Conspect Boli2

Antraxul
Este o infecie crbunoasa , comuna dif specii de anim domestice si

salbatice.
Etiologie
germen strict aerob;
imobil, bacilar;
Gram pozitiv;
ajuns n organism elaboreaz agresine;
forma de rezistenspor,
forma multiplicativ vegetativ
Patogeneza
Sporii ptruni n organism germineaz la poarta de intrarebacili
necapsulai spaii limfatice :
nr. redus de bacilifagocitare total;
nr. crescut de bacili bacili nefagocitai capsularea elaborare de
agresine (mpiedic fagocitoza) i multiplicare limfonoduri reacie
inflamatorie (carbuncul primar) snge (bacteriemie) splin, mduv
osoas, rinichileziuni inflamatorii de tip seros sau hemoragic.
Caractere epidemiologice
Receptivitate:
toate animalele cu snge cald, ovinele i caprinele fiind cele mai
sensibile.
Surse de infecie:
animalele bolnave cu forme septicemice;
cadavrele animalelor bolnave;
toate produsele provenite de la animalele bolnave i moarte de
antrax;
solul i apa contaminat;
insecte hematofage
Transmitere
pe cale digestiva, prin consumul de alimente de la anim infectate, secretii si
excretii
insectele hematofage pe cale transcutanata
prin manipularea, jupuirea cadavrelor, a produselor provenite de la
animalele bolnave
prin fol obiectelor provenite din piei, lana, coarne, oase
Cile de infecie:
digestiv
1
respiratorie
transcutanat
Dinamic:
-evolueaz sporadic sau enzootic, cu caracter staionar, fr tendin de
extindere
Tablou clinic
Antraxul intern
Forma septicemic supraacut
Forma septicemic acut
Forma septicemic subacut
Antraxul extern (cu tumori)
Localizarea glosofaringian a edemului glosantrax
Antraxul localizat
Localizarea cutanat pustula malign
Localizarea intestinal
Localizarea pulmonar
Antraxul atipic
Forma apiretic
Forma avortat
La bovine
- perioada de icubatie 1-3 zile
Forma acut:
septicemic: hipertermie(40-41 grade), puls accelerat, cord pocnitor cu
sunet metalic, somnolenta,inapetenta, hematurie, animalele transpira,
decubit meteorism, cianoza mucoaselor, diaree sangvinolent, si dupa
accese de asfixie moarte n 10-24 ore.
localizat (antrax cu tumori)
o tumefacii subcutanate calde, dureroase i cu tendin de extindere;
edeme in zone subcutanate asociate cu tulb generale( la nivelul
spetei, subabdominal),
o moarte n decurs de 2-4 zile.prin septicemie
Forma subacut
abatere, colici, chiopturi, diaree;temperatura crescuta, lipsa rumegarii,
colici surde
dup 1-2 zile starea se agraveaz i animalul moare dup 2-5 zile de la
debutul bolii.
Forma cronic:
localizarea la nivelul amigdalelor i limfonodurilor regionale; dificultate
in deglutitie si febra
localizarea intestinal; evolueaza asimptomatic
2
localizarea cutanat: apare dupa infectiiile transcutanate dat insectelor

hematofage, tumefactii bine delimitate, nedureroase
Forma atipica
subfebrilitate, apetit capricios, mamite carbunoase, nefrita purulenta,
animalele se vindeca
Tabloul anatomo-patologic
in cazul cadavrelor nedeschise:
forma acuta septicemica-rigiditate cadaverica slaba, balonarea
abdomenului, mucoase cionotice, rect prolabat, scurgeri sangvinolente
din orif naturale, sangele necoagulata
in cazul cadavrelor deschise:
forma acuta septicemica: tes conj sc edematiat, gelatinos, rosiatic, sange
de cul inchisa, este greu coagulabil, infiltrati gelatinoase, hemoragice ,
in peste 70% din cazuri: splenomegalie, tumefiata, turgestenta cu marg
rotunjite, ramolismentul pulpei splenice
forma acuta localizata: lez de septicemie, infiltratie sc cu aspect
gelatinos hemoragic, musc hiperemiata, rosie- bruna, limfonodurile reg
edematiate, gelatinoase
forma cronica si subcutanata: lez hemoragico-necrotice( enterita,
dermatita)
Tabloul clinic la ovine si caprine

boala in cond experimentale este sensibila, iar cond naturale face rar infectia
perioada de incubatie pana la 24 ore
forma supraacuta:
- cea ma frecventa: neliniste, febra, dispnee, hem nazale si anale, moarte
in 1-2 ore de la debutul semnelor clinice
forma acuta
- este rara
- evol de la cateva ore la 1 zi: inapetenta, lipsa rumegarii, hipertermie,
dispnee, oaia ramane izolata de turma, conjunctivita este injectata,
tremuraturi musc , colici, fecale moi uneori sangvinolente, abd dureros
la palpare, moarte in cateva ore
forma atipica: coliici scurte ca o coma prelungita, moarte
Tablou anatomo-patologic
- spumozitati in jurul narilor
- sange negru necoagulabil
la deschiderea cadavrelor:
-lez hem la niv seroaselor si in org , splenomegalie, aspect noroios al pulpei
splence
Tablou clinic la ecvine

forma acuta :
3
- hipertermie, puls accelerat, mucoase congestionate, tremuraturi musc, resp

accelerata, semne de colici, diaree sangvinolenta, mers vaccilant , moarte la 1236 ore de la debut
forma subacuta:
-tremuraturi musc, diaree, urina colorata, schiopaturi , moarte dupa 4-6 zile
forma atipica:
- colici, evolueaza si fara febra= apiretic, fara afi diag clinic, c cu ex de laborator
la cal se poate produce edeme ale spetei si gatului care sunt sensibile,
calde, edematoase si de dimensiuni mari .
Tabloul clinic la porc:

forma acuta
-febra 42, inapetenta, cianoza pielii, moarte 80% , evol rar
forma subacuta- cronica:
-loc faringiana: ( glosantrax, angia carbunoasa), tumefactii difuze, calde,
sensibile , cu pielea rosie albastruie moartea prin asfixei
-loc intestianala: inapetenta, diaree sangvinolenta sau constipatie ,mucoase
de cul icterica
-loc pulmonara : frecv la tineret, simp de pneumonie
-loc cutanata: carbunculi de cul rosie violacee de marimea unei nuci ,
-loc meningeala: ( meningoencefalita) trismus, spasme, si crize epileptiforme
Tabloul clinic la carnasiere

loc laringofaringiana(glosantrax)
-edeme la niv zonei laringofaringiene cu simpt de asfixie, febra,
inapetenta, depresie
-la pisica: disfagie, dispnee resp dat edemului
Sensibile sunt si animalele de blana cu f acute si cronice,
pasarile( palmipedele), iar la gaini sensib mare o au embrionii si puii de 1 zi .
Diagnostic
Probele ce se recolteaz:
de la animalele bolnave snge sau lichide de edem;
de la cadavrele nedeschise snge, lichide de edem, os lung nedeschis;
de la cadavrele deschise accidental - snge, lichide de edem, os lung
nedeschis, organe cu leziuni;
de la cadavre vechi organe, poriuni de piele
Examenul bacterioscopic
- se efectueaz frotiuri din materialul patologic recoltat;
- se coloreaz Gram, Giemsa sau cu albastru de metilen; Rezultat:
- n frotiuri efectuate din cadavre proaspete nedeschise germeni
capsulai;
- n frotiuri efectuate din cadavre vechi nedeschise germeni fragmentai,
lizai, capsule goale;
- n frotiuri efectuate din cadavre proaspete deschise puini germeni
4
capsulai i predominana sporilor

Examen bacteriologic
- se utilizeaz medii obinuite sau mbogite cu ser sangvin;
Aspecte culturale:
n bulion depozit floconos, greu omogenizabil;
pe agar colonii mari, rugoase
Examenul serologic Reacia Ascoli- Valenti
Principiu:
punerea n contact a serului imun anticrbunos cu un extract antigenic
de B. anthracis preparat din probele suspecte.
Evidenierea complexelor antigen-anticorp se face prin formarea de
precipitate. 0,5 ml-1 ml ser precipitant+ 0,5 ml-1 ml extract de organe
R+ La nivelul de separare ntre cele 2 lichide se formeaz un inel albcenuiu
Proba biologic
- se efectueaz pe oareci sau pe cobai;
- se inoculeaz material patologic s.c. sau prin scarificare animalele
mor n 24-48 h, prezena germenilor se evideniaz prin examene de
laborator
Profilaxia
Msuri nespecifice:
Asanarea terenurilor contaminate;
Interzicerea punatului pe terenuri unde au fost cimitire de
animale;
Controlul sanitar veterinar al ntreprinderilor care colecteaz,
transport i prelucreaz produse i subproduse de origine
animal;
Distrugerea cadavrelor.
Msuri specifice:
Vaccinarea cu vaccin anticrbunos, strict s.c.;
Vrsta de vaccinare:
- Caprele de la 1 lun;
- Caii de la 6 luni;
- Oile i vacile, porci de la 2 luni;
Doza vaccinal:
La capre 0,1 ml
La bovine 0,5 ml
La cai, oi i porci 0,2 ml.
- Oile i caprele se revaccineaz la 6 luni, celelalte specii dup un an
Contraindicatii:
- nu se vaccineaza naim febrile si slabe, gestante in ultma luna si in prima luna

de lactatie , oile si caprele imedat dupa tundere.
Combaterea
Se declar oficial boala i se instituie carantina;
Se examineaz clinic i se termometriaz animalele din focar;
Animalele cu semne clinice i cele febrile se izoleaz i se trateaz: T.
specific ser anticrbunos (20-25 ml a.m., 100-500 ml A.M.) +
antibiotice (penicilin, teramicin, cloramfenicol);
T. simptomatic comprese reci, tonice cardiace( vit c , cafeina, sol
ringer, glucoz);
Msurile de carantin se ridic la 14 zile de la ultimul caz de moarte, de
la vaccinare de necesitate i dup ce s-a efectuat dezinfecia final
riguroas.
- la penicila la vaca 5000 U.I pe kg
- ovine: 10 000- 15 000
- caine: 20 000- 25 000
anim sanatoase din focar se vaccineaza de necesitate , se efectueaza
dezinfectie .
PSEUDOMONOZE
MORVA(cartita sau lapciuga)
Este o boala infectioasa a solipedelor, caracterizata clinic prin aparitia
nodulilor si a ulcerelor necrotice pe mucoasa nazala si pe piele, iar
anatomopatologic prin prezenta granuloamelor specifice in diferite tesuturi si
organe interne.
Etiologie
-Burkholderia mallei:- germen aeorb, imobil, necapsulat, cu aspect de bastonas
subtire, drepr sau usor curbat, se coloreaza bine prin metode obisnuite, fiind
Gram-negativ
-se cultiva pe medii glycerinate 1-5% si ser coagulat de cal
- culturile formeaza un pigment brun- cafeniu
-d.p.d.v antigenic: 2 tipuri serologice prin reactia de
aglutinare
-rezistenta medie la factorii externi
- in exsudatul nasal rezista pana la 15 zile
-streptomicina siaureomicina actioneaza asupra germenului
in vitro
Caractere epizootologice
Receptivitate:
-solipede:- magar- evolutie acuta
-catar- evolutie acuta cu 70-80% din cazuti
- cal- evolutie cronica
-camila
-carnivore: putin receptive
- felinele din gradinile zoologice se imbolnavesc prin consumul de carne
de la caii morvosi
-omul: f sensibil
-rumegatoare, pasari: refractare
Surse de infectie
-animalele cu forme clinice si infectie inaparenta
-jetaj, secretii purulente din leziuni
Cai de contaminare
-pe cale directa , prin coabitare, cand animalele bolnave vin in contact
direct cu cele sanatoase
- indirecta , prin intermediul apei, furajelor, adaposturilor,

harnasamentelor, obiectelor de pansaj contaminate cu germeni.( cel mai
frecvent)
Dinamica
-enzootii cu difuzibilitate moderata in focar
Patogeneza
Indifferent de locul de patrundere in organism leziunile de la poarta de
intrare in organism, in 10-30 de zile germenii ajung la pulmon si limfonodurile
traheobronsice determinand procese exaudative , apoi nodulare( complex
primar) , insotite de alergizarea organisului si elaborarea de atc.
Procesul infectios poate ramane localizat, nodulii se fibrozeaza si se
calcifica. Bacilii persistand in stare de latenta. Uneori el se extinda, prin
contiguitate sau pe cale canalicuara, sau se poate produce o diseminare limfohematogena, cu metastazari nazale si cutanate. Diseminarea poate fi precoce sau
tardiva. In diseminarile massive predomina procesele exsudative, iar in cele
discrete leziunile proliferative. Endotoxina bacililor exercita o actiune
necrozanta, care duce la deschiderea prin ulcere a nodulilor.
Nodulii morvosi pulmonary, eci leziunile primare pot evolua uneori spre
vindecare. Morva clinica insa adica morva metastatica, de obicei nu se vindeca.
Tablou clinic
-perioada e incubatie este 8-14 zile
Forma acuta: magar, catar: febra, tulburarle generale grave, nodule , ulcere cu
evolutie scurta
Forma cronica: frecventa la cal ( mai mult de 90% ) cu 3 localizari importante:
- pulmonara: ( morva interna) sau oculta, evolueaza asymptomatic,
sau cu tulb generale si organice exprimate prin febra trecatoare, de
intensitate variabila, ce corespund formarii de noi focare in pulmon.
Anim prezinta tuse, dispnee, jetaj si slabire progresiva
- nazala: cu 3 semne: sancrul (ulcerul), jetajul si limforeticulita
maxilara, uni- sau bilaterala
- curanata( farcin, cartita): prezenta de nodule morvosi de marimi
variabile pe pielea fina ( member, coapse, gat, flancuri) cu tendinta
de extindere la niv muc laringo-traheale acoperita cu ulei de farcin.
- Se mai observa si localizarille articulare si genitale, manifestate
prin arterite si orhite
Este interzisa deschiderea cadavrelor.
Totusi la deschiderea accidentala a cadavrelor, leziunile se gasesc in pulmon,
limfonoduli submandibulari si bronsici, si in splina. Pulmonary, leziunile
morvoase sunt situate in treimea sup si mediana a lobilor diafragmatici. Ei se
exteriorizeaza fie printr-o forma nodulara fie prin focare lobulare de
8
bronhopneumonie exsudativa. In forma nodulara focarele sunt de marine

diferita, compacte, de cul rosie sau cenusie cu aspect granular sau dimpotriva
netede sau umede pe suprafata de sectiune. Nodulul poate suferi fen de topire
purulenta si prin eliminarea continutului in lumenul bronhiilor, dau nastere
cavernelor. Bronchopneumonia morvoasa se caracterizeaza prin focare de aspect
gelatinos, cu puncte galbui, inconjurate de edem pulmonary. Splenita morvoasa
evolueaza cu nodule si ulcere ce se deschid in cavitatea abdominala,
determinand peritonita purulenta.
Diagnostic
-prin ex clinic atent coroborat cu ex anatomo-patologic si confirmarea prin ex de
laborator
Ex serologic
presupune evidenierea anticorpilor specifici din serul sangvin;
se efectueaz pentru supravegherea sau atestarea indemnitii efectivelor;
se realizeaz la cabalinele n vrst de peste 12 luni;
se utilizeaz reacia de fixare a complementului (RFC);
ex alergic ( MALEINAREA)
se bazeaz pe evidenierea strii de sensibilitate specific ce se instaleaz
dup 15-20 de zile de la infecie;
se utilizeaz maleina = extract glicerinat din bacili morvoi inactivai prin
autoclavare.
maleinare
intradermopalpebral (IDP)
subcutanat (s.c.)
MALEINAREA INTRADERMOPALPEBRALA
inocularea intradermopalpebral a 0,1 ml malein la cabalinele n vrst
de peste 12 luni;
citirea reaciei se face dup 24 h de la maleinare.
R+ : edem difuz al pleoapei inferioare i ades ale pleoapei
superioare, fotofobie, conjunctivit accentuat cu o secreie
mucopurulent la unghiul intern al ochiului, inflamaia
vaselor limfatice cu afectarea limfonodurilor regionale.
R : edem delimitat al pleoapei inferioare, conjunctivit
moderat i o secreie sero-mucoas la unghiul intern al
ochiului.
R- : lipsesc modificrile la locul de inoculare.
de la animalele reacionate pozitiv i dubios, n momentul citirii reaciei
se recolteaz snge pentru RFC, dup care se supun maleinrii IDP la
ochiul opus.
9
cnd i la aceast maleinare reacia este pozitiv sau dubioas se va

practica maleinarea subcutanat.
MALEINAREA SUBCUTANATA
reacia se poate aplica la 3-5 zile de la maleinarea IDP;
animalele se in n repaus 24-48h i se supun termometrierii la orele
6,12,18 i 22.
dup ultima termometriere dac animalele nu depesc 38,5C, se
inoculeaz maleina s.c. n treimea mijlocie a gtului, n doz de 1 ml.
ncepnd de a doua zi dup maleinare de la orele 6 se termometriaz
animalul din 2 n 2 ore, pn la orele 22.
a treia zi se va lua temperatura la orele 6, 12 i 18.
R+ : dup 6-8 ore de la maleinare are loc o ascensiune termic care atinge
dup 12-16 ore cel puin 40C, se menine n platou 4-6 ore i apoi scade
treptat. A doua zi apare acelai puseu de temperatur, iar la locul de
inoculare apare edem inflamator difuz, dureros, cu prezena coardei
limfatice. Animalul poate prezenta frisoane, puls i respiraie acelerat
precum i reacutizarea proceselor vechi.
R: temperatura se menine sub 39,6C i se menine n platou, nsoit
sau nu de modificri locale sau generale.
R- : temperatura nu atinge 39C, iar local modificrile sunt reduse.
Probele biologice care se recolteaza in vederea realizarii diag. de laborator:
poriuni de organe: pulmon, ficat, splin, limfonoduri;
noduli nedeschii;
snge;
secreii nazale.
Ex bacterioscopic
este orientativ (organe paucibacilare);
bacili G-, cu aspect granular, izolai sau n grmezi de 2-4 bacili.
Ex bacteriologic
nsmnri pe medii glicerinate;
izolarea agentului etiologic confirm diagnosticul
ex histopatologic
- evidentierea granulomului morvos
proba biologica
inocularea materialului patologic la cobai pe cale i.m. sau i.p.
proba +: orhita
profilaxia
supravegherea importului, exportului i tranzitului de animale;
supraveghere
serologic
prin
RFC
5 % din ecvideele n vrst de peste 12 luni, o dat pe an;
10
supravegherea prin testul alergic (maleinare IDP) la ecvideele:

a) folosite n scop de diagnostic didactic sau experimental;
b) cu reactii pozitive sau dubioase la RFC.
supraveghere bacteriologic i histolopatologic la animalele moarte i
suspecte clinic n perioada de carantin profilactic.
Combaterea
se declar oficial boala i se instituie msurile de carantin;
animalele bolnave se ucid i cadavrele se distrug;
mnjii sugari provenii de la mame bolnave se ucid odat cu mamele lor;
animalele sntoase clinic, dar suspecte de contaminare se in sub
observaie i se supun controalelor serologice i alergice repetate la 30
zile;
boala se consider stins dup 60 de zile de la ultimul caz.
Pseudomonoza aviara
Este o boala infectioasa cu evolutie acuta a pasarilor, caracterizata prin
localizari gastrointestinale si encefalice.
Etiologie
Pseudomonas aeruginosa : bacterie gram negativa, polimorfa, nesporulata,
mobila ( bacilul piocianic) sau bacilul puroiului albastru.
-se cultiva pe medii obisnuite si produce pigmenti de culoare albastra
( piocianina)
- pe agar formeaza colonii mucoide care difera prin marime
-culturile emana un miros placut, ca teiul
-pe agar cu sange, sunt hemolitice si coloreaza mediul in brun
-pe mediu MacConkey formeaza colonii mici, aderente
-d.p.d.v antigenic sau descris 17 grupe serologice
-pseudomonas aeruginosa elaboreaza multe toxine printre care si o enterotoxina,
o endotoxina, proteaze, hemolizina care poseda flageli cu rol in virulenta
-germenul are rezistenta fata de actiunea ag fizici si chimici
-rezista cateva sapt in material patologic
Din embrionii morti sau izolta si :
-P. Fluorescens
-p. Stutzeri
Receptivitate: -la embrioni si puii de gaina de 1-2 luni (ras ede carne)
- rar la curca, boboci de rata, gasca, gaini de adulte
surse de infectie:
- pasarile bolnave sau purtatoare
- apa, solul, aer si peretii adapostului
11
- uoale provenite de la acestea prin continutul, odata cu forma lor

( transmitere verticala) si prin infectarea cojii( orizontal)
cai de transmitere
-transovarian, digestiv si respirator
Dinamica
-evol anzootic, stationar, fiind influentat de varsta si factori favorizanti
Tabloul clinic
-evolutie acuta la embrioni, pui si boboci si cronic la pasarile adulte.
Embrionii morti: au culoare verzuie, la fel si lichidele embrionare si vitelusul,
puii au vitelusul neresorbit, au diaree, jetaj, torticolis si nu supravietuiesc (25%).
Puii dupa ecloziune: hipertermia, anorexia, catar nazal si conjunctivita, diaree,
deshidratare, tulburari nervoase (torticolis, convulsii, paralizii) moarte dupa 3-4
zile, edem al capului
Gainile adulte: f . inaparente : simptome strese
F . clince: anorexie, slabire, anemie, diaree( fecale de culoare
albastra) si tulb nervoase. Fecalele sunt de cul albastra sau galbena iar in contact
cu aerul isi modifica culoarea in verde albastrui. Pasarile devin cahectice si mor
dupa1-2 saptamani.
-specific: cul albastruie-verde a organului afectat
-la puii proveniti din oua contaminate se intalneste hiperemia org interne,
enterita catarala, hiperplazia splenica si neresorbtia sacului vitelin
- la embrionii morti: cul verde a lichidelor embrionare si avitelusului
- la tineret si la pasarile adulte: proventriculita cu ingrosarea mucoasei. Foliculii
proemina deasupra mucoasei si la presiune elimina o subst mucopurulenta. Muc
are unele eroziuni. Muc intestinala este infiltrata si cu prezenta de hemoragii
fine
Diagnostic
- pe baza datelor epizootologice si anatomoclinice
ex histopatologic:
-depozite ale pigmentilor biliari si hemosiderina in hepatocite avand organul
aspect verzui
Ex bacteriologic
-izolarea din triturat de ficat sau proventricul si inocularea pe embrionii de
gaina
Profilaxia
Generala:- conditii optime de adapostire
-alimentatia rationala cantitativa si calitativa
- evitarea factorilor de stres
Imunoprofilaxia: - de necesitate la pasarile clinic sanatoase
-adm de autovaccinuri cu anaculturi de la gaini si porumbei
au dat rezultate bune
12
Combaterea
Izolarea si tratarea sau sacrificarea parilor bolnave
Tratament
- antibiotice cu spectru larg, chimioterapie dupa antibioterapie:
o streptomicina- per os sol 1% 2-3 zile
o streptomicina- i.m. 0, 258 g/kg 2-3 zile
o cloramfenicol- per os 0.05 g /kg 2-3 zile
o sulfametazina- per os 0,2 g/kg de 3 ori la 72 ore
o ftalilsulfatiazol- per os 0, 25g/kg 3-4 zile
izolarea puilor eclozionati din incubatoare cu mortalitate embrionara sunt
examinati clinic 4 sapt. Incubatoarele vor fi dezinfectate cu apori de formol.
Salmonelozele (Paratifoze)
Boli infectioase, cu raspandire universala, ce afecteaza toate speciile de
animale domestice si salbatice
Etiopatogenie:
-agent etiologic: genul
SALMONELLA,
ENTEROBACTERIACEAE
-structur antigenic: antigene somatice O (1-67, de grup),
antigene flagelare H(H1 i H2, de tip), antigene de nveli
K(Vi, M i 5);
fam.
La taurine
speciile din grupa D:
-enteritidis Grtner,
-rostok,
-dublin
speciile din grupa B (mai rar):
-typhimurium
Acioneaz prin:
-virulen- capacitatea de a se ataa, multiplica i invada peretele
intestinal;
-ataarea la enterocit prin fimbrii sau prin adezine i hemaglutinine pe
receptorii glicoproteici ai celulei intestinale;
-multiplicarea i invadarea n enterocit det. inflamaia, cu eliberare de
mediatori celulari (prostaglandine) cu aciune vasodilatatoare;
-toxicitate prin: - endotoxinele exotoxinele
13
Bacterie nesporulata, necapsulata, aeroba, mobila si GramRezistenta salmonelelor in mediul exterior este mare:
-in lapte la temperatura camerei rezista cel putin 2 luni
-in sol si fecale uscate 6-12 luni
-4 ani in pulberea de ou
Salmonelele sunt sensibile la antiseptice, la unele chimioterapice ( mai
ales nitrofuran), dar si la unele antibiotice ( tetraciclina, streptomicina,
ampicilina)
Patogenez:
-ptrund n organism per os, invadeaz i colonizeaz enterocitele;
-cnd organismul este rezistent infecie localizat;
-cnd organismul este slbit, iar tulpina virulent infecie septicemic;
- se multiplic n enterocite i apoi n limfonodurile mezenterice
sngesepticemie localizare n esuturi i organe (intestin, noduri limfatice,
splina, pulmon, ficat, vezica biliar, uter gestant, SNC, sistem osteo-articular).
-toxina salmonelic tulburri circulatorii i nervoase, leziuni de tip
necrotic.
-la femelele gestante sau n infeciile pe cale genital avort.
SALMONELOZA TAURINELOR
(Paratifoza taurinelor)
Definiie: -boal infecioas, mai grava la tineret;
-evoluie septicemic;
-tulburri gastrointestinale;
-inflamaii n diferite esuturi i organe
Caractere epizootologice:
Receptivitate: vieii de 3-4 spt. i mai rar adultele.
Surse de infecie:-animalele bolnave, cele sntoase,
- purttoare, ce elimin salmonele prin fecale;
-roztoarele (oareci, obolani).
-boal condiionat patogen (salmonelele sunt
epifite ale tubului digestiv), favorizat de
factorii externi i interni.
-sursele secundare sunt importante apele
reziduale,laptele vacilor purttoare.
Ci de infecie:- autoinfecie;
- digestiv;
- genital prin mont;
- calea ombilical la nou-nscui.
Tabloul clinic:
-perioad de incubaie scurt 2-8 zile.
14
La viei de 3-4 spt. 6 luni:
evoluie: supraacut, acut, cronic,
avortat;
-forma supraacut: septicemic, febr, evol. rapid, moarte in 1-2
zile.
-forma acut (intestinal):
-febr 40-41C; dup 2-3 zile tulburari gastrointestinale; diaree fetid cu
mucus i strii de snge, deshidratare, jetaj sero-mucos, tuse;
-tumefacii articulare la genunchi apar dup 6-7 zile de
evoluie.
-evoluie de 3-10 zile,cu mortalitate de 60-70%.
-forma cronic (pulmonar):
-diaree i tulburri respiratorii: tuse la deschiderea uilor (aer mai rece),
raluri umede, matitate pulmonar;
-artrite, anchiloze;
-evoluie de 3-4 spt.2-3 luni;
-cele care supravieuiesc rmn purttoare i eliminatoare;
-forma avortat:
-apare la vieii mai rezisteni de peste o luna
-uoare tulb. digestive i respiratorii
-animalele vindecate rmn purttoare si eliminatoare.
La taurinele adulte: supraacut, acut i cronic;
-forma supraacut: rar, fenom. toxice grave - febr,
tulburri generale grave, moarte n
cteva ore.
-forma acut: -frecvent; tulburri digestive grave,
diaree profuz, sangvinolent i fetid,
deshidratare,avort;
-moarte dup 5-7 zile de evoluie;
-forma cronic: -rar, tulburri digestive uoare,
slbire artrite, tenosinovite, pneumonii,
avort, constipaie ce alterneaz cu
diareea;
-evoluie de 3-4 spt.moarte sau
vindecare.
Tabloul anatomopatologic:
-n forma acut: -diateza hemoragic, exsudate n caviti,
-splenomegalie (5-6 ori), focare necrotice;
-limfonodurile mrite i hiperemiate;
-hepatomegalie i focare necrotice miliare;
15
-vezica biliar destins i cu mucoasa ngroat;

-gastroenterit cataral-hemoragic,
pseudomembranoas(n cheag i intestinul subire);
in forma cronica: -leziuni intestinale si pulmonare

-in pulmon : leziuni de bronhopneumonie fibrino-necrotica
-in articulatiile lezate un exsudat sero-fibrinos si infiltratii periarticulare
-histologic, leziuni intestinale fibrino-necrotice difteroide
SALMONELOZA PORCULUI
Salmonella cholerae suis varietatea Kunzendorf
Boala infectioasa contagioasa, cu evol. sporadico-enzootica, caracteriz. prin
febra, stare tifica si tulb. digestive.
-Receptivitate: porcii, mai sensibili sunt purceii de 2-3
spt.2-4 luni (dup nrcarea
brusc);
-Surse de infecie:- animalele bolnave i cele
purttoare, care elimin germenii prin
fecale;
-finurile animale, obolanii, apele
reziduale;
-Dinamica:- sporadico-enzootic, influenat de
factorii favorizani
Tabloul clinic:
- perioada de incubaie 12h2-3 zile.
- Evol. acut, subacut ,cronic i atipic;
-Forma acut (septicemic): mai ales la purcei;

