Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Iptana - Divizia Hidro
Iptana - Divizia Hidro
Organigrama diviziei la nivelul anului 2008 este prezentat grafic (fig. 6.1)
n cele ce urmeaz se prezint problemele cu caracter general care au marcat
activitatea de studii i proiectare desfurat n cadrul diviziei n perioada 2003 2008. n
acest sens precizm:
-
DIRECTOR ADJUNCT
RESPONSABILI QMSM
3 ing. Specialisti
HIDRO 1
12 ingineri
1 traducator
5 tehnicieni
HIDRO 2
14 ingineri
1 traducator
10 tehnicieni
HIDRO 3
6 ingineri
1 economist
2 geografi
dup fenomenele meteo severe din anii 2003 2008, n special 2005, soluiile
tehnice adoptate pentru fundarea unor construcii hidrotehnice pe albii (praguri de
fund, lucrri de aprare/consolidare) au inclus pe scar larg elemente fiate tip
coloane forate sau barete din perei mulai tip Kelly, iar pragurile de fund au fost
prevzute cu ecrane de etanare din palplane sau perei mulai;
cai de rulare pentru Transtainere pe pneuri alcatuite din grinzi din beton armat;
cai de rulare pentru Transtainere pe pneuri alcatuite din grinzi din beton armat;
Solutia pentru depozitarea containerelor alcatuita dintr-o retea de grinzi din beton armat
care au realizat amprenta la sol a containerelor, a permis stivuirea containerelor pline de 20 si
40 pe 5 nivele. Prin solutia adoptata sa reusit utilizarea eficienta a spatiului existent pentru
depozitarea unui numar cit mai mare de containere.
COLECTIV DE PROIECTARE
Seful proiectului: Ing.C-tin Spataru
Pricipalii proiectanti: ing.J. Gheorghe, ing. A. Galbinasu, ing. I. Bogdan, ing. D. Nastasie
Verificare QMSM: ing. C-tin Simescu
Faza de proiectare:PT, DDE
Perioada elaborarii proiectului: 2003 - 2008
281
282
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
ing. C-tin Sptaru
Sef proiect specialitate:
ing. D. Simescu
Principalii proiectani:
ing J. Gheorghe, ing. Cr. Vaitis, ing. A. Ciuca, ing. R. Deftu,
ing. V. Ionita
Verificare QMSM:
ing. C-tin Simescu
Faza de proiectare:
PT, DDE
Perioada elaborrii proiectului: 2003 - 2007
283
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Prof. dr. ing. R. Ciortan
Sef proiect specialitate:
ing. J. Gheorghe
Principalii proiectani:
ing A. Ciuca, ing. R. Deftu, ing. V. Ionita,
ing. Al. Rosian, ing. S. Plisca, ing. G. Florea,
ing. G. Stanescu, arh. S. Teodorescu
Verificare QMSM:
ing. C-tin Simescu
Faza de proiectare:
PT, DDE
Perioada elaborrii proiectului: 2004-2008
284
Execuia digurilor de Nord i de Sud care nchid incinta portului Constana Sud a
nceput n anul 1976, traseele lor fiind stabilite inand seama de direcia vanturilor
predominante, de traseele favorabile pentru intrarea navelor n port, de condiiile hidrogeologice locale i au fost verificate si definitivate pe baza studiilor pe model. Intre cele
doua diguri a fost prevazuta o gura de intrare n port de 1100 m laime.
La ntreruperea lucrarilor n anul 1990, digul de Nord avea lucrari executate pe cca.
4850 m din cei 5900 m ai lungimii sale iar digul de Sud pe toat lungimea acestuia.
Dup anul 1990 au fost executate lucrari pentru completarea i protejarea digului de
Sud n ntregime i a digului de Nord pn la km 4+850.
In aceasta situaie, a rmas nerealizat faa de proiectul iniial, tronsonul din digul de
Nord cuprins ntre km.4+850 i km.5+900, tronson ce face obiectul proiectului.
Soluia propus pentru tronsonul km 4+850-5+900 are urmtoarea alctuire n
seciune transversal:
-
bermele pentru susinerea mantalelor se vor realiza din piatr nesortat i blocuri
de piatr, acestea vor avea la baz o saltea din piatr brut cu berme, aternut pe
geotextil;
o prim manta din blocuri de piatr natural de 0,5 1,50 t/buc. de 1,50 m
grosime, care mbrac nucleul din piatr brut. Sub coronament, n mantaua de
blocuri se vor ngloba pintenul din beton ce are rolul de a mpiedica ptrunderea
jeturilor de ap direct sub coronamentul digului i splarea materialului mrunt;
o a doua manta din blocuri de piatr de 1,5-3 t/buc. de 2,20 m grosime, aternut
pe ntreg taluzul exterior sub carapacea prevzut s se realizeze din blocuri de
beton tip CORE-LOCTM de 8,5 mc/buc. (14 buc./100 mp), aezai ntr-un singur
strat;
285
La acest proiect s-a utilizat pentru prima data, in alcatuirea carapacei, elemente
prefabricate din beton tip CORE-LOCTM . Utilizarea acestui tip de blocuri montate n
simplu strat a adus importante economii de resurse.
LEGENDA:
COLECTIV DE PROIECTARE
eful proiectului:
Prof. dr.ing. R. Ciortan
Principalii proiectani: ing. A. Glbinau
Verificare QMSM:
ing. C. Simescu
Faza de proiectare:
SF, PT
Perioada elaborarii proiectului: 2003-2007
286
sistemul de descrcare a cimentului vrac din nav compus din macara de 16 x 32 tfm
echipat cu un greifer etan i buncr ecologic de recepionare a cimentului;
reele de utiliti.
Magazia are structura de rezistenta metalica si inchideri din panouri de tabla cutata.
Fundatia magaziei a fost proiectata in solutie de talpi continue din beton armat, pe un pat din
piatra sparta.
Benzile transportoare au fundatii independente, de tip cuzinet din beton armat pe un pat
din piatra sparta.
287
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Ing.C-tin Spataru
Sef proiect specialitate:
Ing.C-tin Spataru
Principalii proiectani:
ing. Fl. Radulescu, ing. D. Nastasie, ing. Al. Rosian,
ing. S. Plisca, ing. C. Florea, ing. G. Stanescu,
arh. M. Nicolescu
Verificare QMSM:
ing. C-tin Simescu
Faza de proiectare:
PT, DDE
Perioada elaborrii proiectului: 2005 - 2008
288
DANA 9B
Din considerente tehnologice, dana 9B a fost amplasata in vecinatatea danei 9 pe latura
de sud a digului existent. Frontul central de acostare in lungime de 83,5 m este alcatuit din 11
virole cu diametrul de 7,0 m. solidarizate la partea superioara printr-un coronament din beton
armat.Cota de fundare este de -9.0 mMN iar cota coronamentului este de +2.50 mMN.
Sint prevazuti cite 2 Duc DAbli de o parte si alta a frontului central de acostare.
Duc DAlbi au lungimea si latimea de 7,5 m si sint alcatuiti din virole terminate la
partea superioara printr-un coronament din beton armat.
Lungimea totala a danei 9B este de 205,10 m
Legatura intre digul existent si frontal central de acostare este asigurat prin realizarea
unui dig de 76,0 m lungime si 7,50 m latime. Legatura intre frontul de acostare central si Duc
DAlbi se realizeaza prin intermediul unor pasarele pietonale din beton armat precomprimat in
lungime de 24,0 m.
Coronamentul frontului central de acostare este prevazut cu bolarzi de 100 tf pentru
legarea navelor iar coronamentul Duc DAlbilor sint prevazuti cu cirlige de eliberare rapida a
parimei de legarea navelor.
DANA 9C
Dana 9C este situata tot pe latura de Sud a digului existent la 200 m Vest de axul danei
9B. Frontul de acostare este un cheu tip cornier, cu lungimea de 40.10 m avind cota de fundare
la -4.40mMN iar cota superioara a coronamentului de +2.50mMN.
