Omul intre soarta si destin

Destinul reprezinta extrapolarea in viitor a unor succesiuni de esecuri

petrecute in trecut. Ii atribuim in general, in sens nedefinit, nerealizarile
noastre.
Destinul este drumul nostru in viata, traseul de urmat conform
caracteristicilor noastre innascute. Pentru majoritatea oamenilor acest
traseu este de neschimbat si nu se pot abate de la el decat prin
intermediul unor accidente. Ceilalti oameni care depun effort constient si
sustinut isi pot forma propriul destin utilizand aceleasi capacitati
innascute si care alcatuiesc caracterul omului.
Destinul este un etern balans intre reusita si sacrificiu.
Destinul este o limita. Tot ceea ce pe noi ne margineste ii dam numele
destin.
Destinul este un etern tap ispasitor al slabiciunilor omenesti.
Destinul este forta, principiul sau puterea ce predetermina evenimentele.
Destinul este pentru acei oameni care sunt prea slabi pentru a determina
propriul lor traseu in viata.

Destin versus Liber Arbitru

Liberul arbitru desemneaza libertatea absoluta a fiintei, libertate metadizica ce se expima prin
posibilitatea oricarei alegeri in cadrul destinului propriu sau prin suspendarea nedefinita a alegerii
pana la indiferenta.

Liberul abitru presupune existenta la fiinta umana a unei independente absolute, posibilitatea deplina
a individului de a alege fara sa tina cont de factori exteriori, de interventia lor in existenta persoanei.

Hegel considera ca efectele libertatii egotice de tip satanic sau demoniac nu sunt niciodata pozitive. In
perspectiva tulburarii psihopatologice, criteriul liberului arbitru poate functiona in mod fals drept
criteriu de alegere la o persoana nevrotica, la care alegerile sunt provocate de un scop fictiv, printr-o
convertire imaginara sau o deghizare a dorintei; aceste alegeri implica imaturitatea afectiva si
ascund, in majoritatea cazurilor, o puternica dependenta, care se exercita in plan inconstient,
raspunzand unei necesitati inconstiente.

Omul are acces nerestrictionat la pomul cunoasterii binelui si raului, si are totodata posibilitatea sa
aleaga liber dintre optiunile care I se ofera in fiecare moment. Omul are posibilitatea sa aleaga sa nu
aleaga. Atunci cand el alege ceva, exact in acelas moment el alege sa nu aiba altceva.

Omul obisnuit, care nu are un mod de viata spiritual, nu se poate sustrage legii karmei. Caci fiecare
fiinta va suporta la momentul potrivit consecintele alegerilor sale.

Legea karmei si consecintele angrenarii

liberului arbitru

Toate gandurile, intentiile si actiunile noastre trecute au generat anumite seminte karmice
la nivelul corpului nostru cauzal si acest proces se continua neintrerupt chiar si in clipa
prezenta. Ele atrag in viata noastra, la locul potrivit si momentul potrivit reactiile
corespunzatoare sau consecintele care trebuie sa le suportam.

Legea karmei este cea care asigura feedback-ul pentru alegerile noastre din viata, cea care
ne obliga sa traim toate consecintele faptelor noastre si care determina un mecanism de
autoreglare a alegerilor si nealegerilor noaste, a actiunilor si nonactiunior noastre.

Orice fiinta ce ignora existenta legii karmice va avea destinul precum cel al unei barci fara
panze si vasle dusa implacabil catre o destinatie certa a curentului unui rau.

Legea Karmei este una dintre cele 7 legi universale numite si Legile Kybalionului, legi
imuabile.

Karma nu este aplicabila numai la individ izolat ci de asemenea la grupuri, comunitati, tari,
orase si continente. Toti suntem interconectati, toti suntem unul.

Fiecare natiune sau popor are puterea de a modifica viitorul si karma colectiva dar fiecare
dintre noi are de jucat un rol foarte important.