-febr 41,50-420C, tulburri generale grave;
-tulburri digestive: vom, diaree alternnd cu constipatia
fecale lichide galbui, spumoase,urat mirositoare, sangvinolente
- tulburari circulatorii, la inceput hiperemie, apoi cianoza pielii din
regiunea capului ( urechi, gat),cianoza extremitilor (membre si coada)
-spre sfarsitul bolii, cianoza pielii din partea inferioara a abdomenului si
partea interna a coapselor.
-evoluie de 2-4 zilemoarte 90-95%.
16
-Forma subacut:
simptome asemntoare cu cele din forma acut.
-hipertermie41-42 0C, cu oscilatii care dureaza 10-12 zile.
-abatere, apetit redus, vomitari, polidipsie, conjunctivita
-dupa 2-3 zile de la debutul febrei, mers vaccilant, apare diaree
-cianoza pielii la urechi, rt si abdomen, scrotum, partea interna a
coapselor si a ongloanelor
-tulburri respiratorii ( tuse, dispnee, respiraie accelerata)
-uneori apare o stare subicterica
-animalul slbete progresiv, extremitile urechilor pot cdea datorita
necrozelor
Evoluie mai lung cu slbire, cifoz. Dup 2-3 spt trece n forma cronic
sau moarte n 25-50% din cazuri.
-Forma cronic:
mai frecvent, fr semne caracteristice:
-mai ales la porcii de peste 4-5 luni
-poate fi si terminarea evol. subacute
Subfebrilitate pasagera
-diaree intermitenta, cu fecale glbui-cenuii, urat mirositoare,
amestecate cu fibrina, uneori cu snge
-pielea este palida, murdara, cu exantem crustos, sau dermatita
varioloida, parul zbrlit si fara luciu
-aparita brusca a semnelor bronhopneumoniei (tuse, dispnee) si localizri
articulare
- slbire progresiv;
- jegul purceilor;
- tulburri digestive i bronhopneumonie cronic;
- evolueaz 3-6 spt.moarte 50-70%.
-Forma atipic:
rar, slbire progresiv, fr diaree, simptome nervoase ca n boala lui
Aujeszky.
Tabloul anatomopatologic
-n forma acut:
-eritem generalizat, cianoza extremitilor, exudat seros
n caviti;
-gastroenterit hemoragic
-limforeticulit hemoragic;
-ficat mrit, degenerat, cu focare necrotice;
-splin mrit, elastic, roie purpurie.
-n forma subacut i cronic:

-dermatit crustoas generalizat, jeg;
17
-gastrit hemoragico-necrotic;
-ansele intestinale au aspect cauciucat;
-mucoasa intestinal acoperit cu false
membrane (aspect taros);
-pneumonie crupal, pleurit i pericardit.
SALMONELOZA OVIN
AVORTUL SALMONELIC AL OILOR
DIZENTERIA SALMONELIC A MIEILOR
Definiie:-boal infecioas; -avort; -tulburri digestive la miei.
Etiologie:
-SALMONELLA ABORTUS OVIS (Gr. B) produce avort; SALMONELLA TYPHIMURIUM produce dizenterie la miei.
-Receptivitate:- oile n a 2-a parte a gestaiei; - mieii n primele zile de via.
-Surse de infecie:- oile bolnave i cele purttoare.
-Dinamica:- evoluie enzootic, fr difuzare inafara focarului; - boal
endogenautoinfecie, condiionat patogen favorizat de transporturi
obositoare, carene alimentare; - morbiditate la miei25%; - avorturi10-30%
pn la 50%.
Tabloul clinic:
-avort n a 2-a perioad de gestaie (luna a IV a) cu manifestri prodromale i
urmat de retenii placentare i metrite;
-ftri de produi neviabili;
-miei de 5-15 zilefebr, diaree sangvinolent i moarte n cteva zile;
-la avortoni: edeme s.c., exudate n caviti, hiperemie i hemoragii n organele
interne, hepatit i splenit necrotic;
-la oi: endo i parametrite metrit purulent; -la miei: gastroenterite
hemoragice i leziuni septicemice (hemoragii pe seroase).
SALMONELOZA
CABALINELOR
-Salmoneloza
franc tipul septicemic sau enteric

Avortul salmonelic
SALMONELOZA FRANC
18
Definiie: -salmoneloza primar, rar intlnit, exprimat clinic i lezional sub

forma unei boli generalizate de tip septicemic sau enteric.
Etiologie: - s-au izolat numeroase serotipuri:
-tipul B: Salmonella typhimurium, Salmonella derby
-tipul C: Salmonella muenchen, Salmonella new-port
-tipul D: Salmonella dublin, Salmonella enteritidis
-tipul E: Salmonella anatum, etc.
La noi, mai frecvent au fost izolate speciile:
- Salmonella typhimurium
- Salmonella enteritidis
- afecteaz tineretul de 6 18 luni i adultele speciei ecvine;
- favorizat de: transporturi obositoare, leziuni ale mucoasei intestinale;
- dinamica: sporadic sau enzootic
Tabloul clinic:
- forme de evoluie:-supraacut, acut (septicemic), subacut, i
cronicinflamaii necrotico-purulente localizate (artrite, tenosinovite,,
abcese);
- animalele bolnave prezint urmtoarele semnele clinice: abatere, hipertermie,
diaree apoas, verzuie, uneori hemoragic, tahicardie, moarte n 2-3 zile;
- la mnji uneori: bronhopneumonie, pielonefrite, poliartrite;
- evoluia subacut sau cronic apare la caii mai n vrst fecale moi,
scderea apetitului, deshidratare treptat (dureaz 1-3 spt.).
- forma enteric enterit cataral-hemoragic sau hemoragico- necrotic,
pseudomembranoas a cecumului i colonului;
-forma septicemic splenomegalie, bronhopneumonie, distrofie hepatic,
hemoragii renale, ale seroaselor;
-forma cronic ulcere cu pseudomembrane sau cu pereii edemaiai n
intestinul gros;
Examenul histopatologic:
- enterit pseudomembranoas cu aflux macrofagic i tromboze capilare n
lamina propria;
- necroza fibrinoid a vaselor mici;
- noduli paratifici n ficat, splin, noduri limfatice.
Diagnosticul de laborator
Probele care se recolteaz in vederea realizrii examenului de laborator:
La animalele in viata:
-materii fecale
-sange
19
La animalele moarte:
cadavre proaspete;
probe de snge;
organe cu leziuni: ficat, splin, avortoni, nvelitori fetale, fecale.
efectuarea de frotiuri din organele cu leziuni, materii fecale i coninut
gastric de la avortoni;
cocobacili gram negativi, aerobi, nesporulai, necapsulai
organele sunt paucibacilare examen orientativ.
Deoarece materialele patologice sunt srace n salmonele se utilizeaz mai multe
tipuri de medii de cultur:
medii de prembogire lichide i neselective (revitalizarea bacteriilor)
medii de mbogire lichide (favorizeaz creterea selectiv a
salmonelelor)
Ex.-mediul cu verde brillant inhib dezvoltarea S. dublin i S.
abortus ovis.
medii selective n plci (Drigalski, Wilson-Blair) inhib creterea altor
bacterii.
mediu neselectiv (agar simplu) se utilizeaz pentru obinerea de colonii
pure.
Examenul serologic
1.Reacia de seroaglutinare rapid pe lam pt tipizarea tulpinilor izolate.
sunt necesare seruri aglutinanteO antisalmonelice de grup i
culturi de 24 de ore pe medii solide.
2.Reacia de seroaglutinare lent n tuburi pt depistarea purttorilor
asimptomatici de salmonele.
se poate realiza la 7 zile de la debutul bolii, titrul maxim
aglutinantfiind atins dup 15-20 zile.
Proba biologic
pentru evidenierea patogenitii tulpinilor izolate;
cultura de 24 de ore se inoculeaz la oareci, i.m. sau i.p.
dac tulpina este patogen oarecii mor n 24-48 ore de la inoculare
Profilaxia
Msuri generale
adpostirea i hrnirea raional a tineretului;
asigurarea colostrului de bun calitate la timp i n caliti
satisfctoare;
20
asigurarea de adposturi igienice;

asigurarea igienei ftrilor;
evitarea stresului pentru oile gestante;
efectuarea dezinfeciilor profilactice.
Msuri specifice
La bovine:
vaccinul mixt acetonat antisalmonelic i anticolibacilar
constituit din culturi de Salmonella species si E.coli
se adm. la vaci in perioada 6-8 luni de gestaie, doza de 5 ml
cu rapel dup 20-30 de zile
se pot vaccina si vieii dup a-3-a zi de viata, doza 3 ml,
rapel dup 20-30 de zile
imunitatea se instaleaz dup 10-14 zile de la a 2-a inoculare
si dureaza pana la 6 luni
vieii care au supt colastru de la mame imunizate sunt
protejai 20-30 de zile
La suine:
vaccin inactivat mixt acetonat porcin antisalmonelic si
anticolibacilar, se aplica la purcei de la 15 zile, 3 ml si la
scroafe in cea de a 2-a perioada de gestaie 5ml cu rapel la 15
zile Salmosuivac-CT
vaccin inactivat monovalent cu tulpina Salmonella cholerae
suis se inoculeaz la scroafe in perioada 80-90 zile de
gestaie iar la tineret dup intarcare cu repetare la 2-4 spt.
Vaccinuri vii: Suisal, vaccin viu liofilizat ( Salmonella
cholerae suis Ro -94), se aplica de la vrsta de 3 spt in doza
de 2 ml,sc., cu rapel la 2 spt.
- Salmovac, vaccin viu inactivat preparat din
tulpina Salmonella cholerae suis Sm-237- se adm. ncepnd cu
vrsta de 20 de zile in doza de 2 ml si rapel dup 20 de zile
La ovine:,
vaccin inactivat Salmovin, vaccin inactivat contra avortului
preparat din tulpina Abortus ovis, se adm. la oile gestante cu
1-2 luni nainte de ftare, 2,5 ml s.c. Doza se repeta dup 710 zile.
- vaccin contra dizenteriei Salmonelice inactivat, preparat din tulpina de
Salmonella typhimurium si se adm. la oi in a doua perioada de
gestaie pt. protejarea mieilor
La ecvine:
- vaccin inactivat pt. Salmonela equina, preparat din tulpina Abortus equi,
se aplica la iepe in primele luni de gestaie sau nainte de monta
21
Combaterea
se izoleaz animalele bolnave i se trateaz:
combatrea deshidratrii;
administrarea de antibiotice i chimioterapice (nitrofuran,
cloramfenicol, tetraciclin)
mbuntirea condiiilor de zooigien.
femelelor care au avortat li se aplic i un tratament local
pentru evitarea metritelor i reteniilor placentare.
Tratament
Antiinfecios specific
cu folosirea antibioticelor
si chimioterapicelor p.o. si pe cale generala

( ampicilina, tetraciclina, colimicina, enrofloxacin, furazolidon, nitrofuran)
Tratament simptomatic
-urmareste combaterea dezhidratarii
prin adm. i.v. sau s.c. de ser fiziologic ,
glucoza, sol Ringer
Tratament dietetic
-imbunatatirea conditilor de igiena si alimentatie la vitei si miei, adm. la fiecare
tain a unei cantitati de lapte acidulat, ceai de menta, infuzie de fan ( floare de
lucerna)
Tratament de susinere
-vit. C, complex B, vit. A,
Oile si iepele care au avortat se izoleaz pt. ca elimina germeni prin secretile
vaginale
Se adm. tratament general cu antibiotice, splaturi vaginale cu antibiotic,
avortonii si materile fetale se distrug
Se introduc animalele la reproducie doar dup sterilizarea secreilor vaginale.
Carnea si produsele provenite de la animalele sacrificate se dau in consum dup
tratamentul termic sau sunt prelucrate in finuri furajere.
TIFOPULOROZA
Definiie
boal infecioas i contagioas a psrilor;
tulburri digestive i mortalitate ridicat la embrioni i pui;
22
prin anemie i tulburri ale ouatului la ginile adulte.
Etiologie
SALMONELLA ENTERICA serovarietatea GALLINARUM
biovarietile GALLINARUM i PULORUM specii imobile;
- biovarietile sunt asemntoare antigenic, ambele avnd antigenele
O1,O9,O12;
- diferene biov. pulorum produce decarboxilarea ornitinei i elaboreaz o
toxin termolabil ce afecteaz roztoarele, iar biov. gallinarum o toxin letal
ptr. iepuri i o endotoxin care, inoculat i.v. la psri produce manifestri
clinice.
Patogeneza
Ptrunde n organism (pe cale digestiv, endogen sau vertical) localizare
n mucoasa intestinal inflamaie local tulburri digestive traverseaz
peretele intestinal snge bacteriemie localizare n organe (ficat, splin,
cord, intestine, ovare).
-Infecia prin ou (coaj, sau transovarian) infectarea embrionului i moarte

n diferite faze ale dezvoltrii i la ecloziune.
-Dac se produce ecloziunea - puii mor n primele 10 zile de via cu forme
acute;
- se infecteaz n puiernie fac forme subacute;
- puicuele la primul ouat i ginile adulte fac forme acute i cronice i sunt
purttoare, iar oule sunt infectate n procent de 80-85% i circuitul se nchide.
Receptivitate:- galinaceele gina, mai rar curca, bibilica, punul;
- sensibilitate maxim la vrsta de 5-7 zile;
- rasele pentru ou sunt mai receptive (Leghorn, etc.)
- excepional infecie la ra, vrabie, canar, prepelie.
Surse de infecie:
-psrile bolnave, oule provenite de la gini purttoare;
- lichide embrionare, embrionii i coaja oulor;
- fecalele puilor cu diaree alb i a ginilor bolnave;
- boal de purttor, cu origine endogen, avand rezervoare
tubul digestiv, vezicula biliar, ovarul
Ci de contaminare:
- vertical - prin ovar i pe coaja oului;
- orizontal - pe cale respiratorie, conjunctival i mai ales digestiv.
Dinamica:
- evoluie enzootic la pui (b. contagioas) i sporadic la adulte;
- agravarea bolii de factori favorizani carene alimentare, condiii de
ntreinere
23
Tabloul clinic
La puii infectai prin ou evol. acut abatere anorexie, imobilitate, anemie,
diaree alb cretacee, dopuri obstruante ale orif. cloacal, dureri abdominale, iuit
permanent, moarte dup 1-3 zile n 90-100% din cazuri.
La puii de peste 10 zile, infectai n puiernie evol. subacut cu semne
clinice asem., dar mai atenuate. Mortalitate pn la 90%.
La ginile adulte evol. acut i cronic.
-Forma acut abatere, anorexie, horiplumaie, diaree galben, portocalie,
febr, paliditatea crestei i brbielor. Moarte dup 3-5 zile.
-Forma cronic mai frecv., tulb. ale ouatului: ou moi, aspect al cojii
neuniform, cu strii de snge, coaja subire sau moale, sau nceteaz ouatul.
Peritonite viteline prin ouat intraabdominal i poziie de pinguin.
La embrioni i la puii mori n primele zile:
-focare miliare pe faa superioar a pulmonului;
-focare nodulare n miocard;
-enterita cataral
-hepatomegalie,friabilitate
-vezicula biliar dilatat
-rezorbia incomplet a vitelusului

La puii infectai n puiernie:
-focare necrotice n ficat,
-pneumonie i miocardit nodular,
-noduli n musculatura pipotei i n mucoasa intestinal.
La ginile adulte:
n forma acut anemia crestei i brbielor, penele din jurul cloacei
aglutinate de fecale diareice;
-enterit cataral, ficat bronzat, friabil, splenomegalie cu pulpa
moale, roie nchis.
La curci: leziuni mai grave, focare necrotice n miocard.
In forma cronic ovarita atrofic (modificri ale foliculilor), salpingit,
peritonit fibrinoas, pseudoconcremente;
- noduli salmonelici n miocard, pulmon, stomac musculos, ficat degenerat
La cocoi: - orhite necrotice
Diagnosticul
Probele care se recolteaz:
- cadavre de pui;
- cadavre de psri adulte;
- psri bolnave suspecte;
- ou embrionate cu embrioni mori;
- probe de snge.
24
- Organe cu leziuni ( cord, ficat cu vezica biliara, splina, portiuni de

intestin,os nedeschis)
frotiurile se coloreaz prin metoda Gram-;
organe paucibacilare examenul are valoare orientativ.
se fac nsmnri pe:
Medii obinuite
Medii de mbogire
Medii selective
de la embrioni nsmnri se fac din: cord, ficat, sac vitelin, mduv
osoas;
de la adulte nsmnrile se fac din: foliculi ovarieni, ficat, vezicula
biliar, mduv osoas;
n frotiurile din culturi, colorate Gram, germenul apare :
form cocobacilar;
G-;
nesporulat;
necapsulat;
imobil.
Examen serologic
Reacia de seroaglutinare rapid pe lam:
pt. identificarea serotipului izolat;
se folosete cultura de 24 de ore i seruri specifice de grup
cunoscute.
Reacia de hemoaglutinare rapid pe lam:
pentru verificarea indemnitii efectivelor de reproducie;
evideniaz aglutininele din snge;
se folosete antigen pulorum;
Reacia de seroaglutinare lent:
pt. depistarea psrilor infectate
Profilaxia
Masurile generale: -supravegherea efectivului de pasari prin reactii serologice
-utilizarea pt. incubator doar a oualor provenite din ferme indemne
-utilizarea pt. inlocuire doar a puicutelor provenite din pasari neinfectate
-evitarea supraaglomerarilor
-dezinfectia incubatoarelor dupa fiecare ecloziune prin formolizare
Masurile specifice:
25
-vaccin viu atenuat Tiforomvac, suspensie liofilizata de Salmonella

gallinarum, preparat din tulpina 9R ,s.c., 0,2 ml la puii de 1 saptamana, cu
repetare la 1-22 sapt. Si 35 sapt.
-vaccin inactivat contra infectiilor cu Salmonella enterica , la pasarile mai
mari de 4 sapt., cu 0,5 ml, iar la puii de o zi 0,1 ml
-vaccin viu atenuat , la pasarile de 6 saptamani cu revaccinare dupa 12
saptamani
Combaterea
-cand boala s-a diagnosticat in incubator se distrug puii eclozionati si ouale
incubate
-sunt anuntate fermele de unde provin ouale
-se formolizeaza incubatoarele
-loturile infectate sunt sacrificate
-gainile infectate nu se folosesc la reproductie
-efectivele contaminate se controleaza serologic si bacteriologic
-pasarile cu reactii serologice pozitive se sacrifica, iar restul efectivului se
exploateaza pt. oua de consum pana la sfarsitul sezonului de ouat dupa care se
sacrifica
-cand boala apare la pui in puiernite, puii bolnavi se sacrifica, iar cei aparenti
sanatosi sunt tratati cu antibiotice si chimioterapice in furaj, cand ajung la
greutatea optima sunt sacrificati si dati in consum sub tratament termic
-carnea si ouale provenite de la pasari bolnave se consuma sub tratament termic
Tratament
Tratament specific , antbioterapie si chimioterapie: oxitetraciclina, ampicilina,
sulfamide, nitrofuran, ca sulfamide se folos. Sulfamerazina 0,3- 0,5 % in apa de
baut sau in furaj, 5-7 zile pana la 14 zile.
Pt combaterea diareelor se folos. Furazolidon
Tratament de sustinere vitaminoterapie (vit A, complex B)
La pasarile sanatoase preventiv antibiotice in apa sau furaj timp de 2-3 zile
Gainile adulte bolnave nu se trateaza, dupa terminarea sezonului de ouat se
sacrifica, la fel si tineretul pt reproductie
Paratifoze
Infectii produse de salmonele mobile la
pasari
Def, raspandire si importanta
-infectii produse de Salmonele mobile la rate, gaste, gaini, curci si porumbei
26
Raspandire: Salmonele mobile ubicvitare

Importanta economica: -pierderi prin portalitate
-modificari ale productiei de oua si infertilitatea lor
Importanta sanitara: -consumul de oua si preparate de carne cu salmonele
mobile nu se dau in consum pt ca produc la om toxiinfectii alimentare grave!
Paratifoza palmipedelor
Etiologie: Salmonella anatum, S. Enteritidis, S. Typhimurium, S. Cholerae suis
In infectia cu Salmonella typhimurium, pasarile raman purtatoare si eliminatoare
mult timp
Surse de infectie: -pasarile cu infectie inaparenta
-soarecii si sobolanii purtatori si rezervor principal
-ape de scurgere, stagnante, de canale
Factori favorizanti: - temperaturi ridicate, adaposturi neigienice
-alimentatie deficitara, hipovitaminoza
-conditii necorespunzatoare de intretinere si crestere a bobocilor
Cai de contaminare: - calea orizontala
-calea verticala
Cauzele toxiinfectiilor: prezenta salmonelelor la suprafata oului si in ou
Tablou clinic
La boboci: evolueaza enzootic in primele saptamani dupa ecloziune
Forma acuta: la bobocii de 7-21 de zile
-diaree, abatere, inapetenta, sete,horiplumatie, arpi lasate, uneori apare
conjunctivita mucopurulenta si semne nervoase (ataxii, convulsii, pedalari)
-boala dureaza 1-4 zile, cu mortalitate de peste 70%
Forma subacuta: conjunctivita, coriza, pneumonie
-evolueaza 6-10 zile
Forma cronica: la bobocii de 1,5- 2,5 luni
-slabire, diaree cu sange, schiopaturi
-uneori fenomene respiratorii si nervoase
La pasarile adulte: -evolutie inaparenta, uneori perturbarea ouatului
Tablou anatomopatologic:
La boboci:
In forma acuta: -hepatita necrotica miliara, enterita hemoragico-necrotica,
splenomegalie
In forma cronica: focare difteroide in sacii cecali
La adulte: -ciroza ficatului, salpingita, ovarita atrofica
-la masculi, orhite necrotice
Diagnostic
27
-examen bacteriologic, ex. serologic ( reactia de aglutinare, hemaglutinare

rapida, seroaglutinare rapida pe lama, seroaglutinare lenta)
Profilaxia generala:- controlul efectivelor pentru oua
-evitarea helesteielor si bazinelor contaminate
-dezinfectii si deratizari periodice
Combatera: -pasarile bolnave se sacrifica
-dezinfectii si deratizari
-ouale provenite de la pasarile purtatoare nu se dau in consum uman!
-valorificarea efectivului infectat si inlocuirea cu pasari din efective sigur
indemne
Tratament profilactic la pasari sanatoase: antibiotice in hrana
( tetraciclina, cloramfenicol 50-100mg/ kg furaj)
Chimioterapicele sunt toxice pt. palmipede !
Paratifoza galinaceelor
Def. Boala infectioasa a galinaceelor caracterizata prin infectii asimptomatice si
uneori clinice
Etiologie: produse de Salmonele mobile: Salmonella typhimurium, S. dublin,
S. cholerae suis, S. anatum.
Receptivitate : -puii de fazan, de gaina si de curca in primele saptamani
Surse de infectii : -rozatoare salbatice si pasari purtatoare
Cai de transmitere : -prin materii fecale
-oua contaminate la suprafata cu Salmonela din materii fecale
Dinamica : enzootii la puii
Tablou clinic
La puii: -tulburari generale, conjunctivita, oftalmie
-diaree, stare tifica, rar artrite si tulburari nervoase
La adulte: -slabire progresiva, horiplumatie, uneori diaree
-boala se termina prin moarte
Tablou anatomopatologic
La puii morti forma acuta : leziuni de tip septicemic ( congestii si hemoragii
pe seroase si in organele interne ficat, splina)
- vitelus neresorbit, ficat crescut in volum cu focare necrotice in
parenchim
- exsudate seroase in cavitati
- congestie splenica, splenomegalie, enterita cataral-hemoragica
La puii de curca: -tiflita difteroida fibrino- cazeoasa
28
La gaini: -salpingo-ovarite, foliculi congestionati si pediculati

La cocosi: orhite ulceroase si necrotice
Diagnostic: examen de laborator pt. izolarea si tipizarea serologica
Se recolteaza : os lung, organe cu leziuni ( ficat, splina), fecale, oua sau produse
din oua
Examen bacteriologic: insamantari pe medii de preimbogatire, de imbogatire
si selective pt. izolare
Ex. serologic : -reactia de hemoaglutinare si seroaglutinare rapida pe lama,
seroaglutinare lenta in tuburi
-test ELISA
Profilaxia generala: -excluderea posibilitatilor de contaminare
-asigurarea conditiilor corespunzatoare de igiena si alimentatie
-supravegherea efectivelor de reproductie prin examen clinic, serologic,
bacteriologic
-respectarea regulilor de igiena a oualor pentru incubat
Combaterea
-sacrificarea pasarilor bolnave
-dezinfectii periodice a adaposturilor
-administrarea profilactica de antibiotice si chimioterapice
-repopularea cu efectiv indemn
Paratifoza porumbeilor
Etiologie: S. Typhimurium ( un tip antigenic caruia ii lipsesc factorii 1 si 5 din
antigenul somatic)
Contaminare: - de la purtatorii si eliminatorii aparent sanatosi prin apa si furaje
contaminate
- adultii poarta Salmonelele in farinx infectie de la mama la pui se
realizeaza prin hranire (laptele de porumbel)
Tablou clinic:
Forma acuta: tulburari generale, polidipsie, diaree, inapetenta,
uneori paralizii ale aripilor, gat, artrite
moarte in 5-7 zile
Forma subacuta: diaree, dispnee, artrite
-articulatiile afectate sunt sensibile, calde imposibilitatea zborului boala
aripilor
La adulte:- forma cronica
- forma asimptomatica
29
Forma acuta: -enterita cataral necrotica sau difteroida
Forma cronica:
- focare necrotice in musculatura pectorala, pulmonara, ficat, pancreas
- abcese in creier
- exsudat filant sau fibrinos la nivelul articulatilor afectate
Diagnostic: examen clinic, bacteriologic, serologic
Imunoprofilaxie: -vaccinare antisalmonelica a porumbelului cu vaccin
inactivat corespunzator serotipului din focar
Combatere: tratarea pasarilor bolnave cu teramicina P. O. 50-100mg , 2-3
zile si streptomicina 50-70 mg, 3-4 zile
Pasteureloze
Sunt boli produse de specii bacteriene din genurile Pasteurella si
Mannheimia care se traduc anatomoclinic prin fenomene de septcemie cu un
pronuntat caracter hemoragic, de unde si denumirea comuna de septicemii
hemoragice. Starile de boala clinica numite pasteureloze pot fi generate numai
de Pasteurella multocida si Pasteurella haemolytica.
Pasteureloza bovina
Septicemia hemoragica bovina
Este o boala infectioasa a taurinelor si bubalinelor, caracterizata prin
tulburari septicemice, insotite de fen respiratorii si digestive si de procese
inflamatorii cu aspect fibrino-necrotic in dif tesuturi si organe.
Etiologie
Ag etiologic este Pasteurella multocida , o bacterie ovoida, capsulata,
nesporulata, imobila si gram-negativa, colorata bipolar cu albastru de metilen.
Receptivitate: - bovinele domestice si salbatice si bubalinele de toate varstele
-tineretul e mai sensibil, viteii de pana la 6 luni sunt mai
rezistenti
Factori favorizanti: -alimentatia, factorii climatici, conditii de igiena si
adapostire, factori interni ( raceli, castrari)
Surse de infectie: - animalele bolnave si cele purtatoare si eliminatoare de
germeni
- pot servi drept rezervor de germeni pt bovine si unele specii de
animale domestice, porcii, ovinele si unele animale salbatice
30
dinamica: sporadica, dar prin treceri repetate pe animale isi exalta patogenitatea
producand enzootii de regula sezoniere (mai-iunie pana in septembrie-oct)
boala de purtator: - conditionat patogena, favorizat de factorii de mediu si
scaderea rezistentei organismului ca autoinfectie
patogeneza
boala se poate declansa ca sursa endogena de germeni . in cazul in care
organismele receptive sunt mai sensibile- pasteurelele incep sa se multiplice in
tesuturi, au abilitatea fata de mucoasele respiratorii si pulmon cand orgsm este
sensibil
prin intermediul acidului hialuronic bacteria adera la receptorii celulalri ai
gazdei, iar prin proteina H dezinetgreaza membranele celulare, acestea devenind
inofensive.
Bacteria se multiplica , elaboreaza toxine-disfunctii organice, modif
permeabilitati vasculare(edeme)
-endotoxinele (LPS) det leucopenie periferica si aflux leucocitar in capilarele
pulmonare det lezinui de bronhopneumonie
-tulb circulatorii si act necrozanta a toxinelor det procese necrotico-distrofice
(diateza hemoragica, edeme), infl fibrinoase sau fibrinonecrotice.
Tablou clinic
- per de incubatie este scurta de la cateva ore la 1-2 zile, in general este de 48-72
ore
Forma septicemica, cu evolutie supraacuta: frecventa la bubaline, febra 41
gradeC, tulburari generale grave, simptome respiratorii(dispnee, cionoza
mucoaselor, jetaj seromucos, tulb digetsive cu diaree cu mucus, sange,
hematurie, moarte dupa 6-12 ore
Evolutie acuta(guster) edematoasa: la bovine: edem
inflamator faringo-laringian, rar la spata, articulatii cu evolutie de 12-24 ore, rar
48 ore cu sf letal; dispnee resp dat edemului, limba marita in volum si iese din
cav bucala , saliva filanta; la pleope se obs edem inflamator care det fotofobie,
cianoza muc, tulb gastro-intestinale
Evolutir subacuta (pectorala) sau pulmonara: febra,
congestie
pulm,
pleuropneumonie,
pericardita
exsudativa,
tulb
digestive( meteorizatii, constipatii-diaree). Dupa 4-8 zile sf este letal. Anim care
se vindeca raman cu sechele pulmonare.
Evolutie cronica (enterica, intestinala): subfebrilitate
, tulb resp si dig- dureaza cateva luni.
Atipica(cu
localizarile):
nervoase
(meningoencefalita), mamare, abcese laringiene, osteoartrite, sinovite ,
cheratoconjunctivite la taurine
In fuctie de forma supraacuta: congestia organelor, exsudate in cavitati
Oculta:aceleasi leziuni si edem ale tesutirilor conjunctivale
din zona glosofaringiana
31
Subacuta:pneumonie crupala in lobii anteriori in diferite faze

de hepatizatie, focare de necroza in parenchim
Cronica:bronhopneumonie fibrino-necrotica, pleurita si
pericardita fibrinoasa, gastroenterita catarala si limfadenita
Histologic: -faza de umplere- reactia orpanismului la actiunea toxinelor
(hiperemia peretilor vasculari)
- faza de hepatizatie rosie
- faza de hepatizatie cenusie
pneumonia pasteurelica
febra de transport
este o boala infectioasa a bovinelor tinere, caracterizata prin febra,
dispnee si pneumonie fibrinoasa.
Etiologie
-pasteurella haemolytica tipulA1 sau Mannheimia haemolytica la care se
asociaza factorul de stres
-se asociaza cu P. Multocida, Haephyllus somnus si virusurile parainfluentei,
rinotraheitei infectioase si virusul sincitial
Receptivitate: afecteaza bovinele tinere peste 6 luni, nou intrare in ingrasatorii
Surse de infectie: animalele bolnave si sanatoase, purtatoare si eliminatoare de
germeni, este o boala de purtator, fiind fav de factorii de stres
Cai de contaminare: pe cale respiratorie
Patogeneza
Se considera ca la animalele stresate germenii se pot multiplica in nasofaringemultiplicarea elaboreaza endotoxine, o citotoxina, proteinele membranare si
polizaharidele capsulare.
Tablou clinic
-perioada de incubatie de la 3-5 zile , pana la 45 de zile
Evolutia bolii este in general acuta: febra 41 grade C, abatere, anorexie, bot
uscat, capul intins in jos, cifoza, jetaj muco-purulent cu strii de sange,
tremuraturi musculare, dispnee in expiratie, tuse, hemoragii punctiforme pe
mucoasa nazala.
Tabloul anatomo-patologic
-rinita, sinuzita, laringita, pleurita, si pneumonie fibrinoasa
-ingrosarea septumurilor interlobulare, exsudat fibrinos in cav toracica
-obstruarea bronhiilor cu fibrina
32
Pasteureloza suina
Este o boala infectioasa septicemica cu leziuni de tip congestiv si
hemoragic manifestata prin edeme in dif regiuni ale corpului, pneumonii si
pleuropneumonii fibrino-necrotice.
Etiologie
Ag etiologic este Pasteurella multocida , tipurile capsulare A si D .
biotipurile cel mai frecvent izolate din leziuni pulmonare sunt: 1:A, 3:A, 1:D,
2:D si 10:D
Receptivitate: - suinele de toate varstele
- frecvent la grasunii de 25-75 kg
- purceii la intracare
- sugarii se imbolnavesc rar
surse de infectie: -anim bolnave si purtatoare de germeni
- surse endogene pe fond de stres
- secundar in asociatia cu alte boli ( pesta, influenta)
dinamica: - evol ca enzootie de grajd fiind fav de factorii de stres (alimentatia,
microclimat)
tablou clinic
-perioada de incubatie 1-3 zile pana la 14 zile iar boala poate evolua supraacut,
acut, subacut si cronic
F supraacuta, septicemica: fulgeratoare cu moarte in 12-14 pre , debut brusc cu
febra , tulb respiratorii (dispnee, tahipnee), edem glosofaringian, cianoza
extremitatilor
F acuta, edematoasa: febra41 gradeC, tulb respiratorii (dispnee, tahipnee, tuse,)
durere, pozitia cainelui sezand, edem glosofaringian si cervical sau in alte zone,
dupa 3-5 zile anim mor prin asfixie
33
F subacuta, pectorala sau pulmonara: febra, tulb respiratorii (tuse, dispnee,

jetaj seromucos, striat cu sange) cianoza extremitatilor, cheratoconjunctivita.
Dupa 3-8 zile moarte sau trec in f cronica
F cronica: tuse, slabire progresiva, apetit capricios, tahipnee, tuse chintoasa,
dupa 6-7 sapt mor prin epuizare sau septicemie.
F supraacuta: diateza hemoragica prin petesii si echimoze pe seroase
F acuta: edeme in tes conjunctiv sc, glosofaringe, cervical, infiltratie seroasa
in pulmon
F subacuta: diateza hemoragica , bronhopneumonie fibrino- necrotica
F cronica: anemie, slabire, pneumonie crupala, pleurezii fibrinoase
Pasteureloza ovina si caprina