La partea superioara prefabricatele sint solidarizate printr-un coronament din beton
armat. Dana 9C este prevazuta cu bolarzi de 45 tf pentru legarea navelor.
Legatura intre platforma danei 9C si digul existent este asigurata prin realizarea unui dig
de 60,0 m lungime si17,50 m latime.
289
COLECTIV DE PROIECTARE
Cordonare:
ing. C-tin Spataru
Seful proiectului:
ing.I.Bogdan
Principalii proiectanti:
ing.V.Suciu, ing.D.Nastasie, ing.M.Ungureanu
ing.F.Radulescu
Verficare QMSM:
ing.C.Simescu
Faza de proiectare:
PT, DDE
Perioada elaborarii proiectului: 2006 - 2008
290
informaii geotehnice;
hidrografia
Aceste date au fost transmise proiectantului general care le-a utilizat pentru
ntocmirea studiului de fezabilitate privind Terminalul Maritim cu geamandur n zona
Midia, la care s poat opera nave pn la 165.000 tdw.
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
prof. dr. ing. R. Ciortan
Sef proiect specialitate:
dr. ing. L. Mra
Principalii proiectani:
ing. V. Suciu
Verificare QMSM:
ing. C. Simescu
Faza de proiectare:
Studiu
Perioada elaborrii proiectului: 2003
291
REZERVOARE
PORT MIDIA
CONDUCTA
GEAMANDURA
293
DEPOZIT REZERVOARE
VANA
VANA
INTERSECTIE CU
CALEA FERATA
IMPREJMUIRE
APROX 1,6 km
DEAL
CEL MAI INALT PUNCT
AL CONDUCTEI
SPRE USCAT
IMBINARE
INTERSECTIE CU DRUMUL
DE ACCES LA UM
APROX 8,8 km
PLEM SI GEAMANDURA
FURTUNE
PLEM
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
dr. ing. C. Marincu
Sef proiect specialitate:
prof. dr. ing. R. Ciortan
Principalii proiectani:
ing. V. Suciu
Verificare QMSM: ing. C. Simescu
Faza de proiectare:
DDE
Perioada elaborrii proiectului:2007 2008
294
GEAMANDURA
PLEM
SPRE MARE
VANA DE CONTROL
A OSCILATIEI DE
VALURI
LANSARE PIG
GEAMANDURA
& PLEM
Terminalul GPL este amplasat in zona de Vest a portului unde este amenajat si
depozitul respectiv. Pentru accesul navelor s-a prevazut un senal de minim 100,00 m latime
dragat la 5,50 m.
Stationarea navei este asigurata prin legarea acesteia la doua geamandurii amplasate
in zona pupa si respective prova.
Racordarea rezervoarelor navel la deposit se realizeaza prin doua conducte care pe
100,00 m sunt montate sub apa, legandu-se cu nava prin fortune flexibile. Prin proiect au
fost asigurate protectia si lestarea necesara a conductelor si au fost dimensionate blocurile
de lestare.
NAVA GPL
GEAMANDURA PUPA
AMENAJARE DE MAL
CONDUCTE
GEAMANDURA PROVA
COLECTIV DE PROIECTARE
Seful proiectului :
Prof dr ing Romeo Ciortan
Principalii proiectanti:
ing C-in Spataru, ing V. Suciu, ing G. Voican
Verificare QMSM :
Ing C-tin Simescu
Faza de proiectare :
PT, DDE
Perioada elaborarii proiectului : Martie 2003 iulie 2007
295
n prima parte a fost analizat posibilitatea de a primi nave de tonaj mai mare de
10.000 tdw prevzut n proiectul iniial al portului Midia.
Au fost considerate att cheltuielile de investiii, ct i cele de ntreinere i a fost
efectuat analiza economic i financiar a ntregii investiii pentru un trafic de
1,44 mil.t/an, rezultnd urmtoarele (fig 6.13):
-
adncimea de acostare mai mare dect cea existenta necesit consolidarea cheului
prin realizarea la baz a unui perete din piloi forai cu diametrul de cca. 1,5 m
i a crea distana necesar pentru linia de acostare a navei;
n a doua parte a fost analizat capacitatea de stocare necesar pentru preluarea unei
cantiti totale de 16,0 mil.t/an necesar rafinriei i efecturii comerului cu iei.
A rezultat ca rezervoarele existente cu volumul fiecruia de 50.000 mc, (8 buc.) se vor folosi
pentru depozitarea cantitatii de 5.000.000 tone/an destinate Rafinariei i nc 2.500.000 t/an pentru
expediii n ar sau export. Pentru restul cantitii sunt necesare 16 rezervoare noi cu V=50.000 mc
sau 8 rezervoare cu V=100.000 mc, prima variant fiind cea recomandat.
296
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
dr. Ing. C. Marincu
Sef proiect:
prof. dr. ing. R. Ciortan
Principalii proiectani:
ing. V. Suciu
Verificare QMSM:
ing. C. Simescu
Faza de proiectare:
DDE
Perioada elaborrii proiectului: 2007 2008
297
digurile vor fi permeabile, permind apei s treac att dinspre larg nspre rm
ct i invers, dar s mpiedice pierderea nisipului nspre larg;
Tuzla
Costinesti
diguri si epiuri:
2115 ml
4.506 ml
3.916 ml
1010 ml
5.949 ml
3.791 ml
diguri ingropate:
420 ml
1.666.487 mc
1.429.976 mc
DIGURI
SECTIUNE 8-8
LARG
SCARA 1:200
4.00
+5.65
CARAPACE DE PROTECTIE
DIN STABILOPOZI DE 4,5 t/buc.
(51 buc./100mp)
1.90
AX DIG
2.50
+3.00
.5
1 :1
1 :1
.5
50
1 .9
0.00
MANTA DE PROTECTIE
BLOCURI DE PIATRA DE 1 - 3 t/buc
3.30
5.00
-3.20
6.60
3:
4
4
3:
(GEOTEXTIL)
EPIURI
SECTIUNE CARACTERISTICA
1.90
4.00
1.90
AX DIG
-5.20
3.30
0
2.0
5.00
-3.20
NORD
+3.75
+3.75
+3.00
0.00
-5.00
0
2 .0
5.00
-3.00
.5
1:1
SUD
50
3.30
3.30
5.00
-3.00
6.60
3:
4
4
3:
299
(GEOTEXTIL)
DIG SUBMERS
SECTIUNE TRANSVERSALA DS 9
CARAPACE DIN BLOCURI DE BETON
TIP "X" 6.4 t/buc
0.00
-1.50
1:3
1:3
NUCLEU DIN PIATRA BRUTA 10 - 300 kg
BLOCURI DE PIATRA
100-300 kg/buc
BLOCURI DE PIATRA
100-300 kg/buc
COLECTIV DE PROIECTARE
eful proiectului:
ing. A. Glbinau
Principalii proiectani: ing. I. Bogdan, ing. M. Ungureanu
Verificare QMSM:
ing. C. Simescu
Faza de proiectare:
SF
Perioada elaborarii proiectului: 2006-2007
300
amenajarea piciorului falezei prin realizarea pe toat lungimea zonei a unui prism
de piatr brut protejat nspre mare cu blocuri de piatr de 0,5 1t, aa cum se se
prezinta n fig. urmatoare.
