Denumirea lucrarii: Studiul aparatelor de masura

Scopul lucrarii: Prezentarea principiului de functionare a aparatelor de masura analogice si

digitale, extinderea domeniuluin de masurare si calculul constantei aparatelor
Aparate si metode analogice pentru masurarea marimilor electrice
2.1 Elemente functionale ale aparatelor de masurat
2.1.1 Notiuni de baza. Clasificari
Elementele componente ale aparatelor de masurat sunt:
- dispozitivul de masurat : ansamblul partilor constructive care produce miscarea sistemului mobil, a
carui deplasare depinde de marimea de masurat;
- elemente de prelucrare a semnalelor: accesorii sau compo-nente care produc modificarea semnalelor
(ca marime, forma, faza) sau realizeaza diferite operatii matematice asupra semnalelor (adunare,
scadere, inmultire, impartire, logaritmare, derivare, inte-grare) in scopul adaptarii lor la dispozitivele de
masurat utilizate;
- traductor: element de intrare in lantul de masurare, care transforma marimea de masurat intr-o marime
electrica, adecvata schemei functionale sau instalatiei de masurat respective;
- elemente de referinta: parti constructive care furnizeaza marimi cu parametri caracteristici de valoare
cunoscuta cu precizie (tensiune, curent, rezistenta, inductivitate, capacitate, durata) utilizate in aparate
bazate pe metode de compensatie sau de punte;
- elemente auxiliare: parti constructive care participa la realizarea si corecta functionare a aparatului:
surse de alimentare, elemente de protejare impotriva factorilor perturbatori (temperatura, cmpuri
electromagnetice, vibratii, umiditate), elemente de fixare si conso-lidare a partilor constructive distincte,
elemente de conectare, etc.
Elementele mentionate pot fi interioare sau exterioare (caz in care se numesc accesorii).
Clasificarea aparatelor de masura se poate face dupa:
- marimea electrica masurata: galvanometre, ampermetre, voltmetre, ohmmetre, wattmetre,
frecventmetre, contoare, punti (de rezistente, de capacitati, de inductivitati) etc.;
- dupa constructie si principiu de functionare:
Dupa constructie exista dispozitive:
- pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple);
- pentru producerea a doua interactiuni (cupluri) de sensuri contrare (logometre).
Dupa principiul de functionare :
- dispozitive magnetoelectrice;
- feromagnetice;
- electrodinamice;
- de inductie;
- termice;
- electrostatice;
- cu vibratii;
- magnetoelectrice cu redresoare;
- magnetoelectrice cu termoelemente, etc.
Pentru indicarea principiului de functionare se utilizeaza simboluri caracteristice inscrise pe cadranul
aparatului, dupa modul de prezentare a rezultatului masurarii :
- aparate indicatoare prevazute cu dispozitive de citire a indicatiei, putnd fi la rndul lor :
- de pozitie - indica valoarea actuala a marimii;
- integratoare - cu indicatia in functie de integrala definita a marimii, intr-un interval de timp;
- aparate inregistratoare, care pot fi:
- inregistratoare si indicatoare pentru supravegherea uneia sau mai multor marimi;
- pentru inregistrarea avariilor (viteza diagramei creste automat pentru intervale de cteva secunde);
- pentru inregistrarea modului de lucru a protectiei;
- dupa clasa de precizie si legat de aceasta, dupa destinatie :

