unei }edin]e s@ consulte spiritul renilor Etejenni ce se afl@ ^n
detur, p@}une minunat@ la izvoarele r$ului mitic unde pasc sufletele
renilor. Dac@ spiritul ^}i d@ acordul pentru alegerea clanului, }amanul
coboar@ pe p@m$nt s@ examineze la r$ndul s@u calit@]ile candidatului:
imit@ el la perfec]ie c$ntecul p@s@rilor? Este el suficient de ager?
{amanul de pe Ienisei dirijeaz@ totodat@ examenul destinat alegerii
}efului militar al clanului, eteg. Pentru aceasta, se ridicau ^ntro poian@
}ase estrade, ^n fa]a tuturor membrilor masculini ai clanului, candida]
ii s@reau de pe o estrad@ pe alta ^n timp ce }amanul }i asistentul s@u
^ncercau s@i ating@ cu lovituri de s@ge]i. Cel care s@rea cel mai exact
}i cu mai mult curaj, evit$nd s@ge]ile, era ales.
Nici }eful militar, nici }eful civil nu aveau putere de constr$ngere }i
se alegea din nou din moment ce clanul dorea acest lucru. Clanurile
se organizau ^n fr@]ii, regrup$nduse ele ^nsele ^n triburi. %n bazinul
din Podkamennaja Tunguska, de exemplu, dou@zeci }i opt de cla
nuri, }ase fratrii }i trei triburi. La fiecare nivel se g@sea un }aman ales
de c@tre clan, fratrie sau trib, criteriul fiind ^ntotdeauna num@rul de
spirite de]inute de }aman. Ace}ti }amani participau, la r$ndul lor, la
alegerile }efilor civili }i militari, datori@ clarviziunii spiritelor lor, care
le indicau cel mai bun candidat. Astfel, }amanul, f@r@ a fi vreodat@
ales }ef militar sau }ef civil, ^i sf@tuia pe cei din urm@ }i le influen]a
deciziile prezic$nd care vor fi ^n acest an cele mai bune teritorii de
v$n@toare, ce du}mani vor ataca grupul }i care va fi rezultatul (3).
F@r@ puteri oficiale, }amanul este, de fapt, ghidul clanului s@u.
Folclorul subliniaz@ acest aspect al }amanismului la toate grupurile
tunguse. O tradi]ie oroon relateaz@ cum alt@dat@ }amanul }ia ap@rat
poporul ^mpotriva unei invazii (184) }i tungu}ii renului din Transbai
kalie povestesc c@ un }aman de demult }ia protejat poporul ^n timpul
unui r@zboi ^mpotriva tungu}ilor din clanul Manugi, ascunz$ndul de
vederea du}manilor. La un singur gest al m$inii sale roci }i copaci
au ^nceput s@ cad@ ascunz$nd r@zboinicii (270). %n caz de ^nfr$ngere,
}amanul sf@tuie}te, conduce, dirijeaz@ marile migra]ii (60). Tot }
59

amanul a fost acela care a preluat conducerea marilor mi}c@ri care

iau deportat pe tungu}i spre Vest }i spre Nord (172).
{i dirija trnashuman]a, spune poetul, ^nsu}i }amanul, cel mai b@
tr$n din clan, ^nsemn$nd copacii pentru ca drumul s@ fie liber (172,
p. 267).
Tungu}ii xingan raporteaz@ faptul c@ }amanul Gantimur a condus
^n secolul }aptesprezece un grup de tungu}i de Manciuria (probabil
soloni) p$n@ ^n Transbaikalie (270).
%n tot folclorul, nu numai cel tungus, dar }i siberian, invazia ru}ilor
a fost prezis@ de }amani ^n ajunul mor]ii lor (107). Dar ace}tia din
urm@, sl@bi]i de apropierea agoniei, nau putut ac]iona.
%n zilele noastre, }amanii au puteri mai modeste. P@durile nu mai
cad la un gest al m$inii lor, dar atunci c$nd leij, spiritul forestier al
ru}ilor terorizeaz@ un mic grup de v$n@tori, }amanul ia ini]iativa de
a}i duce mai departe grupul ^n]epenit de panic@ (250).
Ghid al clanului s@u, }amanul este ^n egal@ m@sur@ centrul vie]ii
sociale. Cei mai mul]i dintre tungu}i duc o via]@ izolat@ nomadiz$nd
^n grupuri mici dea lungul p@durilor }i tundrelor, reuninduse numai
^n timpul marilor iarmaroace anuale. Pentru ace}ti oameni solitari }i
pu]in sociabili, }edin]ele }amanice reprezint@ singura ocazie de a se
reuni }i de a se distra.
La goldi, kaza sau marile comemor@ri sunt adev@rate banchete
grup$nd uneori p$n@ la o sut@ cincizeci de persoane. Familia econo
mise}te luni pentru a putea s@}i cumpere piei ro}ii }i albe, t@ie]ei
transparen]i, pr@jituri, vin chinez, vodc@. Se bea mult, pentru c@
alcoolul este indispensabil pentru a comunica cu spiritele }i c$nd, ^n
timpul primului r@zboi mondial, vodca a devenit foarte rar@, goldii
au trebuit s@ renun]e la marile lor comemor@ri. Un gold ce povestea
unui misionar participarea sa la kaza a declarat: Era acolo mult vin
chinez, multe p@s@ri, mul]i porci. Era ^ntradev@r vesel! }i misionarul,
indignat, a concluzionat: Aceste kaza nu sunt mai degrab@ orgii dec$t
ritualuri religioase? (348, p. 453).
Dac@ }edin]ele obi}nuite nu prezint@ acest caracter de banchet
gigantesc, nu ^nseamn@ c@ sunt reuniuni mai pu]in pasionante. Doi
cercet@tori netungu}i au asistat la }edin]e }amanice ^n anii dou@zeci,
unul din ei, Suslov ^n bazinul Ieniseiului, cel@lalt, {irokogorov,
60

^n Transbaikalie. Pentru ambii, o }edin]@ reu}it@ este un spectacol

de neuitat.
Mai ^nt$i intriga ^i prive}te personal pe membrii clanului. Va reu}
i }amanul s@ alunge boala? S@ ob]in@ copilul? V$natul? Tungu}ii
din Ienisei, construind coliba ceremonial@ sau nymgandjak, discut@
cu anima]ie, fiecare for]$nduse s@ ghiceasc@ scenariul (8). {amanul,
^n timpul }edin]ei, parcurge diferite lumi, cere}ti }i subterane. El
^nt$lne}te importante personaje mitice, aduce nout@]i de la rudele
decedate. %mpreun@ cu batalionul s@u de spirite auxiliare, el d@ o v$n@
toare agitat@ cu sufletele nefaste pe p@m$nt, ^n aer, pe ape. Emo]
ia domne}te ^n cortul unde focul trebuie s@ fie mocnit, unde fiecare
se bag@ unul ^n cel@lalt. Spiritele sunt acolo. %ntre b@t@ile tobei, se
aude respira]ia, schel@l@itul, smiorc@itul, mugetul. Toba, t@l@ngile }i
clopo]eii costumului, c$ntecul }amanului, refrenul reluat ^n cor, toate
acestea se unesc ^ntrun fond sonor care vr@je}te, pe care {irokogorov
^l compar@ cu simfonie orchestral@ de mare complexitate (270, p.
343). Tungu}ii sunt foarte sensibili la partea teatral@ a }edin]ei }i }
amanii arti}ti sunt mai aprecia]i dec$t ceilal]i. L@s@m deoparte dansul
^n cerc }i c$ntecul cel ^nso]e}te, }edin]ele }amanice erau singurele
^nainte de Revolu]ie ce ofereau o pl@cere estetic@ tungu}ilor. Autor
}i principal actor, }amanul resim]ea cu intensitate aceste emo]ii. {i
aceast@ bucurie creatoare reprezenta unul din aspectele benefice ale
acestui sacerdo]iu de altminteri obositor (270). Un t$n@r tungus de
pe Ienisei ce ^ncepea s@ }amanizeze, ^i confes@ lui Suslov c@ cel mai
frumos moment al vie]ii sale a fost primul s@u zbor prin gaura pen
tru fum. A}ezat pe m@nunchiuri de lari]@ uscat@ zbur$nd ^n v$rtej ^n
marea noapte a Nordului, el a avut viziuni fantastice (298). {i Suslov
constat@ cu regret ^n anul 1930 c@ regimul sovietic nare nimic s@
ofere ^n schimbul acestui teatru tr@it. Pentru a lupta ^mpotriva atrac]
iei pentru aceste }edin]e ce apropiau poporul de }amanism, regimul
preconizeaz@ extinderea radioului }i a cinematografului, foarte rare
^n aceste regiuni la ^nceputul Revolu]iei (295).
%n concluzie, chiar dac@ la Vest accentul e pus pe ritualurile de
v$n@toare }i de fecunditate a turmelor, iar ^n bazinul Amurului pe
acelea de conducere a mor]ilor }i de ob]inere de copii, la to]i tungu}ii
}amanul ^ndepline}te func]iile indispensabile supravie]uirii grupului,
61

de medic responsabil cu s@n@tatea moral@ }i fizic@ a clanului, de doic@

ce se lipse}te de bunul s@u }i de organizator al vie]ii sociale }i artistice.

Capitolul IV
Situa]ia economic@

62

Dup@ cum am v@zut, ac]iunea }amanului ^n s$nul grupului tungus

este de prim@ importan]@. Unii autori, misionarii }i sovieticii anilor
30, o depl$ng, al]ii se bucur@. Aceast@ ac]iune, toate socotelile f@
cute, este benefic@ sau nu?
Dac@ d@m cuv$ntul tungu}ilor ^n}i}i, ei ne vor r@spunde prin gura
lui {irokogorov c@ sar lipsi u}or de }aman cu condi]ia s@ scape ^n
acest mod }i de spirite (268, 270). Aceast@ atitudine denot@, mai
mult, ura fa]@ de spirite, dec$t reavoin]@ fa]@ de }aman. Spiritele,
^ntradev@r, aceste fiin]e invizibile cei ^nconjoar@, ^ntotdeauna la
p$nd@ pentru a fura un suflet sau a speria v$natul, sunt o prezen]@
nelini}titoare, de care ^ncearc@ s@ scape prin toate mijloacele. Birar
cenii ^ncearc@ ^ndep@rtarea lor, pe c$t posibil, introduc$ndule ^n
suporturi pe care le abandoneaz@ departe ^n p@dure sau le arunc@
^n curentul marilor fluvii (270).
Ostilitatea fa]@ de }aman devine mai evident@ c$nd este vorba de
spre un m$nc@tor de suflete. {amanul acesta folose}te puterea spiritelor
pentru a face r@u du}manilor s@i, fur$ndule unul dintre spiritele aces
tora sau trimi]$ndule spirite nefaste, ce vor roade lor sau animalelor
lor domestice sufletele. Puterea acestor }amani poate fi ^ngrozitoare.
Czaplicka poveste}te c@, ^n urma blestemului unui }aman ^n timpul
unui mare iarmaroc anual la Limpijsk, to]i membrii unei familii au
murit unul dup@ cel@lalt. {tiinduse condamna]i de }aman, ei sau
l@sat s@ moar@. Credin]a lor ^n atotputerea }amanului }i resemnarea
lor era at$t de puternic@, ^nc$t au refuzat s@i coas@ unui adolescent
din familie un costum noi, de}i era bine, s@n@tos la acea dat@. La ce
bun, spuneau ei, din moment ce tot avea s@ moar@? (40).
Nu aceast@ spaim@ cauzat@ de }amanul m$nc@tor de suflete io
repro}eaz@ sovieticii }amanului tungus, ci, mai degrab@, leg@tura
str$ns@ cel leag@ pe }aman de cei boga]i }i de exploatatori. Dup@
Anisimov, }amanii }i }efii clanului }iau impus privilegiile, datorit@
destr@m@rii clanului }i a cre@rii familiei patriarhale (3). El nu pre
63

cizeaz@, ^ns@, despre ce privilegii este vorba. Nu exist@ ^ndoial@ c@ }

amanul ^}i acord@, deseori, sie }i prietenilor s@i, cele mai bune teritorii
de v$n@toare. Astfel, un }aman de pe Ienisei, profit$nd de o }edin]@
de divina]ie, ia trimis pe membrii clanului s@ v$neze pe un teritoriu
pustiit de veveri]e, ^n timp ce el }ia rezervat cel mai bun ungher (296).
Misionarul cea tr@it ^n regiunea gold ^ntre 19101012 observ@
c@, atunci c$nd }amanul devine prietenul boga]ilor negustori chinezi,
puterea sa nu mai are limite. Vai de cei, exclam@ el, carel irit@ pe
un astfel de }aman! (348)
O anecdot@ a lui Suslov ar ^ncerca s@ ne fac@ s@ credem c@ }amanul
este mai mult de partea celor puternici }i boga]i dec$t de cea a s@
racilor. Un }aman de pe Ienisei, chemat s@ consulte, descoper@ cu un
spirit roade m@runtaiele st@p$nei casei. El ^ncearc@ imediat s@ scoat@
acest spirit, dar, cum acesta din urm@ are nevoie de carne uman@ }i
nu poate fi l@sat ^n libertate, }amanul ^l introduce ^n corpul unei mici
servitoare a familiei, o orfan@ de zece ani (296).
Dup@ acela}i Suslov, }amanul nu se preocup@ de situa]ia econom
ic@ a clien]ilor s@i }i nare ^n vedere dec$t interesul s@u propriu. Un
}aman nu va ezita s@ se instaleze mai multe zile la r$nd pe cheltuiala
gazdei sale la un v$n@tor s@rac a c@rui so]ie este bolnav@. Dup@ mai
multe zile petrecute }amaniz$nd ^n van, }amanul va pleca, l@s$nd
femeia tot bolnav@, dar f@r@ s@ uite s@ ia bl@nurile de veveri]@, drept
recompens@ pentru ^ngrijirile sale, totu}i, ineficiente (296).
Tungu}ii profit@ de respectul ^ngrozit cel inspir@ tungu}ilor pentru
ai face s@ lucreze ^n locul lor. C$nd }amanii goldi se deplaseaz@,
membrii clanului au grij@ de atelaje ^n timpul haltelor }i hr@nesc
c$inii. La v$n@toare, la pescuit, }amanul este ajutat de al]i membri
ai clanului (157, 270).
Beneficiind de frica religioas@ pe care o suscit@, }amanul pune s@
i se dea cadouri. Un tungus care ia t@iat calea unui }aman daur }ia
v@zut calul ^mboln@vinduse. Or, acest }aman ^l ^ngrijise pe tungus ^n
copil@rie }i se creaser@ leg@turi speciale ^ntrei ei, ce necesitau cadouri
pentru }aman din partea familiei. Devenit adult, tungusul a ^ncetat
s@i ofere carne }amanului. De unde a dedus c@, pentru a se r@zbuna,
}amanul ia trimis o boal@ calului (270).
%n afar@ de aceste servicii }i cadouri, }amanul percepe uneori un
64

salariu ^n bani. Dup@ o descriere a marilor }edin]e golde de c@tre

{ternberg, ^nainte de a oficia, }amanul ^ntreab@ familia cu c$t va fi
pl@tit. Familia este foarte s@rac@, dar se va descurca pentru a pl@ti o
rubl@ pentru o kaza de trei zile, durata minim@ (290). %n afara salariului
}amanului, trebuie ca familia s@ g@seasc@ bani pentru banchet. Astfel
c@ unele familii am$n@ din an ^n an s@rb@torirea acestei kaza, sf$r}
ind apoi prin a se ^ndatora greu }i pentru mult timp.
Sacrificiile animalelor domestice oferite spiritelor pentru a le face
propice sau, cel pu]in, neutre, sunt ^n egal@ m@sur@ mult criticate,
pentru c@ ele ruineaz@ economia familial@ (295).
Pentru a ^ncheia, }amanul este prin natur@ opus schimb@rii so
ciet@]ii }i a ideologiei de care el profit@. Ap@r@tori ai tradi]iei, }amanii
lupt@ ^mpotriva sedentariz@rii, ^mpotriva construirii caselor de tip
rusesc (324). Ei contracareaz@, ^n m@sura mijloacelor lor, ^nfiin]area
sovhozurilor }i a colhozurilor.
Primul colhoz de pescuit ^n regiunea Turuxansk sa ruinat la inter
ven]ia unui }aman ket (exemplul este luat de la ke]i, etnie ^nvecinat@
cu tungu}ii de pe Ienisei), dar ar fi putut, tot at$t de bine, s@ se situeze
la cei din urm@). %n timp ce corabia care trebuia s@ duc@ echipa era
deja ^nc@rcat@ cu n@voade }i provizii de pescuit, }amanul prezice c@
un spirit nefast ^i a}teapt@ pe pescari la locul ales, imediat ke]ii au
desc@rcat corabia }i sau ^ntors la casele lor (296).
Totu}i, ^nse}i faptele pot primi o cu totul alt@ explica]ie, ac]iunea
}amanului se limpeze}te atunci diferit }i apare aspectul ei pozitiv. S@
relu@m argumentele unul c$te unul.
{amanii se opun instal@rii ^n case de tip rusesc? Este din cauz@
c@ ^n aceste case supra^nc@lzite tungu}ii se supra^nc@lzesc. Diferen]a
dintre aerul glacial de afar@ }i c@ldura degajat@ de sob@ cauzeaz@ r@
celi }i gripe nomazilor obi}nui]i cu cortul aerisit.
Sacrificiile s@r@cesc turmele. Dar este o ocazie s@ se m@n$nce
carne }i to]i particip@ la mas@, }amanul nu mai mult dec$t ceilal]i.
{amanul este aliatul boga]ilor }i sus]in@torul tradi]iei reac]ion
are? Kaigorodov informeaz@ c@ ultima }aman@ tungus@, moart@ ^n
regiunea Argum ^n 1943, la Trexreie, a f@cut mult bine, la fel ca }i
predecesorul ei, lupt$nd activ ^mpotriva tradi]ionalei v@rs@ri de s$nge
}i av$nd grij@ de cei dezmo}teni]i (110). Vasilevici, ^n unul din ultimele
65

sale articole, stabile}te o distinc]ie ^ntre }amanii autentici, care veneau

^n sprijinul membrilor clanului, }i }arlatanii, care singuri }iar fi exp
loatat compatrio]ii }i sar fi ar@tat alia]i kulacilor. Aceast@ distingere
^i permite s@ laude f@r@ rezerve ac]iunea }amanilor tungu}i (331).
{amanul ^i exploateaz@ pe al]ii }i ^i face s@ lucreze ^n locul s@u?
Efectiv, spune {irokogorov, tungu}ii din Transbaikalie locuiesc de
obicei ^mpreun@ cu oamenii care v$neaz@ pentru ei }i au grij@ pentru
turmele lor de reni. Dar aceasta nu dep@}e}te serviciile pe care tungu}
ii }i le fac de obicei. Conform tradi]iei tunguse, c$nd o persoan@ este
par]ial invalid@, al]ii o ajut@ s@ supravie]uiasc@. {amanul, al c@rui
timp este acaparat de ritualuri, este considerat un fel de invalid (270).
Goldii trebuie s@ poarte de grij@ atelajelor de c$ini ale }amanului
^n timpul c@l@toriilor sale }i s@l ajute ^n caz de dificultate. {amanul,
^ns@, c@l@tore}te ^n interesul membrilor clanului. Pare corect ca rudele
bolnavului s@ faciliteze deplasarea. Printre altele, remarc@ acela}i
Lopatin, }amanul hr@ne}te bolnavul, rudele }i c$inii acestuia c$nd
vine s@l consulte (157).
%]i voi da spirite auxiliare, ^i spune Ajami viitorului }aman gold,
^i vei t@m@dui pe oameni }i ei te vor hr@ni (290). {i viceversa; este
normal ca }amanul s@ fie desp@gubit pentru osteneala }i timpul chel
tuit. {amanul cere, ^ns@, un beneficiu excesiv. Da, spune Suslov, care
se indigneaz@ s@ vad@ un }aman incapabil s@ t@m@duiasc@ o femeie
bolnav@ lu$nd cu sine bl@nuri de veveri]@ de la so]. Nu, r@spunde
Huth, }amanul refuz@ orice plat@ din partea s@racilor. Dimpotriv@, el
din osteneala sa, pentru a da c@tre trei suflete fiec@rui b@tr$n }i orfan
al familiilor s@race (89).
To]i autorii sunt de acord s@ recunoasc@ faptul c@ }amanul nu
prime}te un salariu fix. Am v@zut familia gold@ discut$nd cu }amanul
pre]ul unei }edin]e (290). Dup@ amintirile misionarului, plata ar fi
propor]ional@ cu bog@]ia familiei. {amanul ar cunoa}te perfect situa]
ia material@ a fiec@rei familii }i nu ar gre}i ^n evaluarea contribu]iei
sale (348).
La goldi, se pune ^n jurul g$tului }amanului care a ^ngrijit un bol
nav un }ifon cu c$]iva bani, dar acest obicei de a pl@ti cu bani este
introdus recent. Tradi]ia vrea ca s@ fie r@spl@tit cu un porc sau o pas@
re. Se cos, de asemenea, panglici }i buc@]i mari de stof@ pe m$necile
66

}amanului care a lecuit pe cineva din familie (157).

La tungu}ii renului, }amanul nu prime}te niciodat@ bani. Familia
^i d@ o parte din carnea de sacrificiu ca oric@rui alt invitat }i uneori
adaug@ batiste sau oricare alt accesoriu f@r@ importan]@ (270).
Nici tungu}ii din Manciuria nu dau bani, ci dau suficient gr$u pen
tru a tr@i tot anul, s$nge din animalul sacrificat, vin }i panglici pentru
costumul s@u (270). Chiar dac@ nu prime}te nici vin, nici batiste, }
amanul nu poate refuza s@ }amanizeze.
Spre deosebire de }amanii manciuri }i dauri, }amanul tungus nu
poate tr@i din sacerdo]iul s@u. %n plus de aceasta, slujba sa ^l incomo
deaz@ ^n meseria sa de v$n@tor }i pescar. Tungu}ii din Transbaikalie
spun c@ }amanul nu poate s@ devin@ niciodat@ bogat }i to]i cei pe
care {irokogorov ia cunoscut, erau mai s@raci dec$t media celorlal]
i tungu}i. Dac@ }amanul nare inim@ rea, va fi ajutat de c@tre clien]
ii s@i la fel ca oricare alt tungus ^n situa]ie dificil@ care este sus]inut
de colectivitate (270).
Bine^n]eles, se g@sesc exemple de }amani boga]i, cum e cazul
acelui tungus din secolul XVII, ^nt$lnit de Jsbrant Ides, care avea dou@
sprezece so]ii }i turme numeroase, pentru c@ bolnavii s@i ^i acordau
tot ce dorea (91, p. 30), dar aceasta pare o excep]ie.
Pentru a rezuma, putem spune c@ }amanul primea o remunerare
care varia dup@ mijloacele familiei }i care cuprindea hran@, stofe,
prest@ri de servicii }i, recent, hran@.
R@m$ne de stabilit valoarea acestei remuner@ri, cadouri ruin@
toare pentru sovietici, bagatele pentru {irokogorov. Aceast@ evaluare
este dificil de stabilit, pentru c@ informa]iile sunt pu]in numeroase }i
deseori suferind de par]ialitate. Imposibilitatea de a ^ntocmi statistici,
singurul mijloc de a avea o vedere corect@ este evident@. Totu}i, se
pare c@ }amanii s@raci erau mai numero}i dec$t cei boga]i. Pe de
alt@ parte, existen]a }amanilor exploatatori ca }i cei pe care ia ob
servat misionarul ^n regiunea gold@ nu poate fi negat@. %n realitate,
personalitatea fiec@rui }aman trebuia s@ joace un rol determinant.
Astfel, este mai mult dec$t probabil c@ }amanul ^nt$lnit de Jochel'son
care }ia abandonat sacerdo]iul pentru c@ spiritele sale nui trimiteau
tutun, nici ceai prin gaura pentru fum, a}a cum le v@zuse c@ au f@cut
pentru st@p$nul lor precedent (107), nu se g$ndea dec$t la propriul
67

s@u interes. Trebuie s@ ad@ug@m c@ acest }aman era considerat un

}aman r@u }i c@ executa }edin]e violente }i dezordonate, ceea ce ne
duce la opinia lui Vasilevici carei include pe to]i }amanii exploatatori
^n categoria }arlatanilor.
Personal, f@r@ a ^mp@rt@}i opinia sovieticilor ^n anii de cruciad@
antireligioas@ care vedeau ^n oricare }aman un exploatator nemi
los, }i f@r@ a merge at$t de departe ca Huth, care descrie un }aman
socialist redistribuindu}i economiile unei v@duve }i unui orfan, m@
voi alinia, mai degrab@, p@rerilor lui Lopatin pentru cea mai mare
parte a cazurilor:
... Toate aceste cadouri nu r@spl@tesc, nici pe departe, necazurile,
grijile }i oboseala nervoas@ pe care }amanul le str$nge, ^n timpul }
edin]ei. La urma urmei, }amanul serve}te poporul gratuit, iar acesta, la
r$ndui, ^l serve}te pentru serviciul greu (157, p. 255).

68

Capitolul V
Spiritele auxiliare

Orice spirit care poate fi st@p$nit de c@tre }aman este un spirit

auxiliar virtual, }amanul, ^ns@, nu poate st@p$ni toate categoriile de
spirite ce populeaz@ universul tungus.
Printre cele carei scap@ domina]iei sale cit@m, ^n primul r$nd,
divinitatea cereasc@ Buga (lume, p@m$nt, bolta cerului) la tungu}ii
din Transbaikalie (270), Apkai Enduri la tungu}ii din Manciuria (270),
Xovaki/Seeki/Ekeni la tungu}ii occidentali (9), Buga nare ^nf@]i}are
antropomorf@. Este o fiin]@ ^ndep@rtat@, mare st@p$n atotputernic }i
indiferent fa]@ de lume, despre care tungu}ii orientali nu au dec$t o
idee foarte vag@ (270). La tungu}ii de pe Ienisei, dup@ Suslov, ar fi
existat trei: Xavaki, c$te unul ^n fiecare lume. Xovaki care ar locui ^n
cerul lumii de mijloc ar ]ine ^n m$na sa toate firele destinelor omene}
ti sau ma^n (296). Conform altor versiuni, Xovaki sar situa ^n lumea
superioar@ (6, 9). Tungu}ii de pe Ilimpei numesc Ma^n spiritul patron
ceresc (327).
Cea dea doua categorie de spirite pe care }amanul tungus nu le
poate st@p$ni este constituit@ de spiritele tutelare ojan/ojon/bren/ejan
(270). Eu folosesc acest termen categorial, de}i, dup@ {irokogorov,
originile lor diverse le ^mpiedic@ s@ formeze o categorie. Ejen de
semneaz@ numai o func]ie, cea de a comanda (270). Sufletele celor
sinuci}i, ^neca]i, ale unor }amani pot deveni spirite tutelare ale unui
teritoriu restr$ns, ale unei cascade sau ale unui col] de p@dure.
{amanul ^nsu}i este ejen, st@p$nul spiritelor auxiliare. Printre spiritele
protectoare cele mai puternice se g@sesc spiritul tutelar al taigalei }
i al v$n@torii, Bainaa la tungu}ii orientali (270) }i Bugady Muun la
tungu}ii occidentali (5, 325), spiritul tutelar ce regleaz@ na}terile }i
locuie}te ^n cerul de sud sub numele de Ongosi/Omosi Mama la tungu}
ii orientali (270), spiritul tutelar al focului Togo Onin ^n Transbaikalie
(270) }i Togo Muunin ^n bazinul Ieniseiului (269, 270).
Ca revan}@, spiritele str@mo}ilor }amanici pot fi considerate spirite
auxiliare ^n timp ce spiritele mor]ilor simpli vor avea mai cur$nd rolul
69

de sf@tuitor exigent dec$t de servitor. Bunilii tungu}ilor orientali sunt

inimile defunc]ilor care au atins lumea inferioar@ buni }i tr@iesc ^n
satul mor]ilor. ei continu@ s@ se intereseze de ceea ce se petrece pe p@
m$ntul de mijloc }i se pot ar@ta dea dreptul ostili, dac@ descenden]
ii lor uit@ s@ le trimit@ cadouri cu m$ncare. Un vechi kumancen ce
suferea de eczem@ }ia v@zut picioarele umfl$nduse, apoi caii s@i
murind. El nu }tia ^ns@ cine, tat@l s@u, mama sa sau t$n@rul s@u
frate ^i trimiteau aceste dureri din ad$ncul buni (270). Mor]ii plini
de gelozie pentru cei vii, se irit@ u}or }i trimit pe l$ng@ boli, ghinion
la v$n@toare, orbind momentan v$n@torul sau speriind v$natul. Ele
pot, ^ns@, ^n egal@ m@sur@, dac@ }amanul }tie s@ le fac@ propice, cu
ajutorul sacrificiilor }i al vorbelor frumoase, s@l ajute pe }aman ^n
lupta ^mpotriva altor spirite.
Spiritele str@mo}ilor }amanici sunt principalele spirite auxiliare
ale }amanului. Ele sunt cele ce lau ales }i ele sunt cele carel ajut@
dea lungul carierei sale, ^nainte ca el s@ vin@ s@ li se al@ture ^n lumea
inferioar@, cea rezervat@ }amanilor mor]i. La tungu}ii de pe Ienisei,
aceste spirite denumite xavn, sunt sfetnicii }amanului, inspiratorii
s@i }i, ^ntro oarecare m@sur@, directorii lui. Ele locuiesc, de obicei,
^n xergu. La ^nceputul }edin]ei, }amanul ^i convinge pe cei de care
are nevoie }i ^i ^nghite, c@sc$nd. {amanul poate s@i ^ncorporeze ^n
aceea}i m@sur@ prin sinciput, subra] sau anus, dar gura este orificiul
cel mai frecvent folosit (168, 270).
Suslov raporteaz@ c@ ^n 1927 doi }amani ai dou@ clanuri unite
prin leg@turi de c@s@torie posedau acela}i xavn, unul mo}tenindul
pe linie matern@, cel@lalt prin descenden]@ patern@. %ntro zi, unul
din }amani sa ^mboln@vit de rujeol@ ^n timpul unei epidemii. Xavn
ia ap@rut ^n vis, cel@lalt }aman la 500 km dep@rtare }i la informat
de pericolul cel p$ndea pe confratele s@u. Cel deal doilea }aman
a ^nceput imediat s@ }amanizeze }i la t@m@duit de la distan]@ pe cel
dint$i. Posedarea aceluia}i xavn pare s@i fi unit at$t de puternic pe
cei doi }amani, ^nc$t, fapt unic, unul a putut s@ }amanizeze purt$nd
costumul celuilalt pentru al vindeca pe un copil bolnav. {amanul
care ia povestit aceste ^nt$mpl@ri lui Suslov folosea indiferent termenii
de xavn sau xargi (296).
Spiritul unui str@mo} }aman }i dublulanimal Xargi este consid
70

erat drept }eful spiritelor auxiliare ale }amanului de pe Ienisei. %n

timpul vie]ii active a }amanului pe p@m$ntul de mijloc, Xargi decide
^nainte de fiecare }edin]@ ce fel de sacrificiu va oferi }amanul }i dac@
e necesar@ construc]ia unui cort ceremonial (8, 9). La moartea }
amanului, Xargi, urmat de trupa de spirite auxiliare, ^nso]e}te spiritul
celui decedat p$n@ la Mangi, }eful Xargiilor conceput deseori sub
forma unui vis, pentru al informa despre situa]ie }i pentru a a}tepta
ordinele ulterioare (7, 8, 9). %n afara propriului s@u Xargi, }amanul
poate s@ numere ^n trupa sa auxiliar@ al]i Xargi, spirite ancestrale
semiuman, semianimale subordonate lui Xargi }ef.
Dup@ str@mo}ii }amanici vine grosul trupei de spirite auxiliare, spir
ite anonime grupate sub termenul de syven/seven (seon pentru goldi)
to]i deriva]i de la r@d@cina sv ce trimite la Civa }i ar fi un ^mprumut
din budism dup@ {irokogorov (270). Vasilevici, ^ns@, demonstreaz@
cu mai mult@ dreptate c@ acest vechi termen tungus desemna la
^nceput m$ncarea sacr@ ce se m@n$nc@ la s@rb@toarea ursului (327).
Sevenii sunt adev@ra]ii servitori ai }amanului. La tungu}ii occidentali
li se al@tur@ etanii, cuv$nt ce semnific@ divers }i care traduce reu}
it func]ia lor de servitori anonimi. Aceste spirite zoomorfe ^n care
Suslov vede supravie]uiri ale vechilor totemi, se hr@nesc cu carnea }
i s$ngele }amanului }i ^i sunt atribuite de c@tre str@mo}ii }amanici ^n
timpul carierei sale. Printre etani g@sim p@s@ri: cufundari (specializa]
i ^n c@l@toriile din lumea subteran@), cuci, lebede (rezerva]i pentru
c@l@toriile din lumea superioar@), pesc@ru}ul verde, }oimi, b$tlani,
vulturi. Mamifere: lupi, ur}i, mistre]i, c@prioare, reni s@lbatici. Pe}ti:
somoni, }tiuci, mihal]i, reptile, broa}te. Ace}ti Etan ^l ajut@ pe }aman
^n luptele, deplas@rile sale }i formeaz@ bariera mitic@ la frontiera
clanului, marylija, patrul$nd p@durile, aerul }i apele (9, 295, 296).
Pot fi adoptate spirite de etnii str@ine. Jochel'son citeaz@ cazul unui
}aman tungus carei cump@rase unui }aman koriak spiritele }i care se
for]a s@ b@lm@jeasc@ ^n koriak@ ^n timpul }edin]elor c$nd se considera
c@ spiritele se exprim@ prin gura sa. Informatorul lui Sieroszewski, un
}aman iakut, avea ca principal auxiliar spiritul unui }aman tungus.
%l c@p@tase ^n pofida dorin]ei lui, pun$nd s@ se ard@ o leg@tur@ de
vreascuri a}ezat@ pe morm$ntul unui }aman tungus foarte puternic,
al c@rei spirit sa instalat ^n el (265).
71

Datorit@ absen]ei scrisului, spiritele cele mai ^ndep@rtate }i cele de

importan]@ secundar@ se uit@, ceea ce evit@ o prea mare abunden]@
de spirite. Pentru c@ nu trebuie s@ ne ^n}el@m spiritele auxiliare nu
sunt spirite protectoare, nici spirite binevoitoare. Nu exist@ spirite
binevoitoare ^n mitologia tungus@, ci numai spirite ostile pe care }
amanul reu}e}te s@ le st@p$neasc@. Dac@ }amanul se love}te de un
spirit pe care nul poate st@p$ni, cum sunt spiritele unor boli, trebuie,
totu}i, s@i abat@ reaua inten]ie, f@c$nd s@ intervin@ alte spirite cei
sunt supuse.
Spiritele prezint@ un caracter }i pofte umane, dar ^mpinse p$n@
la caricatur@. R@utatea lor este subliniat@ de numeroase povestiri.
Un }aman biracen, care avea un spirit ^n mod particular r@u, a visat
^ntro noapte c@ mu}ca degetul unui copil. Peste pu]in timp, copilul
sa ^mboln@vit. Spiritul a fost instigatorul visului }i al bolii (270).
Un foarte t$n@r }aman al tungu}ilor orientali a st@p$nit un spirit
pe care nul iubea. De atunci, }amanul a pierdut orice noroc la v$n@
toare. %n timpul unei }edin]e de divina]ie, spiritul ia relevat c@ era al
unui }aman str@in carel persecuta. El a f@cut atunci un suport de paie
pentru a include aici spiritul }amanului }i la str@puns cu o lovitur@ de
cu]it. Pe drumul de ^ntoarcere, el sa r@nit accidental ^n acela}i mod
^n care lovise suportul. %nainte de a muri, el a explicat c@ era propriul
s@u spirit pe care inten]ionat la ^n}elat pentru ai cauza pieirea (270).
R@ut@cioase fa]@ de oameni, spiritele nu se arat@ mai bine nici
unele fa]@ de altele. Ele se cert@, ^}i fur@ reciproc sacrificiile, spre cea
mai mare p@rere de r@u a omului, pentru c@ spiritul frustrat se ^ntoarce
contra donatorului st$ngaci.
Mai mult dec$t at$t, spiritele sunt lacome. Ele cer fumul ofrandelor,
al tutunului, al alcoolului, venele cer s$nge cald, ai c@rui vapori ^i
aspir@. {amanul trebuie s@ le hr@neasc@, s@ le }i distreze, s@ le vor
beasc@. {i a}a cum cele mai multe sunt foarte proaste, sunt trase pe
sfoar@ cu promisiuni frumoase pe care nu inten]ioneaz@ s@ le ]in@,
sau cu simple }iretlicuri. O }aman@ ulc care vroia s@ se debaraseze
de un spirit ce de timpuriu omora to]i copiii unei familii, a pus s@
modeleze o p@pu}@ de lemn }i a culcato ^n pat. Spiritul a luat p@
pu}a drept copil, sa furi}at ^n ea }i ^n timpul unei }edin]e nocturne }
amana la strivit cu o lovitur@ puternic@ de ciocan (276).
72

Printre altele, spiritele se sperie de orice. Tot ce este ascu]it, cu

ghiare, t@ios ca }i o lab@ de urs, o blan@ de arici, un dinte de r$s este
suficient s@ le ^ndep@rteze (165, 270). Amenin]@rile, de asemenea,
le ^nsp@im$nt@, fie cu lovituri, fie cu posturi. Un }aman gold care nu
putea s@ alunge un spriit a ^nceput s@l fac@ albie de porci ^n rus@.
%ngrozit de insultele ruse}ti, spiritul a luato la fug@ (348).
R@ut@cioase, m$nc@cioase, proaste, fricoase, spiritele sunt }
i desfr$nate }i evoc@ personajul diavolului ^n folclorul european.
{amanul se folose}te de defectele lor pentru a le st@p$ni. El }i le
apropie prin cuvinte frumoase }i prin sacrificii. De ^ndat@ ce aceste
spirite ^ncep s@ se revolte, }amanul le ofer@ m$ncare. {amanul gold
ofer@ o jertf@ general@ tuturor spiritelor la fiecare doi ani (272), la
tungu}ii din Manciuria }amanul trebuie s@ ofere cel pu]in o dat@ la
trei ani, dar la tungu}ii renului din Transbaikalie aceasta poate a}
tepta mai mult timp (270).
Pentru ca s@ le parvin@ m$ncarea sacrificiului, }amanul ^}i ^ncor
poreaz@ spiritul sau le atrage ^n suporturi special preg@tite. Aceste
suporturi pot fi din paie (pentru spiritele str@mo}ilor ^n lumea inferi
oar@, din lemn proasp@t sau din lemn uscat (pentru spiritele din lumea
inferioar@), din metal, br@zdate cu piele t@b@cit@ cu gr@simi de pe}te
sau desenate pe scoar]@ de copac. Un briarcen pe care {irokogorov
la ^ntrebat ce este exact un suport, ia r@spuns:
F@r@ suport, cum ar }ti spiritul undei este locul? Atunci c$nd
invita]i pe cineva nui ar@ta]i oaspetelui vostru unde se poate a}eza?
(270, p. 190)
Se modeleaz@, deci, pentru spirit un scaun special pe carel va
recunoa}te }i unde se va instala c$nd vor avea nevoie de el.
Se ^nt$mpl@ ca acela}i jil] s@ fie folosit pentru mai multe spirite }i
invers, ca un spirit s@ ocupe mai multe suporturi. Acestea sunt uneori
combinate cu anumite construc]ii particulare cuprinz$nd funii }i st$lpi
ce simbolizeaz@ drumul spiritelor. Aici apare o no]iune fundamental@
^n }amanismul tungus: no]iunea de cale, drum.
Fiecare spirit are propria sa cale okto, carel leag@ de membrii
clanului. Spiritul ac]ioneaz@ dea lungul acestei c@i, tungu}ii ^n]eleg$nd
concret ac]iunea spiritelor de a se deplasa pe un drum comparabil cu
felul lor de a nomadiza. C$nd un }aman vrea s@ afle identitatea unui
73

spirit, el ^ncearc@ ca s@ cunoasc@ calea acestui spirit. Astfel, }amanul

xingan ^ncorporeaz@ mai ^nt$i spiritul s@u auxiliar, apoi ^ntreab@ pe
unde a venit spiritul nefast (270).
Nu numai c@ spiritele sunt identificate dup@ direc]ia de unde vin,
dar ele pot fi numite }i dup@ drumul lor. Apka Enduri, st@p$nul tuturor
spiritelor cere}ti de origine manciurian@ pot fi evocate de tungu}ii din
Manciuria cu numele de Julaski, care semnific@ spre sud }i prin
extensiune cel care vine pe drumul dinspre sud (270).
Denumirile sunt clasate ^n calea lumii superioare, c@ile lumii inferi
oare, c@ile lumii de mijloc, c@i de noapte, calea celor patru puncte
cardinale, drumul v$ntului, c@ile masculine }i cele feminine.
Lopatin nume}te rutele masculine }i feminine so] }i so]ie (157).
Rutele acestea simbolizeaz@ cupluri de spirite. Aceast@ distinc]ie
pare a fi recent@, spiritele la care se aplic@ fiind ele ^nsele recente.
{irokogorov identific@ c@ile masculine la sud }i la amiaz@, rutele
feminine la nord }i la miezul nop]ii. El se ^ntreab@ dac@ trebuie s@
vedem aici o aplicare a tradi]iei chineze a principiilor yin }i yang.
Drumurile de noapte nu pot fi aplicate dec$t noaptea, cele de zi dec$t
ziua. Este tentant faptul de a le asimila rutelor din lumea inferioar@ }
i celor din lumea superioar@, pentru c@ spiritele drumurilor nocturne
accept@ acela}i sacrificii ca }i spiritele c@ilor lumii inferioare, }i spiritele
c@ilor diurne acela}i ca }i cele ale rutelor lumii superioare. Totu}i,
{irokogorov nu risc@ o asimilare definitiv@ a unelor de c@tre altele.
Rutele spiritelor sunt materializate prin construc]ii ceremoniale de
mai multe tipuri. Primul se compune esen]ial dintro funie purt$nd dif
erite accesorii: clopo]ei, figura]ii din lemn }i din scoar]@ de mesteac@n,
smocuri de p@r, pene. Aceast@ funie este legat@ de mai multe pr@jini,
tulpini tinere de lant@ sau de mesteceni f@r@ crengi, c@rora uneori li
sa p@strat numai v$rful ^nfrunzit. Spiritul convocat coboar@ pe pr@
jin@ }i p@trunde ^n suportul preg@tit pentru el }i care poate fi eventual
un corp uman. Iat@ de ce tungu}ii sunt pruden]i fa]@ de pr@jini }i funii
}i le evit@, de fric@ s@ nu se fi introdus acolo vreun spirit.
Am v@zut c@ la tungu}ii din Manciuria cu ocazia trecerii ^n revist@
a tuturor spiritelor posedate de }aman, se ridic@ o construc]ie ritual@
cu simbolizarea drumului urmat de spirite pentru a se ^ncorpora ^n }
amanul novice. O funie purt$nd m@nunchiuri de panglici }i pene de
74

diferite p@s@ri leag@ o lari]@ f@r@ crengi p@str$nd doar v$rful de un

alt tur }i reprezint@ drumul spiritelor. Spiritul coboar@ ^n interiorul
unui inel de lemn ce alunec@ pe o fr$nghie. De fiecare dat@ c$nd
candidatul primea inelul, ^ncorpora spiritul. Pentru a trimite spiritul,
el f@cea s@ alunece inelul ^n direc]ie invers@ (270).
Drum al spiritelor, fr$nghia poate servi ^n egal@ m@sur@ ca drum
pentru a ghida sufletele omene}ti. Sufletele celor ^ncerca]i, de exem
plu, la ulci, unde {irokogorov a asistat la ^nmorm$ntarea unui ^necat
al c@rui morm$nt era legat de r$u cu o fr$nghie, sus]inut@ de trei ]@
ru}i. Aceast@ fr$nghie reprezenta drumul pe care sufletul ^necatului
putea s@ urce din fluviu ^n corp (282). Sufletele de copii ce urmeaz@
s@ se nasc@, ca ^n cazul acestor }edin]e, c$nd }amanul ^ntinde o funie
dea lungul cortului, funie ce poart@ reprezent@ri ale soarelui }i ale
lunii }i uneori ale p@s@rilor }i dea lungul c@reia sufletul copilului va
cobor^ p$n@ ^n p$ntecul mamei.
Cel deal doilea tip de construc]ii ceremoniale nu au fr$nghie, ci
un ansamblu de pr@jini purt$nd plan}ete, p@s@ri }i uneori figura]ii
antropomorfe. Acest tip de construc]ie, care a fost atestat ^ndeosebi
la extremitatea nordestic@ a regiunii Turuxansk, ^ntre Xatanga }i
Anabar, permite c@l@toria }amanului ^n lumea superioar@, fie c@ dore}
te s@ ^ncredin]eze sufletul bolnav bunelor ^ngrijiri ale spiritelor cere}
ti, fie c@ vrea s@ conduc@ sufletul unui animat sacrificat ^n ofrand@
unui spirit ceresc pentru a }il concilia (318).
Putem remarca faptul c@ fr$nghia este legat@ de drumurile spirite
lor }i de venirea lor, dar nu }i de plecarea }amanului spre alte lumi,
care necesit@ accesorii de un alt gen }i vom vedea lucrul acesta mai
departe.
{amanul taie drumurile devenite inoportune }i periculoase, c$nd
sunt frecventate de spirite nefaste, ^ngrop$nd obiecte ascu]ite dea
lungul drumului }i, de asemenea, dar mai rar, piei de animale, ca
de exemplu aceea a unui arici sau o lab@ de urs. Astfel, c$nd un
membru al clanului are halucina]ii sau crize nervoase, sau, mai mult,
c$nd ghinionul ^n ^nso]e}te, la v$n@toare, }amanii tungu}ilor orientali,
dup@ ce au reu}it s@ introduc@ spiritul nefast ^ntrun suport special, ^l
arunc@ ^n direc]ia c@ii spiritului. Apoi taie acest drum s@p$nd o tran}
ee sau ^ngrop$nd o piele de arici sau o lab@ de urs.
75

Spaima fa]@ de drumurile spiritelor se extinde la c@r@rile }i drumuri

le frecventate de tungu}i la c@r@rile }i drumurile frecventate de tungu}
i ^n timpul c@l@toriilor lor. Pentru amplasarea cortului, tungu}ii evit@
s@ aleag@ un loc traversat de un drum, pentru c@ spiritele ar putea
s@ umble pe acolo. La fel, pentru a ^ngropa un mort, ^l instaleaz@ pe
o parte expus@ spre nor }i ^ndep@rtat@ de orice potec@.
Aceast@ no]iune fundamental@ a drumului spiritului }iar avea
originea, dup@ {irokogorov, ^n lamaism. Not@m, totu}i, c@ teoria
drumurilor este atestat@, ^n egal@ m@sur@, sub aspecte variate, la
popula]iile mai nordice. La iaku]i, de exemplu, are o mare importan]@
^n numeroase ritualuri.
Personal, importan]a sa mi se pare legat@ de via]a tungu}ilor }
i o reg@sim ^n toate domeniile, at$t ^n cel al culturii materiale, c$t }
i cel al reprezent@rilor religioase. Tungu}ii, popor nomad, cu excep]
ia c$torva grupuri mici sedentarizate, traverseaz@ p@durea ^n timpul
schimb@rii taberei, so]ia de o parte }i copiii, so]ul de alta, pe poteci
unde sper@ s@ g@seasc@ v$nat. Traseul dureaz@ mai multe zile }i cele
dou@ grupuri se ^nt$lnesc la un loc fixat dinainte. Tungu}ii, b@rba]
i }i femei, trebuie, deci, s@ }tie s@ se orienteze perfect. Aproape to]
i tungu}ii sunt capabili s@ fac@ o hart@ a teritoriului lor, dar acestea
sunt complet diferite de cele pe care leam putea g@si la un popor
de ]@rani. F@cute din linii }i linii, ele simbolizeaz@ trasee }i folosesc
unitatea de timp dup@ unitate de distan]@.
Aceast@ concep]ie a spa]iului, v@zut@ esen]ialmente sub forma
unui drum }i con]in$nd o idee de mi}care, se reg@se}te deopotriv@
^n termenii de orientare. Terenul care desemneaz@ estul semnific@,
de asemenea, ^n sus. Acela}i lucru este valabil }i pentru vest, care
semnific@ ^n jos. No]iunea de loc cuprinde conceptul de mi}care
spre acel loc. Importan]a itinerariului }i drept consecin]@ a localiz@rii
exacte ^n spa]iu este pus@ ^n eviden]@ de domeniul gramatical. Din
unsprezece cazuri de declinare tungus@, }ase indic@ }i precizeaz@
diferite nuan]e de loc }i de mi}care.
%n domeniul reprezent@rilor religioase, lumea de apoi nu este de
scris@ de cele mai multe ori ca un teritoriu, ci ca un drum, o cale de
comunicare, cum este r$ul mitic la tungu}ii occidentali sau drumul
pietros }i abrupt ce coboar@ ^n lumea inferioar@ la tungu}ii orientali.
76

77

Capitolul VI

Costumul
Costumul este cel care, ^n literatura consacrat@ }amanismului, a
suscitat cele mai multe descrieri. Primii c@l@tori au fost surprin}i de
acest costum s@lbatic }i barbar, urm$nd expresia lui Joseph Martin,
care, la sf$r}itul secolului trecut, a v@zut costumul tungus din Muzeul
Omului }i to]i cercet@torii au f@cut aluzie la acesta, cu mai multe sau
mai pu]ine detalii ^n scrierile lor.
Unii au crezut c@ acest costum avea ca scop s@ inspire spectatorilor
o fric@ religioas@ care iar ^mpiedica s@ observe }arlataniile }i scama
toriile }amanului. Este o eroare, pentru c@ nu ^nf@]i}area costumului ^i
impresioneaz@ pe tungu}i, ci spiritele ce se instaleaz@ ^n timpul }edin]
ei printre panglici, curele, t@l@ngile }i figura]iile metalice ag@]ate de
costum. Costumul este pentru ei o sob@ a spiritului, adic@ suportul
spiritelor auxiliare ale }amanului. Cazul unic al celor doi }amani de
pe Ienisei care}i schimbau costumele demonstreaz@ acest lucru, dac@
mai e nevoie (296). Av$nd acela}i str@mo} }amanic xavn, care le
furnizase aceea}i trup@ auxiliar@, unul putea s@ ^mbrace costumul
cel@lalt, pentru c@ ambii st@p$neau spiritele al c@ror suport era roba.
Tungu}ii au, deci, fa]@ de costum, aceea}i atitudine ca fa]@ de orice
suport de spirite: fric@ }i pruden]@, c$nd spiritele au cobor$t ^n suport,
indiferen]@ c$nd spiritul a plecat. Totu}i, trebuie s@ not@m c@ tungu}
ii nu sunt niciodat@ siguri c@ spiritul a plecat, iat@ de ce accesoriile }
i costumele }amanice abandonate ^n p@dure l$ng@ morm$ntul st@
p$nului lor defunct inspir@ anumit@ spaim@ (36, 181, 265).
Rob@ a spiritelor, costumul este ^n egal@ m@sur@ o armur@. El
protejeaz@ contra s@ge]ilor trimise de spiritele malefice ambuscate
pe drumurile din lumea de dincolo (44, 270).
Aceast@ lume de dincolo costumul o poart@ simbolizat@ ^n broderi
ile de pe pieptar, de pe tichie }i de pe m$neci. La unele grupuri de
pe Ienisei, m$necile sunt divizate ^n trei p@r]i de }iraguri de perle
colorate: sunt cele trei lumi pe care le parcurge uneori r$ul }amanic
brodat ^n perle. Pl@ci metalice dantelate care o figureaz@ pe marylija
78

sau bariera de spirite protectoare, sunt ata}ate la m$neci. Tichia de

piele a }amanului ieniseian aun poart@ deseori broda]i Arborele lumii
}i r$ul }amanic. Uneori, pe fa]a }i pe spatele tichiei e desenat@ vechea
st@p$n@ a drumului }amanic. Pieptarul xelmi simbolizeaz@ cele trei
lumi, partea superioar@ rezervat@ lumii de sus }i purt$nd prinse figura]
iile metalice ale spiritelor ce locuiesc acolo: vulturi, corbi, lebede }i
g$}te; partea inferioar@, reprezent$nd lumea subteran@, cu cufundari,
animalulmam@ }i cele dou@ st@p$ne ale r$ului (9, 102, 332).
La tungu}ii din Transbaikalie, pieptarul uruptun care este piesa
de c@p@t$i a costumului, pentru c@ }amanul putea executa }edin]
e doar ^mbr@cat cu pieptarul (cu excep]ia }edin]elor comport$nd o
c@l@torie ^n lumea inferioar@), reprezint@ de asemenea cele trei lumi
}i copacul cosmic (270, 102).
La tungu}ii occidentali, ca }i la cei orientali, nu exist@ un model
obligatoriu }i rigid. {amanului ^i este l@sat@ libertatea de a alege or
namenta]ia. Pieptarele }i tichiile nu poart@ toate acela}i decor }i nu
manifest@ un simbolism identic. %n realitate, spiritul auxiliar principal
^i porunce}te }amanului ce gen de costum trebuie s@ pun@ s@ i se
confec]ioneze de c@tre tinerele }i femeile ^n v$rst@ ale clanului. Se
constat@, deci, o destul de mare varietate printre costume, varietate
datorat@ fanteziei }amanului }i ^mprumutului de la etnie la etnie.
Nu numai costumul prezint@ o hart@ a lumii de apoi, dar el permite
a c@l@tori acolo, zbur$nd ^n lumea superioar@ c$nd este vorba despre
un costumpas@re, cobor$nd ^n lumea inferioar@, c$nd este vorba de
un costumren sau de un costumurs (20, 298).
Rob@ a spiritelor, armur@, mijloc de transport, costumul este, de
asemenea, instrument muzical, datorit@ numeroaselor obiecte metal
ice prinse pe toat@ suprafa]a sa. Exist@ o tehnic@ de dans care permite
a ob]ine maximum de efecte muzicale }i }amanul nu danseaz@ la fel,
dac@ }ia pus centura grea cu conuri metalice a goldilor sau mantouri
cu ciucuri ag@]a]i pe spatele }i umerii tungu}ilor din Transbaikalie.
Un bun }aman }tie, variindu}i mi}c@rile, s@ produc@ o muzic@ nuan]
at@, care va sublinia peripe]iile }edin]ei.
%n pofida diferen]elor ^n ceea ce prive}te decorul, simbolizarea }i
uneori croiala costumelor tungu}ilor (excep]ie f@c$nd cele ale goldi
lor) se compun toate din acela}i elemente: o mantie, cel mai des din
79

piele, deschis@ ^n fa]@ }i oprinduse de obicei la pulp@ }i ale c@rei

dou@ pulpane din fa]@, m$necile }i, mai ales, spatele, poart@ diferite
pandantive din piele, p$nz@ grosolan@ }i metal:
un pieptar din piele t@b@cit@ ^n untur@ de pe}te, legat ^n jurul
g$tului cu dou@ f$}ii, acoperind t@ietura mantoului }i cobor$nd mai
jos de talie
o tichie din piele t@b@cit@ ^n gr@sime de pe}te dotat@ uneori cu
franjuri ce ascund partea de sus a fe]ei }i ridicat@ la }amanii puternici
ce pot cobor^ ^n lumea inferioar@, alteori cu o coroan@ de fier, de
unde pleac@ numeroase tije, figur$nd coarne de cervide
eventual m@nu}i cu un singur deget }i cizme brodate cu stiliz@ri
de labe de urs sau pas@re.
Pe ^ntreg teritoriul tungus pot fi distinse trei mari tipuri:
Cel mai bogat, cel mai ^nc@rcat de ornamente este costumulren.
Se ^nt$lne}te at$t la tungu}ii de pe Ienisei, c$t }i la cei din Transbai
kalie. Cu toate c@ influen]a iakut@ este foarte sensibil@, {irokogorov
^l crede originar din Buriatie (270). El cuprinde numeroase elemente
pe care le prime}te ^ntro ordine dat@ ^ntrun anumit num@r de ani.
La tungu}ii de pe Ienisei, }amanul ob]inea mai ^nt$i paleta, apoi toba,
pieptarul, cizmele, m@nu}ile, mantoul, tichia din piele t@b@cit@ ^n gr@
sime de pe}te }i, ^n ultimul r$nd, coroana de fier purt$nd coarne de
cerb. {amanul primea mantoul }i acoper@m$ntul pentru cap dup@
}ase, nou@ }i uneori doisprezece ani de la consacrare (9, 327). La
primirea fiec@rei noi piese din echipamentul s@u, }amanul executa o
}edin]@ la care participa tot clanul }i ^n timpul c@reia }amanul oferea
ca sacrificiu str@mo}ului s@u }amanic un ren s@lbatic omor$t de v$n@
torii clanului (5).
La tungu}ii din Transbaikalie, numai c$teva grupuri posedau
costumul complet cu pantalon, genunchiere }i cizme ornamentate cu
clopo]ei }i de figura]ii metalice reprezent$nd oasele renului. Bog@]ia
costumului depinde de bog@]ia grupului, de energia }amanului de
a}i procura aceste pandantive metalice }i de a primi putere }i bog@]
ie }i varia mult ^n interiorul aceleia}i etnii (270).
Pe mantou }i pieptar, }amanul ag@]a obiecte metalice pe care
veneau s@ urce spiritele sale auxiliare ^n timpul }edin]elor. Cu c$t }
amanul avea mai multe obiecte prinse, cu at$t el avea mai multe
80

spirite }i, drept consecin]@, era mai puternic.