Din punct de vedere morfoclinic se diferentiaza urm entitati:
1.pasteureloza septicemica
2.pneumonia pasteurelica
3.mamita pasteurelica
4. pasteurela sistemica
1. pasteureloza septicemica
Este o boala infectioasa ce afecteaza mai frecvent tineretul decat anim
adulte , manifestata clinc prin febra, jetaj, dispnee, depresiune,
bronhopneumonie serofibrinoasa si plurite.
Etiologie
Pasteurella trehalosi: serotipurile 3,4,10, 15
Receptivitate: ovinele de toate varstele, frecvent la miei dupa intarcare
Surse de infectie: oile adulte bolnave si aparent sanatos purtatoare si
eliminatoare de germeni.
Cai de infectie: respirator si digestiv, favorizati de factorii de stres
Dinamica: enzootii
Tablou clinic
F septicemica acuta: frecventa la miei, febra 40-41,5 grade C, tulb generale
grave si moarte rapida, respiratie dispneica, jetaj, tuse, edem. Evol bolii ete de 57 zile.
F respiratorie subacuta-cronica: se intalneste la tineret, dar si la oile adulte si
evolueaza ca o pneumonie benigna, cu dispnee, jetaj mucopurulent, inapetenta,
uneori se exprina prin artrire exsudative, edeme declive, mamite, avort. Evol
bolii cateva sapt-vindecare sau moarte.
34
In forma acuta: leziuni toxico- septicemice: pneumonie lobara in lobii apicali

In f subacuta: cadavru cahectic, bronhopneumonie fibrino-necrotica
2.pneumonia
enzootica)
pasteurelica(pneumonia
Este o boala infectioasa acuta a oilor, caracterizata prin tulb respiratorii si

moarte rapida.
Etiologie
Pasteurella haemolytica biotipul A, seroptipul A2 biotip al cav nasofaringian la ovine.
Receptivitate: afecteaza oile de toate varstele, totusi boala este mai frecventa la
mieii sugari si la mieii recent intarcati
Surse de infectie: oile adulte, uneori si de bovinele bolnave sau purtatoare de
germeni
Factorii favorizanti: igiena necoresp, trasp obositoare, schimbari bruste de
temperatura, ploile reci
Tablou clinic
-boala evol acut, subacut si cronic
In f acuta: febra 41, 5 grade C, anorexie, tahipnee, tahicardie, dispnee, jetaj,
privire fixa, rigida
In f subacuta: tulb resp: tuse, jetaj, scurgere oculara mucopurulenta
In f cronica: edeme declive, artrite, diaree, avorturi
In forma acuta: lez congestive si hemoragice in tesutul conjunctiv sc,
limfonodurile mezenterice marite in volum si hemoragice
In forma subacuta: leziuni fibrinoase, limfadenita
3.mamita pasteurelica
35
Este o boala infectioasa ce afecteaza oile in lactatie , caracterizata prin

inflamatia specifica cu aspect purulent si glandei mamare si al secretiei lactate.
Etiologie
Ag cauzal este pasteurella haemolytica , biotipul A.
Mamita afecteaza oile in lactatie atat primiparele cat si multiparele.
Infectia este exogena, germenii patrunzand in glanda prin canalul galactofor, sau
prin solutiile de continuitate ale pielii. Boala imbraca un caracter sporadic sau
enzootic.
Tablou clinic
Forma acuta: glanda mamara afectata este congestionata, tumefiata, dura si
sensibila la palpare, animalele se deplaseaza greu cu membrele departate,
inapetenta, hipertermie, cianoza mucoaselor, puls si respiratie accelerata,
secretia lactata modificata ca o serozitate verzuie cu aspect floconos.
-leziunea specifica este mamita catarala, purulenta.
4. pasteureloza sistemica
Boala este produsa de biotipul T de Pasteurella haemolytica. Boala se
intalneste toamna. Afecteaza mai ales tineretul ovin in varsta de 6-10 luni.
Clinic boala evolueaza rapid si de cele mai multe ori, animalele mor fara a
prezenta semne. Rareori se constata hipertermie, abatere, dispnee, jetaj cu striuri
de sange, evitarea deplasraii, decubit si moarte la 5% din cazuri, rareori 10%.
La necropsie, cadavrele in stare buna de intretinere, prezinta leziuni de
enterita si edem pulmonar.
Pasteureloza ecvina
Boala este produsa de Pasteurella multocida, serotipurile intalnite la
bovine si porcine. Pasteurela poate apare la cai in urma transporturilor lungi,
facute cu trenul sau cu vaporul.
Clinic boala evol acut , septicemic si de cele mai multe ori e confundata c
antraxul septicemic. Anim bolnav prezinta febra 40 gradeC sau mai mult, este
nelinistit. Poate prezenta colici, resp dispneica, jetaj seros, puls accelerat si
diaree.
La necropsie animalelor se constata: balonarea cadavrelor, cianoza
mucoaselor aparente, congestia mucoasei laringifaringiene si traheale, edem si
congestii pulmonare, sufuziuni si echimoze pe epicard si endocard
Pasteureloza iepurelui
36
Este o boala infectioasa si contagioasa caract prin febra, tulburari

septicemice insotite de fen de coriza, bronhopneumonie si pleuropneumonie.
Ag etiologic este Pasteurella multocida serotipurile A si D.
Receptivitate: iepurii de casa indif de rasa si varsta, dar tineretul este in general
mai sensibil la infectie
Factori favorizanti: adaposturile neigienice, supraancalzirea, curentii de aer,
unele boli parazitare(coccidioza).
Contaminare: respiratorie si cutanata, rar pe cale digestiva
Tablou clinic
F supraacuta, septicemica: debutul este brusc. Iepurii fara a prezenta semne
premergatoare de boala se zbat cateva secunde , se contracta si mor. Alteori ,
boala debuteaza cu febra: 41,5- 42 grade C, tristete, stare de somnolen cu ochii
inchisi, resp dispneica, muc aparente cianotice.moarte survine in 12 ore in 100%
din cazuri.
F acuta, pulmonara se manifesta prin febra, anoerxie, tahicardie,
tahipnee.
F cronica se caract prin febra moderata si oscilatii ale curbei termice,
apetit capricios, tuse chintoasa fara jetaj.
In f supraacuta: diateza hemoragica si exsudat serofibrinos in cav
naturale.
In forma acuta pulmonara: edem pulmonar si bronhopneumonie cu focare
necrotice, pleurezie
-rinichii sunt congestionati pe fond distrofic
-ficatul este friabil si cu aspect de staza venoasa
Diagnostic: pasteurelozele mamiferelor

Probe care se recolteaza:- de la animalele in viata: sange
- de la cadavre: - la animalele mici: cadavru intreg
la animalele mari: pulmon, ficat, cord, rinichi,
maduva osoasa
ex bacterioscopic
-se efectueaza frotiuri din probele recoltate care se coloreaza gram negativ sau
specific pt Pasteurele metoda cu albastru de metilen
-cand se coloreaza prin albastru de metilen se observa germenii cocobacilari
colorati bipolar
Ex bacteriologic
- insamantari din probele recoltate pe medii imbogatite cu sange, de unde
rezulta colonii netede, transparente, cenusii-straucitoare
37
Medii speciale:CSY (mediu cu agar,

cazeina, zaharoza, drojdie cu 5% sange) : se observa colonii netede, cenusii de
dimensiuni mari
-dupa obtinerea coloniilor specifice se efectueaza identificarea lor pe baza
caracterelor si testelor biochimice
-pasteurela reduce nitratii, produce catalaza si indol si fermenteaza glucoza si
zaharoza cu producerea de acid
Ex serologic
- se fol testul de aglutinare rapida pe lama, cultura bacteriana de 24
ore se dilueaza cu NaCl si se pune in contact o picatura de antiser
- pt tipizarea capsulara se fol testul de hemaglutinare indirecta
- cand obt aglutinarea grosiera a hematiilor reactia este pozitiva
- reactia negativa este data de prezenta unui mic buton ce reprezinta
depozitarea hematiilor
- testul de aglutinare
- testul de imunodifuzie in gel de agar
- testul ELISA
proba biologica
-se fol soarecii
Profilaxia
Masuri generale: - asigurarea conditiilor de intretinere, furajare
-evitarea pasunatului in zone mlastinoase
-achizitionarea de animale din ferme indemne
-evitarea stresului de trasport si a curentilor de aer
-la iepuri folosim in adaposturi pt conditionarea ambiantei a
unui spray misoseptol sol25% si se evita curentii de aer
Masuri specifice:
La bovine:- vaccin inactivat contra septicemiei hemoragice constituit din tu;pini
de P multocida izolate de la bovine
-se adm la animale mai meri de 30 de zile cu repetare dupa 21 de
zile
-la animalele mai mici de 6 lunidoza este de 4 ml
-la animalele peste 6 luni doza ete de 8 ml
-imunitatea dureaza 6 luni
La porcine:- vaccin inactivat trivalent contra pleuropneumoniei infectioase
produsa de Actinobacilus, P si a rinitei atrofice
-se adm 3 ml i.m la toate categoriile de varsta, se aplica de 2 ori/an
la 5 zile si la 70 de zile in efectivul matca
La iepuri:- vaccin inactivat trivalent constituit din tulpini de Burdetella
Bronhiseptica
-Acrosept spray
Combaterea
-animalele bolnave se izoleaza si se trateaza
38
-se fol ser antipasteurelic: 100 ml in functie de specie, o singura doza sau la 24
ore
-serul se asociaza cu antibioticele(streptomicina)
-celelalte animale din efectiv sunt tinute in conditii optime de intretinere, se
dezinfecteaza adapostul, se serumizeaza de necesitate sau se vaccineaza
Pasteureloza aviara
(holera aviara)
Este o boala infecto-contagioasa a pasarilor (galinacee si palmipede) cu
evolutie acuta , septicemica si cu mortalitate ridicata.
Etiologie
Holera aviara este produsa de cele 3 subspecii de Pasteurella multocida
( subspeciile multocida, septica si gallicida). Cel mai frecvent la pasarile
bolnave se izoleaza Pasteurella multocida, subspecia multocida, serotipurile
5:A, 8:A, 9:A si 2:D. Dintre acestea doar primele 3 provoaca holera septicemica.
Acestea se caracterizeaza printr-o inalta virulenta, testata pe embrionii de gaina,
spre deoseire de tipul 2:D, caracterizat printr-o virulenta scazuta.
Receptivitate: - toate pasarile domestice si salbatice
- cele mai receptiv sunt insa gastele, ratele, curcile si bibilicile in
varsta de peste 2 luni.
- Totusi boala a fost semnalata si la puii in varsta de o luna chiar si
sub varsta de o luna
- Boala a fost semnala si la pasari salbatice (ciori, vrabii) si in
captivitate(canari, papagali)
Factori favorizanti: - stresul de indopare
- hormonii steroizi
- statusul imunitar scazut al gazdelor
39
- patogenitatea si gradul de toxicitate al tulpinilor

surse de infectie: - pasarile bolnave care elimina pasteurelele virulente odata cu
excrementele
- pasarile sanatoase, purtatoare si eliminatoare de pasteurele
- porumbeii si pasarile salbatice contribuie la raspandirea pasteurelei
- cdavre, rozatoare
- furaje, apa contaminata
transmiterea : - se realizeaza atat direct cat si indirect, iar mortalitatea este de
100%
incidenta boloo:- crescuta in sistemul gospodaresc
- cu difuzibilitate crescuta in fermele de crestere pe asternut
tabloul clinic
- incubatia este in general scurta, 12-48 ore, iar boala poate imbraca
o evolutie supraacuta, acuta si cronica
forma supraacuta: - fulgeratoare , este semnalata mai ales cand holera apare pt
prima data intr-un efectiv indemn
- pasarile fara sa prezinte un semn de boala, cad deodata jos si mor
pe loc, dupa cateva miscari de convulsie din aripi.
- Aceasta forma este mai frecventa la palmipede.
- Uneori boala dureaza 2-5 ore si in acest caza pasarile sau retrase,
ghemuite, cu horilumatie, polidipsie, indigestie inguviala, iar din
cioc si nari se scurge un lichid spumos, cu partocule alimentare,
urat mirositor
- Respiratia este accelerata, dispneica si zgomotoasa, iar temperatura
cu valori de 43-44 grade C
- Cianoza crestei si barbitelor si mai rar a pielii
- Moartea survine brusc in 100 % din cazuri dupa cateva miscari de
cnvulsie
Forma acuta :- este cea mai frecvent intalnita si se manifesta prin depresiune,
somnolenta, inapetenta si polidpsie
- pasarile bolnave se retrag intr-un colt, au penele zburlite
- creasta si barbitele cianozate
- respiratia este accelerata si zgomotoasa
- materiile fecale diareice de culoare cenusie-verzuie, uneori
sangvinolente, pot contine fragmente de mucoasa intestinala
necrozata de culoare alb-cenusie- durata bolii este de 1-2 zile, rar o saptamana
- mortalitatea este de 95%
- pasarile care rezista fac forme cronice de boala si raman purtatoare
si elimnatoare de germeni
forma cronica: - este rara
40
- pasarile prez apetit capricios, anemie progresiva, si diaree continua

sau intermitenta ce duc la slabire progresiva pana la epuizare si
moarte
localizari: - coriza pasteurelica : se manif prin stranut, prurit nazal, jetaj si
semne de cheratoconjunctivita
- forma pulmonara : dispnee, oboseala rapida, anemie si slabire
progresiva
- forma articulara: articulatiile afcetate sunt tumefiate, calde,
sensibile, antrenand jena in locomotie. Ducand la anchiloza
- boala barbitelor: edematierea uneia sai a ambelor barbite uneori cu
formarea de procese necrotice la acest nivel si care eliminandu-se
dau loc la cicatrici deformante sau mutilante
- abcese pasteurelice: in tesutul conjunctiv subcutanat, pulmon,
testicul
- peritoniat pasteurelica: procese in cavitatea abdominala
la curci , Pasteurella multocida det la tineretul de 6-18 saptamani, tumefierea
accentuata a eg capului, inflamatia fibrino-necrotica a dermului profund,
tromboze vasculare
tablou anatomo-patologic
in forma supraacuta: - cianoza crestei si barbitelor
- secretii cu aspect filant la niv ciocului si narilor
- hemoragii punctiforme pe seroase si mucoase
- exsudat serofibrinos in sacul pericardic
- congestia organelor interne (la ficat !)
in forma acuta : - cianoza crestei si barbitelor
-aglutinarea penelor din regiunea pericloacala cu materii
fecale
- petesii si sufuziuni la niv epicardului cord stropit cu
fuxina
- duodenita hemoragica la palmipede- caracter difteroid
-hepatita miliara necrotica , ficat crescut in volum si
degenerat
-congestia splinei si rinichilor
-focare de pneumonie crupala
In forma cronica : - rinite, edeme si necroze ale barbitelor
- artrite sero-fibrinoase sau fibrino-necrotice
- pericardita fibrinoasa
- pneumonie fibrinoasa sau fibrino-necrotica
- musculatura decolorata si atrofiata
diagnostic
ex bacterioscopic
- se executa pe frotiuri din ficat sau lichidul existent in cavitatea
pericardica
41
- frotiurile se coloreaza cu albastru de metilen

ex bacteriologic
- insamantari din maduva din os lung nedeschis/ficat
- se obtin culturi pure
testarea patogenitatii
- pe soareci si pasari, unde tulpinile izolate din focare de holera
aviara omoara constant animalul de experienta la titruri f ridicate,
obisnuit la peste 10 la -7 si 10 la minu8 .
pasteureloza avaira se diferentiaza de pseudopesta aviara, care are caracter
epizootic, apar in orice sezom, afecteaza numai galinaceele si mai ales tineretul,
evul mai lent, cu sindrom digestiv, resp si nervos.
Profilaxia
Masuri generale
- achizitionarea de animale din ferme indemne
- pasarile nou achizitionate se mentin 30 de zile in carantina
profilactica
- dezinfectii si deratizari periodice
- avitarea supraaglumerarii
- urmarirea starii sanitar-veterinare a efectivelor prin ex clinice si
anatomopatologice
masuri specifice
- se fol vaccinuri inactivate sau vii atenuate
HOLEPAL : - vaccin inactivat contra holerei la palmipede utilizat pt imunizarea
ratelor si gastelor pe cale s.c in 2 reprize :
-1. 2 ml la 5-8 saptamani
-2. 2 ml la rate, 4 ml la gaste dupa 2-3 saptamani
HOLEVACOL: -vaccin inactivat pt gaini si curci
- se inoculeaza s.c in treimea mijlocie a gatului in doza de 0,5 ml la
8-12 si 20 saptmani, iar apoi din 4 in 4 luni
HOLEVAC: - vaccin viu aenuat, se inoculeaza s.c
- tineretul de reproductie se vaccineaza la 18-22 saptamani cu 0,2 ml
s.c
combaterea
- se declara boala si se instituie carantina
- se izoleaza lotul contaminat
- loturile care pot fi valorificate se sacrifica in abator si se pot da in
consum sub restrictii
- se dezinfecteaza halele
42
Rujetul
(branca porcului)
Este o boala infectioasa transmisibila datorita multiplicarii in sange si
tesuturi a unui germen specific Erysipelothrix insidiosa (bacilul rujetului).
Boala este proprie suinelor. Accidental se mai poate intalni si la om sub forma
de pseudo-erizipel, si la alte specii-mamifere si pasari(ovine, curci).
Este caracterizata prin hipertermie, tulb generale grave si prin leziuni de
dermatita eritematoasa, urticariforma sau necrotica.
Etiologie
Ag etiologic al rujetului este, Erysipelothrix rhusiopathiae sau insidiosa.
-este un bacil fin , scurt, subtire drept sau curbat
- germen comenal al organismului
-22 serotipuri: A1, A2, B1, B2 si D
- A1: virulente, det infectii acute
-A2: hipovirulente, det infectii cronice
-B: imunizante
-rezistent in culturi, cadavre in putrefactie
-sensibil la antibiotice (peniciline)
Receptivitate : porcinele (3-12 luni), rar ovinele, viteii si curcile
Surse de infectie: - animalele bolnave, cu forme septicemice, animalele trecute
prin boala sau purtatorii si eliminatorii (amidale, limfonoduri)
- cadavrele animalelor cu rujet, carnea si preparatele din carne
- solul, apa, furajele
cai de contaminare: - exogene: digestiva, transcutanat (insecte)
43
- endogene : sub actiunea factorilor de stres

dinamica :- evol sporadica sau enzootica
patogeneza
calea de infectie in boala naturala este de regula cea digestiva, mai rar
cutanata. Patrunderea germenilor in tesuturi se face prin mucoasa
nasofaringiana, mai ales la nivelul amigdalelor, sau la niv muc intestinale, acolo
unde germenii se gasesc sub forma epifita. Bacilii raman la poarta de intrare in
stare de latenta.
Trecerea de la starea de infectie la cea de boala este putin cunoscuta. O
prima posibilitate este reprezentata de scaderea rezistentei organismului sub act
factorilor stresanti, urmata de cedarea acestuia la agresivitatea germenului.
Boala poate apare si consecutiv infectiolor cu germenide mare patogenitate
(virulenti). In orgsm germenii se multiplica de la poata de intrare, iar pe caile
limfatice ajung in circulaia generala, producand septicemie. Im ultirea masiva a
bacililor se face in organele bine vascularizate producand hiperemie, hemoragii
si inflamatia acuta a limfonodurilor si a splinei.
Acumularea subst toxice in sange det inhibarea mecanismelor defensive si
aparitia tulb functionale si metabolice si a modif distrofice grave, mai ales in sist
cardiovascular. Acestea provoaca slabirea rapida a cordului, alterarea
endoteliului, tromboze, hiperemii.
Alteori , septicemia este n fen trecator, bacilii localizandu-se in piele,
unde produc congestii inflamatorii pe zone limitate (rujet cutanat), uneori chiar
necroze (rujet cutanat cronic).
Tablou clinic
Perioada de incubatie este de 1-8 zile , iar clinic la porc rujetl evolueaza
supraacut, acut, subacut si cronic cu localizari.
Forma supaacuta: - sau fulgeratoare apare brusc in primele cazuri de boala
- hipertermie (peste 42 grade C), prostratie, tulb generale grave, fara
aparitia petelor cutanate si moarte in 12-24 ore , uneori chiar in 2-3
ore.
- Aceasta forma este denumita rujet alb dat lipsei petelor rosii
cutanate si a evol rapide
Forma acuta septicemica: - abatere pronuntata, inapetenta, hipertemie intensa
42 grade C, puls si resp accelerata, conjunctivita hiperemiata si cu o secretie
sero-mucoasa.
- vomitari si epistaxis
- poate prez la inceput constipatie, porcii stau infundati in asternut.
- Unii prez artralgii:au mers rigid, uneori schiopatura
- Dupa 1-2 zile apar fen circulatorii exprimate prin prezenta unor
pete mari , de cul rosie pe pielea fina, care are par mai putin
( urechi, abdomen, flancuri, partea int a coapselor).
- Petele cutanate sunt difuze, pielea in dreptul lor nu este inflamata,
sunt nedureroase.
44
- Constipatia de la inceput este urmata de diaree, uneori

sangvinolenta
Forma subacuta, cutanata (urticariforma) : - se intal frevc la anim tinere si
evol bengn
- boala debuteaza prin tulb e intensitate redusa, cu abatere, apetit
capricios, febra 42 grade C, resp accelerata, conjunctivita si uneori
tulb digestive
- dupa 1-2 zile apare urticaria, simp caracteristic
- in reg dorsala, pe flancuri, in zonele cu piele groasa apar pete
proeminente de cul rosie, edematoase, dureroase, bn delimitate, cu
forma geometrica bn conturata ( dreptunghiulara, patrata,
romboidala), izolate, bn confluate de 3-5 cm sau chiar mai mari
daca au confluat.
Forma cronica
Localizarile: endocardica (cardiaca)
- poate evolua inaparent sau cu tulb circ grave
- oboseala, sincopa cardiaca, circulatia periferica modoficata :
endocardita rujeica
cutanata
- gangrena uscata a pielii cu cicatrizari mutilante
o articulara
- artrite acute la membre, anchiloze, schipatuura
la ovine: : miei de 2-4 sapt: evol acut si cronic cu localizari asticulare

la curci :dermatita necrotica la cap si gat
forma acuta: - dermatita eritematoasa
- edem pulmonar
- gastroenterita catarala
- congestii hepatice si splenice
forma cronica: - endocardita vegetanta
- dermatita gangrenoasa
- artrite anchilozante
diagnostic
- ex clinic coroborat cu datele epidemiologice si lezionale
- pt confirmare se efect ex de laborator
probe recoltate
- in formele septicemice, supraacute si acute se recolteaza cadavrele
proaspete, org cu leziuni, splina, ficat, pulmon, limfonoduri traheobronsice si os lung nedeschis
- in formele subacute si cronice se recolteaza org cu leziuni, portiuni
de piele, cord si articulatii
45
ex bacterioscopic
- se efect frotiuri i formele septicemice , din sange, sau al org
- in celelate forme de evolutie se efct frotiuri din orpg lezionate si se
col gram pozitiv
ex bacteriologic
- se efect insamantari din mat patologic suspect in stare proaspata pe
medii de cultura obinuite ( agar si bulion)
- dupa cresterea coloniilor identificarea se face pe baza caracterelor
morfologice, culturale, biochimice
- pot aparea erori dat stari de putrefactie a cadavrelor deoarece
bacilul este germen saprofit si poate fi izolat si dupa moarte
proba biologica
- pe soareci albi sau porumbei
- se inoculeaza s.c sau i.m culturi proaspete sau titurat de organe
- animalele mor in 2-6 zile in urma formelor septicemice
- pt stabilirea diagnosticului se executa frotiuri si se se fac
insamantari din org animalelor de experienta
ex serologic
- se fol reactia de seroprecipitare pt dozarea anticorpilor
diagnostic diferential
f supraacute trebuie diferentiatede: socul caloric au congestia cerebrala ( apare
in urma transportului indelungat cu animalele aglomerate, cutanat se observa lez
rosii-albastrui) / intoxicatiile acute (starea anim e grava, evol fara febra sau cu
temeratura scazuta, cu tulb digestive cu debut brusc si fen nervoase)
f acute trebuie diferentiate de : pesta porcina clasica (febra e mai scazuta,
leziunile cutanate sut de tip hemoragic si nu hiperemice)/ pasteureloza
septicemica (edeme pastoase in reg faringiana, la nivel cutanat din zona
faringiana apar modificari cutanate si tulb respiatorii) / salmoneloza acuta (la
purcei dupa intarcare: tulb digestive cu diaree- constipatie, fen respiratorii,
pielea e cianotica pe abdomen si extremitati)
f subacuta trebuie diferentiata de : urticarie (evol afebril)
f cronica cu localizari articulare trebuie diferentiata de : tumefactii articulare
din rahitism
profilaxia
masuri generale
-achizitionarea de animale din ferme indemnecu aplicarea masurilor de carantina
de 30 de zile la anim nou achizitionate
- administrarea in hrana porcilor a resturilor alimentare provenite de la
macelarii, pesacrii doar dupa tratare termica
-limitarea circulatiei anim si personalului
-DDD ale ada posturilor
Masuri specifice
46
- se vaccineaza cu vaccin viu atenuat preparat din tulpina VR2( tulpina atenuata, nepatogena pt soareci dar patogena pt
porumbei)
- vaccinaera se face la purceii cu varsta min de 3 luni s.c sau i.m 1 ml
- imunitatea se instaleaza dupa 8-10 zile si dureaza 6 luni
- vaccinuri inactivate uleioase( se adm 2 ml s.c cu repetare dupa 3-4
sapt)
- nu se vaccineaza purceii sugari, animalele febrile, slabe si cele cu
boli cronice, scroafele gestante in ultima luna si nici cele recent
fatate
- vaccin Porcilis ery parvo (bivalent- impotriva rujetului si
parvovirozei scroafelor)- se fol la scroafe si scrofite
- la scrofite se aplica vaccinarea la 6-7 luni cu aproximativ 2 sapt
inainte de monta
- la scroafe se vaccineaza cu 2-4 sapt inante de monta dar cand se
gasesc in cursul lactatiei
- doza de 2 ml i.m
combaterea
-se declara oficial boala si se aplica masurile de carantina asupra fermei, curtii,
localitatii
- animalele aparent sanatoase se examineaza clinic si se termometreaza efectivul
- se izoleaza si se trateaza porcii febrili
- se verifica situatia imunologica a efcetivului
- se interzice sacrificarea porcilor bolnavi
- masuri de dezinfectie zilnice
- animalele bolnave se izoleaza si se trateaza
Tratament
Specific:
- adm de ser sau de ser +antibiotice
- serul antirujetic se adm i.p, i.m , sau s.c 1 ml/kg dar fara a depasi 70
ml/animal
- in functie de gravitatea bolii adm de ser se repeta dupa 12 ore
- serul nu sterilizeaza complet a nimalele de aceea se recomanda
asocierea ser +antibiotice (penicilina G 10.000-15.000 UI/kg i.m,
repetat de 5-6 ori la interval de 4-6 ore, apoi se continua cu adm de
penicilina retard (moldamin)
simptomatic:
- se folosesc cardiotonice (cafeina), pt rehidratare ( sol glucozate,
Ringer)
- la anim constipate se fil purgative
- anim care se vindeca spontan raman imune toata viata
- anim sanatoase se vaccineaza de necesitate
47
- cadavrele porcilor sacrificati de necesitate se ard, daca se sacrifica,

carnea se poate da in consum daca nu exista alteratii ale
musculaturii si dupa sterilizare prin fierbere
- pielea provenita de la porcii morti poate fi fol dupa ce a fost
dezinfectata 24-48 ore la o temperatu de 10-17 grade C in o sol de
NaCl 30% cu HCl 1%
- masurile de carantina se ridica dupa 14 zile de la ultimul caz de
imbolnavire, sacrificare sau moarte, dupa vaccinarea tuturor
animalelor si dupa aplicarea DDD finale.
Boli infectioase provocat de germeni din genul