- aparate de laborator - de clasa 0,5; 0,2; 0,1 sau mai mica dect 0,1 si care pot fi folosite ca:
- aparate de lucru (masurari curente);
- aparate de verificare (a aparatelor de lucru);
- aparate etalon (pastreaza si transmit unitatile de masura catre aparatele de verificare);
- aparate de exploatare, de clasa 0,5; 1; 1,5; 2,5; 5, care pot fi de serviciu (tehnice) sau de tablou, cu
functii de masurare, de supraveghere sau de control a marimilor respective;
- alte criterii :
- anumite caracteristici tehnice pe care le satisfac (rezistenta la socuri, vibratii, acceleratii, climatice,
antiex);
- forma cutiei sau scarii gradate (rotunde, dreptunghiulare);
- felul montajului: (aparent; ingropat in panou);
- pozitia de functionare: cu cadran vertical, orizontal sau inclinat sub un anumit unghi.
Aparatele de masura digitale la care rezultatul poate avea numai anumite valori din domeniul de
masurare, fiind deci o marime discontinua. Prin operatia de cuantificare, domeniul este mpartit ntr-un
numar de subdomenii egale (cuante sau unitati de cuantificare), iar procesul de masurare consta n
numararea cuantelor corespunzatoare masurandului, codificarea rezultatului ntr-un sistem de numeratie
si afisarea lui pe un dispozitiv specializat, sub forma unui numar.
Masurarea digitala are urmatoarele avantaje:
se elimina erorile subiective de citire;
aparatele digitale au, un general, o precizie superioara celor
analogice;
exista posibilitatea prelucrarii, transmiterii la distanta si nregistrarii
informatiilor rezultate n procesul de masurare, prin mijloacele
tehnicii de calcul.
Dezavantajele masurarii digitale sunt:
Sunt fragmente care nu pot fi vazute
Plaja de valori este mai mica
Precizia nu este foarte buna
Dupa caracterul masurarii n timp:
1. Metode de masurare statice, care se efectueaza asupra unor marimide regim permanent, de valoare
constanta n intervalul de timp ndeterminarea;
2. Metode de masurare dinamice, efectuate asupra unor marimivariabile rapid n timp si necesita
aparate cu un timp de raspuns mic,
care dispun de elemente de memorare sub forma continua saudiscreta a valorilor determinate;
3. Metode de masurare statistice, care se efectueaza asupra unormarimi cu caracter aleatoriu, cu
variatie imprevizibila n timp,neputnd fi descrise de relatii matematice care sa stabileasca o legede
reproducere a anumitor valori, n anumite conditii experimentale.
Dupa modul de obtinere a rezultatelor masurarii:
1. Metodele de masurare directe sunt metodele prin care valoarea unei marimi se obtine direct, fara
efectuarea de calcule suplimentare sisunt bazate pe compararea directa cu unitatea de masura sau
cuajutorul unui aparat gradat n unitatile respective. n acest tip demasurare se determina o singura
marime.
Exemple: masurarea temperaturii cu termometrul; masurarea presiunii cumanometru etc.
2. Metode de masurare indirecta sunt metode prin care valoarea uneimarimi se obtine prin masurarea
directa a altor marimi, de caremarimea de masurat este legata printr-o relatie cunoscuta. Acestemasurari
sunt mai complexe si au o precizie mai scazuta, dar n multecazuri nu pot fi evitate.
Exemple: masurarea rezistentelor electrice prin metoda ampermetrului sivoltmetrului folosind legea lui
Ohm R=U/I; masurarea densitatii unui corp prinmasurarea masei sale M si a volumului V =M/V.

3. Metode de masurare combinate constau n determinarea valorilorunui anumit numar de marimi de

masurat pe baza rezultatelormasurarii directe sau indirecte a diferitelor combinatii ale acestorvalori si a
rezolvarii ecuatiilor n care sunt incluse rezultatelemasurarii.
Exemple: masurarea masei fiecarei greutati n parte, cnd masa uneia din ele estecunoscuta si sunt
cunoscute rezultatele compararii ntre ele a diferitelor combinatii de greutati.
Metodele de masurare directe sunt cele mai numeroase, constituind bazamasurari tuturor marimilor
fizice. aparate de masurat digitale - n care semnalul purtator de
informatie metrologica este discretizat (cuantificat), iar rezultatul
se indica sub forma numerica sau se stocheaza sub forma unor
nregistrari numerice.
2.4. Structuri tipice ale aparatelor de masurare
Mijlocul electric de masurare constituie un lant de masurare si de aceea poate fi reprezentat printr-o
schema functionala, ale carei elemente principale pot fi denumite convertoare de masurare. Sub forma
generala,
mijloacele de masurare pot fi considerate ca fiind alcatuite din trei tipuri de convertoare de masurare:
1. Convertoare de intrare (traductoare) care transforma marimea de masurat ntr-un semnal electric:
curent, tensiune, numar de impulsuri etc;
2. Convertoare de prelucrare (amplificatoare, circuite de mediere, circuite de comparare, circuite de
formare a impulsurilor etc) care transforma semnalul electric astfel nct acesta sa poata actiona
convertorul de iesire;
3. Convertoare de iesire dau posibilitatea citirii sau nregistrarii valorii masurate.
Schemele functionale pot fi clasificate dupa natura marimii de masurat:
activa sau pasiva si dupa modul de obtinere a valorii masurate: analogic sau digital.
Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei marimi
active (figura 2.5) prezinta convertorul de intrare (traductorul) ce converteste marimea de masurat.
Semnalul metrologic electric este prelucrat de catre convertorul de prelucrare pentru a putea fi aplicat la
intrarea convertorului de iesire care este un instrument electric de masurare.
n cazul masurarii marimilor pasive acestea nu pot furniza energia formarii semnalului metrologic si de
aceea se face apel la o marime exterioara fenomenului supus masurarii (numita marime de activare) care
este modulata de catre marimea de masurat si aceasta este aplicata la intrarea convertorului de intrare
care converteste marimea de activare ntr-o marime electrica si lantul de masurare se pastreaza (figura
2.6).
Pentru realizarea aparatului digital se procedeaza ca n cazul marimilor active nlocuindu-se, n schema
prezentata n figura 2.6, convertorul de iesire cu un voltmetru digital.
2.5. Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurare
Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat sunt caracteristicile care se refera la comportarea
aparatului de masurat n raport cu obiectul supus masurarii, cu mediul ambiant si cu operatorul uman.
Intervalul de masurare (Xmin, Xmax) este intervalul ntre valoarea minima Xmin si valoarea maxima
Xmax masurabile; poate fi mpartita n game de masurare. Nu ntotdeauna intervalul coincide cu
indicatia
scalei - n exemplul dat n figura 2.7 avem intervalul de masurare 510A.
Rezolutia este o caracteristica de iesire a aparatului si reprezinta cea mai mica valoare a masurandului
care poate fi apreciata pe indicator. Rezolutia se exprima n:
unitati de masura a masurandului (V, metc);
unitati relative.
Sensibilitatea este o caracteristica de transfer a aparatului si reprezinta variatia marimii de iesire n
functie de marimea de intrare:
unde: S - sensibilitatea, y - marimea de iesire, x - marimea de intrare a mijlocului electric de masurare.
La aparatele analogice marimea de iesire se exprima n unitati de deplasare a dispozitivului mobil (de
exemplu mm/mV). Sensibilitatea de-a lungul scarii gradate depinde de principiul de functionare si scara
gradata poate fi uniforma sau neuniforma. Daca marimea de iesire se exprima n diviziuni, de exemplu