Dup@ Spanskij, obiectele metalice ar fi de origine relativ recent@.
Tungu}ii care nu sunt un popor de fierari, ^}i pictau sau brodau
reprezent@rile spiritelor. Apoi, pu]in c$te pu]in, ei }iau f@cut obi}
nuin]@ s@}i procure de la iaku]i }i buria]i figura]ii ale spiritelor din
metal, pe care }i le puneau peste figura]iile lor brodate sau pictate }i
cele din urm@ au fost mai mult sau mai pu]in ^nl@turate (281).
%n afar@ de spiritele antropomorfe }i zoomorfe, pandantivele
reprezentau fie arme: s@geat@, arc, ciocan, harpon, fie mijloace
de transport: corabie, plut@, fie ^nc@ repere importante dea lungul
drumului spre lumile de dincolo: soarele, luna }i cercul simboliz$nd
deschiz@tura lumii superioare, soarele distrus din lumea inferioar@ }
i intrarea drumului subteran.
Este greu s@ identifici aceste obiecte pe costumele ce pot fi exami
nate ^n Muzeu, pentru c@, except$nd c$teva tipuri destul de clare,
cum este placa metalic@ echipat@ cu coarne cel reprezint@ pe Kalir,
mamutren sau mamutpe}te suspendat pe }ira spin@rii }amanului
de pe Ienisei, sau inelul ^ntrerupt de un pe}te ce reprezint@ intrarea
^n lumea inferioar@ la vest, ca }i la est, avem dea face cu figura]ii
extrem de stilizate. Pentru reprezent@rile p@s@rilor, de exemplu, este
imposibil s@ determini fa]a unei p@s@ri ^n profil av$nd un g$t lung
decupat ^ntro plac@ de metal, dac@ este vorba de o g$sc@, o leb@d@
sau un cufundar.
Mai mult, acela}i obiect poate avea func]ii diferite, func]ii de etnici
}i indivizi. Astfel, tuburile conice de fier simbolizeaz@ fie s@ge]i, fie
pene, fie un ad@post unde sufletul }amanului se strecoar@ ^n caz de
pericol (53, 103).
Costumulren ^i permite }amanului de a cobor^ ^n lumea inferi
oar@. Este foarte greu, spun }amanii (unul c$nt@re}te p$n@ la 40 kg),
pentru ca }amanul s@ poat@ urca cu acesta ^n lumea superioar@. Se
^nt$mpl@, totu}i, ca }amanul s@ p@streze costumulren pentru a se
ridica ^n lumea superioar@, c$nd face ^n acela}i timp o c@l@torie ^n
lumea superioar@ }i una ^n lumea inferioar@ pe parcursul unei singure
}edin]e (270). %n astfel de cazuri, se ^nt$mpl@ ca }amanul s@}i ridice
acoper@m$ntul metalic pentru cap spre a p@trunde ^n lumea superioar@.
Cel deal doilea tip de costum, r@sp$ndit ^n egal@ m@sur@ de la Ienisei
81

la Transbaikalie, este costumulpas@re. Centrul s@u de difuzare ar fi

Iakutia (270). Mantoul, t@iat ^n form@ ascu]it@ la spate pentru a forma
un fel de coad@, posed@ mult mai pu]ine pandantive metalice dec$t
costumulren. {amanii novice ^ncepeau prin a avea un costumpas@re
pe carel transformau ad@ug$nd obiecte metalice ^n costumren. C$nd }
amanul era suficient de bogat pentru a avea cele dou@ tipuri de costum,
costumulpas@re r@m$nea total lipsit de obiecte de metal. Acoper@
m$ntul de cap este o calot@ de piele f@r@ coroan@ de fier.
Foarte numeroase costume prezint@ tr@s@turi ale celor dou@ tipuri,
ceea ce nu este deloc surprinz@tor, de vreme ce un costumpas@rea
poate deveni un costumren). La tungu}ii din Cisbaikalia septentri
onal@, }amanii ogdy, adic@ }amanii cei mai puternici, cei care coboar@
^n lumea inferioar@, au un costum simboliz$nd pas@rea mitic@ Garo
dotat@ cu un acoper@m$nt av$nd coarne de cerb din fier }i un baston
^n form@ de copit@ de ren (139).
Cel deal treilea tip de costum este caracteristic pentru bazinul
Amurului }i manifest@ o puternic@ influen]@ manciur@. Tungu}ii din
Manciuria poart@ un costum de p$nz@ }i nu de piele t@b@cit@ ^n gr@
sime de pe}te, ca la al]i tungu}i, peste care poart@ un gulera} de cau
ris. Obiectele metalice nu reprezint@ nici animalul, nici instrumente,
ci sunt oglinzi chineze}ti din bronz }i zurg@l@i prin}i ^n dezordine sau
alinia]i pe orizontal@. De}i tichia este ridicat@ de hamurile coarnelor
de celor metalice, costumul nu simbolizeaz@ nici un animal. Gulera}
ul de cauris nu este de origine tungus@ }i {irokogorov sugereaz@ c@
el ar putea veni de la dauri (270).
Daurii ar fi ^mprumutat un costum budist care ar fi trecut dup@
aceea, cu modific@ri, la tungu}ii din Manciuria septentrional@.
%n cei prive}te pe }amanii goldi, ei ^mbrac@ un costum ce prez
int@ un amestec de influen]@ tungus@ }i manciur@. Pentru a cobor^
^n lumea inferioar@, ei ^}i pun o vest@ tetu din piele de pe}te sau
p$nz@, av$nd uneori un decor pictat sau brodat cu dragoni, broa}
te }i reptile, spirite auxiliare carel ajut@ pe }aman s@ traverseze p@
duri }i mla}tini, o fust@ xozja p$n@ la genunchi }i care se ^mpodobe}
te uneori cu reptile ce urmeaz@ ^n egal@ m@sur@ c@l@toria. O centur@
groas@ jamxa av$nd deseori form@ de }arpe care se prinde ^n fa]@ }i
care are ^n spate un ciucure de treisprezece p$n@ la treizeci de tuburi
82

metalice foarte groase (157).

Muzeul din Leyde posed@ o centur@ de acest gen, ale c@rei tuburi
au fost modelate de c@tre un }aman (care, dup@ toate aparen]ele,
nu avea fierar la dispozi]ia sa) din cutii de conserve ruse}ti decupate
}i ^ndoite.
Acoper@m$ntul pentru cap, xoja, foarte voluminos, este compus
din un m@nunchi de benzi lungi de blan@ de urs, de lup, de vulpe }i
de ursus lotor care sunt cusute pe o bonet@ legat@ sub b@rbie }i care
ajung p$n@ la talie. Un cuc de metal plasat ^ntre ramurile de cerb, o
oglind@ ^n miniatur@ }i c$]iva zurg@l@i sunt fixa]i ^n v$rf (103). Acest
acoper@m$nt este indispensabil pentru a cobor^ ^n lumea inferioar@.
Spiritele auxiliare se a}eaz@ printre ramifica]iile coarnelor de cerb }i
este uneori foarte greu s@ le faci s@ plece pentru c@ se aga]@ de locul
lor. Simkevici poveste}te c@ un }aman gold d@dea ^n van grele lovi
turi de baston peste ramifica]iile acoper@m$ntul pentru cap dup@ o }
edin]@ kaza spiritele Sepiki Cipiki, protectorii satului unde se desf@}
ura comemorarea, nu doreau s@ plece. Doi goldi lau rupt. {amanul
a urlat frec$ndu}i p@rul p$n@ c$nd cei doi b@rba]i iau acoperit capul
cu o bonet@ oarecare (157). Spiritele p@trund, uneori, prin cre}tetul
capului, boneta pus@ pe cap le ^mpiedic@, probabil, s@ revin@, ceea
ce explic@ faptul c@ acest gest la lini}tit instantaneu pe }aman.
{amanii goldi care nu sunt suficient de puternici ca s@ coboare
^n lumea inferioar@, au un costum simboliz$nd o pas@re ce con]ine
un acoper@m$ntul pentru cap cu un cuc de metal }i pene de vultur
prinse de umeri }i pe spatele mantoului (272).
Atunci c$nd }amanul nu coboar@ ^n lumea inferioar@, ci execut@
o }edin]@ ordinar@ pentru a ^ngriji un bolnav alung$nd spiritul nefast,
el ^}i leag@ pur }i simplu centur@ purt$nd conurile de fier }i}i str$nge
fruntea cu o band@ din a}chii lungi deta}ate de la un trunchi de
scoru}. El ata}eaz@ a}chii asem@n@toare la bra]ele }i picioarele sale
(157). Aceste a}chii numite gasada, dup@ {irokogorov (270), giaska,
dup@ Lopatin (157), au drept rol s@ ^ndep@rteze spiritele bolii, care se
pierde ^ntre ornamentele ^mpletite }i sf$r}e}te prin m@ri de epuizare.
Blana de iepure s@lbatic, frecvent folosit@ ^n ritualurile }amanice, va
fi recurs la acela}i simbolism, iepurele mesagerul }amanul, va r@t@ci
spiritul nefast pornit ^n urm@rirea sa, datorit@ urmei sale ^nc$lcite ^n
83

multiple cercuri }i cotituri asem@n@toare m@nunchiurilor de surcele.

Pe scurt, libertatea l@sat@ }amanului pentru ornamentarea costu
mului, alegerea pandantivelor }i simbolismul lor, permit o ^ntreag@
gam@ de varia]iuni care func]ioneaz@ pe cele trei tipuri fundamentale
de costume.
%n particular, primul tip pe carel reg@sim de la Ienisei p$n@ la
Transbaikalie ofer@ o mare diversitate de interpret@ri ale acestor dou@
versiuni pas@re }i ren, ce sunt greu, uneori, de identificat. Celelalte
dou@ tipuri de costum, caracteristice unul pentru grupurile vecine
cu manciurii }i mongolii, altul pentru goldii din bazinul Amurului,
prezint@ mai mult@ unitate. %ns@, sigur, func]iile costumului armur@,
mijloc de transport }i suport pentru spirit r@m$n identice pentru
^ntreg teritoriul tungus.

84

Capitolul VII
Accesoriile

Importan]a accesoriilor, a c@ror apari]ie o precede pe cea a }

amanilor, este foarte clar explicat@ ^n unele mituri de origine gold@
Versiunea mitului celor Trei Sori, culeas@ de Lopatin arat@ limpede
c@ prin posedarea atributelor rituale, goldul devine }aman.
Xodai, primul str@mo} descoper@ sub imboldurile surorii sale
Mjamendi, intrarea ^n lumea inferioar@. %ns@ mor]ii nu }tiu cum s@
ajung@ ^n lumea inferioar@, pentru c@ nu exist@ un }aman ca s@ le
arate drumul. Atunci un spirit ^i apare lui Xodai: Vreau s@ te fac }
aman, pentru ca s@ }tii a celebra funeraliile oamenilor }i s@i con
duci ^n lumea inferioar@. Mergi ^n p@dure, vei g@si acolo un arbore
}amanic, pe care cresc toli (oglinzi chineze}ti ^n bronz), kongakta
(tal@ngi ^n form@ de tuburi conice) }i coarne (ramurile metalice ale
acoper@m$ntul pentru cap), ia]i c$te vrei }i vei fi }aman. Diminea]a
b@tr$nul Xodai sa dus ^n p@dure }i a g@sit repede arborele }amanic.
Na luat dec$t o parte din oglinzi, tal@ngi }i coarne. Lea pus ^ntrun
sac }i lea adus acas@. Noaptea, toate aceste lucruri au ^nceput s@
fream@te }i s@ spune: De ce neai luat numai pentru tine? Doar
pentru tine sunt prea multe. Atunci b@tr$nul Xodai a deschis sacul }
i accesoriile }amanice }iau luat zborul pe fereastr@ fluier$nd. Ele au
zburat ^n diferite locuri spre cei care erau demni de a deveni }amani
^n diverse locuri. Astfel, au ap@rut dintrodat@ numero}i }amani }i b@
tr$nul Xodai a ^nceput s@ celebreze funeraliile mor]ilor }i s@ conduc@
sufletele ^n lumea inferioar@ (157).
Accesoriile pe care }amanul le m$nuie}te ^n timpul }edin]ei: tobe,
bastoane, oglinzi de bronz etc. posed@ func]ii identice cu cele ale
costumului, ca }i acestea, ele sunt suporturi de spirite, instrumente de
muzic@, mijloace de locomo]ie }i armuri. Dar, ^n func]ie de regiunile
}i de grupuri, spre deosebire de costum, accentul este pus pe cutare
sau cutare func]ie, ^n timp ce altele r@m$n la starea embrionar@ }i se
atrofiaz@ cu timpul.
Astfel, oglinda chinezeasc@ de bronz toli este pentru }amanul gold
85

oglinda unde se reflect@ ac]iunile viitoare }i trecute ale oamenilor.

Datorit@ oglinzii, }amanul ^}i vede afirmat darul s@u de clarviziune.
C$nd }amanul ^ncepe s@}i ^mbrace costumul, asistentul s@u scoate
oglinda din hus@ (cu c$t oglinda e mai mare, cu at$t }amanul este
mai bogat }i mai puternic), apoi o strope}te cu vodc@, scuip$nd dea
supra, }i o at$rn@ de g$tul }amanului. Oglinda face }i oficiul de scut,
protej$ndul pe }aman de s@ge]ile du}manilor ^n timpul }edin]ei. C$te
crest@turi pe oglind@ at$tea s@ge]i pe care }amanul lea evitat. Cu
c$t oglinda este mai zg$riat@, cu at$t }amanul este mai respectat (44).
Pentru birarceni, oglinda serve}te drept suport principalelor spirite
}amanice. C$nd }amanul a executat o }edin]@ pentru a vindeca un
copil, el introduce unul din spiritele sale ^n oglinda pe care o va l@sa
l$ng@ copil ca protec]ie (20). %n timpul unor }edin]e de vindecare a
unui bolnav, }amanul atingea pieptul bolnavului cu oglinda spre a
introduce acolo spiritul nefast }i, mai t$rziu, pentru al neutraliza (169).
La barguzini }i la nercinski, }amanul prive}te harta }lefuit@ a oglin
zii, prins@ de pieptarul s@u, pentru a descoperi totul. Este, deci, un
instrument de divina]ie, dar }i un mijloc pentru a se concentra, a se
hipnotiza }i a intra ^n trans@ (270).
Aceast@ oglind@ care apar]ine ritualului lamaic }i care, dup@ Lind
gren, ar fi fost introduse la tungu}i posterior secolului al XVIIIlea, juca
un a}a rol la tungu}ii nomazi din Transbaikalie, }i grupurile tunguse
din Manciuria, ^nc$t }amanul putea s@ execute o }edin]@ f@r@ costum
}i tambur, din moment ce poseda oglind@. %n schimb, f@r@ oglind@ ^i
era imposibil s@ ]in@ o }edin]@ }amanic@. Dificultatea era c@, teoretic,
aceste oglinzi nu putea fi cump@rate, ci trebuiau s@ fie trimise de un
spirit, adic@ trebuiau s@ fie descoperite ^n p@m$nt. C$nd oglinda era
de neg@sit, }amanul o lua pe cea a unui }aman decedat. %n realitate,
}amanii le cump@rau de cele mai multe ori de la grupurile vecine
buriate sau manciure, pentru c@, cu c$t se mergea spre est sau sud,
cu at$t era mai u}or de f@cut rost de aceste oglinzi.
{amanii tungu}i apropia]i de frontiera manciur@, aveau uneori
mai mult de dou@zeci de oglinzi de m@rime diferit@ care variau ^ntre
12 }i 20 cm ca diametru.
Nu trebuie, deci, s@ ne ^ncredem ^n clasificarea accesoriilor ^n
ordinea importan]ei, cum este cea lui Unr Holmberg, pentru c@, a}a
86

cum accentul este pus pe cutare sau cutare func]ie a unui accesoriu ^n
dependen]@ de grup, tot a}a importan]a acestui accesoriu variaz@ de
la o regiune la alta. Astfel, oglinda de bronz se g@se}te a fi accesoriul
principal la popoarele de pe Amur, ^n timp ce este ignorat@ ^n vest,
la tungu}ii de pe Ienisei, unde predomin@ toba. %n Transbaikalie, sub
influen]a buriat@, bastoanele sunt pe primul plan.
Totu}i, toba este singurul accesoriu ce reune}te toate func]iile ^ntro
etap@ foarte dezvoltat@ }i chiar dac@ nu joac@ pretutindeni primul rol,
cel pu]in ^nt$lnim peste tot.
Instrument muzical de sonoritate bogat@ }i variat@, dac@ este
m$nuit@ de un }aman priceput, convoac@ spiritele la sunetul b@t@ilor
sale. Toba vorbe}te spun tungu}ii }i paleta care este deseori sediul
spiritului principal al }amanului se nume}te giss la burguzini }i la
nercinki, gisavun la birarceni, }i gesil la golzi, termeni pe carei vom
apropia de gisun }i care ^nseamn@ ^n manciur@ cuv$nt, vorb@ (270).
Spiritele odat@ convocate, toba le serve}te drept loc de ^nt$lnire,
tot a}a cum serve}te drept ^nchisoare provizorie pentru spiritul }aman
pe care }amanul la capturat (168).
Toba era }i un mijloc de transport: pas@re, c$nd zboar@ la cer,
corabie sau pe}te c$nd coboar@ ^n r$ul }amanic spre lumea inferi
oar@. Toba simbolizeaz@ ^n egal@ m@sur@ renul s@lbatic dublulanimal
al }amanului ce parcurge lumile ^n timpul }edin]elor }amanice. La
tungu}ii ieniseieni, membrana tobei a fost t@iat@ din pielea renului s@
lbatic pe care animalulmam@, ascuns ^n r@d@cina arborelui }amanic
la trimis ^n taiga pentru ca v$n@torii s@-i omoare. Rama tobei a fost
t@iat@ din arborele }amanic, o lari]@ din p@dure, ie}it@ din arborele }
amanic mistic. Via]a }amanului este legat@ de cea a tobei. Spargerea
membranei poate cauza moartea }amanului, eliber$nd inoportun
spiritele convocate (9, 168).
Ca }i costumul, tamburul poart@ simboliz@ri ale universului, fie pe
decorul de pe partea sa extern@, fie ^n obiectele metalice de pe ram@
}i m$ner. Nu toate grupurile tunguse ^}i picteaz@ fa]a extern@ a tobei.
Tobele pictate sunt frecvente la tungu}ii septentrionali, foarte rare la
tungu}ii orientali }i inexistente ^n bazinul Amurului.
Decorul geometric obi}nuit, rezult$nd dintro divizare cruciform@
ce se combin@ cu o divizare circular@, ar reprezenta p@m$ntul de
87

mijloc, dup@ {irokogorov, }i liniile simple sau duble ce pornesc

de la margini ar indica picioarele cel sus]in deasupra m@rii (270).
Marginea compus@ din triunghiuri, c@priori etc., ce ^nconjoar@ rama,
ar fi o stilizare, dup@ Ivanov, a corpului a doi }erpi la tungu}ii din
Transbaikalie, sau a patru pe}ti la tungu}ii de pe Ienisei ce ^nconjoar@
p@m$ntul (102). {irul de reni picta]i pe toba din Muzeul Omului (cu
leas@ probabil pe Zeia, ^n Siberia oriental@) ar figura, dup@ Eveline
LotFalck, renii pe care }amanul c@l@tore}te ^n lumea de dincolo:
renii picta]i ^n ro}u pentru rutele de zi, renii picta]i ^n negru pentru
drumurile de noapte (168).
Pe rama }i m$nerul tobei erau suspendate figura]ii metalice, de
obicei, simboliz$nd fie spiritele auxiliare, fie trecerile periculoase, ^n
mod deosebit cele de dincolo.
M$nerul de metal ^n form@ de curea ar reprezenta cozile pe}tilor
care sus]in lumea deasupra m@rii }i pe}tii ce p@zesc intrarea ^n lumea
inferioar@ (103). La tungu}ii de pe Ienisei, arborele }amanic mitic era
brodat pe husa tobei (102).
Pentru }amanii birarceni }i kumarceni, toba era, printre altele, un
scut carei proteja de s@ge]ile trimise de spiritele nefaste pe drumul
spre lumea inferioar@.
Se constat@ prezen]a tobei la toate grupurile, la vest, ca }i la est. La
tungu}ii de pe Ienisei }i Baikalie, oval@ sau ovoid@, ad$ncit@ }i poart@
rezonatoare pe ram@ ^n num@r de nou@, ^n general. M$nerul s@u
metalic este cruciform }i un decor este de obicei pictat pe membrana
exterioar@. Popoarele din bazinul Amurului, sub influen]a manciur@,
au toba plat@, rotund@ (foarte u}or ovoidal@ la goldi), f@r@ decor, cu
un }irag moale f@cut din mai multe sfori ^nnodate.
Numeroase grupuri din Transbaikalie au ^nlocuit toba cu o pereche
de bastoane ce exercit@ acelea}i func]ii de suporturi pentru spirite,
instrument muzical }i mijloc de locomo]ie. La unii toba a fost complet
eliminat@, la al]ii ea subzist@ al@turi de bastoane. %n acest ultim caz,
accentul este pus pe func]ia de transport a bastoanelor: }amanul,
dup@ ce }ia convocat spiritele cu lovituri de tob@, str$nge ^n pumni
bastoanele atunci c$nd se ^ndreapt@ spre alte lumi (52).
%mprumutat@ de la buria]i, bastoanele reprezint@ cai, partea su
perioar@ ^ndoit@ }i sculptat@ sub form@ de cap de cal, copit@, partea
88

inferioar@ sculptat@ ^n copit@. Uneori modificate de sistemul economic

al tungu}ilor cresc@tori de reni, ele reprezint@ reni. Bastoanele cabaline
}i bastoanelereni pot fi utilizate alternativ de acela}i }aman, dar, ^n
acest caz, primele sunt folosite pentru a merge ^n lumea superioar@
}i ultimele pentru lumea inferioar@. Astfel, {irokogorov a observat
la berguzini }i la mercenski o }edin]@ cu o c@l@torie a }amanului ^n
lumea superioar@ }i printre accesoriile permanent@ ale }amanului,
el a notat, al@turi de tob@, o pereche de bastoane cabaline carei
permiteau }amanului s@ accead@ la lumea superioar@. %n timpul }
edin]elor ^n lumea inferioar@, }amanul folose}te ^n cadrul aceleia}i
etnii, bastoane temporare reprezent$nd reni (20).
{amanii at$rn@ obiecte metalice care evoc@ pandantivele de pe
costum. Dioszegi le claseaz@ ^n }ase categorii. Mai ^nt$i, tuburile
conice unde sufletul }amanului se strecoar@, ^n caz de pericol. Dup@
Ivanov, aceste cornuri ce le reg@sim pe aproape toate costumele }i,
^n special, pe centura }amanului gold, unde sunt singurele pandan
tive, servea }i la protejarea sufletului bolnavului; pe care }amanul ^l
furase sufletelor nefaste }i pe carel p@stra acolo ^n timpul transport@
rii (103). Apoi, accesoriile reprezent$nd calul: scar@ (de }a), z@bala,
biciul. %n cea dea treia categorie, el aranjeaz@ armele de care se serve}
te }amanul pentru a se ap@ra ^n alt@ lume: spad@, lance, arc }i s@ge]
i. %n cea dea patra categorie se g@se}te sfredelul, tija de fier ^ndoit@
^n spiral@ simbolizeaz@ lasoul cu ajutorul c@ruia }amanul captureaz@
sufletele r@t@cite. Pe urm@ vin uneltele pentru a deschide }i sparge
^nchisoarea unde spiritul nefast a ^nchis sufletul furat: cheie, cle}te,
ciocan }i bard@. {i cel din urm@, tipic tungus, barca }i v$sla, pentru
a cobor^ r$ul mitic (52).
Tungu}ii din Transbaikalie posedau }i bastoane cu cap de elan.
%n 1913 la tungu}ii din Nercinsk, Makarenko a colec]ionat o pereche
de bastoane av$nd cap de elan. %n regiunea Barguzin un baston (}i
nu o pereche de bastoane) av$nd cap uman a fost cules de Malyx.
Makarenko a g@sit unul asem@n@tor ^n districtul Nercinsk (52). {ama
nii birarceni ar fi folosit alt@dat@ un ciomag, dar au pierdut obiceiul.
Acest h@] se numea tijavun, ca }i ciomegele ordinare pe care tungu}
ii le folosesc pentru a urca ^n spatele renului sau pentru a se ghida la
schi (270). {amanii golzi au p@strat acest ciomag ^n unele ritualuri,
89

dar ^n via]a cotidian@ le serve}te la conducerea s@niilor cu c$ini.

%n timpul marilor funeralii }amanii goldi folosesc un baston
boolonirkamafa, a c@rui parte superioar@ reprezint@ fa]a dubl@ a
spiritului Ajaminirkamafa (290). %n timpul }edin]elor mici, }amanii
utilizeaz@ un baston al c@rui m$ner antropomorf era suportul spiritelor
auxiliare, Doonza }i Ambaso printre altele (272).
Al@turi de oglind@ }i bastoane, exist@ accesorii minore. Prin acce
sorii nomazii ^n]eleg accesoriile a c@ror singur@ func]ie a fost dezvoltat@
^n detrimentul altora }i care, tot intervenind util ^n diferite momente
ale }edin]ei, nu sunt indispensabile. Prezen]a sau absen]a lor variaz@
conform etniei, ^mprumuturilor, fanteziei }amanilor sau norocului
observ@rii. %n interiorul aceluia}i grup, {irokogorov na putut s@ g@
seasc@ dou@ unit@]i de accesorii absolut identice (270). Alegerea ac
cesoriilor nu este, ^n realitate, nic@ieri un ansamblu ceremonial rigid
fixat, spre deosebire de }amanismul manciurian, care are tendin]@
spre ritualizare.
Putem clasifica aceste diferite accesorii prin func]ia lor. Astfel,
^ntro clas@ vor intra toate accesoriile av$nd o func]ie r@zboinic@, a}
a cum sunt s@biile, ]epu}ele de v$n@toare, l@ncile etc. Prezen]a sabiei
}amanice de fier sau de lemn este atestat@ ^n Siberia oriental@ p$n@
la Udehe (102, 103). {amanii manciuri foloseau deseori aceste s@
bii pentru a elibera drumul sufletului mortului, lupt$nd cu spiritele
nefaste (270).
{amanii golzi folosesc l@nci cu lam@ metalic@ lung@ }i sub]ire }i
cu m$nerul reprezent$nd un }arpe pentru a speria spiritele nefaste
^n timpul }edin]ei (102). {amanii udehe folosesc o lance asem@n@
toare numit@ tizi pentru a alunga spiritele bolii (103).
Printre accesoriile r@zboinice, putem clasifica ^n egal@ m@sur@
furcile. Neupokoev a relevat ^n 1895 printre accesoriile unei b@tr$ne
}amane a tungu}ilor oroon la nord de Baikal, o furc@ cu trei din]i
de fier (204).
La tungu}ii orientali, exista un lasou Buni uito, format dintro
curea groas@ ce se prindea la costum }i cu ajutorul c@ruia }amanul
captura sufletele ^n lumea inferioar@ (270).
S@geata pe care o vedem pe o ilustra]ie a c@r]ii lui Georgi, ^n
m$inile unui tungus din Argun este la mongoli semnul alegerii }aman
90

ice }i mijloc de comunicare cu spiritele (71). Trebuie s@ apropiem

s@geata de arcul muzical din care, dup@ unii, ar deriva toba (168).
Arcul care a precedat toba sa men]inut al@turi de acesta ^n c$teva
grupuri, dar specializ$nduse ^n unele func]ii, mai ales ^n divina]ie.
Astfel, Leman ^n 1901 a observat o }edin]@ ^n timpul c@ruia }amanul,
dup@ ce a intrat ^n trans@, }ia sprijinit m$na dreapt@ pe arc, ^n timp
ce cu st$nga scutura repede toba deasupra capului }i o arunca pe
p@m$nt. Prin acest gest, }amanul f@cea cunoscut c@ spiritul era ^n el
}i c@ era gata s@ r@spund@ la ^ntreb@ri (138). Aceast@ func]ie a arcului
sa p@strat ^n egal@ m@sur@ la buria]i }i altaieni, care prezic vii tonul
ascult$nd sunetul pe carel face coarda tras@.
Unele accesorii cu func]ii multiple intr@ ^n clase diferite ^n func]ie
de etnie, a}a cum este masca folosit@ cel mai des ca paravan ^ntre
lumi, ca semn c@ }amanul c@l@tore}te dincolo }i ca mijloc de a se
concentra, pentru a intra la Udehe, ^n clasa accesoriilor r@zboinice,
pentru c@ serve}te la sperierea spiritelor nefaste }i la alungarea lor
departe de cas@. Muzeul din Xaboirovsk posed@ una dintre aceste m@}
ti, numit@ xambalaw, din lemn sculptat }i pictat, purt$nd spr$ncene,
must@]i }i bab@ din blan@ de urs }i dou@ reprezent@ri de }op$rle ^n
relief pe frunte (167, 102, 103).
La tungu}ii din Transbaikalie, m@}tile awagaldai, foi sub]iri }tan]
ate de cupru, erau folosite ^n calitate de suporturi spiritelor. Aceast@
masc@, pe care trebuia so hr@ne}ti cu gr@sime }i al c@rui spirit era
invocat ^n timpul }edin]elor pentru a vindeca bolnavii, parvenise ^n
Transbaikalie prin intermediul ourria]ilor xori careo ^mprumutaser@
de la mongoli (50).
La tungu}ii din Manciuria, aproape to]i }amanii aveau o masc@
deregde din lemn decorat@ cu ochi de perle, p@r }i must@]i de blan@
sau din metal, pe care le puneau pe fa]@ sau le prindeau de costum
c$nd evocau spiritul Malu (270).
Printre accesoriile ce au drept func]ie s@ serveasc@ drept suport
spiritelor convocate ^n timpul unde }edin]e }amanice, putem pune
foarte numeroasele statui de lemn ale corturilor ceremoniale, accesorii
de cele mai multe ori temporare, pe care b@rba]ii clanului le sculpteaz@
urm@rind directivele }amanului ^n ajunul }edin]ei. Ei folosesc lemn
de lari]@ sau de mesteac@n, arbori sacri, lemn uscat, dac@ este vorba
91

de un spirit din lumea inferioar@ sau proasp@t t@iat, dac@ e un spirit

ceresc (78, 270, 325).
Aceste accesorii sunt pu]in cunoscute, c@l@torii }i primii etnografi
str@duinduse mai mult s@ descrie costumul }i toba. A trebuit s@ a}
tept@m lucr@rile lui Suslov, apoi ale lui Anisimov }i ale lui Vasilevici,
f@r@ al uita pe Makarenko, care a adunat }i el multe accesorii pe
care Ivanov le va publica mai t$rziu ^n remarcabilele lui studii despre
diferite obiecte siberiene (102, 103), pentru a face cuno}tin]@ cu ac
cesoriile extrem de numeroase care decoreaz@ cortul ceremonial al
tungu}ilor occidentali (8, 9, 332).
Acest cort ridicat special pentru }edin]ele ^n care }amanul coboar@
^n lumea inferioar@ simbolizeaz@ r$ul mitic ce curge dea lungul celor
trei lumi. Cortul reprezint@ lumea de mijloc, unde se vor afla membrii
clanului ^n timpul }edin]ei, sau insula }amanic@ ^n mijlocul r$ului mitic.
Lumea superioar@ este delimitat@ de dou@ r$nduri paralele de
lari]@ plantat@ cu capul ^n jos }i r@d@cinile ^n aer, la est de cort.
%ntre lari]e, nelget, se instalau figura]ii antropomorfe, Xomoken,
spiritepaznici ale drumului spre lumea superioar@ }i ale sufletelor
clanului. %n centul acestei lumi superioare sau darpe se ridic@ trei
Kalir, reni mitici auxiliari, foarte puternici ai }amanului occidental.
Pe spatele Kalinilor sunt puse nou@ figura]ii de pe}ti thymalles (lostri]
e) ce ^notau ^n r$ul }amanic }i p@zeau rezerva de suflete a clanului,
omiruk. Trecerea de la lumea de mijloc (corul) la lumea superioar@
(darpe) era simbolizat@ prin dou@ }tiuci de lemn, puse la intrarea ^n
cort. O gaur@ p@trat@ f@cut@ ^n centrul lor simboliza deschiderea lumii
superioare ^ntre cele dou@ }tiuci se aflau doi Xomoken. Dou@ bare
pe care le ^ncruci}au atunci c$nd to]i membrii clanului au p@truns ^n
cort completau ^nchiderea.
La opusul lui darpe, la vest de cort, dou@ alei de lari]e s@dite cu
r@d@cina ^n jos reprezentau onang, lumea inferioar@. O serie de spirite
p@s@ri plantate sub pr@jini dea lungul lui onang ^nt@reau protec]ia
}amanului contra unui eventual atac. Dou@ gr@mezi de lemne cul
cate dea lungul onang-ului barau intrarea lumii inferioare. Aceste
dou@ gr@mezi reprezentau mihal]ii (Lota vulgaris) segan ^ns@rcina]
i s@ ^nghit@ toate spiritele care ar dori s@ evadeze din lumea inferi
oar@. Al@turi se aflau dou@ figura]ii antropomorfe, spirite ancestrale
92

ale }amanului, pe care acesta din urm@ lea f@cut s@ vin@ din xergu
(lumea inferioar@ rezervat@ }amanilor) pentru a ^nt@ri paza la intrarea
^n lumea inferioar@. %n centrul lui onang se ^n@l]a o mare reprezentare
a unui elan mitic, flancat pe fiecare parte de o reprezentare a cerbului
maral. Dea lungul spatelui celor trei patrupede era pus@ figura]ia unei
lari]e pe care se sprijinea un m@nunchi de crengi de lari]@ purt$nd ^n
v$rfuri p@s@ri, }i tot acest ^ntreg amintea de barajele pentru pe}ti pe
care tungu}ii la ridicau dea lungul fluviilor. Extremitatea inferioar@
a onangului era ^nchis@ de un r$nd de statui antropomorfe ^nnegrite
cu funingine }i ^narmate cu l@nci, Mugdenne, p@zind gura r$ului }
amanic (8, 190, 295).
O plut@ format@ din reprezent@ri de lari]e pe care }amanul cobora
r$ul mitic ^ncheie lunga list@ a acestor accesorii care sunt toate, inclusiv
pluta, suporturi de spirite protectoare ale }amanului }i gardienii c@
ii sale de dincolo, gardieni ^ns@rcina]i s@ ^nchid@ comunic@rile ^ntre
lumi }i s@ ^ndep@rteze spiritele str@ine din drumul vital al }amanului.
{i tungu}ii orientali modeleaz@ asemenea accesorii ^n ajunul }edin]
elor care cer o c@l@torie a }amanului ^n lumea de dincolo, dar, cum
cortul acestora nu simbolizeaz@ alte lumi, accesoriile lor sunt mult
mai pu]in numeroase. Sunt esen]iale suporturile de spirite auxiliare
carel ^nso]esc pe }aman ^n lumea de dincolo (dar f@r@ multitudinea
spiritelor ^ns@rcinate s@ blocheze trecerea dintre lumi), instrumente
permi]$nd locomo]ia: funie pentru spirite, toiege pentru }aman }i
instrumente purificatoare.
%n timpul unei }edin]e ^n lumea superioar@ la larguzini, {irokogorov
a notat }i prezen]a accesoriilor temporare urm@toare:
patru pe}ti form$nd pluta pentru cobor$rea ^n lumea inferioar@
travers$nd Baicalul
un solmonideu pentru a degaja drumul }amanului
doi mistre]i pentru a face s@ pluteasc@ pluta
patru pe}ti cerceta}i
o cas@ pentru spiritele din lumea inferioar@, gula
patru spiritegardieni ai casei Togolzin (togo = foc)
patru spiritegardieni pentru a cobor^ jertfa
un spirit Seva antropomorf pentru a duce sacrificiul
patru elani pentru a ar@ta drumul ^ntoarcerii
93

 o funie de spirite unind turu, arborele }amanic plantat ^n inte

riorul cortului, pe platforma sacrificiului
dou@ bastoane de ren oror
dou@ instrumente purificatoare }ipkan
Pentru }edin]a ^n lumea inferioar@ la acelea}i popula]ii,
{irokogorov a inventariat:
9 X 3 = 27 lari]e f@r@ ramuri ciolbo;
9 X 3 X 2 = 54 ra]e din scoar]@ de mesteac@n prinse perechi la
ciolbo;
18 suporturi antropomorfe Anjan;
o scar@ ugikon pentru a accede la lumea superioar@
un instrument purificator }ipkan
un mesteac@n cargi legat prin fr$nghia spiritelor de platforma
unde va fi depus sacrificiul.
Printre accesoriile care constituie un fel de schel@ ce permite
trecerea ^n lumea superioar@, trebuie s@ not@m, ^n extremul nordest al
regiunii Turuxansk, construc]ii ceremoniale compuse din p@s@ri puse
pe pr@jini }i care simbolizeaz@ drumul pe care }amanul ^l parcurge
pentru a urca ^n cer, fie un sacrificiu, fie un suflet bolnav care are
nevoie s@ fie purificat (318). Aceste construc]ii tipice ale dolganilor
(tungu}i iakutiza]i) se reg@sesc extrem de simplificate ^n ^ntreaga
Siberie, simple p@s@ri pe pr@jini destinate s@ favorizeze c@l@toria
sufletelor ^n alte lumi. Noi leam v@zut plantate ^n darpe ale tungu}
ilor occidentali. Tungu}ii din Transbaikalie le planteaz@ la patru col]
uri ale sicriului }amanului pentru ca p@s@rile s@ ^nso]easc@ spiritul }
amanului defunct ^n alte lumi (270).
%ntotdeauna ^n categoria accesoriilor de care }amanul se folose}te
^n timpul }edin]elor }amanice trebuie s@ ]inem cont de diferite aparate
purificatoare, rame de forme diverse ^nzestrate de din]i pentru a re]
ine spiritele nefaste, instrumente permi]$nd s@ se furi}eze ^n lumea
superioar@: sc@ri simboliz$nd trunchiuri de lari]@ sau de mesteac@n
purt$nd uneori crest@turi sau bare, curele de piele cu trei bra]e prinse
de o grind@ a cortului, accesorii pentru divina]ie: omopla]i care
sunt calcina]i, pietricele folosite de }amanul gold ^n timpul marilor
comemor@ri (172).
Aceast@ list@ este departe de a fi exhaustiv@, pentru c@ nenum@
94

rate sunt accesoriile imaginate de }amanul tungus pentru a c@l@

tori dincolo, s@ trateze f@r@ pericol cu spiritele, s@ protejeze sufletele
clanului }i ale animalelor. C$nd accesoriile tradi]ionale lipsesc sau,
de exemplu, statul ordon@ distrugerea lor, }amanul poate oficia cu
instrumente improvizate: un m@nunchi de baghete legate ^mpreun@
cu c$rpe pe care }amanul le freac@ de palma m$inii ]ine loc de tob@
(52), o curea, o coad@ de cal, o simpl@ c$rj@ pe care se sprijin@ }
amanul pot s@l ajute eventual s@ se transporte travers$nd lumi. Nici
un ritualism rigid nul ^mpiedic@ pe }aman s@ transfere altor obiecte
func]iile }i simbolurile accesoriilor sale obi}nuite. Dar este evident
c@ un astfel de }amanism nu mai este dec$t unul ce a supravie]uit,
condamnat unui sf$r}it apropiat.