Clostridium
Clostridiozele sunt boli toxico-infectioase, determinate de bacterii din
genul Clostridium, prezente pe sol si in intestine la animale si om. In limbajul
comun, aceste boli sunt denumite si anaerobioze intrucat toti reprezentantii
genului clostridium sunt germeni anaerobi.
Carbunele emfizematos la bovine

(carbunele simptomatic)
Este o boala toxiinfectioasa a taurinelor, mai rar a ovinelor si f rar a
porcinelor, caracterizata prin tulb generale grave cu aparitia de tumefactii
musculare (crepitante) in dif regiuni ale corpului.
Etiologie
Clostridium chauvoei bacil mare, sporulat, necapsulat, mobil, gram
pozitiv
-prezinta 4 toxine majore:- 1. alfa: afectiuni letale, necrotice
2. delta: hemolizina oxigen-labila identica cu toxinele
elaborata de Clostridium septicum, perfringen si tetani
3. beta
48
4.gama
-rezista in mediu prin spori: 6 luni in cadavre, peste 11 luni in sol
Receptivitate: - taurinele de la 3 luni-4 ani, rar caprele
- sensibile animalele cu musculatura dezvoltata, bogata in glicogen
care favorizeaza multiplicarea germenilor
surse de infectie: - animalele bolnave, cadavrele acestora, solul infectat de la
animalele bolnave sau de la cadavre
-fecale
Transmitere: - nu este o boala contagioasa, e o boala telurica
- digestiv, transcutanat si genital
patogeneza
bacteria patrunde in organism prin spori tesuturi traumatizate- se
transforma in forma vegetativa si incepe actiunea de multiplicare in conditii de
anaerobioza-se elaboreaza toxinele (alfa si delta) si determina actiunile:
-proteolitica care se caracterizeaza prin dezintegrari celulare, fiind ousi in
evidenta acizii grasi volatili cu miros ranced
-hemolitica : punerea in libertate a hemoglobinei, dand aspect rosietic leziunii
-neuroparalitica: vasodilatatia si permeabilizarea vaselor care determina edem
in organele lezionate rezultand tulb circulatorii si digestive, animalele trec in
hipotermie, coma si moarte.
Tablou clinic
- perioada de incubatie 1-2 zile
forma supraacuta: este rara, manifestata prin febra, tahipnee, tahicardie,
balonare, tremuraturi musculare, moarte in 8-12 ore
forma acuta : tulb generale si aparitia tumefactiilor emfizematoase invadante
- pielea devina calda, dureroasa, cianozata, iar centrul tumefactiei se
inegreste si se usuca
- la palpare este crepitanta regiunea
- tumefactia apare si la diafragm, muschii laringieni
- evolutiade 36-72 ore si moarte in 95% din cazuri
- jena in locmotie si chiar imobilizarea regiunii
forma avortata:
- evolutie 3-6 zile umata de vindecare
-cadavrul intra in putrefactie, se baloneaza, sangele are culoare inchisa, se
coaguleaza normal
In forma acuta: -limfonodurile regionale sunt hipertrofiate si
congestionare,ficatul galbiu cu aspect spongios
-tumefactia musculara cu centrul de culoare bruna, iar la
periferie este de culoare galbena-rosietica/ musculatura cu aspect de burete
Diagnostic
49
- confirmarea prin ex de laborator

probe recoltate: portiuni de muschi din focar, os cu maduva
ex bacterioscopic: - frotiuri direct colorate prin metoda gram
- se observa germenii sporulati
ex bacteriologic: -insamantari pe medii anaerobe
- mediul degaja miros ranced
testul seroprotectiei pe cobai:- pt diferentierea de alti germeni anaerobi
prognostic: grav (moarte in 12-72 ore)
profilaxia
masuri generale:
-distrugerea cadavrelor
-evitarea pasunilor contaminate
-sterilizarea instrumentarului chirurgical
-dezinfectia periodica a adapostuurilor
-nedeschiderea cadavrelor pe sol
Masuri specifice:
-imunizarea taurinelor peste 6 luni in zone in care s-au diagnosticat cazuri de
boala (EMFIVAC- vaccin inactivat, se inoculeaza s.c 3 ml la taurinele de peste
3 luni si imunizarea dureaza 6-7 luni)
Combaterea
-se declara boala si se instituie carantina de gr 3
-se izoleaza animalele iar trtamentul este eficace doar daca este aplicat precoce
-tratamentul cu ser specific 100-500 ml i.m sau i.v c antibitoce
-animalele sanatoase se vaccineaza de necesitate
La ovine
Caractere epizootologice: infectia se produce la nivel cutanat, pe cale digestiva
este rara
Tablou clinic: - tumefactii de tip edematos, necrepitante, lana este zbarlita si se
smulge usor
- localizarea la um membrudet schiopatura
- loc in musculatura profunda det tumefactie crepitanta
- evol 12-36 ore-moarte
la suine
-rar semnlata
- infectie pe cale cutanata si digestiva
- simptome: tulb digestive, tumefactii in diferite regiuni corporale
-evol 1-2 zile
-leziuni: edeme, ifiltratii serohemoragice si gangrenoase, cu bule d egaze si
miros butiric in muschi
La cabaline: edeme pectorale, schiopatura, mers rigid
La bubaline: tumefactii emfizematoase, necrepitanta
50
Botulismul
Este o boala de natura toxica, rareori toxiinfectioasa, de origine
alimenatra, comuna omului si diferitelor specii de mamifere si pasari,
caracterizata clinic prin tulbuari dominant nervoase, de tip paralitic, cu evol
rapida si sfarsit letal.
Botulismul la ecvine
Calul prezinta intoxicatii botulinice spontane in urma consului furajelor
altrate-fan, ovaz, sfecla.
Etiologie
- boala este produsa este toxina elaborata de Clostridium Botulinumgermen anaerob, sporulat, mobil, gram pozitiv
- toxinele elaborate sunt termolabile si au actiune neurotropa, sunt
rezistente in sucul gastric si la PH mai mic de 8
- se cunosc 7 tipuri : A, B, C, D, F, G ce se infentifica prin
seroneutralizare
- boala este determinata frecvent de toxina elaborata de tipurile C si
D
caractere epizootologice
receptivitate: -solipedele si alte specii de animale (taurine, ovine, caprine,
suine, rozatoare si rar carnasiere)
51
surse de infectie: - apa si furaje contaminate cu dejectii sau cadavre de pisici,

rozatoare incarcate cu toxina botulinica
calea de contaminare :- digestiva , odata cu furajele sau apa contaminata
- in mod exceptional boala poate apare in urma patrunderii sporilor
in plagi profunde, anfractuoase
patogeneza
toxina botulinica, ingerata odata cu furajele sau cu apa, traverseaza
mucoasa digestiva in toate compartimentele sale, ajunge in circ limfatica si in
cea sangvina. De aici se fixeaza pe sist nervos periferic asupra caruia actioneaza
in acelasi mod ca , curara, impiedicand transmiterea influxului nervos la fibra
musculara. Se produce o paralizie de tip flasc.toxina actioneaza si asupra
filetelor nervoase orto- si parasimpatice ceea ce determina: midriaza, inhibarea
secretiei salivare, paralizia muschilor vezicii urinare.
Tablou clinic
- perioada de incubatie este scurta de 2-6 zile, cu limite de la cateva
ore la 2 sapt, in functie de cantitatea de toxina ingerata.
Forma supraacuta: - este f rapida cu simptomatologie necaracteristica.
- animalele care in ajun au avut comportament normal sunt gasite
dimineatza, in adapost in decubit facand incercari zadarnice de a se
ridica
- sfarsitul este letal , in cateva ore
forma acuta :- evolutie lenta si o simptomatologie mai complexa si mai
caracteristica
- tulburari locomotorii: mars vaccinal, greoi, atxic, cu angajarea
dezordonata a membrelor in deplasare
- tremuraturi musculare, respiratie accelerata si transpiratie in
diferite regiuni ale corpului
- tulb de tip paralitic
- intr-o faa mai avansata se constata deglutitia care devine mai
imposibila datorita paralizie limbii sau a muschilor faringieni
- paralizia pleopelor superioare care acopera partial globii oculari,
midriaza, imobilitate pupilara
- la sfarsit apar si tulb ale marilor functii: puls accelerat si slab,
respiratie dispneica, cu zgomot de cornaj
- evolutia este de 1-4 zile
forma subacuta-cronica :- evol lent si este posibila vindecarea
- tulb de locomotie, cade frecvent si se zbate mult pana reuseste sa se
ridice
- marile functii nu sunt modificate
- evol de la o saptmana sau chiar mai mult
- organele interne si creierul sunt puternic hiperemiate, cu hemoragii
punctiforme
52
- in sist nervos se gasesc hemoragii si edeme mai ales in bulb

- ex histologic evidentiaza in plus hemoragii perivasculare, infiltratii
limfocitare in cerebel
diagnostic
probe recoltate: furaje incriminate si produse patologice (ficat, sange, continut
stomacal)
ex bacteriologic: insamantarea pe medii specifice pt anaerobi, permite uneori
sa se izoleze Clostridium botulinum.
Profilaxia
Masuri nespecifice: - se vor elimina din ratia animalelor furajele care provin
din rezervoare de insilozare in care au fost descoperite cadavre de rozatoare sau
alte animale
-in general este recomandat un control al furajelor insilozate
Masuri specifice: - imunizarea activa a an imalelor cu ajutorul anatoxnei
botulinice, de obicei absorbita pe gel de hidroxid de aluminiu
Combatere
- se va institui dieta totala
- toxina se elimina prin spalaturi gastrice, purgative sau prin
deshidratare larga a plagii
- pt eliminarea toxinei botulince din tubul digestiv si a reduceruu
absorbtiei se recomanda slapaturi gastrice cu sapun si ulei sau
bicarbonat de sodiu2% la nevoie cu sonda si clisme calde.
Botulismul la bovine
Etiologie: tipul C de bacil botulinic
Boala apare ca o consecinta a consumului e furaje toxice. Nutretul
conservat in silozuri este de cele mai multe ori, cauza unor asemenea intoxicatii.
Tabloul clinic: - boala evolueaza fara febra si se caracterizeaza clinic prin
tulburari locomotorii, consecutiv unei tulb progresive (paralizie bulbara), ce pot
fi incadrate in 4 forme evolutive :supraacuta, acuta, subacuta, cronica.
Tulburarile comune intalnite in toate formele evolutive sunt paraliziile
totale
sau partiale ale muschilor striati (locomotori, masticatori si ai
deglutitiei).debuteaza prin mers vaccilant, pozitie ecubitala, greutate la sculare,
ulterior apare jena in masticatie si deglutitie paralizia limbii.
-modificari hematologice: anemie, mononucleoza
-evol de 3-8 zile
-snt posibile si vindecarile spontane
-in unele cazuri se produc complicatii pulmonare foarte grave
Botulismul la ovine si caprine

53
Etiologie: -sunt foarte sensibile fara de toxina botulinica

-boala este determinata de toxina tipului C si D
Tablou clinic:- atonie musculara, paalizii ale limbii, maxilarului inferior
-evol supraacut, subacut si cronic
-evolutia supraacuta se termina cu moarte
Botulismul la caine
Boala apare rar ca urmare a consumului de conserve infectate, cadavre de
rozatoare.
Tablou clinic: - se manifesta cu sindrom neuro-oculo-digestiv , fara febra
- simptome nervoase : imobilitate, paralizii
- simptome oculare: congestia conjunctivei, ulcere corneene,
strabism
- simptome digestive: anorexie, disfagie, constipatie
moartea apare prin stop respirator.
Botulismul la suine
-este rar semnalata, produsa de tipul C
-porcul are o rezistenta naturala crescuta
- se produce prin consumul de furaje contaminate, frecvent faina si
subprodusele de la industria carnii si a pestelui.
Botulismul la pasari
Etiologie:- gainile sunt foarte sensibile
- boala este produsa de tipurile A, B si C
- sursele de infectie sunt reprezentate de : furajele contaminate, de
carne infectata sau peste descompus, vegetale infectate (porumb,
mazare, alterate, umede), larva de musca
tablou clinic:forma acuta:- paralizie generala, afonie, si moarte in cateva ore
forma subacuta:- diaree, paralizia picioarelor, aripilor si a gatului insotite
de afonie, uneoripoateapare disfagie si dispnee=moarte
si animalele de blana fac boala: nurcile si vulpie argintii.
Simptomele sunt de atonie musculara, paralizie flasca, midriaza.
54
Tetanosul
Este o boala toxi-infectioasa, comuna omului si mai multor specii de
animale domestice si salbatice, carcterizata printr-o excitabilitate exagerata a
centrilor nervosi motori, insotita de contractii spasmodice, tonice, ale intregii
musculaturi striate. Sensibilitatea maxima o prezinta ecvinele, urmate de suine,
ovine, taurine, carnasiere.
Etiologie
Ag cauzal este toxina elaborata de Clostridium tetani, bacterie sporulata,
mobila, anaeroba, si gram pozitiva.
-nu se inmulteste in mediul extern unde se gaseste sub forma de spori
-prin multiplicareproduce o exotoxina de natura proteica , solubila in apa, care
are 3 componente cu actiune diferita: tetanospasmina, tetanolizina si toxina
nespasmogena.
Tetanospamina are act asupra SNC, este responsabila de sindromul
tetanic, este antigenica si imunogena
Tetanolizina are act hemolitica, cardiotoxica si necrotica
Toxina nespasmogena are un rol in apartia paraliziei periferice
determinata de toxina tetanica.
-clostridium tetani poseda antigen o , comu tuturor tulpinilor si antigen h,
specific, pe baza caruia sau identificat 10 tipuri serologice
-sporul bacilului tetanosuluiisi are habitatul in sol unde persista nedefinit
55
-sporul rezista la act factorilor fizici si chimici

-uscaciunea il conserva foarte bine
Receptivitate: - afecteaza toate speciile de animale, frecvent la cabaline
- pasarile sunt refractare
surse de infectie:- este boala telurica- solul conserva sporii proveniti din
organismul animalelor prin fecale sau din plagile tetanigene
dinamica:- evol sporadic, rar enzootic (oi, miei, purcei, manji, vitei)
- la cabaline apare frecvent dupa potcovire
patogeneza
dupa patrunderea in tesuturi daca gasesc conditii favirabile, sporii se
transforma in forme vegetative. In conditii de anaerobioza are loc multiplicarea
formei vegetative si implicit elaborarea toxinei. Elementul pricipal al patogeniei
il constituie exotoxina prin cele 2 componente: tetanospasmina si tetanolizina.
Tetanospasmina reprez toxina tetanica propriu-zisa , in sensul ca ea este
responsabila de actiunea asupra neuronilor motori, implicit de
contractiilemusculaturii. La niv plagii tetanigene , toxinaajunge in sange.
Raspandirea spre SNC se face pe calea nervilor periferici.
Mecanismul prin care toxina tetanica actioneaza asupra celulei nervoase
pentru a declansa simptomatologia bolii, se pare ca aceasta ar inhiba actiunea
colinesterazei, ceea ce ar duce la acumularea de acetilcolina in sinapsele
neuromusculare si aparitia contractiilor musculare.
In tetanos in mod obisnuit moartea este datorata asfixiei in urma tetaniei
muschilor diafragmei sau a spasmului glotei.
Tablou clinic
- perioada de incubatie este de 1-3 saptamani
la ecvine: - ovolueaza sub forma generalizata

- debuteaza cu jena in masticatie, deglutitie si locomotie, urmate de
imposibilitatea deglutitiei si deplasarii
- dupa 2 zile de la debut, contractiile musculare cuprind intreaga
musculatura striata- animalele raman imobile, cu capul intins, cu
narile in trompa, trismus, globii oculari retractati in orbite si cu
pleopa a 3-a evidentiata
- apare contractura muschilor cervicali, fesieri, dorsali, lombari,
abdominali
- membrele sunt rigide
- lumina si zgomotele spontane declanseaza crize de tetanie,
animalele tresar, tremura, respiratia devine superficiala, incompleta
- pe parcurusul evolutiei bolii crizele sunt mai intense, frecvente
- animalele cad in decubit
- moarte prin asfixie 90%
- boala poate evolua supraacut: animalele mor in 1-2 zile
56
- cand tetania se instaleaza treptat, evolueaza 10-20 zile ci vindecare

- dupa trecerea prin boala imunitatea nu se instaleaza, animalele
putanduse afecta din nou
la bovine:-
apare rar datorita continutului ridicat de anticorpi specifici

serului sangvin, ca urmare a absorbtiei repetate in doze mici toxina tetanica
produce in componentele gastrice unde sporii se inmultesc
- boala evolueaza:- localizat ( apare dupa fatari distocice, cu rupturi
utero-vaginale)
- generalizat (la tineret) : trismus, capul si gatul intins, membre
rigide, cifoza, meteorism
la ovine:- tetanos partial: localizare in trenul posterior

-tetanos ascendent: contractura musculara generalizata, timpanism
la suine:- tetanos generalizat: mers dificil, rigid, cifoza, enoftalmie

-tetanos localizat: apare la un grup de muschi-vindecare
La caini si pisici:- tetanos partial: localizare la cap, gat si membre

-tetanos generalizat: contractura
- rigiditate cadaverica precoce si foarte intensa
- plagi decubitale
- la deschiderea cadavrului:- congestie venoasa generalizata
sange negruincomplet coagulat
cord degenerat
edem pulmonar, pneumonie
diagnostic
- este usor de stabilit, mai ales in forma generalizta cu simptome
caracteristica
- nu se fol diagnosticul de lab pt confirmare
ex bacterioscopic:- se efectueaza frotiuri din plaga tetanigena
- nu este concludenta
- izolarea germenului duce la confirmarea diagnosticului
- se obs germen colorat gram pozitiv sub forma debastonas de toba
sau bat de chibrit
ex bacteriologic:- se inoc materialul patologic din plagi pe medii de cultura
anaerobe se se incubeaza la termostat2-3 sapt
proba biologica:- se fol ca anim de experienta soarecii albi la care se inoc direct
materiall patologic recoltat din plagi sau sange
- se considera proba biologica + cand anim de experienta manif
fenomene tetanigene
diag diferential:- intoxicatia cu stricnina moartea survine intr-un timp scurt
57
-contractiile musc apar brusc, sunt de scurta durata si alterneaza cu

perioade de comportament normal
-furbura acuta- anim poate efectua prehensiunea, masticatia,
deglutitia
-pleopa a 3-a nu proemina, iar membrele pot fi flexate
-crizele reumatismale- apar brusc, sunt uneori insotite de
febra, iar prehensiunea, masticatia , deglutitia, mobilitatea urechilor si gatului
sunt nemodificate
-mioglobinuria- apare dupa fol anim la un efort de
intensitate crescuta, in perioada de primavara cand caii sunt fol la arat dupa o
perioada mare de stat (iarna)
-contractiile sunt loc in special la niv musc membr post
-tetania de iarba- apare la inceputul sezonului de pasunat
fara excitabilitate si cu contractia tonico-clonica
-turbarea- apare un fals trismus, cu paralizia muschilor
maseteri si tulb nervoase (furie, agresivitate)
Prognosticul
- se apreciaza dupa gradul trismusului (gradul de contractie a musc
maseterice)
- poate fi prognostic defavirabil sau grav cand trismusul este
complet, gura nu poate fi deschisa, anim sunt in decubit
- prognostic favorabil cand trismusul este incomplet sau partial,
cand anim supravietuiesc timp de 2 sapt si cand fenomenele
respiratorii se remit
Profilaxia
Masuri nespecifice: - igiena plagilor accidentale sau operatorii
- oricat ar fi insa de rguroase masurile de asepsie si antisepsie este
indicat ca ele sa fie dublate de masuri de imunoprofilaxie, pasiva
sau activa.
Masuri specifice: este de 2 tipuri :
- Imunoprofilaxia pasiva se realizeaza cu ajutorului serului antitetanic
hiperimun preparat pe cal. In scop preventiv serul antitetanic se inoculeaza pe
cale s.c la toate animalele ce przinta plagi accidentale sau operatorii recente.
- Imunizarea activa se face cu ajutorul anatoxinei tetanice Anatet, care este o
anatoxina tetanica inactivata cu formol si caldura absorbita pe gel de hidroxid de
aluminiu
La cal: - imunitatea pasiva se face cu 1500 UaI( unitati antitoxice internationale)
La porcine:- daca sunt sub 50 kg cu 500UaI/ daca sunt peste 50 kg doza este de
1000-1200 UaI
Imunitatea activa
La cal- se practica 3 adm cu 10 ml/fiecare adm, primele 2 efect la interval de 30
zile si a treia dupa 1 an
58
-dupa a 2-a adm , anim prezinta imunitate 1 an, iar dupa a 3-a adm toata
viata
La celelalte specii este aceeasi schema de adm cu anatoxinam doar ca doza este
de 5 ml.
La porcine- se recomanda fol de anatoxina cu 2 luni inainte de fatare, nu implica
nici o modificare in timpul gestatiei
Combaterea
-izolarea si tratarea animalelor bolnave
Tratamentul
Specific:- urmareste 3 obiective:-distrugerea focarului tetanigen
-neutralizarea toxinei aflata in circulatia
sangvina
-neutralizarea toxinei ce a trecut bariera
meningo-encefalica
-distrugerea focarului tetanigen se poate realiza prin tratament chirurgical
si prin antibioterapia locala si generala
-neutralizarea toxinei tetanice din sangele circulant se realizeaza prin
inocularea intravenoasa, s.c, i.m a serului antitetanic in doze de 150 000-300 000
UI adm o data sau fractionat.
-in lipsa serului antitetanic se poate recurge si la bicarbonatul de sodiu 7%
adm i.v in doza de 1000-1200 ml, dupa ce in prealabil i sa adm animalului
formol 10% 20 ml.
Simptomatic:- urm calmarea excitabilitatii reflexe a animalului, calmarea si
rarirea crizelor tetanice, eentual suprimarea lor si relaxarea contractiilor
musculare, si trebuie asociat cu tratamentul specific.
- se recomanda la cal: clorpromazin 0,5- 1 mg/kg i.m
- sulfat de magneziu adm iv. In doza de 30-50 g subst activa, in
medie 10 g/100 kg greutate vie.
Igieno-dietetic:- asigurarea conditiilor adecvate animalelor tetanice
- asig anim de adaposturi linistite , fara prea multa lumina, fara
insecte hematofage
- anim sa fie lasate in boxe, nelegate
- anim vor primi in hrana furaje verzi, barbotaje de buna calitate,
usor digestibile, nefermentescibile
- se combate deshidratarea cu ser glucozat, izotonic adm i.v
59
Infectii produse de clostridium perfringens

-enterotoxiemiile anaerobe
-dizenteriile anaerobe
Enterotoxiemiile anaerobe la ovine
Boli toxiinfectioase cu evolutie acuta ale oilor adulte si a tineretului
produse de diferite tipuri tixigene de Clostridium perfringens si care sfarsesc
mortal.
Etiologie
Boala, la oile adulte este produsa de Clostridium perfringens tip C. La
tineretul ovin , uneori si la oile adulte, enterotoxiemia (boala rinichiului moale)
este produsa de Clostridium perfringens tip D si de tip A.
-este un bacil gros, lung, imobil, capsulat, gram pozitiv
-sau indentificat 5 tipuri serologice: A, B, C, D, E.
-dintre cele 5 tipuri , in producerea enterotoxiemiilor oilor intervin tipurile A, B,
C si D
-tipul D este putin raspandit in tara noastra, fiind incriminat rareori in declansari
de imbolnavire
-tipul C are o toxina letala principala , beta-toxina
60
-tipulA este impartit in 2 varietati:- clasica, caracterizata prin producerea de

alfa-toxina si
-enterotoxigena, caracterizata prin producerea
de enterotoxine
Receptivitate: - boala apare atat la miei cat si la tineret si la oile adulte.
-animalele din rasele de carne si mixte , cat si cele in stare
buna de intretinere sunt cele mai expuse imbolnavirii
-enterotoxiemia oilor adulte se intalneste frecvent la oile in
varsta de 1-4 ani, in timp ce boala rinichiului moale apare frecvent la miei de 3-8
saptamani
-boala se inregistreaza mai frecvent in ani ploiosi si caldurosi,
care permit dezvoltarea luxurianta a ierbii pe pasune
Dinamica: infectie endogena, boala evol enzootic cu morbidiatte de 10-20%
Evoloutia bolii: uneori imbolnavirile apar sporadic, la intervale distanta
Patogeneza
Clostridium perfringens colonizeaza in mod obisnuit in tubul digestiv. Pt a
produce sindromul de enterotoxiemie este necesara interventia si altor factori,
care sa favorizeze multiplicarea germenilor si producerea unei cant mari de
toxina.
Factorii exogeni joaca un rol important. Tulb functionale ale rumenului si
intestinului, produse prin ingerarea unei cant excesive de alimente duc la o
insufucuenta a aciditatii gastrice, si la diminuarea peristaltismului intestinal,
favorizand multiplicarea germenilor in intestin.
Protoxinele elaborate de tipurile toxigene de Clostridium perfringens, sub
actiunea fermentilor intestinali se trans in toxine si se absorb prin mucoasa
intestinala lezata, cauzand boala.
Tablou clinic
-perioada de incubatie de la cateva ore la cateva zile, cu evol supraacuta, acuta si
rar subacuta
In forma supraacuta: anim normale seara se gasesc moarte dimineatza. La cele
in viata se observa colici, sarituri, caderi, convulsii si moarte in cateva min.
In forma acuta : cea mai frecventa , se obs: abatere pronuntata, oaia ramane in
urma turmei, mersul este ataxic, nesigur, se loveste de obstacole, eforturi de
defecare si urinare, diaree lichida, uneori sangvinolenta, temperatura de 40-40,5
gradeC, resp dispneica. Urmeaza o scurta perioada de agitatie si oaia moare prin
coma. Anim mor in cateva ore sau dupa o evol de 2-4 zile
In forma subacuta: somonolenta, apetit capricios, sialoree, incercari de
defecare si urinare, tulb generale si digestive, icter, hemoglobinurie, tulb
nervoase (tremuraturi spontane).
61
- cadavrul prezinta membrele in extensie, iar capul intins mult pe

spate
- in jurul narilor prez spumozitati sangvinolente
- pe piele s egasesc regiuni depilate rosii-violacee
la deschidere cadavrului:
- tesutul conjunctiv subcutanat edematiat , congestionat
- in sacul pericardic este prezent un lichid galben sau roz care in
contact cu aerul se gelifica
- miocardul degenerat
- limfonoduluii mezenterici sunt hemoragici
- ficatul este congestionat, degenerat , de culoare galbena
- in boala rinichiului moale , unul sau ambii rinichi sunt
congestionati , consistenta scazuta
diagnostic
probe recoltate: os lung, rinichi, splina, ficat, portiuni de anse intestinale,
limfonoduli mezenterici
ex bacteriologic: izolarea ag cauzal si prin determinarea toxicitatii cont
intestinal
proba biologica: continutul intestinal se amesteca cu un volum egal de apa
fiziologica, se centrifugheaza , lichidul obt se inoculeaza la soareci pe cale i.v in
doza de 0,5 ml.
Diagnostic diferential:
- antraxul, apare sub forma sporadica, cu hipertrofia si ramolirea
splinei si evid de bacili capsulati in frotiurile de sange si org
- hepatita necrozanta , prin focare necrotice in ficat
- intoxicatiile acute , apar in masa, concomitent la mai multe
animale
profilaxia
masuri nespecifice: - evitarea pasunilor bogate si a excesului de concentrate in
ratie
- la anim supuse ingrasarii, furajele concentrate se vor adm rational si
gradat
- schimbarea brusca a regimului alimentar
masuri specifice: vaccinarea se face cu vaccin contra anaerobiozelor
(ROMVAC ABCD)
- adm se face la ovinele in varsta de peste 3 luni de 2 ori la interval
de 30 zile in doza de 2 ml s.c si 3 ml la anim adulte
- la tineret cu greutate mn de 10 kg doza este de 4 ml s.c cu rapel la
30 de zile
- vaccinare de necesitate din 6 in 6 luni
combaterea
- animalele se izoleaza
62
- la cazurile incipiente se poate aplica un tratament cu ser