diviziuni/mV atunci sensibilitatea este constanta pe intervalul de masurare, indiferent de aspectul scarii
gradate.
Inversul sensibilitatii se numeste constanta aparatului: si ea se exprima, de exemplu n
amperi/diviziune, ohmi/diviziune.
Pentru orice mijloc de masurare sau convertor sensibilitatea reprezinta raportul dintre intervalul marimii
de iesire si intervalul marimii de intrare. De exemplu, un termometru electric care masoara temperaturi
ntre -40C si +120C si are o scara gradata cu 80 diviziuni prezinta o sensibilitate de 0,5 diviziuni/C si
o constanta de 2C/diviziune.
Pragul de sensibilitate este o caracteristica de intrare si reprezinta cea mai mica variatie a masurandului
care poate fi pusa n evidenta;
determina precizia si valoarea Xmin;
este determinat de rezolutia aparatului, nivelul de zgomot (propriu si exterior) si de sensibilitatea
indicatorului de nul;
se poate mari prin masurarea la temperaturi joase sau prin cresterea duratei masurarii.
Precizia instrumentala (exactitatea) este calitatea aparatului de a da rezultate ct mai apropiate de
valoarea adevarata a masurandului.
La efectuarea unei masurari se obtine valoarea masurata a marimii supuse masurarii. Dar datorita
aparatului de masurat si celorlalti factori implicati n procesul de masurare, valoarea masurata obtinuta
este diferita de valoarea adevarata a marimii de masurat, deci masurarea esten caracterizata de o anumita
incertitudine. Pentru a estima incertitudinea de masurare trebuie sa fie evidentiate toate erorile ce
afecteaza masurarea.
Clasa de exactitate reflecta un ansamblu de caracteristici metrologice. La aparatele la care se normeaza
eroarea relativa sau eroarea raportata clasa de exactitate este numeric egala cu eroarea relativa sau
raportata maxima
admisa.
Rapiditatea (timpul de masurare) reprezinta numarul de masurari efectuate n unitate de timp sau
banda de frecventa a masurandului pentru care aparatul nu iese din limitele de precizie normala. De
exemplu, pentru aparatele analogice timpul de masurare este de maxim 4s, iar pentru aparatele digitale
viteza de masurare ajunge sau depaseste 50 masurari pe secunda.
Puterea consumata se ntelege prin puterea preluata de aparat de la fenomenul supus masurarii, pentru
formarea semnalului metrologic si pentru obtinerea valorii masurate. Valoarea puterii consumate
depinde de tipul convertorului de intrare (de exemplu masa si dimensiunile traductorului) precum si de
tipul convertorului de iesire (de exemplu instrumentele analogice consuma puteri ntre ctiva miliwati si
wati, iar cele digitale puteri foarte mici).
Fiabilitate metrologica este caracteristica aparatului de a functiona fara defecte.
Stabilitatea reprezinta calitatea unui aparat digital de a-si pastra timp ndelungat caracteristicile, prin
conservarea zeroului si instabilitatea la variatiile de temperatura, umiditate si paraziti electromagnetici
(de exemplu 0,01% pe an).
Compatibilitatea cu un sistem automat de masurare. Un aparat digital este compatibil cu un sistem
automat de masurare daca este prevazut cu o interfata de intrari-iesiri cu ajutorul careia se poate conecta la liniile
magistralei sistemului, pentru a primi comenzi si a furniza date n cod.
Pot fi enumerate si alte caracteristici ale aparatelor de masurat: protectie fata de actiunea mediului,
gabarit, masa, pret.
Extinderea domeniului de masurare a ampermetrelor n c.c. pna la niveluri deordinul 10 4A se