95

Capitolul VIII

{edin]ele }amanului tungus

{edin]ele sunt cel mai dificil de observat }i descris. De observat,
pentru c@ tungu}ilor nu le place ca str@inii s@ asiste la ritualurile lor.
Unele }edin]e sunt, de altfel, strict rezervate membrilor clanului (8,
325). De descris, pentru c@ trebuie s@ cuno}ti deja reprezent@rile
religioase subiacente pentru a ^n]elege semnifica]ia gesturilor }i a
degaja neesen]ialul de esen]ial.
{irokogorov insist@ asupra faptului c@ un num@r infim de autori
care au relatat }edin]e }amanice, la fel c@l@torii }i savan]ii, vorbeau
tungusa }i el subliniaz@ pu]ina seriozitate a celor mai mul]i dintre ei.
Primii c@l@tori, este adev@rat, nau v@zut dec$t dansuri s@lbatice
}i incanta]ii barbare. Eveline LotFalck descrie excelent, apropo de
}amanismul siberian ^n general, liniile urm@toare care se pot aplica
exact }amanismului tungus:
... Numai aspectul exterior, spectacular, al }edin]ei lau re]inut
observatorii str@ini vulgari, care nu ^n]elegeau nimic din ceea ce se
^nt$mpla, reduc$nd kamlanie la un dans frenetic ^ntro ^mbr@c@
minte caraghioas@, ^nso]it de c$ntece s@lbatice }i de zgomote de
tob@ }i apreciau ^ndeosebi trucurile mai mult sau mai pu]in reu}ite:
s@ ^nghit@ c@rbuni aprin}i sau diferite obiecte, s@ se str@pung@
dintro parte ^n alta etc. (173, p. 620).
Trebuie s@ not@m c@ unul dintre aceste trucuri folosite de }amanul
de pe Ienisei este zborul prin gaura pentru fum pe carel reu}e}te,
datorit@ for]e centrifuge. {amanul ^nf@}oar@ o curea prins@ de centur@
^n jurul unui st$lp de la cort, apoi o desf@}ura brusc }i s@rea. Suslov a
fost, de mai multe ori, martorul mirat al acestei ispr@vi (296).
Chiar cei mai buni dintre vechii observatori, cei care aveau spiritul
cel mai curios }i cel mai deschis, nau raportat dec$t descrieri superfi
ciale, din cauza necunoa}terii limbii }i a credin]elor religioase. Astfel,
Isbrant Inde}, la sf$r}itul secolului al XVIIlea, a ^nt$lnit un }aman
foarte puternic, care atunci c$nd executa o }edin]@, dansa p$n@ c$nd
o pas@re neagr@ venea s@ se a}eze pe marginea g@urii pentru fum a
96

cortului. La apari]ia sa (fictiv@ sau real@? Inde} nu precizeaz@ acest

fapt), }amanul c@dea ^n trans@ }i dup@ un sfert de or@ ^}i transmitea
revela]ia (91). Iat@ toate informa]iile pe care ni le raporteaz@ acest om,
observator, altminteri atent, care ^n fiecare noapte auzea ^n@l]$nduse
din corturile din ^mprejurimi b@t@ile tobelor }amanice.
Trebuie s@ ne felicit@m c@ avem aceste relat@ri, oric$t de superfi
ciale ar fi ele, pentru c@ mul]i martori nau l@sat nici o amintire scris@
a celor ceau v@zut. Astfel, exploratorul Joseph Martin, care a parcurs
Siberia meridional@ la sf$r}itul ultimului secol, dac@ a descris costumul
}amanului tungus conservat la Muzeul Omului, nu nea l@sat nici o
not@ despre }edin]ele la care a asistat.
Din nefericire, ^n epoca c$nd }amanismul tungus ^n stadiul s@u cel
mai ^nfloritor oferea cea mai mare facilitate pentru studiu (numeroase
}edin]e ^n fiecare noapte, dac@ e s@l credem pe Ides, }amanii ^n cul
mea puterii lor, influen]a rus@ ^nc@ necunoscut@ ^n ungherele ^ndep@
rtate), martorii erau cel mai pu]in preg@ti]i pentru a le ^n]elege. C$nd
au ap@rut cercet@torii care au primit o forma]ie }tiin]ific@ serioas@,
}amanismul arunca ultima sa sclipire, ^nainte de asimilarea total@
urm@rit@ de sovietici.
A trebuit s@ se a}tepte anii 30 pentru ca tungu}ii de pe Ienisei,
din Baikalie, Manciuria septentrional@ }i regiunea Amurului (cu o
excep]ie, totu}i, pentru gold, care au fost admirabil studia]i de Sim
kevici, ^ncep$nd cu 1897), ca s@ avem descrieri exacte }i detaliate
de }edin]e redactate de autori vorbind limba indigen@. P$n@ atunci,
scrie {irokogorov ^n 1935:
... Un mare num@r de lucr@ri pe marginea acestui subiect erau
eseuri premature de generalizare, compila]ii preten]ioase pe mari
subiecte, specula]ii jurnalistice sau plagieri (270).
Cei trei autori esen]iali care au studiat tungu}ii occidentali: Suslov,
Vasilevici }i Anisimov tr@iau zi de zi cu ei }i vorbeau perfect limba lor.
Vasilevici a f@cut chiar manuale pentru ru}ii care aveau nevoie s@
^nve]e tungusa (func]ionari administrativi }i ^nv@]@tori) }i a scris dic]
ionarele rusevenk }i evenkrus. Ace}ti autori neau l@sat studii ale }
edin]elor care nau fost niciodat@ at$t de minu]ios analizate }i dintre
care unele nau fost niciodat@ observate ^naintea lor.
Vasilevici a fost primul care a descris ikenipke, ritualul prim@v@
97

ratic ^n timpul c@ruia membrii clanului mimeaz@ o v$n@toare a renului

mitic (325). %n aceea}i lucrare, el analizeaz@ diferite ritualuri de v$n@
toare, dintre care ingkelevun (cuv$nt cu cuv$nt: imitarea t@ierii ^n
buc@]i pentru ob]inerea pr@zii la v$n@toare), ritualuri legate de cre}
terea renului domestic }i diferite }edin]e ^nso]ite de sacrific@ri.
Anisimov, sprijininduse pe materialele lui Vasilevici }i ale sale
proprii, dat$nd din anii c$nd a tr@it ^n regiunea Podkamennaja Tun
guska (din 1929 p$n@ ^n 1931 }i ^n 1937), descrie }i el }ingkelevun,
girkumki }i sokonipka, pentru a spori func]ionalitate av$ntului ^ntrun
articol ap@rut ^n 1949 (4). Punctul slab al lui Anisimov, ^ns@, caren]@
pe care io repro}eaz@ Vasilevici apropo de Suslov, este de a se servi
de materialele altora f@r@ a le cita ^ntotdeauna.
%n plus, el se refer@ deseori de la o lucrare la alta, relu$nd acelea}
i exemple }i acelea}i teme. Obsedat de cercetarea relicvelor totemis
mului }i ale matriarhatului, el se las@ purtat uneori de ipoteze riscante.
Cu toate acestea, el a dat o excelent@ descriere a unei }edin]e pe
care a observato ^n 1931 ^ntrun cort ceremonial sevencedek ridicat
ocazional (sevencedek = locul unde se desf@}oar@ ac]iunea spirite
lor auxiliare). Aceast@ }edin]@ ]inut@ pentru a t@m@dui un bolnav
cuprindea o c@l@torie a lui Xargi }i Etan ^n lumea inferioar@ pentru a
cere sfat str@mo}ilor. Un dialog avea loc dup@ aceasta ^ntre }aman }i
spiritul nefast ^n lumea inferioar@. Apoi, avea loc r@zbunarea ^mpotriva
}amanului str@in care trimisese spiritul. Dup@ care }amanul oferea
renului, suspendat@ de turu, spiritelor din lumea superioar@. Ultima
parte consta ^ntro c@l@torie a }amanului la Amaka Seveki ^n lumea
superioar@ pentru ai ^ncredin]a sufletul bolnavului pe care trebuia
s@l purifice }i s@l pun@ ^n ordine. Aceast@ lung@ }edin]@, minu]ios
descris@, se termina printro }edin]@ de divina]ie (6).
Suslov este probabil cel mai important dintre autorii care iau
studiat pe tungu}ii occidentali, cu toate c@ operele sale publicate nu
sunt numeroase (295 }i 296). El a observat primul corturile ceremo
niale denumite aici nymgandjak (nymgan a }amaniza) pe malul
drept de pe Niznjaja Tunguska }i ^n Podiamennaja Tunguska. El a
dat admirabile descrieri de }edin]e observate ^n 1924 }i 1925. Din
p@cate, cea mai parte au r@mas ^n manuscris ^n arhivele bibliotecilor
sovietice (297, 298). Unele, totu}i, au fost reluate ^n lucr@rile sale
98

ulterioare }i, ^n particular, ^n cea care a ap@rut ^n 1931 (295), unde

se g@se}te un studiu al nysmgandjak }i o }edin]@ detaliat@ v@zut@ ^n
1927 ^n tundra de la Ilimpeik.
Aceast@ }edin]@ ]inut@ pentru combaterea unei epidemii de ru
jeol@ aminte}te, prin principalele sale episoade, }edin]a descris@ de
Anisimov (8). {amanul ^ncepe prin a}i convoca Etanul s@u }i prin
a}i ^ncorpora Kaozonii s@i c@sc$nd. Apoi verific@ dac@ bariera de
spirite protectoare ce ^nconjoar@ teritoriul clanului este la locul ei.
Xargi (sau Xavn) ^n fruntea batalionului s@u de Etan, coboar@ apoi
s@ consulte str@mo}ii. {amanul p@streaz@ contactul cu Xargi datorit@
Etanilor s@ip@s@ri care men]in leg@tura }ii indic@ ^n ce stare se g@
se}te drumul din lumea inferioar@. Xargi se pierde, se love}te de un
munte, de un lac, se r@t@ce}te pe o insul@. La sosirea sa, str@mo}ii ^i
explic@ faptul c@ epidemia se datoreaz@ unui spriit nefast trimis de
un }aman ostiak. Ei ^l sf@tuiesc s@i trimit@, la r$ndul s@u, un spirit
redutabil, Bumumuk, }amanului str@in, pentru ca acesta s@}i retrag@
spiritele nefaste. Urmeaz@ un c$ntec r@zboinic ^n timpul c@ruia }
amanul danseaz@ }i}i ^ncurajeaz@ Etanii pleca]i s@ se r@zbune pe }
amanul ostiak (295).
%n pofida cunoa}terii limbii, ace}ti autori au notat pu]ine c$ntece
}amanice. Vasilevici a publicat ^ntrun volum consacrat folclorului
tungus cinci texte pe care }amanul le c$nt@ atunci c$nd coboar@
pentru al ^nso]i pe defunct ^n lumea inferioar@ sau c$nd se adreseaz@
spiritelor pentru ca acestea s@ conduc@ un suflet ^n lumea superioar@
(322). Este foarte probabil ca autorul s@ fi relevat altele, dar ca ele
s@ fi r@mas la starea de inedit ^mpreun@ cu restul voluminoasei sale
lucr@ri de folclor pe care }io dorea at$t de mult so vad@ publicat@
^naintea mor]ii sale, dar care na ap@rut ^nc@. Anisimov }i Suslov au
relevat c$teva c$ntece descriind mai cu seam@ c@l@toria }amanului
^n lumea de dincolo, dar ele sunt scurte }i foarte rare (9, 298).
%n realitate, este foarte dificil de notat cuvintele }amanului care,
prad@ transei, articuleaz@ mai mult sau mai pu]in distinct }i folose}te,
printre altele, un vocabular uneori arhaic. Mai mult, }amanii tungu}
i, spre deosebire de iaku]i, au destul de rar transe dramatice, ceea
ce reduce mai mult num@rul de texte pe care autorii lear fi putut
remarca.
99

%n Transbaikalie, la tungu}ii orientali, {irokogorov a descris cu

precizie numeroase }edin]e, f@r@ s@ ne transmit@, ^ns@, cuvintele
pronun]ate de }aman. Cele dou@ }edin]e }amanice pe care lea
studiat cu cea mai mare grij@ au avut loc la Nercinski }i sunt destul
de diferite de }edin]ele de ^ns@n@to}i reale tungu}ilor occidentali de
scrise de Anisimov }i Suslov. %n prima, o orgiski (}edin]@ con]in$nd
o c@l@torie a }amanului ^n lumea inferioar@), }amanul ^ncepe prin
a}i convoca spiritele sale auxiliare }i a le trimite ^n lumea inferioar@,
s@ se informeze pe l$ng@ str@mo}i pentru a afla cauza indispozi]iei,
^ndeosebi psihologic@, ce love}te clanul. Afl$nd ce doreau str@mo}
ii, }amanul decide s@ duc@ drept ofrand@ ^n lumea inferioar@ un ren
mascul b@tr$nei mame a unui membru al clanului, recent decedat@.
Dup@ ce a omor$t renul domestic (oferit de c@tre unul din membrii
boga]i ai clanului) }i ia at$rnat m@runtaiele pe unul din copacii turu,
}amanul coboar@ ^n lumea inferioar@ ^n timpul unei transe catatonice.
C$nd este ^ntins nemi}cat, ceea ce semnific@ faptul c@ a tins lumea
inferioar@, membrii clanului trec peste el de patru ori, apoi ^l recheam@
la via]@ cu sc$ntei cei indic@ drumul lumii de mijloc sufletului s@u
r@t@cit ^n lumea inferioar@. O }edin]@ de divina]ie, apoi de purificare,
^ncheie }edin]a (270).
%n timpul ugiski (}edin]@ ce cuprinde o c@l@torie a }amanului
^n lumea superioar@ ugu), pentru ai duce un pui de c@prioar@ lui
Dagaian spiritul patron ceresc, care, ^n schimb, va avea grij@ de
sufletul copilului bolnav, }edin]a ^ncepe printro invoca]ie a spirite
lor auxiliare pentru a afla cauza bolii, apoi are loc sacrificiul puiului
de c@prioar@ }i }amanul, cu un leag@n ^n m$ini, mimeaz@ ^n cursul
unui dans urcarea sa ^n lumea superioar@. O }edin]@ de divina]ie o
^ncheie pe prima (270).
Aceste dou@ }edin]e ]inute ambele ^n scopul de a ^ngriji bolnavii,
se diferen]iaz@ net de }edin]ele ]inute ^n scopuri identice de tungu}
ii de pe Ienisei. Mai ^nt$i, ele nu necesit@ ridicarea unui cort special
reprezent$nd cele trei lumi, dar fac apel la simbolismul fr$nghiei
reprezent$nd drumul spiritelor. %n plus, transele }amanului ieniseian
sunt dramatice }i ^ntreg clanul ia parte la lupta }amanului ^mpotriva
spiritelor nefaste, ce evoc@ un r@zboi cu ambuscade, a}a cum poart@
foarte frecvent ^mpotriva vecinilor. Drept revan}@, transele }amanului
100

din Transbaikalie sunt catatonice }i, datorit@ gesturilor }amanului

(sau a explica]iilor asistentului), spectatorii pot urm@ri aventurile }
amanului, care sunt mult mai pu]in pitore}ti dec$t cele tr@ite de }
amanul occidental, dar aceasta se datoreaz@, probabil, personalit@]ii
}amanilor ^nt$lni]i de c@tre autori }i noi nu posed@m, din nefericire,
suficiente descrieri pentru a ne permite s@ generaliz@m.
%n cel prive}te pe }amanul popoarelor din bazinul Amurului, el
a beneficiat ^ncep$nd cu ultimul secol, de autori aten]i. Schrenck,
^ncep$nd cu anii 1850, a parcurs timp de doi ani }i jum@tate Siberia
extremoriental@, merg$nd de la Sahalin p$n@ la ]@rmurile m@rii
Ohotsk }i cea a Japoniei septentrionale, urc$nd p$n@ la valea Gorin,
Usuri }i a Amurului, }i o parte din Argun. Schrenck sa interesat
^ndeosebi de giliak, str@duinduse s@ ^nve]e limba }i s@ furnizeze ast
fel materiale valabile despre aceast@ etnie paleoarctic@ p$n@ atunci
pu]in cunoscut@. %n ce prive}te materialele sale despre goldi }i olc
(vechii manciuri) o mare parte ia fost furnizat@ de Masimovici, care
a ^ndeplinit misiuni ^n aceea}i epoc@ }i, ^n special, ^ntre anii 1859
1860. Schrenck a l@sat mai multe descrieri de }edin]e foarte pre]
ioase, pentru c@ ^n epoc@ }amanismul era ^nfloritor }i regiunea pe
jum@tate virgin@.
Din nefericire, al treilea volum, cel care trateaz@ mai particular }
amanismul, na fost rev@zut de Schrenck ^nsu}i, ci a fost constituit
din notele publicate dup@ moartea sa (282).
Cu ocazia unei misiuni efectuate din ordinul Societ@]ii Ruse de
Geografie din SanktPetersburg, ^n 1850, Maak a descris un ritual
absolut particular }i pentru care nu mai exist@ alt exemplu. Este
vorba despre funeraliile la manegri, etnie tungus@ a Amurului, pe
care {irokogorov o asimileaz@ kumarcenilor. {amanul ^ncorporeaz@
sufletul defunctului depus pe o platform@ dup@ vechiul obicei al tungu}
ilor, }il trimite singur ^n lumea inferioar@. Dup@ care pleac@ la r$ndul
s@u ^n lumea inferioar@ pentru a verifica dac@ a ajuns cu bine (177).
Margaritov a fost retrimis de Societate pentru studierea regiunii
Amurului ^n 1886 la oroci, dar el deplora faptul c@ misiunea sa a fost
prea scurt@ pentru ca s@ aib@ timp s@ fac@ un studiu aprofundat al
acestei popula]ii. El a adus, totu}i, cu accesoriile }amanice, c$teva
descrieri interesante de }edin]e, de}i urm@rite cu un oarecare dispre]
101

pentru }amanism, aceast@ form@ grosolan@ ^n care s@lbaticul ^}i

exprim@ g$ndurile (185, p. 26).
Autorii ale c@ror materiale sau dovedit cele mai pre]ioase pentru
studiul acestei regiuni au fost Simkevici }i Lopatin. Inspirat de lucrarea
lui Mihailovski despre }amanism, ap@rut@ ^n 1892 (200), Simkevici
pleac@ s@ studieze }amanismul goldilor ^n iarna lui 18951896 pe Tun
guska, la vreo zece verste ^n aval de Xabarovsk. Nea l@sat excelente
descrieri de comemor@ri golde }i printre acestea mica sa comunicare
a fost reluat@ de Lopatin ^n cartea sa Goldy (157).
Lopatin, care a locuit la Xabarovsk ca }i Simkevici, dar dou@zeci de
ani mai t$rziu, a efectuat misiuni ^n regiunea gold@ ^n fiecare an din
1913 p$n@ ^n 1917 ^n cadrul Societ@]ii Studiul Regiunii Amur. A adus
numeroase materiale: informa]ii despre }edin]ele }amanice pentru
t@m@duiri, comemor@ri, c@s@torii etc. Opera sa este mai abundent@
dec$t cea a lui Simkevici, dar ea pare mai superficial@ mai pu]in
prelucrat@. Totu}i, povestirile sale despre }edin]e sunt departe de a
fi neglijabile }i el a dat, printre altele, o foarte interesant@ descriere
a unei }edin]e pentru vindecarea unei femei bolnave dup@ dou@ s@
pt@m$ni de gre]uri }i de dureri de cap. Ritualul a durat dou@ nop]i.
%n prima noapte, }amanul a executat o }edin]@ pentru a determina
cine era spiritul responsabil de boal@. Cea de a doua noapte a fost
consacrat@ expulz@rii acestui spirit recunoscut ca fiind un Sekka.
{amanul a reu}it s@ introduc@ spiritul Sekka ^ntrun suport de lemn
}i s@l arunce ^n p@dure. {edin]a sa ^ncheiat cu o mul]umire adus@
spiritelor auxiliare.
Dup@ c$teva zile a avut loc sacrificarea unui porc cum li sa promis
spiritelor. Trebuie s@ not@m c@ bolnava sa sim]it mai bine din a doua
zi dup@ }edin]@ }i c@ peste trei zile era deja vindecat@ (157).
Lopatin a descris minu]ios cea dea doua comemorare pe care
na v@zuto el ^nsu}i. Descrierea sa coincide ^n mare cu cea pe care
a dato Sternberg ^n 1933 (290). Sternberg a efectuat dou@ misiuni
^n regiunea Amurului, una ^n 18951896, alta ^n 1910. Stenberg a
murit ^ns@ ^nainte de a}i termina opera. Cincius a fost cel care a
publicat materialele culese de Sternberg la goldi ^n 1910 }i despre
care ultimul na l@sat dec$t un rezumat neterminat.
Cartea lui Sternberg, din p@cate postum@, prezint@ uneori texte
102

trunchiate, care par s@ fie amalgamate ^ntre ele. De exemplu, textul

intitulat Seara unei mici comemor@ri ^n satul Dyerga prezint@, ^n re
alitate, mai multe ac]iuni amestecate. El descrie sf$r}itul comemor@
rii unei defuncte, comemorare c@reia ^i succede o interven]ie pentru
ob]inerea unui copil ^ntrun caz de mortalitate infantil@. {amanul ar
fi f@cut s@ coincid@ un ritual funerar cu cererea pentru un copil, sau
este vorba de un melanj de texte datorat unei erori a redactorului?
%n toate cazurile, textul a fost un mod v@dit t@iat }i diferite elemente
puse cap@t la cap@t, f@r@ a ]ine cont de ordinea logic@ (290).
Ace}ti c$]iva autori enumera]i mai sus au furnizat materialele pe
care se sprijin@ ^ntreg studiul }amanismului tungus. %naintea lor nau
fost opere incomplete, descrieri prea scurte sau umbrite de prea multe
erori pentru a furniza o baz@ valabil@. Dup@ ele, subiectului studiului,
}amanismul, a declinat rapid.
Extrema diversitate }i num@rul limitat al acestor materiale fac di
ficil@ stabilirea unei tipologii a }edin]elor care variaz@, printre altele,
^n timp }i spa]iu. Astfel, unele tipuri de }edin]e caracteristice unei
regiuni sunt necunoscute ^n alta, fie c@ au disp@rut ^nainte s@ poat@
fi observate (cum ar putea fi cazul ritualurilor de v$n@toare funda
mentale la tungu}ii occidentali }i c@rora nu li se g@se}te nici o urm@
la tungu}ii din Transbaikalie), fie c@ reprezent@rile religioase care le
determin@ ar fi fost diferite de la o etnie la alta. De exemplu, tungu}
ii renului din Transbaikalie execut@ frecvent }edin]@ cuprinz$nd c@l@
toria ^n lumea superioar@, pentru c@ la ei principalul spirit }amanic
este Dagaan, ce ^}i are re}edin]a ^n lumea superioar@. %n schimb,
la birarceni, }edin]ele ^n lumea superioar@ nu se practic@, pentru c@
aceasta este locuit@ de Enduri, spirite cere}ti ce nu pot fi st@p$nite
de c@tre }aman.
De asemenea, }edin]ele ^n lumea inferioar@ sunt unul din mo
mentele cele mai importante ale }amanismului etniilor din bazinul
Amurului, pentru c@ sufletele defunc]ilor au nevoie de }aman pentru
a cobor^ ^n lumea inferioar@, ^n timp ce }amanii tungu}ilor renului
din Transbaikalie coboar@ ^n lumea inferioar@ numai pentru a ^ntre]
ine rela]ii cu str@mo}ii }i, drept consecin]@, execut@ rar acest gen de
}edin]@ (270).
%n plus, ^n interiorul aceleia}i etnii, }edin]e de acela}i tip pot fi
103

executate ^n maniere diferite, ^n func]ie de circumstan]ele, bog@]ia

grupului, accesoriile aflate la dispozi]ia }amanului, caracterul acestuia
}i reac]iile auditorului.
Aceast@ libertate de improviza]ie este datorat@ faptului c@ orice
}edin]@ este un spectacol a c@rui desf@}urare, ^ntro oarecare m@
sur@, depinde de actori }amanul }i, prin gura sa, spiritele }i care
r@m$ne, deci, imprevizibil.
Doar c$teva gesturi particulare fiec@rui grup simboliz$nd anumite
ac]iuni ale }amanului r@m$n invariabile. La tungu}ii din Transbai
kalie, c@z$nd la p@m$nt }i r@m$n$nd imobil, }amanul indic@ faptul
c@ a atins lumea inferioar@. Unii pa}i de dans ai }amanului de pe
Ienisei semnific@ faptul c@ este pe punctul de a}i lua zborul spre
lumea superioar@. La tungu}ii xingan, }amanul love}te puternic toba
de trei ori }i o ridic@ pentru a face s@ se ^n]eleag@ c@ urc@ ^n lumea
superioar@. O love}te de trei ori }i las@ ^n jos c$nd coboar@ ^n lumea
inferioar@ (270).
Suntem, deci, confrunta]i cu c$teva exemple de }edin]e care nu
permit nici o generalizare serioas@, pentru c@ nu posed@m, departe de
acestea, serii suficiente ca s@ acopere ordinea cronologic@ }i spa]ial@.
Dac@ ne ^ntoarcem de partea tungu}ilor pentru a examina ^n ce
mod consider@ lucrurile ei ^n}i}i. Constat@m c@ tungu}ii orientali, dup@
{irokogorov, ^}i clasau }edin]ele ^n trei grupe: mai ^nt$i, }edin]ele
care cuprindeau o c@l@torie ^n lumea inferioar@, apoi }edin]ele lungi
}i, ^n sf$r}it, }edin]ele scurte. Se remarc@ aici importan]a acordat@
de tungu}i c@l@toriei periculoase ^n lumea inferioar@ pe care numai
marii }amanii o puteau realiza.
{irokogorov nu este satisf@cut de aceast@ clasificare prea vag@
care nu precizeaz@ dac@ se introduc sau nu spirite }i propune ^n loc
o clasificare ce ar ]ine cont ^n acela}i timp de scopul }edin]ei de locul
unde se deruleaz@ ac]iunea (lumea de mijloc, lumea superioar@ sau
inferioar@) }i de introducerea eventual@ a spiritelor. Ceea ce complic@
problema este faptul c@ o singur@ }edin]@ prezint@ de obicei mai multe
scopuri, dintre care unul aproape ^ntotdeauna prezent: divina]ia. %n
ceea cel prive}te, {irogokorov enumer@ }ase scopuri ale }edin]ei
divina]ia, vindecarea bolnavilor, ^nso]irea sufletelor ^n lumea inferi
oar@, sacrificiile aduse spiritelor drept mul]umire sau drept ofrand@
104

protectoare, st@p$nirea spiritelor (ce include lupta ^mpotriva spiritelor

ostile }i st@p$nirea, }i neutralizarea unui spirit vag }i, pentru a termina,
rubrica ^n care {irokogorov claseaz@ }edin]ele ^n care au leg@tur@ cu
ini]ierea, fecunditatea turmelor }i succesul v$n@torii (270). Aceast@
ultim@ rubric@ ce grupeaz@ ritualuri at$t de diferite }i at$t de impor
tante precum cele de ini]iere }i de succes la v$n@toare, dovedesc c@
{irokogorov na reu}it s@ propun@ o tipologie definitiv@.
Dac@ e cvasiimposibil de a clasa ^ntro form@ satisf@c@toare }edin]
ele }amanice a c@ror descriere o avem, unele elemente, identice pe
^ntreg teritoriul tungus, permit de a stabili o schem@ simplificat@ la
extrem a unei }edin]e. Aceast@ schem@ pe care o reg@sim ^n toate
ritualurile este conceput@ astfel:
expunerea scopurilor }edin]ei cu convocarea spiritelor auxiliare,
^ntrun ritm, ^n general, lent
derularea ac]iunii principale cu c@l@toria ^n lumea de dincolo }
i/sau expulzarea spiritului nefast
purificare, mul]umirea spiritelor }i, foarte adeseori, o }edin]@
divinatoare.
Elementele ce determin@ schema }edin]ei sunt impuse de condi]iile
mediului de accesoriile utilizate, teoriile form$nd baza subiacent@ a }
amanismului }i, ^n sf$r}it, necesitatea de a ac]iona asupra psihismului
bolnavului, a asisten]ei }i a }amanului ^nsu}i.

105

Capitolul IX

Universul mitic al }amanului

Mai multe ipoteze despre aspectul lumii consist@ la tungu}i }i sunt
acceptate ^n diferite grade de numeroase grupuri risipite dea lungul
Siberiei. Ele ne sunt cunoscute datorit@ folclorului, foarte bogat, al
tungu}ilor }i prin c$ntecele }amanilor ce}i descriu c@l@toriile ^n lumea
de dincolo, ^n timpul transelor dramatice.
Pot fi distinse dou@ concep]ii fundamentale care, adeseori, se
^ntretaie: cea a celor trei lumi etajate, unele deasupra altora }i cea a
r$ului }amanic.

Cele trei lumi

Comun@ tuturor }amanilor, din est, ca }i din vest, este concep]
ia cea mai veche. Ea ar data de la mijlocul neoliticului Baikalului,
^nainte ca tungu}ii s@ se fi separat de mongoli (327). O reg@sim ^nde
osebi r@sp$ndit@ la tungu}ii orientali studia]i de {irokogorov. Acesta
consider@ ca a fost ^mprumutat@ de c@tre }amani de la preo]ii budi}
ti (lama) }i se serve}te de aceast@ ipotez@ pentru a}i confirma teoria
asupra }amanismului care nar fi dec$t o reac]ie a popula]iilor locale
la budismul transmis de mongoli (270).
Trei luni plate lumea superioar@, lumea de mijloc }i lumea in
ferioar@ se suprapun una peste alta. Oamenii }i animalele tr@iesc
^n lumea de mijloc, celelalte dou@ lumi populate de spirite, nu sunt
dec$t un reflex al lumii de mijloc.
Pentru numeroase grupuri, lumea inferioar@ se dedubleaz@ ^n
dou@ straturi: unul rezervat mor]ilor obi}nui]i, altul, de demult, pentru
spiritele str@mo}ilor }amani. Suslov a notat aceast@ opinie la tungu}
ii din Turuxansk, pentru care exist@ patru lumi: lumea superioar@
ugu, lumea de mijloc duliu, lumea inferioar@ xergu, lumea }amanic@
de jos de tot xaman xergu (296). Dup@ Vasilevici unele grupuri din
106

bazinul Ienisei cred c@ ultimul strat al lumii inferioare se nume}te

ellamrak. Dup@ o }edere ^n lumea inferioar@ buni, sufletele mor]ilor
se scindeaz@ ^n dou@ grupuri. Sufletele celor r@i coboar@ ^n ellamrak
pentru a suporta o a doua moarte, definitiv@ de data aceasta, ^n timp
ce sufletele celor buni ar urca ^n lumea superioar@ ^nainte de a cobor^
din nou ^n lumea de mijloc pentru a se re^ncarna (327). Tungu}ii
orientali prezint@ credin]e identice. Pentru birarcen }i cumarcen ela
gurum este locul unde se dizolv@ sufletele r@ilor, dedesubtul lumii
mor]ilor (270). %n realitate, aceast@ versiune nu este dec$t o variant@
a teoriei celor trei lumi.
Paralel cu varianta ce dedubleaz@ lumea inferioar@, trebuie so
not@m pe cea care suprim@ lumea superioar@. Dup@ un }aman din
Transbaikalie, nar exista dec$t p@m$ntul de mijloc dunda }i luma
inferioar@ buni. Spiritele, g@zduite, de obicei, ^n lumea superioar@,
sunt instalate, ^n aceast@ versiune, pe v$rfurile mun]ilor. Aceast@
concep]ie pare unic@ ^n literatur@ }i }amanul care a dezvoltato a
recunoscut c@ este o opinie strict personal@ (270).
Lumea de mijloc este imaginat@ diferit, ^n func]ie de grupurile,
dar cel mai des este conceput@ ca un disc plat plutind pe ap@. La
barguzini }i la nercinii, lumea de mijloc, denumit@ dunda (care sar
p@rea c@ vine de la un termen mongol semnific$nd mediul) este
constituit@ din p@m$ntul plat josko sus]inut de doi }erpi deasupra
m@rii lamu. Animalele, oamenii }i unele spirite locuiesc aici. Pentru
birarceni, un singur }arpe ]ine p@m$ntul }i mi}c@rile lui sunt cauza
cutremurelor de p@m$nt (270).
La tungu}ii din Turuxansk, lumea de mijloc dulju este o plat
form@ pe care se ridic@ cortul cerului. Cerul este o piatr@ albastr@
transparent@ pe care se mi}c@ stelele imaginate sub o form@ uman@
(296). Totu}i, cel mai adesea stelele sunt considerate g@uri ^n cortul
cerului care las@ s@ treac@ lumina. Cea mai veche concep]ie despre
cer, aceea a unei piei aruncate pe p@m$nt ^n maniera unei p$nze
de cort, sa conservat ^ntro ghicitoare. Pielea unui ren s@lbatic, str@
puns@ de g@uri, ce este Cerul. Dar unii tungu}i din Podkamennaja
Tunguska prefer@ s@ vad@ cerul ca fundul unui ceainic r@sturnat pe
p@m$nt (327).
Pentru oroii chestiona]i de Avrorin, p@m$ntul este un gigant elan
107

cu opt picioare }i lipsit de coarne. Dorsala sa formuleaz@ un munte

^nalt care separ@ la est poporul oro }i vecinii lor ru}i }i de to]i ceilal]
i occidentali. Chinezii locuiesc pe capul elanului. Blana elanului
formeaz@ p@durile }i puricii s@i sunt animalele. Un dragon, la vest,
reprezint@ America, iar un pe}te, la est insula Sahalin, aceast@
concep]ie a lumii e proprie oroilor, etnie tungus@ foarte influen]at@
de vecinii s@i paleoarctici (18).
%n ce prive}te lumea inferioar@ buni (termen derivat din buni a
muri, este cel mai frecvent utilizat al@turi de orgi dunda la transbai
kalieni }i de xergu la ieniseieni, orgi ^n jos, xere jos) este lumea
str@mo}ilor, lumea ^n care trebuiau s@ ajung@ sufletele mor]ilor pentru
a}i g@si odihna }i ai l@sa ^n pace pe cei vii. %ntotdeauna ^ntunecat@,
ea este descris@ uneori sub aspectul unui drum greu, pietros:
... Umbla]i repede dea lungul desfundatului drum de pietre
merge]i pe drumul mor]ilor...
c$nt@ }amanul birarcen spiritelor sale (20, p. 225).
Intrarea pe acest drum se situeaz@ la nordvest ^n punctul cel mai
septentrionale atins de c@tre soare ^n timpul vederii (270): se p@trunde
acolo, ^n general, printro gaur@ de ap@, iaz sau lac ori printrun v$rtej
^n apele repezi.
Aceast@ cale crepuscular@ coboar@ dea lungul unui peisaj format
din r$uri }i din lan]uri muntoase asem@n@tor celui pe carel parcurge
^n fiecare zi v$n@torul tungus.
Spirite ostile stau ascunse dea lungul drumului }i caut@ s@ cap
tureze sufletele ^n trecere. Cele mai de temut sunt spiritele trimise de
}amanii grupurilor du}mane.
Tungu}ii din Manciuria, birarceni }i kumarceni, prezint@ o versiune
foarte marcat@ de influen]a manciurian@. Trei r$uri separ@ p@m$ntul
de mijloc de lumea inferioar@: r$ul ro}u cu podarul s@u }chiop (Toxola
Age ^n manciurian@) ce a}teapt@ ^n barca sa; r$ul galben ^n spatele
c@ruia se afl@ Mongoldai Nakcu (mongoldai = cel mai ^n v$rst@ din
rudele clanului matern) care examineaz@ fiecare suflet ^nainte de al
l@sa s@ treac@ r$ul dincolo de care domne}te Inmunkan. Sub lumea
inferioar@ buni se g@se}te ela gurun, de unde sufletele nu se ^ntorc
niciodat@. Este moartea sufletului }i dispari]ia sa definitiv@ la carei
condamn@ Inmunkan pe cei r@i. Sufletele celor buni, f@r@ s@ mearg@
108

s@l vad@ pe Inmunkan, devin spirite Enduri; sufletele celor boga]i le

^nt$lnesc ^n lumea superioar@ (270). Aceast@ no]iune de pedeaps@ }
i aceast@ aluzie la paradis, pe care am constatato la tungu}ii de pe
Ienisei, a fost, probabil, ^mprumutat@ de la ru}i.
Pentru golzi, acest drum pe care mor]ii lor nul pot urma f@r@
ajutorul }amanului este un mare subiect de preocupare }i ei ^l descriu
^n am@nunt. El cuprinde optsprezece etape:
1) daru, locul unde au loc funeraliile pe p@m$ntul de mijloc;
2) onja;
3) bolosa, sufletul ^nt$lne}te aici pentru prima dat@ piedici;
4) ingila;
5) saja sujgone;
6) tuente;
7) xaro, calea se ramific@ ^n at$tea drumuri c$te clanuri exist@.
Clanul Dzaksor prime}te dauixaje clanul Dzakor calea alduixaje }i
calnul Odzal calea ulxaje. fiecare dintre aceste c@i cuprinde etape
identice, care sunt:
xadelto, r$pa abrupt@;
xajan dauri, locul cel mai periculos. Trebuie s@ traversezi un
fluviu }i sufletele cele mai slabe pier aici de epuizare;
galinda;
mania;
kokua;
natojla;
osjanki bandaxa, se observ@ urme proaspete ale unui campa
ment (ramuri rupte, urme de pa}i);
moii imndaxa; se observ@ urme de trasport de lemne;
buni indavaixa (se aude l@tratul unui c$ine);
buni dzondogdaxa (se vede locuin]a mortului).
Simkevici care, primul, a relevat ace}ti termeni nu le d@, din p@cate,
nici semnifica]ia, nici etimologia (279). Lopatin, care a luat aceast@
list@ ^n una din lucr@rile sale (157), na adus noi preciz@ri. Ceea ce
este remarcabil ^n aceast@ enumerare este fidelitatea cu care sunt
reproduse peripe]iile pe care v$n@torul gold le ^nt$lne}te, de obicei,
^n timpul deplas@rilor sale ^n taiga.
Xilenii, tungu}i instala]i de mult timp printre golzi, au ^mprumutat
109

de la cei din urm@ cobor$rea ^n lumea inferioar@ dea lungul unei rute
minu]ios descrise, dar r@m@}i]e (ale obiceiurilor lor, care au disp@rut
cu des@v$r}ire ^n via]a lor cotidian@ sau p@strat ^n imaginea pe care
}io fac despre aceast@ cale. Astfel, cobor$rea ^n lumea inferioar@ se
efectueaz@ pentru ei c@lare pe ren, chiar dac@ au abandonat renii
de mult timp pentru s@niile cu c$ini ale vecinilor lor golzi. Mai mult,
colibele satelor lor de mor]i sunt de tip oroon }i foarte diferite de
fanza, casele golde de tip chinez. Calea acestora, mai scurt@ dec$t
cea a golzilor, cuprinde patrusprezece etape. Primele sunt asem@n@
toare cu cele ale golzilor, dar, ^ncep$nd cu a cincea, saja sujgon,
drumul cote}te }i merge ^n sensul unei ape. Etapele urm@toare sunt:
saja uuumi, trecerea unui defileu;
saja xabeni, cobor$rea pe alt versant al muntelui;
saja dzabguni, traversarea unei p@duri dese;
saja baceuni, escaladarea unui munte;
toksa badikini, locul unde locuiesc copiii n@scu]i mor]i;
sadi, un mare iaz;
buni naani sujguni, un loc descoperit, m@rginit de p@dure fru
moas@ pe malurile unui fluviu de munte;
uolduka apeoxa, urme ale construc]iei de obiecte dintro sin
gur@ bucat@ sunt vizibile }i au fost dobor$]i copaci;
buni sangniani iipo, se observ@ fum, apoi cocioabe de tip
oroon }i, ^n sf$r}it, turme de reni (157).
Aceast@ cobor$re ^n lumea inferioar@, imitat@ dup@ o c@l@torie
obi}nuit@ dea lungul taigalei, conduce la un sat de mor]i unde via]a
este asem@n@toare celei din lumea de mijloc, cu deosebirea c@ aici
calit@]ile oamenilor }i ale obiectelor se inverseaz@. Oroii lui Avrorin
care au impus fic]iunea poetic@ la extrem@ ^n timpul celor trei zile ^n
care au descris }i au pictat pe o hart@ lumea de aici }i cea de dincolo,
afirm@ c@ b@tr$nii devin aici tineri, idio]iiinteligen]i }i viceversa. F@r@
a ajunge p$n@ acolo, toate grupurile tunguse consider@ c@ obiectele
folosite }i sparte pe p@m$ntul de mijloc redevin noi ^n lumea inferi
oar@. Iat@ de ce, spun ei, se pune haina cea mai deteriorat@ a mortului
al@turi de groap@, cu accesoriile sale de pescuit }i de v$n@toare rupte
inten]ionat. {irokogorov d@ o alt@ explica]ie acestui obicei de a rupe
obiectele defunctului: sufletele obiectelor trebuie omor$te pentru ca
110

acestea s@}i poat@ urma st@p$nul ^n lumea inferioar@ (270).

Pentru goldi via]a ^n lumea inferioar@ are o alt@ particularitate
important@: este mult mai pl@cut@ dec$t via]a ^n lumea de mijloc.
Odat@ trecut@ cea dea doua sta]ie, nu mai exist@ nici o suferin]@ ^n
lumea inferioar@ ale c@rei p@duri }i ape au din bel}ug v$nat (272).
Dar ace}ti goldi ^ntreba]i de Simkevici par s@ fie singurii de aceast@
opinie. Dup@ tungu}ii ^nt$lni]i de {irokogorov, dimpotriv@,
... Membrii clanului duc o existen]@ monoton@ }i pe jum@tate
^nfometat@ ^n crepusculul lumii inferioare (270, p. 383).
Tungu}ii din Turuxansk concep lumea inferioar@ xergu ^n felul
tundrei lor: un p@m$nt plat unde cresc s@lcii sub]iri }i mesteceni uria}
i. Sufletele celor mor]i care populeaz@ aceste regiuni se ^mbrac@ ^n
negru }i}i str$ng centurile pe }olduri. Locul centurii simbolizeaz@
lumea unde locuie}te: la mijloc pentru oamenii p@m$ntului, sub bra]
e pentru locuitorii lumii superioare }i de jos, pe }olduri, pentru cei
din lumea inferioar@. Trecem de la xergu al mor]ilor ordinari la xergu
rezervat }amanilor deceda]i cobor$nd printro deschiz@tur@ rotund@
^nconjurat@ de patru ]@ru}i de fier. %n xergu ordinar se deruleaz@ cele
mai multe din ac]iunile }amanice (296).
Lumea superioar@ mai pu]in frecvent descris@ (oare din cauz@
c@ viii, viitori mor]i, nu vor locui niciodat@ aici?) r@m$ne ^ntrun fel
imprecis@. Ea este compus@ din mai multe straturi cere}ti, }apte sau
nou@, al c@ror num@r variaz@ %n func]ie de grupuri. Pe straturile cere}ti
sunt pu}i a}trii, constela]iile }i spiritele diferite ^n dependen]@ de etnii.
Pentru tungu}ii din Manciuria ugillan, lumea din ^nalturi, cu
prinde nou@ ceruri, primele trei ocupate de Enduri, cel deal patrulea
c@tre soare, al optulea de c@tre stelele }i planetelea, cel deal nou@lea
de lun@ (270). Barguzinii }i hercinskii ^}i imagineaz@ ugi dunda ^n
manier@ asem@n@toare, dar consider@ aceast@ credin]@ drept buriat@.
Dup@ tungu}ii din Turuxansk lumea superioar@ este un minunat
teren de v$n@toare }i de pescuit, a}a cum niciodat@ tungu}ii nau
cunoscut ^n lumea de mijloc. Din p@cate, aceast@ lume este prea fru
moas@ pentru ei. Ea este rezervat@ ru}ilor }i iaku]ilor ce locuiesc acolo
sub numele de ugul boel, oamenii de sus ^mbr@ca]i ^n frumoase
ve}minte albe. Ca }i la tungu}ii orientali, se dezv@luie aici o influen]@
ortodox@, dar vom remarca ^n trecere c@, dac@ tungu}ii din Manciuria
111

deschid paradisul oamenilor boga]i sau buni, tungu}ii septentrionali

sunt mai pesimi}ti. Paradisul le este total interzis. Numai popoarele
superioare care le ^nconjoar@, ru}ii }i iaku]ii, au acces aici (296).

R$ul }amanic
Aceast@ concep]ie a lumii este particular@ tungu}ilor de pe Ienisei
}i afluen]ilor s@i. Mai recent@ dec$t concep]ia celor trei lumi, ea a fost
elaborat@, probabil, dup@ migrarea tungu}ilor din Cisbaikalie spre
Lena, Angara }i Podkamennaja Tunguska. Okladnikov, baz$ndu-se
pe orientarea mormintelor str@mo}ilor tungu}ilor coboar@ apari]ia
acestei concep]ii spre 18001300 ^nainte de Cristos. %ncep$nd cu
aceast@ perioad@ care a cunoscut apari]ia metalului, dezvoltarea pes
cuitului }i patriarhatul, maimu]ele care erau orientate dup@ soare vor
fi orientate dup@ r$u (190). Prin cursul s@u, acest r$u mitic ce curge
mai ^nt$i spre vest, apoi face un cot spre nord, evoc@ migrarea de la
est la vest a tungu}ilor, dea lungul fluviilor siberiene. Conceptul ^nsu}
i de r$u al mor]ilor ar fi fost ^mprumutat de tungu}i de la popoarele
de pescari aborigeni.
Acest univers mitic cuprinde }i el trei lumi, dar aceste lumi sunt
dispuse pe un plan orizontal dea lungul r$ului; spre r$u, mijloc de
comunica]ie, se ^ndreapt@ aten]ia. R$ul ^}i are sursa ^n lumea supe
rioar@, acolo unde locuiesc sufletele viitorilor membri ai clanului }
i sufletele turmelor. El traverseaz@ apoi lumea de mijloc, p@m$nt
al oamenilor }i al v$natului, pentru a se v@rsa ^n luma inferioar@,
^mp@r@]ia str@mo}ilor. Acest r$u se nume}te engdekit (loc tabu
engi: nu se poate) la tungu}ii din bazinul Ieniseiului. La cei din
Katanga }i Podkamennaja Tunguska este denumit@ mumongi xokto
bira, r$udrum de ap@ (190, 327, 9).
Ca }i potecile care se ramific@ pentru fiecare clan gold ^ncep$nd
cu cea dea }aptea sta]ie, }i r$ul se ramific@ la intrarea ^n lumea in
ferioar@ ^n at$tea r$ule]e c$te clanuri tunguse sunt. Aceste r$uri de
clan curg unul l$ng@ altul }i sunt p@zite cu grij@ de spirite auxiliare
ale }amanului, pentru c@ prin gura r$ului, spiritele ostile ^ncearc@ s@
se strecoare ^n clan. Dac@ acestea reu}esc s@ urce dea lungul r$ului
112

mitic p$n@ ^n lumea de mijloc, unde ei vor omor^ pe membrii clanului

}i, dac@ se strecoar@ p$n@ ^n lumea superioar@, vor distruge sufletele
ce a}teapt@ re^ncarnarea cauz$nd astfel pierderea clanului.
Deasupra izvoarelor r$ului mitic, lumea superioar@ tymanitki, spre
diminea]@, este format@ din }apte ceruri sau din }apte nori. Aceast@
lumea este acoperit@ de o frumoas@ vegeta]ie, iar ziua dureaz@ aici
etern (327). Este re}edin]a spiritelor st@p$ne cele mai puternice:
Ildidy, cel care ^ndrum@, spirit elector la tungu}ii din Sym; Ma^n,
st@p$nul lumii superioare printre tungu}ii din Ilimpeja }i Esbogaen
spiritul sufletelor pe care le ]ine cu a]e la tungu}ii tungiri. Ekeri/
Seveki/Xeveki, st@p$n suprem, distribuitorul v$natului la tungu}ii din
Podkamennaja Tunguska (9, 190, 327, 296).
Cu izvorul r$ului se ^nvecineaz@ rezervorul sufletelor de reni }i cel
al sufletelor umane ale clanului. Sufletele turmelor de reni din lumea
de mijloc pasc aici pe detur (det desemneaz@ mla}tinile, p@}unile
preferate de elani }i de reni). Anisimov subliniaz@ leg@tura dintre mla}
tini, locurile preferate de renii s@lbatici, care simbolizeaz@ frecvent
animalulmam@ al }amanului }i inima vital@ a clanului. Anisimov
extrage din aceast@ nou@ prob@ a totemismului original al tungu}
ilor (9, 190). Al@turi de detur, se afl@ omiruk, rezervorul de suflete al
clanului, a}tept$nd re^ncarnarea, care e deseori conceput@ sub forma
unui arbore ^n care stau p@s@rele.
Dup@ ce a traversat lumea de mijloc, r$ul se vars@ ^n lumea
inferioar@ dolbonitki, spre noapte, care este o pr@pastie de frig }
i de obscuritate etern@, fundul este negru, ca de c@rbune (327). El
se mai nume}te bukit, locul mor]ii sau sungudek, locul central
(296). Sufletele mor]ilor continuau s@ tr@iasc@ la gura r$ului lor clanic
din v$n@toare }i pescuit, ca }i ^n lumea de mijloc. Spiritulpatron al
acestui teritoriu era o f$nt$n@, sor@ a alte }apte b@tr$ne gardiene ale
drumul mor]ilor. C$nd }amanul ajungea la gura r$ului, el o chema,
pentru ca s@ dea ordin unui decedat s@ caute sufletul corporal been
pe care }amanul la condus p$n@ la intrarea de pe teritoriul mor]ilor.
Mai jos se g@se}te xerekxe, p@m$ntul str@mo}ilor }amanici Xargi cu
Mangi ^n frunte. Cel mai afund se afl@ marea subteran@ unde ^noat@
pe}ti enormi, dou@ }tiuci }i doi bibani care sus]in universul (190).
Dup@ alte versiuni, ^l locul m@rii subterane sar ^ntinde un spa]iur$u
113

definit unde }iar avea re}edin]a spiritele bolii }i ale mor]ii (296).
%n concep]ia celor trei lume etajate un om poate p@trunde din
^nt$mplare sau inten]ionat ^n alte lumi, fie c@ ajunge ^n lumea inferi
oar@ printro sp@rtur@ ^n ghia]@ la suprafa]a unui lac sau printro gaur@
^n ap@, fie c@ un spirit sau o pas@re ^l duce spre cer. %n schimb, intr@
rile la r$ul Engdekit ce duce direct ^n inima vital@ a clanului omiruk
}i detur sunt sever p@zite }i nimeni, ^n form@ de }aman sau suflet
defunct nu se aventureaz@ acolo.
Acest r$u este extrem de periculos, din cauza rapizilor (?) s@i ^n
num@r de }apte sau nou@. Cel mai de temut este ultimul, chiar ^nainte
de gura r$ului. foarte pu]ini }amani au reu}it s@l traverseze }i s@ se
^ntoarc@, spun tungu}ii. Uneori }amanul piere la acest ultim xxx }i
este explica]ia pe care o dau la moartea subit@ a }amanului ^n timpul
transei (327). %n plus, spirite ostile p$ndesc de pe faleze ^n defileele
^nguste. {amanul, pentru a se ap@ra, ^nal]@ baraje de spirite auxiliare
dea curmezi}ul r$ului ^n maniera pescarilor pentru a captura sau
bloca spiritele nefaste.
Desenul unui tungus ilustreaz@ pentru Anisimov c@l@toria }amanu
lui ^nso]ind sufletul unui mort dea lungul Engdekit p$n@ ^n lumea
inferioar@ (9). Desenul reprezint@ }amanul Intilgen, cel mai ^n v$rst@
din clanul Rordual, ^n momentul conducerii unui suflet corporal been
^n lumea inferioar@. {amanul coboar@ r$ul a}ezat pe tob@ ca ^ntro
barc@. De fiecare parte, o pereche de spiritepaznici, p@s@ri stilizate,
^l protejeaz@. Sufletul mortului vine pe platforma funerar@ devenit@
plut@. %n fa]a cortegiului, spiritul cufundar arat@ drumul }i spiritul
lari]@, sub forma unei m@turi, cur@]@ drumul. Dea lungul malului se
ridic@ colibele celor }apte b@tr$ne mitice ale clanului, spiritele patroni
ale r$ului }amanul popose}te la ele pentru a cere informa]ii despre
starea drumului. Cea dea opta b@tr$n@ locuie}te pe o insul@ ^n mi
jlocul fluviului. {amanul se odihne}te ^n coliba ei. Pentru c@ ea la
^nv@]at ^n timpul ini]ierii sale cum s@ efectueze acest drum. Cea dea
noua b@tr$n@ este cela mai ^n v$rst@, este st@p$na satului celor mor]
i. Anisimov estimeaz@ c@ prezen]a acestor spirite patroni feminini ^n
lumea inferioar@, prezen]@ caracteristic@ a mitologiilor siberiene, este
reflexul ideologic al c@derii matriarhatului. Instaurarea patriarhatului,
legat@ de un nou mod de produc]ie, pescuitul, ar fi alungat ^n lumea
114

inferioar@ vechile divinit@]i (9).

%n aval de insul@, ^ntrun golf, }amanul }ia instalat un baraj de spirite
auxiliare. Apoi, dincolo de gura r$ului, destinatarul ia reprezentat pe
mor]i v$n$nd }i pescuind, ^n timp ce moartele lucreaz@ a}ezate ^n jurul
focului. Dedesubtul satului mor]ilor sunt desenate cele nou@ p@m$nturi
}amanice sub form@ de cercuri. Cel mai mare este rezervat }efului
spiritelor ancestrale, Mangi. Remarc@m c@ lumea inferioar@ se poate
diviza ^n tot at$tea straturi, }apte sau nou@, ca }i lumea superioar@.
%n timp ce been este primit ^n satul mor]ilor, omi, sub form@ de pas@
re, ^}i ia zborul departe de Mangi, spre lumea superioar@.
Pentru lumea superioar@, desenatorul tungus a reprezentat
omip@s@ri }i, ^ndeosebi, numeroase capcane }i baraje pentru a le
proteja de spirite nefaste: p@s@ri supraveghind aerul, salamandre
p@zind apele. Desenele evoc@ accesoriile cortului ceremonial, nym
gandjiak sau sevencedek ce simbolizeaz@ cursul Engdekit travers$nd
cele trei lumi, sau, mai exact, spiritele auxiliare care protejeaz@ r$ul.
Num@rul ridicat al acestor baraje formate din pe}ti, p@s@ri }i cervide
dau m@sura spaimei ce o inspir@ spiritele nefaste navig$nd pe fluviul
clanic. Chiar dac@ nu face parte din teoria r$ului, un arbore }amanic
turu trebuie s@ fie obligatoriu ridicat ^n cortul ceremonial. Aceast@
lari]@ era plasat@ l$ng@ vatr@ }i v$rful ei ie}ea prin gaura pentru fum.
Cortul }amanic asociaz@, deci, r$ul }amanic, care une}te cele trei
lumi pe un plan orizontal, }i arborele }amanic, care le une}te pe un
plan vertical. Arborele }i r$ul au aceea}i func]ie: cale de comunica]ie
care stabile}te leg@turi ^ntre lumi, ^ns@, dac@ r$ul este propriu tungu}
ilor de vest, prezen]a arborelui, mai veche, este considerat@ tot at$t
de bine la est ca }i la vest unde ea se suprapune teoriei r$ului. Sim
bolizat printro lari]@ sau un mesteac@n f@r@ ramuri, p@str$nd v$rful,
sau printrun simplu b@] uneori ^nzestrat cu mici bare, arborele este
accesoriu indispensabil pentru orice }edin]@ cuprinz$nd o ofrand@
spiritelor din alte lumi. El este conceput uneori unic, spiritele an
cestrale ^i populeaz@ r@d@cinile, oamenii sunt trunchiul }i sufletele
copiilor membri ai clanului ramurile. Uneori el este triplu, c$te un
arbore ridic$nduse ^n fiecare lume. Nu este, deci, numai un arbore
}amanic, dar }i un copac clanic, }i Anisimov explic@ aceast@ confuzie
prin supravie]uiri totemice. Dup@ el, arborii }amanici sunt vechi centre
115

totemice recuperate de }amanism (190).

