Chestionar

Analiza stilului de comunicare

Raspundeti cu adevarat sau fals

1.
2.
3.
4.

5.
6.
7.
8.
9.

10.

Spun adesea da cand as vrea sa spun nu

Imi apar drepturile fara a le incalca pe ale altora
Prefer sa ascult ceea ce gandesc sau ceea ce simt daca nu
cunonsc bine persoana cu care vorbesc
Sunt mai degraba o persoana autoritara si decisa
In general cred ca este mai usor si mai abil sa actionezi prin
persoane interpuse, prin intermediari, decat direct
Ma tem sa critic oamenii si sa le spun ce gandesc
Nu indraznesc sa refuz anumite sarcini, chiar daca nu imi
intra in atributiile mele
Nu ma tem sa-mi exprim pararea chiar daca acest lucru
este primit cu ostilitate
Cand are loc o dezbatere prefer sa stau de o parte, pentru
a vedea in ce sens, directie o va lua
Mi se reproseaza adeseori ca am spirit de contrazicere
2

Raspundeti cu adevarat sau fals

11.

12.
13.
14.

15.
16.
17.

18.
19.
20.

Nu imi place sa ascult pe altii

Ma aranjez astfel incat sa fiu in apropierea celor cu functii mari pentru ca
aceasta aduce foarte multe beneficii
Sunt considerat destul de descurcaret si de abil in relatiile cu altii
Intretin cu ceilalti raporturi intemeiate mai curand pe incredere, pe
cooperare si mai putin pe dominare si calcul
Prefer sa nu cer ajutorul colegilor mei, ar gandi ca nu sunt competent
Sunt timid si ma simt blocat de indata ce trebuie sa realizez o activitate
neobisnuita
Se spune ca sunt nedescurcaret si desi este adevarat, asta ma supara, ma
enerveaza
Ma simt bine in contactele directe, nemijlocite de tipul fata in fata
Pentru a imi realiza scopurile, adesea ma prefac, joc teatru
Sunt cam guraliv si adeasea retez vorba celorlalti, fara sa imi dau seama
de asta in timp

Raspundeti cu adevarat sau fals

21.
22.
23.

24.
25.

26.
27.
28.
29.
30.

Pentru a reusi ceea ce mi-am propus sunt gata intotdeauna sa fac

totul
In general stiu la cine trebuie sa fac apel si mai ales cand sa fac
apel; acest lucru m-a condus la reusita
In caz de dezacord fac compromisuri realiste pe baza unor
interese reciproce
Prefer sa joc cu cartile pe fata
Am tendinta de a amana ceea ce trebuie sa fac
Las adesea un lucru inceput fara a-l termina
In general ma manifest asa cum sunt, fara a-mi ascunde
sentimentele
E greu sa fiu intimidat
Cred ca a-I speria pe altii, prin a fi mai dur cu ei, este un mijloc
bun pentru a obtine ascultarea lor
Daca am fost prins cu ceva (pe picior gresit) stiu sa imi iau
revansa cand se iveste ocazia
4

Raspundeti cu adevarat sau fals

31.
32.

33.
34.
35.
36.
37.
38.

39.
40.

consider ca pentru a determina pe cineva sa fie de acord cu tine,

este suficient sa-I reprosezi ca nu isi urmeaza propriile principii
Stiu sa profit de pe urma unui sistem de relatii
Sunt capabil sa fiu eu insumi, continuand sa fiu acceptat si de
majoritatea celorlalti
Cand nu sunt de acord cu cineva indraznesc sa i-o spun si
reusesc sa ma fac inteles
Am grija sa nu-I inoportunez, sa nu-I supar, si sa nu-I plictisesc pe
altii
Desi ma straduiesc sa iau hotarari, ezit indelung si uneori evit
chiar sa alerg
Daca pararea mea este singulara intr-un grup prefer sa tac
Vorbesc fara teama in public, in adunari
Dupa parerea mea viata consta in raporturi de forta, de lupta
Imi asum fara teama riscuri mari in situatii periculoase

Raspundeti cu adevarat sau fals

41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.

48.
49.
50.