antigangrenos polivalent si subst antiinfectioase
- seruul se adm in doze de 40-50 ml (1/2 i.v si s.c)
- ca medicatie antiifectioasa se fol tetraciclinele, cloramfenicolul,
eritromicina, ampicilina si furazolidona adm per os
- la anim santaoase din focar se sisteaza adm de concentrare, hranirea
facandu-se du fribroase de buna calitate
enterotoxiemia anaeroba a viteilor

denumita si enterotoxaemia hemoragica sai dizenteria viteilor, este o
clostridioza grava, caracterizata prin enterita hemoragica, cu evol acuta, urm de
moarte.
Etiologie
ag causal al bolii este Clostridium perfringens. De la vitei sau izolat
tipurile C si A si mai rar B, D si E.
caractere epizootologice
- viteii In primele zile de viata pana la un an sau chiar mai mult
- viteii bine dezvoltati, vigurosi, sunt cei mai receptivi
- morbiditatea ca si mortalitatea sunt in functie de varsta
tablou clinic
boala evol acut si chiar fulgerator, ca o enterotoxiemie grava. Vitelul este
abatut, prez tremuraturi musc, colici, inapetenta, febra. Mucoasele sunt
cianotice,anim prez dispnee, diaree hemoragica si paralizia extremitatilor.
Moarte survine prin convulsii in 18-20 de ore. Se pot obs si fen nervoase:
opistotonus, miscari in manej.
Se constata lez de enterita hemoragica la niv jejunului si ileonului, cu
necroza mucoasei. Cont intestinal este rosietic, cu sange. Se mai constata:
63
hemoragii sub seroase, epicard, pulmon; degenerescenta hepatica gravacu

decolorarea organului; in plus se obs congestii meningeale, pulmonare, splenice.
Diagnosticul
Prezumtiv de enterotoxaemia anaeroba poate fi facut cand boala aparemai ales in timpul primaverii si toamnei la viteii sugari.
Diferential se impune fata de: listerioza, colibaciloza, diareea virotica,
salmoneloza
Profilaxia
Masuri nespecifice: - respectarea normelor generale de hranire si de igiena
Masuri specifice:- se poate alica vaccinarea femelelor gestante, cu 2-3 lun
inainte de parturitie, util vaccine contra anaerobiozelor la rumegatoare
(ROMPEVAC ABCD)
- vaccinul se inoculeaza s.c pe latura gatului in doza de 5 ml la prima
inoculare si 5 ml la a 2-a inoculare la interval de 30 zile
- vaccinul se aplica la viteii in varsta de peste 2 luni
- vaccinarea de intretinere din 6 n 6 luni
combaterea
- introducerea in ratie a fanului de buna calitate si reducerea
concentratelor cu 50-70%
- aplicarea tratamentului cu antibitice asociat cu unser specific poate
duce la vindecare mai ales la viteii de peste 10 zile
- se poate aplica si o imunizare prin injectarea unui ser, care sa
contina anticorpi fara de Clostridium perfringens tipurile B, C, D si
E.
enterotoxiemia anaeroba a iepurilor

etiologie: ag causal este Clostridium perfringens.
Factori favorizanti: lipsa adaparii sau defectarea adapatorilor, ce duce la
insetarea animalelor
- leziuni renale provocate de boli cornice
- supraalimentatia
- adm de furaj bogat in proteina si sarac in celuloaza
tablou clinic: - constipatie urmata de diaree, cu acumulare de gaze in stomac si
intestine, balonarea abdomenului, hipotermie si moarte.
Profilaxie:- se vor exclude furajele verzi, radacinasele si concentratele din ratie
si se vor adapa anmalele
- preventive si curative se poate folosi serul antigangrenos polyvalent
64
enterotoxiemii la alte specii de animale

la procinele adulte este incriminat Clostridium perfringens tipul C , cu un
tablou anatomo-clinic asemanator celui de la oile adulte
la manji este incriminat Cp tipul B
la caine este produsa de Cp
enterotoxiemia aviara
etiologie: este produsa de Clostridium perfringens tipurile A, C, D, E si F. mai
frecvent se izoleaza tipurile C si A.
- tipul A det leziuni necrotice (enterita necrotica)
caractere epizootologice:
-sunt receptive : puii de carne, in special in crestere intensive incepand de la
varsta de 15 zile, precum si la gainile adulte. Infectia la puii de la 6-8 sapt este
cunoscuta si sub numele de enterita necrotica
- boala naturala se intalneste atat la pasarile domestice (gaina, fazan, ratam
gasca) cat s la cele salbatice(uliu, gasca, rata, porumbel, cioara)
-factorii favorizanti: faina de peste, de grau si de orz in exces pot sa agraveze
evol in focar
-unele boli cu localizare digestive, de natura bacteriana sau
parazitara, mai ales infestatia cu dif specii de coccidii
Tablou clinic: - evolo supraacuta, acuta si rar cronica
- simpt apar brusc, mai ales la exemplarele in stare buna de
intretinere si foarte buna
- se manifesta prin inapetenta, dispnee, diaree sangvinolenta care det
epuizare rapida si moarte in interval de 12-24 ore
65
- la puii de 4-6 sapt boala evol lent si se obs: apetit capricios, cianoza
crestei si barbitelor, diaree cu materii fecale spumoase, slabire
progresiva
tablou anatomo-patologic: - lez de enterita catarl-hemoragica si necrotica
- cont intestinal este fibrino-hemoragic, de cul bruna si miros fetid
- ulcere in jejun, ileon, cecumuri
- emfizeme subcutanate si edeme hemoragice crepitante
- splina marita in volum
- ficat este congestionat
diagnostic: - se pune pe baza ex de lab
- executarea de frotiuri din focarele necrotice si din cont intestinal
sau prin culture pe medii anaerobe
- diferential fata de colibaciloza, salmoneloza si coccidioza
profilaxia:- generala: evitarea schimbarii bruste a ratiilor alim, a emperaturi in
hale
- tratament mediamentos(tetracycline) in hrana timp de 5-7 zile
Dizenteria anaeroba a mieilor

Este o boala toxiinfectioasa a mieilor in primele zile dupa nastere, caract
prin tulb digestive si uneori nervoase, iar anatomo-pat prin enterita hemoragiconecrotica.
Etiologie
Ag causal este Clostridium perfringens, tipul B dar si tipurile C, D si A.
Receptivitate:- miei in primele 10-14 zile dupa nastere
- rar dupa varsta de 2-3 sapt
- se imbolnavesc in primul rand miei lacomi, in stare buna de
intretinere
surse de infectie:- solul contaminat cu spori de Cp eliminate odata cu fecalele
de la animalele purtatoare (miei, oi)
-grmenii sub forma de spori se gasesc current in glanda
mamara murdarita cu fecale, de unde miei ii pot ingera prin supt imediat dupa
fatare
Dinamica:- evol enzootic
Patogeneza
66
Dupa patrunderea in tubul digestive al anim nou-nascut, Cp se multiplica

in intestine si produce o toxina cu act hemolitica, necrozanta, proteolitica, care
lezeaza mucoasa tubului dig, se absoarbesi duce la intoxicatia generala, fara ca
germenii sa patrunda in sange. Toxina provoaca pe cale nervoasa o staza
puternica in reteaua vasculara a intestinului subtire urmata de ruperea vaselor si
hemoragii intense.
Tablou clinic
- perioada de incubatie este scurta de cateva ore
- evol acut si subacut
in evol acuta : hipertemie, adinamie, abatere, diaree profuza, fecalele sunt initial
galben spumoase, apoi brune, sangvinolente.mielul este moale, nu suge, are lana
zbarlita si sta cifozat, prez tenesme si paloarea rectului. Coada si membrele
posteriore sunt murdarite de fecale. Evol este scurta , 2-3 zile cu mortalitate de
la 15 -75%.
In evol subacuta : pe langa tulb gasto intestinale, apar si fen nervoase:
mentinerea capului in poz anormale(opistotonus), salivatii abundente. Miei care
supravietuiesc sunt predispusi la dif boli si nu se dezv bine.
- lana de pe coada si membrele posterioare e murdarita de materii
fecale
la deschiderea cadavrului:
- edem al teustului conjunctiv subcutanat din regiunea ombilicala si
abdominala
- lichid si coaguli de fibrina in cav toracica
- lichid sero-sangvinolent in cav peritoneala
- rinichii congestionati
- ficatul degenrat
- splina normala ca volum, prezinta hemoragii subcapsulare
- limfonoduli mezenterici edematiati hemoragici
diagnostic
-se pune pe baza datelor epizootologice si anatomopatologice si se confirma prin
examen de laborator
- ex de laborator( bacteriologic si bacterioscopic) se executa din cadavrele
proaspete sau de la miei sacrificati in agonie si consta in executarea de frotiuri si
insamantari din continutul intestinal inainte si dupa o prealabila inactivare
termica pe medii obisnuite pt germeni anaerobi.
-diferential : fata de colibaciloza, in care insa enterita nu are character
hemoragic, iar evol este mai lunga; fata de salmoneloza la oile gestante care
evolueaza cu avort, iar evol bolii este mai lunga.
Profilaxia
67
Masuri generale: - evitarea factorilor favorizanti: deficiente de igiena,

amplasarea, improprie a adaposturilor, alimentatia necorespunzatoare a oilor in
perioada de gestatie si lactatie
Masuri specifice:- vaccinarea oilor gestante cu vacin contra anaerobiozelor la
anim
-vaccinarea se aplica la aproximativ 120-130 zile de gestatie
-miei nascuti din oi imunizate active (ROMPERVAC) sunt
protejati prin anticorpii colostrali timp de 10-14 zile, fiind acoperita per critica
in care pot sa apara imbolnavirile
Combaterea
- dezinfectia adapostului si schimbarea sternutului
- miei bolnavi se pot trata numai in formele lente si inainte de
aparitia dizenteriei. In acest scop se fol serul specific
antiperfringens tip B in doza de 10-20 ml i.p
- se mai fol si antibiotice, singure sau in asocitie cu seroterapia. Se
util tetraciclina adm per os in doza de 0,025-0,04 g/kg divizata in 34 reprize sau cloramfenicol per os
- tratamentul cu antibiotice se poate asocia cu vitaminoterapia, in
special complexul B
- la miei sanatosi din efectivele in care a aparut boala se recomanda
fie preventia cu ser specific adm imediat dupa fatare, fie preventia
medicamentoasa cu sulfamide.
Dizenteria anaeroba a purceilor

Cunoscuta si sub denumirea de enterita necrozanta infectioasa, este o
boala ce afecteaza purceii in primele zile de viata, caract prin enterita
hemoragico-necrotica.
Etiologie
Ag cauzal este Clostrudium perfringens tipul C a carui toxina beta este
raspunzatoare de diareea hemoragica si de leziunile de enterita necrotica a
intestinului subtire.
Surse de infectie: -germenul se gaseste in fecalele a numeroase scroafe,in
asternutul din adapost si in sol
Cale de contaminare:- in timpul suptului, de la mamele purtatoare si elimin de
bacilli, ale caror mame sunt murdarite de fecale, praf si pamant.
Tabloul clinic
68
Frecventa maxima a bolii se inregistreaza in prima saptamana de viata,

incepand cu ziua a doua dupa fatare. Dupa primele 7 zile, nr cazurilor se reduce
simtitor.
Forma supraacuta evol in decurs de cateva ore: febar intensa, cianoza
pielii, mai ales la extremitati, moartea survine in 1-3 ore de la debut
In forma acuta : febra (41-41, 5 grade C), sunt tristi, nu mai sug, vomita,
prezinta ataxie, astazie, pozitie decubitala si diaree; fecalele initial sunt apoase,
galben-cenusii, apoi au aspectul unui terci de cul alb-cenusie si urat
mirositoare.evol este de 2-4 zile si se sfarseste adesea prin moarte
Forma cronica apare la viteii de peste 10-12 zile: diareee sero-mucoasa,
deshidratare accentuata si casexie. Evol este de 15-20 zile.
In forma supraacuta: -jejunul si ileonul, pe o anumita portiune sunt de
culoare rosie-inchisa
In forma acuta : - congestia jejunului si ileonului
- pe intestinul alterat inainte de al deschide se obs zebruri
longitudinale, caracteristice.
- Continutul intestinal poate fi hemoragic
- La intestinul gros se obs tiflite si colite hemoragico-necrotice sau
fibrino-necrotice
- In tot tractusul digestiv se obs hemoragii fine in submucoasa, edem
al peretilor
- Peritonita fibrinoasa, ingrosarea intestinului
Diagnostic
Se bazeaza pe ex clinic, epizootologic, anatomo-patologic si bacteriologic.
Descoperirea toxinei perfringens in continutul intestinal si izolarea germenului
sunt probe suficiente pt a pune diagnosticul. Germenul se izoleaza din continutul
intestinal sau din peertele intestinului subtire. Lichidul de centrifugare al
continutului intestinal omoara soarecii pe cale i.v in doza de 0,2-0,5 ml.(
Proba biologica).
Diferential
transmisibila.
fata
de
colibaciloza,
salmoneloza,
gastroenterita
Profilaxia
Masuri generale: - imbunatatirea cond de igiena si de alimentatie
-dezinfectia boxelor de fatare in mod periodic
-igiena glandei mamare, in mod deosebi inainte de parturitie
Masuri specifice:- imunizarea scroafelor gestante fol vaccinul contra
anaerobiozei purceilor
- se inoculeaza s.c la scroafele gestante cu 4 sapt inainte de termenul
de fatare, in doza de 4 ml si cu repetare la 21 de zile tot cu 4 ml
69
combaterea
- cu cat evol este mai lenta, purceii bolnavi se pot trata cu ser
antigangrenos sau cu antibiotice
- serul se fol pe cale s.c in doza de 1ml/kg
- indepartarea de la scroafa a purceilor bolnavi, spalarea glandei
mamare a scroafelor si mentinerea permanenta in boxa de fatare
- in focarele cu infectie masiva se poate realiza serumizarea purceilor
la 12-23 ore dupa parturitie si adm dupa caz a , antibioticelor
Micoplasmozele mamiferelor
Mamita micoplasmica bovina
Este o infectie specifica glandei mamare, caracterizata prin modificari ale
glandei mamare si modificari cantitative si calitative ale laptelui.
Etiologie
Ag cauzal este Mycoplasma bovis, mai rar M. bovigenitallium, M.
canadensis, M. arginini, M.dispar.
Receptivitate: - vacile in lactatie
Tablou clinic
- dupa 4 zile de la infectie, mamita debuteaza brusc, glanda mamara
se tumefiaza, iar productia de lapte scade cu 90% de la mulsul de
dimineatza la cel de seara
70
- lipsa semnelor generale: febra, durere si sensibilitatea glandei

mamare
- la mulgere in faza initiala se obtine o secretie seroasa, bogata In
celule si flocoane de fibrina care se separa in 2 straturi
- ulterior aceasta secretie devine purulenta
- boala se raspandeste rapid prin masinile de muls si mainile
mulgatorilor, afecteaza toate sferturile
- glanda mamara marita in volum ca urmare a edemului tesutului
conjunctiv si a congestiei
- inflamatia va ceda si apar atrofii cu tesut fibrozat, uneori cu nosduli
de diferite marimi
- laptele sufera modif fizice, chimice, fiziologice si bacteriologice
- secretia are cul maronie si prin pastrare se separa in 2 straturi
- cresc proteinele si celulele somatice din lapte
diagnostic
- se confirma prin ex de laborator (bacteriologic) al probelor de lapte
recoltat in mod steril
ex serologice: reactia de imunofluorescenta efectuata pe clonii pt tipizarea
micoplasmelor izolate/ testul ELISA si reactia de polimerizare in lant
(PCR)
profilaxia
masuri nespecifice: -igiena mulsului si a fatarii
- dezinfectii periodice ale aparutului de muls
- evitarea traumatizarii glandei mamare
combaterea
- izolarea vacilor bolnave si tratarea lor
- se fol antibiotice din gr tetraciclinelor
- antibioticul se adm atat local( introdus sub forma de emulsi sau sol
intramamare prin canalul papilar) cat si general
agalaxia contagioasa ovina si caprina

cunoscuta si sub denumirea de rasfug alb reprez o boala infectocontagioasa, specifica oilor si caprelor, caracterizata prin procese inflamatorii cu
loc mamare, articulare si oculare.
Etiologie
Ag cauzal este Mycoplasma agalactiae- germen polimorf ce se dezvolta
pe medii acelulare
71
-exista mai multe tipuriantigenice:A, N si C

-majoritatea tulpinilor izlate de la oile cu agalaxie contagioasa apartin tipului A
-tulpinile de tip N sunt nepatogene
-la capre, sunt produse si de alte specii de micoplasme: Mycoplasma mycoides
subspecia mycoides, M arginini
Receptivitate: - oile si caprele
- oile in lactatie sunt deosebit de receptive
- oile sterpe tinere si masculii sunt mai putin sensibili
surse de infectie:- animalele bolnave care elimina germenii prin lapte, fecale,
urina, secretii oculare si genitale
- laptele oilor este virulent 2-3 zile inaintea primelor semne d eboala
surse de contaminare:- indirect:- pasunarea turmelor de oi pe parcele pe care
au pasunat recent oi bolnave
-ascendent:- prin canalul papilar
-digestiva:- prin alimentele si apa contaminata
- respiratorie
-conjunctivala
-cutanata
Dinamica: -enzootie sauapizootie
Patogeneza
Germenul patrunde in organism pe diverse cai, este vehiculat e umori
(sange), in care se pare ca nu se inmulteste si deci, de aici, el se fixeaza pe
organele si tes pt care au afinitate, in primul rand glanda mamara in lactatie, apoi
artoculatiile si ochii.Mycoplasma se multiplica in lapte, in lichidele articulare si
oculare. Multiplicarea germenilor produce o iritatie, si duce la inflamatia de tip
exsudativ a tesuturilor.
Anim trecute prin boala devin receptive la o noua infectie.
Tablou clinic
-perioada de incubatie este de 4-7 zile, uneori mai mult
-evol subacut, acut si rar cronic
F acuta: - sindrom febril insotit de tumefierea limfonodurilor explorabili,
schiopatura si inflamatia mucoasei conjunctivale. Evol scuta de 5-7 zile si se
termina cu moarte in 15% din cazuri
F subacuta:- localizarea mamara
- evol ca o mamita benigna, afebrila sau subfebrila
-congestia si sensibilitatea glandei mamare
-cantitativ lactatia scade sau inceteaza
-calitativ devine vascos, de cul galbena sau usor verzuie si pus la fier se
coaguleaza
-ex microscopic pune in evid un nr mare de leucocite
- localizarea articulara
- este frecv intalnita la miei, tineret, berbeci si oisterpe
72
-artrite inchise, seroase sau serofibrinoase mai frecv la art tarsiene si

carpiene
-vindecarea apare dupa2-7 sapt
-localizarea oculara
-epifora, fotofobie
-pe cornee apar mici opacifieri de culoare alba, ce se extind si conflueaza
si cuprind toata corneea
-evol este benigna si se termina prin vindecare in 5-7 zile
-uneori apar complicatii sec ce det ulcere corneene, panoftalmie
Sau mai descris si leziuni testiculare exprimate prin orhita si cutanate ecprimate
prin abcese.
-
galactoforita catara
mamita interstitiala
abcese si scleroza mamara
artrite si tendovaginite serofibrinoase sau purulente
cheratita
panoftalmie
diagnostic
ex bacteriologic: - prin insamantari din lapte, secretii oculare, lichide de
punctie din articulatiile lezate, pe medii cu ser sangvin la care s-a adaugat pt
flora de asociatie, penicilina
- identificarea speciei de micoplasme cu ajutorul testului de inhibare
a cresterii si cu ajut imunofluorescentei aplicat direct pe colonii
ex serologic: -RFC
- ELISA
- Reactia de fixare a completemetului
Profilaxia
Masuri generale: - se va interzice completarea eectivelor cu animale din zone
unde a fost diagnosticata agalaxia contagioasa in ultimii 2 ani
Masurile specifice:- vaccinarea oilor si caprelor din zonele contaminate cat si a
celor care se duc la pasunat in astefl de zone
- se fol vaccinuri vii atenuate de Mycoplasma agalactiae
- si vaccinuri inactivate de
- dintre tulpinile atenuate: tulpina Ag-2 si tulpina AIK-40
- pt imunizarea oilor si caprelor in tara noastra se fol un vaccin
AGAVAC se inoculeaza s.c in doza unica 1 ml
73
- vaccinarea profilactica se face annual, in a 2 per a gestatiei de

preferat
combaterea
- se instituie carantina de gr 3
- animalele bolnave se izoleaza si se supun tratamentului
meidcamentos adecvat
- oile cu loc mamare se mulg complet de 3 ori pe zi, laptele fiind
distrus prin fierbere
- in formele grave se aplica infuzii mamare cu antibitice (tetracicline)
parenteral si intramamar
- in loc articulare se fac pensulatii cu tinctura de iod, iar in formle
grave se adm i.m , antibiotice(tetracicline)
- in loc oculare se aplica in sacul conjunctival solutii, colire cu
antibiotice sau unguente (cu tetracicline)
- ridicarea masurilor de carantina se face dupa 30 de zile de la
ultimul caz de vindecare sau d emoarte si dupa vaccinarea de
necesitate a tuturor oilor clinic sanatoase din efectivul in care a
evoluat boala.
Pneumonia enzootica suina

Denumita si pneumonia micoplasmica, este o boala infectioasa, intalnita
frecvent la tineetul porcin si se caracterizeaza prin debut insidios, evol lenta cu
semne de pneumonie cronica sau subacuta si intarziere in dezvoltare.
Etiologie
Ag cauzal primar este Mycoplasma suipneumoniae- germen polimorf, se col
prin met giemsa , prezinta diferente de antigenitate, si creste pe medii ce cotin
ser de porc, colesterol; este sensibila in vitro la penicilina G, lincomicin si la
tetracicline.
Receptivitate: -afecteaza numai porcul
- receptiv max este in primele 6 sapt de viata, dar s epot imbolnavi si
porcii mai mari de 6-7 luni
surse de infectie:- porcii blnavi si trecuti prin boala
- la porcii bolnavi germenii se gasesc in pulmon, atat in partea lezata
cat si in cea normala
- germenii se elimina in mediul ext prin secretiile bronhice in timpul
tusei, stranutului sau a grohaitului
74
surse de contaminare:- direct: prin coabitarea porcilor bolnavi sau a celor

aparent sanatosi, cu porcii sanatosi tineri, receptivi la boala
dinamica :- are caracter stationar, sezonier, aparand mai frecvent in lunile reci si
umede
patogeneza
micoplasmele patrunse pe caile resp actioneaza asupra celulelor ciliate ale
epiteliului traheei, bronhiilor de care se ataseaza prin intermediul fimbriilor. Prin
multiplicare det un proces de deciliere, moartea celulelor si descuomarea lor, ca
urmare a efectului citotoxic si citopatic.
Procesul inflamator induce o acumulare de mononucleare in lamina
proprie. Aceste modif produc in final obliterarea lumenului bronhiolelor si
alterarea functiei respiratorii, scazand astfel cantitatea de oxigen din sangele
arterial.
Tablou clinic
-per de incubatie1-4 saptcare evol subacut si cronic
Forma subacuta:- mai frecv la purceii in primele 6 sapt de viata, debuteaza cu
subfebrilitate, apetit capricios, lipsa de vioiciune
- sinuzita si conjunctivita catarala
- dupa 3-5 zile apare tusea, de regula uscata
- daca nu se produc complicatii sec, procesul infectios se opreste si
purceii isi revin in 3-4 sapt la normal
- moartea se produce in cazul complicatiilor dupa1-3 sapt in 510%din cazuri
forma cronica:- semne de pneumonii de intensitate redusa
- tuse, dispnee mai ales in timpul deplasarii
- frecvent pe piele apare o eruptie de tip crustos
- focare purulente (abcese) sau necrotice din pulmon, ca si pleurita
sau pericardita fibrinoasa intalnita la unele cazuri sunt consecita
interventiei microflorei de asociatie
- in absenta complicatiilor focarele lobulare de inflamatie isi reduc
volumul, se indureaza prin transformare fibroaza in teritorii de
atelectazie si scleroza, inconjurate de emfizem compensator
- histologic se manif: bronhopneumonie cataral purulenta
diagnostic
- valoarea cea mai mare o are ex necropsic: prez leziunilor de
atelectezie sau de pancreatizare, existente in lobii apicali si cardiaci
ex bacteriologic: -izolarea si identificarea micoplasmei cauzale pe medii
de cultura din zonele pulmonare afectate este dificil de realizat
ex serologice:- imunofluorescenta directa, PCR si ELISA
profilaxia
masuri nespecifice:- asigurarea de conditii optime de intretinere
75
- impiedicarea contactului cu anim bolnave sau purtatoare de

micoplasme
- lotizarea puceilor dupa intarcare
masuri specifice:- fol vaccinuri inactivate adm sub forma de aerosoli pe cale
orala, i.m sau i.p la varsta de 7-21 de zile
- sau incercat si vaccinuri vii, lapinizate si cele subunitare
combaterea
- imbunatatirea conditiilor de zooigiena si tratarea porcilor cu semne
clinice
- in scop terapeutic se fol tetraciclinele, rovamicina adm per os in
furaje
- sacrificarea nim cu semne clinice si oprirea de la reporductie a
tuturor animalelor care au intrat in contact cu acestea
micoplasmoze aviare
micoplasmoza respiratorie aviara
cunoscuta si sub numele de boala resp cronica este o boala infectioasa a
galinaceelor, caract prin tulb resp, slabire progresiva, scaderea prod de oua.
Etiologie
ag cauzal este Mycoplasma gallisepticum

cnd micoplasma acioneaz singur determin o boal cu caracter
benign, cnd se asociaz ali germeni boala evolueaz grav;
se izoleaz din sacii aerieni, cultivndu-se pe medii cu ser, n embrionii
de gin;
specia patogen produce aglutinarea globulelor roii de pasre;
este distinct din punct de vedere antigenic, avnd nia ecologic n cile
respiratorii;
este rezistent la condiiile de mediu extern, dar sensibil la tilosin,
spectinomicin, eritromicin
caractere epidemiologice
Receptivitate:
76
afecteaz ginile, curcile, fazanii, bibilicile, prepeliele, punii;

cele mai sensibile sunt ginile i mai ales puii de 15 zile i cei de
curc;
rasele perfecionate sunt mai sensibile.
Surse de infecie:
psrile bolnave, cele cu infecii inaparente, cu boli cronice
respiratorii
care elimin germenii prin exsudatul cilor respiratorii;
psrile slbatice cu forme benigne;
materialul seminal de la cocoi infectai.
Ci de transmitere:
vertical prin oul infectat;
aerogen prin contact direct ntre psri sau prin
aerul infectat inhalat;
Dinamica:
evolueaz enzootic, cu caracter masal;
sporadico-enzootic cu evoluie trenant, staionar;
morbiditatea pn la 100%;
mortalitatea ntre 10-40%.
Patogeneza
ptrund pe cale respiratorie acionnd asupra celulelor epiteliului
respirator prin factorii de adeziune rezultnd procesul patologic
toxinele secretate determin perturbri tisulare de tip fibrino
cazeos care se pot complica cu germenii de asociaie;
micoplasmele afecteaz integritatea endoteliului vascular i
determin agregarea trombocitelor, degranularea lor i activarea cii
extrinseci a coagulrii.
n infecii masivestri septicemice care produc leziuni ale tot
tractusului aerofor, iar mpreun cu ali germeni poliserozite ce
cuprind masa intestinal, ficatul, splina, cordul i pulmonul.
Tablou clinic
- perioada de incubaie 10-30 zile;
- evolueaz sub form de sindroame: coriz, sinuzit, laringotraheit,
aerosaculit, pneumonie.
La puii de gin de 1-3 luni:
sindrom de coriz
- boala apare ca urmare a transmiterii prin ou.
- ntrzierea n dezvoltare, inapeten;
- jetaj sero-mucos, srnut, tuse, raluri traheale;
77
- respiraie cu ciocul deschis;