O a treia concep]ie despre lume a fost relevat@ la oroi }i ea
reprezint@ tr@s@turi dependente de tradi]ia celor trei lumi }i de tr@s@
turile ^mprumutate de la paleoarctici, conserv$nd, totu}i, prezen]a
sursei de ap@ servind drept cale de comunica]ie ^ntre lumea de mijloc
}i lumea mor]ilor.
Dup@ versiunea relevat@ de Avrorin, r$ul mor]ilor ce conduce ^n
lumea inferioar@ buni, porne}te de la crupa elanului cu opt copite
reprezent$nd lumea de mijloc. C$nd un om moarte, sufletul s@u
coboar@ singur ^n lumea mor]ilor. O bifurca]ie la dreapta conduce
spre lumea inferioar@ (buni) a mor]ilor. Dac@ sufletul se r@t@ce}te aici,
el nu va putea s@ revin@. Pentru c@ oroii cred c@ sufletele mor]ilor
se re^ncarneaz@ dup@ cinci genera]ii, aceste suflete r@t@cite ^n lumea
inferioar@ a c$inilor sunt pierdute pentru totdeauna }i oroii explic@
astfel diminuarea poporului lor.
Dac@ sufletul a ales drumul bun, dup@ trei zile de c@l@torie el
ajunge la o mas@ acoperit@ cu m$ncare. A doua zi se odihne}te ^ntro
cocioab@. Ziua urm@toare, escaladeaz@ o st$nc@, cade printro gaur@
}i se reg@se}te ^n lumea inferioar@. Tr@ie}te aici cinci genera]ii. Dup@
care sufletul urc@ pe r$ul Buni Ilini p$n@ ^n lumea de dincolo de nori,
lu$nd succesiv aspectul unui b@tr$n de fier ^nzestrat cu un baston,
cel al unei s@ge]i metalice, al unui r@]oi de fier }i, ^n sf$r}it, al unui
vierme de fier. El se strecoar@ printero sp@rtur@ a sferei cere}ti }i}
i continu@ drumul sub forma unui fluture de fier p$n@ la p@m$ntul
lumii situat la nord de lumea de mijloc.
Bna, p@m$ntul lumii, este divizat ^n dou@ emisfere: cea a ursului
}i cea a tigrului. Sufletul merge ^n una sau ^n cealalt@, f@r@ s@ se }tie
cei fixeaz@ alegerea (probabil o supravie]uire a organiza]iei dualiste).
Sufletul hr@nit cu c@rbune de lemn sf$r}e}te prin a se transforma ^n
ciuperc@ pe care b@tr$na st@p$n@ a p@r]ii unde se afl@ sufletul, o
arunc@ pe p@m$nt. Ciuperca ajuns@ ^n p$ntecul unei femei devine un
embrion mascul, dac@ sufletul d@dea via]@ unei femei ^n precedenta
sa existen]@, }i invers.
Petele pe care bebela}ul le poart@ la na}tere sunt v$n@t@ile pe
care lea primit ^n c@dere.
%n aceast@ concep]ie a universului, nu exist@ lumea superioar@
116

propriuzis@, dar deasupra elanului cu opt picioare reprezent$nd

lumea de mijloc, se g@se}te p@m$ntul soarelui }i al lunii }i universul
de dincolo de cer, unde cre}te arborele }amanic.
Trei straturi de nori separ@ elanul cu opt picioare de p@m$ntul lunii.
{amanul devine r$ndunic@ spre al atinge pe primul liliac, pentru al
atinge pe cel deal doilea }i libelul@ pentru al treilea. Devenit p@ianjen,
el se ridic@ p$n@ la p@m$ntul lunii pe un fir }i apoi se transform@ ^n
l@cust@ pentru a s@lta pe lun@.
{amanul ^ntreprinde aceast@ c@l@torie pe p@m$ntul lunii c$nd
vrea s@ ob]in@ z@pad@ pentru v$n@tori. El culege un sloi de ghea]@
}il arunc@ pe p@m$ntul unde se transform@ ^n z@pad@. %n schimb,
c@l@toriile pe p@m$ntul soarelui sunt rare. {amanul nare ce face pe
acest p@m$nt periculos }i se duce acolo dup@ numeroase avatare
numai pentru a}i demonstra puterea.
C@l@toria cea mai periculoas@ este cea care duce ^n universul situat
dincolo de sfera cereasc@, ^n ^mp@r@]ia p@s@rii de fier Kori. {amanul
^}i ia zborul din lumea de mijloc sub aspectul unei bufni]e, apoi de
venit@ foc@ inelat@, ^}i urmeaz@ drumul pe c@i de ap@ subterane. El
se transform@ ^n }arpe inelat pentru a se strecura printre maxilarele
orizontului, acolo unde cerul }i p@m$ntul se unesc printrun pocnet
perpetuu. La sosirea sa, sufletul }amanului se a}eaz@ ^ntro ramur@
a arborelui }amanic. Cu c$t ramura este mai ^nalt@, cu at$t e mai
puternic }amanul. Dac@ sufletul adoarme de oboseal@, el cade }i
moare. Oroii, nu precizeaz@ ^ns@ deloc ce scop ^l duce pe }aman ^n
acest univers. Aceast@ c@l@torie ar putea fi amintirea unui mit comun
goldilor }i oroilor despre }amanul psihopomp, ^n care }amanul
transformat ^n pas@re Kori acoper@ deschiz@tura lumii inferioare
pentru ai ^mpiedica pe cei mor]i s@ revin@ pe p@m$nt. Ceea ce ar
confirma aceast@ ipotez@ este faptul c@, pe harta desenat@ de oroi,
arborele este reprezentat r@sturnat cu r@d@cinile ^n sus ca to]i arborii
din lumea inferioar@. Mai mult, pentru a ajunge ^n acest univers, }
amanul trebuie s@ urmeze c@i de ap@ subterane.
Sub ornamentul poetul al s@tenilor oro, a c@ror inspira]ie crea
toare sa exaltat, probabil, la cel mai ^nalt punct ^n timpul celor trei
zile c$t au desenat harta lumii de dincolo pentru vizitatorii lor ru}i,
recunoa}tem elemente tipic tunguse. De exemplu, lumea inferioar@, ^n
117

pofida formei sale neobi}nuite de elan cu opt picioare, se prezint@ ca

o replic@ inversat@ a lumii de mijloc sub care ea este plasat@. {amanul
circul@ dea lungul c@ilor de ap@ ^n timpul deplas@rilor sale subterane
}i drumul care duce din lumea de mijloc ^n cea inferioar@ este un
r$u. %n plus, arborele }amanic care se g@se}te dincolo de maximele
orizontului, evoc@ arborele ini]ierii a c@rui pozi]ie a ramurilor mai
mult sau mai pu]in ^nalte m@soar@ puterea }amanului. Re^ncarnarea
produc$nduse dup@ o }edere ^n lumea inferioar@ }i superioar@, este,
deopotriv@, o tem@ tungus@.
%n realitate, dea lungul diferitelor versiuni proprii fiec@rei regiuni,
fondul comun al tuturor grupurilor tunguse se las@ limpede observat.
Aceste trei tr@s@turi fundamentale sunt: prezen]a celor trei lumi, fie
c@ sunt puse vertical sau orizontal dea lungul unui r$u, simbolizarea
axelor de comunicare ^ntre lumi cu ajutorul unui r$u sau al unui arbore
re^ncarnarea, v@zut@ ca o c@l@torie circular@ a sufletului plec$nd din
lumea de mijloc pentru a se opri ^n lumea inferioar@, ^nainte de a
urca ^n lumea superioar@ }i de a reveni pe p@m$nt s@ se re^ncarneze.

118

Capitolul X
Starea actual@ a }amanismului

Pe vremuri, spun tungu}ii, }amanii erau mai puternici. La Xingani,

}amanul Mukteotan din clanul Dulugir putea s@ produc@ dup@ voie
tunetul }i fulgerele. Era, de asemenea, capabil s@ fac@ s@ cad@ chiar
}i vara, o z@pad@ ce nu se topea timp de trei zile. Tungu}ii renului
din Transbaikalia povestesc c@ un }aman de alt@dat@, cu un singur
gest al m$inii, dobora copaci }i st$nci (270).
%n folclorul gold, }amanii re^nviau mor]ii recen]i (153) }i tradi]ia
tungus@ aduce nenum@rate exemple de }amani care au fost at$t de
mult inspira]i, ^nc$t au prezis viitorul poporului lor }i invazia ru}ilor
(107). Tungu}ii de pe Ienisei afirm@ c@ ^n timpurile trecute asistau,
^n cursul }edin]elor, la zborul real al tungu}ilor prin gaura pentru
fum }i care, dac@ e s@l credem pe Suslov, putea s@ aib@ efectiv loc.
Suslov a observat cu propriii s@i ochi doi }amani, un adolescent }i
un septuagenar, lu$ndu}i av$nd datorit@ for]ei centrifuge dezvoltate
printro mi}care giratorie ^n jurul parului central al cortului }i s@lt$nd
realmente prin gaura pentru fum (297).
Aceast@ credin]@ ^n superioritatea vechilor }amani este constatat@
la toate etniile siberiene. Iaku]ii, de exemplu, iau dest@inuit lui Siero
szewski c@, odinioar@, spectatorii puteau vedea ^n timpul utukului
(ritual de consacrare ^n timpului c@ruia boala se transmitea unei bo
vine pe care }amanul o conduce mai t$rziu ^n cer) }amanul zbur$nd
^n haina sa fermecat@, travers$nd cerul, v$n$nd ^n fa]a lui animalul
consacrat (265).
Dup@ tungu}ii renului din Transbaikalie, }amanii contemporani
nu}i mai egaleaz@ str@mo}ii, pentru c@ marii }amani sau omor$t to]i
^n timpul luptelor nesf$r}ite, }i tungu}ii atribuie epidemiile de variol@
}i de epizootie, ce pustiesc oamenii }i renii, lipsei de eficacitate a }
amanilor actuali }i declinului }amanismului (270).
%n cursul istoriei sale, dou@ for]e au dorit nimicirea }amanismului:
biserica ortodox@ }i, zece ani mai t$rziu, guvernul sovietic.
Biserica a ^ncercat mai ^nt$i s@ impun@ ortodoxia prin botezul for]
119

at }i persecutarea }amanilor. Misionarii au avut dreptul s@ confi}te

accesoriile }amanice }i s@i oblige pe }amani s@ semneze o renun]
are la orice sacerdo]iu ulterior.
Pentru a facilita lucrurile, statul acorda privilegii tungu}ilor cre}
tina]i. Astfel, el a decretat, ^n 1852, c@ tungu}ii din Barguzin, care
vor primi botezul nu vor pl@ti danie timp de trei ani. Unii tungu}i
au profitat de acest chilipir }i sau botezat de mai multe ori pentru
a beneficia la maximul de scutirile de impozite, astfel ^nc$t Biserica
a trebuit s@ ia m@suri ^mpotriva zelului deplasat. Statul }ia cules
roadele politicii sale. %n 1897, conform documentelor oficiale, nu mai
existau }amani}ti ^n provinciile maritime ale Amurului }i din Dakutskt.
%n Transbaikalia se num@rau 45%, ^n bazinul Ieniseiului 12% }i ^n
regiunea Irku]k 6% (270).
%n realitate, nu era vorba dec$t despre o adeziune cu adev@rat
formal@. Cea mai mare partea dintre tungu}ii ce tr@iau din cre}terea
renilor }i din v$n@toare r@m$neau }amani}ti }i cei care}i spuneau
ortodoc}i nu cuno}teau, ^n general, nimic despre cre}tinism.
%n 1912, {irokogorov a auzit vorbinduse despre un tungus
nercinsk, func]ionar la un negustor rus, care avea reputa]ia de a
fi foarte savant ^n istoria sf$nt@. Acest tungus, odat@ convocat de
{irokogorov, a fost incapabil s@ spun@ cine era Isus Cristos.
%n plus, tungu}ii care se revendic@ drept ortodoc}i, se dezv@luie cel
mai des ca fiind canalii, spre deosebire de tungu}ii }amani}ti r@ma}
i fideli credin]elor ancestrale. Stadling poveste}te c@ dou@ grupuri de
tungu}i, unul compus din }amani}ti }i altul din ortodoc}i, ce escortau
fiecare c$te un preot, au fost surprinse de o furtun@ de z@pad@ pe o
peninsul@ din Tamir. %n pofida pericolului, grupul tungu}ilor }amani}
ti }ia condus preotul la liman. C$t prive}te preotul ^ncredin]at tungu}
ilor boteza]i, acesta nu a mai fost v@zut niciodat@ (283).
Misionarul care a c@l@torit ^n regiunea gold@ ^n 1912 se ^ntreab@
}i el: Ceau f@cut misionarii timp de patruzeci de ani de predic@?
Nimic sau aproape nimic. Dorin]a golzilor de a purta cruci ^n jurul
g$tului, de a se c@s@tori ortodox, pl@cerea de a asista la oficii, toate
acestea sunt numai vanitate sau calcul egoist. {i el adaug@ cu am@r@
ciune: singur@ indignarea lor fa]@ de drumul cultului este sincer@
(348, p. 452).
120

Acest e}ec al cre}tinismului poate avea dou@ cauze: obliga]ia

tungu}ilor de ai pl@ti pe popi }i conduita, deseori scandaloas@, a
celor din urm@.
Preo]ii, odat@ instala]i ^n regiune, au reclamat o remunerare pen
tru oficiile lor, c@ci nu o aveau dec$t pe aceasta pentru a subzista,
dar aceast@ retribu]ie a luat alura unui tribut ^n ochii tungu}ilor.
{irokogorov a observat un preot ce venea ^ntro tab@r@ a tungu}ilor
nomazi pentru a colecta plata serviciilor sale. Preotul mergea ^n tr@
sur@, din familie ^n familie, cer$nd br$nz@, sm$nt$n@. {irokogorov
constat@ c@ pentru ru}i aceast@ colect@ de bani nu mic}ora influen]a
preo]ilor, dar c@ ea producea furia tungu}ilor (270).
Cel deal doilea du}man al }amanismului a fost, ^ncep$nd cu anii
dou@zeci, propaganda sovietic@ ^n favoarea ateismului. Se pare c@
la ^nceputul lor, instructorii sovietici au fost tot at$t de pu]in eficien]
i, ca }i misionarii. %n 1931, Suslov constat@ e}ecul campaniei ateiste.
El depl$nge metodele propagandi}tilor, la fel de superficiale, dup@
p@rerea sa, ca }i cele ale vechilor misionari. El citeaz@ cazuri c$nd
}amanii cedau voluntar costumul }i toba instructorului sovietic sau
medicului, promi]$nd s@ nu mai oficieze niciodat@. Instructorii notau
aceasta ^n darea lor de seam@, ca o victorie pe frontul antireligios.
Dar, de ^ndat@ ce pleca instructorul, popula]ia fabrica pe ascuns un
nou costum }i o nou@ tob@ }i se reuneau ^n jurul }amanului lor pentru
}edin]e clandestine (296).
%n epoc@, prea mul]i factori men]ineau ^n via]@ }amanismul pentru
ca acesta s@ dispar@ sub efectul metodelor autoritare. Speran]a de
vindecare, pl@cerea de a se reuni pentru a urm@ri un spectacol capti
vant erau motiva]ii esen]iale pentru ca tungu}ii s@ renun]e la aceasta.
Suslov vedea corect recomand$nd mai mult dec$t m@suri autoritare,
difuzarea posturilor de radio }i a proiec]iilor cinematografice.
Numai ^n timpul asimil@rii tungu}ilor la via]a modern@, dezagreg@
rii societ@]ii tradi]ionale }i ^ndeosebi dezorganiz@rii clasice, }amanis
mul sa retras. Trebuie s@ not@m, totu}i, c@ dezorganizarea clanului
nu provoac@ ^n mod necesar, dispari]ia }amanismului, a}a cum sa
^nt$mplat la tungu}ii renului din Manciuria. {amanii se pot transforma
^n }amani independen]i sau ^n }amani familiali, a}a cum sa petrecut
asem@n@tor la ciukci.
121

Asimilarea tungu}ilor de c@tre sistemul }colar }i asisten]a medical@

rus@ a dat o lovitur@ teribil@ }amanismului, zdruncin$nd concep]ia
animist@ pe care se bazeaz@ }amanismul, f@c$nd inutil@ func]ia prin
cipal@ a }amanului, care este cea de a vindeca bolnavii. {irokogorov
a observat, ^ncep$nd cu 1912, semnele precursoare sf$r}itului }
amanismului:
... Mi se pare c@ materialul pe care lam cules }i prezentat aici va fi
ultima m@rturie a }amanismului (270, p. 402).
Totu}i, la aceast@ dat@ }amanismul era ^nc@ viguros. %n anul
19121913 existau cel pu]in patrusprezece }amani pentru mai mult
de dou@ mii de tungu}i transbaikalieni (barguzini, nercinski, tungu}
ii nomazi din Urulga). La tungu}ii din Manciuria, pentru mai mult
de cinci mii de persoane, se num@rau }aptesprezece }amani. La bi
rarceni, }amanismul era ^nfloritor, cu numero}i }amani pentru clan.
Xinganii posedau cinci }amani, dar vorbeau s@ consacre unul nou.
Kumancenii aveau cel pu]in un }aman pentru fiecare clan. %n schimb,
ultimul }aman al tungu}ilor din Manciuria a murit ^n 1912, dispari]
ia }amanismului din aceast@ etnie dator$nduse, dup@ {irokogorov,
dezorganiz@rii clanului }i influen]ei str@ine (270).
Pentru ace}ti ultimi ani, informa]iile furnizate de cercet@torii so
vietici citeaz@ foarte pu]ini }amani pentru ^ntreg teritoriul tungus. Cu
toate acestea, trebuie s@ ]inem cont de faptul c@ este greu s@ cuno}ti
prezen]a }amanilor ^n exerci]iu, din cauza represaliilor }i c@ un num@r
de }amani clandestini a putut sc@pa investiga]iilor. Iat@ c$teva indica]
ii furnizate de cercet@torii sovietici.
%n 1957, ^n regiunea Mizjnjaja Tunguska, Tugolukov noteaz@
existen]a unui }aman la tungu}ii Erbogacen (309).
%n Extremul Nord, ^n peninsula Taimyr, ^n 19591960, tungusul
Egor Davydov executa }edin]e }amanice ^n stare de ebrietate.
%n Siberia extremoriental@, ultima }aman@ din Trexreciie pe Argun
a murit ^n 1943 (190).
Pentru regiunea Amurului, pictorul gold Andrei Bildy, n@scut ^n
1929 la Dondon, ^}i aminte}te c@ ^n timpul copil@riei sale tr@ia ^n
satul s@u un mare }aman. %ntro zi, copilul sa jucat cu reprezent@rile
spiritelor gardiene. Mama sa, ^ngrozit@, la chemat pe }aman, care
a executat o }edin]@ cu sacrificarea unui porc mic pentru a lini}ti
122

spiritele, ceea ce nu lea ^mpiedicat pe b@tr$ne s@ prezic@ moartea

copilului nerespectuos (923). %n ^mprejurimile Xabarovskului, Kapta
releva existen]a unui }aman denumit Odzal Isingu, la sf$r}itul anilor
cincizeci (112).
%n 1966, la ulcii, Kvjatoskij a observat o }edin]@ pentru o femeie
^ns@rcinat@ ai c@rei trei copii muriser@ accidental. Aceast@ }edin]@
executat@ ^ntrun costum incomplet }i ^ntro manier@ dezordonat@, a
avut drept rezultat asasinarea unei vecine, pentru ca spiritul celei din
urm@ s@ mearg@ s@ le serveasc@ drept mam@ dincolo celor trei copii
mor]i }i s@ permit@, astfel, venirea unui nou copil. Aceast@ }edin]@,
^ns@, a c@rei baz@ teoretic@ este complet atipic@, demonstreaz@, dup@
p@rerea mea, degenerescen]a }amanismului, mai degrab@ dec$t
supravie]uirea lui (132).
Totu}i, unele informa]ii orale vin ^n contradic]ie cu m@rturiile scrise,
}i dup@ ele sar constat o ^nnoire a religiozit@]ii ^n toat@ Siberia, de
care a profitat ortodoxia la fel de bine ca }i }amanismul.
Aceast@ recrudescen]@ de fervoare }amanist@ ar avea drept cauz@
principal@ cel deal doilea r@zboi mondial. Profit$nd de absen]a
propagandei antireligioase }i de climatul de nelini}te create de c@
tre dificult@]ile vie]ii, au ap@rut noi }amani. Se repun ^n vigoare rit
urile uitate pentru ai proteja pe cei care erau pe front. {amanii au
explicat foamea }i lipsurile ^nceputului r@zboiului printro r@zbunare
a spiritelor furioase c@ au fost neglijate. Ei au ^nceput s@ le ofere sac
rificii }i victoria de la Stalingrad lea confirmat c@ erau pe calea bun@.
Pentru mai mult@ eficacitate, nau ezitat s@ transforme eroi comuni}
ti ^n spirite protectoare. %n realitate, }amanismului nu ia repugnat
adoptarea spiritelor str@ine, presupuse a fi foarte puternice. Tungu}
ii incluseser@ deja sfin]i ai Bisericii Ortodoxe ^n lista lor de spirite.
Sf$ntul Nicolae, ^n ruse}te Nikolai Ugodmik, devine redutabilul Nikol
Ugoda (270). Tungu}ii, ca }i }amani}tii altor etnii, nu obiecteaz@
nimic la introducerea unei nout@]i, dac@ ea se adevere}te eficace, iar
}amanii ce introduc noi metode sunt considera]i mari }amani. Astfel,
ritualurile se modific@, pentru c@ spiritele recent st@p$nite pot avea
propriile lor mofturi. Unii }amani buria]i, ^n 19601963, credeau c@
Lenin, Svedlov }i Kalinin erau divinit@]i care se puneau de acord cu
Teergri }i Xata, spirite tradi]ionale, pentru a decide mersul lumii (199).
123

Exemplul cel mai curios de adaptare a }amanismului la ideologia

comunist@ a fost raportat la Mihailov (199). Buria]ii din aimakul Ka
ban au creat un mare spirit Uhan Xaaljuut. Aceast@ divinitate locuie}te
^n lacul Baikal }i ^ncarneaz@ comunarzii francezi care au fost ^mpu}ca]i
^n 1871. Urm@ri]i de Xan, adic@ burghezia, spiritele comunarzilor sau
instalat ^n lac. Buria]ii ^l roag@ pe acest spirit individual sau colectiv
la deschiderea sezonului de pescuit, pentru a ob]ine pe}te }i un timp
favorabil. Crearea acestui spirit coboar@ ^n anii dou@zeci, c$nd a
^nceput, ^n satele breviate, s@ se aniverseze Comuna din Paris. Buria]
ii, care se tem de sufletele defunc]ilor mor]i ^ntro manier@ neobi}
nuit@, au fost mi}ca]i de soarta tragic@ a comunarzilor }i iau divinizat.
Sovieticii sunt foarte stingheri]i s@ lupte ^mpotriva acestei noi forme
de }amanism. Pentru c@, nu numai c@ ea divinizeaz@ eroii comuni}
ti, dar preia ^n contul s@u s@rb@torile na]ionale ale regimului, care
devin ocazii de a oferi sacrificii spiritelor }i se transform@, astfel, ^n
ritualuri }amanice.
Pe de alt@ parte, popula]ia ^n v$rst@ }i ^n particular femeile are
tendin]a s@ r@m$n@ fideli credin]elor tradi]ionale, iar st$ng@cia mi
cilor oficiali ce conduc satele izolate contribuie la men]inerea acestor
credin]e. Mihailov, de exemplu, se pl$ngea c@ directorii de sovloz }
i colhoz ^ndep@rtate se dezintereseaz@ de s@n@tatea celor ^n v$rst@.
Ei refuz@ s@ ofere un vehicul pentru a transporta bolnavul la medic }
i nu dau bilete pentru sanatorii sau case de odihn@. Bolnavii mai ^n
v$rst@ se ^ndreapt@, deci, spre }aman (199).
Toate aceste motive fac s@ se mai ^nt$lneasc@ ^nc@ chiar }i ^n
locurile unde educa]ia }colar@ a p@truns }amani. Astfel, ^n 1960, la
Tura, }amana denumit@ Dylykima a ^nceput s@ le ^nve]e }amanismul
pe cele dou@ fete ale sale, dintre care una era elev@ }i alta student@
^ntrun liceu tehnic (199).
Se pare c@ nu trebuie s@ exager@m, totu}i, aceast@ re^nnoire a }
amanismului, care e atestat@, de altfel, numai la buria]i. E posibil ca
^n c$teva col]uri uitate ale taigalei, unii }amani s@ se men]in@, dar
pentru majoritatea tungu}ilor este de ne^nchipuit ca }amanismul s@
poat@ re^nflori.
%ntradev@r, pe un teren ostil, unde animismul este zdruncinat
de o stare de spriit materialist@ }i }tiin]ific@, p@trunz$nd tot mai mult
124

spiritele, }amanismul
... care nu mai este un sistem religios fix }i stabil, ci mai mult un fel
de a g$ndi, o filosofie natural@ }i o metod@ medical@ dezvoltat@ pe
un teren al animismului (267, p. 269).
nu putea dec$t s@ se degradeze.
{i cum ar fi putut fi altfel? Accesoriile lor rupte sau confiscate,
execut$nd }edin]e ^ntrun costum de ocazie ^n fa]a unui auditoriu
redus, deseori clandestin, av$nd pierdut@ adeziunea tinerei genera]ii,
ace}ti supravie]uitori nu mai au posibilitatea s@ fie }amani autentici.
{amanismul este un fenomen de grup. Novicele are nevoie de recunoa}
terea colectivit@]ii sale pentru a se sim]i }aman, altfel el cade la rangul
de posedat. %n timpul }edin]ei, cu c$t asisten]a este mai numeroas@ }i
convins@, cu at$t puterea }amanului cre}te. %n schimb, este suficient@
prezen]a c$torva persoane ostile sau ironice, pentru ca }amanul s@}
i piard@ puterea. {irokogorov a asistat la o }edin]@ ^n timpul c@reia
}amana na reu}it s@ intre ^n trans@ din cauza ^nv@]@torului chinez,
adeptul noilor idei, carei lansa injurii }i lovituri de picior de fiecare
dac@ c$nd ea trecea prin fa]a lui. {edin]a a trebuit ^ntrerupt@.
Singure r@m$n vii c$teva gesturi }i uzan]e legate de teoria spiritelor
}i care sunt trecute la rang de tradi]ii na]ionale a c@ror semnifica]ie
se pierde. Astfel, tungu}ii arunc@ pe p@m$nt c$teva pic@turi ^nainte
de a bea; pun buc@]ele de m$ncare ^n foc pentru al hr@ni, ^nainte,
de a m$nca ei ^n}i}i; depoziteaz@ ]ig@ri, chibrituri, tutun sau c$rpe ^n
unele locuri ale p@durii }i ale muntelui, ^ndeosebi ^n trec@tori (308).
Pe mormintele din regiunea Amurului stau al@turea steaua sovietic@
}i inventarul p@g$nului: vesela g@urit@ expres, s@nii }i schiuri rupte,
haine sf$}iate, ca s@i serveasc@ mortului ^n alt@ lume.

125

PARTEA A DOUA
Materiale
Pentru o Bibliografie Analitic~

lucr@ri despre }amanismul tungus

}i al popoarelor ^nrudite
(gold, lamuet, negidal, oroc, nedh, ulc)

Rezumat de Zolotarev ^n Sovetskaja Etnografija, 1, 1937, pp.

193195.

1. ALBERT, F., Die Waldmenshen Udehe (Forschungsreisen in

Amur und Ussurigebiet), (Darmstadt, 1956), 273 p., h@r]i, ilustr.
pp. 215219: personalitatea }amanilor;
pp. 219221: costume }i accesorii;
pp. 221227; kamlanie pentru vindecarea bolilor;
pp. 227237: alte kamlanie.

4. ANISIMOV, A.F., Predstavlenija evenkov o singhenax i prob

lema proisxozdenjia pervobytnoi religii (Reprezent@rile tungu}ilor
despre singken }i problema religiei primitive), Sbornik Muzeja An
tropologii; Etnografii, 12 (1), 1949, pp. 160195, ilustr.
Studiul despre singken, spiritul patron al taigalei }i auxiliarul
s@u Bellej. Analiza ritualurilor singkelavun (a imita, t@ierea
^n buc@]i a unui animal, ^n scopul ob]inerii v$natului) }i a
sokonipka (ritual analog celui precedent, dup@ materialele
culese de Anisimov ^n 19291931 }i ^n 1937 ^n regiunea
Podkammenaja Tunguska, cu numeroase referin]e la lucr@
rile lui Vasilevici.
Compararea acestor ritualuri cu datele etnologiei }i arhe
ologiei paleoasiatice.
p. 181: desen ^n afara textului f@cut de doi tungu}i }i
reprezent$nd clanul kirkagir execut$nd singkelavun ^n 1937.
Pe verso, desen reprezent$nd clanul kordual execut$nd
girkumki.

Rezumat ^n Anthropos, 51, 1956, pp. 118119.

2. ALEXANDER, E., OrokonSammlung. Catalog dactilografiat
referitor la colec]ia de obiecte orok de E. Alexander (S.P.B., s.d.),
19 p.
pp. 1718: list@ de 22 accesorii }amanice }i de cult, dintre
care un turu, o palet@ etc.
3. ANISIMOV, A.F., Rodovoe obscestvo evenkov (tungusov)
(Societatea de clan a evencilor (tungu}ilor), (Leningrad, 1936), 194
p., ilustr.
p. 92: consiliul de clan alege }amanul clanului;
p. 102103: r$ul }amanic al clanului. Soarta diferitelor
suflete dup@ moarte;
p. 101: }amanul principal al clanului;
163: }amanul prezice viitorul;
pp. 167168: }amanul de clan ^l nume}te pe }eful militar
al clanului;
pp. 177178: construirea a dou@ aparate de jertf@. Kamlanie.
Ilustra]ii:
126

p. 92: desenul unui tungus ilustr$nd ritualul ce consfin]e}

te }eful militar al clanului. La dreapta, }amanul clanului }i
asistentul s@u trag cu s@ge]i ^n candidat;
p. 96: desenul unui tungus reprezent$nd un r@zboi inter
clanic. %n centru, osta}ii ascult$ndul pe }aman prezic$nd
sf$r}itul r@zboiului ^n timpul kamlaniei;
p. 105: desenul r$ului }amanic f@cut de un tungus.

5. ANISIMOV, A.F., Semejnye oxrariteli u evenkov i problema gen

ezisa kulta predkov (Protectorii familiali la evenci }i problema genezei
cultului str@mo}ilor), Sovetskaja Etnografija, 3, 1950, pp. 2843.
p. 29: la tungu}ii din nordul Ieniseiului, existen]a muxdy
(statuetele antropomorfe ale str@mo}ilor) nu numai ^n familii
^n calitate de gardieni, spirite protectoare, dar ^n egal@ m@
sur@ la }amanul clanului ^n calitate de str@mo}i }amanici
.

127

de clan. Muxdy }amanici sunt superiori muxdy familiali, la

fel cum }amanul se ]ine deasupra altor membri ai clanului,
datorit@ privilegiilor sale religioase. {amanii ^}i fabric@ ei ^n}
i}i muxdy lor }i exist@ tot at$tea muxdy c$]i }amani;
p. 31: ^n timpul kamlaniei }amanul ^}i cheam@ ^n ajutor
muxdy. C$nd }amanul prime}te o nou@ pies@ a costumului
s@u, el aduce o jertf@ lui muxdy un ren s@lbatic omor$t de
membrii clanului;
p. 38: dup@ moartea unui membru al clanului, }amanul
conduce sufletul defunctului ^n ]ara mor]ilor, apoi bareaz@
cu aten]ie toate c@ile de ^ntoarcere, pentru ca mor]ii s@ nu
revin@ s@ se transforme ^n spirite nefaste, nevi;
p. 39: datorit@ dizolv@rii clanurilor }i a cre@rii familiei pa
triarhale, }amanul, ^mpreun@ cu }eful clanului, ^}i impun
privilegiile;
p. 42: xargi }amanic este o femel@ de ren s@lbatic, ani
malmam@ al }amanului, ^n acela}i timp spiritul s@u auxiliar
cel mai important }i dublul s@u animal. Xargi sunt, de aseme
nea, spirite ancestrale, jum@tate oameni, jum@tate animale.
Cultul str@mo}ilor coboar@ ^n totemism. Animalulmam@
este un vechi totem, devenit bugady Muun, protectoarea
animalelor. Mangi este st@p$nul lumii inferioare }i al spir
itelor auxiliare ale }amanului. El este de natur@ dubl@, ^n
acela}i timp, uman }i animal (urs) }i este }i un vechi totem.

7. ANISIMOV, A.F., Samanskie dui po vozzrenijam evenkov i

totemiceskie istoki ideologii }amanstva (Spiritele }amanice dup@
reprezent@rile evencilor }i sursele totemice ale ideologiei }amanismu
lui), Sbornik Muzeja Antropologii i Etnografi, 13, 1951, pp. 187215,
ilustr.
Anisimov ^ncearc@ s@ demonstreze originea totemic@ a
spiritelor auxiliare }amanice.
p. 198: rolul animaluluimam@, al lui Mangi }i Xargi. Soarta
sufletelor dup@ moarte;
p. 205: analiza alegerii }i ini]ierii }amanului din punct de
vedere }amanist;
p. 210: motiv sexual ^n alegere;
p. 212: datele arheologiei arat@ trecerea totemismului la }
amanism ^n acela}i timp cu trecerea matriarhatului la pa
triarhat }i cu descoperirea metalului.
8. ANISIMOV, A.F., Samanskij um u evenkov i problema proisx
ozdenija samanskogo obrjada (Cortul }amanic la evenici }i problema
originii cultului }amanic), Sibirskij Etnograficeskij Sbornik, I Trudy
Instituta Etnografii, 18, 1952, pp. 198238, ilustr.
Descrierea unui cort ceremonial ^n regiunea Podkamennaja
Tunguska }i a unei kamlanii observate ^n 1931. Concep]ia
universului la tungu}i. Func]iile }i importan]a }amanului.
p. 221: desenul unui tungus reprezent$nd o kamlanie pentru
un bolnav.
9. ANISIMOV, A.F., Religija evenkov v istorikogeneticeskom
izucenii i problemy proisxozdenija pervobytnyx verovanij (Religia

6. ANISIMOV, A.F., Predstablenija evenkov o due i problema

proisxozdenia animisma (Concep]iile evencilor despre suflet }i prob
lema originii animismului), Trudy Instituta Etnografii im. MikluxoMak
laja, 14, 1951, pp. 109119, ilustr.
Materiale culese de Anisimov }i referitoare la tungu}ii din
Podkamennaja Tunguska.
p. 110: dac@ }amanul reu}e}te s@ scoat@ sufletul ben de la
spiritele nefaste ale bolii, bolnavul se vindec@;
p. 111: ritualul anan (}amanul conduce sufletul mortului pe
o plut@, ^n lumea inferioar@);
p. 112113: desen executat de un tungus ^n v$rst@, ^n regiu
128

nea fluviului Judukon ^n cursul anilor 30 }i care reprezint@

}amanul cobor$nd sufletul defunctului dea lungul r$ului
mitic p$n@ ^n lumea inferioar@. O explica]ie am@nun]it@
^nso]e}te desenul;
p. 115: pentru a ob]ine prosperitatea clanului s@u, }amanul
urc@ ^n lumea superioar@ s@ io cear@ lui Ma^n. {amanul,
pe spatele p@s@rii Kalir, re^nnoad@ firul rupt al destinului
omenesc.

129

evencilor ^ntrun studiu istoricogenetic }i problema originii credin]

elor primitive), Izd. Akad. Nauk S.S.S.R. (M.L, 1958), 233 p., ilustr.
Bazat@ pe materialele culese de autor din 1929 p$n@ ^n
1931, c$nd era ^nv@]@tor la confluen]a dintre Podkamennaja
Tunguska }i Cunja, un studiu destul de complet al }aman
ismului la tungu}i referitor, printre altele, la mijlocul de a}i
procura v$natul, diferitele suflete }i via]a dup@ moarte, cele
trei lumi, spiritele protectoare, ini]ierea }amanic@, arborele
}amanic, costumul }i accesoriile }amanului, kamlaniile }i
cortul }amanic, func]iile }amanului.

13. ANUCIN, D., K istorii oznakomlenija s Sibirju do Ermaka,

drevnee russkoe skazanie:O celovecex ne znaemyx v Vostocnoj strane
(Pentru istoria cunoa}terii Siberiei ^nainte de Ermak, o veche scriere
rus@: Despre oamenii necunoscu]i ai Orientului), Arx.Etnogr. Etjud
(Studii Arheologicoetnografice), Trudy Moskovst. Arheol. Obscestva,
4, 1890.
pp. 191192: }amanii tungu}i ^n timpul kamlaniei ^}i pun pe
cap un acoper@m$nt purt$nd coarne de ren. Gravur@ luat@
din operele lui Witsen reprezent$nd un }aman cu ramifica]
iile sale de coarne.

Rezumat de TUGOLUKOV, V.A., ^n Sovetskaja Etnografia, 3,

1959, p. 160.
ANISIMOV, A.F., Kosmologiceskie predstavlenija narodov severa
(Concep]iile cosmologice ale popoarelor din nord), Izd. Nauka, Akad.
Nauk S.S.S.R., Muzej Religii i Ateizma, (Moscova, 1959), 105 p.
cf. MICHAEL, edi]ie pentru analiz@ (190).

14. ARSENEV, V., Etnologiceskie problemy na vostoke Sibiri

(Problemele etnologice ^n Siberia Oriental@), Vestnik Azii, 23, 1916.
Pentru a dovedi c@ udehe }i oroc sunt etnii diferite, leau
fost comparate }amanismele.
{amanismul oroc este cu mult mai pu]in dezvoltat. Acce
soriile }amanice udehe amintesc de cele ale indienilor din
America de Nord.
pp. 7478: accesoriile kamlaniei. Bastoanele }i costumul.
M@}tile. Reprezent@ri de spirite. Reprezentarea spiritului
ce trebuie alungat din locuin]a bolnavului. Un pieptar cea
apar]inut unei }amane. T@l@ngi.

10. ANISIMOV, A.F., Obscee i osobennoe v razvitii obscestva i

religii narodov Sibiri (Ceea ce este general }i particular ^n dezvoltarea
social@ }i religioas@ a popoarelor din Siberia), Izd. Nauka, Acad. Nauk
S.S.S.R., Muzej Religii i Ateizma (Leningrad, 1969), 149 p.
p. 85: detur, p@}une pentru sufletele renilor la izvoarele
r$ului }amanic
pp. 86115: spiritele tutelare, st@p$na p@m$ntului, spiritul
tutelar al focului }i spiritele tutelare ale casei la tungu}i, lamu]
i, golzi }i neghidali.

15. ARSENEV, V., Lesnye ljudi udexejcy (tazu) (Oamenii p@durii,

udehe sau taz), (Vladivostok, 1926)
pp. 3940: cine sunt }amanii. Confirmarea lor.

11. ANISIMOV, A.F., Nadrodovoe polozenie samana i social nye

istoki proisxozdenija samanstva u evenkov (Pozi]ia dominant@ a }
amanului ^n clan }i originile sociale ale }amanismului la tungu}i),
Arxiv Muzeja Antropologii i Etnografii, k1, op. 1 n 302 (Leningrad).

16. Atlas po Istorii religii, Sostavlennyj pri uastii Profesora Mosko

vsk. Univers. E.G. Kagarova i drugix (Atlas pentru istoria regiunii,
^ntocmit cu participarea lui E.G. Kagarov, profesor la Universitatea
din Moscova }i al]ii) Izd. Ateist (Moscova, 1930)
Sec]ia X, p. 161: fotografia unui }aman tungus

12. ANISIMOV, A.F., Samanskie atributy u evenkov i problema

proisxozdenija samanstva (Atributele }amanului la tungu}ii }i prob
130

lema originii }amanismului) Arxiv Muzeja Antropologii i Etnografii,

k1, op. 1, nr 303 (Leningrad).

131

AVRORIN, V.A., cf. KOZMINSKIJ, AVRORIN, MAJKOV.

17. AVRORIN, V.A., A Nanai (Gold) Tale about the Fortieth Brother
and His Wife, a Wash Bear (Ursus lotor), ^n Popular Beliefs and Folklore
Tradition in Siberia, Indiana University, Bloomington (The Hague, the
Netherlands, Mauton, 1968).
pp. 373386: povestire culeas@ de Avrorin ^n 1948 ^n regiu
nea Xabarovsk de la un b@tr$n gold cu traducerea englez@.
F@r@ comentarii, dar cu o scurt@ introducere de Avrorin.

20. AVVAKUM, La vie de larchiprte Avvakum crite par luimme

(Via]a arhiepiscopului Avvakum scris@ de el ^nsu}i) Tradus@ din
vechea rus@ cu o introducere }i note de Pierre Pascal (Paris, Gal
limard, 1938).
pp. 128129 Prima descriere cunoscut@ de kamlanie.
Un }aman tungus (pentru prima dat@ ^n literatur@ este folosit
termenul }aman) sacrific@ un berbec pentru a cunoa}te sf$r}
itul unei expedi]ii militare.
(Aceast@ via]@ a fost descris@ ^ntre anii 16721675)

18. AVRORIN, V.A., KOZMINSKIJ, I.I., Predstavlenija orocej o

vselennoj, o pereselenii du i puteestvijax amanov, izobrazennye
na karte (Concep]iile orocilor despre univers, migrarea sufletelor
}i c@l@toriile }amanilor, reprezentate pe o hart@, Sbornik Muzeja
Antropologii i Etnografii, 11, 1949, pp. 324334.
p. 326: ^n afara textului figur$nd hart@ oroc
Hart@ executat@ de oroci sub conducerea unui }aman ^n
v$rst@, la cererea autorilor.
Harta original@ m@sura 109 X 70 cm }i executarea ei a
necesitat 34 zile. Ea reprezint@ universul mitic al orocilor,
c@l@toria sufletelor dup@ moarte }i c@l@toriile }amanului ^n
lumea de dincolo
pp. 326334: text explicativ al autorilor aprofund$nd diferite
puncte din mitologia oroc.
19. AVRORIN V.A., LEBEDEVA, E.P., Orocskie skazki i mify
(Povestiri }i mituri oroc), Izd. Nauka, Sibirskoe otdelenie, (Novosibirsk,
1966), 233 p.
Textele oroc cu traducerea rus@:
Capitolul VIII: traducerea a patru povestiri }amanice.
p. 102., text nr 55: dou@ frumuse]i (dou@ surori }amane
se c@s@toresc cu un erou ce e deja c@s@torit ^n secret cu o
fiic@ a cerului. Cea mai t$n@r@ sor@, transformat@ ^n c$ine,
se va c@s@tori cu un b@tr$n.)
p. 204, text nr 56: {apte lupi (Lupta ^ntre cea mai mare
dintre cele }apte surori cere}ti, o }aman@ m$nc@toare de
suflete }i mezina, o }aman@ bun@. {apte lupi o vor ataca
132

pe cea mai t$n@r@, ce va fi salvat@ de so]ul ei.)

p. 207, text nr 57: Eroul Kapouna (victoria unui bun }aman
asupra unui }aman m$nc@tor de suflete).
p. 209, text nr 58: spiritul auxiliar }amanic (Func]iile pietrei
divinatorii)
p. 212: ritualul Uni

21. BARTELS, M., Die Medizin der Naturvlker (Leipzig, 1893),

3 68 p., ilustr.
pp. 67, 71, 79, 81, 215, 241, 248: }amanismul tungus stu
diat ^n raporturile sale cu boala, dup@ materialele lui Radloff
(cauzele maladiei, diagnosticul, terapeutica etc.);
pp. 8283: dou@ ilustra]ii reprezent$nd dou@ suporturi de
spirite }amanice golde apar]in$nd Muzeului din Berlin;
pp. 236237: dou@ ilustra]ii reprezent$nd accesoriile }
amanice golde (Muzeul din Berlin).
22. BELJAEV, O., Kabinet Petra Velikogo. Otdelenie vtoroe,
soderzascie v sebe podrobnoe istoriceskoe opisanie vsex voobe
dostopamjatnyx kak estestvennyx, tak i iskusstvennyx vescej v Kun
stkamere SanktPeterb. Imperat. Akademii Nauk soxranjajuscixsja
s privosokupleniem mnogix tablic i raznyx ljubopytnyx anekdotov
(Cabientul lui Petru cel Mare. Partea a doua cuprinz$nd o descriere
istoric@ detaliat@ a tuturor lucrurilor, at$t naturale, c$t }i artificiale,
demne de memorie, p@strate ^n Kunstkamere a Academiei de {tiin]e
Imperiale din SanktPetersburg, ^mpreun@ cu multe plan}e }i diferite
.

133

anecdote interesante), Izdanr po vysoajemu poveleniju Imp. Akad.

Nauk Unterbibliotekarem Osipom Belaevym (S.P.B., 1800).

pp. 195197: }amanismul tungus. Manechin ^mbr@cat

^ntrun autentic costum de }aman. Func]iile }amanului.
Mul]i dintre }amani ^}i pierd via]a ^n urma eforturilor din
timpul }edin]elor }i aceasta este considerat@ ca o prob@ a
bun@voin]ei spiritelor din partea lor. Alegerea. Rug@ciuni.
Costum. Manechinul unei }amane. Descrierea unei tobe. Ac
cesoriile }amanice ce se g@sesc ^n Kunstkamere: un costum,
un acoper@m$nt pentru cap, un pieptar, pantaloni, cizme,
bastonul, tobe }i palete, o masc@ de cupru marja.

28. BONJAK, N., Ekspedicija v piamurskom krae (Expedi]ie ^n

regiunea preamurian@), Morskoj Sbornik, 39 (1), (S.P.B., 1859).
p. 129: ritualurile funerare cu anticiparea }amanului la
manguni (ulc), satul Kuzi

23. BELJAEVSKIJ, F., Poezdka k ledovitomu morju (C@l@toria la

Oceanul Glacial), (Moscova, 1883)
pp. 113114: voca]ia }amanic@ a unui tungus din Trans
baikalie.

29. BRAILOVSKIJ, S.N., Tazy. Opyt etnograficeskogo esledovanija

(Tazii. Eseu de studii etnografic), Zivaja Starina, 1901, vyp. 2, otd. 1,
pp. 129216 }i vyp. 3, otd. 1, pp. 323433, ilustr.
pp. 395406: }amanii, costumul lor, func]iile lor.
Kamlanie pentru un bolnav (dup@ PelGorskij). Semnifica]
ia burxan. Rena}terea }amanismului ^n calitate de spectacol
}i distrac]ie. Concep]ia lumii de dincolo de morm$nt }i ritu
alurile funerare.

24. BESPALENKO, A.R., Foklornye zapisi po Orocenami, Olskij

rajon (Note despre folclorul orocenilor, districtul Olsk), Arxiv Muzeja
Antropologii i Etnografii, KP, op. 1, nr 183 (Leningrad)
25. BIRKETSMITH, K., Sibiriske troldmaend, Fra National Museets
Arbejdsmark (Copenhague, 1933), 32 p., 2 fig.
Generalit@]i despre }amanismul popoarelor siberiene.
p. 28, fig. 5: costumul complet al unui }aman gold,
cuprinz$nd acoper@m$ntul pentru cap, vesta, centura, fusta,
oglinda, toba }i bastonul folosit pentru ceremoniile funerare;
p. 29, fig. 5: costumul unui }aman tungus din Transbaikalie,
cu masc@ de lemn, acoper@m$nt pentru cap }i baston de ren.

BRAND, A., cf. IDES, I., BRAND, A.

BUDDRUSS, G.S., cf. FRIEDRICH, A., BUDDRUSS, G.S.
30. BYKOV, Verovanija Oroon (Credin]ele oroonilor)
Pravoslavnyj Blagovestnik (xxx)
1901, pp. 270275)

26. BLEIBTREUEHRENBERG, G., Homosexualitt und Trans

vestitum im Schamanismus, Anthropos, 65 (1/2), 1970
pp. 198199: referin]e la }amanismul siberian }i, printre
altele, tungus dup@ Czaplicka.

134

27. BOGORAZ, B.G., K psixologii samanstva u narodov severov

ostocnoj Azii (Despre psihologia }amanismului la popoarele din
nordestul Asiei), Etnograficeskoe Obozrenie (XXX), 12, 1910, pp.
136.
Consacrat }amanismului ciukci, dar cu unele compara]ii
^mprumutate }amanismului altor etnii, dintre care tungu}ii.
p. 16: maladia viitorilor }amani la tungu}ii din Transbaikalie
(dup@ Mixajlovskij)

31. CAMPBELL, I., The Masks of Gold: Primitive Mythology

(NewYork, 1959), 501 p., ilustr.
Part. III, cap. 6: }amanism
p. 251: necesitatea de a avea str@mo}i }amanici pentru a
deveni }aman la tungu}i (dup@ Ksenofontov);
.

135

p. 256: arborele }amanic tungus (dup@ Ksenofontov).

32. CASANOWICZ, I.M., Shamanism of the Natives of Siberia.

Annual Report of the Board of Regents of the Smithsonian Institution
(Washington, 1924), pp. 415434
Schi]@ a }amanismului siberian bazat@ ^n principal pe lucr@
rile lui Radloff cu unele referin]e la }amanismul tungus
p. 416: ^n zilele noastre, tungu}ii sunt cei care ilustreaz@ cel
mai bine }amanismul siberian;
p. 420: copiii c@rora le curge s$nge din nas }i gur@ sunt
considera]i viitori }amani. Transmiterea darului }amanic la
tungu}ii din Transbaikalie;
p. 422: existen]a }i importan]a femeilor }amane la tungu}
i }i la golzi.
33. CASTREN, A., Dr. A. Castrens ReiseBerichte aus Sibirien aus
dem Bulletin Historicophilologique de lAcademie Impriale des
Sciences de St. Petersburg (Buletin Istoricofilologic al Academiei
Imperiale de {tiin]e din St. Petersburg), (S.P.B., 1848), 135 p.
p. 9 sqq.: }amanismul tungus.

37. CINCIUS, V.I., Vozzrenija Negidalcev, svjazannye s oxotnicim

promyslom (Reprezent@rile negidalilor legate de v$n@toare) Religi
oznye predstavlenija i obrjady narodov Sibiri v XIX nacale xx veka
(Reprezent@rile religioase }i ve}mintele popoarelor Siberiei ^n sec.
XIX, ^nceputul sec. XX), Sbornik Muzeja Antropologii i Etnografii, 27,
1971, 300 p., ilustr. }i 2 plan}e.
p. 172: interdic]ie de a }amaniza ^ntrun sat at$ta timp c$t
nu sa uscat nasul vulpii pe care tocmai au omor$to. %n
timpul kamlaniei blana vulpii proasp@t ucis@ este ascuns@
sub un cazan;
p. 173: }amanul prezice ^n van distrugerea clanului xatagil
drept pedeaps@ pentru cruzimea fa]@ de animale;
p. 182: ilustra]ie privind un masi, spiritul protector al casei
f@cute la ordinul }amanului;
p. 183: }amanul are nevoie de un c$ine pentru a merge ^n
cer s@ caute sufletul bolnavului, }amanul duce sufletul unui
ren sacrificat B@tr$nei Cere}ti, pe cel deal nou@lea nor, ^n
schimbul inimii bolnavului.

