Formarea contiinei

istorice
Studiu de caz

Repere generale
Scrisul reprezint una
dintre soluiile de memorare a
trecutului, alturi de memoria
oral. n secolele al XVI-lea i al
XVII-lea, la curile domneti se
elaboreaz primele documente
scrise ale istoriei, consemnarea
evenimentelor fiind orientat
spre faptele eroice ale
voievozilor.

Prin influena ideilor

umaniste, boierii nvai
ncearc s recupereze trecutul
istoric, pentru a nu fi necat n
uitare. n scrierile lor
istoriografice, ei vor
demonstra, pentru prima oar,
ideea unitii de neam i
limb a romnilor.

Letopiseul de la Bistria

Letopisetele romanesti
Cronica (din lat. chronica = istorie
pe ani) este scrierea istoric n care
sunt consemnate n ordine cronologic
evenimentele dintr-o anumit
perioad, dup surse diverse, att
scrise, ct i orale. n Evul Mediu
romnesc, ea se numete
letopise.
Primele noastre letopisee au fost
redactate n limba slavon. Ele
consemneaz istoria Moldovei de la
ntemeiere pn la nceputul secolului
al XV-lea.
Cele mai cunoscute i mai valoroase,
din punct de vedere artistic, sunt
letopiseele cronicarilor moldoveni Ion
Neculce, Miron Costin i Grigore
Ureche, scrise n limba romn.
n Muntenia, letopiseele au fost
realizate, n general, din ndemnul
unor mari familii boiereti, aflate ntr-o
continu disput pentru dobndirea i
pstrarea puterii.

nflorirea, cu totul remarcabil, a scrierilor cu

caracter istoriografic pe care o adpostesc
secolul al XVII-lea i primele decenii ale veacului
urmtor, att n Moldova, ct i n ara
Romneasc, nu a reprezentat nicidecum un
fenomen conjunctural. Nivelul, diversitatea,
varietatea modalitilor de abordare
demonstreaz c produsele literare ale acestei
epoci de vrf sunt fireti mpliniri ale unor
preocupri ce se definesc prin durat i
constan. Secolul al XVI-lea n cultura
romneasc este dominat dup prerea
noastr de un acut sentiment al istoriei
(indiciu peremptoriu al instalrii i nchegrii
contiinei naionale), care i anim, la fel de
intens, pe oamenii politici, ca i pe crturari.
ntoarcerea ctre propriul trecut, consolidarea
legturilor cu naintaii i punerea n valoare a
tradiiilor naionale (toate semne ale
perenitii, ale unei permanene contientizate)
sunt forme de manifestare ale ideii de
apartenen a prezentului la un curs comun al