Consider ca prin creearea conflictelor poti fi mai eficient (poti

obtine mai mult) decat prin reducerea tensiunilor
Cred ca mimarea sinceritatii este un mijloc bun de a castiga
increderea
Stiu sa ascult cu rabdare, fara sa tai vorba altora
Duc pana la capat ceea ce am hotarat sa fac
Imi exprim sentimentele asa cum le simt
Stiu cum sa-I fac pe oameni sa accepte si adere la ideile mele
Consider ca a-I flata pe oameni, a-I maguli, a le face complimente,
sunt mijloace bune de a obtine ceea ce vrei
In conversatiile cu altii fac tot posibilul sa-mi impun punctul de
vedere
Stiu sa manuiesc ironia muscatoare
Sunt sensibil si usor de influentat si adesea imi dau seama ca sunt
exploatat

Raspundeti cu adevarat sau fals

51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.

59.
60.

Prefer sa observ evenimentele si discutiile decat sa particip la ele

Prefer sa stau de o parte, in umbra, decat sa ma fac remarcat
Manevrarea si manipularea celorlalti, nu sunt, dupa parerea mea,
solutii de folosit
Opinia mea este ca nu trebuie sa-ti anunti repede intentiile; acest
lucru este o proba de neindemanare
Sochez adesea prin faptele si opiniile mele
Prefer sa fiu lup si sa ii mananc pe altii, decat sa fiu miel
mancat de ceilalti
Cred ca a-I manvera si manipula pe altii reprezinta adesea
singurele mijloace de a obtine ceea ce vrei.
In general stiu sa protestez cu eficacitate dar fara agresivitate
excesiva
Uneori, intarzii prea mult in rezolvarea unora dintre problemele
mele
Evit situatiile care m-ar pune intr-o lumina neplacuta
7

INTERPRETAREA
RASPUNSURILOR

ATENTIE ! PENTRU CA TESTUL SA FIE EFICIENT NU VA UITATI LA

RASPUNSURI SI APOI VA HOTARATI SA DATI RASPUNSUL LA CELE 60 DE
INTREBARI !
8

Acordati cate un punct in dreptul

intrebarii unde ati raspuns cu
Adevarat
Comunicarea non-asertiva (Timida).
Acordati cate un punct urmatoarelor intrebari numai daca ati raspuns cu Adevarat.
Intrebarea : 1,7,15,16,17,25,26,35,36, 37, 50, 51, 52, 59, 60

Comunicarea agresiva
Acordati cate un punct urmatoarelor intrebari numai daca ati raspuns cu Adevarat.
Intrebarea: 4,6,10,11,20,21,28,29,30,39,40,48,49,55,56

Comunicarea manipulatoare
Acordati cate un punct urmatoarelor intrebari numai daca ati raspuns cu Adevarat.
Intrebarea: 3,5,9,12,13,19,22,31,32,41,42,46,47,54,57

Comunicarea asertiva
Acordati cate un punct urmatoarelor intrebari numai daca ati raspuns cu Adevarat.
Intrebarea: 2,8,14,18,23,24,27,33,34,38,43,44,45,53,58
9

Interpretare raspunsuri

Treceti in dreptul celor 4 categorii numarul de puncte

obtinute in urma adunarii lor:
Comunicare non-asertiva:____
Comunicare agresiva: _____
Comunicare manipulatoare: ____
Comunicare asertiva:_____

Tipul de comunicare cu cel mai mare numar de puncte

va caracterizeaza cel mai mult stilul dumneavoastra de a
comunica cu ceilalti. Daca aveti acelasi numar de
puncte la mai multe categorii sau valori apropiate
inseamna ca exista elemente care vi se potrivesc

10

Comunicarea non-asertiva

Comunicarea non asertiv este acea abilitate de a evita

conflictul sau de a se acomoda dorinelor sau nevoilor celeilalte
persoane, prin utilizarea aciunilor verbale sau non-verbale care se
potrivesc nevoilor celuilalt; astfel nct interesul pentru proprille
nevoi, drepturi sau obiective va scdea.
Aceast opiune de a comunica n situaiile conflictuale poate
mbrca dou forme: evitarea sau acomodarea. Cum recunoatem
indivizii care utilizeaz acest tip de comunicare? Sunt indecii; evit
contactul cu ochii partenerului (no eye contact); se scuz repede,
chiar prsesc ncperea; devin evazivi; iar ntr-un grup de persoane
ei prefer evitarea conflictului sau dac s-a declanat deja conflictul,
atunci prefer s-l soluioneze rapid. Va fi n final o situaie de
LOSELOSE; cnd o parte se acomodeaz, cellalt are doar pentru
o perioad scurt de timp impresia c a ctigat, dar n schimb,
adversarul care va pierde, va alege s prseasc relaia; iar pe
termen lung ambii vor pierde.