34. CASTREN, A., Nordische Reisen und Forschungen, tome 4:

Ethnologische Vorlesungen ber die Altaischen Vlken nebst samo
jedischen Mrchen und Tatarischen Heldensagen (S.P.B., 1857)
p. 24: tungu}ii sunt }amani}ti;
p. 33: solonii de asemenea.
35. CASTREN, A. (sau KASTREN), Puteestvie Aleksandra Kas
trena po Laplandii, Severnoj Rossi i Sibiri (C@l@toria lui Alexandru
Castren ^n Laponia, Rusia de Nord }i siberia), Magazin Zemlevedenija
i Putesestvij, 4 (Moscova, 1860)
C$teva aluzii la }amanismul tungus.
36. CEKANINSKIJ, I.A., Sledy samanskogo kulta v russkoun
gusskix poselenijax po reke Cune v eniseijskoj gubernii (Supravie]uiri
ale cultului }amanic ^n satele rusotunguse, dea lungul r$ului Cunja ^n
136

gubernia Eniseisk), Etnograficeskoe Obozrenie, 34, 1914, pp. 6080.

%n 1914, cele treizeci de r@spunsuri ale ]@ranilor la un chest
ionar despre cultul eventual al unui cal de lemn, r@spunsuri
date de un inginer muzeului local. Aceste r@spunsuri pun ^n
eviden]@ frica inspirat@ de }amanii tungu}i.
p. 75: ]@ranii ortodoc}i se adreseaz@ }amanului tungus
pentru a g@si un animal r@t@cit sau pentru a prevedea sf$r}
itul v$n@torii;
p. 76: un copil dup@ ce a jefuit un morm$nt }amanic se
crede amenin]at noaptea de fantoma }amanului }i devine
b$lb$it de fric@;
p. 77: r@zbunarea unui }aman defunct pe o feti]@ care sa
jucat cu obiecte g@site pe un morm$nt.
La note: un ]@ran rus devine }aman.

38. COLLINS, PERRY M. DONOUGH, Siberian Journey dawn

the Amur to the Pacific, 18561857 (The University of Wisconsin
.

137

Press, Madison)
1962, 400 p., h@r]i
p. 316: }amanii golzi. Func]iile lor. Soarta }amanilor r@i
dup@ moartea lor.

42. Die Vlker Siberiens Museum fr Wlkerkunde in Wien

Catalog s.d., 28 p., plan}e.
Fotografia unui }aman }i a unei }amane c$nt$nd la tob@;
Fotografia unei veste de }aman gold purt$nd reprezent@ri
de reptile cusute pe orizontal@.

39. CZAPLICKA, M.A., Aboriginal Siberia. A Study of Social An

thropology (Oxford, 1914), 374 p., ilustra]ii
p. 177: voca]ia }amanilor tungu}i din Transbaikalie (dup@
Beljaevskij);
p. 243: costum }amanic tungus (dup@ Gmelin). Existen]
a femeilor }amane la tungu}ii din Baikal (dup@ Gmelin).

43. DIOSZEGI, V., Razvitie odnogo vida celitelnyx amuletov u

Goldov (Dezvoltarea unui tip de amulete terapeutice la golzi). Folia
Etnografica, 24, 1949, pp. 176204, ilustra]ii.
Studiul amuletelor golde dintre care unele sunt fabricate de
}aman (^n principal dup@ lucr@rile lui Lopatin }i Simcevici).
p. 190: pierderea sufletului, una din cauzele maladiilor.
{amanul, ajutat de unul din sufletele sale auxiliare ajami,
pleac@ ^n c@utarea sufletului;
p. 194: syven ^l ajut@ pe }aman ^n timpul curselor }i divina]
iilor sale;
p. 303: }amanul variaz@ forma amuletelor sale pentru a le
re^nnoi puterea.

CZAPLICKA, M.A., My Siberian Year, (Londra, 1917), 315

p., 28 fotografii
p. 212: desen f@cut de un }aman tungus;
p. 188: un urs din Siberia poate deveni }aman;
p. 191192: ^ncrederea unui rus ^ntrun }aman tungus care
ia vindecat tat@l;
p. 205: un }aman tungus avea, printre alte spirite auxiliare,
o pas@retutelar@ a variolei;
p. 216224: blestemul unui }aman tungus din Ilimpeja
omoar@ to]i membrii unei bogate familii tunguse unii dup@
al]ii (Materiale culese ^n 1915)

44. DIOSZEGI, V., Tungusomancsurskoe zerkalo samana. Ma

terialy k predstavlenijam o duse tungusomancsurskix narodnostej
(Oglinda tungusomanciurian@ a }amanului. Materiale pentru
reprezent@rile sufletului la popoarele tungusomanciuriene), Acta
Orientalia Academiae Scientiarum Hungaricae, 1, 19501951, pp.
359383, ilustra]ii.
Analiza diferitelor denumiri de oglind@ }i ^n mod particular
a termenului specific tungus panaku posed$nd spiritul,
umbra. Dioszegi deduce c@ oglinda este s@la}ul spiritului
auxiliar al }amanului. Studiul conceptului pana umbr@
care a dat sufletumbr@, apoi spiritul defunctului dup@
ritualurile de comemorare }i diferite obiecte de cult.
p. 360: costum de }aman solon cu oglinzi;
p. 361: costum de }aman tungus purt$nd oglinzi;

41. DELABY, L., Figurations siberiennes doiseaux usage rel

gieux, Objets et Mondes, 10 (3), 1970, pp. 195289, ilustra]ii, scurt@
bibliografie.
Studiul obiectelor colec]iilor siberiene din Muzeul Omului
reprezent$nd p@s@ri }i semnifica]iile lor religioase.
Ilustra]ii:
p. 204, fig. 9: o pas@re de lemn pe care o puneau ^n v$rful
unei pr@jini;
p. 210, fig. 16: pieptar de }aman tungus;
p. 211, fig. 17: mamut metalic Kheli, ce se prindea pe spatele
costumului }amanic tungus;
138

p. 213, fig. 19: pas@re metalic@, at$rn$nd pe costumul }

amanic.

139

p. 362: costum de }aman gold;

p. 363: }aman oroc;
p. 363: toli, oglinda }amanului

49. DIOSZEGI, V., Glaubenswelt und Folklore der Sibirischen

Vlker, Verlag der Ungarischen Akademie der Wissenchaften, Aka
demiai Kiado

45. DIOSZEGI, V., Golovnoj ubor nanajskix samanov (Acoper@

m$ntul pentru cap al }amanilor golzi), Neprajzi Etersit
37, 1955, pp. 81108, ilustra]ii
Dup@ ce a constatat prezen]a coarnelor pe numeroase
acoper@minte de cap ale }amanilor golzi. Dioszegi, datorit@
datelor lingvistice de etnografie comparat@ }i arheologie,
^ncearc@ s@ ^n]eleag@ originea acestui obicei. El conclu
zioneaz@ c@ acoper@m$ntul }amanului gold reprezint@ Xargi,
str@mo}ul }amanic, cel care la ales pe }aman }il ajut@ ^n
timpul c@l@toriilor sale.
p. 88: fotografia unui }aman solon, a unui acoper@m$nt
pentru cap de }aman udehe }i tungus;
p. 89: fotografia unui acoper@m$nt de cap al }amanului
tungus;
p. 90: fotografiile a patru }amani tungu}i }i ale unui acoper@
m$nt de cap al }amanului lamut.

Budapesta, 1965), 534 p., ilustra]ii.

cf. Popular Beliefs and Folklore Tradition in Siberia (Credin]
e populare }i tradi]ii folclorice ^n Siberia)
de acela}i autor
D@ri de seam@ ^n: Anthropos, 62, 1967, pp. 590592
Ethnos, 30, 1965, pp. 175176
Revista de Istorie a Religiilor, 168, 1965, p. 79.
50. DIOSZEGI, V., The Origins of the Evenk Shamanmask of
Trensbaikalie, Acta Orientalia Academiae Scientiarum Hungaricae,
20 (2), 1967
Awogaldai, accesoriu }amanic ^n form@ de masc@, a fost
^mprumutat de la tungu}ii din Transbaikalie de la mongoli
}i, mai exact, de la buria]ii Xori.

47. DIOSZEGI, V., Die Typen und Interethnischen Beziehungen

der Schamanentrommelu bei den Selkupen (OstjakSamojeden)
Acta Ethnographica Academiae Scientiarum Hungaricae, 9 (12),
1960, pp. 159179, ilustra]ii
p. 172, fig. 11: tambur tungus din Sym, colec]ia Muzeului
Neprajzi, Budapesta

51. DIOSZEGI, V., (ed.), Popular Beliefs and Folklore Tradition in

Siberia, Indian University, Bloomington (The Hague, The Nether
lands, Mauton)
1968, 498 p., ilustra]ii, plan}e.
pp. 339351: The Acquisition of Shamanistic Ability amoung
the Evenk (Tungus), by Vasilevic, (Leningrad

48. DIOSZEGI, V., Denkmler der samojedischen Kultur im Scha

manismus der ostsajanischen Wlker,

pp. 351373: Shamanistic Song of the Evenki (Tungus) by

Vasilevic (C$ntece }amanice ale Evencilor (tungu}ilor) de
Vasilevic) (Leningrad)
pp. 373386: A Nanai (Gold) Tale about the Fortieth Brother
and His Wife, a Washbear (Ursus Lotor), by Avrorin (O poveste
nanai (gold@) despre al Patrusprezecelea Frate }i so]ia sa, un
urs sp@l@tor (Ursus Lotor), de Avrorin (Novosibirsk)

Acta Etnografica Academiae Scientiarum Hungaricae, 12, (12),

1963.
pp. 171175: autorul evoc@ pe scurt obiectele metalice de
pe costumele }amanilor tungu}i;
p. 171, fig. 43: fotografia unui }aman tungus p@strat@ la
140

Muzeul din Cojbalsan ^n Mongolia;

p. 173, fig. 44: desenul unei cizme de }aman dup@ Anisimov.

141

pp. 387407: The Tree Grade Amulets amoung the Nanai

(Gold) by Dioszegi (Budapest)

Rezumat de Eveline LOTFALCK, ^n L'Homme, 1971, anul XI,

fasc. I, pp. 108111.
52. Dioszegi, V., The Origin of the Evenki Shamanic Instruments
(stick, knout) of Transbaikalia
Acta Ethnographica Academiae Scientiarum Hungaricae, 17, (34),
1968, pp. 265311, 28 fig.
Compar$nd bastoanele cabaline }i bastoanele }amanilor
tungu}i din Transbaikalie cu cele ale buria]ilor, autorul
concluzioneaz@ c@ tungu}ii din Transbaikalie, care se di
vizeaz@ ^n tungu}i cresc@tori de vite }i ^n tungu}i cresc@tori
de reni, formeaz@ un singur grup cultural puternic influen]
at de buria]i.

56. DOLOTOV, A., Samanskaja vera (Credin]a }amanic@) izd.

Bezboznik, 1930), p. 54, fotografia unui }aman tungus.
57. DONNER, K., La Sibrie. La vie en Sibrie. Les temps anciens.
Traduit du finnois par Lon Froman (coll. Lespce humaine), (Paris,
Gallimard, 1946), 243 p., 24 pl., fig. (Siberia. Via]a ^n Siberia. Vre
murile de alt@dat@. Traducere din finlandez@ de Lon Froman.),
(Paris, Gallimard, 1946), 243 p., 24 plan}e, fig.
p. 223: rolul epilepsiei ^n }amanismul tungus;
p. 224: }amanii defunc]i aleg viitorul }aman;
p. 226: aluzie la bastoanele, accesorii }amanice ale tungu}
ilor din est;
p. 228: coarnele metalice pe umerii costumelor }amanilor
tungu}i.

53. Dioszegi, V., The TreeGrade Amulets amoung the Nanai

(Golds), in Popular Beliefs and Folklore Tradition in Siberia, Indiana
University, Bloomington (The Hague, The Netherland, Mouton,
1968),
pp. 387405: amuletele golde se repartizeaz@ ^n trei clase,
conform puterii lor: cele care ]in de ursul dente, cele care
]in de tigrul ambaso }i cele care ]in de pantera jrga. Aceste
trei categorii reflect@ evolu]ia credin]elor golde dur$nd o
perioad@ mai mare de o mie de ani.

58. EMSHEIMER, E., Schamanentrommel und Trommelbaum,

Ethos, 11 (Stockholm, 1946), pp. 166182.
pp. 171, 173 }i 178: c$teva cuvinte despre }amanismul
tungus (dup@ Ksenofontov).

54. DJAKOV, G.M., Zapiski stablekarja Gavrila Marcovica

Djakova (17951862) (Notele chirurgului de statmajor Gavril Mar
covic Djakov, 17951862), Sibirskij Arxiv, kn, IX, 1914, god. Izd.
III, Minusinsk
p. 409: descrierea unei }edin]e }amanice a tungu}ilor din
regiunea Kirensk, gubernia Irkutsk.

59. Encyclopedia of Religion and Ethics, edit. by James Hastings,

XII (Edinburgh, 1921)
p. 475: }amanul tungus, ini]ierea sa }i costumul s@u.
60. ERGIS, G.U., POPOV, A.A., Istoriceskie predanija i rasskazy
Jakutov, izdanie podgotovil Ergis G.U.,poredakciej Popova, A.A.,
Izd. Akad. Nauk S.S.S.R. (1960) (Povestiri }i tradi]ii istorice la iacu]i,

55. DOLGIX, B.O., Rodovoj i plemennoj sostav norodov Sibiri v

XVII veke (Compozi]ia clanic@ }i tribal@ a popoarelor din Siberia ^n
142

sec. XVII), Trudy Instituta Etnografii im. N. M. MikluxoMaklaja, 60,

196, 622 p., h@r]i.
p. 199: numele clanului tungus icerilcy vine de la iceri a }
amaniza;
p. 541: }amanii erau foarte numero}i printre tungu}ii din
Oxotsk, dar, spre deosebire de iukagiri, se ^nt$mpla foarte
rar ca aceste clanuri s@ aib@ la conducere tungu}i. {amanii
erau membrii obi}nui]i ai clanului.

143

edi]ie preg@tit@ de Ergis C. U., sub redac]ia lui Popov, A.A., Editura
Academiei de {tiin]e a URSS (1960).
Prima parte, 307 p.
p. 96, nr. 14: ^n timpul unui r@zboi ^mpotriva iaku]ilor, un
}aman tungus ^}i sf@tuie}te poporul s@ emigreze;
p. 105, nr. 21: un }aman tungus execut@ o }edin]@ pentru
a cunoa}te rezultatul r@zboiului ^mpotriva iaku]ilor;
p. 139, nr . 39: ^n timpul unei incursiuni, o }aman@ tungus@
arunc@ o }tiuc@ de lemn de salcie ^n piciorul cuceritorului
iakut, care devine }chiop.
Partea a doua, 359 p.:
p. 299, nr. 198: un }aman iakut lupt@ ^mpotriva celor mai
puternici tungu}i.

.
64. FINDEISEN, H., Schamanentum, dargestellt am Beispiel der
Besessenheitspriester nordasiaticher Vlker (Stuttgart, 1957), 240
p., 4 pl.
pp. 91 }i 133: }amanismul tungus;
pp. 116 }i 123: }amanismul gold;
fotografii:
nr 1: un }aman gold dup@ Simkevic;
nr 4: un acoper@m$nt de }aman solon din Muzeul din
Berlin;
nr 10: arbori }amanici ai orocilor din Sahalin.
Rezumat ^n Ethnos, 24, 1959, p. 223.

61. FAISERVIS, W., Costumes of the East, The American Museum

of Natural History (Connecticut, 1971)
p. 137: costum de }aman gold.

65. Findeisen, H., Das Schamanentum als spiritistische Religion,

Ethnos, 25 (Stockholm, 1960), pp. 192213.
Articol despre }amanism ^n general, cu aluzii la }amanismul
tungus dup@ Shirokogorov.

62. FILLINGHAM COXWELL, C., Siberian and Other FolkTales.

Primitive literature of the empire of the tzars, collected and translated
with an introduction and notes (London, 1925), 1056 p., carte eth
nogr. (Pove}ti folclorice siberiene }i altele. Literatur@ primitiv@ din
imperiul ]arilor, culeas@ }i tradus@, cu o introducere }i note (Londra,
1925), 1056 p., h@r]i etnografice.
p. 136: mit lamut dup@ Jochelson (sau Ioxelson): un }aman
iakut urm@rit de c@tre koriaci a fugit c@lare pe un lup, apoi
pe un ren s@lbatic }i, ^n fine, pe un urs;
p. 137: povestea visului unui tungus ^n care sufletul unui
}aman ^mbrac@ aparen]a unui urs (povestire extras@ din
Zivaja Starina, 1911, p. 351).
63. FINDEISEN, H., Sibirisches Schamanentum und Magie,
Abhandlungen und Aufstze aus dem Institut fr Menschenund
Menschkeitskunde, 3 (Augsburg, 1953)

66. FRIEDRICH, D., und BUDDRUSS, C., Schamanen

geschlichten aus Sibirien (Mnchen, 1955), 325 p., ilustra]ii.
pp. 1391: introducere de Buddruss despre }amanism ^n
general cu aluzii la }amanismul tungus dup@ Shirokogorov.
Traducere german@ a miturilor reproduse dup@ Legendy i
rasskazy o samanax u Jakutov, Burjat i Tungusov (Legende
}i povestiri despre }amani la iaku]i, buria]i }i tungu}i) de
Ksenofontov:
p. 211: Maladia }amanilor tungu}i;
p. 213: arborele }i animalulmam@ al }amanilor
Rezumat ^n Anthropos, 51, pp. 779780.

pp. 1018: }amanismul tungus (^n principal dup@ Kseno

fontov }i Zelenin)
144

67. G.m.r., Vverx po Nerce. Byt Orocen (%n sus pe r@ul Nunca.
Via]a orocenilor), Sibir, nr 28, 1879
.

145

p. 277: }amanii. Kamlanie pentru vindecarea bolnavilor.

Costumele.

68. GAEVSKIJ, I., {amanstvo u Orocen ({amanismul la oroceni)

Priroda i ljudi (Natura }i oamenii), 51, 1915.
pp. 814815: }amanii oroceni din taigaua amurian@. Transa
spontan@;
p. 816: Costumele }i obiectele de art@. {edin]a }amanic@,
toba. Fotografia unui }aman orocen.
69. GENEST, O., Kapitn Jakobsens Reisen im Laude der Golden,
Globus, 52, 887, pp. 152156, 171174, 205208, 220223.
pp. 172, 206208 }i 220222: }amanismul gold.
70. GEORGI, J.G., Bemerkungen einer Reise im Russischen Reich
in den Jahren 1773 und 1774 (S.P.B., 1779), dou@ volume, 940 p.
ilustra]ii
pp. 27286: }amanismul tungus
p. 280: plan}a ilustrat@: un baston }i cinci obiecte }amanice
de fier (masc@, pas@re, coarne de cerb, }i dou@ personaje
antropomorfe)

73. GERSTEEL, D., O pribeznyx ziteliaj Amura (Despre nomazii

regiunii Amur), Vestnik Russokogo Geograficeskogo Obscestva, 20,
1857
p. 310: }amanii oroci. Diferite amulete pentru bolnavi;
pp. 321322: credin]ele clanurilor, amestec de confucianism,
lamaism }i }amanism.
74. GLUZDOVSKIJ, V.E., Katalog Muzeja Obscestva Izucenija
Amurskogo Kraja (Catalogul Muzeului Societ@]ii pentru Studiul re
giunii Amurului), Zapiski Obscevstva Izucenija Amuskogo Kraja, 11,
1907 (Notele Societ@]ii pentru studiul regiunii Amurului)
p. 37: toba }amanului;
p. 69: func]iile }amanului gold;
p. 71: descrierea accesoriilor }amanului;
p. 97: descrierea accesoriilor de cult la oroci (acoper@m$ntul
pentru cal, husa pentru tob@ }i centur@);
p. 282: un }aman oroc din Usuri avea un altar cu picturi
chineze}ti.

71. GEORGI, J.G., Merkwrdigkeiten verschiedener unbekannter

Vlker des russischen Reiches (Frankfurt }i Leipzig, 1777), 300 p.,
ilustra]ii, plan}e, gravuri.
pp. 126137: }amanismul tungus.
72. GEORGI, J.G., Bescreibung aller Nationen des russischen Reiches,
ihrer Lebensart, Religion, Gebruche, Wohnungen, Kleidungen und
brigen Merkwrdigkeiten (S.P.B., 17761780, in40, 530 p., viniete
gravate }i colorate.
p. 325: tungu}ii denumesc divinitatea Boa }i demonul Buni
Dou@ plan}e ^n culori:
p. 59: un }aman tungus din Argun cu o s@geat@ ^n m$n@,
vedere din fa]@;
pl. 60: aceea}i vedere, din spate

146

GEORGIJ, I.G., Opisanie vsex obitajuiscix v rossyskom gosu

darstve narodov, ix zitejskix obrjadov, obyknovenij, odezd, zilisc, zabav,
veroispovedanij i drugix dostopamjatnostej (Deschiderea tuturor
popoarelor locuitoare ^n imperiul rus, obiceiurile lor, datinile lor,
costumele lor, locuin]ele lor, distrac]iile, credin]ele }i alte curiozit@]i)
(S.P.B., 1777 }i 1799_. Traducerea lucr@rii precedente)
pp. 97130: }amanismul tungus. Costume, tobe, credin]e,
ritualuri, s@rb@tori sezoniere. Consfin]irea vitelor la tungu}
i. Rela]iile lor cu divinit@]ile. Kamlanie.

75. GMELIN, J.G., Reise durch Sibirien von dem Jakr 1733 bis
1744, (Gtiingen, 17511752), 4 vol., ^n80 plan}e, h@r]i
vol. 2:
p. 44: }amanii tungu}i din regiunea Nercinsk }i }edin]ele
lor }amanice;
pp. 8389: }amanii tungu}i }i }edin]ele lor;
.

147

pp. 193195: Kamlania tungus@.

76. Goldskie pesni, bylini i stazki po goldski i po russki (C$ntecele,

b$linele }i pove}tile golde ^n gold@ }i rus@), Zapiski Obscestva Izucenija
Amurskogo Kraja, 5 (1), 1896.
pp. 12: cum un }aman a alungat spiritele din patru poseda]i;
pp. 24: o lupt@ ^ntre o }aman@ }i un }aman.

80. GURVIC, I.S., Eveny kamatskoj oblasti. Sovremennoe

xozjajstvo, kultura i byt malyx narodov Severa (Lamu]ii districtului
Kamceatka. Economia contemporan@, cultura }i via]a popoarelor
mici din Nord), Trudy Instituta Etnografii imeni MikluxoMaklaja ,
61, 1966, pp. 6291.
p. 80: ^n caz de boal@, epidemie sau epizotie lamu]ii se
adresau }amanului, dar caracteristicile }amanismului lamut
sunt necunoscute. Nici un cercet@tor na asistat la vreo
kamlanie lamut@, }i ^n zilele noastre nu mai exist@ }amani
practicieni.

77. GOLUBCOV, I. (Ieromonax), Religija, obrjady i nravy ple

men zivuscix po zapadnomu beregu Tatarskogo zaliva, po nizovju
reki Amura i castju po zapadnomu beregu Oxotskago morja (Religia,
ritualurile }i obiceiurile grupurilor ce locuiesc pe malul occidental al
regiunii t@tare, pe Amurul inferior }i par]ial pe litoralul m@rii Oxotsk),
Domasnjaja Beseda. Conversa]ie familial@ 34, 1859, pp. 319325.
p. 320: }amanii }i }amanele din regiunea Amurului nu se
bucur@ de un mare respect.
Func]iile }amanilor. Circumstan]ele care necesit@ executarea
kamlaniei.
p. 321: spiritele, ofrandele aduse spiritelor;
p. 322: l@ca}urile spiritelor }i atitudinea pe care }amanii o
au fa]@ de ele;
p. 324: mormintele }amanilor;

Gut, G., cf. Huth, G.

81. HANSEN, H.M., Mongol Costumes, (Copenhaga, 1950), 199
p., numeroase ilustra]ii.
p. 54, fig. 53: costum de }aman solon;
p. 54, fig. 54: acela}i costum v@zut din spate;
p. 122, fig. 121: costum de }aman solon;
p. 176, fig. 10: cizmele }amanului solon.
82. HARVA, U., Les reprsentantions religieuses des peuples al
taques, Traduit de lallemand par JeanLouis Perret (coll. Lspce
humaine), (Paris, Gallimard, 1959), Reprezenta]iile religioase ale
popoarelor altaice. Tradus din german@ de JeanLouis Perret, (Paris,
Gallimard, 1959), 438 p., ilustra]ii, 16 plan}e.
p. 97, pl. V: sicriu de }aman tungus (dup@ Stadling);
p. 128, pl. V: Buu }i koori, auxiliarii }amanului gold (dup@
Simkevici);
p. 224, p. IX: }aman gold (dup@ Simkevici);
p. 322, pl. XIII: }aman tungus (dup@ Witsen);
p. 216217: morminte de }amani tungu}i }i oroc;
p. 234238: rolul }amanului ^n funeraliile golde;
p. 266: spiritele }amanului tungus. {amanul gold mutileaz@
sekka;

78. GRIGOROVSKIJ, N., Poezdka na verxnjuju Angaru (C@l@torie

pe Angara superioar@), Izvestija VostSibirsk otd. Imperatorskogo
Russkogo Geograficesckogo Obscestva, 21, (2), 1890, pp. 129.
pp. 1213: un }aman se sacrific@ pentru a combate prima
epidemie de tifos;
p. 19: un ulgakit, construc]ie sf$nt@ pentru ofrande ^n taiga.
79. GRUBE, W., Das Schamanentum bei den golden, Globus, 71
(6), 1897, pp. 8993.
1 {amanii }i mitul originii
2 Costumele lor
3 Drumul spre lumea de dincolo
4 Mitul originii demonului (atschaambani)
148

5 Mitul originii mu}telor }i a insectelor

149

p. 278279: }amanul gold intervine pe l$ng@ spiritele

Kalgama, Calli, Aga }i Adzkha pentru a ob]ine un bun pescuit
}i v$n@toare reu}it@;
pp. 310311: voca]ia }amanic@ a tungu}ilor;
p. 312: epilepsia }amanului gold;
p. 313316: spiritele }amanului tungus }i gold;
p. 324: spiritele zoomorfe ale }amanului tungus;
p. 327: arborele }amanic gold;
p. 328: lipsa }amanului alb la tungu}i;
pp. 330331: ini]ierea }amanilor gold }i tungus;
p. 339: costum de }aman tungus;
pp. 344345: costumpas@re tungus;
p. 346: costumren tungus;
p. 347: pandantive ale costumului }amanic;
p. 348: costum gold;
pp. 349350: semnifica]ia costumului;
pp. 354356: toba }amanului tungus;
pp. 357359 }i 364370: func]ia }amanilor tungu}i }i gold;
p. 373: sacrificiile oferite de }amanii tungu}i;
p. 376: rolul }amanului gold.

85. HERMANNS, M., SCHAMANEN, Pseudoschamanen, Erlser

und Heilbringer. Eine verleichende Studie religiser Urphnomene
(Wiesbaden, Steiner, 1970), 3 vol.
vol. I: {amanii, cap. VIII: tungu}ii
pp. 452530: }amanismul tungu}ilor din Transbaikalie, din
nordul Manciuriei }i din bazinul Amurului (dup@ Shiro
kogorov, Findeisen }i Schmidt)

Rezumat ^n Anthropos, 56, 1961, p. 345.

86: HIEKISCH, C., Die Tungusen. Eine ethnologische Monografie.

(S.P.B., 1879), 120 p.
pp. 98115: }amanismul }i reprezenta]iile religioase ale
tungu}ilor

83. HAWES, Ch., In the Uttermost East, being an account of

investigation among the natives and Russian convicts of the island
of Sakhalin, With notes of travel in Korea, Siberia and Manchuria
(NewYork, Charles Scribners son, 1904), 478 p., h@r]i, pl.

Rezumat ^n Globus, 37, 1880, pp. 207208.

87. HOLMBERG, U., The Schaman Costum and its Significance.
Annales Universiatis Fennicae Aboensis, seriile B, I (2), 1922, 37 p.,
14 fig.
p. 14, fig. 5: cizm@ de }aman tungus de tip pas@re;
p. 29: aluzie la cortul ceremonial }amanic la tungu}ii de
pe Ienisei.

p. 235: fotografia unui }aman tungus;

pp. 235236: costumul }i kamlania unui }aman orok.
84. HEFTER, J., Moculin Ein Heldenepos der Golden. Aus dem
Chinesischen bersetzt von J. Hefter
Sinica, 14, 1939, pp. 108151.
Povestire epic@ a golzilor din Sungari.
150

p. 113: victoria eroului asupra unui }aman;

p. 141: c@s@toria eroului cu o }aman@ foarte puternic@ dup@
un tratament reu}it;
p. 130: kamlanie pentru a vindeca una dintre so]iile eroului,
cu sacrificarea unei capre }i a unui porc;
p. 137: }edin]@ de divina]ie cu t@m$ie.
Plan}e:
25: Fujiki }i Kori, spiritele auxiliare ale }amanului;
26: reprezent@rile lui Colo Mama }i Colo Mafa }i a spiritelor
emi;
27: Colo Mafa }i Colo Mama ^n altarele lor }i un arbore }
amanic.

Rezumat ^n Anthropos, 1819, 19231924, pp. 10851086.

.

151

.
88. HOLMBERG, U., Siberian Mythology, in the Mythology of
All Races (Boston, Louis Herbert Gray, 1964), vol. 4, pp. 299520,
bibliog., ilustra]ii
p. 496: voca]ia }amanic@ la tungu}i;
p. 498: la tungu}ii de pe Ienisei, cufundarul este spiritul }
amanului defunct, care se re^ncarneaz@ ^n noul }aman;
o. 509: c@l@toria }amanului gold ^n lumea de dincolo;
p. 510: cortul }amanic tungus;
p. 514: costumele }amanului tungus de tip pas@re }i de tip
ren;
p. 509: ilustra]ie: spiritele Koori }i Bucu ale }amanului gold;
p. 61: costumul de tip pas@re al unui }aman tungus.

90. IDES, Isbrand, Relation du voyage de Monsieur Evert Isbrant,

envoy de sa Majest czarienne lEmpereur de Chine en 1692, 1693
et 1694. Avec une lettre de Monsieur XXX sur ltat prsent de la Mos
covie (Raportul c@l@toriei domnului Evert Isbrant, trimis al Majest@]ii
Sale ]ariste la ^mp@ratul Chinei ^n 1692, 1693 }i 1694. Cu scrisoarea
Domnului XXX despre starea actual@ a Moscovei), (Amsterdam,
1699), 249 p., ilustra]ii.

A se vedea, de asemenea, HARVA, U.

HULTKRANTZ, A., cf. PAULSON, I., HULTKRANTZ, A., JETT
MAR, K.

91. IDES, Isbrants, Three Years Travels from Moskow overland to

China, Two Great Ustiga, Siriania, Permia, Sibiria, Daour, Great Tartary
etc., to Peking. Written by his Excellency E. Ysbrants Ides, ambassador
from the Czar of Moscow to the Emperor of China (printed in Dutch
by the direction of Burgomaster Witsen, formely ambassador in
England and now faithfully done into English), (London, 1706),
210 p., ilustra]ii.

89. HUTH, G., Die tungusische Volklitteratur und ihre ethnolo

gische Ausbeute, Izvestija Akademii Nauk, 15, (3), (S.P.B., 1901),
pp. 293316.
Povestiri despre }amani, culese ^n 1897.
p. 310: povestirea nr 5: Desc$ntecul unui }aman pentru
a vindeca durerile ^n membre. La not@: }amanul pune
sc$ndurele de ambele p@r]i ale membrului bolnav, le leag@
}i dup@ dou@ zile bolnavul trebuie s@ fie vindecat. {amanul
aprinde lum$n@ri }il roag@ pe Dumnezeu Isus Cristos }i Sf.
Nicolae. {amanul pune banii primi]i pentru ^ngrijirea medi
cal@ sub sticla unei coane ^n timpul ceremoniilor. Pentru
^ngrijirea medical@, }amanul prime}te cinci ruble, un samur
}i un ren din partea fiec@rui membru masculin adult din
familia bolnav@. El refuz@ orice plat@ din partea s@racilor.
Din agoniselile sale el d@ c$te trei ruble fiec@rui b@tr$n sau
orfan din aceast@ familie. Preocupare socialist@ a }amanului.
p. 311313, povestirea nr 6: desc$ntecul }amanului contra
variolei. Sunt omor$]i to]i c$inii, pentru ca sufletele lor s@
152

duc@ variola ^n satul rus de unde a venit.

p. 313, nr 7: un foarte scurt desc$ntec ^n timpul unei na}
teri dificile cu cererea sacrific@rii unui ren.
p. 314, nr 8: cuvintele unui }aman adresate unui ^ndr@gostit
dornic s@ se c@s@toreasc@.

pp. 2930: ^nt$lnire cu un }aman puternic, posesor al 12 so]ii.

Examenul costumul s@u complet cu cizme }i papuci, cele din
urm@ ^nzestrate cu gheare de urs. Descrierea accesoriilor }i a
unei kamlanii. Acest }aman foarte bogat era pl@tit ^nainte de
}edin]e. Avea un num@r mare de vite pe care i le d@duser@
pacien]ii s@i. Oamenii veneau de foarte departe s@l consulte
}i d@deau ^ntotdeauna ceea ce cerea el.
92. IDES, Izbrant, BRAND, A., Zapieski o russkom posolstve v Kitai
(16921695. Vstupitelnaja statja perevod i kommentarii M.I. Kazanina
(Jurnalul unui ambasador rus ^n China, din 1692 ^n 1695, Cuv$nt
introductiv, traducere }i comentarii de M.I. Kazanin), (Moscova,
1967), 403 p., ilustra]ii
pp. 121122: un }aman din Angara. Costumul s@u, kamlania
.

153

sa }i bog@]iile sale;
p. 258: }amanismul tungus.

.
98. IVANOV, S.V., Ornamentirovannye kukly Olcej (P@pu}ile
^mpodobite ale olcilor, Sovetskaja Etnografia, 6, 1936, pp. 5069
p. 65: c$nd }amanul fixeaz@ sufletul defunctului ^n fanja ^n
timpul micilor comemor@ri golde, se coc pr@jituri ^n form@
de pas@re pentru fiecare fanja. O b@tr$n@ }aman@ gold@ a
desenat arborele }amanic cu }erpi drept r@d@cini }i cu broa}
te puse pe toate ramurile }i pe trunchi;
p. 66: }amanul ordon@ s@ fie confec]ionat@ o reprezentare
a tigrului pentru a ^ngriji durerile de burt@;
p. 68: reprezentarea unui }arpe pe pieptarul }amanului gold
serve}te pentru ai da putere ^n m$n@. {erpii, }op$rlele }
i broa}tele reprezentate pe fusta }amanului gold ^l transfor
mau dea lungul fluviilor }i mla}tinilor ^n timpul c@l@toriilor
din transe (dup@ Lopatin).

93. In Sibirien bei den Jakuten und Tungusen, Globus, 1 (6), 1862,
pp. 161167, ilustra]ii)
p. 161: gravura unei }amane tunguse, cu dou@ bastoane
cabaline ^n m$n@, fa]a tatuat@, evoc$nd o gravur@ asem@n@
toare ^n Les peuples de Russie, de Rechberg.
94. INGORODNIJ, Verovania Giljakov i Goldov (Credin]ele pop
orului giliak }i gold), Vostocnoe Pomore, 24, 1865.
{amanii }i semnifica]ia lor.
IOVELSON, V.,I., cf. JOCHELSON, I. V.
95. IOVELSON, V.I., Materialy po izuceniju jukagirskogo jazyka
i folklora (Materiale pentru studiul limbii }i a folclorului iukaghir),
Editura Academiei de {tiin]e (S.P.B., 1990), I
pp. 155157: ni}te lamu]i sunt ataca]i de koriaci. Femeile
fug, unul din cei doi lamu]i este omor$t. Altul, un mare }
aman, fuge c@lare pe un lup, apoi pe un ren s@lbatic }i, ^n
sf$r}it, pe un urs.

99. IVANOV, S.V., Medved v religioznom i dekorativnom isskustve

naradov Amura (Ursul ^n arta religioas@ }i decorativ@ a popoarelor
Amurului), Sbornik Pamjati Bogoraza izd. Akademii Nauk S.S.S.R.,
(MoscovaLeningrad), 1937), 45 p. 4 plan}e.
pp. 813: spiritele auxiliare ale }amanului reprezentate sub
form@ de urs la popoarele de pe Amur;
p. 8, pl. 1: reprezentare a ursului ^n lemn, l@ca}ele spiritelor
la popoarele gold, orok, udehe.

96. IVANOV, S.V., KOZMINSKIJ, I.I., KAGER N.K., Amurskaja

ekspedicija Akademii Nauk S.S.S.R. 1927 (Expedi]ia Academiei de
{tiin]e a URSS ^n 1927, ^n regiunea Amur), Arxiv Muzeja Antropologii
i Etnografii, KI, op. 2, nr 111 (Leningrad)
{amanism gold.

100. IVANOV, S.V., Mamont v iskusstve naradov Sibiri (Mamutul

^n arta popoarelor Siberiei), Sbornik Muzeja Antropologii i Etnografii,
11, 1949, pp. 133154.
p. 137: ehele, nume de }op$rl@, spiritul principal al }ama
nului tungus;
pp. 140146: pandantivele costumului }amanic ce reprezint@
mamutul, spiritul auxiliar al }amanului pentru c@l@toriile
subterane;
pp. 146147: mamu]i din lemn.
Ilustra]ii:
p. 141: }ase pandantive metalice reprezent$nd mamutul;

97. IVANOV, S.V., Ornamentika, religioznye predstavlenija i

obrjady svjaznnye s amurskoj lodkoj (Ornamenta]ia, reprezent@rile
religioase }i ritualurile legate de barca fluviului Amur), Sovetskaja
Etnografia, 45, 1935, pp. 6284.
p. 66: o barc@ ^n miniatur@, pandantiv al costumului }amanic
la tungu}ii din Transbaikalie, ^i serve}te }amanului ^n c@l@
toriile sale ^n lumea de dincolo.
154

155

p. 143: alte cinci;

p. 145: alte patru.
101. IVANOV, S.V., Starinnoe zimnee zilice Ulcej (Vechea locuin]@
de iarn@ a ulcilor), Sbornik Muzeja Antropologii i Etnografii, 13, 1951,
pp. 60125, ilustra]ii
p. 122: dup@ executarea unei kamlanii, locuitorii unei case
trebuie s@ doarm@ cu capul sub fereastr@, contrariul a ceea ce
ei fac de obicei. Nu trebuie aprinse l@mpile ^n acea noapte.
Trebuie s@ dormi astfel timp de trei nop]i, cu capul l$ng@
fereastr@, c$nd a fost un mort ^n cas@.
102. IVANOV, S.V., Materialy po izobrazitelnomu iskusstvu
narodov Sibiri XIX naala XX (Materiale privind arta decorativ@ a
popoarelor Siberiei, sec. XIX^nceputul sec. XX), Trudy Instituta Et
nografii imeni N. N. MikluxoMaklaja, 22, 1954, 838 p., fig.
pp. 106205: decor al obiectelor de uz religios;
p. 205: accesorii }amanice lamute;
p. 210: accesorii }amanice negidale;
p. 320: accesorii }amanice ulc;
p. 332: accesorii }amanice udehe;
p. 383: accesorii }amanice oroc;
p. 387: accesorii }amanice orok.
(230 ilustra]ii referitoare la aceste popula]ii)

104. Jahrbuch des Museums fr Vlkerkunde zu Leipzig, 26, Aka

demie Verlag (Berlin, 1969)
pl. 23: fotografia unui costum de }aman tungus din Muzeul
de Etnografie din Leipzig din fa]@, c$nt$nd la tob@;
pl. 24: acela}i, din profil;
pl. 25: acela}i, din spate.
105. Jensen, E., Mythos und Kult bei Naturvlkern. Religions
wissenschaftliche Betrachtungen (Wiesbaden, Franz Steiner Verlag,
1951, 423 p.)
Mythes et cultes chez les peuples primitifs (Mituri }i culte la pop
oarele primitive. Tradus de Metzger, M., }i Goffinet, J.), (Paris, Payot,
1954), 382 p.
%n partea a treia, analiza }amanismului ^n general fondat@
^n majoritate pe exemple sudamericane }i eschimose, dar
unde autorul reia (f@r@ s@ o citeze, de altfel, dec$t ^n biblio
grafia sa) teoriile lui Shirokogorov.

103. IVANOV, S.V., Skulptura narodov Severa Sibiri, XIXpervoj

poloviny XX v. (Sculptura popoarelor din nordul Siberiei, sec. XIX,
prima jum@tate a sec. XX), (Leningrad, 1970), 295 p., 268 ilustra]ii.
p. 148: sculptura de cult tungus@;
pp. 148149: ritualul tungus ikenipke;
p. 150 sqq.: cortul }amanic tungus dup@ Makarenko, Sus
lov }i Anisimov, cu descrierea obiectelor care au fost g@site
acolo. Kamlanie orgiski la tungu}ii din Transbaikalie dup@
Shirokogorov;
p. 162: palete de tob@;
pp. 163164: bastoanele }amanului din nordul Baikalului
156

}i din Transbaikalie;
pp. 165168: m@}tile de }aman;
pp. 169178: figura]ii de spirite din lemn, auxiliarii }amanu
lui;
pp. 179226: pandantive metalice zoomorfe pe costum;
p. 226: pandantive ^n form@ de unelte (ciocane, nicovale,
arc etc.);
pp. 227234: pandantive ^n form@ fantastic@;
pp. 234246: m@}ti }amanice;
pp. 246259: diferite accesorii }amanice }i ritualurile de care
acestea sunt legate.
Foarte numeroase desene }i fotografii de accesorii }amanice:
pp. 186187: fotografia unei }amane din Nerca;
p. 242: fotografia unei }amane barguzine;
p. 243: fotografia unei }amane din Nerca.

Rezumat de MIRCEA ELIADE ^n Revue de lhistoire des religions,

.

157

146, oct.dec. 1954.

JETTMAR, H., cf. PAULSON, I., HULTKRANTZ, A., JETT
MAR, H.
106. JETTMAR, H., Der Stamm der oberen Golden (Die Sun
gariUssuri Gruppe), Mitteilungen der Antropologischen Gesellschaft
in Wien
67 (56), 1937, pp. 245277, hart@ }i plan}e.
pp. 253254: }amanismul gold;
p. 276, pl. 2, fotografiile 2 }i 3: un }aman gold }i asistentul
s@u.
107. JOCHELSON, W., The Yukaghir and the yukaghirised Tungus,
Memoir of the American Museum of Natural History, The Jesup North
Pacific Expedition, vol. 9, part 1, 1926 (1910), 458 p., part 2, 192,
341 p., ilustra]ii.
Partea a doua, p. 168: func]ia principal@ a }amanului tungus
const@ ^n ai vindeca pe bolnavi;
p. 185: ilustra]ia unui pieptar de }aman tungus;
p. 186: ilustra]ia spatelui costumului }amanic tungus }i
descrierea acestui costum. Tungu}ii din Oxotsk aproape c@
nu au pandantive metalice;
p. 186, pl. X: fotografia unui }aman tungus;
p. 187: ilustra]ia }i descrierea unui acoper@m$nt pentru cap
de }aman tungus;
p. 188: m@nu}ile }i cizmele precedentului;
p. 189: gravur@ reprezent$nd un pieptar, o cizm@ }i acoper@
m$ntul pentru cap al aceluia}i costum de }aman tungus;
p. 191: gravur@ reprezent$nd haina unui }aman tungus din
Anad$r, din spate }i din fa]@, cizmele, acoper@m$ntul pentru
cap }i pieptarul s@u;
p. 196: c$nd nu mai au }aman, iukagirii folosesc }amani
tungu}i;
p. 199: ginerele tungus al unui }aman iukagin a executat
o kamlanie ^n koriak@, cu toate c@ nu cuno}tea aceast@
158

limb@, pentru c@ spiritele sale veneau de la un }aman koriak.

{aman nepriceput, el executa }edin]e de kamlanie violente
}i dezordonate }i la sf$r}itul unei }edin]e executate pentru
autor, so]ia sa la lovit peste cap pentru ai alunga spiritele.
Acest }aman }ia abandonat sacerdo]iul din m$nie pentru
spiritele sale, care nui trimiteau nici tutun, nici ceai prin
gaura pentru fum, a}a cum le v@zuse f@c$nd pentru st@p$nul
lor precedent, }amanul koriak;
p. 209: un }aman tungus prezice, ^nainte de moarte, venirea
unui nou popor, ru}ii;
p. 288, pl. XIV: fotografia unui morm$nt de }aman tungus
}i a unei p@s@ri, ^n apropierea morm$ntului }amanului.
108. Kagarov, E.G., La porte magique comme instrument ex
piatoire dans le chamanisme, Revue dEtnographie et des traditions
populaires (U}a magic@ ca instrument expiratoriu, ^n }amanism),
3336, 1928, pp. 217224.
Diferitele accesorii }amanice servind purific@rii la tungu}i:
Accesoriul salgat sau halgat ^n form@ de compas;
Sipkan la oroon, un fel de ram@ de lemn;
Ugdun, ce reprezint@ gura unui pe}te, la tungu}ii din Ole
kminsk;
Ugduna a tungu}ii din Erbogace.
%n 1927, descrierea unei }edin]e de purificare conduse de
un }aman ^n regiunea Komo.
109. KAGAROV, E.G., Samanskij obrijad proxozdenija skvoz
otverstie (Ritualul }amanic de trecere printro deschiz@tur@), Doklady
Akademiji Nauk S.S.S.R., II, 1925, pp. 18R192.
Studiul ritualurilor purificatoare }i accesoriile acestora ^n tim
pul kamlaniei }amanilor tungu}i dup@ materialele autorului
inedite la Vasilevic }i Petrova }i Psychomental Complex of
the Tungus de Shirokogorov. Traducerea aproape literal@
a articolului precedent.
110. KAJGORODOV, A.M., Evenki v Trexrece, Sovetskaja Etno

159

grafija (Tungu}ii din Trexrece, Etnografia sovietic@), 4, 1908, pp.

123131.
pp. 129130: ^n primii ani ai venirii lor pe Argun fiecare
clan ^}i avea }amanul s@u, ^ns@ ^n 1943, ultimul }aman, care
era o femeie, a murit. %naintea ei, fusese un vechi }aman
foarte puternic, care era numit ataman. Autorul recunoa}
te c@ ambii f@cuser@ mult bine tungu}ilor, pentru c@ }tiau
s@ domoleasc@ certurile interclanice, luptau activ ^mpotriva
r@zbun@rii de s$nge }i ajutaser@ mul]i s@raci. Tungu}ii ^}i
aminteau cu respect de ace}ti }amani inteligen]i }i corec]i.
%n cortul }amanei at$rna o icoan@.

114. KIRCHNER, H., Ein archelogischer Beitrag zur Urgeschichte

des Schamanismus
Anthropos, 47, 1952, pp. 269286.
p. 271: costumpas@re de }aman tungus;
p. 272: costum de }amani tungu}i din Transbaikalie;
p. 273: ilustra]ie reprezent$nd un }aman tungus dup@
Witsen;
p. 278: costume de }aman tungus.
115. KLARK, P., Oceulskie i tuturskie tungusy v Verxnelenskom
okrunge (Tungu}ii din Tutura }i Oceulsk ^n regiunea Lenei su
perioare), Zapiski sibirskogo Otdela Russkogo Geograficeskogo
Obscestva, 4, 1863.
p. 95: }amanul. Kamlanie ^nso]it@ de sacrificiu kyryk.

111. KALACV, I.V., Obraz zizni tungusov i korjakov, zivsix v

Irkutsk. Gub. v 1766 (Modul de via]@ al tungu}ilor }i koriacilor, locui
torii guberniei Irkurtsk ^n 1766), Izvestija Sibirskogo Otdela Russkogo
Geograficeskogo Obcestva, 2 (3), 1871.
p. 44: despre respectul tungu}ilor fa]@ de }amanii lor.
Kalacev a preluat manuscrisul lui Bril, guvernatorul Ir
skurtskului ^n 1760, care a f@cut o schi]@ a tungu}ilor din
BarguzinskUdinsk.

116. KOHN, A., Die tungusen in Sibirien, Globus, 25, 1874, pp.
136138.
p. 137: c$teva cuvinte despre diferitele credin]e ale tungu}
ilor (lamaism, }amanism, ortodoxie).

112. KAPLAN, M.A., Izmenenie kultury i byta nanajcev Nana

jskogo rajona v rezultate sacralisticeskix preobrazovanij (Schimb@
rile ^n cultura }i via]a poporului nanai (gold) din districtul Nanajski
rezult$nd din transform@rile socialiste), Izvestija Vsesojuzn. Geograf.
Obscestva, 93 (2), 1961.
p. 147: ^n anii cincizeci ^n regiunea Nabarovsk locuia }
amanul gold Odzal Isingu.,

117. KOSOROV, I., K voprosu o samanstve v Severnoj Azii (Despre

problemele }amanismului ^n Asia de Nord), Bezboznic, Moscova,
1930, pp. 6778.
p. 72: la tungu}ii din nordul Baikalului, popula]ia este exp
loatat@ de }amani. O orfan@ intenteaz@ proces unui }aman
tungus din Turuxansk, care na }tiut s@i t@m@duiasc@ pe
fra]ii s@i;
p. 73: }amanii tungu}i sunt alia]ii reac]iunii.

KARGER, N.K., cf. IVANOV, S.V., KOZMINSKIJ, I.I., KARGER,

N.K.
KASTREN, A., cf. CASTREN, A.

118. KOSTROV, prin], Enisejskie tungusy. Tretja glava: Ocerkov

Turuxanskogo Kraja (Tungu}ii de pe Ienisei. Capitolul trei: Schi]e gen
erale despre regiunea Turuxansk), Zapiski Sibirsk Otdela Russokogo
Geograficeskogo Obscestva, 4, 1857.

113. KATANOV (svjasc), Samanskij buben i ego znacenie (Toba

}amanic@ }i semnifica]ia sa), Enisejskie Eparxialnye, Vedomosti
160

6, 1889
pp. 112114: c$teva referiri la }amanismul tungus.

161

pp. 104105: generalit@]i despre }amanismul tungus;

pp. 105106: costumul, kamlanie }i prezicerile }amanului
tungus.

119. KOVALEVSKIJ, M.M., Proisxozdenie obscestvennoj dif

ferenciacii (Originea diferen]ierilor sociale), Itogi Nauki v teorii i
practike, pod redac]iej Prof. M.M. Kovalevskogo, Prof. N.N. Lange,
N. Morozova i Prof. V.M. Simikevica (Concluziile }tiin]ei ^n teorie }
i practic@ sub redac]ia prof M. M. Kovalevskij, Prof. N.N. Lange, N.
Morozova }i a prof. V.M. Simkevic), tom IX, Obscestvo, cast teoret
iceskaja, tom IX.
pp. 153158: originea }amanismului.

123. KOZMINSKIJ, I.I., Otcet ob issledovanii material noj kultury

i verovanij garinskix Goldov (Rezumat asupra studiului despre cultura
material@ }i credin]ele golzilor din Garin), (GarinoAmgunskaja eks
pedicija 1926 goda. Predvaritelnyj otcet N.G. Kargera i I.I. Kozmin
skogo, Izvestija Komisii po izuceniju plemennogo sostava S.S.S.R. i
sopredel nyx stran, 3, 1929, 48 p., pl.
Expedi]ia GarinAmgunsk din 1926. Raport prealabil de
N.G. Xargier }i I.I. Kozminskij. Informa]ia comisiei pentru
studierea componen]ei popoarelor din URSS }i din ]@rile
vecine.
p. 47: sufletele mor]ilor coboar@ ^n lumea inferioar@ cu s@
nii trase de reni la golzii din Garin, ^n timp ce la golzii de pe
Amur ele coboar@ ^n s@nii trase de c$ini;
p. 49: }amanismul este pu]in dezvoltat la samagiri.
Alegerea }amanilor de c@tre ajami care devin principalele
lor spirite auxiliare.