Constanta, pe lungime de
1.834 m
Tuzla, pe lungime de
6.730 m
Costinesti, pe lungime de
4.200 m
301
COLECTIV PROIECTARE
eful proiectului:
ing. A. Glbinau
Principalii proiectanti: ing. I. Bogdan, ing. M. Ungureanu
Verificare QMSM:
ing. C. Simescu
Faza de proiectare:
SF
Perioada elaborarii proiectului: 2006-2007
302
COLECTIV PROIECTARE
eful proiectului:
ing. A.Glbinau
Principalii proiectani: ing. I. Bogdan, ing. V. Suciu, ing. J. Gheorghe,
ing. M. Ungureanu
Verificare QMSM:
ing. C. Simescu
Faza de proiectare:
PT, DDE
Perioada elaborarii proiectului: 2005-2007
304
305
PLATFO
DEPOZ
LAMINA
6.40
17.13
6.40
6.31
6.31
6.00
6.00
PONTON
BARJA DE 1500 T ;L=70m,b=11m,d=0.43m
DUNAREA
Fig. 6.18. Terminal de containere - Port Galati
B platforma =17.13 m
2.00
2.53
5.50
5.13
6.50
1.15
AX SINA
EXISTENTA
AX SINA
REPOZITIONATA
FILA MACARA
MICHELOTTO
PLATFORMA EXISTENTA
MACARA MICHELOTTO
4.65
1380
RADIER TIP 1(DINSPRE APA)
(6.50 x 0.80 x 135)m
3150
3.25
+6.40
+6.37 0.5%
+6.35
+6.31
+5.51
+6.00
+4.70 m
70
PLATFORMA
+2.10
PONTON DE LARGARE
BARJA 1500t
L=70m,B=11 m,d=0.43m
5.33
NAVA MARITIMA
DE 4800 tdw
7.06
8.50
-8.40 m
14.80
STRUCTURA
EXISTENTA
Nisipuri, nisipuri slab prafoase,cenusii,
cenusii-vinete
306
DUNAREA
S-a propus consolidarea danei, prin adoptarea unei soluii mixte de conlucrare a
structurii existente cu o structur suplimentar care s preia sarcinile sporite generate de
macaraua mobil calat.
n acest sens se prevede executia a doua radiere din beton armat fundate pe coloane
forate de =108cm si l=27 m, in lungime de 135.00 m fiecare, avand prevazute rosturi de 2
cm la fiecare 45 m.
Pe aceste radiere se va deplasa si va stationa prin calare pentru manevrarea
containerelor macaraua mobila pe pneuri LHM 500Litronic.
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare/ Sef proiect: dr. ing. V. Dumitrescu
Principalii proiectani:
ing. D. Florea, ing. D. Ivacu, ing. C. Tomescu,
ing. S. Nicolau
Verificare QMSM:
dr. ing. C. Chiril
Faza de proiectare:
P.T + D.E.
Perioada elaborrii proiectului: 2007 - 2008
307
Constructia antierului Naval Tulcea a inceput in anul 1977. Treptat fiind realizate
urmtoarele obiecte: syncrolift, cala de transfer nave, cala de reparatii nave cu patru locuri de
lucru, cheurile de armare in bazin, de dezarmare si probe predare la Dunare, hala de montaj.
Ulterior intreprinderea s-a extins i la obiectele construite anterior s-au adugat: cala de
montaj cargouri de 15.000t, cu doua locuri de lucru, a fost marit acvatoriul bazinului, a fost
prelungit cheul de armare din bazin si cheul probe predare la Dunare.
Deschiderea unui segment nou de pia privind navele realizate n antier a determinat
conducerea antierului s solicite lrgirea cuvei syncroliftului prin:
scurtarea consolelor din beton armat ale cheurilor syncroliftului si protejarea acestora
cu panouri din cauciuc;
reamplasarea de binte modificate de manevra pe fiecare consola tiat;
reamplasarea de cabestane i binte de deviere;
protejarea structurii syncroliftului, la intrare cu amortizori din cauciuc;
sistem de grinzi pentru service platforma syncrolift.
Largirea cuvei syncroliftului de la 26.3m la 27.5m s-a realizat prin taierea (scurtarea)
consolelor din beton armat de la partea superioara a cheurilor. Scurtarea consolelor s-a facut cu
o tehnologie de taiere cu jet de apa de inalta presiune, pentru a preveni aparitia unor fisuri in
beton.
308
309
310
Etapa III
- fixare prin sudur a unor grinzi metalice pe epav pentru trageri,
finisare prin dragaje sub piesele/blocseciile care se taie, introducerea de cabluri i/sau
lanuri pentru tiere, deblocare prin tragere i deprtare local a blocseciilor tiate, ridicarea
bucilor de epav tiate cu macaraua de 400 t, splarea/curirea acestora, ncrcarea
pieselor dislocate pe gabare/barje i transportarea lor n zona de dezasamblare.
Pentru reabilitarea cheului danelor 18 21 s-au analizat mai multe variante , soluia
propus implicnd consolidarea corpului cheului existent, a fundaiilor acestuia i a
masivului de pmnt din spate prin dou procedee tipice fundaiilor speciale : coloane de
pmnt tip jet-grouting si minipiloi 176 mm executai prin forare . Minipiloii traverseaz
corpul cheului existent, blocul de fundaie i masivul de pmnt stabilizat
de sub cheu.
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare/ ef proiect: Dr. ing. V. Dumitrescu
Principalii proiectani:
ing. A. Marinescu, ing. D. Florea, ing. T. Donu
Verificare QMSM:
dr.ing.C. Chiril
Faza de proiectare:
Studiu Fezabilitate
Perioada elaborrii proiectului: 2006
311
Ax muchie lucrari de
aparare mal drept
Ax muchie lucrari de
aparare mal stang
Ax senal navigabil
110 - 180
variabila
variabila
0.00 Etiaj local
12.50
312
Q10% + garda
Amenajari pentru retineri aluviuni mal drept (Dig Dirijare) - Bara Sulina
La stabilirea soluiilor de aprare s-au avut n vedere mai multe aspecte, cum ar fi:
-
imbracaminte din blocuri de piatra bruta de 0,4 1,0 t/buc de 1,2 m grosime;
- pereu zidit din piatra bruta pe minim 2,0 m la coronament, care in lipsa unui drum
local permite accesul locuitorilor la terenurile detinute.
Traversele de colmatare sunt propuse n scopul de a recastiga terenul pierdut in
urma eroziunilor.
Acestea se realizeaza din anrocamente pentru refacerea si suprainaltarea malului
actual.
Traversele de colmatare se incastreaza in apararea de mal propriu-zisa la un capat si
in digurile de pamant la celalalt capat. Acestea sunt realizate dintr-un prism din piatra bruta
nesortata imbracat pe taluz si coronament cu strat de 30 cm grosime de piatra bruta sortata.
Nisele de colmatare si refugiile pentru barci au fost prevazute in corpul lucrarilor de
aparare cu scopul de a permite acostarea/ridicarea barcilor surprinse in zona de trecerea unor
nave mari pe canal sau in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile. Tot aceste refugii
sunt folosite si ca nisele de colmatare.
mbrcmintea de protecie (carapacea din
blocuri) are taluz 1:2,5 pn la cota
corespunztoare nivelului mediu de lucru, iar sub
acest nivel, taluzul este 1:1,5.
Materialul din dragaj este prevzut s fie
depozitat pe mal i folosit ca umplutur n
spatele aprrii.
Amenajarile
pentru
retinerea
aluviunilor la Bara Sulina constau din:
- capcana de aluviuni de la hm 46 ceea ce
implic largirea sectiunii de scurgere cu cca. 160
m prin construirea unui dig la 160 de m la Sud de
jeteaua actuala;
- dig de dirijare a curentilor construit
pentru a impiedica antrenarea materialului dragat
si refulat din capcana de aluviuni prin curentii
turbionari ce se manifesta in spatele capatului
jetelei de Sud si aducerea lor in zona Barei
Sulina. Acesta este construit la hm 69 si are o
lungime de circa 700 m. Pentru mentinerea
acestuia s-a propus intarirea capului digului
existent prin realizarea unei umpluturi de piatra
314
Mal stang
Ax lucrare
de aparare
Baza de trasare
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect:
ing. C. Plan
Principalii proiectani:
ing. I. Bogdan, ing. Al. Roian
Verificare QMSM:
ing. Ctin Simescu
Faza de proiectare:
SF+PT+DE
Perioada elaborrii proiectului: 2004-2006
315
CA
NA
LUL
CA
RA
OR
MA
N
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect specialitate:
ing. Traian Sbarcea
Principalii proiectani:
ing. Carmen Popescu, ing. Dan Ivascu
Verificare QMSM:
dr.ing.Costica Chirila
Faza de proiectare:
P.T. + D.E.