Legile Kybalionului

Legea Mentalismului: "Totul este spirit; Universul este mental"

Legea Corespondentei: "Ceea ce este Sus este ca si ceea ce este Jos si
ceea ce este Jos este ca si ceea ce este Sus"
Legea Vibratiei: "Nimic nu sta, totul se misca, totul vibreaza"
Legea Polaritatii: "Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are doua
extreme; asemanatorul si neasemanatorul au aceeasi semnificatie; polii
opusi au o natura identica, insa de grade diferite; extremele se ating;
toate adevarurile nu sunt decat semiadevaruri; toate paradoxurile pot fi
conciliate"
Legea Ritmului: "Totul se scurge inauntru sau in afara; orice lucru are
durata sa; totul evolueaza apoi degenereaza; balansul pendulei se
manifesta in toate si masura oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare
cu masura oscilatiei sale la stanga; ritmul este constant"
Legea Cauzei si Efectului: "Orice cauza are efectul sau si orice efect are
cauza sa; totul se intampla conform Legii; hazardul nu este decat un nume
dat unei Legi necunoscute; sunt numeroase planuri ale cauzalitatii, insa
nimic nu scapa Legii"
Legea Genului: "Este un gen in toate lucrurile; totul are principiile sale,
masculin si feminin; genul se manifesta pe toate planurile"

Soarta

Soarta este forta supranaturala despre care hotaraste inevocabil, fatal, toate actiunile si
intamplarile din viata oamenilor, destin, fatalitate, noroc, scrisa si ursita; totalitatea
evenimentelor accidentale sau nu care compun viata sau o parte din viata unei fiinte
umane; evolutie, desfasurarea unei actiuni, deznodamant; destin, fatalitate, menire, noroc,
predestinare, ursita, zodie, sorociere.

Soarta este scuza celor tari si opera celor slabi

Oamenii nu sunt prizonierii sortii ci doar ai propriei minti.

Puterea soartei este recunoscuta doar de cei nefericiti, caci cei fericiti pun toate izbandele
lor pe seama chibzuintei si a meritelor personale.

Soarta este scuza celor slabi si opera celor tari

Fado (cuvnt tradus n mod obinuit ca destin sau soart, conform cuvntului din latin
fatum)

DEX. SORT, sori, s.f. 1. (n concepiile mistice) For supranatural despre care se crede
c hotrte irevocabil, fatal, toate aciunile i ntmplrile din viaa oamenilor; destin,
fatalitate, noroc, scris, ursit. 2. Totalitatea evenimentelor (accidentale sau nu) care
compun viaa (sau o parte a vieii) unei fiine (umane); condiie de via. Evoluie,
desfurare (a unei aciuni); deznodmnt. Lat. sors, -tis.

Soarta
Soarta (lat. fatum, greac moira) acest termen poate avea mai multe
nelesuri ca de exemplu: - o putere personificat care se refer la o putere
supra natural care poate hotr destinul i care trebuie acceptat de un
muritor de rnd neputnd fi schimbat.
Astfel de expresii uzuale ca lovit de soart, sau aceasta este soarta mea, asta
i-a fost lui scris frecvent se confund cu termenul de noroc sau ghinion.
Deja n anticichitate n mitologia greac au fost moire, ursitoare care decideau
soarta oamenilor, n mitologia nordic erau nornele sau karma o concepie
spiritual asiatic, (hinduism,budhism,janism) unde se crede la fel n destin
care este influenat de faptele respectivului, care va plti sau va fi rspltit
pentru faptele sale, dac nu acum, atunci dup rencarnarea lui.
In cretinism se crede n predestinaie, soart care este hotrt de
Dumnezeu.
Poziia oamenilor fa de soart este diferit ca de exemplu:
n cazul fatalismului cei care se las n voia sorii fr a ntreprinde nimic
pentru schimbarea ei
cei care cred i n sine nsui dar i n ajutorul divin vezi versurile:
Nu te ndoi niciodat
Puternic tu te arat
Ridic braele spre cer cretine
Cci Dumnezeu este cu tine - (Goethe)