120. KOVRIGIN, A.A., Obsledovanie olennyx stad i bolezni ole

nej v Ilimpejskoj tundre Turuxanskogo kraja (Examinarea maladiilor
renilor }i ale turmelor ^n tundra Ilimpeja din regiunea Turuxansk),
Trudy Sibirsk Veterinarn Instituta, 8, 1927.
p. 187: nu exist@ mari }amani tungu}i ^n aceast@ regiune.
Func]ia }amanilor este doar terapeutic@. Ritual cu numer
oase accesorii de lemn pentru vindecarea bolnavilor.
121. KOZMIN, B., Aldanskij kraj Jakutskoj oblasti (Regiunea
Aldansk ^n Iakutsk), Sibirskij Arxiv, kn, I, 1913
pp. 1821: kamlanie pentru o t$n@r@ bolnav@

124. KOZMINSKIJ, AVRORIN, MAJKOV, Materialy orockoj

ekspedicii Akademij Nauk S.S.S.R., Arxiv Muzeja Antropologii i Etno
grafii, KI, op. 2, nr 109. (Materialele expedi]iei oroce a Academiei
de {tiin]e a URSS, Arhiva Muzeului de Antropologie }i Etnografie),
KI, op. 2, nr 109.

KOZMINSKIJ, I.I., cf. IVANOV, S.V., KOZMINSKIJ, I.I., KARGER

cf. AVRORIN, V. A., KOZMINSKIJ, I.I.

125. KRASENINNIKOV, S., Opisanie zemli Kamcatki socinenoe

S. Kraseninnitovym (Descrierea Kamceatk@i de c@tre Krasseninnikov
(S.P.B., 1819), cast 3 }i 4.
Capitolele 12 }i 21 sunt consacrate }amanismului.

122. KOZMINSKIJ, I.I., Vozniknovenie novogo kulta u goldov

(Apari]ia unui nou cult la golzi), Sbornik Etnograficeskix Materialov,
2 (Leningrad, 1927).
pp. 4445: care }amani pot captura spiritele rele sadka,
sufletele mor]ilor incestuo}i;
p. 4748: spiritul Neri (Mapa) Sadka ofer@ darul }amanic.
Apari]ia unui nou ritual cu sacrificare s$ngeroas@ deter
minat@ de o epidemie de variol@, r@zbunarea unui }aman
162

^mpotriva unui preot gold ce sus]ine c@ Dumnezeul lui era

mai puternic dec$t cel al }amanului. %n timpul nop]ii, fulgerul
a ars biserica.

Rezumat de Okladnikov ^n Sovetskaja Etnografia, 2, 1951, p. 239.

126. KRIVOSAPKIN, M., Samanstvo s fisologiceskoj zrenija
({amanismul din punct de vedere filologic), Svetoc (Lumina), 8,
.

163

1868, pp. 126 }i Novae vremja, 43, 1963.

Materiale privind tungu}ii din Troickoj de pe Tunguska.
{amanismul, veche religie a mongolilor. Respect pentru
sufletul mor]ilor. Ongonii. Psihologia }amanului. Postul }
amanului ^naintea tratamentului bolnavului. Viziunile }
amanului. Ajutorul adus de asisten]i la inspirarea }amanului.
Kamlanie cu sacrificarea unui ren. Desc$ntec pentru spiritul
focului. Toba }amanului. {amanismul este un fenomen
fiziologic }i patologic. Cauzele influen]ei }amanului asupra
asisten]ei. M@rturiile condi]iei maladive a }amanului.

130. KSENOFONTOV, G.V., Legendy i rasskazy o samanax u

Jakutov, Burjat i Tungusov. Materialy k mitologii UraloAltajskix ple
men severnoj Azii (Legende }i pove}ti despre }amanii iaku]i, buria]
i }i tungu}i. Materiale pentru o mitologie a triburilor uraloaltaiene
din Asia septentrional@), (Irkutsk, 1928).
Capitolul 4: Buria]ii }i tungu}ii
p. 56: tuuru, arborele }amanic tungus. Onindar anima
lulmam@. Legend@ tungus@ despre un }aman al c@rui corp
a fost decupat %n buc@]i }i m$ncat de spiritele nefaste;
p. 57: arborele }amanic sf$nt. Nebunia }amanilor tungu}i.
ed. a IIa (Moscova, Bezboznic, 1930), pp. 123
p. 62: animalulmam@ al }amanului;
p. 64: idem;
p. 78, nr 1: sufletul unui str@mo} }aman se instaleaz@ ^n
noul }aman;
p. 81: re^ncarnarea unui }aman iakut ^ntro }aman@ tungus@;
p. 92, nr 1: }amanul gold cere copii spiritelor;
p. 103104: boala }i delirul }amanilor tungu}i;
p. 105: arborele }amanic }i animalulmam@ la tungu}i.

127. KRIVOSAPKIN, M., Ob ostjakax, tungusax i procix inorodcax

Enisejskogo okruga (Despre ostiaki, tungu}i }i al]i indigeni din districtul
Eniseisk), Zapiski Sibirskogo Otdela Russokogo Geograficeskogo Ob
scestva Izucenija Amurskogo kraja, 4, 1863.
p. 77: aluzie la }amanismul tungus.
128. KROPOTKIN, J.A., Ot ustja Tunguski do sopki Kautyr (De
la gura Tungusk@i la vulcanul Kautyr), Zapiski Obscestva Izucenija
Amurskogo kraja, 5 (1), 1896.
pp. 67: descrierea unui costum de }aman gold. O kamlanie.
Un mit gold;
pp. 1620: kamlania }amanului gold.

131. KUDRJASOV, P., Pravoslavnaja inorodceskaja missija na

Xabarovskoj vystavke 1913 (Misiunea ortodox@ indigen@ la expozi]
ia din Xabarovsk ^n 1913), Pravoslavneyj Blagovestnik
78, 1914,
Fotografii
p. 220: un }aman oroon mascat pe cale s@ execute o }
edin]@;
p. 221: divinitatea Czejda (patru st$lpi ^nfip]i unul l$ng@
altul), care p@ze}te drumul ce duce la locuin]a }amanului }
i foarte mari burxan de iarb@ uscat@ la intrarea locuin]ei }
amanului pentru a o proteja.

129. KROTKOV, N., Kratkija zametki o sovremennom sostoja

nii samanstva u Sibo, zivuscix v Ilijskoj oblasti i Tarbagatae (Scurte
^nsemn@ri despre starea actual@ a }amanismului la Sibo care locuiesc
^n districtul Ilisysk }i ^n Tarbagatai), Zapiski Vostocn. Otd. Russk. Arkeol.
Obscestva, 21 (23), 1912, pp. 117136.
pp. 120126: alegerea, ucenicia }i consfin]irea }amanilor
sibo (tungu}ii din Manciuria), costum }i accesorii de }aman;
pp. 127133: tratamente }amanice; uneori }amanul se r@
ne}te voit, pentru al ^nfrico}a pe spiritul malefic intrat ^n
bolnav. Plata }amanului. Nu mai sunt }amanese ^n regiune,
nici }amani (nefa}ti). Pentru na}teri, c@s@torii }i funeralii se
adreseaz@ preotului budist (lama) }i nu }amanului. Statutul
164

social al }amanului. Patru fotografii de }amani sibo.

132. KVJATOVSKIJ, Ju., Vstreca s samanom (%nt$lnirea cu un }

aman), Dalnij Vostok, 2, 1966, pp. 115123.
.

165

{edin]a unui }aman ulc pentru o femeie gravid@, ai c@rei trei

copii au murit accidental. {amanul a sugerat moartea unei
femei pentru a servi drept doic@ copiilor mor]i ^n alt@ lume.

133. KYTMANOV, A., Funkcionalnye nevrozy sredi tungusov

Turuxanskogo kraja i ix otnosenie k samanstvu (Nevrozele func]ionale
printre tungu}ii din regiunea Turuxansk }i raportul lor cu }amanismul),
Sovietskij Sever, 78, 1930.
pp. 8285: necesitatea studierii }amanismului din punct
de vedere medical. Gradul de difuzare a nevrozelor func]
ionale. Descrierea acestora la tungu}i. Cauza plauzibil@ a }
amanismului. Nevroza. {amanismul nu este periculos c$nd e
pus ^n slujba culturii. Remarci ale redac]iei despre literatura
referitoare la psihonevroze.

p. 40: tigrul nu pare s@ joace des rolul unui spirit }amanic;

p. 51: }amanul mort ^}i va transmite sufletele }i spiritele ce
le controleaz@ un nou }aman, ^n general fiul s@u;
p. 54 (ilustra]ie): planul unei case de }aman }i a altarelor }
amanice ce se g@sesc ^n curte;
p. 55: func]iile }amanului pe parcursul s@rb@torilor de prim@
var@ }i de toamn@, cultul str@mo}ilor pentru a ob]ine succes
la v$n@toare }i a t@m@dui bolnavii;
p. 5659: descriere am@nun]it@ a casei }i a altarelor reprezen
tate pe ilustra]ia de la pagina 54;
pp. 6062: toba unui }aman, costumul }i accesoriile sale;
pp. 6366: descrierea unei kamlanii ^n toiul zilei pentru o
femei tuberculoas@;
p. 66: divina]ie cu omoplatul cu ajutorul a 41 sau 40 de
crengu]e.

134. LARKIN, V.G., Oroci. Istorikoetnograficeskij ocerk s serediny

XIX v. do nasix dnej (Orocii. Eseu istoricoetnografic de la mijlocul
sec. al XIXlea p$n@ ^n zilele noastre), (Moscova, Ed. {tiin]a, 1964),
175 p., ilustra]ii.
p. 100: alegerea }amanului oroci;
p. 101: func]iile }amanului, potrivit puterii sale. Toba }i
accesoriile }amanului;
p. 102: costumul (acoper@m$ntul pentru cap, cizmele, m@
nu}ile, centura);
p. 103: fotografia unui }aman oroci, din spate;
p. 104: spiritele auxiliare, luptele ^ntre }amani. Ritualul uni;
p. 107: ie}irea sufletului }amanului dup@ moarte.

LEBEDEVA, E.P., cf. AVRORIN, V.A., LEBEDEVA, E.P.

137. LEHTISALO, T., Der Tod und die Wiedersgeburt des
knftigen Schamanen, Journal de la Socit FinnoOugrienne, 48,
19361937, 35 p.
p. 17: ini]ierea }amanului Ivan Colko }i a }amanului Semen
Semenov (dup@ Ksenofontov);
p. 31: arborele }amanic tuuru (dup@ Ksenofontov)

135. LATKIN, N.V., Enisejskaja gubernija. Eja prosloe i nastojas

cee. Ocerk (Gubernia Eniseisk. Trecutul }i viitorul. Rezumat), S.P.B.,
1892), 466 p.
p. 128: }amanul la tungu}i este mai influent dec$t preotul,
pentru c@ el ^ngrije}te, comunic@ cu spiritele }i ^ndeosebi
vorbe}te. Se apeleaz@ la el, mai ales cu prilejul na}terilor
dificile.

166

136. LATTIMORE, O., The Gold Tribe Fishkin Tatars of the Lower
Sungari, Memoirs of the American Anthropological Association, 40,
1933, 77 p.

138. Leman, Illjustrirovnnaja istorija sueverij i volsebstva ot

drevnosti do nasix dnej (Istoria ilustrat@ a supersti]iilor }i vr@jitoriei
din antichitate p$n@ ^n zilele noastre), traducere sub redac]ia lui V.N.
Lind (Moscova, 1901).
pp. 2829: autorul, director al laboratorului de psihofizic@
din Copenhaga, relateaz@ povestea unui c@l@tor ca s@ arate
mijloacele folosite de un }aman tungus pentru a intra ^n
.

167

transe. %nceputul unei kamlanii a unui }aman tungus cu

tob@ }i un arc. Rolul important al arcului.

139. Levin, M.G., Evenki severnogo Pribajkalja. Materialy eks

pedicii 1929 (Tungu}ii din Nordul Pribajkaliei. Materialele expedi]iei
din 1929), Sovetskaja Etnografija, 2, 1936, pp. 7178.
pp. 7678: ^n 1927, tungu}ii din Cisbaikalia septentrional@
erau ^nc@ }amani}ti. Kamlania, turu }i Dzaudor (}arpe ^n
piele t@b@cit@ cu gr@sime de pe}te, at$rnat ^n interiorul
tchumului, sevvoki (reprezent@rile spiritelor auxiliare), m@}
tile de fier badlanki.
Cele trei clase de }amani: micii, mijlocii }i marii sau ogdy.
Numai }amanul ogdy are costumul complet, simboliz$nd
pas@rea mitic@ garo, cu toba, acoper@m$ntul pentru cap
cu coarne de c@prioar@ }i toiagul ^n form@ de lab@ de ren,
algarin.
140. LEVIN, M.G. }i Potapov, L.P., Narodjy Sibiri (Popoarele
Siberiei), Institut Etnografii inemi N.N. MikluxoMaklaja (coll. Narody
Mira, etnograficeskie ocerki), (Moscova/Leningrad, izd. Akad. Nauk.
S.S.S.R., 1956), 1083 p., numeroase h@r]i }i ilustr., bibliogr.
pp. 727729: scurt@ descriere a }amanismului tungus;
pp. 769770: credin]ele lamate;
pp. 804806: rezumat al reprezent@rilor religioase golde cu
o fotografie de }aman gold;
p. 825: c$teva credin]e ale ulcilor referitoare la gemeni }i
la cultul str@mo}ilor;
pp. 837838: }amanismul udehe;
pp. 851852: credin]ele oroce;
p. 853: fotografia unei construc]ii }amanice (altar);
p. 859: credin]ele oroce.
Rezumat de Vdovin, I.S. ^n Sovetskaja Etnografia (Etnografia
sovietic@), 3, 1958, pp. 18490.
141. Levin, M.G. }i Potapov, L.P., Istorikoetnograficeskij atlas
168

Sibiri. Pod redakciej Levina i Potapova (Atlas istoricoetnografic al

Siberiei, sub red. lui Levin }i Potapov), (MoscovaLeningrad, Ed.
Academiei de {tiin]e a URSS, 1961), 496 p, numeroase plan}e }
i ilustra]ii.
Desene de tobe tunguse.
pp. 461465: plan}e de tobe tunguse (nr 11, 12, 13, 14 }
i 15);
p. 468, pl. 18: tobe golde;
p. 469, pl. 19: tob@ udehe;
p. 482484, pl. 7, 8, 9: tobe tunguse;
p. 486, pl. 11: tobe ale popoarelor de pe Amur;
p. 487, pl. 12: tobe ale tungu}ilor din Transbaikalie.
142. LEWIS, I.M., Ecstatic Religion. An Anthropological Study of
Spirit Possesion and Shamanism (Coll. Penguin Books), (England, I,
Schapera, 1971), 221 p., pl., bibliogr.
p. 113: fotografie 16 b: un }aman tungus, din fa]@, ]in$nd
o tob@ }i un toiag cu panglici (f@cut@ de C. Humphries).
%ntrun studiu despre cultele de posesie }i }amanism ce
cuprinde cultele africane, }amanismul regiunilor arctice }
i al Americii de Sud, Vauduul haitian, cultul lui Dyonisos,
misticismul cre}tin }i tarantismul italian, autorul utilizeaz@
exemple tunguse pentru a ilustra }amanismul siberian.
pp. 5155: rezumatul teoriei }amanismului tungus dup@
Psychomental Complex de Shirokogorov, pentru a demon
stra, printre altele, c@ }amanismul }i posesiunea nu sunt
fenomene complet str@ine unul de cel@lalt;
pp. 154158: dup@ Anisimov (The Shamans Tent of the
Evenks) autorul stabile}te leg@tura dintre }amanism }i sis
temul de clan. {amanul este protectorul clanului;
pp. 175176: dup@ Shirokogorov, }amanismul cu trans@
autentic@ este favorizat de exemplul unei bande instabile
de nomazi, ^n timp ce marile grupuri clanice au dezvoltat
un }amanism ritualizat care nu mai este inspirat;
p. 180: dup@ Shirokogorov, unii }amani pe care ia cunoscut
erau, probabil, dezechilibra]i;
p. 182: ^n timp ce unii erau ^n perfect@ s@n@tate psihic@;
169

p. 193: dup@ Shirokogorov, }amanii nu ^ngrijesc ^n realitate

dec$t aspectul psihologic al maladiei.

143. LEWITZKY, A., (inedit), Les phnomenes religieux (Fenom

enele religioase), conferin]@ ]int@ la Colegiul de Sociologie, ^n 20
aprilie 1936, Paris, 64 p.
Conferin]@ consacrat@ reprezent@rilor religioase la golzi:
mitul originii, diferitele suflete, cultul ursului, sacrific@rile
sezoniere, rituri funerare cu participarea }amanului.

147. LIPSKAJAVALROND, N. A., Materialy po etnografii Goldov

(Materiale despre etnografia golzilor), Sibirskaja Zivaja Starina, 34,
(Irkustk, 1925)
Arborele }amanic mitic al clanului poart@ ^n ramurile sale
p@s@rilesuflete ale viitorilor membri ai clanului.

144. LEWITZKY, A., Quelques aspects du chamanisme, la nature

du chamane dans les reprsentations mythiques (C$teva aspecte ale
}amanismului, natura }amanului ^n reprezent@rile mitice), conferin]@
]int@ la Colegiul de Sociologie, Paris, 7 martie 1939.
pp. 1316: ini]ierea }amanic@ la tungu}i }i golzi;
p. 21: }amanul fierar la tungu}ii orientali.
Manuscris conservat la Biblioteca Muzeului Omului }i pub
licat ulterior cu titlul Mituri }i rituri ale }amanismului ^n
revista Diogne, revist@ interna]ional@ de }tiin]e umane, 17,
1957, pp. 88103.

148. LIPSKIJ, A.N., Elementy religioznopsixologiceskix predstav

lenij Goldov (Elemente ale reprezent@rilor religioase }i psihologice
ale golzilor), Izvestija Gosud. Inta Narodogo Obrazovanija v gorode
Cite (Informa]ia Institutului de Stat al %nv@]@m$ntului public din ora}
ul Cita), I, 1923, pp. 4097.
Reprezent@rile religioase ale golzilor.
149. LEPISKIJ, A.N., Goldy I.A. Lopatina. Kriticeskij obzor (Golzii
lui I.A. Lopatin. Studiu critic al c@r]ii), (Vladivostok, 1925).
Critica p@r]ii despre }amanism ^n cel deal treilea capitol.
{amanismul gold prezentat de Lopatin nu este redat fidel.
Capitolul }apte probeaz@ inexactitudinea expresiilor golde
}i a traducerii lor.

145. LEWITZKY, A., Quelques aspects de la vie religieuse des

peuples de lAsie Centrale et Septentrionale, Histoire des religions
(C$teva aspecte ale vie]ii religioase a popoarelor din Asia Central@ }
i Septentrional@, Istoria religiilor), 1, 1947, pp. 157163.
Fotografii:
p. 157: un }aman tungus (Muzeul de Etnografie din Co
penhaga);
p. 160: st$lp, tron al golzilor;
p. 161: tob@ }i m@}ti tunguse (Muzeul Omului);
p. 162: accesoriu }amanic (Muzeul Omului).

150. LOMMEL, A., Die Welt der frhen Jger, Medizinmnner,

Schamanen, Knstler
(Mnchen, B.S. Myers }i J. Thierry, Calliwey, 1965), 196 p.,
ilustra]ii }i plan}e.
p. 117, pl. 17 }i 18: fotografia unui foarte frumos costum
de }aman tungus, din fa]@ }i din spate, conservat la Muzeul
de Etnografie din Gttingen;
pl. 19, 20 }i 21: detalii ale pandantivelor metalice ale acestui
costum: m@}ti }i figura]ii antropomorfe ^mbr@cate ^n stof@.

146. LINDGREN, E.J., The Shaman Dress of the Dagurs, Solons

and Numinchens in N.W. Manchuria, Geografiska Annaler
(Stockholm, 1935), pp. 365378, 8 pl.
170

Studiu despre costumul unui }aman khingan ce se g@se}

te la Muzeul Universit@]ii de Arheologie }i Etnografie din
Cambridge. Compararea acestui costum cu costumele }i
accesoriile apar]in$nd altor trei }amani numincen, patru }
amani solon }i trei }amani daur.

171

.
151. LOMMEL, A., Masken, Gesischter der Menschheit
Zrich, Atlantis, 1970), 229 p., 150 pl.
pl. 75: fotografii. Detaliu al costumului de }aman tungus
conservat la Muzeul de Etnografie din Gttingen. Pandan
tive ale costumului prinse ^n spate. Dou@ mici m@}ti }i trei
p@pu}i;
pl. 76: fotografia costumului din fa]@.

157. LOPATIN, I.A., Goldy Amurskie, Ussuzijkie i Sunga rijkie

(Golzii de pe Amur, Ussuri }i Sungari), Zapiski Obscestva Izucenija
Amurskogo Kraja (%nsemn@rile Societ@]ii pentru Studierea ]inutului
Amur), 17, 1922.
pp. 235282: cultul }amanic. Spiritele terestre }i lupta
dus@ ^mpotriva lor. Candida]ii }amani. Legenda originii }
amanilor. Misiunea }amanului. Semnele voca]iei }amanice.
Hipnoza, transele. Calit@]ile fizice }i psihice ale }amanului.
Declara]ie cu ocazia inaugur@rii unui nou }aman. {amanii
debutan]i }i func]ia lor. Declara]ia ^n cazul c$nd se devine un
mare }aman. Atitudinea popula]iei fa]@ de }amani. Puterea }
amanilor. Plata unei kamlanii. Costumul }amanic, semnifica]
ia lui simbolic@. Toba }i paleta. Bastonul. Reprezent@rile spir
itelor. Particularit@]ile costumului }amanei. Kamlanie pentru
un b@rbat }i o femei bolnavi. Descrierea unei kamlanii dup@
PelGorskij. Convocarea spiritelor }i expulzarea lui buseu;
p. 294306: ritul introducerii sufletului ^n fanja;
pp. 309319: conducerea sufletului mortului la locul s@u
de odihn@, buni.

Rezumat de Kabo, S.P., ^n Sovetskaja Etnografia, 2, 1972, pp.

146149.
152. LOPATIN, I.A., Goldy (Golzii), Zapiski Priam. Otd. Imper.
Obscestva Vostokovedenija, 3, 1915.
pp. 7273: despre semnifica]ia vodc@i ^n cultul }amanic
(aspersiune ritual@ }i ofrand@ adus@ spiritelor).
153. LOPATIN, I.A., Goldskie skazki (Pove}ti golde), Zivaja Starina
6, 1916, pp. 9299.
p. 93: o }aman@ re^nvie un mort;
p. 94: luptele dintre }amani;
p. 97: o }aman@ ^l ini]iaz@ pe erou t@indui corpul }i
fierb$ndul;
p. 95: eroul, devenit }aman, ^}i ^nvie tat@l;
p. 100: un }aman ^l ini]iaz@ pe erou t@indul ^n buc@]i }i
fierb$ndul.

Rezumat de Karcer ^n Sovetskaja Etnografia, 1, 1928, p. 139.

158. LOPATIN, I.A., Etnografia Primorja (Etnografia litoralului),
Sbornik Primore, ego priroda i xazjajstvo, (Vladivostok, 1923).
p. 149: fotografiile unui }aman }i ale unei }amane oroc.

154. LOPATIN, I.A., Samanstvo u Goldov. Opisanie kamlanija

nad bolnym ({amanismul la golzi. Descrierea kamlaniei pentru un
bolnav), (NikolaevskpeAmur, 1918).
O }edin]@ }amanic@ gold@.

159. LOPATIN, I.A., Tales from the Amur Valley, Journal of Ameri
can Folklore, 46, 1933, pp. 201256.
8 povestiri golde }i 5 povestiri udehe.
Eroii acestor mituri, de}i posed$nd deja for]e supranaturale,
sunt uneori obliga]i, la sfatul unui }aman sau al unei }amane

155. LOPATIN, I.A., Verovanija Goldov. Nabljudenia (Credin]ele

172

golzilor. Observa]ii) fragment din ziarul Ust'e Amura (Nikolaevsk na

Amure, 1915), p. 48.
Credin]ele religioase ale golzilor.

173

(}amanele fiind mai numeroase), s@ devin@ ei ^n}i}i }amani

pentru a}i birui adversarii. Ei suport@ o ini]iere ce cuprinde
moarte }i resurec]ie.

Rezumat ^n Anthropos, 57, 1962.

160. LOPATIN, I.A., A Shamanistic Performance for a Sick Boy,

Anthropos, 3536, 19401941, pp. 352355.
{edin]a unei }amane pentru a ob]ine din nou bun@voin]a
spiritului s@u auxiliar, observat@ de autor la orocii din satul
Ulka.

163. LOPATIN, I.A., Tungusische Volsdichtung, Anthropos,

60, 1965, pp. 433444.
p. 437: kamlania unei }amane gold. Alt@ kamlanie gold;
p. 141: spiritele auxiliare zoomorfe.

161. LOPATIN, I.A., A Shamanistic Performance for a Sick Boy,

Anthropos, 4144, 19461947, pp. 365368.
Descrierea unei kamlanii la care Lopatin a fost martor la
orocii din satul Ulka }i ^n cursul c@rei }amanul reia sufletul
bolnavului sub form@ de vrabie de la spiritul nefast Hakki }
i ^l reintegreaz@ ^n corpul copilului.

164. LOPATIN, I.A., Leto sredi Orocey i Goldov (O var@ printre

oroci }i golzi) extras din Dalekaja Okrajna (Vladivostok, s.d.)
pp. 1213: ^nt$lnirea cu o }aman@ oroc ruga sa ^n fa]a
burxan. Costumul s@u: toli, centura, pandantive metalice,
acoper@m$ntul pentru cap }i pieptarul. {amanele sunt mai
puternice dec$t }amanii. Dansul }amanilor oroc;
pp. 2123: venirea unei }amane;
pp. 2426: kamlanie pentru un copil bolnav cu sacrificarea
unui porcu}or.

162. LOPATIN, I.A., The Cult of the Dead among the Natives of
the Amur Basin (SGravenhage, Mouton, 1960)
Central Asiatic Studies, 6. A monograph series devoted to the
culture, history and languages of Central Asia and its people, edited
by K. John and J.R. Krueger, 211 p.
p. 2829: kamlania unui }aman gold pentru a ob]ine un
copil;
p. 30: vindecarea unui copil bolnav de c@tre un }aman gold;
p. 4445: }amanii golzi ^nso]esc sufletele mor]ilor ^n buni;
p. 58: kamlanie pentru alungarea buseu;
p. 63: }amanii pot re^nvia;
p. 82: funeraliile }amanilor golzi }i tungu}i;
p. 134: legenda primului }aman }i mitul originii golzilor;
p. 135: }amanul gold oficiaz@ comemor@rile nimgan, djegdji,
kaza;
p. 136137: costumul }amanului ^n timpul funeraliilor;
p. 138147: rolul }amanului ^n timpul nimganului, a }aptea
zi dup@ moarte;
pp. 151154: comemor@rile lunare djegdii;
174

p. 160: marea comemorare, kaza taori.

165. LOTFALCK, Les rites de chasse chez les peuples sibriens

(Ritualurile de v$n@toare la popoarele siberiene), (Coll. Lespce
humaine), (Paris, Gallimard, 1953), 235 p., ilustr., 2 h@r]i, 16 pl.
p. 76: pentru a atrage v$natul pe teritoriul grupului s@u }
amanul tungus va lua, eventual, aspectul unei femele ren.
Golzii se adreseaz@ }amanului lor pentru a ob]ine un pescuit
bogat;
p. 90: }amanul tungus r@spunde la numele de ongon, c$nd
v$n@torul ofer@ un dar celui din urm@ pentru a ob]ine v$nat;
pp. 123126: ritualul singkelevum }i trei ilustr@ri de girkumki
(dup@ Anisimov);
p. 127: }amana tungus@ nu poate oficia c$nd este ^ns@
rcinat@, a n@scut recent sau ^n timpul menstrua]iei;
p. 137: }amanul dirijeaz@ }edin]ele de purificare colectiv@
^naintea v$n@torii la tungu}i.
.

175

.
Rezumat ^n Anthropos, 51, 1956, pp. 356357.
166. LOTFALCK, E., Ce que les siberiens pensent de la maladie.
Prsences (Ce cred siberienii despre boal@, Prsences) (Prezen]e), 68,
al treilea semestru 1959, pp. 1316.
p. 15: lupta dintre }amanii tungu}i.

170. LOTFALCK, E., Mythologies sibriennes (Mitologii sib

eriene), ^n Mythologies des steppes, des forts et des iles (Mitologii,
sub direc]ia lui P. Grimal (Paris, Larousse, 1963), vol. 2, 9 p., ilustr.
Reprezenta]iile religioase ale diferitelor etnii popul$nd
Siberia dintre care tungu}ii. Autorul evoc@ reprezentarea
universului, crea]ia, divinit@]ile cerului, cele ale p@m$ntului,
spiriteletutelare, apa }i lumea subteran@;
p. 258: aluzii la originea mitic@ a }amanilor golzi }i tungu}i;
p. 259: diferitele semnifica]ii ale termenului de buga ^n
tungus@;
p. 261: avatarurile zei]ei p@m$ntului la tungu}i (dunne
Muun, bugadi Muun, Umysa, Umisi etc.)

167. LOTFALCK, E., Les masques de chamanes siberiens (M@}

tile }amanilor siberieni), ^n Masca, catalogul expozi]iei), Paris, Muzeul
Guimet, decembrie 1959mai 1960), 147 p., 31 pl.
pp. 1516: m@}tile }amanilor tungu}i }i golzi sunt paravane
interpuse ^ntre cele dou@ lumi.
M@}tile personific@ri r@m$n o excep]ie ^n Siberia. Totu}i,
sub influen]a, probabil, manciur@, }amanul ^}i va pune pe
fa]@ o masc@ deregde, ce reprezint@ principalul spirit malu
}i care semnific@ c@ acesta, urmat uneori de cei doisprezece
diaconi, p@trunde ^n }aman.

171. LOTFALCK, E., Le mammouth auxilaire chamanique (Ma

mutul auxiliar }amanic) (un accesoriu tungus de la Muzeul Omului),
(L'Homme, maiaugust, 1963, pp. 113122, ilustr.)
Studiul unui pandantiv metalic al costumului }amanic
tungus identificat ca Kheli, mamutulpe}te carel ajut@ pe }
aman ^n deplas@rile sale ^n lumea inferioar@.

168. LOTFALCK, E., A propos dun tamburs de chaman tungus,

LHomme, (Despre toba }amanului, Omul), 2, maiaugust 1961, pp.
2530, ilustr.
Studierea unei tobe de }aman tungus, conservat@ la Muzeul
Omului }i raportat@ de Joseph Martin ultimului secol.
Provenien]a, ^ntrebuin]area, descrierea sa (Autorul ^l pre
supune originar de la Zeia).

172. LOTFALCK, E., La diviniation dans lArctique et lAsie septen

trionale (Divina]ia ^n Arctica }i Asia septentrional@), ^n La Divination.
Studii culese de A. Caquot }i M. Leibovici (Paris, Presses Universi
taires de France, 1968), 2 vol., pp. 249277, ilustr.
p. 263, nr 1: lupta }amanilor ostili ^ntre ei;
p. 267: un }aman conduce migra]ia poporului s@u spre vest
}i spre nord.

169. LOTFALCK, E., La lune chez les peuples sibriens et eskimo,

^n La lune, mythes et rites (coll. Sources Orientales), Luna la pop
oarele siberiene }i eschimose, ^n Luna, mituri }i ritualuri (col. Surse
orientale), Paris, Le Seuil, 1962), pp. 341367.
pp. 354355: }amanul oroc va cere divinit@]ii c@deri de z@
pad@;
p. 356: ilustra]ie reprezent$nd placa metalic@ ag@]at@ de
costumul }amanului tungus }i purt$nd gravat@ reprezentarea
tinerei r@pite de lun@;
176

p. 357: toli, oglinda }amanului;

p. 361: harta }amanului (dup@ Avrorin).

173. LOTFALCK, E., Textes Eurasiens (Texte eurasiene), Tra

ducere, introducere }i note de Eveline LotFalck, ^n Les Religions
de lEurope du Nord (Religiile Europei de Nord), eddassagasimnuri
}amanice, texte traduse }i prezentate de Rgis Boyer }i Eveline
LotFalck (Paris, Fayard/Denoel, 1974), (col. Le trsor spirituel de
.

177

l'Humanit), pp. 613749.

Capitol 4: Tungu}ii, pp. 707724:
4 fragmente de texte }amanice, probabil, extrase din Va
silevici (Materialy po evenkijskomu folkloru), (Materiale
despre folclorul tungus), Leningrad, 1936, }i Oxotnici i ole
nevodceskie obrjady Evenkov, Sbornik Muzeja Antropologii i
Etnografii, 17, 1957, traduse ^n francez@ }i ^nso]ite de c$teva
note }i de o introducere. Ele privesc c@utarea sufletului unui
bolnav, v$natul cu veveri]e, ^nso]irea sufletului defunctului
^n ]ara mor]ilor }i originea mor]ii.
Capitolul 5: Golzii, pp. 724726.
Traducerea unui mit despre originea mor]ii legat@ de origi
nea }amanismului.

178. MAAK, R., Viljujskij okrug Jakutskoj oblasti (Districtul Viljui

din regiunea Iakutsk), (S.P.B., 1887), partea a IIIa, 200 p., ilustr., 9 pl.
pp. 119120: kamlania unui }aman tungus f@cut@ la cererea
autorului. Prezicerea unui }aman referitoare la c@l@toria
autorului. Kamlania unui }aman tungus din Viljui pentru o
b@tr$n@ muribund@, ^nso]it@ de sacrificarea unui ren.

174. LOTFALCK, E., Le costume de chaman toungus du Muse

de lHomme (Costumul }amanului tungus de la Muzeul Omului),
manuscris, 50 p. dactilografiat.
Descrierea foarte detaliat@ }i aprofundat@ a costumului }
amanului tungus, f@cut@ de Joseph Martin la sf$r}itul sec
olului trecut.

179. MAC CULLOCH, J.A., Shamanism, Encyclopedia of Religion

and Ethics,
vol. 2, (Edinburgh, 1920), pp. 441446.
p. 441: originea tungus@ a termenului }aman. Transmiterea
darului }amanic la tungu}i;
p. 442: existen]a }amanelor la tungu}i.

175. LUKASKIN, A., With the Oroon in Manchuria, Pacific Dis

covery, 20 (4), iulie 1967.
Fotografia unei }amane oroc c@lare. {amana este semi^mbr@
cat@ }i so]ul ei ]ine oglinda. Aceast@ fotografie este dat@ ca
fiind a lui Kormassof, dar ^n realitate apar]ine lui Lindgren.

MAJKOV, cf. KOZMINSKIJ, AVRORIN, MAJKOV.

180. MAKARENCO, A. A., Les Toungouses du bassin de lIenisei,
Archives du Muse dEtat dEthnologie de Lningrad (Tungu}ii din
bazinul Iensieiului. Arhivele Muzeului de Stat de Etnografie din Len
ingrad), f. 6, op. 4, nr 1.
Informa]ii comunicate de Budnikov lui Makarenko despre
voca]ia }amanului }i ^ncerc@rile p@rin]ilor de a ^mpiedica.
Divina]ia }amanului. Cure.

176. LVOV, G., O samanax (Despre }amani), Moskovskij Gorod

skoj Listok, 38, 1847.
pp. 152154: }amanismul tungus persecutat de misionari.
Conjura]ia unui }aman tungus ^n timpul unei epizootii a
renului ^n regiunea Oxotsk }i moartea sa ^n timpul }edin]
ei, sp$nzurat accidental de cei doi asisten]i ai s@i. Costumul
}amanului. {amanul, intermediar ^ntre spirite }i oameni.

181. MAKARENKO, A. A., Sibirskij narodnyi kalendar v etnogra

ficeskom otnosenii (Calendarul popular siberian din punct de vedere
etnografic), (S.P.B., 1913), VII, 293 p., ilustr., 32 pl.

177. MAAK, R., Putesestvie na Amur, soversennoe po rasporja

178

zeniju St. Peterb. otd. Imper. Russk. Geogr. Obscestva v 1855 R. Maakom
(C@l@toria pe Amur, ^ntreprins@ pentru Societatea Imperial@ Rus@ de
Geografie de c@tre Maak ^n 1885), (S.P.B., 1859)
pp. 8182: }amanii }i func]iile lor la managiri (nume vechi al
tungu}ilor din clanul managir ^n Bazinul Amurului. Alegerea
}amanic@, voca]ia. Toba, vesta, acoper@m$ntul pentru cap.
Influen]a }amanilor, func]iile lor, sacrificiile;
pp. 8485: golzii }i }amanismul. Toba }i felul de a o folosi.

179

p. 10: ]@ranii ortodoc}i, citadinii }i, uneori, ^nsu}i clerul lo

cal, au recurs la }aman pentru a ^ngriji bolnavii }i pentru a
prezice viitorul.
Teama de a atinge mormintele }amanice pentru a nu st$rni
furia sufletului }amanului defunct.

186. MENGES, K., Linguistische und ethnologische Bemerkungen

zum Tungusischen, Anthropos, 60, 1965
pp. 597598: referin]e la lucr@rile despre }amanismul tungus,
dup@ Vasilevic }i Shirokogorov.

182. MAKSIMOV, A. Ja, Mestsamana (R@zbunarea }amanului),

Priroda i Ljudi, 2, 1892.
r@zbunarea unui }aman ^n regiunea Usuri.

187. MESSERSCHMIDT, D.G., Forschungsreise durch Sibirien

17201727
Reeditare: t. 1 (Berlin, 1962); t. 2 (Berlin, 1964); t. 3 (Berlin,
1966).
La tungu}ii de la confluen]a Ilg@i cu Lena, Messerschmidt va
^nt$lni ^n 1723, reprezent@ri de spirite auxiliare }amanice.

183. Maksimov, A. Ja, Na dalekom vostoke (%n Orientul ^ndep@

rtat), (S.P.B., 1898), 2 vol. p. 112: aluzie la }amanismul gold.
pp. 160163: kamlanie gold@ cu }edin]@ de divina]ie;
pp. 163165: generalit@]i despre }amanismul gold.
184. MALYX, P., Izucajte rodnoj kraj. Neskollo slov ob Orocenax
i ix folklore (Studia]i regiunea natal@. C$teva cuvinte despre oroon
}i despre folclorul lor), Zapiski Zabajkal skogo otdelenija Russokogo
Geograficeskogo Obscestva (%nsemn@rile sec]iei Baikale a Societ@]ii
Ruse de Geografie), 15, 1924.
pp. 134142: despre oroon:
povestirea nr 7: cum un }aman oroon }ia ap@rat alt@dat@
poporul de o invazie;
povestirea nr. 8: alt@dat@, }amanii erau mai puternici.
{amani buni }i r@i. La un an de la moartea unui membru
al clanului, }amanul urmeaz@ drumul sufletului s@u, pentru
a }ti dac@ acesta a plecat la spiritul nefast, pe p@m$nt, sau
la cel bun, ^n ]ara cald@;
povestirea nr. 9: Dumnezeu ^i ^nva]@ pe oameni s@ }aman
izeze pentru ai vindeca pe bolnavi.

Rezumat ^n Anthropos, 58, 1963, p. 942 }i 61, 1966, p. 961, ^n

Etnografia sovietic@, 2, 1963, p. 171.
188. MESSERSCHMIDT, D.G., Siberia perlustrata seu Pinax tri
plicis naturae regni simplicium octo annorum per Sibirias, Cirgisiam,
Tungusiam, Samojedam, Boraethiam, Davuriam etc.; itineribus obser
vatorum, Arxiv Akad. Nauk. S.S.S.R.,
Jurnal inedit de Messerschmidt, unde se face aluzie la credin]
ele tungu}ilor.
189. M.G., Abevega russkix sueverij, idolopoklonniceskix zerto
prinosennij, svadebnyx prostonarodnyx objadov. Koldovstra, saman
stva i proc., socinenija (Abecedar al credin]elor ruse}ti, sacrificii }i
ritualuri matrimoniale. Vr@jitorie, }amanism }i altele, descrise de M.
G.), (Moscova, 1796)
pp. 309323: }amanismul ^n general;
pp. 321323: }amanismul tungus. Marea putere a }amanilor
tungu}i.

185. MARGARITOV, V., Ob Orocax Imperatorskoj Gavani (Despre

oroonii Portului Imperial), (S.P.B., 1888)
pp. 2526: preg@tirea pentru slujba }amanului la oroci.
Costumul, }edin]ele prezicerile, vindecarea bolnavilor. Rela]
iile cu }amanii. decorul tobei }i al costumului;
180

p. 29: mitul }amanului care a s@pat drumul spre lumea

inferioar@;
p. 30: funeraliile.

181

190. MICHAEL, H.N., Studies in Siberian Shamanism, edited by

H.N. Michael (Toronto, University of Toronto Press, 1963), Arctic
Institut of North America, Anthropology of the North, Translation from
Russian Sources, 4, 229 p., ilustr.
Articol de G.M. Vasilevici tradus din Trudy Instituta Etno
grafii, 51, 1959, pp. 157192.
p. 4684: Early concepts about the univers among the
Evenks (Material)
pp. 5556: }amanii ^n lumea inferioar@;
pp. 5660: c@l@toriile }amanului ^n lumea de dincolo }i ^n
special ^n lumea inferioar@;
p. 70: iepurele }aman;
p. 84125: The shamans tent of the Evenks and the origin
of the shamanistic rites.
Articol de Anisimov tradus din Trudy Instituta Etnografii,
18, 1952.
pp. 85100: descriere detaliat@ a unui cor }amanic, dup@
materialele culese de autor ^n 1920, 1930 }i 1937 ^n Pod
kamennaja Tunguska }i dup@ materialele lui Suslov, cu
numeroase figuri }i proiecte;
pp. 100106: descrierea unei kamlanii (1931);
p. 106: desenul unui tungus ilustr$nd o kamlanie pentru a
alunga spiritul unei maladii;
pp. 107123: diferitele credin]e legate de }amanismul tungus
(diferite categorii de spirite, marylyja, bariera protectoare a
clanului, r$ul }amanic etc. }i caracteristicile }amanismului
tungus (alegerea }amanului, accesoriile, situa]ia sa social@
etc.);

Rezumat ^n Anthropos, 58, 1963, p. 943 }i 60, 965, pp. 899902.

191. MICI, A., Putesestvie po Amuru i vostocnoj Sibiri. S pribavle
mem statej iz putesestvij G. Radde, R. Maak i dr. Perevod s nemeskogo
Olxina (C@l@torie dea lungul Amurului }i ^n Siberia Oriental@. Cu
articole extrase din c@l@toriile lui Radde, Maak }i al]ii, traduse din ger
man@ de Olxin), (St. PetersburgMoscova, 1868), 351 p., 80 desene.
pp. 278279: credin]ele mangunilor (vechiul nume al
ulcilor);
p. 329: kamlanie gold@;
p. 277: ilustrarea morm$ntului }amanic dup@ Maak;
p. 320: ilustra]ie reprezent$nd trei st$lpi ritualici dup@ Maak.
192. MIDDENDORF, A., Putesestvie na Sever i Vostok Sibiri (C@l@
torie ^n nordul }i estul Siberiei), (S.P.B., 18771878), 2 vol., fig. }i pl.
partea a doua, capitolul 6: Korennye ziteli Sibiri (Indigenii
Siberiei)
p. 77: tungu}ii boteza]i ^}i p@streaz@ }amanii }i devin uneori
ei ^n}i}i }amani. {amanii mari }i mici. Importan]a v$n@torii
^n supersti]iile }amanice.

pp. 157229: Cosmological Concepts of the Peoples of the

North.
Articol de Anisimov tradus din Kosmologiceskie predstable
nija narodov Severa (Concep]ia cosmic@ la popoarele Nor
dului), (MoscovaLeningrad, 1959)

Mikhailovski, V.M. cf. Mixajlovskij, V.M.

193. MIKHAILOVSKI, V.M., Shamanism in Siberia and Euro
pean Russia, being the second part nof Samanstvo, translated by O.
Wardrop, Journal of the Royal Anthropological Society of Great Britain
and Ireland, 24, 1895, pp. 620-100 }i 126-158.

p. 166: xargi dublul animal al }amanului;

182

p. 167: spiritele auxiliare ale }amanului tungus. Ritualul

anan, ^nso]irea mor]ilor la buni;
pp. 176178: ritualul singkelevun, pentru ob]inerea
v$natului;
pp. 182184: turu, arborele }amanic. Xargi dublul animal
al }amanului crescut ^n turu. Mamaanimal;
pp. 202204: r$ul }amanic }i c@l@toria }amanului;
p. 2907: funeraliile golde.

183

p. 64: scurt rezumat al mitului originii }amanilor tungu}i;

p. 65: o kamlanie tungus@ v@zut@ de Gmelin;
p. 81: un costum de }aman (dup@ Gmelin);
p. 85: ini]ierea }amanic@ tungus@;
p. 97: cur@ }amanic@ tungus@;
p. 131: ^ncrederea tungu}ilor ^n }amanii lor, chiar boteza]
i (cre}tina]i);
p. 134: personalitatea unui }aman tungus (dup@ Tret'jakov).

194. MILLER, V.F., Olenekskaja ekpedicija (Expedi]ia de la Ole

nek), Sbornik istorikostatisticeskij svedenij o Sibiri i sopredelnyx ej
stranax, 2 (1), 1875.
pp. 2426: kamlania unui }aman (cf. nr. 195).
Autorul subliniaz@ c@ }amanul sa ^n}elat complet ^n prezic
erile sale. Unul dintre ghizi este posedat de spirite. Va deveni
ulterior }aman. Morminte de }amani tungu}i.
195. MILLER, V.F., Tungusy, Jakuty i Cukci (Tungu}ii, iaku]ii }i
cirekcii), Zivopisnaja Rossija, 12, prima parte, 1895.
pp. 253254: o foarte scurt@ descriere a unei kamlanii la
care autorul a asistat ^n 1873. Faptele eroice ale unui }aman
tungus celebru. Morminte de }amani.

198. MIRONOV, N.D., SHIROKOGOROV, S.M., SramanaSha

man. Etymology of the WordShaman, The Journal of the NorthChina
Branch of the Royal Asiatic Society, 55, 1924, pp. 105130.
Pentru a clarifica etimologia termenului }aman, rapid@
istorie a }amanismului ^n Siberia oriental@ (Mongolia, Man
ciuria, Transbaikalie)
p. 125: ^n teoria }amanic@ }i costumul, boaconstrictor joac@
un rol foarte important. Rolul s@u ^n }amanismul septen
trional se explic@ numai printrun ^mprumut la alte grupuri
etnice, pentru c@ boa este necunoscut ^n nordul Indiei }i ^n
China meridional@.

196. MILLER, V.F., Neskolko slov ob etnograficeskoj kollekcii

P.P. Simkevica (C$teva cuvinte despre colec]iile etnografice ale lui
P.P. Simkevici), Torzestvennoe zasedanie v pamjat Grafa Rumjaceva
({edin]a solemn@ ^n memoria contelui Rumjancev), 3 aprilie 1897,
Moscova, 1897, pp. 5870, ilustr.
pp. 5961: despre costumul }amanilor.

199. MIXAJLOV, T.M., O sovremennom sostojanii samanstva

v Sibiri (Despre starea actual@ a }amanismului ^n Siberia), Kritica
ideologii lamaizma i samanizma (Materialy seminara Lektorov At
eistov), (Critica ideologiei lamaismului }i }amanismului (Materialele
seminarului Lectorilor Atei}ti), (UlanUde, Editura C@r]ii Buriate,
1965), pp. 82105.
pp. 9596: r@m@}i]ele actuale ale }amanismului tungus }

197. MINNAERT, P., Le chamanisme, Bulletin de la Socit Royale

Belge dAnthropologie et de Prhistoire ({amanismul. Buletinul So
ciet@]ii Regale Belgiene de Antropologie }i de Preistorie), 51, 1936,
pp. 216234.
p. 217: spiritele invocate de }amanii din Pekin la 1851
purtau, ^n general, nume tunguse;
184

p. 221: }amanii tungu}i consumau urina unui om intoxicat

de ciuperci sau zeam@ de tutun pentru a intra ^n transe;
p. 222: }amanii golzi }i tungu}i au un prost echilibru nervos;
p. 223: maladia viitorilor }aman (dup@ Shirokogorov).
Transmiterea darului }amanic la golzi }i tungu}ii din Trans
baikalie;
p. 225: intrarea ^n trans@ a }amanului tungus (dup@ Shi
rokogorov);
p. 228: }amanul gold prime}te for]a vital@ a spiritelor }i o
transmite bolnavului;
p. 229: spiritele tutelare ^l ajut@ pe }aman ^n lupta contra
maladiei;
p. 230: faptele eroice ale }amanilor tungu}i }i golzi ^n timpul
transei;
p. 231: mit gold referitor la ini]ierea }amanului;
p. 233: nici o deosebire ^ntre }amanii albi }i negri la tungu}i.

185

i gold. Cultul avut fa]@ de spiritele tutelare ale taigalei }i

mormintelor }amanice.

MIXAJLOVSKIJ, V.M., cf. MIKHAILOVSKI, V.M.

200. MIXAJLOVSKIJ, V.M., Samanstvo. Sravnitelnr etnogra
ficeskij ocerk ({amanismul. Rezumat de etnografie comparat@),
Izvestija Obsscestva Ljubitelej Eststvoznanija Antropologi i Etnografii
pri Moskovskom Universitete, 25, 1892, Lucr@rile sec]iei etnografice,
12, vol. 1
Capitolul 2, pp. 5354: nume de }amani la diferite popoare
siberiene;
p. 55: exemple de }edin]e }amanice la tungu}i;
p. 83: procedee de vindecare la }amanii tungu}i

206. NIKULSIN, N.P., Saman kak voennyi vozd roda u Evenkov

({amanul, }eful militar al clanului la tungu}i), Arxiv Instituta Etnografii
Akademii Nauk, 11.

201. NACHTIGALL, H., Die kulturhistorische Wurzel der Scha

manenskelettierung, Zeitschrift fr Ethnologie, 77, 1952, pp. 188197.
C$teva aluzii la }amanismul tungus, bazate, ^n principal, pe
materialele lui Shirokogorov }i Ksenofontov.

{amanul apare ca }eful militar care conduce expedi]iile de

r@zboi ale clanului.

202. Nanajskie skazki (Pove}ti golde), Zapiski Primorsk. Filiala

Geograf. Obscestva S.S.S.R., 25, 1966, pp. 112113.
Cu titlul Legenda clanului Jakson se poveste}te mitul celor trei
sori, mit ce leag@ originea }amanismului de separa]ia dintre mor]i }
i vii.

207. NIORADZE, G., Der Schamanismus bei den Sibirischen

Vlkern, Stuttgart, 1925, 121 p., fig. }i plan}e, h@r]i
p. 33: fotografia unei }amane golde (dup@ Lopatin)
Ilustra]ii:
p. 63, nr. 9: un costum de }aman gold p@strat la Muzeul
de Etnografie din Hamburg;
p. 64: un }aman gold (Lopatin);
p. 65, nr. 11: centura de }aman gold, conservat@ la Muzeul
de Etnografie din Hamburg.