11

Comunicarea agresiva

Comunicarea agresiv se refer la abilitatea de a ne

impune dorina fa de o alt persoan, prin utilizarea actelor
verbale sau non-verbale ntr-un mod prin care sunt violate
standardele sociale, cu intenia de a produce injurii, suferin
sau durere altor persoane. Este sinonim cu conflictul,
deoarece de la forme uoare de injurii verbale se poate
ajunge la bti sau chiar violuri/omoruri violente.
Cum i recunoatem? i ofenseaz partenerii prin ignoran;
nu ascult (poor listeners); contactul cu ochii partenerului
e intens; emit un aer arogant, de superioritate; ncearc s-i
domine partenerul vorbind tare, nvinovind, intimidnd i
utiliznd sarcasmul i lovitura sub centur. Dac la nceput nu
folosesc agresiunea fizic, ei vor recurge imediat la violen
fizic, n cazul n care vor fi provocai. n final, vom avea de-a
face cu o situaie de LOSELOSE, deoarece n timp, cellalt
va renuna la relaia cu un agresiv.

12

Comunicarea manipulatoare/ pasivagresiva

Comunicarea pasiv agresiv mprumut tehnici

att de la comunicarea non-asertiv, ct i de la
tipurile agresive. Indivizii care prefer acest tip de
comunicare nu urmresc deschis, direct atingerea
obiectivelor, ci pe ascuns, facnd uz de mijloace
ascunse; ei spioneaz, antajeaz, mprtie zvonuri
false, dezvluie anumite secrete ascunse, ncurajeaz
atacuri ale persoanelor din afara grupului. Un
exemplu, n acest sens, l poate constitui situaia
colegului care prte la superior.
Cnd vorbim despre manipulator, ne referim la
o atitudine, un rol i nu la o persoan, chiar dac
suntem tentai s o facem.

13

Comunicarea manipulatoare/ pasivagresiva

Manipulatorii sunt persoane care

1. i culpabilizeaz pe ceilali n numele relaiilor de familie, prieteniei, dragostei, contiinei profesionale, etc.

2. Evit s-i asume responsabiliti sau le transmite altora.

3. Nu-i exprim niciodat clar dorinele, sentimentele, necesitile sau opiniile.

4. Rspunde adesea evaziv sau ambiguu.

5. i schimb opiniile, comportamentul i sentimentele n funcie de persoane i situaii.

6. Invoc raiuni logice pentru a-i ascunde obiectivele sale egocentrice.

7. i face pe ceilali s cread c trebuie s fie perfeci, consecveni, s tie ct mai multe i s rspund
prompt ntrebrilor i solicitrilor.

8. Se ndoiete de calitile, competena, caracterul celorlali: nu critic pe fa, devalorizeaz i emite

judeci.

9. Se folosete de intermediari (prefer s vorbeasc la telefon dect fa n fa, las note scrise, etc.), pentru
a-i face cunoscute mesajele.

10. nvrjbete i creeaz suspiciune, dezbin pentru a stpni mai uor i de multe ori poate provoca ruptura
unui cuplu.

11. tie foarte bine s pozeze n victim pentru a fi comptimit (i exagereaz o boal, se plnge de volumul
mare de munc la serviciu, de anturajul dificil n care triete etc.)

12. Ignor ceea ce i se cere s fac (chiar dac pretinde c tocmai atunci se ocup de problema respectiv).

13. Se folosete de principiile adoptate de ceilali (umanitate, caritate, rasism, binele i rul, sentimentele
materne etc.) pentru a-i satisface necesitile personale.