- sinuzite infraorbitale cu caracter exsudativ.
La tineretul de 5-6 luni: sindromul de laringotraheit
- scderea apetitului;
- tuse, strnut, jetaj;
- respiraie dispneic, zgomotoas cu ciocul deschis;
- raluri laringiene i traheale;
- uneori apare sinuzit infraorbital, conjunctivit, cheratit;
- mortalitatea = 10-30%.
La ginile adulte: sindrom de aerosaculit
-evoluie benign, nsoit de scderea produciei de ou;
- mortalitate foarte mic.
n formele iniiale:
rinit i sinuzit seroas, uneori laringit seroas;
inflamaia traheei, a crei mucoas este acoperit de un exsudat mucofibrinos sau fibrino-cazeos;
sacii aerieni ngroai i opacifiai;
la deschiderea sacilor aerieni se observ mase fibrino-cazeoase cu aspect
de jumri de ou= aerosaculit cazeoas;
pulmoni hiperemiai cu leziuni de pneumonie cataral sau crupal;
n formele avansate:(asocierea de ali germeni)
serozit i pericardit fibrinoas i fibrino-cazeoas, cu aderene ntre

pericard i epicard;
perihepatit, hepatoz, nefroz;
salpingit cu depozite cazeoase n oviduct.
Diagnostic
Probe care se recolteaz:
psri bolnave;
cadavre;
probe de snge de la psrile bolnave.
Ex bacteriologic
pentru izolarea Mycoplasmei gallisepticum se utilizeaz frecvent mediul
PPLO;
tulpinile izolate se identific pe baza:
Testelor biochimice:
fermentarea glucozei
nehidrolizarea argininei
Testelor serologice
imunoflourescena
inhibarea creterii
inhibarea metabolismului
78
Testarea patogenitii:
inocularea materialului patologic la pui de 8-16 spt.;
diagnosticul se confirmprin reizolarea agentului patogen de
la aceste pssri sau depistarea anticorpilor specifici
ex serologic
pentru supravegherea efectivelor:
Reacia de seroaglutinare rapid
Reacia de hemoaglutinare rapid
Reacia de seroaglutinare lent
folosete antigenul diluat n diluii crescnde de ser;
tuburile cu elemente componente se in la termostat timp de
18-24 ore. Se consider pozitive serurile care au produs
aglutinarea total a antigenului la diluia de 1/40 sau mai
mult.
Reacia de inhibare a hemaglutinrii
reacia necesit antigen hemaglutinant, hematii proaspt
splate i seruri de testat;
anticorpii specifici din serul de pasre inhib activitatea
hemaglutinant asupra hematiilor de ctre Mycoplasma
gallisepticum.
Ex histopatologic
se efcueaz pe seciuni din mucoasa traheal sau sinusalhiperplazia
mucoasei cu pierderea cililor, infiltraii monocitare difuze sau n focar;
se efcueaz pe seciuni din sacii aerieni aerosaculit fibroas cronic,
aerosaculit fibroas complicat i aerosaculit fibrinohipertrofic.
Profilaxia
Msuri generale:
procurarea de ou i pssri din efective indemne;
carantina profilactic timp de 30 de zile pt psrile nou introduse n
efectiv;
administrarea preventiv de antibiotice active fa de micoplasme
n hran sau n ap;
asigurarea condiiilor optime de ntreinere.
Combaterea
-scoatere psrilor bolnave din efectiv cu tratarea sau sacrificarea lor;
tratamentul este eficient doar n faza iniial a bolii:
antibiotice: streptomocin, teramicin, tylan;
psrilor sntoase din efectivul contaminat li se administreaz preventiv
antibiotice n furaj.
79
Sinuzita infectioasa a curcilor

Etiologie: ag cauzal: Mycoplasma gallisepticum
Tablou clinic:- tumefierea sinusurilor infraorbitale si ingrosarea sacilor de
aer toracic si abdominal
- capul pasarii devine diform din cauza destinderii puternice a
sinusurilor si a sacilor conjunctivali prin acumularea de secretie,
initial mucoase, ulterior cazeoase
- isi scutura capul in permanenta din cauza iritarii mucoasei sinusale
si conjunctivale
- dispnee si raluri
- scaderea prod de oua cu 10-30%
profilaxia- cu antibiotice (tetracicline, eritromicina) adm parenteral sau in hrana
si in apa de baut
- cresterea izolata a puilor de curca
tratament :- antibiotice active (spiramicina,eritromicina) se vor adm s.c, i.m cat
si local (intrasinusal)/ tylanul se adm in doza de 0,5 mg/kg intr-o singura adm
intrasinusal.
Aerosaculita micoplasmica a curcilor

(micoplasmoza respiratorie a curcilor)
Este o boala infectioasa caracterizata prin modificari anatomo-clinicece
intereseaza diverse segmente ale aparatului respirator, dintre care, prin frecventa
si gravitate se remarca aerosaculita.
Etiologie
Ag cauzal este Mycoplasma meleagridis- germen de forma cocoida, aeorb,
cultivabil pe medii speciale.
-produce fosfataza, hemolizeaza eritrocitele de cal incluse in mediu solid si
aglutineaza eritrocitele de pasare
Receptivitate:- sunt sensibile curcile de toate varstele
80
- receptivitatea maxima avand tineretul pana la varsta de 2 luni

surse de infectie:- sperma infectata a reproducatorilor masculi
calea de contamnare:- ouale provenite de la pasarile infectate prin actul sexual
-infectia se produce pe cale respiratorie, mai ales in
incubator
Tablou clinic
-se manifesta prin aerosaculita si pneumonie de gravitate medie la embrionii sau
la puii proaspat eclozionati
-semne respiratorii si de sinuzita
-Aerosaculita cuprinde sacii aerieni abdominali la varsta de 3-5 sapt
- manif genitale exprimate prin : scaderea prod de oua si pertubari de
osteogeneza
-sindromul Ts-65 (sindrom aerosaculia-deficienta) este intalnita la puii de curca
rezultati din oua infectate intre 1-6 sapt : puii prez mers nesigur, caderi in fata,
sunt slabi dezvoltati, articulatia jaretului este marita in volum, oasele tarsiene si
metatarsiene sunt deformate si ingrosate
- ingrosarea peretilor sacilor aerieni
- prezenta de depozite fibrino-cazeoase atat in sacii toracici cat si in
cei abdominali
- tumefierea splinei
- ficatul cu aspect bronzat
- pericardite fibrinoase
- lez microscopice in cazul aerosaculitei si pneumoniei sunt de tip
inflamator, observandu-se necroza epiteliului sacilor aerieni
diagnostic
se confirma prin ex de lab( bacteriologice si serologice). Micoplasmele
izolate se identifica biochimic (nu fermenteaza glucoza si produce fosfataza) si
serologic (inhibarea cresterii si testul peroxidazei)
profilaxia
masuri generale:- obt de pui liberi de infectiile cu micoplasme prin excluderea
posibilitatilor reale de transmitere a acestei infectii pe cale verticala prin ou
- selectionarea si izolarea pasarlor neinfectate pt reproducere
- tratamentul oualor cu antibiotice (tylan)
- monitorizarea bacteriologica si serologica a efectivelor de curci
destinate reproductiei, incepand cu varsta de 16 sapt
- eliminarea loturilor infectate
combaterea
- sacrificarea loturilor cu boala si executarea de dezinfectii riguroase
81
- intreg efectivul matca se trateaza cu antibiotice de electie

( strepgtomicina, tylan, eritromicina) in scopul diminuarii a
procentului de transmitere a infectiilor pe cale verticala
- se poate recurge si la inocularea oualor cu tylosin
sinovita infectioasa aviara

este o boala care afecteaza puii de gaina si e curca, produsa de
Mycoplasma sinoviae, caracterizata prin afectarea membrelor sinoviale ale
articulatiilor si tendoanele, cu producerea de sinovite exsudative, tendosinovite
sau bursite.
Etilogie
-ag cauzal este Mycoplasma synoviae- creste pe medii solide in 3-7 zile formand
colonii rotunde, pentru crestere necesitand in mod obligatori factorul
V( nicotinamid adenin dinucleotid NAD) si serul de porc. Aglutineaza
eritrocitele de gaina si curca
Receptivitate:- infectia se intalneste frecvent la puii broiler in varsta de 4-16
sapt ca si la varsta de 10-24 sapt
82
Evolutia:- sporadica cu difuzibilitate lenta in focar

- infectia poate afecta pana la 75% din pasarile dintr-un efectiv, cu un
procent de mortalitate ce variaza intre 2-1-% si rareori 20% din
cazuri
transmitere:- prin ou
tablou clinic
- clinic evolueaza ca o infectie generala, iar localizarile in tesuturile
sinoviale sunt privite ca manif secundare
- boala evol subacut sau cronic
- per de incubatie2-21 zile
- primele semne sunt reprez de paliditatea crestei, slabire si incetarea
deplasarii, apar apoi inflamatii in jurul articulatiilor si pasarile
bolnave schioapata, sunt adinamice si slabesc progresiv
- articulatiile afectate sunt edematiate si contin un exsudat initial
vascos, iar ulterior un depozit cazeos
- artrite, tenovaginite si sinovite cu aspect fibrino-necrotic
- la tineret mycoplasma poate participa si la producerea
aerosaculitelor
- ficatul marit in volum, de cul verzuie, si cu prez de focare necrotice
imunoprofilaxia:- vaccinarea puilor cu tulpini vii atenuate- prin pasaje
repetate pe culturi celulare- de Mycoplasma synoviae
in cazul diagnosticarii bolii, pasarile bolnave se izoleaza. Exemplarele cu
forme grave se pot sacrifica, iar cele cu forma incipiente se trateaza cu antibitice
(tylan, streptomicina, teramicina) parentral.
TUBERCULOZA AVIAR
Def.
Boala infectioasa cu evolutie cronica a pasarilor cu

simptomatologie necaracteristica si leziuni granulomatoase in diferite organe si
tesuturi
Etiologie
MYCOBACTERIUM AVIUM
subspecia AVIUM
3 serovarietati:-1 si 2
-si serovarietatea 3 in Europa
Infeciile cu Mycobacterium tuberculosis s-au descris la papagal
- bacil fin, cu aspect polimorf, cocobacilar, bacilar, filamentos;
- n frotiurile din organe, bacilii sunt prezeni n numr mare;
Istoric:
83
-1868-prima descriere a bolii de ctre Roloff

-1872-Grips demonstreaz natura infectioasa a bolii
-1894-semnalata boala pt. prima data la noi in tara de Riegler la papagal, apoi
la unele pasri slbatice
Boala prezint importanta datorita pierderilor prin mortalitate sau sacrificare,
prin scderea ouatului, confiscarea carcaselor cu leziuni
Receptivitate: -galinaceele, curcile, fazanii, bibilicile, porumbeii i
unele specii de psri slbatice;
-pasari de colivie si agrement
-cu o frecven mai mare se ntlnete la psrile de
peste un an.
Surse de infecie: -psrile bolnave ce elimin bacilii prin fecale;
-cadavrele psrilor bolnave;
-sol, aternut, furaje i apa contaminat.
Ci de transmitere: -prin contact direct, indirect i transovarian.
Dinamica: -enzootic, staionar, cu mare difuzibilitate n focar.
-evol. sporadic, iar in cazul in care nu se iau masuri necesare la
generaiile urmtoare, nr. de pasri infectate va fi mai mare si va deveni boala
enzootica
Patogeneza
Ptrunde pe cale digestiv (respiratorie i cutanat) peretele intestinal afect
primar snge esuturi i organe (ficat, splin, mduv
osoas) formaiune tuberculoas ncapsulat, cazeificat central care prin
confluare granulomul tuberculos.
Tabloul clinic
perioada de incubaie n cazul infeciei:
prin ou = 4-5 luni;
posteclozional = 2-12 luni.
Boala evolueaz necaracteristic, semnele clinice aprnd n ultima faz a bolii,
reprezentate de :
simptome generale;
simptome localizate.
Simptomele generale:
creasta i brbiele sunt palide, subicterice;
slbire;
anemie
unele pasari prezinta diaree
scderea produciei de ou.
Simptomele localizate:
84
localizarea intern (visceral) = infecie generalizat ( prin diseminarea

bacteriei pe calea sangelui in toate organele)
slbire i anemie progresiv, desi pasrile au un apetit

capricios
conservarea apetitului;
la tineret apare diareea intermitent, cu ncetinirea

dezvoltrii;
granuloame la nivelul ficatului, rinichi, splina, perete
intestinal
uneori se poate observa ascita i ptoza abdominal;
boala se termin prin moarte ca urmare a epuizrii sau
hemoragiei interne.
localizarea osteoarticular
artrite, osteoperiostite deformante;
chiopturi unilaterale n cazul afectrii mduvei
osoase;
fracturi n cazul subierii peretului osos;
marirea in volum a articulatiilor
diferite tulburri funcionale.
localizarea cutanat
Granuloame intradermice frecvente la porumbel - n regiunea
capului, extremitilor membrelor, avnd aspect neted sau rugos,
de culoare alb-cenuie, cu aspect slninos sau cazeos pe seciune;
n forme avansate apar tumori cutanate - corni tuberculoi;
granuloamele pot ulcera, eliminnd un lichid cremos, urt mirositor
(bogat n germeni);
la papagali s-a observat extinderea granuloamelor cutanate sub
form de plci, dure la suprafa i cazeoase pe seciune.
localizarea pe mucoase (bucal, nazal, laringian, faringian)
apare frecvent la papagal i porumbel;
granuloamele au diferite dimensiuni; uneori pot ulcera, dup care
se acoper cu pseudomembrane.
localizarea pulmonar
est e frecvent la palmipede ( rate), nu este specifica pasarilor
respiraie dispneic;
raluri;
oboseal la cel mai mic efort
- cadavre cahectice;
- musculatur emaciat;
85
- tesut adipos atrofiat;

- granuloame n ficat, splin, intestin, mduva osoas;
-granuloame cazeoase, galben-cenuii
Diagnosticul
Probe care se recolteaz:
Cadavre;
Organe cu leziuni: ficat, splin, pulmon, intestin;
Secreii i excreii;
Articulaii;
Poriuni de os.
efectuarea de frotiuri prin strivirea granuloamelor ntre dou lame sau prin
tergerea seciunilor organelor lezionate;
frotiurile se coloreaz prin metoda Ziehl-Neelsen;
la psri evidenierea unui numr mare de germeni
Examenul bacteriologic
medii utilizate:
Lowenstein-Jensen
Dubos
Colins
la care s-a adugat 15 piruvat de sodiu
mediile nsmnate se incubeaz la 37C timp de 8-10 spt.
M. avium produce colonii netede (de tip S).
Examenul serologic
pt. evidenierea Atc specifici aglutinani din sngele psrilor domestice;
Testul de aglutinare cu antigen colorat
const n punerea n contact pe o lam, a unei picturi de antigen colorat
cu acelai volum (0,05-0,1ml) de snge integral proaspt recoltat prin
puncia venoas.
amestecul se balanseaz timp de 2 min i se examineaz aglutinarea.
Examenul histopatologic
Faza incipient de boal
- Foliculi primordiali constituii din cteva celule epitelioide cu tendin de
formare a celulelor gigante;
Faza avansat
- Granuloame cu o zon central de necrobioz sau necroz;
- Un bru de celule gigante de tip Langhans ;
- La periferie un strat infiltrativ limfohistiocitar i reacii vasculare.
86
Proba biologic
inocularea i.v. cu doza de 0,1 ml cultur de M. avium la puiul de gin n
vrst de 3 luni determin moartea n interval de 8 spt.
inocularea la iepure a materialului patologic poate s determine moartea
acestuia, dar leziunile nu sunt foarte extinse.
n frotiurile din splin i ficat germeni acido-rezisteni sub form de
grmezi sau rozete caracteristice.
Examenul alergic
se folosete tuberculina PPD de tip aviar;
tuberculina se inoculeaz i.d. n brbie la gini, n doz de 0,1 ml;
rezultatul se citete dup 48 de ore, cnd se apreciaz caracterul
modificrilor locale, de la nodul pn la edem, ct i diametrul acestuia;
R+ : la locul de inoculare apare un nodul cu diametrul de pn la 5 mm,
nconjurat de un edem ce se poate extinde la brbia cealalt, uneori chiar
i pe gt.
Profilaxia
Msuri generale
- popularea fermelor avicole cu psri provenite din ferme indemne de
tuberculoz;
- oule pentru incubat s provin numai din uniti indemne;
-respectarea tehnologiei de cretere i exploatare i respectarea principiului
totul plin totul gol;
- respectarea tehnologiei de cretere i exploatare;
- aplicarea de dezinfecii profilactice periodice, cu soluii alcaline de formol.
Msuri specifice
nu se practic;
s-a ncercat prepararea de vaccinuri vii atenuate i inactivate dar
rezultatele au fost nesatisfctoare.
Combaterea
asanarea efectivului diagnosticat pozitiv:
-sacrificarea n abator a psrilor, iar carnea corespunztoare din punct de
vedere organoleptic se d n consum dup prelucrare termic;
- aternutul dup depopulare se scoate i se depoziteaz n condiii care s
previn difuzarea bolii;
-dezinfecia riguroas a adposturilor conform normelor pentru
tuberculoz;
- repopularea se face dup minim 21 zile de la lichidarea efectivelor i
dup dezinfecia final;
-unitatea rmne sub supraveghere nc 2 luni, perioad n care se vor
examina toate cadavrele.
87
Picornaviroze
1Encefalomielita enzootic
porcin
(Boala de Teschen)
88
Encefalomielita enzootic (paralizia infecioas, encefalita infecioas a

porcului, meningoencefalita enzootic, poliomielita) este o boal specific
porcului, manifestat clinic prin semne nervoase cerebrale i medulare de tip
paralitic.
Istoric:
- 1929 boala a fost identificat, de Trefny n localitatea Teschen(regiunea de
grani Ceho-Polon).
- Klobouk (1931-1933 studii experimentale privind natura transmisibil i
viral a bolii, denumind-o "encefalomielita enzootic a porcului".
- Bendixen (1955) i Thordal - Christensen (1959) au descris n Danemarca
"poliomielita porcin" i respectiv "pareza enzootic benign" pe care le
considerau entiti distincte.
- Harding (1957) au descris n Anglia o encefalomielit pe care au denumito "boala de Talfan".
- n Romnia, n 1949 Vtmanu descrie prin simptome nervoase, ce a dus
la suspiciunea unei maladii neurovirotice la porci.
- n 19992002, Perianu i col. constat prezena i rspndirea n
Moldova, a mbolnvirilor cu simptome de encefalomielit;s- a efectuat
examenul virusologic i
reproducerea
experimental (inoculare
intracerebral).
Rspndire i importan:
- boala de Teschen a fost semnalat n mai toate rile din Europa. Forma
clinic este acum rar n Europa, dei evidena serologic n cteva ri indic
faptul c n populaiile de porci circul variante apatogene de virus.
Etiologie:
Enterovirus porcin tip 1 (porcine enterovirus 1; PEV 1) mai recent
Porcine teschovirus, genul Enterovirus, familia Picornaviridae;
- virusul (PEV-1) nu se cultiv pe oul embrionat de gin sau culturi de
fibroblaste de pui;
- se cultiv n culturi celulare primare de porc (rinichi, pulmon, testicul,
etc); pe liniile celulare PK15 i IBRS-2produce efect citopatic, dup 34 zile i formarea
de incluzii eozinofile citoplasmatice;
- tulpinile de virus Talfan, asemntoare cu tulpinile de virus Teschen (n
prezent genul Teschovirus), se deosebesc prin patogenitate mai sczut i
imposibilitatea de transmitere (reproducere a bolii) pe cale nazal;
enterovirusurile porcine au fost mprite, pe baza testului de
seroneutralizare ncruciat, n 11 serotipuri; virusul Teschen Talfan face
parte din serogrupul I, este unic din punct de vedere antigenic, dar cu
diferen de patogenitate ;
- virusul are afinitate pentru esutul nervos i se localizeaz n creier i
mduva spinrii; n organismul porcilor bolnavi se gsete n creier,
89
mduva spinrii, snge, muchi, secreii i excreii (saliv, mucus nazal,

fecale, urin);
- enterovirusurile porcine sunt relativ stabile la cldur i la valorile pHului ntre 2 i 9.
Receptivitate: - suinele, indiferent de ras sau stare de ntreinere;
- receptivitatea maxim o au porcii n vrst de 2-6 luni, la care mortalitatea
poate atinge 70%.
Surse de infecie : - porcii bolnavi care elimin virusul prin fecale i urin;
- infecia se mai poate realiza i prin crnurile provenite de la
porcii sacrificai la nceputul bolii sau prin obiectele contaminate.
Calea de infecie: - digestiv, prin alimentele i apa contaminate, prin
materiile fecale virulente; infecia este posibil i prin consumul resturilor de la
buctrie.
Factori favorizani: -schimbarea brusc a temperaturii, umiditii, rceala,
imunizrile, aglomerarea n adposturi neigienice, etc.
Dinamica: - enzootic, mai rar epizootic i foarte rar sporadic. La nceput rar
sugarii sau adulii.
Morbiditatea < 50%, iar mortalitatea = 70-80% din porcii bolnavi.
Patogeneza:
Ptrunderea virusului se face n zona naso-faringian nervul olfactiv
sistemul nervos central tot organismul inclusiv mduva spinrii.
Virusul produce leziuni n substana cenuie, n centrii motori medulari,
ncepnd cu cei din mduva lombar.
Cnd infecia se realizeaz cu o cantitate mic de virus i cu tulpini mai
puin virulente, se produce o form ocult, cu manifestri intestinale, urmat
de imunitate.
Tabloul clinic:
- perioad de incubaie de 13-15 zile.
- boala evolueaz acut, subacut, cronic i ocult.
Forma acut:
-se ntlnete la purceii sugari i la tineret, n primele dou luni dup
nrcare;
-hipertermie (41-41,5C), jetaj seromucos, fotofobie, privirea fix;
-manifest hiperestezie cutanat, ip i tresar la cea mai mic atingere;
-animalele au dureri musculare, mioclonii, vertigii, scrniri din dini, micri
n manej, crize epileptiforme, hipersalivaie i frecvent afonie.
Dup 2-3 zile de la debut, apar paralizii ale membrelor, muchilor
maseteri i limbii jen n mers, cu oscilaii ale trenului posterior
refuz s se deplaseze paraliziile progreseaz ascendent,
animalele iau poziia de sfinx se nvrt n cerc, cad n decubit ventral cu
membrele ndeprtate moarte n hipotermie dup 3-7 zile de boal, n 70100%.
90
Forma subacut
- mai rar i cu o durat evolutiv de 8-10 zile;
- febr moderat, fenomene nervoase mai slabe ca intensitate i manifestate
prin crize periodice de excitaie, paralizii progresive i moarte n 60-70%
din cazuri.
Forma cronic
- frecvent la porcii aduli ;
- apetitul este pstrat, temperatura corporal se menine n limite normale;
- manifestri nervoase: micri de pedalare, nistagmus, pareza i paralizia
membrelor posterioare, animalele care supravieuiesc au o valoare economic
diminuat ca urmare a amiotrofiei.
Forma ocult
-latent, inaparent;
-evolueaz asimptomatic;
-se evideniaz numai prin examen serologic.
Leziunile macroscopice nu sunt caracteristice : mucoasa gastroduodenal
poate avea aspect pliat;
- n evoluiile subacute i cronice :bronhopneumonii, pleurite, pericardite,
peritonite, atrofii musculare de intensiti variabile.
Leziunile histologice : meningoencefalit nepurulent
degenerescenta neuronilor cu fenomene de neuronofagie i formarea
nodulilor i manoanelor limfocitare perivasculare.
Leziunile sunt localizate n :
- coarnele ventrale ale mduvei cervicale i lombare;
- protuberan, pedunculii cerebrali, tuberculii cvadrigemeni, cerebel, bulb;
- lobii olfactivi, cornul lui Ammon, cortexul i meningele cerebral i medular.
Diagnosticul:
Prin examene de laborator:
- evidenierea microscopic a leziunilor caracteristice n sistemul nervos
central al porcilor infectai;
-izolarea i ulterior identificarea virusului i a anticorpilor specifici.
Se recolteaz : creierul, bulbul i mduva lombar n stare ct mai
proaspt i de preferat de la porcii sacrificai dup 2-3 zile de la
mbolnvire.
-Izolarea virusului se face pe culturi de celule: liniile celulare PK-15,
IBRS-2 sau culturi celulare primare de porc.
Pentru identificarea virusului bolii de Teschen se folosesc teste serologice
cu seruri de referin cunoscute: virus-neutralizare, imunofluorescen
indirect i imunoperoxidaz.
Pentru detectarea i titrarea anticorpilor specifici se folosete tehnica
ELISA.
91
Infecia experimental se efectueaz prin inoculri de substan nervoas

la purcei n greutate de 8-10 kg, pe cale intracerebral.
Diagnostic diferenial fa de :
-boala lui Aujeszky;
-turbarea;
-pesta porcin clasic;
-listerioza;
-boala edemelor;
-encefalomielita cu virus;
-botulismul.
Prognosticul este grav.
Profilaxia:
Prevenirea introducerii infeciei se realizeaz prin aplicarea msurilor
profilactice generale:-interzicerea introducerii de porci cu origine
necunoscut, controlul sanitar-veterinar sever al porcinelor importate etc.
Imunoprofilactic: -n diferite ri s-au preparat i aplicat o gam variat de
vaccinuri inactivate i adsorbite sau vii atenuate cu rezultate variabile.
Vaccinurile inactivate se administreaz n dou reprize la interval de 3
sptmni i confer o imunitate de 6 luni, iar cele vii atenuate, la interval de
cteva sptmni i confer o rezisten de un an.
Combaterea:
n rile n care boala apare pentru prima dat se procedeaz la
sacrificarea ntregului efectiv contaminat.
n zonele n care boala a evoluat enzootic:
-declararea obligatorie a bolii; -nchiderea gospodriilor contaminate;
-distrugerea cadavrelor prin ardere i distrugerea sau autoclavarea
porcilor sacrificai de necesitate;
-sacrificarea porcilor din efectivele contaminate;
-vaccinarea porcilor sntoi din focar sau din gospodriile ameninate
de infecie.
2Encefalomielita infecioas
aviar
Boal viral, contagioas, specific galinaceelor, caracterizat prin ataxii
i tremurturi ale capului i gtului.
92
Istoric:-1932 - descris prima dat n S.U.A. de Jones la puii foarte tineri (a

doua zi dup ecloziune), care prezentau tulburri nervoase, traduse prin ataxii
i tremurturi;
-1939 "encefalomielita infecioas aviar";
-1966- a fost diagnosticat n ara noastr clinic i histopatologic de
Adameteanu i virusologic de Taga n 1966.
Etiologie:
- virus filtrabil ncadrat n genul Enterovirus, familia Picornaviridae;
- tulpinile izolate au proprieti neurotrope i enterotrope i infecteaz
cu uurin puii pe cale oral;
- virusul poate fi cultivat n culturi celulare de fibroblaste i celule
renale de embrioni de gin;
- pe baza testelor de seroneutralizare, suele izolate au fost ncadrate
ntr-un singur serotip.
Caractere epizootologice :
Receptivitate: - puii de gin, pn la vrsta de 6 sptmni;
- mai sensibili la infecii sunt puii n vrst de 6-20 zile;
- puii de fazan, prepeli i curc.
Sursele de infecie: - psrile bolnave i cele trecute prin boal, care rmn
purttoare timp de 4-5 sptmni, eliminnd virusul prin fecale.
Transmitere: - vertical, prin oule contaminate;
- orizontal, dup ecloziune.
Dinamica: - boal cu caracter enzootic, de focar, sezonier, incidena cea
mai mare a cazurilor fiind nregistrat primvara (martie-aprilie).
Mortalitate mare la embrioni i la puii n vrst de cteva zile.
Mortalitatea este n medie de 25%, ajungnd la 50-70%.
Patogeneza:
-virusul ptrunde n organism (prin ingerare) replicare n intestin (n
special n duoden) excreia n fecale (dup 2 sptmni de la infecie);
-replicarea primar viremie invadarea SNCalteraii
morfologicemanifestri clinice caracteristice;
-neuronii sunt sediul unor degenerescene de tip balonizant i
neuronofagie;
-virusul a fost identificat i n: ficat, pancreas, musculatura peretelui
digestiv, cord, rinichi, splin i musculatura scheletic;
-la psrile n vrst, n urma viremiei, pe lng eliminarea virusului
prin fecale, se produce contaminarea oulor direct sau indirect, pe parcursul
celei de a doua sptmni de la infecie;
-consecutiv reducerii viremiei i invaziei SNC, se constat rspuns
imun umoral, caracterizat prin apariia de anticorpi evideniabili prin diferite
teste serologice; psrile trecute prin boal dobndesc o imunitate solid.
Tabloul clinic :
Perioada de incubaie =11-16 zile ;
93
la puii provenii din ou infectate :

- abatere, mersul nesigur, titubant, sprijin pe jarete i poziie ghemuit;
- apar fenomene de tip paralitic, pareze i paralizii ale unuia sau ale
ambelor picioareechilibrul devine dificil, deplasarea este greoaie sau
imposibilpareze ale aripilordecubit permanent;
- tremurat intermitent al capului i al gtului sau al cozii, care este mai uor de
observat la puii mai mari "boala tremurtoare" sau "tremurul epidemic".
la puii mai n vrst, ca i la ginile adulte- evolueaz asimptomatic:
- la ginile outoare - scderea produciei de ou cu 10-15% i a
procentului de ecloziune;
- leziuni oculare cu opacifierea total sau parial a cristalinului;
- irisul este de culoare normal i forma pupilei regulat, nu apare
fotofobie.
Mortalitatea < 65%, n raport cu condiiile n care se afl puii n momentul
apariiei bolii.
La necropsie, macroscopic nu apar leziuni caracteristice: inflamaii ale
sistemului nervos, catar intestinal i distrofii hepatice.
Histologic:- degenerescene ale neuronilor n sistem nervos central,
accentuate la nivelul protuberantei i al coarnelor anterioare ale mduvei
lombosacrale, precum i o proliferare a focarelor limfoide, dispersate la
psri n diferite organe (pancreas, miocard, proventricol, ficat).
-neuronii se rotunjesc, nucleul devine excentric, corpii Nissl dispar, iar
citoplasma devine omogen i eozinofilic (tigroliz). n stadiile avansate se
constat numai resturi de neuroni distrui.
Diagnosticul:
Se confirm prin examene de laborator:
- izolarea virusului i identificarea lui prin teste serologice i infecii
experimentale.
-pentru evidenierea virusului se inoculeaz intravitelin triturat de creier la
embrioni SPF de 5-7 zile. Apariia bolii n primele 10 zile dup ecloziune, cu
evidenierea leziunilor n creier, proventricol i pancreas, confirm boala;
- pentru decelarea portajului i trecerii prin boal a adultelor
seroneutralizarea pe embrioni de 6 zile, folosind o tulpin de virus
embrio-adaptat, sau testul susceptibilitii embrionare;
- mortalitatea sub 50% din embrioni indic imunizarea n urma trecerii prin
boal a efectivului; mortalitatea de 100 % a embrionilor atest indemnitatea
psrilor de la care provin oule;
-teste serologice: imunodifuzia (ID), ELISA sau hemaglutinarea pasiv.
Anticorpii precipitani pot fi evideniai dup 4-10 zile de la infecie i
persist timp de cel puin 28 luni.
Diagnostic diferenial:
-pseudopesta;
94
- boala lui Marek;