203. NEUPOKOEV, V., Bolsoj saman, Kyndigir. Iz predanij seve

robajkal stix tougusov (Marele }aman Kyndigir. Din folclorul tungu}
ilor din nordul Baikalului), Zizn Burjatii, 46, 1926.
p. 29: costumul unui }aman ^n v$rst@ }i accesoriile lui. Scurt@
povestire: cum }amanul Kyndigir }ia condus poporul de la
Lena la Baikal.

208. NIRGUNEEV, D., Religioznye predstavlenija Evenkov

(Reprezent@rile religioase ale tungu}ilor), Tajga i tundra, 1, 1928,
pp. 4345.
Un tungus evoc@ pe scurt c$teva r@m@}i]e ale vechilor
credin]e ^n spirite.

204. NEUPOKOEV, V., Tungusy Burjatii (Tungu}ii din Buriatia),

Zizn Burjatii, 79, 1927.
pp. 8586: }amanismul. O kamlanie. Cum se transmite darul
186

}amanic. {amanismul nu este o profesie.

205. NIKOLAEV, S.N., Eveny i evenki jugovostocnoj Jakutii
(Lamu]ii }i tungu}ii din Iakutia sudoriental@), (Iakutsk, 1964), 200
p., ilustra]ii.
p. 166: un singur }aman poate vedea spiritul tutelar al
v$natului. Un }aman ^n v$rst@ viziteaz@ ^n timpul kamlaniilor
vizuina unde locuie}te acest spirit sub forma unui urs;
p. 170: }amanul confec]ioneaz@ amuleta sebekicen care
favorizeaz@ v$n@toarea;
p. 171: un }aman du}man poate s@}i trimit@ spiritul sebe
kicen v$n@torului c@ruia dore}te s@i fac@ r@u;
p. 174: }amanul consacr@ renul sebek.

187

209. Nordenrasiatische Vlker. Museum fr Vlkerkunde zu Leipzig,

(Catalog), (Leipzig, 1959)
p. 49, fig. 13: fotografia unui costum de }aman tungus
(acoper@m$nt pentru cap cu franjuri }i tob@, vest@, pieptar
}i cizme)

210. N.P., O samanax kak kudesnikax (Despre }amani considera]

i ca vr@jitori), Amur, 37, 38, 1860.
nr 37: prezicerile unui }aman tungus;
nr 38: explicarea prezicerilor.

215. ORDYNSKIJ, A., Sibirskie samany ({amanii siberieni),

Tomskie Gubernskie Vedomosti, 37, 1892, partea neoficial@ nr. 37:
kamlania }amanilor tungu}i. Prezicerile lor }i explicarea acestora din
punct de vedere }tiin]ific.

211. O tungusax voobsce (Despre tungu}i ^n general), manuscris

anonim din 1787. {edin]a etnografic@ nr. 238, B.C. Biblioteca
public@ de Stat, Leningrad.
Se trateaz@ despre credin]ele religioase ale tungu}ilor.
Spasskij a folosit acest manuscris pentru lucrarea sa ap@
rut@ ^n 1822.
Zabajkalskie Tungusy.

216. ORLOVA, E., Lamuty poluostrova Kamcatki (Lamu]ii din

Kamciatka), Sovetskij Sever, 5, 1930
p. 45: prezentarea ritual@ a noun@scutului focului din c@
min.
217. OSAROV, M., Sibirskie ogni (Focurile siberiene), 910, 1933,
pp. 167176.
povestirea nr . 4: iepurele }i }amanul. Cum iepurele a g@sit
^n taiga un omoplat pentru divina]ie }i sa crezut devenit
un mare }aman;
povestirea nr. 12: de ce oamenii ^ncep a }amaniza.

212. OHLMARKS, A., Studien zum Problem des Schamanismus,

(LundCopenhagnen, 1939), 347 p.
Cu exemple luate de la popoarele siberiene (tungus }i gold,
printre altele), lapon, indian din America etc. Ohlmarks
face deosebire ^ntre }amanismul arctic }i cel subarctic.
El ^ncearc@ s@ demonstreze c@ }amanismul autentic este }
amanismul arctic determinat de istoria arctic@.

218. OSTROVSKIX, P.E., O polozenii zensciny u inorodcev Turux

anskogo kraja (Despre pozi]ia femeilor la indigenii din regiunea Tu
ruxansk), Izvestija Krasnojarskogo podotdelenija VostocnoSibirskogo
Otdela Russkogo Geograficeskogo Obscestva, 1 (5)
p. ^nt$lnirea unui misionar cu dou@ }amane (una tungus@
}i una iurak }i cum a convinso pe una s@ abandoneze }
amanismul.
Dup@ plecarea acestuia, }amana }ia ref@cut un costum }i
a re^nceput s@ }amanizeze.

213. OKLADNIKOV, E.I., Religija lesnyx plemen vostacnoj Sibiri v

neolite i bronzovom veke (Religia triburilor forestiere din Siberia ori
ental@ ^n neolitic }i epoca de bronz), Daklady po Etnografii (Rapoarte
despre Etnografie), 3, 1966.
Studierea mobilierului, mormintelor }i a picturilor rupestre a
c@ror explica]ie Okladnikov o caut@ ^n literatura etnografic@
modern@, ^n particular ^n literatura tungus@.

219. Otcet o sostojanii i dejatel nosti Kamcatskoj duxovnoj missii

za 1898 (Rezumat despre starea }i activitatea misiunii ecleziastice din

214. Opisanie norodov, naxodjascixsja okolo Jakutska Oxotska i

188

v Kamcatke (Descrierea popoarelor aflate l$ng@ Iakutsk, Ohotsk }i

Kamciatka), Rossijskij Magazin.
pp. 364394: }amanii }i kamlaniile lor (Manuscrisul com
plet care dateaz@ din 1770 se g@se}te la departamentul de
manuscrise de la Biblioteca Public@ de Stat din Leningrad
cu titlul Sobranie Pogodiny, nr. 1422)

189

Kamciatka ^n 1898), Kamcatskie Eparx. Vedomosti, 7, 1899.

pp. 103105: cine sunt }amanii golzi }i raporturile lor cu
misionarii;
pp. 174175: kamlania unui }aman gold ^n timpul unei
comemor@ri.

220. Otcet pravoslavnogo mission. Obscestva (Rezumat a societ@]

ii Misionarilor Ortodoc}i), Pravoslavnyj Blagovestnik, 1718, 1912,
pp. 4464
cap. 9: starea religioas@ a indigenilor din regiunea Turux
ansk (dintre care tungu}ii);
cap. 10: starea religioas@ a tungu}ilor, golzilor, negidalilor,
samagirilor }i oroonilor din regiunea Blagovescensk.

225. PAULSON, I., HULTKRANTZ, A., JETTMAR, K., Die Reli

gionen Nordeurasiens und der amerikanischen Arktis, Die Religion der
Menschheit, Stuttgart, 1962, III, 425 p., h@r]i.
pp. 125133: }amanul ^n calitate de mediator. Studiu despre
}amanism bazat ^n principal pe materiale tunguse (dup@ Shi
rokogorov, Anisimov, Tretjakov etc.). Bibliografie despre }
amanism ^n general pp. 139144. Rezumat de J.P. Roux ^n
La Revue de lHistoire des Religions, 164 (1), iulieseptembrie
1963, pp. 227229.

221. Otkryvaemaja Rossija ili sobranie odezd vsex narodov rossi

jskoj Imperii obretajuscixsja (Rusia revelat@ sau antologia costumelor
popoarelor din Imperiul Rus), (S.P.B., 17741777), ilustra]ii.
Desene:
caietul 4: un }aman tungus din Argun;
caietul 7: o }aman@ din Bratsk.

226. PAULSON, I., HULTKRANTZ, A., JETTMAR, K., Les reli

gions arctiques et finnoises. Sibriens finnois, Lapons, Esquimoaux
(Religiile arctice }i finlandeze. Siberieni, finlandezi, laponi, eschimo}
i). Traducere de L. Jospin (Paris, Payot, 1965), 399 p.
Traducerea c@r]ii precedente.

222. PALLAS, D.S., Voyage de P.S. Pallas en diffrentes provinces

de lempire russe et dans lAsie septentrionale (C@l@toria lui P.S. Pal
las ^n diferite provincii ale Imperiului Rus }i ^n Asia septentrional@),
traducere din german@ de Gauthier de la Peyronie comis al afacerilor
str@ine (Paris, 1793), 5 vol. }i 1 vol de plan}e.
vol. 4, p. 311: kamlania unei }amane tunguse ce danseaz@
cu toiagele sale ^n timp ce so]ul c$nt@ la tob@;
p. 132: }edin]a de divina]ie a aceleia}i }amane l$ng@ Onon.

Rezumat de J.P. Roux ^n La Revue de l'Histoire des Religions, 170,

iulieseptembrie, 1966, p. 225.
227. PAULSON, I., Der Schamanisms in Nordasien. Paideuma, 2,
1965, pp. 91100.
Articol teoretic despre }amanism cu numeroase referin]e
la }amanismul tungus dup@ Shirokogorov }i anisimov ^n
particular.

223. PAUSON, I., Die primitiven Seelenvorstellungen der nordeu

rasischen Vlker. The Ethnographical Museum of Sweden, (Stockholm,
1958), 407.
pp. 107118: diferite suflete la tungu}i;
pp. 118128: diferite suflete la golzi.

190

224. PAULSON, I., Die Vorstellungen von den Seelen der Tiere
bei den nordeurasischen Vlkern, Ethnos, 23, Stockholm, 1958, pp.
126127.
pp. 137138: aluzie la }amanismul tungus dup@ lucr@rile
lui Shirokogorov.

228. PEKARSKIJ, E., CVETKOV, V., Priajanskie tungusy (Tungu}

ii din Priajansk), Zivaja Starina, 20 (34), 1911, pp. 323356.
p. 349: }amanismul la tungu}i;
p. 351: tungu}ii din zilele noastre se adreseaz@ }amanului
ca unei divinit@]i, mai degrab@ dec$t ca unui intermediar
.

191

^ntre spirite }i oameni.

229. PELGORSKIJ, Inorodceskoe naselenie po pritokam Ussuri,
po r. Bikinu, Sanu et Vacu (Popula]ia indigen@ a afluen]ilor Ussuri,
r$urile Bikin, {an, }i Vak), Trudy Priamurskogo Otdela Russokogo
Geograficeskogo Obscestva, 1895.
pp. 2930: vindecarea de c@tre un }aman gold a unui bol
nav grav
p. 36: }amanii oroon.

234. PODGORBUNSKIJ, V., Materialy dlja izucenija samanskix

bubnov tuzemcev Sibiri (Materiale pentru studierea tobelor }amanice
ale indigenilor din Siberia), Trudy Irskutskogo Gosudarstvennogo
Universiteta, 4, 1923.
Tobele }amanilor siberieni.

230. PESEL, D., Narodovedenie (Etnologie), traducere prof. E.Ju.

Petri (S.P.B., 1890), 579 p.
cap. 10: }amanismul;
pp. 268276: originea cuv$ntului }aman. Felul ^n care }
amanii ^ngrijesc tururile lor }i costumele. Raportul }ama
nilor cu spiritele lor. Diferen]ele ^ntre }amanul american }
i cel siberian. Cauzele maladiei }i a mor]ii. Transmiterea
darului }amanic. Ce tinde }amanismul.

235. POLTORADNEV, P., Samanstvo ({amanismul), (Irkutsk,

1917)
descrierea colec]iilor (}i a accesoriilor }amanice pe care le con]in).
Muzeul de Etnografie din Irkutsk.
236. POLTORADNEV, P., Olenevodstvo Tungusov reka Niznej
Tunguski (Cre}terea renului la tungu}ii de pe Tunguska inferioar@),
MoscovaIrkutsk, Ogiz, 1932), 59 p., ilustr.
pp. 5657: }amanii conduc uneori un ren l$ng@ indivizii
grav bolnavi pentru ca renul s@ sufle spre bolnav s@n@tate,
lu$nd asupra sa boala sau alung$ndo. %n timpul unor }
edin]e, }amanii ^}i iau zborul l$ng@ renul femel@ ce p@ze}
te sufletele renilor. Ei afl@ de la acest spirit soarta viitoare a
turmei. Aceast@ divinitate ^i pedepse}te pe p@storii r@i care
nu au grij@ de turm@.

231. PFIZENMAYER, E.W., Mammutleichen und Urwaldmen

schen im Nordost Siberien, (Leipzig, 1926)
p. 144: descrierea unei }edin]e }amanice lamute.
232. PILSUDSKI, B., Der Schamanismus bei den Ainu Stmmen
von Sachalin, Globus, 14, 1909, p. 72.
{amanismul ainu pare ^mprumutat de la tungu}i, cum indic@
^nsu}i numele de }aman tusukuru de origine tungus@.

POPOV, A.A., cf. ERGIS, G.V., POPOV, A.A.

233. PODGORBUNSKIJ, V., Samany i ix misterii (po povodu

knig. V. M. Mixajlovskogo Samanstvo, sravnit etn. ocerki), ({amanii }i
misterele lor. Apropo de cartea lui V.M. Mixajlovskij Le chamanisme,
aperu dethnographie compare ({amanismul, rezumat de etnografie
comparat@), Vostocnoe Obozrenie, 42, 47, 49, 1892.
nr. 42: originea }i sensul cuv$ntului }aman. Maladia este
rezultatul unei vr@jitorii. Rolul }amanilor. Originea }aman
ismului;
192

nr. 47: pozi]ia ocupat@ de }aman ^n societate. Raporturile

sale cu spiritele. %ndatoririle }amanului;
nr. 49: }amanii v@d, ^ntradev@r, ceea ce descriu ^n timpul
transelor. Bolnavii se vindec@ ^n urma kamlaniei?

237. POPOV, A.A., Materialy dlja bibliografii russkoj literatury

po izuceniju samanstva severoazjatskix narodov (Materiale pentru
o bibliografie a literaturii ruse referitoare la studierea }amanismului
la popoarele din Asia de Nord), Institutul Popoarelor din Nord (Len
ingrad, 1932), XII, 116 p.
Peste 700 de lucr@ri clasate pe popula]ii }i analizate pe scurt
dintre care vreo cincizeci privind }amanismul tungus.
.

193

.
Rezumat de A.N. Maksimov ^n Sovetskaja Etnografia, 4, 1934,
pp. 140141.
238. POPOVA, U.G., O perezitkax kulta medveda (urkacak) sredi
Evenov magadanskoj oblasti (Despre r@m@}i]ele cultului ursului (urka
cak) la lamu]ii din regiunea Magadan, Istorija i kultura narodov severa
dalnego vostoka (Istoria }i cultura popoarelor din Nordul Orientului
^ndep@rtat), 17, (Moscova, {tiin]a, 1967).
pp. 174181: se g@sesc urme ale s@rb@torii ursului la lamu]
ii regiunii Magadan ^n 1961. Aceast@ ceremonie ritual@ ^n
onoarea ursului omor$t ^n v$n@toare, v$n@toare masculin@
de la care femeile sunt ^ndep@rtate, p@streaz@ amprenta
sistemului tribal }i patriarhal.
239. POTANIN, G.N., Gromovnik po poverijam plemen juznoj Si
biri i severnoi Mongolii (Zeul tunetului dup@ credin]ele popoarelor din
Siberia meridional@ }i Mongolia septentrional@), Zurnal Ministerstva
Norodnogo Prosvescenija, ianuariefebruarie, 1892.
pp. 133137: reprezent@rile religioase referitoare la zeul
tunetului au o leg@tur@ cu }amanismul, care se manifest@
clar c$nd se compar@ accesoriile }amanilor altaieni, buria]
i, urianxai, mongoli }i tungu}i.
240. POTANIN, G.N., O krestoobraznyx figurax na zamanskix
bubnax i prisanicax (Despre motivele cruciforme ale tobelor }amanice
}i ale decorurilor lor), Izvestija vostocnoSibirskogo otdela Russkogo
Geograficeskogo Obscestva, 24 (2), 1893.
Tipuri }i construc]ii de tobe altaiene, tunguse }i samoiede.
POTAPOV, L.P., cf. LEVIN, M.G., POTAPOV, L.P.
241. PROKOFEVA, E.D., Samanskie kostjumy narodov Sibiri
(Costumele }amanice ale popoarelor din Siberia), Religioznye pred
stavlenija i obrjady narodov Sibiri v XIX nacale XX v (Concep]ia reli
gioas@ }i vestimenta]ia popoarelor siberiene ^n sec XIX^nceputul sec.
194

XX), Ed. {tiin]a, Sec]ia leningr@dean@, Sbornik Muzeja Antropologii

i Etnologii, 27, 1971, pp. 5100, numeroase ilustr.
pp. 2838: costumul }amanilor tungu}i. Costumul variaz@
de la un grup la altul (p. 27: regiunea Turuxansk,
p. 25: regiunea Podkamennaja Tunguska, p. 26: regiunea
Viljui, p. 27: regiunea Amur);
p. 30: pieptarul;
p. 3233: gulera}ul;
p. 34: costum de }aman birar;
p. 35: acoper@m$nte pentru cap }amanice;
pp. 4850: }amanii lamue]i;
pp. 5253: }amanii golzi;
p. 53: }amanii ulc, oroc, orok;
p. 55: }amanii negidal.
Ilustra]ii:
p. 25: 2 costume de }aman din Turuxansk;
p. 26: costum din Ilimpeja;
p. 27: }aman oroon din Amur;
p. 28: 2 costume din Transbaikalie;
p. 29: un costum din Viljui;
p. 30: un pieptar de la Viljui;
p. 31: un costum din Transbaikalie;
p. 32: dou@ gulera}e din Transbaikalie;
p. 32: dou@ gulera}e din Transbaikalie }i Sym;
p. 33: 2 pieptare din Transbaikalie;
p. 34: un costum de }aman de la Sym;
p. 35: 4 acoper@m$nte pentru cap din Transbaikalie;
p. 36: un costum de }aman birar;
p. 37: un acoper@m$nt pentru cap de la Angara;
p. 49: un costum lamut;
p. 51: o centur@ gold@;
p. 52: un acoper@m$nt pentru cap gold;
p. 55: un costum oroc;
242. PROTODJAKOV, D., Pesni, bylini i skazki Ussurijskix Goldov
(C$ntece, b$line }i povestiri ale golzilor din Ussuri), Zapiski Obscestva

195

Izucenija Amurskogo Kraja (%nsemn@rile Societ@]ii pentru Studierea

Regiunii Amurului), 5 (I), 1898.
cf. nr 76 (dat ca anonim de Popov, A.A.)
pp. 110: text gold cu traducerea rus@ ^n fa]@:
pp. 12: un }aman vindec@ poseda]ii;
pp. 23: lupta dintre }amani. Fenomene de clarviziune;
p. 9: kasatyvanie: }amanul care are rang de kasatyi ^nso]e}
te sufletele defuncte spre un loc preg@tit pentru ele. Acest
ritual are loc prim@vara.

246. RECHBERG, Ch. de, Les peuples de Russie ou description

des moeurs, usages et costumes des diverses nations de lempire de
Russie, accompagnes de figures colories (Popoarele Rusiei sau de
scrierea moravurilor, obiceiurilor }i costumelor diferitelor na]iuni din
Imperiul Rus, ^nso]it de figuri colorate), (Paris, 1812), 2 t., 96 plan}e.
Dou@ plan}e colorate ^n volumul 2: un }aman tungus din
spate }i o }aman@ tungus@ din fa]@ cu toiege.
Descriere rapid@ a }amanismului tungus dup@ Gmelin }i
Georgi.

243. PUTUGIR, N., Religioznye verovanija u Evenkov Kirenskogo

okruga (Credin]ele religioase ale tungu}ilor din regiunea Kirensk),
Tajga i Tundra, 2, 1930.
p. 157: s@r@cia }amanilor;
p. 158: func]iile }amanului. Plata }edin]elor }amanice;
p. 159: o cur@ preconizat@ pentru un }aman cauzeaz@ o mare
nemul]umire. Pozi]ia social@ a }amanului. {edin]@ pentru a
cunoa}te cauza mor]ii }amanului. Funeraliile acestui }aman;
p. 160: r@u cauzat de }amani }i lupta dus@ ^ntre ei.

247. Religioznye verovanija narodov S.S.S.R. (Credin]ele religioase

ale popoarelor URSS), Sbornik etnograficeskix materialov, sostavlen
gruppoj naucnyx rabotnikov Centr. Muzeja Narodovedenija pod. red.
Prof. V.K. Nikolskogo (Culegere de materiale etnografice, ^ntocmit@ de
un grup de cercet@tori ai Muzeului Central de Etnografie, sub redac]
ia Prof. V.K. Nikolskij (MoscovaLeningrad, 1931), t. 1.
Gold:
pp. 8588: }amanii golzi. {amanele (dup@ Lopatin). Spiritele
}amanice (dup@ Lopatin }i Sternberg);
p. 90: spiritele nefaste sau buseu (dup@ Lopatin). Cum
}amanii golzi pun st@p$nire pe spiritele nefaste (dup@
Kozminskij);
p. 91: credin]a ^n spirite ^nt@re}te pozi]ia }amanului gold
(dup@ Lipskij). Na}terea copiilor (dup@ Simkevic).
pp. 96105: ritul t@ierii funiei c$nd se mi}c@ mortul }i ritu
alul comemor@rilor golde (dup@ Lopatin). Sacrificiile (dup@
Kozminskij);
pp. 10'108: distrugerea vechilor forme religioase (dup@
Lipskij).
Desene }i ilustra]ii:
p. 88: seon, spiritele }amanilor;
p. 90: spiritele }amanice;
p. 92: s@cule]ii ^n care }amanii p@streaz@ sufletele copiilor;
p. 101: p@s@rile mitice care ^nso]esc sufletele defunc]ilor;

244. RATNERSTERNBERG, S.A.L., Ja., Sternberg kak issledo

vatel religii. Sbornik Pamjati L.Ja. Sterneberga (Sternberg ^n calitate
de specialist ^n religii. Culegere ^n memoria lui Sternberg), Ocerki po
istorii znanij, 7, 1930.
p. 121: defini]ia }amanismului (alegere, motiv sexual, difuzi
unea }amanismului). {amanism }i sexualitate.
Diferen]e ^ntre punctul de vedere al autorului }i cel al lui
Freud. Originea }amanismului siberian.
245. RAVENSTEIN, E.G., The Russian on the Amur. Its discov
ery conquest and colonisation. With a description of the country, its
inhabitants, production and commercial capabilities, Londra, 1861,
465 p., ilustr.
p. 351: scurt@ evocare a unui }aman oroon;
pp. 384385: activit@]ile }amanilor manguni;
p. 385: gravur@ reprezent$nd un morm$nt de }aman man
196

gun.

197

p. 108: scurt@ bibliografie despre }amanismul gold.

Tungus:
pp. 114118: }edin]e de }amani tungu}i. Spiritele lor aux
iliare. Costumul }amanic. Sacrificiile. Cultul str@mo}ilor }
amanici.
Desene:
p. 115: suporturi de lemn unde }amanii tungu}i izoleaz@
maladiile pacien]ilor lor;
p. 116: spiritele }amanice tunguse;
p. 121: scurt@ bibliografie despre }amanismul tungus.

.
250. RYCKOV, K., Rrodelki lesago. Iz vospominanij skital ceskoj
zizni na Severe (Vicleniile lui lesij. Amintirile unei vie]i hoinare ^n
Nord), Sibirskij Arxiv, nr 6, 1914, pp. 249252.
B@tr$nul p@durii sau lesij, ^ngroze}te un mic grup de
tungu}i prin tot felul de apari]ii, p$n@ c$nd }amanul ^i duce
mai departe la o alt@ tab@r@.
251. RYCKOV, Mednyi zmei ({arpele de aram@), Zapiski zapad.si
birsk. otd. Imper. Russkogo Geograficeskogo Obscestva (%nsemn@rile
sec]iei estsiberiene a Societ@]ii Imperiale Ruse de Geografie), 38,
1916.
p. 93: aproape to]i }amanii tungu}i poart@ reprezent@ri de
mamut din fier sau aram@. Mamutul, spiritul auxiliar al }
amanului, ^l ajut@ ^n c@l@toriile sale subterane.

248. ROMANOVA, A.V., Folklor evenkov Jakutii (Folclorul tungu}

ilor din Iakutia), Ed. {tiin]a, Academia de {tiin]e URSS. Filiala Iakut@
a Sec]iei Siberiene a Institutului Limbii, Literaturii }i Istoriei. Materi
ale dialectologice despre limbajul tungu}ilor din ASSR, 4. Sub red.
lui Vasilevic, G.M., Romanova, A.V. }i Myreeva, A.N. (Leningrad,
1971), 330 p.
p. 91: un }aman ^ntrebat, identific@ eroul care sa metamor
fozat ^ntrun fir de p@r;
pp. 260305: faptele eroice ale }amanei Ajakcan, fiica lui
Xeglindon (probabil Marele Urs), care }tie ce se petrece ^n
cele trei lumi, vindec@ bolnavii }i ^nvie mor]ii. Prin diferite
procedee, ea salveaz@ sau ^nvie succesiv pe viitoarea so]
ie a unchiului s@u de gradul doi (pp. 260261), viitorul so]
(pp. 272274), fratele s@u (p. 280), un pretendent nefericit
al cumnatei sale (p. 294) }i ajut@ la c@s@toria ultimei (p.
296 }i 302305).

252. RYCKOV, K., Enisejskie tungusy (Tungu}ii de pe Ienisei),

Zemlevedenie
2425, 1917 }i 1922.
Apendice la c@r]ile 1 }i 2, 1917:
pp. 113117: }amanismul, fenomen psihopatologic. Isterie
general@ ^n extremul nordvest al Asiei. Leg@turi generice
^ntre }amanism }i isterie. Descrieri de crize isteroepileptice.
Factori psihopatologici ai apari]iei }amanismului. Rolul
femeii ^n evolu]ia }amanismului. {amanii care}i schimb@
sexul. Caracteristicile adev@ratului }aman. Perioada preg@
titoare }i gradele ^n puterea }amanic@. Esen]a }amanismului.
Spiritele auxilaire }i raporturile }amanului cu ele;
pp. 117119: natura divin@ a }amanului. Puterea }amanu
lui asupra oamenilor obi}nui]i. Nemul]umirea }i furia }
amanilor. Apari]ia }amanismului }i ^nlocuirea sacrificiilor
umane cu sacrificii nes$ngeroase. Terminologia particular@
a }amanismului;
pp. 120183: aspectul }amanilor. Convocarea spiritelor.
Spiritele }amanului, terminologia lor. {amanii inferiori.
Statuile }i suporturile pentru spirite.

249. Rudy, Z., Ethnosoziologie sowjetischer Vlker, (Bern/

Mnchen, Francke Verlag, 1962), 241 p., 34 fig.
Cap. 5, pp. 59136: Religia tungu}ilor ^n lumina cercet@rilor
istoricogenetice }i problema genezei religiilor primitive;
2 Vechile credin]e }i schingken;
4 Originile }amanismului;
5 {amanism }i sacerdo]ie.
(cu citate extrase din Anisimov)
198

199

Unduktan: ritual pentru copiii bolnavi. Cal }i Kutun,

reprezentarea spiritelor folosite ^n timpul maladiilor copiilor.
Kamlanie pentru defunc]i. Kamlanie pentru c@s@torii. De
osebirile caracteristice ^ntre }amanii de categorie superioar@
}i cei din categoria inferioar@. Ritualul xinkalepan, rolul s@u
}i semnifica]ia sa ^n raporturile sociale.
pp. 123133: Diferitele simboluri }i accesoriile }amanu
lui. Colec]iile de accesorii culturale tunguse ale Muzeului
de Antropologie }i Etnografie a Academiei de {tiin]e din
Leningrad. Costumul }amanului. Reprezent@rile de spirite
}amanice.
pp. 137138: }edin]@ }amanic@ ^n timpul c@s@toriilor pentru
a }ti dac@ cuplul va avea copii.

SCHIMKJEWITSCH, P.P., cf. SIMKEVIC, P.P.

253. SALATKINA, X., Skazka pro samana (Poveste despre }aman),

Tajga i Tundra, 2, 1933.
Despre un }aman tungus.

258. Schimkjewitschs Reisen bei den Amurvlkern, Globus, 74,

1898, pp. 251256 }i 267273, ilustr.
p. 272: cum }amanul gold conduce sufletul defunctului ^n
lumea inferioar@.

254. SASKOV, S., Samanstvo v Sibiri ({amanismul ^n Siberia)

Zapiski Otd. Russkogo Geograficeskogo Obscestva (%nsemn@rile
sec]iei Societ@]ii Ruse de Geografie), 2, 1964
pp. 85105: sacrificii, clarviziuni }i divina]ii.

259. SCHMIDT, W., Ursprung der Gottesidee

Mnster, 19491955, vol. 910.
vol. 9: pp. 578626 }i 667671: }amanismul tungus;
vol. 10, capitol 8, pp. 578602: }amanismul tungus consi
derat ca o institu]ie (dup@ Shirokogorov)

255. SATILOV, M., Ostjakosamojedy i tungusy Priamurskogo

rajona (putevye zapiski), (Ostiaciisamoiezi }i tungu}ii din regiunea
Preamurian@. Note de c@l@torie), Trudy Tomskogo Kraevogo Muzeja
(Lucr@rile Muzeului [inutului Tomsk), 1, 1927.
pp. 1618: }edin]a unui }aman tungus pentru vindecarea
unui furuncul. Descrerea costumului }amanic. A doua zi, }
amanul continu@ s@ converseze cu spiritele sale.

260. SCHOTT, W., Uber der Doppelsinn des Wortes Schamane

und ber den tungusischen Schamanenkultus am Hofe des Mand
juKaise, (Berlin, 1842), 8 p.
{amanismul tungus.
261. SCJUC, B., Samanstvo ({amanismul), Vedomosti
18, 1841.
S@rb@torile de prim@var@ la tungu}i cu participarea }amanu
lui }i ^nchinare de animale domestice.

256. SAVELEV, A., Raboty Pincugskogo volostnogo pravlenija

etnografii tungusov (Lucr@rile administra]iei comunale din Pincursk
despre etnografia tungu}ilor), Sibirskij Arxiv, III, 1913.
pp. 166167: scurt@ descriere a costumului }amanic tungus.

200

257. SAVENCOV, I.T., Religioznye i magiceskie osnovy ustro

jstva samanskix bubnov inorodcev Minousinskogo okruga (Arxeo
logoetnograficeskij ocerk), (Motivele religioase }i magice ^n structura
tobelor indigenilor din regiunea Minusinsk), manuscris conservat la
Centralnyi Gosudarstvennyi Literaturnyi Arxiv (Arhiva Central@ de Stat
a Literaturii), din Moscova, nr. 9791, ^n timp ce ilustra]iile acestui
manuscris sunt conservate, ^n parte la Muzeul de Stat al Literaturii
Narkompros al RSFSR, Moscova.
%n primul capitol, descrierea a 18 tobe de la Muzeul din
Minusinsk, dintre care una este tungus@, altele fiind sagai
}i kacin.

262. UKIN, N., Samanstvo u sibirskix inorodcev ({amanismul

.

201

la popoarele siberiene), Zurnal Ministerstva Narodnogo Prosvescenija,

2, 1846, pp. 4861.
p. 61: originea cuv$ntului }aman }i semnifica]ia lui.

.
SHIROKOGOROV, S.M., cf. SHIROKOGOROV, S.M.
SHIROKOGOROV, S.M.
MIRONOV, M.S., SHIROKOGO ROFF, S.M.

263. Selo Bogucanskoe, Eniseisk. gub. (Satul Bogucansk din re

giunea Eniseisk), Enisejskie Eparxialnye vedomosti
12, 1890.
Despre tungu}i }i, printre altele, despre reprezent@rile lor
religioase }i medicina popular@.

267. SHIROKOGOROFF, S.M., What is Shamanism?

The China Journal of Science and Arts, 2, 1924, pp. 275279 }i
279371.
Dou@ conferin]e sus]inute la Quest Society ^n 1924 despre }
amanism ^n general, dar bazate pe materiale tunguse culese
de autor.
p. 277: rolul }amanilor tungu}i ^n chemarea sufletelor
evadate;
p. 368: analiza unei kamlanii tipice;
p. 369; faptele eroice ale }amanului ^n timpul transei.
{amanul ^ngrije}te prin hipnotism. La tungu}i, bolile ner
voase se r@sp$ndesc ca }i cele infec]ioase. Consumul nervos
suportat de }aman ^l oblig@ s@ nu dea dec$t un num@r redus
de }edin]e. {amanul este supapa de securitate a clanului;
pp. 370371: partea estetic@ a }edin]elor este foarte im
portant@. {amanul are drept baz@, pe de o parte, teoria
animist@, }i, pe de alta, o predispozi]ie la bolile nervoase.

264. SERDJUKOV, N., O socinenii stud. Serdjukova Nikolaja:

Samanizm sibirskix inorodcev i vlijanie na nego xristjanstva (Despre
compunerea studentului N. Serdjukov: {amanismului indigenilor
siberieni }i influen]a cre}tinismului). Anex@ la procesul verbal al }
edin]ei Sfatului Academiei Duhovnice}ti din Kazansk pentru 1913,
Pravoslavnyi Sobesednik, c. 2, iulieaugust 1916.
pp. 299306: men]ionare operelor lui Gurij }i Katanov.
265. SEROSEVSKIJ, V.L., Jakuty. Opyt etnograficeskogo izsle
dovanija V.L. Serosevskago, pod redakciej Prof. N.I. Veselovskogo
(Iacu]ii. Eseu de studiu etnografic de V.L. Sieroszewski sub direc]
ia profesorului N.I. Veselovsky), (S.P.B., Tipografia Administra]iei
principale a Apanajelor, 1896), t. 1, 720 p., fig. plan}e, hart@ color.
p. 627: principalul informator al lui Sieroszewski }amanul
iakut Tjuspjut, ^}i prime}te mgt (spiritul }amanic princi
pal) f@c$nd un foc de lemne, pe morm$ntul unui puternic }
aman tungus al c@rui spirit sa instalat ^n el. C$nd Tjuspjut }
amanizeaz@, se observ@ imediat c@ spiritul s@u principal este
tungus, pentru c@ vorbe}te tungus@. Multe dintre spiritele
sale auxilaire sunt tunguse, fiind alese de mgt;
p. 657: gravura 165, reprezent$nd un loc de sacrificare
tungus.

269. SHIROKOGOROFF, S.M., Social Organisation of the Northen

Tungus (with introductory chapters concernind geographical distribu
tion and history of these groups), (Oasterbant N.B., The Netherlands,
Antropoligical Publications, 1966), retip@rire fotomecanic@ a edi]iei
ap@rute la Shanghai ^n 1929, 427 p., ilustr.
p. 193: }amanismul tungus este legat de organizarea clanu
lui. Fiecare clan are propriile sale spirite care trebuie st@
p$nite de un }aman originar din clan;
pp. 364366, anexa VIII: }amanism. Reproducerea integral@
a articolului ap@rut ^n Journal of the NorthChina Branch of
the Royal Asiatic Society, 54, 1923. %n opt paragrafe, Shi
rokogorov define}te esen]a }amanismului ^n general }i a }

266. SHIROKOGOROFF, E., Folk Music in China

The China Journal of Science and Arts, 2, 1924, pp. 116121.
p. 119: nota]ie muzical@ a unui c$ntec }amanic tungus.
202

203

amanismului tungus ^n particular.

270. SHIROKOGOROV, S.M., Psychomental complex of the

Tungus (London, 1935), 469 p., ilustr.
partea a treia:
pp. 187207: cap. 16: metodele de ac]iune a }amanismului
asupra spiritelor (supor]i, animale consacra]i, sacrificii);
pp. 207226, cap. 17: sufletele dup@ moarte. Funeraliile.
{amanul clanului. Sacrificiile de toamn@
partea a patra, consacrat@ ^n exclusivitate }amanismului
pp. 268276, cap. 22: }amanismul tungus ^n general;
pp. 278286: cap. 23: istoricul }amanismului. Ipotez@ despre
forma ini]ial@;
pp. 287304: cap. 24: costumul }i accesoriile }amanice;
pp. 304314: cap. 25: kamlanie pentru lumea inferioar@,
pentru lumea superioar@. Diferite feluri de kamlanie;
pp. 315323, cap. 26: clasificarea kamlaniilor;
pp. 323344, cap. 27: analiza kamlaniilor;
pp. 344358, cap. 28: alegerea }amanic@.

272. SIMKEVIC, P.P., Materialy dlja izucenija samanstva u goldov

(Materiale pentru studierea }amanismului la golzi), Zapiski Priamur
skogo Otdela Russokogo Geograficeskogo Obscestva, 2, 1896, 133
p., 23 ilustr.
pp. 823, cap. 1: }amanul }i semnifica]ia sa printre golzi.
Legend@ }i origine a primilor }amani. Costumul }amanului.
Similitudine a costumelor }amanice la golzi, manciuri }i
negidali;
pp. 3960, cap. 4: povestiri golde legate de spiritele burxan
}i de cultul }amanic.
273. SIMKEVIC, P.P., Nekotorye momenty iz zizni goldov i
svjazanye s ziznju sueverija (C$teva momente din via]a golzilor }i
supersti]iile care sunt legate de ele), Etnograficeskoe Obozrenie, 2,
cartea 33, 1897, pp. 120.
p. 2: }edin]@ pentru trimiterea sufletului unui copil mort ^n
lumea superioar@;
p. 6: ritualul unui }aman gold pentru a opri pl$nsetele unui
copil.

271. SHIROKOGOROW, S.M., Versuch einer Erforschung der

Grundlagen des Schamanentums bei den Tungusen

274. SIMKEVIC, P.P., Obycai poverija i predanija Goldov (Mora

vurile, credin]ele }i tradi]iile golzilor), Etnograficeskoe Obozrenie, 3,
cartea 34, 1897, pp. 135147.
p. 136: men]ionarea rolului }amanului ^n timpul marilor
comemor@ri;
p. 137: numai un mare }i bun }aman poate oferi spiritelor
burxan s$nge de leb@d@;
p. 144: marele }aman Marisjamani avea un tigru drept
spirit auxiliar }i oferea sacrificii ^n num@r de nou@ porci
spiritelor sale. Timp de trei }edin]e a trebuit s@ ard@ aripile
}amanului carei cre}teau ^n spate, pentru c@ pas@rea Kori
dorea s@l duc@ spre o destina]ie necunoscut@.

BaesslerArchiv, 18, 1935, pp. 4196, ilustr.

Traducerea german@ a articolului ap@rut ^n Ucenija zapiski
Istorikofilologiceskogo Faculteta vo Vladivostoke ^n 1919,
un articol referitor la }amanismul tungu}ilor din Transbai
kalie }i Manciuria }i con]in$nd la origine Psychomental
Complex. Dup@ o descriere }i o clasificare a spiritelor prin
cipale, Shirokogorov trece la costumul }i ritualul }amanic,
apoi finalizeaz@ printrun studiu al psihologiei }amanului:
voca]ia }i raporturile sale cu psihopatologia. 11 desene pe
care le vom g@si ^n Psychomental Complex: suport pentru
spirite }i costume de }aman birar, xingan }i manciur.

204

SIMKEVIC, cf. SCHIMKJEWITSCH.

275. SHIROKOGOROV, S.M., Opyt issledovanija osnov saman

.

205

stva u tungusov (Studiul cauzelor }amanismului la tungu}i), Ucenye

Zapiski Istorikofilologic. Fakulteta vo Vladivostok, 1919.
pp. 53108: explica]ia conjunc]iilor }i a desc$tecelor }
amanului }i defini]ia }amanismului. Principalele spirite tun
guse, grupurile de burxan, syven }i vocko. Costumul, toba }i
ritualul }amanului. {amanul }i clanul. Concluzie.

279. SOLOVEV, D.K., Osnovy oxotovedenija (Bazele v$n@torii),

(Moscova, 1926).
pp. 697701: despre }amanism ^n general, f@r@ precizare
despre etnii, dar cu exemple probabil ^mprumutate de la
tungu}ii Amurului;
p. 698: fotografia unui }aman manegru.

276. SMOLJAK, A.V., Magiceskie obrjady soxranenija zizni detej u

narodov Niznego Amura (Riturile magice pentru a p@stra via]a copiilor
la popoarele de pe Amurul Inferior), Sibirskij, Etnograficeskij Sbornik,
Trudy Universiteta Etnografii Akad. Nauk S.S.S.R., 78, 1962.
p. 272: o }aman@ ulc conduce un ritual pentru o femeie ai
c@rei copii mor la v$rste mici. O p@pu}@ de lemn este fabri
cat@ la indica]iile }amanei }i e pus@ ^n leag@n. Noaptea, ^n
fa]a ^ntregului sat adunat, c$nd spiritul malefic p@trunde ^n
p@pu}@, }amana ^l distruge cu o lovitur@ de ciocan. {ama
nii ulc fur@ sufletul copilului unei femei golde sau giliak }
il introduc ^n corpul unei ulce sterile ^n timpul unei }edin]
e }amanice;
p. 274: }amanii golzi iau sufletul unui copil mort }il introduc
^n corpul unei femei ai c@rei copii mor la v$rst@ fraged@.

280. SONIN, M.L., Evenkijskoe samanstvo kak odna iz form pervo

bytnoj religii ({amanismul tungus considerat ca una dintre formele
religiei primitive), Ucenye zapiski Mosk. Obl. pedag. Instituta Kafedra
Istorii Drevnego Mira, 1, 1950, pp. 169175.
Autorul ^ncearc@ s@ demonstreze vechimea }amanismului
tungus.
281. SPASSKIJ, G., Zabajkal skie tungusy (Tungu}ii din Trans
baikalie), Sibirskij Vestnik, 1822.
p. 141: cum se devine }aman;
p. 142: costumul }amanilor }i accesoriile lor;
pp. 143144: sacrificiile oferite de }aman.

277. SMOLJAK, A.V., Ulci. Xozjastvo, kultura i byt v proslom i

nastojascem (Ulcii. Economie, cultura }i modul de via]@ de alt@dat@
}i de ast@zi), (Moscova, {tiin]a, 1966), 290 p., ilustr }i plan}e colorate.
p. 127: cele dou@ categorii de }amani. spiritele auxiliare.
Curele }amanice. Costumul }i toba;
p. 128: supor]ii pentru spiritele bolnavilor. Situa]ia social@
a }amanului;
p. 129: funeraliile.

282. SRENK, L.I., Ob inorodcax Amurskogo Kraja (Despre indigenii

regiunii Amurului), (S.P.B., Ed. Academiei de {tiin]e, 1903)
pp. 124128: o maladie vindecat@ de un }aman. Atributele
}amanului. {edin]@ secret@ a unui }aman cu participarea
unei femei. {edin]@ pentru bolnav. Kamlania unei }amane
pentru un copil. Distinc]ia dintre }amanii buni }i cei r@i la
ulc. Kamlania unei v@duve pe cadavrul so]ului s@u. Sim
bolismul berzei.

278. SMOLJAK, A.V., Pogrebanye i pominalnye obrjady u naro

dov Niznego Amura i problemy preodolenija religioznyx perezitkov
(Riturile funeraliilor }i comemor@rii la popoarele de pe Amurul Infe
rior }i problemele ridicate de distrugerea acestor credin]e), Voprosy
preodolenija perezitkov proslogo i stanoslenija novyx obycaev i tradicij
206

(Problemele dep@}irii vechilor credin]e }i instaurarea noilor obiceiuri

}i tradi]ii), UlanUde, 1968).
pp. 157165: descrierea reminiscen]elor }amanice ^n
comemor@rile }i funeraliile golzilor }i ulcilor }i analiza aces
tor r@m@}i]e.

283. STADLING, I., Shamanism, The Contemporany Review,

.

207

ianuarie, 1901, pp. 8697.

Articol despre }amanism ^n general cu referin]e la }aman
ismul tungus (dup@ Radloff }i Castren).
p. 86: ^n zilele noastre, tungu}ii sunt ^nc@ }amani}ti;
p. 95: }amanul vorbe}te despre voca]ia }i ini]ierea sa au
torului;
p. 97: ^n timp ce religia ortodox@ degradeaz@, tungu}ii }
amani}ti au r@mas one}ti.

286. STERNBERG, L. Ja., Kult orla u sibirskix narodov (Cultul

vulturului la popoarele siberiene), Sbornik Muzeja Antropologii i
Etnografii, 5 (2), 1925.
pp. 724725: vulturul fondator al clanului }i creator de }
amani;
pp. 732734: leg@turile vulturului cu originea }amanismului;
p. 734: raporturile }amanismului cu arborele lumii;
pp. 748740: dup@ autor, cultul vulturului, ^n care figureaz@
copacul lumii, ar fi originar din sudul iranian }i ar fi venit ^n
Siberia prin intermediul tungu}ilor.

284. STADLING, I., Through Siberia

(Westminster, P.H.H. Guillemard, 1901), 315, ilustr., 2 h@r]i.
p. 132: la tungu}ii care tr@iesc din pescuit, }amanul poate
exorciza spiritele nefaste de origine tungus@, ^ns@ nu cele de
origine rus@, cum este sifilisul }i variola. Un }aman tungus, la
500 mile nord de Iakutsk, a ^ncercat, f@r@ succes, s@ alunge
spiritul variolei. Un }aman mai puternic la ^nlocuit }i a }
amanizat zi }i noapte timp de 36 de ore, la cap@tul c@rora
a c@zut ^ntro amor]ire din care nu sa mai trezit.
Variola a disp@rut dup@ moartea sa }i tungu}ii au crezut c@
ia salvat sacrific$nduse;
p. 136: dificultatea de a studia }amanismul pentru c@ ma
joritatea indigenilor nu au dec$t idei vagi }i }amanilor le
este fric@ s@ vorbeasc@ din cauza persecu]iilor din partea
ru}ilor ortodoc}i;
p. 226: }amanismul fiind persecutat de ortodoc}i, indigenii
^}i cump@r@ lini}tea oferind preotului o blan@ de vulpe al
bastr@ ^n fiecare an;
p. 231: fotografia unui morm$nt }aman probabil tungus cu
o pas@re pe st$lpul pus la fiecare col].

287. STERNBERG, L.Ia, Divine Election in Primitive Religion,

Congrs International des Amricanistes, Congresul Interna]ional
al Americani}tilor, sesiunea XXa, partea a IIa, 1924 (Gtteborg,
1923), pp. 472512.
pp. 475481: dup@ confesiunea a doi }amani golzi, Stern
berg conchide pentru motivul sexual al alegerii }amanului
(Materiale culese la golzi ^n 1950), Ajami, spiritul protector al
}amanului ^l alege pe }aman }i sywen sunt spiritele auxiliare
acordate de ajami. Un t$n@r }aman poveste}te cum a fost
ales de ajami }i a devenit so]ul s@u. Cele trei categorii de }
amani: 1. siurlku saman, }amanul care vindec@, 2. nyemanti
saman, }amanul care execut@ comemor@rile; 3. kasati sa
man, cel care conduce sufletele ^n lumea inferioar@;
pp. 479481: confesiunea unui }aman foarte puternic.
Ajami, care era ^n egal@ m@sur@ so]ia sa, ia acordat spiritele
auxiliare }i la instruit.

285. STERNBERG, L.Ia., Soobscebie, L.Ja., Sternberga v Obsces

tve Izucenija Amurskogo Kraja, 51, Vladivostok, 1896 (Comunicare
de Sternberg Societ@]ii de studiere a Regiunii Amurului).
Articol redactat de un jurnalist dup@ o conferin]@ de Sternberg.
pp. 1011: reprezent@ri antropomorfe }i zoomorfe f@cute la or
dinul }amanului. Cauzele }amanismului. Func]iile }amanului.
208

Altarul }amanului. Piatra divinatorie. T@m@duirea bolnavilor.

Nevrozismul, teren propice }amanismului.

288. STERNBERG, L.Ia, Izbrannicestvo v religii (Alegerea ^n

religie), etnografia, 1, 1927, pp. 351.
pp. 513: voca]ia }amanic@. Transmiterea ereditar@. Rolul
str@mo}ului }amanic. Lipsa de precizie }i de claritate ^n ceea
ce prive}te alegerea }amanului de c@tre spirite. Motivul
.

209

sexual ^n alegerea }amanilor golzi.

289. STERNBERG, L.Ia., Ornament iz olenego volosa i igol dikoo

braza (Ornamenta]ia din p@r de ren }i ace de porc spinos), Sovetskaja
Etnografia, 34, 1931.
p. 111: not@ despre ornamenta]ia din p@r de ren alb, luat
de la g$tul animalului, a costumului }amanic dolgan;
p. 119: folosirea unei piei de ren alb de un }aman tungus.

291. STESENKOKUFTINA, V., Elementy muzykal noj kultury

Paleoasiatov i tungusov (Elementele culturii muzicale a paleoasia]ilor
}i a tungu}ilor), Etnografija, 34, 1930, pp. 81108.
pp. 99107: nota]ia c$ntecelor }amanice }i c$teva figuri sau
desene reprezent$nd }amani udehe. Autoarea nu spune
nimic despre }edin]ele la care a asistat, ea indic@ numai ^n
ce circumstan]e sau petrecut (^n particular pentru a ^ngriji
bolnavii)

290. STERNBERG, L.Ia, Giljaki, Oroci, Goldy, Negidalcy, Ajny.

Stati i materialy pod redakciej i s predisloviem Ja.P. Alkor (Giliacii, oro
cii, golzii, negidalii }i ainuii. Articole }i materiale reunite sub direc]ia }i
cu prefa]@ de Ja. D. Alkor), (Xabarovsk, 1933), 740 p., 26 fotografii.
Oroc:
pp. 433435: func]iile }amanului, vindecare }i ^nso]irea mor]
ilor ^n lumea inferioar@;
p. 436: }edin]@ pentru un bolnav;
p. 437: }amanismul contribuie la r@sp$ndirea isteriei.
Gold:
p. 462: cele trei categorii de }amani;
p. 463: alegerea }amanic@;
p. 464465: }edin]@ pentru vindecarea unui bolnav;
p. 469: o femeie isteric@ se ^ngrije}te c$nt$nd singur@ la tob@;
p. 475: se sculpteaz@ reprezent@ri zulin la sugestia }amanu
lui;
p. 477: prezen]a }amanului ^n timpul inaugur@rii unei case
noi;
p. 479: }amanul la funeralii;
p. 480482: kamlanie pentru a ob]ine sufletul unui copil }i
comemorarea unei defuncte;
pp. 483490: kasa, marea comemorare;
pp. 490492: lumea inferioar@, copacul lumii }i diferitele
suflete;
pp. 493494: legenda mitului originii primilor }amani;
pp. 495496: descrierea acoper@m$ntului pentru cap al }
amanului pentru kasa;
210

p. 499: dac@l rogi pe zulin pentru a ^ngriji un bolnav, ape

leaz@ la }aman;
p. 500: cultul soarelui;
p. 507: }amanul, protectorul copilului;
p. 508: o }aman@.

