Succesiunea.

Mostenirea
1.Notiuni generale privind mostenirea;
2.Mostenirea legala;
3.Succesiunea testamentara;
4.Mostenirea diferita contra testamentului;
5.Dobindirea mostenirii;
6.Acceptarea si efectele acceptarii mostenirii;
7.Sanctiunea mostenirii;
8.Legatele si fii de icomisele;
1.Dreptul succesoral roman a fost guvernat de doua tendinte:
decaderea formalismului ;
ocrotirea rudeniei de singe ;
Treptat si domeniul succesoral a inceput sa-si faca loc pricipiu
autonomiei de vointa-in dreptul roman evoluat,bunurile putea f
transmise pentru cauza de moarte rin simpla manifestare de
vointa.
Dreptul succesoral =reprezinta totalitatea normelor
juridice care reglementeaza transmitea unui patrimoniu de la
defunct catre mostenitorii sai.
In evolutia dreptului roman se cunosc trei sisteme succesorale :
a)mostenirea ab intestat(conform legii) ;
b)mostenirea testamentara ;
c)mostenirea diferita contra testamentului, care este de fapt,o
varianta a mostenirii testamentare ;
Succesiunea ab intestat
A.Sistemul Legii celor XII Tabele/Categoriile de
mostenitori legali
*Sui heredes=sunt persoanele care prin moartea lui pater
familias devin persoane sui iuris.In aceasta categorie de
mostenitori intrau fi,ficele, femeia casatorita cu manus in
calitate de fica,nepotii din fi, daca tatal lor a predecedat
bunicului,adoptatul si adrogatul ;
*Adgnatus proximus,desi expresia este formulata la
singular,desemneaza
o
intreaga
categorie
de
mostenitori,deoarece adgnatus proximus ii desemneaza pe cei
mai apropiati agnati care nu sunt sui heredes,care prin urmare
nu devin sui iuris la moartea pater familias.Aceasta categorie
de mostenitori este formata din frati, din veri,precum si nepotii
de frate sau de var ;
*Gentiles(membrii gintii) vin la mostenire in lipsa celor din
categoriile sui heredes si adgnatus proximus.Gentilii vin la
mostenire in parti egale.

B.Reformele pretorului/Categoriile de mostenitori

pretorieni
Bonorum possessio unde liberi desemneaza,toti fi de
familie chiar daca s-ar f aflat sub puterea lui pater
familias,se bucurau de vocatie succesorala cu precizarea
ca emancipatul trebuia sa faca collatio bonorum ;adica
raportul bunurile adaugind la masa succesorala tot ceea
ce dobindi-se in calitate de persoana sui iuris.
Bonorum possessio unde legitimi cuprinde agnatii si
gentilii.Astfel, daca cel mai apropiat agnat repudiaza
mostenirea,acesta nu devine vacanta,ci trece la
urmatoarea categorie de mostenitori pretorieni,adica la
cognati.
Bonorum possessio unde cognati este formata din
rudele de singe,adica dn cognati,copii rezultati din
casatoria fara manus puteau veni la succesiunea mamei
lor,cu toate ca nu aveau calitatea de agnati fata de ea.
Bonorum possessio unde vir et uxor=este formata
din sotii casatoriti fara manus,care se pot mosteni
reciproc,insa numai in lipsa rudelor civile sau a rudelor de
singe.
C)Dreptul imperial :
Prin reformele lui Justinian au fost create patru categorii de
mostenitori :
descendentii ii exclud pe toti ceilalti mostenitori,in lipsa
acestora vor capata vocatia succesorala mostenitorii din a
doua categorie ;
ascendentii,fratii si surorile buni si copii lor-in lipsa acestora
vor capata vocatie succesorala mostenitorii din a treia
categorie ;
fratii si surorile consanguini sau uterini si copii lor ;sunt frati
consaguini cei care provin din acelasi tata,dar nu au aceeasi
mama ;fratii uterini sunt cei care provin din aceeasi mama,
dar nu au acelasi tata,in lipsa mostenitorilor din aceste
categorii vin colateralii mai indepartati ;
ceilalti colaterali ;
3) Succesiunea testamentara
Testamentul= este un act solemn de ultima vointa,prin care
testatorul instituie unul sau mai multi mostenitori.
*In primul rind,al transmiterii patrimoniului de la defunct catre
urmasii sai ;

*tot prin testatament se putea dezrobi un sclav sau se putea

numi un tutore.Asa,incit practic inca din vechiul drept
roman,testamentul a indeplinit functii multiple ;
Forme de testament
A)Vechiul drept roman a cunoscut trei forme de testament :
*Testamentul calatis comiitis=este cea mai veche forma de
testament pe care testatorul il facea in fata Comitiei
Curiate,care la origine indeplinea un rol de legiutor,ceea ce
atesta reticenta pe care vechii romani au avut-o fata de
mostenirea testamentara.
*Testamentul in procintu(testamentul in fata armatei
era gata de lupta)-consta dintr-o declaratie solemna inainte
lupta pe care soldatul o facea inaintea centuriei din care facea
parte(unitatea sa militara).(Barbatii care aveau virsta cuprinsa
intre 17 si 46 ani)
*Testamentul per aes et libram(prin arma si balanta)forma prin care cel care lasa mostenirea transmitea patrimoniul
in proprietatea unei persoane numite emptor familiae,care
dupa moartea autorului testamentului trebuia sa-l transmita
unor persoane concrete.
Formele de testament
B)in dreptul clasic, pe linga testamentul per aes et libram,au
aparut noi forme de a testa :
Testament nuncupativ=se facea sub forma unei declaratii
orale in fata a 7 martori ;
Testamentul pretorian=se redacta in forma scrisa si purta
sigiile a 7 martori ;
Testamentul militar nu presupunea conditii de forma cu
conditia ca vointa testatorului sa fe clar exprimata ;
C)In dreptul post clasic
Testamentul putea imbraca mai multe forme:
Testamentul care imbraca forma unei declaratii facute
in fata autoritatilor judiciare si municipale si depusa la
cancelaria orasului ;
O declaratie depusa in pastrarea cancelarie imperiale ;
Testamentul olograf,scris si semnat de catre testator ;