Perioada elaborrii proiectului: 2005
317
Descriere lucrare-solutie:
Pentru nchiderea spaiilor dintre cheu i platforma actual, ntre cile de rulare ale
macaralelor de cheu beneficiarul a propus prin tema de proiectare realizarea unor elemente de
platform metalic simplu rezemate, demontabile.
La Studiul de Soluie au fost avute n vedere la predimensionare 4 ipoteze de calcul,
respectiv pentru sarcini de 0,5; 2; 4; 6 tf/mp. Avnd n vedere condiia impus de
manevrabilitatea lor la montare i demontare cu macaraua de cheu, s-a propus o lime a
elementului B = 1,44 m.
Datorit condiiilor dificile de rezemare s-a optat pentru o soluie corespunztoare
ipotezei de ncrcare cu sarcina uniform distribuit de 2,0 tf/mp.
O platform metalic este format din dou profile metalice I 40 amplasate la 720 mm.
Pe aceste profile sprijin grtare cu dimensiunile de 1000 x 700 x 60 tip 60 x 4. Grtarele sunt
zincate i se prind cu 4 cleme furnizate de productorul grtarului.
Tablierele sunt aezate pe nite piese speciale 5 x 2 buc. numite reazeme prin
intermediul a 5 x 4 buc. aparate de reazem din neopren.
Piesele de rezemare sunt de dou tipuri: reazem vertical si reazem nclinat
Fixarea reazemului vertical al platformelor metalice de grinda cii de rulare a macaralei
de cheu duce la o cretere a eforturilor cu cca. 15%. De aceea este necesar refacerea pereului
pe zona degradat.
318
8.30
Canal de cabluri
argila prafoasa
galbuie
plastic moale
+6.20
FORAJ
+5.76
+4.41
nisip argilos
cafeniu
argila cenusie
plastic
consistenta
+6.20
CHEU
Antretoaze
Strat de balast compactat
h=20cm grosime
+3.91
+2.12
1
1:
Piloti din beton armat
(35x35)cm L=14.50m
0.00 Etiaj
local Galati
Grinda de la baza pereului
1:
DUNAREA
-6.00
-6.49
-9.10
-9.49
argila prafoasa
cenusie
cu aspect malos,
plastic moale
consistenta
-12.40
-15.88
-15.69
argila cenusie
cu aspect malos,
plastic
moale consistenta
-27.39
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect specialitate:
ing.Dan Ivascu
Principalii proiectani:
ing. A. Marinescu, ing.R. Iliescu, ing. Fl. Amelian
Verificare QMSM:
ing. Aurel Galbinasu
Faza de proiectare:
P.T. + D.E.
Perioada elaborrii proiectului: 2006
319
GENERALITATI
Constructia antierului Naval Tulcea a inceput in anul 1977. Primele lucrari cu profil
hidrotehnic au constat din : syncrolift, cala de transfer nave, cala de reparatii nave cu patru
locuri de lucru, cheuri de armare in bazin, de dezarmare si probe predare la Dunare, hala de
montaj.
Ulterior intreprinderea s-a extins, la obiectele construite anterior adaugandu-se cala
de montaj, cargouri de 15.000t, cu doua locuri de lucru. De asemenea a fost marit acvatoriul
bazinului, a fost prelungit cheul de armare din bazin si cheul probe predare la Dunare.
Estacada dinspre uscat a syncroliftului este alcatuita din trei tronsoane fundate pe 3
siruri de coloane, coloanele sirului intermediar si cel de la uscat au 1180 mm, iar cele de sub
vinciuri de la apa au = 1400 mm.
Estacada mol are infrastructura alcatuita din doua siruri de coloane forate
= 1,400 m. Suprastructura este constituita din grinzi transversale prefabricate si fasii cu
goluri cu placa de monolitizare din beton armat. Spre bazin sunt prevazuti bolarzi de legare a
navelor, iar spre platforma syncroliftului vinciurile de translatie pe verticala a navelor.
Estacada de legatura are infrastructura constituita din trei siruri de coloane forate =
1.40 m spre apa si 1,18 m spre uscat, iar suprastructura similara ca la estacada mol.Umplutura
din platforma este protejata spre apa cu un prism din anrocamente din piatra bruta. Pe
320
coronament este montata o macara turn MTA 125 tfm.Spre uscat este amenajat podul de
legatura cu cala de transfer nave si respectiv cala de reparatii nave.Adancimea in dreptul
platformei syncroliftului este de -11,86 m fata de etiaj local Tulcea;Cota coronamentului
estacadelor este +6,46 m fata de etiaj local Tulcea;
DESCRIERE SOLUTIEI TEHNICE PROIECTATE PENTRU
CONSOLIDAREA COLOANELOR FORATE CHEU SYNCROLIFT
Lucrarea consta in consolidarea coloanelor forate tip Benoto 118cm (27 bucati) din
randul median al sectiunii transversale a cheului dinspre uscat al syncroliftului din santierul
naval Aker.
Solutia de proiectare va include camasuirea coloanelor existente cu un strat de beton
armat cu fibre metalice, cu cofraje metallic pierdut in zona imersa a coloanelor. Aceasta
operatiuni se va exacuta dupa curatarea suprafetei laterale a coloanelor cu scafandri in zona
imersa si ndepartarea betoanelor degradate cu jet de apa si aer sub presiunea 2000 bari.
Consolidarea coloanelor se va realiza ntre cota -3,60 (in urma saparii in jurul coloanelor
cu scafandri) si cota +3,46 (intrados capitel-coloana), rezultand o fisa totala a coloanei care se
consolideaza de cca. 7,06m. De asemenea, se va camasui si capitelul.
DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE EXECUTIE
Suprafata imersa laterala a coloanelor forate va fi curatata de scafandri cu rangi si alte
mijloace manuale. Ulterior se va proceda la saparea de catre scafandri in taluz in jurul
coloanelor forate pana la cota -3,60 pentru a putea permite pozitionarea cofrajului. Apoi
coloanele forate vor fi verificate ntre cota -3,60 si cota +1,50 (cota considerata a nivelului de
lucru) cu un cerc 1500mm.
Modalitatea de montare si pozitionare a elemenetelor de cofrare care alcatuiesc virola va
fi prin agatare de palane. Palanele vor fi la randul lor agatate de urechi de prindere montate in
capitel. In capitel vor fi montate 4 urechi de prindere 16mm, cate doua de-o parte si de alta a
capitelului.
Elementele de cofrare sunt aduse la coloana forata pe minipontoane plutitoare, dupa care
sunt ridicate cu palanele, pozitionate corect in dreptul coloanei sprijinind pe minipontoanele
plutitoare prin intermediul celor 3 console prevazute fiecarui element de cofrare. Elementele
sunt sudate ntre ele la pozitie formnd tronsoanele cofrajului.
Peste tronsonul care sprijina pe minipontoanele plutitoare vor montate si sudate
urmatoarele elemente de cofrare, apoi cofrajul va fi coborat pe masura ce ii sunt sudate
tronsoanele. Cofrajul va sprijini pe consolele tronsonului anterior sudat.
Tronsoanele vor fi de 1000mm naltime (tip 1) mai putin ultimul care va fi de 1050mm
naltime (tip 2). Urechile sudate de elementele de cofrare (2 pentru fiecare) vor fi sudate in
exterior, numai elementele ultimului tronson vor avea urechile sudate in interior pentru a putea
permite cofrarea in uscat a coloanei forate. Cofrajul din zona imersa a coloanei va fi pierdut.