292. STIGHMAYER, E., Schamanismus, eine spiritistische Reli

gion?, Ethnos (Stockholm), 2, 1962, pp. 4048.
Lucrare teoretic@ general@, cu aluzii la }amanismul tungus,
bazate pe operele lui Shirokogorov.
293. STRENINA, A.V., Etnograficeskoe izucenie Ulcej (Studierea
etnografic@ a ulcilor), Kratkie Soboscenie Inst. Etnogr., 5, 1949, pp.
4053.
p. 46: interdic]ii privind armele de v$n@toare. Sagdumdy
purific@ pu}ca cu fum de ledum palustre.
294. SUBIN, A.S., O religioznyx perezitkax u Evenkov severa
Burjatii (Despre reminiscen]ele religioase ale tungu}ilor din Buria]ia
septentrional@), Etnograficeskij Sbornik, 5, 1969, pp. 170174.
Reminiscen]ele religioase sunt legate ^n principal de v$n@
toare.
295. SUSLOV, I.M., Samanstvo i borba s nim ({amanismul }i
lupta dus@ ^mpotriva lui), Sovetskij Sever, 34, 1931, pp. 85153, ilustr.
Studiu aprofundat al }amanismului tungu}ilor din Nord.
pp. 91152: cultul str@mo}ilor, baza reprezent@rilor animiste
.

211

la tungu}i. Etan, spirite auxiliare. Xargi, sufletul }amanului,

soarta sa dup@ moartea }amanului }i rolul s@u primordial
^n }amanismul tungus. Costumul }amanic. Cortul }amanic
ridicat special pentru kamlanie. Defini]ia }amanismului dup@
autor. Semnifica]ia antisovietic@ a }amanismului.
Ilustra]ii:
p. 93: vedere general@ a cortului }amanic;
p. 95: intrarea ^n cortul }amanic;
p. 97: pode]e ^n interiorul cortului;
p. 99: u}a cortului;
pp. 101 }i 103: reprezent@ri de spirite nefaste;
p. 107: trunchi putred reprezent$nd un str@mo};
p. 109: cort }amanic;
p. 111 }i 113: pode]ele din cortul }amanic;
p. 115: reprezent@ri de spirite;
p. 117: altar de sacrificiu;
p. 119: fotografia unui }aman l$ng@ un ren sacrificat;
p. 125: cortul ^nconjurat de spirite;
p. 127: etan;
p. 128: etanp@s@ri;
p. 131: }amanul Majeli;
p. 133: spiritul care a omor$t un }aman este materializat de
un cheag de fibrin@ ^n artera pulmonar@ a unui ren;
p. 135: }amanul Kiprija ^n momentul trecerii ^n cerul al
patrulea.

297. SUSLOV, I.M., Materialy po samanstvu u Evenkov basseyna

r Eniseja (Materiale despre tungu}ii din bazinul Ieniseiului), Arhiva
Institutului de Etnografie N.N. MikluxoMaklaj, Academia de {tiin]
e a URSS, nr. 58, f. k1, op. 1.
{amanismul tungu}ilor din bazinul Ieniseiului dup@ materi
alele culese de autor ^n anii 20 ai secolului XX.
298. SUSLOV, I.M., Materialy po izuceniju animisticeskix pred
stavlenij i samanskoj magii u Tungusov (Materiale pentru studierea
reprezent@rilor animiste }i a magiei }amanice la tungu}i), manuscris
dactilografiat:
pp. 5680: descriere foarte detaliat@ a dou@ corturi }amanice
v@zute, unul pe malul drept al Tungusk@i Inferioare, }i cel@
lalt pe Podkamennaja Tunguska }i care la inspirat foarte
probabil pe Anisimov (cf. nr 8 ^n particular);
p. 8084: kamlania unui }aman din cauza mortalit@]ii cres
cute a anilor 19241925;
p. 86: antecedentele }i voca]ia }amanului Spiridon;
p. 86100: }edin]a }amanic@ a lui Spiridon ^n 1927 la gura
r$ului Kocecuma cu ocazia unui acces de delir al unui t$n@r;
p. 101: voca]ia }amanului Kononjo ^n 1928;
p. 107: m@rirea }i decaden]a unui }aman;
p. 112124: kamlania }amanului Korolkon ^n 1927 la
cererea dulgherilor ru}i dorind s@ cunoasc@ data sosirii
vaporului.
Mituri }i legende:
pp. 116122: c@l@toria unui }aman ^n cer;
pp. 122127: de ce tungu}ii au ochii ^ngu}ti (sora eroului
se arat@ a fi m$nc@toare de suflete);
p. 130131: moartea }amanilor;

296. SUSLOV, I.M., Samanizm kak tormoz socialisticeskogo

stroitel stva ({amanismul, fr$n@ ^n construc]ia socialismului), Anti
religioznik, 1112, 1932.
p. 24: xaman xergu, lumea inferioar@ a }amanilor;
p. 25: etan, spirite auxilaire ale }amanului. Ele formeaz@,
printre altele, marylija, barier@ protectoare a clanului;
p. 26: xavn, spiritele }amanului, mo}tenite de str@mo}ii s@i.
Cazul a doi }amani din clanuri diferite av$nd acela}i xavn.
p. 27: Xargi, principalul spirit al }amanului. Ma^n, sufletulfir
care ]ine ^n m$na sa Xovaki }i c@ruia }amanul poate s@i
212

^nnoade capetele rupte;

p. 28: rela]iile dintre etan, xavn }i Xargi. Sunt str@mo}ii carei
atribuie }amanului etan (spirite auxiliare);
p. 29: sufletele tuturor }amanilor mor]i care locuiesc ^n lumea
inferioar@ sunt Xargi. Costumul }amanic }i semnifica]ia sa.

213

p. 131: despre canibalism (lupt@ ^ntre doi }amani).

299. SUVOROV, I.I., Evenkijskie skazki (Pove}ti tunguse), (Kras

noiarsk, 1960), p. 75.
p. 11: Uren (Lupta lui Uren cu un }aman);
p. 13: Ilarca (un b@iat distruge doi }amani);
p. 24: Kotorxangijak (Haina unui }aman permite tot felul
de vr@ji).

302. TIXVINSKIJ, S., Zapiski missionera. Vospominanie o zizni

Goldov, Giljakov, Samogircev, Ajncev i drugix inorodcev, obitajuscix
po reke Amuru i ego pritokam (Notele unui misionar. Amintiri despre
vie]ile popoarelor gold, giliak samagir, ainu }i a altor b@}tina}i locuind
pe malurile Amurului }i a afluen]ilor s@i), Pravoslamyj Blagovestnik,
10, 1912 }i 1516, 1913.
cf. nr. 348.
nr 10, pp. 452454: func]iile }amanilor. Pedepsirea }ama
nilor incapabili. Sunt }amanii impostori? {amanismul d@
uneaz@ ortodoxiei }i statului;
nr 1516, pp. 458469: via]a cosmic@ a }amanilor;
p. 459460: descrierea unei }edin]e }amanice pentru un
bolnav.

300. TATISCEV, Vedomost socinnenaja irkutskoj provincij... (Ra

port al provinciei Irkurtsk), Manuscris conservat la Biblioteca de Stat
M.E. SalliykovSceddrin (Leningrad), O.C.P.K.F. IV, nr 22.
R@spunsuri la o anchet@ de 198 de ^ntreb@ri despre modul
de via]@, religia, folclorul, riturile }i costumele tungu}ilor
^n 17351736. Paragrafele 136, 142 }i 144 se refer@ la }
amanismul tungus.
301. TIMOXIN, V.A., Staroe si novoe v zizni nanajcev Kondona
(Vechiul }i noul ^n via]a golzilor din Kondon), Izvestija sibirskogo
otdelenija Akad. Nauk S.S.S.R., seria {tiin]elor Sociale, 9 (3), 1966,
pp. 126133, ilustr.
p. 127: b@tr$nii }i, mai ales, femeile ^n v$rst@ au r@mas ata}
a]i vechilor credin]e. Se observ@ totu}i o nou@ atitudine fa]@
de suporturile pentru spirite burxan. Un b@tr$n de 89 de ani,
dorind s@}i ^ngrijeasc@ so]ia de 84 de ani, sculpta burxan.
Pentru c@ so]ia sa a murit, b@tr$nul a aruncat suporturile
burxan ^n locul cel mai murdar din cas@;
p. 128: ursul de mare Macuj Mapa ^l conduce pe }aman la
spiritele maladiei. Este un spirit auxiliar, puternic }i curajos
care poate combate spiritele ostile;
p. 129, fig. 3: fotografia reprezent@rilor de lemn Kambei
Kambala care gonesc spiritele maladiei spre Macuj Mapa
}i dou@ troace care servesc pentru a hr@ni toate spiritele
auxiliare;
p. 129: tala}ii gasada sunt folosi]i ^n numeroase ritualuri.
Bolile se ^ncurc@ ^n rulouri, r@t@cesc drumul }i mor;
214

p. 130, fig. 5: fotografie a unei reprezent@ri ^n lemn a ursului

m@rii Macuj Mapa.

303. TOKAREV, S.A., Etnografija narodov S.S.S.R. (Etnografia

popoarelor URSS), (Moscova, Editura Universit@]ii din Moscova,
1958), 615 p., h@r]i, ilustr.
p. 503: rezumat despre }amanismul tungus
p. 510: rezumat despre }amanismul gold;
p. 511: ilustra]ie reprezent$nd }apte reprezent@ri de spirite
}amanice golde.
304. TORGINEC, Saman. Iz zizni sibirskix inorodcev ({amanul.
extras din via]a indigenilor siberieni), Sibir, 18, 1885.
Kamlania unui }aman tungus pentru un bolnav buriat cu
trans@ catatonic@.
305. TORGINEC, Eine Schamanenvorstellung, Globus, 48, 1885,
pp. 268269.
O kamlanie tungus@ dup@ articolul lui Torginec publicat ^n
nr 18 din Sibir (cf. nr 304).
306. TRETJAKOV, P., Turuxanskij kraj: ego piroda i ziteli (Re
.

215

giunea Turuxansk: natura sa }i locuitorii ei), Zapiski Russokogo

Geograficeskogo Obscestva po otd. obscej Geografii, 1, 1869, 718
p., h@r]i }i 2, 1871.
1 (1869:
p. 382: un }aman alung@ un spirit nefast kulikan din corpul
unui bolnav;
p. 419: diferitele spirite ale panteonului tungus dintre care
cel principal este Sevoki;
p. 424425: mitul primului }aman. Xargi ^l viziteaz@ ^n somn
pe viitorul }aman;
p. 428: costume de }amani dolgan }i tungu}i cu denumirile
lor vernaculare. Tobe;
433: curele }amane ale tungu}ilor, ^nso]ite de sacrificiul
unui ren.
2 (1871):
pp. 174185: }amanismul ^n general;
pp. 209225: preg@tirea }amanului pentru kamlanie (solitu
dine, post etc.). Viziunile unui viitor }aman tungus. Povestiri
despre }amanii tungu}i }i samojezi care se r@nesc inten]ionat
^ntre ei ^n timpul transei. Viziunile unui }aman tungus ^naintea
unei kamlanii pentru un bolnav. Un }aman tungus efectueaz@
o vindecare sacrific$nd un ren. Cum }amanii confec]ioneaz@
suporturile pentru bolile contagioase.

309. TUGOLUKOV, A.V., Xantajskie evenki (Ocerk istorii, xozja

jstva i kultury), (Tungu}ii lacului Xantaj. Trecere ^n revist@ a istoriei
economiei }i culturii), Sibirskij Etnograficeskij Sbornik, 5, 1963, pp.
532.
p. 31: la tungu}ii erbogaceni, }amanii omorau un c$ine
sau un ren drept sacrificiu, f@ceau o reprezentare ^n lemn a
animalului sacrificat, apoi ^nfigeau o pas@re ^n v$rful unei
pr@jini;
p. 32: Vasili Xutogir, care prezice viitorul nu este considerat
un }aman, ci drept un divin tolkin.
%n 1957 mai exista un }aman la tungu}ii din Erbogacen!
310. Tungusy istoricestie svedenija o Sibirskix tungusax vorbesce i o
Zabajkalskix v osolennosti (Tungu}ii: informa]ii istorice despre tungu}
ii din Siberia ^n general }i despre cei din Transbaikalie ^n particular),
Sibirskij Vestnik, 19, 1822.
p. 39: numele }amanului;
p. 40: alegerea. Maladie }amanic@. Costum. Cele dou@
toiege cabaline;
p. 41: sacrificiile f@cute de }aman cu ocazia na}terilor, c@s@
toriilor }i bolilor.

307. TROICKIJ, A., Inorodcy Garinskogo stana (Goldy), (Indi

genii campamentului de la Gorin, Golzii), Kamcatskie Eparxialnye
Vedomosti, 5, 1895.
pp. 128130: }edin]@ }amanic@ pentru bolnavii care mor,
^n general, ^ntro s@pt@m$n@. comemorare cu participarea
unui }aman care conduce defunctul ^n lumea inferioar@.
Plata }amanului.

311. UDYNKAN, M.D., Saman na pominkax i poxaronax ({amanul

la funeralii }i comemor@ri), Taiga i Tundra, 3, 1931, pp. 98101.
{amanismul gold.
312. URSYNOVIC, S., Samanizm, opyt xaracteristiki religij primi
tivnyx narodnostej Sibiri, Dalnego Vostoka i severo vostoka Evropy
({amanismul, ^ncercare de definire a religiilor popoarelor primitive
din Siberia, Extremul Orient }i din nordestul Europei), Antireligi
oznik, 8, 1928.
pp. 8696: generalit@]i despre }amanism, originile }i
caracteristicile sale. La origini a fost un }amanism colectiv.

308. TUGOLUKOV, A.V., VitimoOlekmiskie evenki (Tungu}ii

de la Vitim }i Olekma), Culegerea Siberian@ de Etnografie, 4, Trudy
Instituta Etnografii imeni N.N. MikluxoMaklaja, 78, 1962.
p. 93: locurile sfin]ite unde tungu}ii las@ ca sacrificiu pan
216

glici }i tutun. Ritualul pe carel ^ndeplinesc dup@ ce a fost

omor$t@ o zibelin@.

217

atitudinea popula]iei fa]@ de }amani }i originea social@ a

acestora din urm@. Exemple luate printre tungu}i }i golzi
printre al]ii.

VASILEV, cf. WASILJEW, V.

313. URSYNOVIC, S., Religii tuzemnyx narodnostey Sibiri (Religi

ile popoarelor indigene din Siberia), (Moscova, Ed. Bezboznik, 1930).
Aluzii la }amanismul tungus.

317. VASILEV, V.N., Obrazcy tungusskoj narodnoj literatury.

Pereskazal V.N. Vasilev (Exemple de literatur@ popular@ tungus@,
povetite de N.V. Vasilev), Zapiski Imper. Russk. Geograf. Obscestva
po otd. Etnografii, 34, 1909, pp. 1940.
p. 19: povestirea a doi }amani care se transform@ ^n lebede
pentru a urma stolul acestor p@s@ri ^n timpul migra]iei. Unul
dintre cei doi }amani este omor$t de p@s@ri.

314. USOLCEV, Putesestvie po doline r. Nerci (C@l@torie pe valea

r$ului Nerca), Vestnik Russkogo Geograficeskogo Obscestva, 20, 1857.
pp. 8687: sajgv, sicriu unde se pune cadavrul }amanului
}i care se instaleaz@ ^ntre crengile arborilor. Ritul ce se
efectueaz@ atunci c$nd se observ@ un sajgv, pentru a se p@
zi de pericol;
pp. 99100: credin]a de neclintit a tungu}ilor ^n }amanii lor.

318. Vasilev, V.N., Izobrazenija dolganojakutsslix duxov kak

atributy samanstva (Reprezent@rile de spirite dolganoiakute ^n
calitate de accesorii }amanice), Zivaja Starina, 18, (23), 1909, pp.
268290, 6 plan}e.
%n 1905, ^n extremul nordest al regiunii Turuxansk la dol
gani (tungu}i ce au suportat o puternic@ influen]@ iakut@),
autorul a observat construc]ii ceremoniale care permit c@l@
toria }amanului ^n lumea superioar@ ^n timpul ritualurilor
de sacrificiu sau de purificare. %n continuarea articolului, }
ase plan}e care ilustreaz@ aceste construc]ii.

315. Vajda, L., Zur phrazeologischen Stellung des Schamanismus,

UralAltasche Iahrbcher, 31, 1959, pp. 456485.
Articol teoretic despre }amanism ^n general cu unele referin]
e la }amanismul tungus.
p. 462, nota 5: motivul sexual ^n ini]ierea }amanilor golzi
(dup@ Sternberg);
p. 465: aluzii la lucr@rile lui Shirokogorov.
316. VASILEV, B.A., Osnovnye certy etnografii Orokov
(Predvaritelnyi ocerk, po materialam ekspedicii 1928), (Tr@s@turile
fundamentale ale etnografiei popoarelor. Rezumat preliminar al
materialelor expedi]iei din 1928), Etnografija, 1, 1929, pp. 322.
p. 20: }amanismul oroc. Despre similitudinea }amanismului
oroc cu }amanismul goldoroc. Ultimul }aman orok a murit
^n 1925. {amanii aveau turu, pr@jini lungi av$nd reprezent@
ri de spirite. Costumul }i accesoriile }amanului. Zoomorfis
mul spiritelor }amanice;
p. 21: Xadau, creator }i erou cultural, ia dat poporului oroc
}amanismul;
p. 22: }amanismul poporului oroc este apropiat de cel al
218

altor popoare de pe Amur: gold, udehe, oroc, dar difer@ de

cel al poporului rus }i al tungu}ilor propriuzi}i.

319. VASILEV, V.N., Saman Darxa ({amanul Darxa), Peda

gogiceskij Listok, 1, 1910.
pp. 3552: povestire romanesc@ a vie]ii unui }aman dolgan.
Alegerea sa, boala sa, s@r@cia sa, lupta ^mpotriva unui mis
ionar care ia confiscat accesoriile }i moartea cauzat@ intr@
rii spiritelor sale de c@tre misionar, funeraliile sale.
320. VASILEVIC, G.M., Igry tungusov (Jocurile tungu}ilor), Et
nograficeskij Issledovatel, Revista cercului etnografic de cercetare }
tiin]ific@, sec]ia etnografie a Facult@]ii de Geografie a Universit@]ii de
Stat din Leningrad, 1, august, 1927.
pp. 3035: ^n bazinul r$ului Nepa, copiii se joac@ dea }
.

219

amanii, c$nd ^n ^mprejurimi locuie}te un }aman. Copilul

care are rolul de }aman c$nt@ la tob@ cu o tigaie }i}i
convoac@ str@mo}ii cu un c$ntec ^mprumutat de la }amanul
vecin. Adul]ii le sculpteaz@ reprezent@ri de mangi (str@mo}i)
}i de hanjapkan (spirite). Copiii imit@ o adev@rat@ kamlanie.

321. VASILEVIC, G.M., Nekotorye dannye po oxotnic im obrj

adam i predstavlenijam u Tungusov (C$teva date despre reprezent@
rile }i ritualul de v$n@toare la tungu}i), Etnografia, 3, 1930.
pp. 6062: ritualul }amanic referitor la purificare v$n@torului.
322. VASILEVIC, G.M., Materialy po eventijskomu (tungusskomu)
folkloru (Materiale pentru folclorul evenk (tungus), elaborat de G.M.
Vasilevic sub redac]ia lui Ia. Alkora (Leningrad, Editura Institutului
popoarelor Nordului CIK S.S.S.R. C.P. Smidovic, 1936, 290 p.
Texte tunguse urmate de traducerea lor ^n rus@.
p 74, nr. 56: originea mor]ii (}amanul original na putut s@
pun@ s@ fie pr@jit@ carnea spiritului celest);
p. 75 nr. 57: un clan moare din cauza lipsei de ^ncredere
fa]@ de b@tr$nul lor }aman;
nr. 58: un }aman ^}i bate joc de un ]@ran;
pp. 136140: cinci c$ntece }amanice;
nr . 103: c$ntec pentru a ^nso]i sufletul defunctului ^n lumea
mor]ilor;
nr. 104: c$ntec }amanic ^n timpul kamlaniei;
nr. 105: c$ntec }amanic pentru conducerea unui suflet ^n
lumea mor]ilor;
nr. 106: comunicare oficiat@ spiritelor pentru ca ele s@ con
duc@ sufletul defunctului ^n lumea superioar@;
nr. 107: pentru ca ele s@l conduc@ ^n lumea inferioar@.
Chemarea p@s@rii nocturne a nop]ii lungi pentru ca aceasta
s@ duc@ sufletul defunctului ^n cioc ^n mijlocul marelui fluviu
}amanic. Adresarea f@cut@ boilor }i }tiucilor pentru ca aceste
spirite s@ ^nchid@ drumurile de ^ntoarcere cu 14 cruci;
nr. 108: c$ntec }amanic pentru a cere v$nat.
Povestiri culese de G. Gut (cf. HUTH) }i ap@rute ^n Izvestija
220

Akademija Nauk, 15 (3), 1901:

p. 242, povestirea nr. 5: desc$ntecul unui }aman pentru
a t@m@dui durerea ^n picioare }i bra]e. Ca not@: }amanul
pune sc$ndurele pe de o parte }i alta a membrului bolnav,
le leag@ }i dou@ zile mai t$rziu bolnavul trebuie s@ fie vin
decat. {amanul aprinde lum$n@ri }i ^l roag@ pe Dumnezeu,
Isus Cristos }i Sf. Nicolae. Apoi pune banii primi]i pentru
^ngrijirea medical@ sub sticla unei icoane }i at$rn@ aceast@
icoan@ ^n timpul ceremoniilor. Pentru ^ngrijirea medical@ }
amanul prime}te 5 ruble, o zibelin@ sau un ren din partea
fiec@rui membru adult din familia bolnavului. El refuz@ orice
plat@ din partea celor s@raci. Din agoniseala sa el d@ c$te
trei ruble fiec@rui b@tr$n sau orfan din aceast@ familie. Grija
socialist@ a }amanului;
nr 6: desc$ntecul }amanului contra variolei. Sunt omor$]
i to]i c$inii ^n caz de variol@, pentru ca sufletele lor s@ duc@
variola ^n satul rusesc de unde a venit;
p. 243, nr. 7: desc$ntecul }amanului ^n timpul na}terilor
dificile cu sacrificare de ren;
nr. 8: cuvintele unui }aman adresate unui ^ndr@gostit dorind
s@ se c@s@toreasc@.
Povestiri culese de Vasilev }i ap@rute deja ^n Zapiski
Russkogo Geograficeskogo Obscestva po otd. Geografii, 34,
1909, pp. 1940.
p. 255, nr. 1: doi }amani se transform@ ^n lebede pentru a
urma aceste p@s@ri ^n timpul migra]iei.
Povestiri culese de MALYX }i ap@rute deja ^n Zapiski
zabajkalskogo otd. Russkogo Geograficeskogo Obcestva,
1924, pp. 134142, }i referitor la oroon:
p. 270, nr. 7: cum alt@dat@ un }aman }ia ap@rat poporul
^mpotriva unei invazii;
nr. 8: pe vremuri, }amanii erau mult mai puternici. {amani
buni }i }amani r@i. Spirite bune }i rele. La un an dup@
moartea unui membru al clanului }amanul era pe urmele
lui pentru a }ti dac@ defunctul plecase la zeul r@u sub p@
m$nt sau la cel bun, ^ntro ]ar@ cald@;
221

nr. 9: Dumnezeu ia ^nv@]at pe oameni s@ }amanizeze pentru

a vindeca bolnavii.
Povestiri culese de PEZEMSKIJ, V.S.:
pp. 272273: povestirea unui }aman erbogacen ^n 1920,
foarte impregnat@ de istorie sf$nt@ (paradis pierdut, turnul
Babel etc.) care justific@ exogamia prin team@ ca boal@ s@
nu cunoasc@ prea bine drumul clanului, dac@ oamenii se
c@s@toresc ^ntotdeauna ^n interiorul aceluia}i clan.
Povestiri culese de OSAROV ^n Sibirskie Ogni, 910, 1933,
pp. 167176:
p. 277, nr. 4: iepurele }i }amanul. Cum un iepure a g@sit
un omoplat ^n taiga (scapulomancie) }i sa crezut devenit
un mare }aman;
p. 280, nr . 12: de ce oamenii au ^nceput s@ }amanizeze.

325. VASILEVIC, G.M., Drevnie oxotnici i olenevodceskie obrjady

evenkov (Vechile rituri de v$n@toare }i cre}terea renului la tungu}i),
Sbornik Muzeja Antropologii i Etnografii, 17, 1957, pp. 151186, fig.
Pentru prima oar@ ^n literatur@, descrierea unui ritual de
prim@var@ (ikenipke), ^n timpul c@ruia membrii clanului
mimeaz@ o v$n@toare cu renul mitic. Analiza diferitelor rituri
de v$n@toare (dintre care Singkelevun) }i a c$torva legate
de renul domestic (consacrarea renului spirituluitutelar
al teritoriului de v$n@toare }i a spiritului lumii superioar@.
Studiul diferitelor kamlanii comport$nd consacrarea sau
sacrificarea unui ren).

323. VASILEVIC, G.M., Nanajecyxudozniki (Pictorii golzi), Sov

etskaja Etnografija, 4, 1949, pp. 160172.
p. 169; ^n autobiografia sa, pictorul Andrei Beldy face aluzie
la un mare }aman care locuia la Dondon }i care poseda un
toro, arborele }amanic sculptat. Mama copilului ^i interzicea
s@ priveasc@ acest st$lp sculptat. %ntro zi, copilul a adunat
djuli }i pane (reprezent@ri de spirite tutelare }i de defunc]i) }i
sa amuzat repar$ndule, spre marea spaim@ a mamei sale.
{amanul a poruncit sacrificiul unui mic porc }i a executat
o kamlanie pentru a calma spiritele. aceasta se ^nt$mpla
^ntre 1929 }i 1935.

326. VASILEVIC, G.M., Tunguskij kaftan (Haina tungus@), Sbornik

Muzeja Antropologii i Etnografii, 18, 1958, pp. 122179, ilustr.
p. 141: croiala hainei }amanice. Originea sa.
327. VASILEVIC, G.M., Ranne predstavlenie o mire u Evenkov.
Issledovanija i materialy po voprosu pervolutnyx religioznyx verovanij
(Vechea concep]ie despre lume la tungu}i. Lucr@ri }i materiale refer
itoare la problema credin]elor religioase primitive), Trudy Instituta
Etnografii, Academia de {tiin]e a URSS, 51, 1959, pp. 57192 (tra
dus ^n englez@ }i publicat ^n Studies in Siberian Shamanism, de N.N.
Michael, 1963, cf. nr 190).
Aluzii la c@l@toriile }amanilor ^n lumea de dincolo }i ^n par
ticular ^n lumea inferioar@. Iepurele }aman.

324. VASILEVIC, G.M., Essejskociringdinskie evenki (Tungu}ii

din regiunea Essei }i Ciringd), Sbornik Muzeja Antropologii i Etnografii,
13, 1951, p. 125186, ilustr.
p. 176: descrierea unui morm$nt de }aman g@sit de Vasilev;
pp. 177182: descrierea diferitelor obiecte g@site ^n p@dure
^n locurile pentru sacrificii (reprezent@ri de spirite }i un vechi
costum }amanic). Descrierea }i folosirea pandantivelor
metalice ale costumului }i ale unor obiecte referitoare la
ritualurile de v$n@toare;
222

p. 179: fotografii ale morm$ntului }amanic }i ale unui Kheli

Kalir, auxiliar }amanic de tipul mamutpe}te sau mamutren;
p. 181: fotografii ale diferitelor pandantive metalice.

328. VASILEVIC, G.M., Early Concepts about the Univers among

the Evenks)
^n Studies in Siberian Shamanism, publicat de N.N. Michael (To
ronto, Universitatea Presei din Toronto, 1963).
Traducerea precedentului (cf. nr. 327 }i 190).
.

223

329. VASILEVIC, G.M., Istoriceskij folklor evenkov. Skazanija i

predanija. Zapis tekstov, perevod i komentarii. G.M. Vasilevic (Folclorul
istoric al tungu}ilor. Povestiri }i tradi]ii. Textele au fost notate, traduse
}i comentate de G.M. Vasilevic), (Moscova/Leningrad, 1966), 399 p.
Texte ^n tungus@ urmate de traducerea lor ^n rus@.
p. 304, nr. 18: ^n regiunea Krasnoiarsk, }amanul Bakadja
Momo a fost g@sit sub aspectul unui bebelu} abandonat
^ntrun leag@n at$rnat de o lari]@. %n }apte zile el devine un
om matur. Lupta sa cu }amanul, bunicul naratorului: ambii
se a}eaz@ ^mbr@ca]i ^n costumul }amanic pe ghea]@. Bunicul
a ^nghe]at dup@ cinci zile, Bakadja a supravie]uit, dar sa
transformat ^n pas@re ^mpreun@ cu so]ia sa }i a disp@rut;
p. 306, nr. 20: Deerok, }amana ^ns@rcinat@. O }aman@, ^n
ciuda sarcinii, a dorit s@ execute o kamlanie pentru a vindeca
un copil. Ea a transferat embrionul ^n p$ntecele so]ului s@u
pentru durata kamlaniei, apoi la luat la sf$r}itul }edin]ei.
Dar ^n momentul na}terii, spiritele sale au ^nnebunito, ca
}i pe cei doi copii ai s@i;
p. 335, nr 42: sacrificiu uman. Povestirea unei tinere tun
guse pe care un grup vecin dorea so ofere ca sacrificiu }
i care reu}e}te s@ evadeze, ^n pofida kamlaniei }amanului
du}manilor s@i.
(Aceste trei povestiri au fost culese ^n regiune Irkutsk, ^n
1946.)

Textele a cinci c$ntece }amanice ^n tungus@ cu traducerile

lor ruse }i engleze ^n fa]@, f@r@ comentarii. Primele patru au
fost culese de Nikulsin ^n 1940 pe Sym. Primul era c$ntat
^n timpul ildremecipke, kamlanie pentru g@sirea sufletului
bolnavului, cel deal doilea ^n timpul singkelepke, ceremo
nie pentru ob]inerea v$natului, urm@toarele dou@ ^n timpul
ikenipke, ritual de v$n@toare. Al cincilea a fost revelat de
Vasilevic ^n 1930, dea lungul r$ului Sym, ^n timpul primei
zile de ikenipke.
332. VASILEVIC, G.M., Evenki istorikoetnograficeskie ocerki.
XVIIInacalo XX v. (Tungu}ii. Rezumat istoricoetnografic, sec. XVI
II^nceputul sec. XX), (Leningrad, Ed. {tiin]a, 1969), 302 p.
partea a IIIa, cap. 4, pp. 210234: concep]iile tunguse
despre univers;
cap. 5, pp. 234250: rituri, ritualuri }i }edin]e }amanice;
cap. 6, pp. 250257: }amanii }i costumele lor.
333. VASILEVIC, G.M., Etnonimy v folklore (Etnonimele ^n fol
clor), Folklor i etnografija (Leningrad, Ed. {tiin]a, 1970), pp. 2535.
p. 27: descrierea lui Endekit (r$ul }amanic ce une}te cele
trei lumi) }i a lumii inferioare;
p. 28: mitul }amanului Gurevul care sa c@s@torit cu o t$n@r@
}i a luptat ^mpotriva p@s@rilor gasa;
p. 30: diversele semnifica]ii ale cuv$ntului mangi ^n }aman
ismul tungus.

330. VASILEVIC, G.M., The Acquisiton of Shamanistic Ability

among the Evenki, Popular Beliefs and Folcklore Tradition in Siberia,
Indiana University, Bloomington, 1968, pp. 339351.
Autorul ^ncepe prin a studia termenii semnific$nd a }
amaniza ^n tungus@, apoi descrie transmiterea darului }
amanic, maladia }amanic@, confec]ionarea accesoriilor,
achizi]ionarea costumului }i ceremoniile de ini]iere la dif
eritele grupuri tunguse. scurt@ bibliografie.

334. VASILEVIC, G.M., O kulte medvedja u Evenkov (Despre

cultul ursului la tungu}i), Concep]iile religioase }i vestimenta]ia
popoarelor Siberiei ^n sec. XIX^nceputul sec. XX, Sbornik Muzeja
Antropologii i Etnografii, 27, 1971.
p. 151: mitul lui Xeladan, feti]a care a cobor$t r$ul }amanic
pe un sloi de ghea]@;
p. 153: mitul }amanului Gurivul;

331. VASILEVIC, G.M., Shamanistic Songs of the Evenki, Popular

Beliefs and Folklore Tradition in Siberia. (Mouton/ The Hague, The Ned
224

erlands, Indiana University, Bloomington, 1968, pp. 351-372).

225

p. 154: ^n Transbaikalie }i ^n Manciuria mul]i dintre }amani

vin din clanul Mangi. La oroci Mangi este protectorul }
amanilor. Pe Amurul inferior, Mangi este, de asemenea,
legat de }amanism;
p. 162: }amanul face o kamlanie pentru ai purifica pe cei
care vin s@ expun@ ritualic craniul ursului. Tungu}ii de pe
Sym d@deau blana ursului }amanului, care }io punea c$nd
pleca ^n c@utarea unui suflet;
p. 165: uneori se d@ laba ursului }amanului pentru ca s@}i
fac@ o palet@. Divina]ia }amanului cu paleta. Haina }amanu
lui din blan@ de urs pentru c@l@toriile ^n lumea inferioar@ ^n
timpul unor }edin]e.

WASILJEW, V., cf. VASILEV, V.

339. WASILJEW, V., Ein tungusishes Schamanengrab, Globus,
96, 1909, pp. 314317, ilustr.
Descrierea unui sicriu ridicat pe st$lpi }i ^nconjurat de p@s@
ri, g@sit l$ng@ lacul Essei, la nord de Turuxansk.
p. 315: fotografia unui morm$nt }amanic;
p. 316: gravur@ reprezent$nd obiectele g@site ^n sicriul unui
}aman (lingur@, cu]it, pieptene, pip@, reprezentare metalic@
de pas@re, t@l@ngi, tolb@ de s@ge]i, v$rfuri de lance).

335. VENJUKOV, M., Obozrenie r Ussuri i zemelk vostoku ot nee

do morja (Studiul r$ului Ussuri }i al terenurilor la est de acesta p$n@
la litoralul maritim), Vestnik Russkogo Geograficeskogo Obcestva,
25, 1859.
pp. 235236: }amanii golzi }i costumele lor.

340. WITSEN, N., Noord en OostTartarye, (Amsterdam, 1707),

Ilustra]ie reprezent$nd un }aman tungus.

336. VOSKOBOJNIKOV, M.G., Evenki severnoj Burjatii (Tungu}ii

din Buriatia septentrional@), Etnograficeskij Sbornik (UlanUde, Ed.
C@r]ii buriate, A.N.S.S.S.R., sec]ia siberian@, 1960), 1, pp. 96108.
p. 106: scurt c$ntec }amanic pentru vindecarea unui copil.

341. WOLDT, A., Die Kultusgegenstnde der Golden und Giljaken,

Archives internnationales dEthnographie, 1888, vol. 1.
pp. 92107: descrierea reprezent@rilor de spirite }amanice }i
a tobelor golde aduse de Jacobsen ^n 18841885 la Muzeul
de Etnografie din Berlin;
p. VI }i VII: printre alte ilustra]ii, reprezent@ri de spirite }
amanice.

337. VOSKOBOJNIKOV, M.G., Folklor evenkov Pribajkalja.

Zapisal i obrabotal Prof. M.G. Voskobojnikov (Folclorul tungu}ilor
din Cisbaikalie. Notat }i prezentat de prof. M.G. Voskobojnikov),
(UlanUde, Ed. C@r]ii buriate, 1967), 182 p.
pp. 2930: un cuplu de b@tr$ni ^nfometa]i face apel la }
amanul iepurilor;
pp. 5052, povestirea nr . 15: c@l@toria a doi fra]i ^n lumea
inferioar@;
p. 59, povestirea nr. 18: c@l@toria unui b@tr$n ^n lumea
inferioar@.

342. XARUZIN, N., Etnografija (Etnografia), conferin]e ]inute la

Universitatea Imperial@ din Moscova sub redac]ia lui V. Marzinoj
(S.P.B., 1905)
partea a IVa: Credin]ele
cap. 14, p. 393450: }amanismul }i, printre altele, exemple
extrase din }amanismul tungus.
343. XARUZINA, V., Etnografija (Etnografia), serie de conferin]
e ]inute la Institutul moscovit de Arheologie }i la cursurile de Studii

338. VSIVKOV, N., Samanskij xod po jurtam Goldov (Mersul }

226

amanului din cas@ ^n cas@ la golzi), Pravoslavnyi Blagovestnik, 3,

1911, pp. 130133.
{amanul gold viziteaz@ locuin]ele clien]ilor s@i }i prime}te
ofrande.

227

Superioare Feminine din Moscova), (Moscova, 1909)

pp. 449490: }amanismul tungus.

344. XARUZINA, V., Ob ucastii detei v religioznoobrjadovoj zizini

(Despre participarea copiilor la via]a religioas@), Etnograficeskoe
Obozrenie, 12, 1911.
p. 9: rolul copiilor ^n }amanismul gold (dup@ Simkevic).
345. XITROV, Opisanie ziganskogo ulusa (Descrierea culesului din
Zigansk), Zapiski Sibirskogo otdel. Imperatorskogo Geograficeskogo
Obscestva, 1, 1856.
Este vorba despre }amanismul tungus.

349. Zelenin, D.K., Ideologija sibirskogo samanstva (Ideologia }

amanismului siberian), Izvestija Akademija Nauk S.S.S.R., sec]ia {tiin]
elor sociale, 8, 1935, pp. 709743.
Articol teoretic despre evolu]ia }amanismului ^n general;
p. 712: prezicerile }amanilor tungu}i au leg@tur@ cu boala
}i v$n@toarea (dup@ Kostrov);
p. 714: cauzele maladiei la golzi (dup@ Lopatin);
p. 718: }amanul ofer@ un suflet spiritelor rele ^n schimbul
celui pe care lau furat (dup@ Ryckov);
p. 719: tratamentul unui bolnav executat de un }aman
tungus (dup@ Suslov);
p. 722: tratamentul unui bolnav prin sugere ^n regiunea
Turuxansk (dup@ Tretjakov);
pp. 727 }i 730: ^ncorporarea spiritelor de c@tre }amanii golzi
(dup@ Lopatin);
p. 729: abdomenul unei }amane se umfl@ la fiecare ^ncor
porare de spirit (dup@ Shirokogorov);
p. 730: }amanele oroc sunt mai puternice dec$t }amanii;
p. 741: }amanii golzi se bat cu spiritele nefaste ^n timpul
kamlaniei (dup@ Lopatin).

346. XUDJAKOV, I.A., Kratkoe opisanie Verxojanskogo okruga

(Scurt@ descriere a ]inutului Verxoiansk), (Leningrad, Ed. {tiin]a,
1969), 438 p.
p. 106: }amanii lamu]i vindec@ maladiile }i repun oasele
rupte. Nota 2: puterea }amanilor tungu}i. Mormintele lor;
p. 107: unii tungu}i poart@ cu ei oasele tungu}ilor deceda]i;
p. 108: }amanii lamu]i sunt foarte stima]i de iaku]i;
p. 109: renul alb este considerat sacru }i este rezervat }
amanilor.
347. YASSER, I., Musical Moments in the Shamanistic Rithes of
the Siberian Pagan Tribes, ProMusica Quaterly (NewYork, maiiunie,
1926), pp. 415.
Analiza muzical@ a c$torva c$ntece }amanice tunguse, no
tate de Dna Shirokogorov (cf. nr 266).
348. Zapiski missionera. Vospopinanija o zizni Goldov, Giljakov,
Samogircev, Ajncev i drgix inorodcev, obitajuscix po r. Amuru i ego
pritokam. Religija Goldov. Samanstvo (Notele unui misionar. Amintiri
din via]a triburilor golde, giliak, samagir, ainu }i a altor indigeni care
locuiesc dea lungul Amurului }i a afluen]ilor s@i. Religia golzilor.
{amanismul), Pravoslavnyj Blagovestnik, 10, 1912, pp. 450455, cf.
nr 302.
228

p. 450: }amanul conduce sufletul defunc]ilor ^n lumea

inferioar@;
p. 451: }amanul trebuie s@ cunoasc@ numele a 280 de
divinit@]i. {amanul este un spirit ^ncarnat;
p. 452: spiritul burxan ^l viziteaz@ ^n vis pe viitorul }aman;
pp. 452453: func]iile }amanului. Influen]a }amanului
asupra membrilor clanului. Accent pus pe be]ia }amanului;
p. 454: }amanii sunt d@un@tori guvernului }i popula]iei.

350. ZELETIN, D.K., Die animistische Philosophie des Sibirischen

Schamanismus, Ethnos, 4 (1), 1936, pp. 8185.
p. 82: }amanism }i epilepsie la udehe;
p. 84: }amanii golzi }i auxiliarii lor supranaturali;
p. 85: o }aman@ tungus@ (dup@ Shirokogorov).
.

229

351. ZELENIN, D.K., Kult ongonov v Sibiri. Perezitki totemizma

v ideologii sibirskix narodov (Cultul ongon ^n Siberia. Reminiscen]
ele totemismului ^n ideologia popoarelor din Siberia), Trudy Instituta
Antrop., Arxeol. i Etnogr., seria etnografic@, 3, 1936, 463 p.
cf. Analiza c@r]ii ^n traducerea sa francez@ Le culte des idols
en Siberie, nr 353.

pp. 157163: descriere detaliat@ a marii comemor@ri pentru

mor]i la ulci.

352. ZELETIN, D.K., Narody Severa posle Oktjabr skoj Revoljucii

(Popoarele Nordului dup@ Revolu]ia din Octombrie), Sovetskaja
Etnografija, 1 (1), 1938, pp. 1452.
p. 22: opunerea disperat@ a }amanilor, la fel ca }i a ]@
ranilor ^mbog@]i]i, a negustorilor la regimul sovietic }i la
sedentarism;
p. 40: }amanii }i ]@ranii boga]i se ridic@ ^mpotriva construc]
iei primelor case cu sob@ de fier.
353. ZELETIN, D.K., Le culte des idols en Siberie (Cultul idolilor ^n
Siberia), Tradus din rus@ de Welter (Paris, Payot, 1952), 269 p., ilustr.
cap. 7 {amanismul }i cultul ongon;
p. 244: la oroci }amanii cei mai puternici sunt femeile;
p. 246: }amanul gold ^ncorporeaz@ spiritele prin gur@;
p. 251: lupta }amanilor golzi cu spiritele;
pp. 254256: spiritele maladiei sunt g@zduite ^n suporturi
lekan de c@tre }amanii tungu}i }i golzi. Sacrificiul pentru
vindecarea unei tinere tunguse, observat ^n 1875 de Kozmin;
p. 257: }amanul tungus face, ^n egal@ m@sur@, s@ intre ^n
suporturile lekan }i spiritele sale auxiliare. Orocii hr@nesc
aceste suporturi;
p. 258: spiritele auxiliare ale }amanului tungus;
p. 260: sufletul }amanului poate s@ ia aspectul diferitelor
animale;
p. 261: costumele }i accesoriile }amanilor tungu}i, golzi }
i oroci.
354. ZOLOTAREV, A.M., Rodovoj stroj i religija Ulcej (Organizarea
social@ }i religia ulcilor), (Xabarovsk, Dalgiz, 1939).
230

231

Indice de etnii

Numerele indicate
sunt cele ale clasamentului bibliografic

Personalitate:
Statut social:
Voca]ie }i ini]iere:
Func]ii:
Spirite auxiliare:
Costum:
Accesorii:
{edin]e de }amanism (sau kamlanie):
Univers mitic:
Diferitele suflete }i soarta lor dup@ moarte:

Golzi (sau Nanai):

Samagir (golzii de la Garin):
Lamu]ii (sau eveni):
Negidali:
Oroci:
Orok:
Udehe:
Ulci (vechiul nume: manguni):
Olci (numele unui elan ulci):
Grupuri tunguse care au suferit puternice influen]e manciuriene
sau mongole:
Dauri (tungu}i mongoliza]i din regiunea Amur }i Nonni):
Manegri (tungu}i din Manciuria, cunoscu]i }i sub numele de
kumarceni, locuind ^n bazinele Kumara, Panga, Albazixa }i Nonni
superioar@):
Numinceni (tungu}i din Manciuria de nordvest):
Orooni (tungu}i nomazi din Transbaikalie, Manciuria }i bazinul
nordest al Amurului):
Sibo (tungu}i ce au suferit o puternic@ influen]@ manciurian@):
Soloni (tungu}i mongoliza]i de pe Nonni, deseori considera]i drept
o frac]ie a daurilor):

232

Indice de materii*

Indice de figuri:
1. Tichii (p@strate la Gosudarstvennyi Muzej Etnografii (Muzeul de
Stat de Etnografie din Leningrad), 1 nr. 2; 2 nr. 1572. 6). Tichii ale
tungu}ilor din piele t@b@cit@ cu gr@simi de pe}te. Tichia 2 are brodat
^n centru r$ul }amanic cu b@tr$na, spiritul tutelar al drumului. Dup@
Anisimov, 9 (p. 94).
2. Pieptarul unui }aman barguzin (p@strat la Gosudarstvennyi
Muzej Etnografii din Leningrad), nr. 2004. 3). Acest pieptar sim
bolizeaz@ cele trei lumi suprapuse, dou@ p@s@ri, spirite auxiliare.
Figura central@ care se ramific@ ^n trei ramuri ^n lumea inferioar@, }i
^n dou@, ^n lumea superioar@, ar putea simboliza arborele lumii, ax@
de comunicare (p. 94).
3. M@nu}@, coroan@ }i cizm@ (p@strate la Gosudarsbennyi Muzei
Etnografii din Leningrad, m@nu}a cu num@rul nr 1757. 4, cizma nr.
1928. 26 a }i coroana f@r@ num@r). M@nu}@ ^n form@ de lab@ de urs,
pentru costum, simboliz$nd ursul. Coroan@ de fier put$nd, suspen
date, dou@ mici figura]ii de urs din metal. Cizm@ din piele t@b@cit@ cu
gr@sime de pe}te, purt$nd: (a) o simbolizare a labei de urs din fier,
(b) o masc@ miniatural@, (c) o lab@ de elan, din fier, (d) un soare din
fier. Dup@ Anisimov, 9 (p. 96).
.

233

4. Pieptar (p@strat la Gosudarstvennyi Muzej Etnografii din Len

ingrad, nr. 4871. 218). Pieptar din piele t@b@cit@, figur$nd cele trei
lumi }i purt$nd reprezent@rile spiritelor auxiliare, din metal: un pe}
te ^n partea de jos a lumii inferioare, dou@ personaje umane pe p@
m$ntul de mijloc }i p@s@ri cu g$tul lung, ^n cele trei lumi. Cele dou@
p@s@ri cu g$tul spiralat, situate ^n lumea de mijloc, la st$nga, sunt
foarte probabil lebede. Celelalte pot fi g$}te sau cufundari. Dup@
Anisimov, 9 (p. 98).
5. Un }aman gold. {amanul }ia pus pe piept acoper@m$ntul
pentru cap, xeja, cu benzi de blan@, pentru a cobor^ ^n lumea inferi
oar@. %}i poart@ tobiul s@u, o oglind@ nusu, chinez@. Cei doi dragoni
}i cei doi tigri fa]@ ^n fa]@, desena]i pe fusta sa din piele de pe}te, sunt
suporturile spiritelor sale auxiliare. Dragonii (mundur) ^l transport@
pe }aman prin v@zduh, tigrii, prin p@duri, ar broa}tele }i }op$rlele,
care nu sunt vizibile pe fotografie, dea lungul fluviilor }i mla}tinilor.
Dup@ o fotografie de Lopatin, 157 (p. 101).
6. Gulera} de }aman solon (p@strat la Museum fr Vlkerkunde
din Berlinul de Vest, nr. I A, 4399). Gulera} din stof@, ^nzestrat cu
un pieptar cu dou@ pulpane ^n fa]@, care se poart@ pe costum. El
este acoperit de }iruri de cauris }i pe fiecare um@r sunt prinse dou@
panglici cu v$rfuri triunghiulare (p. 10).
7. Costumpas@re (p@strat la Gosudartvennyj Muzej Etnografii din
Leningrad, nr. 1572. 1). Dup@ Anisimov, 9 (p. 10).
8. Costumul unui }aman solon (p@strat la Museum fr Vlkerkunde
din Berlinul de Vest, nr. IA 4. 400). Din bumbac, ^mpodobit cu oglinzi
chineze }i de r$nduri de zurg@l@i cap de tigru. Gulera}ul de cauris
se pune deasupra acestui costum. Acoper@m$ntul pentru cap f@cut@
din lungi f$}ii din blan@ de urs, lup, vulpe }i urs lotor, care permite
marilor }amani s@ coboare ^n lumea inferioar@. De notat oglinda
toli deasupra frun]ii, ca }i numero}ii zurg@l@i cap de tigru, }i pas@
rea de fier, din care se intuie}te numai o arip@ dantelat@, pe v$rful
acoper@m$ntului.
9. Xoga, acoper@m$nt pentru cap al }amanului gold (p@strat la
Museum fr Vlkerkunde din Berlinul de est, nr. NAS 2525).
10. O }aman@ gold@. De notat toba rotund@ }i plat@, f@r@ rezonator,
nici decor. Pe m$necile }amanei sunt prinse buc@]i de stof@, daruri
234

ale clien]ilor s@i. Ea poart@ coroan@ din lemn de sorbier, giaska, care
flutur@ liber ^n spate. Dup@ o fotografie de Lopatin, 157.
11. Tob@ tungus@ (p@strat@ la Gosudarstvennyi Muzej Etnografii
din Leningrad, nr. 1572. 8). Decorul pictat ^n negru, pe partea extern@
a tobei, figureaz@ spiritele auxiliare ale }amanului. Patrupedele, carei
servesc drept montur@ }amanului ^n lumea de dincolo, sunt, probabil,
reni. Cele 9 protuberan]e pe cadrul tobei, denumite rezonatoare,
ar avea o func]ie fie muzical@, fie defensiv@. %n acest ultim caz, ele
ar simboliza coarnele tobei, devenite cervide ^n alte lumi, cu care }
amanul combate spiritele ostile. Dup@ Anisimov, 9 (p. 110).
12. Tob@ a tungu}ilor occidentali (Raul Vasjugan) (p@strat@ la
Muzeul Na]ional Maghiar din Budapesta, nr. 3. 549). Decorul geo
metric vopsit ^n ro}u }i negru simbolizeaz@ universul. Linia circular@
central@ reprezint@ p@m$ntul de mijloc, sus]inut deasupra m@rii de }
erpi figura]i aici prin segmente perpendiculare ^mpodobite de rom
buri. Cele dou@ linii curbe formate de o suit@ de triunghiuri dea lungul
marginii tobei simbolizeaz@, ^n egal@ m@sur@, cei doi }erpi care, sus]
in$nd p@m$ntul, ^ncercuiesc marea (p. 110).
13. Cortul ceremonial al tungu}ilor occidentali. Vedere de ansam
blu }i plan. Dup@ Anisimov, (p. 116).

235

*Numele indicate sunt cele din clasamentul bibliografic

236

237

238

239

TIPAR INTERIOR EXECUTAT LA:

Editura NAPOCA STAR

str.Horea 47-49, ap.32,

tel/fax:40/64/43.38.32, 094/794809
e-mail: napocastar@codec.ro
http://www.napocastar.ro
TIPAR COPERT~ {I LEG~TORIE:

S.C. A&M GRAPHIS S.R.L

str.Anatole France 56,
tel/fax:40/64/44.13.23, 094/366751

Cluj-Napoca
240