14. Amenin sub o form deghizat sau folosete antajul pe fa.

14

Comunicarea manipulatoare/ pasivagresiva

Manipulatorii sunt persoane care

15. Schimb fr menajamente subiectul n timpul unei conversaii.

16. Evit sau se sustrage de la ntlniri oficiale sau edine.

17. Mizeaz pe ignorana celorlali pentru a se plasa n poziii superioare.

18. Minte.

19. Se folosete de minciun pentru a afla adevrul, deformeaz i interpreteaz, denaturnd ntotdeauna
adevrul.

20. Este egocentric.

21. Este gelos n toate relaiile sale.

22. Nu suport s fie criticat i neag tot ce este evident.

23. Nu ine seama de drepturile, de dorinele sau de necesitile celorlali.

24. Ateapt de multe ori ultimul moment pentru a da ordine, dispoziii, obligndu-i pe ceilali s le execute.

25. Ceea ce spune pare logic i coerent, contrar atitudinilor, aciunilor sau modului su de via, care se
desfoar dup o schem opus.

26. Flateaz, ofer daruri i face mici servicii tiind s fie pe plac i dnd impresia c-l preocup problemele
celorlali.

27. Provoac o stare de proast dispoziie i un sentiment opresiv de pierdere a libertii (victima se simte
prins ntr-o curs din care nu tie cum s scape).

28. Aciunile sale sunt deosebit de eficace n atingerea obiectivelor personale, dar n defavoarea celorlali.

29. Ne sugereaz s facem lucruri pe care altfel nu le-am fi fcut niciodat din proprie iniiativ.

30. Este mereu subiect de discuie pentru ceilali, chiar cnd nu este de fa.

15

Comunicarea asertiva

Termenul de asertivitate a devenit popular n

anii 70, cnd n timpul unor programe de training,
participanii au fost nvai s zic NU n
simulrile unor confruntri inter-personale. Acest
tip de comunicare se ntlnete cel mai des la
stilurile de compromis i la cel de colaborare i se
refer la abilitatea de a vorbi i de a susine
deschis scopurile pentru atingerea propriilor
interese sau satisfacerea nevoilor, fr ca alte
persoane s aib de suferit. Indivizii care utilizeaz
acest tip de comunicare sunt comunicativi, precii,
le place s-i impresioneze pe ceilali i sunt
flexibili n rspunsuri/feedback-uri.
16

Sfaturi interpretare test

Ne punem ntrebarea care dintre cele patru opiuni de

comunicare este mai bun sau chiar ideal? Credem c
fiecare dintre opiuni pot fi utilizate, ct mai flexibil, n funcie
trei factori:
de ocazie ( ne referim aici la timp momentul potrivit
pentru a opta pentru un tip de comunicare sau altul i spaiul
sau locaia dac e n public sau ntr-un loc mai retras);
de cealalt persoan ct de apropiai suntem de
persoana respectiv, ce relaie avem cu ea (pe membrii
familiei frai, surori, prini sau bunici, pe prieteni ii tratm
diferit fa de superiorii de la locul de munc sau chiar colegi
ori subordonai; sau clieni cetenii, n cazul instituiilor
publice);
de propriile nevoi cum le prioritizm; deoarece nu toate
constituie o situaie de via sau moarte.

17

Situaii potrivite pentru a utiliza

un tip anume de comunicare
Putem utiliza comunicarea asertiv:
cnd conflictul este important pentru mine;
cnd m-a ur mai trziu pentru ca nu am spus
ceea ce am simit la un moment dat;
cnd o relaie pe termen lung cu partenerul e
important pentru mine;
cnd cealalt parte poate rezista asertivitii mele
i nu reacioneaz agresiv sau pasiv agresiv;
cnd cellalt ar profita de situaie; dac a
permite;
cnd este posibil soluia de WIN-WIN
18

Situaii potrivite pentru a utiliza

un tip anume de comunicare
Comunicarea non-asertiv este util atunci cnd:
consider c s-ar putea sa nu am dreptate sau cnd
nu sunt sigur pe mine;
s-a ntmplat ceva ce e mai important pentru
cellalt dect ar fi pentru mine;
o relaie pe termen lung cu partenerul prezint
importan.
Folosim comunicarea agresiv n cazul n care am
epuizat toate celelalte opiuni de comunicare i
sigurana mea fizic sau psihic sau a unor
persoane apropiate este pus n pericol (cazul de
auto-aprare).
19