321
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare/ Sef proiect: Dr. ing. V. Dumitrescu
Principalii proiectani:
ing.D. Ivascu, ing. S. Nicolau
Verificare QMSM:
dr.ing.C. Chirila
Faza de proiectare:
P.T. + D.E.
Perioada elaborrii proiectului: 2008
322
Dou din grinzile parament inferioare ale cheului sunt distruse in urma impactului cu
navele. Aceste grinzi sunt amplasate la 178.25m (GPI 1), respectiv 132.25m (GPI 2) de capatul
amonte al cheului. Grinzile rezemau pe console metalice incastrate in capitelurile coloanelor.
La capatul aval grinzile sunt prevzute cu rost, iar la capatul amonte sunt monolitizate cu
urmatoarea grinda. In urma impactului cu navele grinzile au cazut de pe reazeme, rupandu-se
de la monolitizare.
Prezenta documentatie trateaza in faza de Proiect Tehnic si Detalii de Executie
proiectarea unor noi grinzi parament si a sistemului de rezemare aferent acestora, adaptate la
situatia existenta.
Grinzile parament GPI 1 si GPI 2 proiectate sunt din beton armat prefabricat. Acestea
sunt similare cu cele initiale; au nlimea constanta de 1.75m. In sectiune transversala, pe zona
centrala, grinzile au forma de U, iar pe zona reazemelor au sectiune dreptunghiulara 1.75 x
0.5 m. Pentru rigidizarea grinzii, pe zona centrala au fost prevazute doua nervuri transversale
cu latimea de 0.3m. Grinda GPI 1 are lungimea de 10.49m, iar GPI 2 lungimea de 9.64 m.
Lungimea grinzilor a rezultat din conditiile de rezemare. Muchiile grinzilor pe zona de
rezemare sunt protejate cu corniere din otel 120 x 120 x 10 fixate cu praznuri din otel OB 37,
inglobate in beton. Grinzile sunt prevazute cu goluri pentru montarea amortizorilor cilindrici.
Pe zona reazemului amonte aferent fiecarei grinzi se va sparge betonul din monolitizarea
existenta pe o inaltime de 1.75m si latime de 0.8m, pastradu-se intacte armaturile existente.
Armaturile longitudinale de la capatul amonte al grinzii se vor monolitiza pe zona reazemului
dimpreuna cu mustatile de la grinda adiacenta. Montarea grinzilor pe reazeme se va face dupa
minim 21 zile de la turnarea betonului.
Pentru disiparea energiei rezultata la impactul cu navele, ginzile sunt echipate cu
amortizori cilndrici din cauciuc cu lungimea de 2.5m si diametrul exterioar de 450mm. Fiecare
grinda este prevazuta cu cate trei amortizori din cauciuc.
323
Sistemul de rezemare al grinzilor este alcatuit din cuzineti din beton armat a cror
dimensiune variaza functie de dimensiunile si amplasarea reala ale capitelurilor fata de coloane.
Cuzinetii din beton armat sunt turnati monolit sub capitelurile coloanelor de la apa. Pentru a se
asigura conlucrarea cuzinetilor cu structura existenta, de coloane se vor fixa semicoliere
metalice stranse intre ele cu buloane. Tot in acest sens se vor folosi ancore d=12mm cu un
capat fixat in coloana prin procedee chimice iar cu celalalt inglobat in betonul cuzinetului.
Pentru marirea aderentei dintre colierele metalice si coloane va fi trata la interior, pe partea care
vine in contact cu coloana din beton cu vopsea speciala de imbunatatire a aderentei, iar pe
suprafata coloanei se va aplica un mortar de inalta rezistenta pe care se va amprenta colierul.
Barele cu care se armeaza cuzinetul se vor suda de colierul metalic cu cordon dublu de
sudura cu lungimea de minim 7 cm.
Montarea grinzilor GPI 1 si GPI 2 pe cuzineti se va face dupa minim 28 de zile de la
turnarea betonului.
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect specialitate:
ing. D. Ivacu
Principalii proiectani:
ing. R. Iliescu, ing. C. Tomescu, ing. S. Nicolau
Verificare QMSM:
ing. A. Glbinau
Faza de proiectare:
P.T.+D.E.
Perioada elaborrii proiectului: 2008
324
325
327
BUNKER
TRANSFER
COTA CRONAMENT
BAN
1:1.
5
DA
T RA
NS P
OR T
OAR
E
COTA PRISM
1:1
EXCAVATOR
BUNKER
1: 1.
5
1 :1
ALINIAMENT
DE ACOSTARE
.5
BARJA
SALTEA MIXTA
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect specialitate:
ing. C. Plan
Principalii proiectani:
ing. C. Tomescu, ing. Fl. Amelian, ing. R. Iliescu
Verificare QMSM:
dr. ing. C. Chiril, ing. A. Glbinau
Faza de proiectare:
PT+DE
Perioada elaborrii proiectului: 2007
328
DUNAREA
9 coloane metalice vibrate suplimentare au fost amplasate la distante egale de cele existente,
pe ambele directii (longitudinal si transversal). Diametrul noilor coloane este de 1400 mm.
Pentru siguranta personalului care isi desfasoara activitatea in zona macaralei,
radierul superior va fi imprejmuit cu parapet metalic.
Axul actualelor paserele metalice de 24.00 m lungime, care realizeaza legatura intre
radierul superior al apuntamentului central si radierele superioare ale Duc dAlbilor
amonte/aval se va pastra in aceeasi pozitie. Actualele pasarele metalice de 24.00 m vor fi
insa inlocuite cu paserele metalice avnd lungimea de 20.00 m.
Pasarela metalica pietonala si tehnologica existenta, in lungime de 30.00 m, care face
in prezent legatura intre apuntamentul central si mal se va inlocui cu o pasarela metalica
pietonala, in lungime de 6.00 m.
Radierul superior al apuntamentului central va fi inconjurat cu bordura din beton, de
tip similar cu aceea care inconjoara radierul inferior.
Lucrari hidrotehnice la platforma portuara de la uscat
Micsorarea distantei dintre apuntamentul central si mal a rezultat in urma necesitatii
de a se crea pe mal o platforma de depozitare a carbunelui (platforma de prestocare nr.1),
pentru situatiile accidentale in care banda transportoare este defecta temporar chiar in
momentul sosirii unui convoi incarcat cu marfa. Suprafata platformei de prestocare nr. 1
este de circa 3670 m2 (193.00x19.00) m fiind insuficienta pentru depozitarea intregii
cantitati de carbune de 18000 t, continuta intr-un convoi. De aceea a fost necesara
extinderea platformei de prestocare catre drumul existent pe platforma portului Chiscani,
adica si dincolo de zidul de beton existent (platforma de prestocare nr. 2), pe o suprafata de
circa 3200 mp (16.60x193.00)m. Carbunele descarcat in bunker se va transpora cu
incarcatorul, astfel incat sa ocupe intreaga suprafata a platformei.
Platforma de prestocare a carbunelui nr. 1 este amplasata pe o umplutura din material
local. Malul Dunarii va fi protejat cu un zid casetat din beton prefabricat umplut cu piatra
sparta, pe toata lungimea malului, aferenta platformei de prestocare.
Cota fundului amenajat va fi -5.00, pentru a asigura acostarea in siguranta atat a
barjelor de 3000 tdw cat si a motonavelor de 5000 tdw. Intre zidul casetat din beton
prefabricat si fundul amenajat, taluzul este protejat cu o carapace din anrocamente.
Transportul carbunelui de la bunkere catre CTE Braila se va face pe benzi
transportoare.