-hipovitaminoza E sau encefalomacia de nutriie;
- hipovitaminozele B-1 i B-2.
Prognosticul este grav, boala nebeneficiind de un tratament eficient.
Profilaxia:
Msuri generale:
-supravegherea circulaiei psrilor i evitarea introducerii de ou la incubat
sau psri din efectiv contaminate.
Imunoprofilaxia:
- vaccinarea psrilor adulte, pentru transmiterea imunitii la pui
vaccinuri vii i inactivate.
Vaccinurile vii din tulpini selecionate pot fi administrate n pliul aripii
sau n apa de but.
Vaccinurile preparate pentru gini se pot folosi i la curci.
La noi, pentru imunizarea psrilor se folosete vaccinul "Emaromvac (vaccin viu, liofilizat, contra encefalomielitei infecioase aviare),
Vaccinarea se face obinuit masal, n apa de but, la vrsta de 10-14
sptmni. Se va evita vaccinarea tineretului sub vrsta de 8 sptmni i a
ginilor outoare n perioada pontei.
Combaterea:
n zonele contaminate se impun msuri restrictive pentru izolarea
focarelor.
n focar se aplic urmtoarele msuri:
- se izoleaz funcional hala sau ferma contaminat;
- se supravegheaz permanent loturile contaminate i se elimin exemplarele
cu semne clinice;
- se nltur factorii debilitani;
- se anun unitile care au primit cu 14 zile nainte pui de o zi din staiile de
incubaie cu boal;
- dezinfecia riguroas a incubatoarelor sau a puiernielor.
3Hepatita viral a bobocilor

de raa
Hepatita viral a raelor este o boal infecioas a bobocilor de ra, cu
mortalitate ridicat, caracterizat prin prezena leziunilor hepatice.
Istoric:
-1945 - prima descriere a bolii n S.U.A., de ctre Levine i Hofstand;
95
- ulterior, boala a fost semnalat n Canada, Egipt, pe continentul

european i n Japonia;
- n Romnia, boala a fost semnalat de Taga n 1964;
- agentul etiologic a fost izolat de ctre Levine i Fabricant (1950).
Etiologie:
- virusul hepatitei raelor (DHV) tipul I - un enterovirus care produce
infecia cu cea mai mare letalitate, mai acut i cea mai contagioas la
bobocii sub vrsta de 6 sptmni. Nu se ntlnete la psrile adulte;
- virusul hepatitei (DHV) tipul II- izolat numai n Anglia afecteaz
bobocii n vrst de 10 zile la 6 sptmni i este distinct serologic de tipul I,
clasic- un astrovirus;
- virusul hepatitei (DHV) tipul III - a fost izolat numai n S.U.A. de la
bobocii de ra Long Island i considerat serologic nrudit cu tipul I.
Virusul hepatitei tipul I se cultiv pe embrioni de gin i de ra,
determinnd moartea embrionilor cu infiltraii edematoase i nanism.
Pasajele pe embrioni de gin duc la atenuarea patogenitii.
Virusul supravieuiete pn la 10 sptmni n condiiile mediului
extern. Virusul rezist cel puin 10 sptmni n cresctoriile infectate,
necurate i nedezinfectate i mai mult de 37 zile n materiile fecale.
Receptivitate: -bobocii de ra tineri;
-cei mai sensibili sunt bobocii n vrst de 1-2 spt.;
-peste vrsta de 5-6 spt., bobocii fac forme inaparente;
-puii de gin i de curc sunt rezisteni;
-boala nu a putut fi transmis la iepuri, cobai, oareci
albi sau cine.
Sursele de infecie: bobocii bolnavi i trecui prin boal, care contamineaz apa,
furajele, aternutul i adposturile;
-bobocii trecui prin boal elimin virusul prin fecale i secreiile nazale timp de
8-10 sptmni.
Transmitere:-pe cale digestiv i respiratorie i mai rar pe cale cutanat;
-transmiterea vertical nu a fost dovedit, n cazul
oulor infectate embrionii murind nainte de ecloziune.
Dinamica: -apariie brusc i difuziune rapid n focar i n afara lui.
Morbiditatea ajunge la 100%, iar mortalitatea la 95% la bobocii n prima
sptmn de via i la 25-50% la cei n vrst de 1-3 spt.
Tabloul clinic:
Perioada de incubaie: 1-5 zile i mai rar 6-13 zile.
Forma acut : - cu debut brusc;
- bobocii sunt somnoleni, au aripile lsate, mucoasele
cianozate, prezint anorexie, micri dezordonate, contracii musculare,
cderi laterale cu capul n opistotonus i nu se mai pot deplasa ;
96
- durata evoluiei este de 2-3 ore i se termin n 75-95%

prin moarte.
Asimptomatic: -la bobocii de ra n vrst de peste 5-6 sptmni,
ca i raele adulte;
- trecerea prin boal confer o imunitate solid, cu
anticorpi neutralizani la titruri ridicate.
Tabloul anatomopatologic :
- mrirea n volum a ficatului, cu aspect icteric, foarte friabil i cu numeroase
puncte hemoragice sau echimoze cu contur neregulat, care-i dau un aspect
marmorat ;
- splina este mrit n volum i marmorat;
- rinichii tumefiai i cu vasele injectate;
- cordul este degenerat.
Leziunile microscopice :
- n formele de hepatit necomplicat constau n necroze ale celulelor
hepatice i proliferri ale epiteliului canaliculelor biliare;
- n citoplasma celulelor hepatice i splenice se pot evidenia, prin metoda
Giemsa incluzii oxifile omogene;
- leziuni degenerative i hiperplazice apar n sistemul nervos central, rinichi
i n pereii tubului digestiv.
Diagnosticul:
Se confirm prin examene de laborator:
- izolarea virusului de la bobocii mori prin inocularea unui triturat de
ficat infectat sau snge n cavitatea alantoidian la embrionul de gin de 9
zile sau de ra de 10-14 zile. Embrionii de ra mor n mai puin de
24-72 ore, n timp ce embrionii de gin rspund n mod variabil i de obicei
mor n timp de 5-8 zile;
se poate folosi i inocularea pe culturi primare de ficat embrionar, celulele
prezentnd o sensibilitate special;
- infecia experimental: inocularea subcutanat sau intramuscular a
izolatului la bobocii de ra n vrst de 1-7 zile determin apariia semnelor
clinice ale bolii, cu moarte n 24-48 ore de la inoculare;
- testele serologice: de seroneutralizare, au o valoare sczut n diagnosticul
bolii;
- pentru identificarea DHV tip II, se poate utiliza testul de neutralizare pe
embrioni de gin care permite i diferenierea de tulpinile I i III.
- detectarea DHV tip III n culturi celulare se realizeaz prin
imunofluorescen direct (IFD). S-a pus la punct i testul ELISA pentru
evidenierea DHV in fecale.
Diagosticul diferenial fa de:
- salmoneloz;
- chlamidioz;
- aspergiloz.
97
Prognosticul este totdeauna grav, att pentru individ ct i pentru

colectivitate.
Profilaxia
Msuri generale:
- izolarea strict a bobocilor de ra timp de 4-5 zile dup ecloziune i
evitarea contactului cu loturile matc;
- aplicarea dezinfeciilor profilactice.
Imunoprofilaxia: -vaccinarea efectivelor de rae adulte;
-vaccinarea bobocilor de ra.
Pentru imunizarea activ a efectivelor matc se folosete un vaccin viu,
preparat cu o tulpin apatogen; vaccinul se inoculeaz I.M. la rasele de rae
outoare, cu 2-4 sptmni nainte de recoltarea oulor pentru incubaie.
Anticorpii maternali se transmit vertical la bobocii eclozionai, protejndu-i
pn la vrsta de 2-3 sptmni.
Pentru imunizarea bobocilor de ra se folosesc tulpini apatogene (tulpini
embrioadaptate) prin inocularea n membrana interdigital, imediat dup
ecloziune.
n Romnia, se prepar vaccinul Hepavac, care se administreaz la
raele adulte s.c. sau i.m., de dou ori, la interval de 2 sptmni (a 2
vaccinare se aplic cu 2-3 sptmni nainte de intrarea la ouat) i la bobocii
de o zi (de necesitate) n doz de 0,5 ml, respectiv 0,2 ml.
Combaterea :
n cazul apariiei unui focar primar, cea mai justificat msur este
"stamping-out. n zonele contaminate se impune izolarea sever a fermelor
i efectivelor de boboci pn la vrsta de 30 de zile, iar focarele se in sub
msuri generale restrictive.
Bobocii sntoi din loturile contaminate se inoculeaz cu ser de la rae
trecute prin boal sau hiperimunizate. Serul se administreaz n doz de 0,5
ml, la toi bobocii, la vrsta de 2-3 zile, ntr-o singur administrare.
PARAMYXOVIROZE
1Bronhopneumonia bovinelor
cu virus sinciial
Este o boal infecioas cu o evoluie acut, manifestat prin tulburri
respiratorii de bronhopneumonie.
Istoric
-1969 Peccaud i Jaquier, n Elveia, au diagnosticat clinic i
virusologic pentru prima dat boala;
- dup 1969, boala a fost semnalat prin izolarea virusului n Belgia,
98
S.U.A., Anglia, Germania;

Infecia influeneaz producia: reducerea sporului n greutate i n
evoluii grave, mortale, prezint o mare importan economic.
Etiologie :ribovirus
(Bovine respiratory syncyial virus BRSV),
familia Paramyxoviridae
subfamilia Pneumovirinae
genul Pneumovirus
- virusul prezint un polimorfism accentuat;
- genomul virusului codeaz zece proteine virale dintre care 8 sunt structurale
i 2 nestructurale (1B i 1C). Cinci dintre proteinele structurale, rerspectiv F,
G,1A, M i M2, sunt asociate cu nveliul;
- proteina G este proteina de ataare a virusului la receptorul celulei sensibile;
- virusul se replic pe culturi celulare de origine bovin (renale, splenice i
pulmonare), ca i pe linii celulare : KB, HeLa, BHK21 unde determin efect
citopatogen i sinciii cu incluzii acidofile intracitoplasmatice;
- nu prezint pluralitate antigenic i nu are nsuiri hemaglutinante;
- frecvent se asociaz virusurile: rinotraheitei infecioase, diareei virale,
parainfluenei-3 i adenovirus.
Caractere epizootologice.
Receptivitate: -bovinele pn la vrsta de 6-7 ani;
-sensibilitatea maxim o prezint animalele n vrst de 3-9 luni, iar
simptomele sunt observate la vieii de 1 la 8-9 luni, la care gravitatea este
maxim;
-virusul sinciial bovin este patogen i pentru oi i capre .
Sursele de infecie: -animalele bolnave sau trecute prin boal, care
elimin prin secreiile respiratorii mari cantiti de virus;
-sursele secundare : elementele mediului nconjurtor (furaje, ap, aternut,
ustensile contaminate) ; cresctorii i personalul veterinar, pot avea rol n
transmiterea virusului.
Contaminarea: pe cale respiratorie i digestiv.
Dinamic: enzootic, cu o difuzibilitate mare n efectiv, astfel ca morbiditatea
poate atinge 100%.
Patogeneza
Virusul ptrunde pe cale respiratoriese multiplic n celule (epiteliul nazal,
faringian, traheal, bronhiolar i n pneumocitele alveolare I i II)
efect citopatogen n celelele epiteliale o broniolit necrozant
obstructiv, bronhopneumonia interstiialemfizematoas.
sindromul respirator acut grav emfizem pulmonar distribuit n tot organul
i mai ales n prile caudo-dorsale.
Tabloul clinic
-boala evolueaz acuta
-cu febr, epifor, jetaj seromucos, conjunctivit, salivaie,
99
polipnee i tuse;
-durata medie a evoluiei este de 3-5 zile la viei i juninci i de
8-10 zile la animalele adulte.
-n caz de complicaii bacteriene, evoluia se prelungete, iar
semnele pulmonare se agraveaz. emfizem pulmonar ce
coincide cu a doua faz a bolii respiraia devine dificil,
bucal, cu accese de tuse uscat, animalele adopt decubitul, in
gtul ntins, la ascultaia ariei pulmonare se percep raluri uscate.
- Leziunile sunt dominate de emfizemul pulmonar;
- Pulmonii sunt mrii, emfizematoi, iar lobii apicali i cardiaci
prezint bronhopneumonie lobular
Microscopic: ngroarea pereilor alveolari, cu infiltraie de mononucleare,
numeroase sinciii n lumenul alveolar, peribronhiolit asociat cu metaplazie;
In citoplasma celulelor alveolare se gsesc incluzii eozinofilice.
Diagnosticul
-se confirm prin examene de laborator : virusologice i serologice.
-material patologic recoltat: secreiile conjunctivale i nazale recoltate de la
animalele recent mbolnvite .
Pentru izolarea virusului se folosesc culturile celulare reprezentate de rinichi
fetal i testicule de viel.
Examenului serologic: -pentru detectarea anticorpilor specifici n serul
animalelor trecute prin boal, se pot folosi: reacia de fixarea a complementului,
imunofluorescena indirect, imunofluorescena direct cu anticorpi
monoclonali.
-antigele virale pot fi detectate prin imunofluorescen direct.
-virusul poate fi evideniat n seciuni de pulmon la parafin prin tehnicile de
imunoperoxidaz, complexul avidin-biotin sau alte tehnici speciale de
colorare.
Diagnosticul diferenial
- rinotraheita infecioas;
- parainfluena;
- pasteureloza,
- pleuropneumonia contagioas;
- necvrobaciloza ;
- pneumoniile verminoase;
- rinitele alergice; pneumoniile embolic i de aspiraie.
Prognosticul, n general este favorabil, evoluia fiind benign.
Profilaxia
-respectarea msurilor antiepizootice generale: asigurarea condiiilor
de zooigien, a tehnologiei de cretere i efecturii dezinfeciilor.
-imunizarea specific: vaccinuri inactivate i adjuvantate sau atenuate, monosau polivalente;
100
-vaccinul "Cattlemaster-4", un produs polivalent contra rinotraheitei, diareei

virale, parainfluenei i bronhopneumoniei cu virus respirator sinciial.
Vaccinarea este indicat pentru imunizarea bovinelor sntoase, inclusiv a
vacilor gestante, pe cale intramuscular i n doz de 2 ml, cu rapel la 2-4
sptmni.
-la noi se prepar vaccinul Tetravac B, folosit la viei i tineret (ncepnd
cu vrsta de 2-3 sptmni) din ferme de cretere i ngrare, n doz de 2 ml
i.m. sau nazal, cu rapel dup l4-21 zile cu aceeai doz.
-imunizarea activ a bovinelor cu vaccinul Bovilis bovipast(vaccin
inactivat mpotriva parainfluenei, virusului sinciial i pasteurelozei bovine)doz de 5 ml s.c.
Combaterea
In caz de apariie a bolii, animalele bolnave se izoleaz i se trateaz (cele
cu forme uoare) sau se sacrific cele cu forme grave), se remediaz
deficienele de igien i alimentaie, se aplic dezinfecii.
Pentru tratamentul animalelor bolnave se folosesc antibioticele cu spectru
larg, ct mai precoce, timp de 3-5 zile, cu scopul prevenirii complicaiilor
bacteriene. Animalele sntoase se vaccineaz de necesitate.
2Boala lui Carr

(Canine
distemper, Jigodia)
Boala lui Carr, cunoscut i sub numele de "jigodie, pesta canin sau
febra cataral canin, este o boal infecto-contagioas, specific carnasierelor,
caracterizat prin sindrom febril, tulburri digestive, pulmonare, cutanate i
nervoase, de intensiti variabile.
Istoric:
- 1769 descriere complet a tuturor fenomenelor clinice sub care se poate
prezenta aceast afeciune;
- 1905 Carr a demonstrat c boala este produs de un virus filtrabil
specific;
- 1926-1931 bazele imunoprofilaxiei anti- Carr au fost stabilite de Laidlav
i colab.;
101
- 1926, Robin i Vechiu au dovedit c lichidul cefalo-rahidian este virulent

atunci cnd animalele prezint simptome de encefalomielit acut. Ei au
reuit n mod experimental, prin inocularea lichidului cefalo-rahidian n
spaiul atloido-occipital i intravenos, s produc simptome nervoase
grave, contracii, paralizii, epilepsii.
Rspndire i importan:
- boala este rspndit pe toat suprafaa globului pmntesc, fiind ntlnit
cu o frecven variabil, n toate continentele. Incidena ei a nceput s
scad simitor odat cu aplicarea sistematic, n unele ri, a
imunoprofilaxiei;
- determin pierderi importante n special n crectoriile de cini i vulpi, att
prin mortalitate ct i prin deprecierea biologic a animalelor afectate.
Etiologie:
Virus (Canine distemper virus ; CDV), aparinnd familiei

Paramixoviridae, genul Morbillivirus;
este unic din punct de vedere antigenic, dar cu variaii mari de
patogenitate; virusul a fost adaptat i cultivat pe oul embrionat de gin;
se cultiv i pe celule renale de cine i de dihor, unde determin efect
citopatic. In culturile de celule renale de cine, efectul citopatic se
manifest prin producerea de incluzii intranucleare, intracitoplasmatice i
de celule stelate;
Green (1939), plecnd de la o tulpin de virus al bolii lui Carr, constat
c dup 53-56 de treceri n serie pe dihori, i exalteaz virulena pentru
dihor, devenind apatogen pentru cine i slab patogen pentru vulpi.
Aceast tulpin astfel modificat a fost numit "distemperoid-virus".
virusul distemperoid a fost adaptat apoi la embrionul de gin de ctre
Haig (1948-1956); dup 25 de treceri, acesta i reduce puin
patogenitatea pentru dihori, iar dup 130 de pasaje devine
avirulent pentru dihor i cine;
virusul bolii lui Carr aglutineaz inconstant eritrocitele de gin i de
cobai;
rezistena virusului n condiiile mediului extern este destul de
moderat: lumina solar direct, la temperatura mediului extern,
inactiveaz materiile virulente n cteva ore;
n cadavre persist 48 ore, apoi este distrus repede prin procesul de
putrefacie;
dezinfectantele obinuite, n concentraii uzuale, distrug repede virusul.
Receptivitate:
- sunt receptive canidele;
- mai frecvent se mbolnvesc cinii tineri, pn la vrsta de 1,5-2 ani;
- sensibilitatea maxim o au ceii n vrst de 6-8 luni;
102
- frigul, lipsa de micare n aer liber, stabulaia n condiii deficitare de igien,

sensibilizeaz animalele fa de complicaiile care survin n cursul bolii;
- sunt afectate i celelalte canide (dingo, lup, acal, coyot,vulpe), dar mai
rar n comparaie cu specia cine;
- boala afecteaz n condiii naturale animalele din familia Mustelidae
(dihor, nurc, vidr, nevstuic, vizon, jder, hermin, lutru);
- felinele sunt refractare la infecie;
- omul face o infecie inaparent, demonstrat numai prin virulena temporar
(5-6 zile) a sngelui i apoi prin prezena n snge a anticorpilor specifici.
Sursele de infecie:
- primare - reprezentate de animalele bolnave, cele aflate n perioada de
incubaie, precum i cele trecute prin boal, care pot rmne pentru un timp
purttori i excretori de virus;
- n organismul animalelor bolnave, virusul se gsete n snge, n toate
organele irigate, n exsudate, secreii i excreii. Organele i esuturile cele
mai bogate n virus sunt splina, mduva osoas, creierul i limfonodurii;
- animalele bolnave elimin mari cantiti de virus prin jetaj, secreia
bronhic eliminat n timpul tusei, urin i materii fecale;
- n formele nervoase cronice, lichidul cefalo-rahidian i substana nervoas
sunt virulente nc 20 de luni de la apariia primelor simptome, iar urina i dup
3 luni;
- vulpea, lupul, cinii dingo, coioii, dihorii, vidra, jderul, sconcsul, nevstuica
i bursucul, pot fi surse de infecie;
- omul ar putea constitui, uneori, un rezervor important, necunoscut sau
nebnuit de virus
Contaminarea:
- pe cale direct, prin coabitare cu animale bolnave, cu indivizi bolnavi
inaparent sau cu purttori i excretori de virus, mai ales prin inhalarea aerului
ncrcat cu particule (aerosoli);
- eliminarea virusului ncepe de la primul acces febril, cnd jetajul i
secreia ocular sunt foarte virulente;
- pe cale indirect, prin intermediul a diferii vectori de materii
virulente, animai sau neanimai, activi sau pasivi; personalul veterinar poate fi
vector activ sau pasiv de virus.
Calea de infecie: - respiratorie i digestiv.
Dinamica: - obinuit cu aspect epizootic, cu difuzibilitate foarte mare n
focar i n afara acestuia.i contagiozitate mare;
- mbolnvirile pot aprea n tot cursul anului, incidena cea mai
mare a cazurilor se observ ns vara cnd infecia evolueaz sub o form
benign, adeseori trecnd neobservat n populaiile de cini comunitari;
- formele cele mai grave de boal se ntlnesc toamna i primvara.
Patogeneza:
103
Virusul ptrunde n organism limfonodurile regionale porii de intrare

se replic trece n snge determin o stare de viremie precoce, mai mult
sau mai puin grav.
Prin aciunea virusului asupra mucoaselor i prin lezionarea endoteliului
vascular se produc fenomene de inflamaie cataral a mucoaselor, procese
inflamatorii la nivelul seroaselor i al diferitelor organe. Virusul se fixeaz
devreme (n faza de viremie) pe centrii nervoi modificri inflamatorii i
degenerative tulburri nervoase variate, n raport cu localizarea, intensitatea i
ntinderea leziunilor, inflamaia cataral a mucoaselor i leziunile corneei.
Animalele pot s moar n aceast prim faz de septicemie viral sau
hipertemia se remite, dispar i tulburrile generale care caracterizeaz sindromul
de febr i n cazurile de evoluie benign, aceast remisiune este definitiv,
virusul dispare din snge i animalul se vindec.
Cnd evoluia continu, virusul se localizeaz n esuturile i organele
pentru care are afinitate.Printre organele i esuturile foarte sensibile la aciunea
virusului se situeaz aparatul respirator, digestiv, urinar, sistemul nervos central,
endoteliul vascular, pielea, ficatul, iar flora de infecie secundar este
reprezentat prin germenii biofii ai cilor respiratorii sau digestive.
Complicaiile cele mai frecvent ntlnite sunt
bronhopneumonie sau pneumonie cataral sau purulent;
tulburrile de gastroenterit;
hepatonefrit.
Tabloul clinic:
- perioada de incubaie este n medie de 3-7 zile;
- din punct de vedere evolutiv, boala lui Carr se poate prezenta sub o
form supraacut, acut, subacut i cronic
Forma supraacut sau cataral
febr intens 40-41C, instalat brusc i nsoit de un catar nazal
seros sau sero-mucos i catar conjunctival;
stare tific, abatere profund, anorexie, accelerarea marilor funciuni,
congestia mucoaselor, botul uscat i frisoane;
evoluia este foarte grav, uneori ia caracter hipertoxic, cu sfrit
letal n 12-24 ore de la apariia primelor semne;
alteori boala dureaz 2-3 zile; animalele mor n hipotermie.

Forma acut
Febr (39,5-41C), inapaten, stare depresiv, catar oculo-nazal;
vomitri de intensitate variabil;
dup 1-2 zile, hipertermia se remite, iar animalele revin la starea aparent
normal;
dup una sau mai multe zile de la remisiunea febrei iniiale, apare o nou
ascensiune termic; ridicndu-se deodat la 40C , nsoit de manifestri
diferite
104
n funcie de localizare, deosebindu-se sindromul cataral, respirator,

ocular, cutanat, digestiv i nervos.
Localizarea la mucoase (sindromul cataral sau forma cataral)
- catar al mucoasei cilor respiratorii anterioare;
- senzaie de prurit nazal, strnut, jetaj, la nceput seros, apoi mucos,
mucopurulent, n cantitate variabil, cruste cenuii- glbui.
Catar al mucoasei conjunctivale i inflamaia ocular;
-animalele prezint fotofobie, congestia i inflamaia mucoasei conmjunctivale;
- din unghiul intern al ochiului se scurge o secreie, la nceput seroas, apoi
mucopurulent, n cantitate variabil, formnd n jurul fantei palpebrale un
ornament crustos, de "ochi rimelat, cheratit parenchimatoas difuz,
unilateral sau bilateral ulcerare a corneei perforarea acesteia
panoftalmie.
Localizarea pulmonar (sindromul respirator ) - extinderea procesului
inflamator la cile respiratorii posterioare;
-semne de laringit, traheit, bronit, pneumonie sau bronhopneumonie;
-strnut, tuse uscat i scurt, apoi umed i prelungit, respiraie dispneic,
pleurezie i bronhopneumonie.
Localizarea digestiv (sindromul digestiv)
-semne de faringit, amigdalit, stomatit cataral.
-la debut apar vomitrile, uneori biloase datorit gastroduodenitei.
-enterita: la nceput constipaie, apoi diaree cu fecale lichide, mucoase, fetide,
uneori striate cu snge;
-animalele prezint inapaten i sete accentua.
Localizarea cutanat (sindromul cutanat) exantem pustulos, localizat la
faa intern coapsei , faa inferoposterioar a abdomenului, mai rar la piept i
bot;
-pustulele sunt de mrimea unui bob de linte, uneori mai mari, nconjurate de o
zon congestiv;
-dup cteva zile de la apariia exantemului, pustulele se usuc, se transform n
mici cruste care se detaeaz fr s lase n loc nici o urm
Localizarea la aparatul urinar (sindromul urinar)
-albuminurie, prezena n urin de cilindri hialini, celule renale.
Localizarea nervoas (sindromul nervos)
-apare dup 2-3 sptmni de la debutul bolii;
-leziunile sistemului nervos, provocate de virusul se dezvolt mai ncet dect
celelalte tulburri organiceforma nervoas evolueaz de obicei afebril.
-mioclonii localizate la diferite grupe musculare sau chiar la muchi izolai:
muchii buccelor, ai aripilor nrilor, maseterii;
-miocloniile ncep la muchii membrelor posterioare, form cunoscut i
sub denumirea de "paralizie ritmic", "dansul lui Saint-Guy" sau "coree
jigodioas" .
-Are o evoluie lent, progresiv, durnd sptmni sau luni i se termin n
105
majoritatea cazurilor cu moarte prin epuizare;

-tulburrile nervoase cu fenomene paralitice care ncep la trenul
posterior i progreseaz caudo-cranial;
-in cazuri rare pot apare paralizii ale unor nervi cranieni;
-leziunile meningoencefalice determin tulburri de: hiperestezie, contracii
musculare puternice, tetaniforme, nepenirea cefei, a gtului, opistotonus,
astazii, ataxii, micri n manej, rostogoliri "n butoi", amauroz;
-frecvent apar crize epileptiforme care devin din ce n ce mai frecvente i mai
violente, ducnd la moartea animalului prin epuizare.
Localizarea plantar sau "boala clciului tare:
-se manifest prin hipercheratoza proliferativ a cuzineilor plantari cu
sensibilitate exagerat a regiunii plantare;
-pielea cuzineilor plantari se bombeaz, se indureaz, devine rugoas i
crap;
-apar i fenomene nervoase exprimate prin convulsii i coree.
Forma subacut:
-se manifest prin acelai simptome, dar cu o evoluie mai
ndelungat i cu o frecven mai mare a infeciilor secundare, bacteriene;
-boala are o evoluie mai grav i mai lung 7-35.
Forma cronic:
-apare la animalele care au trecut prin boal i au rmas cu diferite tare:
leziuni pulmonare, oculare, nervoase.
In formele supraacute: apare catarul mucoaselor; leziuni de tip
septicemic; exsudate n cavitile seroase.
In formele acute i subacute:
-localizarea la aparatul respirator: leziuni de rinit, laringit, bronit i
bronhopneumonie cataral sau cataral purulent;
- localizarea digestiv: leziuni de faringit, gastrit sau gastroenterit
cataral, cu prezena de eroziuni sau chiar de ulcere ale mucoasei.
Histopatologice: existena, n nevraxul cinilor cu forme nervoase de
boal, a incluziilor oxifile, intracitoplasmatice, intranucleare sau extranucleare
corpusculii lui Lentz-Sinigaglia.
Incluziile se gsesc n cele mai variate esuturi i organe: stomac, intestin,
pancreas, parotid, creier, mduva spinrii, ganglionii spinali, limfonoduri,
epiteliul bronhie, celule alveolare pulmonare, splin, ficat, rinichi.
In nevrax, incluziile sunt situate ntotdeauna n celulele gliale spre deosebire de
turbare, n care leziunile sunt n neuroni.
Diagnostic
Probele care se recolteaz:
106
probe de snge;
jetaj;
cadavre proaspete;
organe: pulmon, creier, splin, ficat, rinichi, limfonoduri, intestin.
Examenul virusologic
inocularea materialului patologic pe:
-culturi celulare renale i testiculare de cine sau dihor,
-membrana corioalantoidian a embrionilor de gin.
multiplicarea virusului produce efect citopatic manifestat prin formarea de
celule cu nuclei gigani , cu citoplasma vacuolizat i cu prezena de incluzii
intranucleare i intracitoplasmatice.
evidenierea virusului se face prin testul de imunofluorescen direct pe
culturi celulare.
Testul de imunofluorescen
-Evidenierea virusului (culoare galben-verzuie) n duoden
-Evidenierea virusului (culoare verde) n cerebel, la un cine cu fenomene
nervoase
Examenul serologic
urmrete evideniere anticorpilor specifici folosind:
testul de seroneutralizare n culturi celulare;
reacia de hemoaglutinare;
testul imunoenzimatic ELISA.
Examenul histopatologic
evideniaz prezena n nevraxul (n celulele gliale) cinilor cu forme
nervoase de boal, a unor incluzii oxifile, intracitoplasmatice i
intranucleare = corpusculii Lentz Sinigaglia.
incluziile mai pot fi evideniate n stomac, pancreas, mduva spinrii,
limfonoduri, epiteliu bronic, alveole pulmonare, ficat, splin.
Incluziile sunt evideniate n celulele gliale, spre deosebire de turbare, n
care incluziile sunt n neuroni.
Proba biologic
se realizeaz pe cei, dihor sau nevstuic;
se inoculeaz s.c. suspensii aseptizate din broiaj de organe sau i.v. sau i.m.
cnd se administreaz snge recoltat de la animale n faza febril a bolii.
dac virusul este prezent n materialul patologic inoculat, semnele clinice
apar dup 3-5 zile , reproducnd tabloul clinic al bolii lui Carre.
Prognosticul
Variaz n raport cu :
- forma evolutiv i clinic a bolii;
- natura i precocitatea tratamentului aplicat;
107
- nu se poate aprecia ce animale vor face forma nervoas.