Noroc
Substantiv
soart, ursit, destin (favorabil).
Lipsit de noroc; norocul lui a fost acela ca....
ntmplare neateptat sau concurs de mprejurri favorabile care
asigur reuita unei aciuni, ndeplinirea unei dorine etc.
1: soart
2: Sans, (nv. i pop.) norocire, strite, (nv.) selamet, (fam.) baft,
(rar fig.) ven
3: fericire
4: bunstare
5: ferice!
Antonime
ghinion, nenoroc, nenorocire
Cuvntul Ragnarok este derivat din vechiul cuvnt nordic Ragnark,
format din dou pri: ragna care este genitivul plural al cuvntului
regin (zei sau conductori) i rk care nseamn soart. Se mai
scrie ca Ragnarkkr sau Ragnark.

Noroc
Etimologie
Cuvntul Ragnarok este derivat din vechiul cuvnt nordic Ragnark, format din
dou pri: ragna care este genitivul plural al cuvntului regin (zei sau
conductori) i rk care nseamn soart.
Se mai scrie ca Ragnarkkr sau Ragnark.n mitologia nordic Ragnark adic
soarta final a zeilor este o serie de evenimente majore, inclusiv o mare btlie
prezis care va avea ca rezultat final moartea a unui numr de figuri majore
(inclusiv zeii Odin, Thor, Freyr, Heimdall i Loki), dezastre naturale diverse i
scufundarea ulterioar a lumii n ap.

Se spune c aceast btlie va fi purtat de zei (Aesir, condui de Odin) i de

entitile malefice, giganii de foc (Jotun) i diveri montri, condui de Loki. Acest
zeu va fi, mpreun cu copiii si, lupul Fenris i arpele Jormungand protagonitii
provocrii acestui dezastru. n aceast lupt vor pieri o parte din zei, gigani i
montri, dar i aproape tot universul.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ragnar%C3%B6k

Soarta, noroc, destin.

Omul semanand gandul culege
actiunea. Seamana actiunea, culege
un obicei. Semanand obiceiul culege
un caracter. Seamana un caracter si
culege un destin.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tyche
http://ro.wikipedia.org/wiki/Karma
http://ro.wikipedia.org/wiki/Moire
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ursitoare
http://ro.wikipedia.org/wiki/Noroc

Omul intre soarta si destin

Soarta (lat. fatum, greac moira) acest termen poate avea mai multe nelesuri ca de
exemplu: - o putere personificat care se refer la o putere supra natural care poate
hotr destinul i care trebuie acceptat de un muritor de rnd neputnd fi schimbat.
Astfel de expresii uzuale ca lovit de soart, sau aceasta este soarta mea, asta i-a fost
lui scris frecvent se confund cu termenul de noroc sau ghinion.
Deja n anticichitate n mitologia greac au fost moire, ursitoare care decideau soarta
oamenilor, n mitologia nordic erau nornele sau karma o concepie spiritual
asiatic, (hinduism,budhism,janism) unde se crede la fel n destin care este influenat
de faptele respectivului, care va plti sau va fi rspltit pentru faptele sale, dac nu
acum, atunci dup rencarnarea lui.
In cretinism se crede n predestinaie, soart care este hotrt de Dumnezeu.
Poziia oamenilor fa de soart este diferit ca de exemplu:
n cazul fatalismului cei care se las n voia sorii fr a ntreprinde nimic pentru
schimbarea ei
cei care cred i n sine nsui dar i n ajutorul divin vezi versurile:
Nu te ndoi niciodat
Puternic tu te arat
Ridic braele spre cer cretine
Cci Dumnezeu este cu tine - (Goethe)
cei care cred numai n voina lor proprie care decide destinul (voluntarimul).