330
PLAN DE SITUATIE
Coordonare :
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect specialitate:
ing. C. Popescu
Colectiv elaborator :
ing. I. Constantinescu, ing. C. Tomescu
VerificareQMSM :
dr. ing. C. Chirila, ing. A. Galbinasu
Faza de proiectare:
SF
Perioada elaborrii proiectului: mai 2007
331
332
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare, ef proiect: Dr. ing. V. Dumitrescu
Principalii proiectani:
ing. A. Marinescu, ing. D. Florea
Verificare QMSM:
dr. ing. C. Chiril
Faza de proiectare:
P.T.+D.E.
Perioada elaborrii proiectului: 2005 - 2007
333
L = 100 m;
platforma portuar
St = 4.540 m2.
L = 80,0 m;
taluz pereat cu dale din beton prefabricate ntre cotele +8,00 i +3,00;
.
Fig. 6.39. Silozuri ciment - Sectiune transversala
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect specialitate:
ing. C. Popescu
Principalii proiectani:
ing. ing. C. Plan, ing. C. Tomescu
Verificare QMSM:
ing. dr. ing. C. Chiril, ing. A. Glbinau
Faza de proiectare:
SF
Perioada elaborrii proiectului: mai 2007
335
BAZA DE TRASARE
Prin nlturarea parapetului tip grinda intoarce-val existent s-a putut realiza
promenada, alcatuita dintr-o placa de beton armat prefabricata, ce sprijina spre lac pe un zid
cornier prefabricat (Hzid= 0.80 m si Lzid= 2.20 m).
3.00
50
80
15
TROTUAR
Element prefabr. din b.a.
Fundatie b.a. existenta
Pat de piatra sparta
cu grosime de 20cm
1.00
1.50
69.28
50
NA 68.70 MN75
Teren natural
Cele doua amenajari pentru acostarea ambarcatiunilor mici sunt alcatuite dintr-o
platforma de 14.00 m lungime si 5.50 m latime, pe care vor fi amplasate banci pentru odihna
si stalpi de iluminat. Platforma a fost prevzut din casete prefabricate peste care s-a montat
o placa din beton. Pe contur se va monta balustrada de protectie.La aceste amenajari s-au
amplasat structuri usoare plutitoare, la care pot acosta ambarcatiuni mici. Pasarela metalica,
pietonala, care deserveste aceste pontoane a fost fixata de peretele casetei centrale.
Pe toata lungimea sa, faleza va fi delimitata de un parapete metalic ornamental si va
fi iluminata cu stalpi electrici.
In zona insulei, se va amenaja un port de agrement. Apuntamentele se vor realiza din
pontoane flotante, tip degete, ancorate cu blocuri de beton prin intermediul unor cabluri speciale
336
Seaflex care permit preluarea variatiilor de nivel. Capacitatea totala a portului astfel creat va fi de
cca. 40 de nave de agrement (nave cu Lmax<810 m). Menionm c soluia adoptat reprezint
prima structur de acostare de mici dimensiuni (marine) din pontoane plutitoare usoare, moderne,
ancorate de blocuri de beton prin intermediul unor cabluri eaflex, care preiau variatiile de nivel de
cca 7-8 m.Pe timpul iernii structurile plutitoare se largheaza.
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect specialitate:
ing. C. Schmidt
Principalii proiectani:
ing. C. Plan, ing. C. Tomescu
Verificare QMSM:
dr. ing. C. Chiril, ing. A. Glbinau
Faza de proiectare:
P.T. + D.E.
Perioada elaborrii proiectului: 2003
337
Platforma are la linia coronamentului dinspre Dunare, cota de +7.25 m, cota generala a
celorlalte obiective portuare existente sau care se vor executa. Spre uscat, platforma are o panta
ascendenta de cca 0.5%, putand evacua gravitational apele pluviale.
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect specialitate:
ing. C. Popescu
Principalii proiectani:
ing. C. Plan, ing. C. Tomescu
Verificare QMSM:
dr. ing. C. Chiril
Faza de proiectare:
S.F. + P.T. + C.S. + D.E.
Perioada elaborrii proiectului: 2007
339
In cazul in care intr-un container sunt incarcate marfuri destinate mai multor
beneficiari, containerele se deschid, marfurile din containere se preiau cu motostivuitoare
sau electrostivuitoare (in functie de caracteristicile marfurilor) si se transfera in magazia de
grupaj (o parte din magazia de marfuri generale existenta in port se va amenaja in acest
scop), unde se vor stivui pe partide de marfa si relatii de transport.
In eventualitatea transportului de bituum, in loc de gospodaria de bituum, s-a propus
transportul acestuia containerizat, cu ajutorul bitutainerelor prezentate in documentatie.
Terminalele de marfuri generale/vrac se propune a fi dotate cu pontoane dotate cu
doua macarale mobile pe pneuri sau pe senile, buncare, benzi transportoare, cate doua
autoincarcatoare cu cupa frontala pentru curatirea barjelor.
Nu in ultimul rand, in cazul punctelor de lucru care nu mai au activitate portuara,
datorita amplasamentului acestora in zone deosebit de pitoresti, cu un potential turistic inca
neexploatat s-au propus realizarea unor amenajari turistice de agrement pe Dunare,
adevarate miniporturi realizate folosindu-se vechea infrastructura portuara pastrata cu
reparatii sau teritorii portuare noi construite in amplasament.
Aceste tipuri de amenajari sunt dotate cu alimentare cu apa, curent electric si
posibilitati de epurare a apelor uzate in vederea gazduirii de ambarcatiuni mici sau nave
pentru pasageri aflate in croaziera pe Dunare, precum si diferite constructii cum ar fi: unitati
alimentare, minihoteluri, puncte de informare turistica, cladiri administrative portuare, mire
pentru masurarea nivelului Dunarii in port, etc.
MACARA
PE PNEURI
LIEBHERR
SPREDER
20.00
20.00
TRAILER
CONTAINERE 20' - 40'
+71.50
3.50
4.00
3.00
BH250
5.00
BARJA 2000t
1.00
1.001.50
+58.00
2.75
3.00
3.00
3.00
+58.00
+57.00
+55.75
+54.50
PAT DE PIATRA BRUTA
PAT DE PIATRA SPARTA
6.44.Terminal de containere
341
13.00
CELULA METALICA
DE SILOZ
=10.0m
CAPACITATE 1000t
U INCARCARE
PORTOARE PENTR
SUPORT
SUSTINERE BANDA
LA NAVE
1.50
PRODUSE CEREALIERE
+2.70
1:1
1:1
.5
15.00
8.00
BARJA 2000t
1.00
1.50
3.60
14.50
1:1
.5
12.00
3.00
1.00
10.00
.5
11.00
DUNAREA
6.45.Terminal de cereale
AX
AXROTATIE
ROTATIEMACARA
MACARA
MACARA
MACARA
PORTIC
PORTIC
5tf x 32m
5tf x 32m
MA RFURI GENERALE
32.00
32.00
6.68
TRAILER
13.61
PLATFORMA
+7.15
1.50
8.00
1.50
+2.70
MARFURI GENERALE
.5
1 :1
3.60
BARJA 2000t
3.00
3.00
1.00
3.94
1:1
.5
.5
1:1
11.00
DUNAREA
10.00
70.50
10.00
PASARELA
ANCASTRAMENT
FLOTORI DIN
MATERIAL PLASTIC
PASARELA
FLOTORI DIN
MATERIAL PLASTIC
2.20
2.20
FLOTORI DIN
MATERIAL PLASTIC
2.30
2.30
2.30
2.30
24.00
DUNAREA
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect specialitate:
ing..Cr. Schmidt
Principalii proiectani:
ing.C. Palan , ing.C. Tomescu
Verificare QMSM:
dr.ing.C. Chirila , ing. A. Galbinasu
Faza de proiectare:
Studiu
Perioada elaborrii proiectului: 2007
342
12.00
FLOTORI
DIN BETON
12.00
PASARELA
2.30
2.30
2.20
FLOTORI
DIN BETON
Locaia (A) Bazinul Veriga Dane turistice pe latura dinspre drumul existent
port - ora
- Locaia (B) Bazinul Plantelor - Zona acvatoriului spre aval.
n locaia (A), s-au prevzut lucrri pentru amenajarea unui front de acostare
ambarcaiuni la apuntamentele plutitoare.