Fenomenele nervoase de tip paralitic, localizate la trenul posterior, cu crize
epileptiforme sau tulburri nervoase cu evoluie rapid, indic un prognostic
grav.
Profilaxia
Msuri generale
asigurarea condiiilor optime de ngrijire i alimentaie;
aplicarea dehelmintizrilor preventive;
efectuarea de dezinfecii i dezinsecii profilactice n
adposturile i cutile din canise;
limitarea cinilor cu animalele bolnave, trecute prin boal i
produsele de excreie i secreie ale acestora
Imunoprofilaxia
utilizarea vaccinurilor monovalente sau polivalente (mpotriva distemper
virus, parvovirusului canin, parainfluena, adenovirus-2, leptospira,
coronavirus);
Exist mai multe tipuri de vaccinuri i mai multe procedee de imunizare
activ:
Vaccin viu atenuat, n urma adaptrii virusului bolii lui Carre la dihor,
iepure sau
Vaccin preparat pe tulpini avianizate, preparate pe embrion de gin.
Combatere
Animalele bolnave se izoleaz i se supun:
Tratamentului specific urmrete evitarea instalrii fenomenelor nervoase:
ser hiperimun: 20-50 ml, parenteral;
ser de convalescent: 3-8 ml/kg;
Gamaglobuline specifice.
Tratamentului simptomatic-trebuie orientat n funcie de semnele clinice pe
care le prezint animalul bolnav:
- antibioterapie;
- antivomitive;pansamente gastrointestinale;
- antipiretice;
- calmante
Tratamentul de susinere
-tonice generale,
-vitaminoterapie,
-rehidratare cu seruri hipertonice, glucozate administrate i.v., s.c.;
Tratamentului igieno-dietetic
-administrarea de alimente uor digestibile, supe de carne, lapte n proporii
egale cu ceai de mueel;
108
-asigurarea aternutului curat i uscat, ferit de cureni de aer.
3Parainfluenta bovina
Def.
Parainfluenta sau rinopneumonia bovinelor, influenta sau febra

epizootica este o boala infectioasa sau contagioasa, manifestata prin febra si
tulburri respiratorii grave.
Istoric:
-1915 Fritsche , in Germania, bnuiete prezenta unui virus pneumotrop ca agent
patogen principal si a unei bacterii colorata bipolar ca agent secundar, suprapus.
-virusul cauzal(PI-3) a fost izolat de Chanock in 1958
-in 1959 Reisinger in SUA izoleaz virusul de la vieii care sufereau de
sindromul cunoscut sub denumirea de febra de transport. De fapt intre febra
de transport si parainfluienta nu exista deosebiri de ordin clinic si lezional, ci
doar in ceea ce privete agentul etiologic
-parainfluienta apare ca enzootie de adpost unde se practica creterea intensiva,
in stabulaie
-in tara noastr a fost diagnosticata serologic si virusologic in 1967
Etiologie
Bovine parainfluenza virus 3, genul Respirovirus, subfamilia
Paramyxovinae, familia Paramixoviridae
- se cultiva pe oua embrionate de gina si pe culturi celulare de diferite
origini ( viel, purcel, embrion de gina) unde determina efect citopatogen
si apariia de incluzii oxifile intracitoplasmatice si intranucleare; virusul
are nsuiri hemaglutinante
- serotipul PI-3prezinta 3 subtipuri nrudite antigenic: uman, bovin si ovin
- intre tulpinile de virus izolatedin diferite focare, exista importante
diferene de patogenitate
- virusul PI-3poate aciona sinergic si cu alte virusuri, cum sunt: virusul
diareei virale-bolii mucoaselor, virusul rinotraheitei infecioase
Receptivitate:
- taurine, in special vieii in perioada intarcarii si tineretul pana la vrsta de 78 luni
-bivol, oaie, caprine, cal, maimua, porcine, carnasiere, cprioare
Surse de infecie:
-animalele bolnave si cele trecute prin boala
-virusul este eliminat prin secreii nazale si oculare
109
-viteii infectai elimina virusul PI-3 bovin timp de 8-10 zile

-posibilitatea infeciei ncruciate intre specii deoarece s-a putut reproduce
boala la vieii cu tulpini ovine si umane ale virusului PI-3
-exista posibilitatea transmiterii virusului pe cale naturala intre bovine si
ovine
Contaminarea: -direct, prin contact, iar infecia este aerogena, prin inhalarea
aerosolilor rezultai din tusea animalelor infectate sau din pulverizarea
jetajului virulent
Dinamica:
-un caracter enzootic,sub forma de enzootii de adpost, cu o difubilizitate
mare in focar
-favorizata de supraaglomerrile de bovine din sistemul intensiv,
transporturile pe cale ferata, adpatul insuficient, frigul si umiditatea.
Patogeneza
Virusul ptruns in organism pe cale respiratorie -> bariera de mucus cu
ajutorul neuroaminidazei, care descompune acidul N- acetil- neuraminic
(NANA) ce se gsete in cantitate mare in glicoproteinele mucusului ->
celulele ciliate ale epiteliului
Replicarea virusului are loc in citoplasma celulelor epiteliale ale cailor
respiratorii si in macrofagele alveolare -> distrugerea cililor vibratili si a
celulelor ciliate -> hiperplazia pneumocitelor de tip II -> slbirea rezistentei
aparatului respirator, favorizndu-se infeciile secundare.
Tabloul clinic
- perioada de incubaie difer de la 2 zile la 2 saptamani
- se deosebesc forme evolutive supraacute, acute, subacute si inaparente
Forma supraacut: - la vitei si se manifesta prin febra,semne de rinita,
- edem in regiunea gatului, in pulmon si moarte rapida (2-3 zile)
Forma acuta:
-febra, abatere, jetaj si lacrimare
-respiratia este dispneica; animalul sta cu capul in jos sau in sus, gatul
ntins si narile dilatate
-la ascultatie se percep raluri sibilante, suflul bronic si nsprirea
murmurului vezicular
-la percuie se percepe sensibilitate accentuata in zona coastelor si
prezenta zonelor de matitate
-apetitul dispare, jetajul devine mucopurulent, iar respiraia se face cu
gura deschisa, cu limba scoasa si comisurile retractate
-eforturile fizice deosebite pot provoca moartea prin sincopa
-animalele vindecate, prin persistenta sechelelor pulmonare raman
tarate
Forma subacuta:
-febra, abatere, inapetena, jetaj fluid, clar si nu prea abundent
110
-tuse intermitenta, respiraie dispneica

-daca nu apar complicaii bacteriene, temperatura revine la normal,
iar vindecarea se produce dup 1-2 saptamani
-in urma interveniei florei bacteriene de asociaie, apare jetajul
mucopurulent,sialoreea si epifora
Forma inaparenta (forma benigna):
-evolutie benigna, cu indispoziie
-scaderea produciei de lapte
-jetaj si vindecare spontana
-la femelele gestante se poate produce avort, iar din fetuii avortai se
poate izola uneori PI-3
- mucoasa tractusului respirator este congestionata si acoperita de un
exsudat mucopurulent
- lobii pulmonari prezint o disensiune foarte accentuata
- emfizem interstiial uneori cu strii sau coaguli de snge rezultai din
ruperea vaselor
- pe pleura, se observa zone de depozit fibrinos
- in cavitatea toracica exsudat sero-hemoragic
- edem al esutului conjunctiv din regiunea gatului, sau la intrarea in
cavitatea toracica
- limfonodulii traheobronsici sunt congestionai si mariti
- leziuni de ciroza, hiperplazie splenica, enterita catarala si hemoragii
punctiforme subepicardice sau pe mucoase
Histologic
-proliferarea si sincitalizarea celulelor epiteliale de la nivelul alveolelor si
bronhiolelor
-prezenta incluziilor acidofile in citoplasma si nucleu
-existenta in lumenul alveolelor pulmonare a unor celule gigante, sincitiale,
provenite din contopirea pneumocitelor granuloase descuamate
Diagnosticul:
Prin examen de laborator, prin izolarea virusului si investigaii serologice
-izolarea virusului se face din secreii nazale sau din amigdalele si
pulmonii animalelor sacrificate sau moarte, pe oua embrionate sau pe culturi
de celule
-identificarea se face pe baza efectului citopatic, a prezentei incluziilor
eozinofile, intracitoplasmatice si intracelulare sau prin testele de
seroneutralizare si imunoflorescenta
-inhibarea hemaglutinarii si seroneutralizare in culturi de celule,
urmarinduse dinamica titrului de anticorpi la interval de 10-14 zile
-anticorpii materni persista in sngele vieilor pana la vrsta de 4-6 luni
Diagnostic diferenial
111
-rinotraheita infectioasa- tulburrile respiratorii acute intereseaz cile

aeriene anterioare, iar dispneea este de expiraie ( in parainfluienta dispneea
este de inspiraie), exista semne de conjunctivita si cheratita, mai rar vaginita
si foarte rar semne de encefalita
-diareea virala bovina- boala mucoaselor, se manifesta prin fenomene
preponderent digestive (diaree profuza, sangvinolenta) cu mortalitate mult
mai ridicata si mai puine semne respiratorii
-febra catarala maligna- mortalitate ridicata si morbiditate sczuta, iar
leziunile oculare si nazale predomina
-septicemia hemoragica, forma pulmonara, se manifesta prin jetaj,
tulburri respiratorii si evolutie grava, dar mai ndelungata
-necrobaciloza, localizare bucala (difteria vieilor), este nsoita de
febra, tuse, stomatita ulceroasa cu miros fetid, fara leziuni ale aparatului
respirator, fara contagiozitate, dar cu mortalitate ridicata
Prognosticul:- este favorabil in majoritatea cazurilor
-daca se produc complicaii secundare, bacteriene, prognosticul
devine rezervat sau grav
Profilaxia:
Masurile generale: -evitarea creterii animalelor in adposturi reci,
neaerisite, fara cureni de aer sau in condiii de supraaglomerare si
transporturile obositoare
Imunizrile active:
-vaccinul Biviral-B (PI-3,IBR-IPV), constituit din virusuri modificate,
atenuate
-PI-3 VAC (vaccin PI-3la rumegtoare)
-Imuresp-P( vaccin din virus viu modificat contra parainfluenei bovine, este
preparat prin cultivarea pe o linie celulara stabila bovina a tulpinii mutante
RLB-103 si modificata prin temperatura specifica si administrare nazala)
-vaccinul Bovilis bovipast (vaccin inactivat mpotriva parainfluenei,
virusul sinciial si pasteurelozei bovine, s.c., 5 ml; tineretul bovin de peste 2
saptamani, 2 inoculri la interval de 4 saptamani; vaccinul se repeta cu 2
saptamani nainte de perioada de stres transport, schimbarea adpostului)
Combaterea
-animalele bolnave se izoleaz si se trateaz cu antibiotice si sulfamide sau
concentrate gamaglobulinice specifice anti-PI-3
-se poate folosi serul de convalescent, in doza de 50-100ml/animal, in 2 sau
3 puncte separate, ca si serul antiviral polivalent hiperimun
-animalele sntoase din loturile contaminate, in funcie de situaia
epizootologica din unitate, fie se seroimunizeaza de necesitate cu ser hiperimun
mixt in doza de 0,2-0,3 ml/kg, fie se vaccineaz de necesitate cu vaccin antiviral
( bivalent si trivalent)
112
4Parainfluienta ovina
Etiologie: -serologic, virusul este apropiat de cel al parainfluientei bovine
Caractere epidemiologice:
Receptivitate:
-afecteaza oile de toate rasele si vrstele
Sursele principale de infecie:
- animale bolnave care elimina virusul prin secreii ( nazale, vaginale),
excreii si avortoni
- animalele trecute prin boala raman purttoare si eliminatoare de virus un
timp variabil
- dup infecia experimentala mieii devin eliminatori de virus cel puin 14
zile, transmind boala la cei inui in contact
Dinamica: evul. enzootico-epizootica, cu o mare difuzibilitate in focar si in
afara lui.
Factori favorizani:
-factori de stres: aglomerarea, transportul, cond. de igiena necorespunztoare
si infecii bacteriene secundare
- depinde de sistemul de cretere si exploatare: cond. de turma, contact direct
att in stabulaie cat si la punat
Tabloul clinic:
La mieii sugari : -cazuri de pneumonie acuta, cu jetaj seromucos discret
-abatere si stare subfebrila
La tineret : -forme subacute
- forme cronice, cu jetaj seromucos discret si rareori stare subfebrila
La tineretul din ingrasatorii, stresat, s-au semnalat si manifestri nervoase
La oile adulte: -forma acuta, trece neobservata
-forma subacuta
-forma cronica
-fenomene respiratorii, agravate de complicaii secundare, produse de
Pasteurella multocida si de Mannheimia haemolytica
Examenul necroscopic releva prezenta unor focare de compactizare
pulmonara, de culoare roii-violacee sau cenuii-roiatice, la nceput lobulare
apoi lobare, in treimea sau jumtatea antero inferioara a pulmonilor, cu un
accentuat edem al zonelor nvecinate
-tumefierea limfonodurilor regionali
113
Histologic, o intensa proliferare limfohistiocitara a septumurilor alveolare,

epiteliul bronhoalveolar se tumefiaz, se desprinde de pe membranele bazale
si cade in lumen sub forma de macrofage
-specific, macrofagele alveolare se sincitializeaza sub forma unor celule
gigante multinucleate care plutesc in masa de exsudat seros din lumenul
bronhiilor si alveolelor
Diagnosticul:
-se suspicioneaz pe baza datelor epizootologice, clinice si
anatomopatologice
Pt. confirmare:
Ex. de laborator:
Virusologic: -izolarea virusului din secreiile nazale, pulmon cu leziuni de
pneumonie, secreii vaginale, avortoni, SNC, si inocularea pe oua
embrionate, pe culturi de celule renale de viel sau de miel
-identificarea tulpinilor de virus prin reacia de hemadsorbtie si neutralizare
cu ser anti-Pi-3 de referina
Reacii serologice: -pt. detectarea anticorpilor specifici teste de seroneutralizare,
de inhibare a hemaglutinarii si ELISA.
Biologic:
-infectia experimentala a mieilor
Prognosticul: -favorabil in evoluiile necomplicate
-rezervat in cazul interveniei florei de asociaie
Profilaxia:
Nespecifica:- evitarea factorilor de stres
-respectarea tehnologiei de cretere
-alimentatia corespunztoare a animalelor
Specifica:
-imunizarea activa a animalelor receptive cu vaccin contra parainfluenei oilor
oviparvac, s.c., la ovinele in vrsta de peste 20 de zile,2ml, cu rapel dup 1421 de zile.
Combaterea:
- in focar, animalele bolnave se izoleaz si se trateaz specific, sau cu
antibiotice si chimioterapice, pentru prevenirea complicaiilor bacteriene
secundare.
- Se imbunatatesc condiiile de ntreinere si alimentaie
- Se indeparteaza factorii de stres
- Se vaccineaz de necesitate animalele sntoase
Tratamentul specific: ser contra parainfluenei ovine , i.m. sau s.c., 1ml/kg
5Pseudopesta porumbeilor
114
Etiologie: Paramyxovirus tip1 (PMV-1)

-tulpinele izolate prezint patogenitate diferita
Receptivitate:- sunt mai sensibili puii si tineretul
Factori favorizani:
-existenta unor boli parazitare, carente vitaminice;
-oboseala
-patogenitatea crescuta a tulpinii
-sunt mai sensibili porumbeii din lin liniile selecionate
Surse de infecie:
-psrile bolnave ce elimina virusul prin secreii si excreii (saliva, secreii
nazale, excremente)
-apa, furaje, aternut,adposturi contaminate
Transmitere:-activ
-pasiv
-frecvent apare la porumbei ca urmare a transmiterii bolii de la
gini
Tabloul clinic:
-perioada de incubaie 4-5 zile
Acut:-anorexie, polidipsie, somnolenta
-diaree apoasa
-fenomene nervoase (pareze ale aripilor, convulsii, tremurturi,
incoordonarea miscarilor, torticolis- se ntlnesc la 5-30% din efectiv)
-evol. 2-4 spt. Terminndu-se prin moarte sau remitere
Asimptomatic
-enterita catarala
-pene aglutinate in jurul orificiului cloacal
-mucus filant si hemoragii punctiforme in cav. bucala si nazala, pe trahee
-stomac glandular: congestie a mucoasei si leziuni hemoragice
-opacifierea sacilor aerieni
Diagnostic:
Se confirma prin examen de laborator:
-examen virusologic
-examen serologic: reacia de hemaglutinare, reacia de inhibare a
hemaglutinarii
-paramyxoviroza, salmoneloza, pasteureloza
-micoplasmoza, pseudomonoza, coccidioza
Profilaxia:
Masuri generale:
115
-igiena adpostului si volierei

-igiena alimentaiei
-dezinfecii, dezinsecii si deratizri periodice
Imunoprofilaxia:
-imunizarea cu vaccin inactivat dup vrsta de 4 saptamani,cu rapel din 6 in 6
luni, 0,3 ml
Combatere
-izolarea si sacrificarea pasarilor bolnave sau suspecte
-in cresctoria infectata dup eliminarea pasarilor bolnave se face curtenie
zilnica si dezinfecie de 2 ori/saptamana
-porumbeii sanatosi din focar se vaccineaz cu vaccin viu ncepnd cu vrsta
de 12 zile pe cale oculo- nazala si revaccinarea dup 4 saptamani cu vaccin
inactivat, rapel din 6 in 6 luni
6.Paramyxoviroza
porumbeilor
DEF. Boala infectioasa, de mare contagiozitate, asemntoare cu
pseudopesta aviara , care afecteaz in principal porumbeii.
Istoric: semnalata prima data in 1980, in Africa Orientala
-diseminarea virusului s-a fcut prin porumbeii calatori contaminai, cei
semi-slbatici, precum si pasrile slbatice
Etiologie: un paramyxovirus, gen Avulavirus, serotipurile 5 (PMV-5) si 7
(PMV-7) si serotipul 3 (PMV-3)
Caractere epidemiologice:
Contaminare: -contact direct, in timpul transportului sau in propria
cresctorie
-prin coabitarea unor porumbei sanatosi cu porumbei bolnavi
-hrana si apa infectata prin secreii nazale, salivare, lacrimale sau excreii
116
-insperarea aerului infectat cu virusuri expulzate la strnutul porumbeilor sau

cu praful infectat si ridicat in aer
-prin pasrile slbatice bolnave purttoare masive de virus
-oamenii ce au avut contact cu porumbeii bolnavi, prin incaltaminte sau
mini
Tablou clinic:
-perioada de incubaie de 3-4 zile sau mai mult ( 18-20 de zile)
-se manifesta diferit si necaracteristic
-debuteaza printr-o uoara rinita, cu strnuturi, jetaj nazal nesemnificativ
-tumefierea pleoapei si lacrimare
-starea se inrautateste, porumbelul devine trist
-sta ghemuit, are penele zburlite
-diaree cu fecale apoase, cu strii de snge
-sete exagerata si manifestri nervoase ( contracii ale muchilor gatului si
capului, ale aripilor, mers ezitant, tulburri de echilibru, torticolis,
opistotonus, miscari convulsive ale aripilor, pareze si paralizii uni sau
bilaterale)
-porumbeii nu mai pot zbura, iar micrile devin necoordonate, epileptiforme
-tulburari ale vederii, decolorarea irisului si tulburri de nprlire ( la
creterea noilor pene: acestea sunt prea lungi, prea scurte, filiforme,
decolorate, cu urme de snge)
Boala poate evolua subclinic, lent, fara manifestri generale, dar cu
instalarea fenomenelor nervoase.
-datorita diareei profuze, porumbeii se deshidrateaz si mor prin epuizare
-cei care supravetuiesc raman tarai, cu tulburri nervoase, si purttori si
eliminatori de virus
Mortalitate 8-10% la aduli si 50% sau mai mult de 75%
-leziuni necaracteristice
La deschiderea cadavrului:
-leziuni congestive, peteii si necrotice in diferite organe
-splenomegalie, congestia rinichilor, focare congestive la nivelul encefalului
Diagnostic:
Prin examene de laborator:
-coprologic- pentru depistarea paraziilor interni
-bacteriologic- pt. a exclude infeciile bacteriene (
pseudomonoza, tuberculoza)
-analize toxicologice ale coninutului gusei si stomacului
Ex. virusologic- izolarea si identificarea virusului
Prognosticul: -favorabil cnd se menine apetitul
-grav cnd porumbeii manifesta lipsa apetitului
-rezervat la cei cu tulburri nervoase accentuate ( paralizii)
salmoneloza,
117
Profilaxie:
Masuri generale:
-curatenia adposturilor si volierelor
-dezinfecia periodice si deparazitri
-evitarea circulaiei porumbeilor in zone cu cresctorii contaminate
-carantina profilactica a porumbeilor nou achiziionai
Specific:
-vaccinuri inactivate uleioase, s.c., in regiunea cefei
La porumbeii adulti- vaccin inactivat uleios Paramixovacol / Nedevac /
Columbovac, s.c., 0,25 ml, cu rapel la 3 saptamani, iar apoi din 6 in 6 luni
Combaterea:
-porumbeii bolnavi si cei suspeci se izoleaz si se sacrifica
-interzicerea accesului persoanelor strine in cresctorie
-dezinfecia riguroase
-imbunatatirea condiiilor de igiena si alimentaie
-porumbeii sanatosi din efectivul contaminat se vaccineaz de necesitate cu
vaccinuri vii ( LaSota), pe cale oculo-nazala.
7Paramyxoviroza porcina
( encefalomielita cu paramyxovirus
la porc, boala ochilor albatrii)
DEF.
boala infectioasa a porcinelor caracterizata prin manifestri

nervoase
-tulburari de reproducie si opacifierea corneei
Etiologie: fam. Paramyxovirus, gen Henipavirus
-virusul se cultiva uor pe linia PK15 de origine porcina, unde determina
efect citopatic si formarea de sinciii
-aglutinizeaza globulele roii de mamifere si de pasare
Receptivitate: -numai porcinele
-mai sensibili sunt purceii sugari pana la vrsta de 3 saptamani
-la adulte evolueaz subclinic, inaparent, doar cu opacifierea corneei
118
Surse de infecie:
-porcii
-persoane si vehicule ce au intrat in contact cu porcii bolnavi
-pasari
bolnavi
Tablou clinic:
La purceii sugari ( in vrsta de 2-15 zile):
-stare depresiva, abatere
-simptome nervoase ( ataxie, tremurturi musculare, atitudini anormale,
rigiditatea trenului posterior)
-la unii purcei diaree sau constipaie
-hiperexcitabilitate
-poate evolua cu simptomatologie tearsa: letargie, midriaza, orbire aparenta,
opacifierea corneei uni sau bilaterala cu nuane albstruii
-morbiditate 20-60%
La purceii de peste 30 de zile
-simptomatologie moderata: anorexie, febra, strnut, tuse
-fenomene nervoase: ataxie, miscari in cerc
-opacifierea corneei
-mortalitatea sczuta 1-5%, dei infecia poate ajunge la 100%
La animalele adulte evoluia este in general asimptomatica, subclinica sau
inaparenta
La animalele cu forme clinice boala debuteaz cu febra 39,9 0C, dispnee,
jetaj seros, seropurulent sau sanguinolent
La scroafele gestante: -avort
-fatari de purcei mori
-expulzarea de purcei mumificai
-infertilitate
-prelungirea intervalului de intarcare pana la gestaie
-repetarea cldurilor
La vieri:
-infertilitate temporara sau permanenta la 30-70%
-diminuarea motilitii si viabilitii spermatozoizilor
-crestera numrului de spermatozoizi anormali
-azospermie, hipertrofia testicolelor sau chiar lipsa libidoului
Macroscopic:
-leziuni oculare: opacitatea corneei, edeme ale corneei, uveita anterioara,
ulcere corneene
-leziuni pulmonare: focare de pneumonie
-prezenta de fibrina in cavitatea peritoneala
-orhite, epididimite, atrofii testiculare
Microscopic:
119
-encefalita nesupurativa
-meningite
Diagnosticul se confirma prin examen de laborator
Examen virusologic:
-se recolteaz: creier, amigdale
-izolarea virusului prin inocularea materialului patologic pe culturi de celule
renale de origine porcina
Examen serologic:
-detectarea anticorpilor specifici utiliznd reacia de inhibare a hemaglutinarii
, testul ELISA, seroneutralizare
-evidentierea agentului viral prin imunoflorescenta
- encefalomielita cu virus hemaglutinant (coronavirus)
- boala lui Aujeszky
Profilaxia:
-respectarea masurilor de igiena si alimentaie
-in tarile in care boala evolueaz endemic se pot folosi vaccinuri inactivate
-achizitionarea de animale doar din unitati si zone indemne
-dezinfecia profilactice
Combatera
- animalele cu manifestri nervoase si vierii cu infertilitate se elimina din
efectiv
- -dezinfecia
- depistri serologice
120

Conspect Boli2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conspect Boli2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Antraxul

Este o infecie crbunoasa , comuna dif specii de anim domestice si

localizarea cutanat: apare dupa infectiiile transcutanate dat insectelor

Tabloul clinic la ovine si caprine

Tablou clinic la ecvine

- hipertermie, puls accelerat, mucoase congestionate, tremuraturi musc, resp

Tabloul clinic la porc:

Tabloul clinic la carnasiere

capsulai i predominana sporilor

- nu se vaccineaza naim febrile si slabe, gestante in ultma luna si in prima luna

- indirecta , prin intermediul apei, furajelor, adaposturilor,

bronhopneumonie exsudativa. In forma nodulara focarele sunt de marine

cnd i la aceast maleinare reacia este pozitiv sau dubioas se va

supravegherea prin testul alergic (maleinare IDP) la ecvideele:

- uoale provenite de la acestea prin continutul, odata cu forma lor

La viei de 3-4 spt. 6 luni:

evoluie: supraacut, acut, cronic,

-vezica biliar destins i cu mucoasa ngroat;

in forma cronica: -leziuni intestinale si pulmonare

-Forma acut (septicemic): mai ales la purcei;

-n forma subacut i cronic:

franc tipul septicemic sau enteric

Definiie: -salmoneloza primar, rar intlnit, exprimat clinic i lezional sub

asigurarea de adposturi igienice;

si chimioterapicelor p.o. si pe cale generala

prin adm. i.v. sau s.c. de ser fiziologic ,

glucoza, sol Ringer

prin anemie i tulburri ale ouatului la ginile adulte.

-Infecia prin ou (coaj, sau transovarian) infectarea embrionului i moarte

-rezorbia incomplet a vitelusului

- Organe cu leziuni ( cord, ficat cu vezica biliara, splina, portiuni de

-vaccin viu atenuat Tiforomvac, suspensie liofilizata de Salmonella

Raspandire: Salmonele mobile ubicvitare

-examen bacteriologic, ex. serologic ( reactia de aglutinare, hemaglutinare

La gaini: -salpingo-ovarite, foliculi congestionati si pediculati

Subacuta:pneumonie crupala in lobii anteriori in diferite faze

F subacuta, pectorala sau pulmonara: febra, tulb respiratorii (tuse, dispnee,

Pasteureloza ovina si caprina

In forma acuta: leziuni toxico- septicemice: pneumonie lobara in lobii apicali

Este o boala infectioasa acuta a oilor, caracterizata prin tulb respiratorii si

Este o boala infectioasa ce afecteaza oile in lactatie , caracterizata prin

Este o boala infectioasa si contagioasa caract prin febra, tulburari

Diagnostic: pasteurelozele mamiferelor

Medii speciale:CSY (mediu cu agar,

- patogenitatea si gradul de toxicitate al tulpinilor

- pasarile prez apetit capricios, anemie progresiva, si diaree continua

- frotiurile se coloreaza cu albastru de metilen

- endogene : sub actiunea factorilor de stres

- Constipatia de la inceput este urmata de diaree, uneori

la ovine: : miei de 2-4 sapt: evol acut si cronic cu localizari asticulare

- cadavrele porcilor sacrificati de necesitate se ard, daca se sacrifica,

Boli infectioase provocat de germeni din genul

Carbunele emfizematos la bovine

- confirmarea prin ex de laborator

surse de infectie: - apa si furaje contaminate cu dejectii sau cadavre de pisici,

- in sist nervos se gasesc hemoragii si edeme mai ales in bulb

Botulismul la ovine si caprine

Etiologie: -sunt foarte sensibile fara de toxina botulinica

-sporul rezista la act factorilor fizici si chimici

la ecvine: - ovolueaza sub forma generalizata

- cand tetania se instaleaza treptat, evolueaza 10-20 zile ci vindecare

apare rar datorita continutului ridicat de anticorpi specifici

la ovine:- tetanos partial: localizare in trenul posterior