poate face cu ajutorul sunturilor; schema unui ampermetru cu sunt este reprezentata n figura . Daca
rezistenta ampermentrului este Ra si Ia este curentul nominal, atunci valoarea rezistentei suntului, Rs
necesar pentru masurarea unui curent I, este data de relatia:
R
Rs a ,
(6.3)
n 1
nde n=I/Ia este raportul de suntare.
Ra
A
a

I
Is

Rs

ig. 6.3. Schema unui ampermetru cu sunt.

n cazul n care IIa se foloseste o metoda indirecta de masurare n care se masoara caderea de
tensiune la bornele uneirezistente de valoare mica numita, de asemenea, sunt. Pentru a reduce
influenta rezistentelor de contact, sunturile se construiesc cu 4 borne (BI - borne de curent, BU - borne de
tensiune).
Rv

I
BI BU

mV
Rs

BU

BI

Fig. 6.4. Schema de masurare indirecta a curentului.

Caderile de tensiune nominale ce se obtin la bornele suntului cnd acesta este parcurs de curentul nominal,
sunt standardizate, de obicei, la 60 sau 75 mV.
Extinderea domeniului de masurare n c.a. se face cu ajutorul transformatoarelor de masurare de curent,
deoarece sunturile ar avea consumuri energetice prea mari.
Transformatoarele de masurare de curent se caracterizeaza printr- un raport de transformare nominal:
Ip
k ,
(6.4)
Is
unde: Ip reprezinta curentul din primarul transformatorului, iar Is - curentul din secundarul transformatorului.
Pentru ca erorile introduse detransformatorul de curent sa fie minime, este necesar ca impedanta de sarcina a
acestuia, n acest caz, Za sa fie ct mai mica, adica sa lucreze ct mai apropiat de conditii de scurtcircuit n
secundar. Uneori, pentru masurarile operative n instalatiile electrice de curent alternativ, se folosesc
transformatoare de masurare de tip cleste , care se conecteaza direct pe cablul parcurs de curentul care se doreste
a fi masurat
Schema de conectare a unui ampermetru cu transformator de curent
Masurarea curentilor alternativi de nalta frecventa se face, de
obicei, folosind metode indirecte, traductoarele folosite fiind
sunturile de constructie speciala sau traductoarele complexe
formate din rezistente si traductoare de temperatura.

Aplicatie 1
Sa se calculeze valoarea shuntului necesar pentru a se putea masura un curent de 15A cu un ampermetru
care are rezistenta interna de 8 si supurta un curent maxim de 3A

n= i circuit / i ampermetru ;

n=15/3=5

r shunt=ri amp / n-1; rshunt=8/4=2

Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se face
conectnd
rezistente aditionale n serie cu dispozitivul, conform figurei voltmetrul V, cu tensiunea nominala, U
0 si rezistenta interioara, Rv, este nseriat cu rezistenta aditionala, R a pentru extinderea dom eniului de
masurare pna la tensiunea U. n acest caz, rezistenta aditionala se poate calcula cu relatia:

Ra Rv (n 1)

unde n=U/U0.
Rv

Ra

U0
U

Extinderea domeniului de masurarela voltmetre

Aplicatie 2
Sa sa calculeze rezistenta aditionala care trebuie montata la un voltmetru cu rezistenta interna de 3000
care poate sa masoare max 120V la un curent de 50mA stiind ca tensiunea de masurat este de 300V.
n = 300V/120V = 2,5

Rad = 3000 ( 2,5 1 ) = 4500