Amenajarea general se va corela cu alte lucrri existente n vecintate (trand,
vestiare, uniti de deservire public etc.).
n locaia (B), s-au prevzut toate lucrrile noi, privind realizarea unei astfel de
platforme multimodale turistice.
Pentru portul Oltenita
n cadrul incintei portuare disponibile din portul Oltenia, s-au analizat toto 2
posibiliti de amplasare a unei platforme turistice multifuncionale.
343
344
345
347
Km 34+000
Km 34+690
Km 34+390
LE
A
Km 34+500
11
0
S
(n P
ou (b
a) a
tra
fo
zin
)
KV
Km 35+000
Km 35
+500
POD BET
ON ARM
AT
descarca
+2,50
tor
+4,0
+2,50
KV
LEA 110
349
Plecand de la principiile enumerate mai sus au fost analizate mai multe variante cu
prezentarea avantajelor si dezavantajelor fiecareia in parte.
Toate structurile portuare propuse au cota la coronament + 4,50 mrMB analoaga
cheurilor realizate.
Fiecare varianta studiata a cumprins lungimea, tipul de structura cu
elevatie-fundatie (cheu tip estacada, cheu vertical, cheu continuu tip cornier, cheu
discontinuu din Duc DAlbi, etc) accesorii uzuale pentru cheuri (amortizori, bolarzi,
protectii de muchii, pasarele metalice), tehnologia de operare (macarale fixe si/sau mobile,
benzi transportoare), tipurile de nave/barje ce pot opera si costul aferent variantelor si sub
variantelor studiate.
350
STAVILARUL TASAUL
Lacul
Corbu
STAVILAR
TASAUL
Capul Midia
POR
TUL
LUM
INIT
A
+4.50
+4.50
-4.25
-3.00
ustria
la
LACUL TASAUL
Ecluza Navodari
Platfo
rm
a ind
Bazin
intoarcere
Depozit
hidromasa
TIP AMORTIZORI
PANOURI DE LEMN
S E C T IU N E T R A N S V E R S A L A C H E U T IP E S T A C A D A
PE C O LO AN E FO RATE
B O L A R D 5 0 tf
+ 4 .5 0
A M E N A JA R E P L A T F O R M A P O R T U A R A
G R IN D A T R A N S V E R S A L A P R E F A B R IC A T A
B A R JA D E 2 0 0 0 T
C H E U P E R E A T E X IS T E N T
1:
1.
0 .0 0 m E tia j lo ca l T a sa u l
5
1.
1:
C O L IE R P E N T R U R IG ID IZ A R E A
B A R JA D E 2 0 0 0 T
L IN IA T E R E N U L U I N A T U R A L
G R IN Z II P A R A M E N T D E C O L O A N A
G R IN D A P A R A M E N T
C O L O A N E F O R A T E D E T IP B E N O T O
E X E C U T A T E D E P E U S C A T C U T U B A J R E C U P E R A B IL .
351
+2.75
BARJA DE 2000 T
0.00m Etiaj local Tasaul
ELEMENT PREFABRICAT
DIN BETON ARMAT G < 50 tf
1:
5
1.
5
1.
1:
BARJA DE 2000 T
-4.25
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect :
ing.S. Vlad
Principalii proiectani:
ing. C. Tomescu
Verificare QMSM:
ing. C. Avadanei
Faza de proiectare:
PT
Perioada elaborrii proiectului: 2007
352
Camerele de lucru ale chesoanelor, coborte la cota din proiect, au fost umplute cu
beton simplu clasa C 6/7,5, iar incintele de evacuare ale fiecrui cheson, (cuprinse ntre
353
pereii verticali) s-au umplut, n final, cu pmnt rezultat din excavarea anterioar a
taluzului alunecat. Tuburile contrafort care colecteaz apa din filtrele aciculare ale fiecrui
cheson (cte dou pentru fiecare cheson) au fost amenajate drept cmine de vizitare i
control i au fost acoperite la final cu capace prefabricate de beton armat.
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect:
ing. S. Vlad
Verificare QMSM:
ing. C. Avadanei
Faza de proiectare:
PT
Perioada elaborrii proiectului: 2007
354
Fig. 6.59. Situaia taluzurilor dup producerea alunecrii, n luna septembrie 2003
Fig. 6.60. Desprinderi din taluzul n loess neprotejat, dup descrcarea masivului alunecat
355
DRUM
EXPLO
P7 KM 60+213
84
P6 KM 60+1
P5 KM 60+159
P4 KM 60+132
P3 KM 60+111
P2 KM 60+082
P1 KM 60+063
P0 KM 60+048
ATARE
zincat dublu rsucit prevzut cu un sistem de ancorare din acelai tip de plas.
Elementele prefabricate se umplu cu loess compactat manual, iar la faa vzut a
elementului se fixeaz un geotextil biodegradabil care se nsmneaz cu gazon.
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect :
ing. S. Valad
Verificare QMSM:
ing. C. Avadanei
Faza de proiectare:
PT
Perioada elaborrii proiectului: 2007
357
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect:
ing. S. Vald
Verificare QMSM:
ing. C. Avadanei
Faza de proiectare:
P.T.
Perioada elaborrii proiectului: 2007
358
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare:
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect :
ing. S. Vlad
Verificare QMSM:
ing. C. Avadanei
Faza de proiectare:
PT
Perioada elaborrii proiectului: 2007
359
diverse masuri luate de-a lungul fluviului pentru a-i imbunatati conditiile de
navigatie;
cresterea pronosticata pentru tarile riverane, majoritatea fiind membri ai Uniunii
Europene.
Factori suplimentari de crestere pentru Romania:
transporturile intermodale;
redirijarea traficului international de marfuri pe Dunare si prin portul Constanta;
Noi curenti de trafic: containere, Ro-Ro, turism.
Factori ce determina cresterea sau scaderea traficului, in functie de modul in care
sunt utilizati:
Logistica;
Calitatile tehnice ale canalelor;
Capacitatile financiare ale companiilor de navigatie;
Diversitatea clientilor;
Politica guvernului privitoare la transportul pe caile navigabile versus celelalte
moduri de transport (CF, rutier);
Relatiile dintre companiile de navigatie si autoritati;
Procedurile administrative;
Disponibilitatea infrastructurii si a utilajelor;
Increderea in serviciile prestate.
Cresterea traficului pe caile navigabile interioare depinde de urmatorii factori:
Cresterea potentialului companiilor de transport naval;
Transportul intermodal;
Noi piete pentru transportul pe apa;
Redirijarea fluxurilor internationale de marfa.
In transportul intern, se prevede o crestere constanta a volumului de marfa, de la
10,9 milioane tone in 2003 la 18,3 milioane in 2030.
Transportul intern
Transportul international
2003
10,9
4,2
2010
13,0
5,7 7,6
2020
16,3
8,2 14,3
Milioane tone
2030
18,3
10,9 23,6
COLECTIV DE PROIECTARE
Sef proiect: Dr. ing. V. Dumitrescu
Principalii proiectani:
ing. C. Avdanei, dr. ing. C. Chiril, ing. Al. Crsmariu
Verificare QMSM: ing. A. Glbinau
Faza de proiectare:
Studiu
Perioada elaborrii proiectului: 2008
362
Bratul Bala se activeaz continuu prin mrirea pantei albiei i adncimilor, in timp ce
pe Dunrea Veche- via Cernavod, debitele reduse favorizeazdepunerile aluvionare
n aval de Gura Bala (km 345 342 pragul Caragheorghe)
Actuala repartiie a debitelor Dunrii aval de desprinderea braului Bala, este total
defavorabil i folosinelor energetice.
Prin punerea ealonat n funcie a celor 4 uniti ale CNE Cernavod va trebui prelevat
n final din Dunre, respectiv din bieful I al canalului Dunre Marea Neagr, un debit de pana
la 220 m3/s cu asigurarea de 97%, suplimentar actualelor folosinte (ecluzri, irigaii i
alimentri cu ap industrial i potabil).
363
C.R. (%)
100%
80%
CALARASI
60%
IZVOARELE
BALA
40%
CERNAVODA
20%
2005
1999
1993
1987
1981
1975
1969
1963
1957
1951
1945
1939
1933
1927
1921
0%
S-a efectuat pentru situaia existent precum i n cazul modificrilor asupra repartiei
debitelor minime pe braul Bala survenite n urma lucrrilor propuse.
Avnd n vedere cele prezentate anterior s-a trecut la modelarea hidraulic, utiliznd
programul de calcul hidraulic HEC-RAS.
230
220
4.0
210
3.8
3.6
Legend
200
3.4
190
3.2
180
1200
2400
1200
2400
1200
2400
1200
2400
10Sep2003
11Sep2003
12Sep2003
13Sep2003 14Sep2003
Time
Stage TW
Stage HW
)
s/
3
m
(
w
ol
F
364
Flow Total
dig de nchidere i dirijare care pornete de la malul stng al Dunrii (km 347), cu
orientare V-E, pn n zona gurii amonte a braului Bala, submersibil la ape mari;
365
Plan: Plan 06
Lege nd
WS Qmax.1%
WS Qmax.2%
WS Qmax.5%
WS Qmax.10%
WS Qmax.2005
Ground
430
420
)
m
(
n
oi
t
a
v
el
E
410
400
390
7000
8000
9000
Main Channel Distance (m)
366
10000
Plan: Plan 06
)
m
(
n
oi
t
a
v
el
E
.035
.05
425
Legend
424
WS Qmax.1%
423
WS Qmax.2%
422
WS Qmax.5%
421
WS Qmax.10%
420
WS Qmax.2005
Ground
419
Levee
418
Bank Sta
417
-20
-10
10
20
30
40
Station (m)
Plan: Plan 06
39.064
Legend
38.923
38.801
38.533
38.389
38.305
38.194
38.075
37.924
37.810
37.643
WS Qmax.1%
WS Qmax.2%
WS Qmax.5%
WS Qmax.10%
WS Qmax.2005
Ground
Levee
37.385
Bank Sta
37.193
37.093
36.881
36.721
Fig. 6.72. DN 2M Km 29+480 refacere protectie rambleu cu ziduri de sprijin pe coloane forate
368
Fig. 6.73. DN 2M km 34+400 refacere protectie corp drum cu ziduri din gabioane
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare :
Dr. ing. V. Dumitrescu
Colectiv studii hidraulice: ing. A. Brbieru, ing. A. Crmariu,
Sef proiect:
ing. C. Manea
Principalii proiectani:
ing.C. Popescu, ing. C. Crbuneanu, ec. R. Voinea, ing. I. Ion
ing. S. Vlad, ing. V. Ioni ing. M. Rdulescu, ing. C. Plan,
ing. S. Dnlachi, ing. A Popescu, teh. El. Drghici,
teh. A. Rdulescu, teh. G. Pavel
Verificare QMSM:
ing. C. Avdanei, dr. ing. C. Chiril
Faza de proiectare:
Studiu + P.T. + D.E.
Perioada elaborrii proiectului: 2005 - 2008
369
traseul autostrazii traverseaza cursul de apa de doua ori, in sectiuni foarte apropiate,
ceea ce ar necesita lucrari de arta suplimentare;
Pereu din dale de beton (prefabricate aezate pe strat drenant rostuite), soluia se
aplic n zonele underambleul autostrzii se afl n albia major a cursului de ap pn la
nivelul apelor cu asigurarea de 2% + inaltime de gard 0,5 m.
Ziduri din gabioane aezate pe saltele de gabioane, soluie aplicabil pe cursurile de
apa deviate, in zonele de curbura ale traseului deviat pentru aprarea malurilor, sau pentru
dirijarea curentului de ap.
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare :
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect :
ing. D. Ivascu
Principalii proiectani:
ing.C. Vaitis, ing. A. Draghicescu, ing. S. Danalachi,
ing.C. Schmidt, ing.Fl. Amelian, ing. R. Iliescu
Verificare QMSM:
ing. C. Avdanei, dr. ing. C. Chirila, ing. A. Galbinasu
Faza de proiectare:
SF, PT+DE
Perioada elaborrii proiectului: 2007-2008
370
regularizri de albii cu ajutorul canalelor pereate din beton pozate pe strat de balast si
filtru din geotextil;
aparari din piatra bruta asezata pe filtru din gotextil cu inaltimi de pana la 5,0 m, n
cazul unor ruri cu debit permanent i albii largi;
ziduri din beton cu inaltimea de pana la 6,0 m pentru albii inguste si versanti ce
trebuiesc sustinuti;
protecii ale taluzului prin inierbare sau cu saltele antierozionale umplute cu piatra la
coronamentul lucrarilor hidrotehnice;
traverse i saltele din gabioane pentru stabilizarea talvegului albiei in zona podurilor
i prevenirea afuierilor la infrastructura lucrarilor de arta;
trepte din gabioane pentru preluarea pantelor mari ale torenilor in zona autostrazii.
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare :
Dr. ing.V. Dumitrescu
Sef proiect :
ing. C. Plan
Principalii proiectani:
ing.C. Tomescu, ing. Fl. Amelian, ing. R. Iliescu
Calcule hidraulice:
ing. A. Brbieru, ing. Al. Carsmariu
Verificare QMSM:
ing. A. Glbinau
Perioada elaborrii proiectului: 2007-2008
371
pereu din dale de beton armate cu plas tip Buzu turnate pe loc pentru protecia
rambleului drumului la nivel cu asigurarea de calcul de 2%, atunci cand drumul este
situat in albia majora a raului;
pereu din dale beton turnate pe loc si zid din gabioane, aplicate pe zonele unde
traseul autostrazii se apropie de albia minora a rului..
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare :
Dr. ing.V. Dumitrescu
Sef proiect :
ing. D. Ivacu
Principalii proiectani:
ing. A. Draghicescu, ing. C. Palan, ing. S. Vlad
Calcule hidraulice:
ing. A. Brbieru, ing. Al. Carsmariu
Verificare QMSM:
ing. C. Simescu
Perioada elaborrii proiectului: 2007
372
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare :
Dr. ing. V. Dumitrescu
Sef proiect specialitate:
ing. C. Plan
Principalii proiectani:
ing.A. Draghicescu, ing. S. Vlad
Calcule hidraulice:
ing. A. Barbieru, ing. Al. Carsmariu
Verificare QMSM:
ing. Galbinasu Aurel
Perioada elaborrii proiectului: 2007-2008
373
H.garda
AMENAJARE ALBIE
Raul Topolog
Ax lucrare
hidrotehnica
Rambleu autostrada
H.garda
Sapatura
1:2
1:2
1:2
1:2
Filtru geotextil
Saltele din gabioane
COLECTIV DE PROIECTARE
Coordonare :
Dr. ing. Victor Dumitrescu
Sef proiect de specialitate:
ing. D. Ivacu, ing. C. Plan, ing. A. Draghicescu
Principalii proiectani:
ing. C. Viti, ing. S. Vlad, ing. C. Schnidt, R. Iliescu,
ing. C. Tomescu, ing. Fl. Ilie
Calcule hidraulice:
ing. A. Barbieru, ing. Al. Carsmariu
Verificare QMSM:
ing. A. Galbinasu
Faza de proiectare:
SF
Perioada elaborrii proiectului:2007-2008
374