ASERTIVITATEA

( suport de curs)

Obiective operaţionale:
 Înţelegerea noţiunii de asertivitate
 Cunoaşterea drepturilor asertive
 Dezvoltarea abilităţilor de învăţare a limbajului responsabilităţii

Competenţe: empatie, de comportament, de atitudini, sentimente, asertivitate, autocunoaştere.

Metode utilizate: exerciţiu de antrenament creativ, chestionarul, explicaţia, exerciţiul de

autocunoaştere, lucrul în perechi şi pe grupe.

Resurse:
- psihologice: motivaţia cursului;
- de timp: 2 ore;
- materiale: flipchart, markere, fişe de lucru, folii retroproiector, hârtie A4 şi A1.

Modalităţi de organizare a activităţii: individual, în perechi, pe grupe.

Desfăşurarea activităţii:

Moment organizatoric: consilierii şi cursanţii asigură condiţiile pentru o bună desfăşurare a

activităţii. Fiecare persoană primeşte un ecuson, pe care notează numele pe care doreşte să-l
folosească în timpul activităţii.

Crearea stării aperceptive, emoţionale, a interesului pentru activitate, captarea atenţiei:

exerciţiu de cunoaştere interpersonală „Balanţa” (anexa 1) . Scopul exerciţiului este de a da
persoanei posibilitatea să reflecteze asupra a ceea ce o deranjează în comportarea celorlalţi, dar
şi a neplăcerilor pe care le provoacă celor din jur prin propriul comportament. După
completarea fişei, prin voluntariat, câteva persoane prezintă rezultatele reflecţiei..

Declanşarea activităţii:
- pasul 1 – Exerciţiu mental: cursanţii sunt rugaţi să se gândească la o persoană cu care vor să
lucreze în aceeaşi echipă, apoi la o persoană cu care nu doresc să lucreze niciodată. După un
foarte scurt timp de gândire, li se cere să ridice mâna celor care şi-au găsit partenerul imaginar,
apoi li se solicită acelaşi lucru şi celor care s-au gândit la o persoană cu care nu ar lucra.
Concluzia exerciţiului: cei care nu au exclus pe nimeni ca potenţial partener de echipă, sunt
superiori celorlalţi tocmai prin puterea lor de a-i accepta pe toţi semenii lor, cu calităţi şi
defecte. Se poate concluziona în acest moment şi exerciţiul „Balanţa”, făcându-se referire la
acceptarea sau neacceptarea comportamentului celor din jurul nostru.
- pasul 2 – „Pătratul” – se desenează pe o foaie de flipchart un pătrat împărţit în 16 (anexa 2).
Li se cere cursanţilor să estimeze numărul total al pătratelor din figură. În timp ce îşi expun
părerile, se notează pe aceeaşi foaie semne de întrebare sau de exclamare, după intonaţia
folosită de cursanţi. Nu are importanţă numărul pătratelor, concluzia este că trebuie să-i
Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU 1
CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
învăţăm pe cei din jur să-şi pună întrebări. Dacă nu creem semne de întrebare, semnele de
exclamare nu mai au aceeaşi „greutate”.
- pasul 3 – chestionar: „Ce mă ajută când simt că sunt ...” (anexa 3) – interpretarea
rezultatelor înregistrate. Chestionarul va fi aplicat cu destul timp înaintea activităţii, pentru a se
putea centraliza rezultatele. Se discută liber pe baza informaţiilor transmise.
- pasul 4 – „Fereastra lui Giordani” – se desenează pe o altă foaie de flipchart un pătrat cu 4
careuri (anexa 4). Se notează informaţiile pentru cele două axe (vertical – „ştiut de alţii” şi
„neştiut de alţii” şi orizontal – „ştiut numai de tine”, respectiv „neştiut de tine”). Se notează
apoi semnificaţia fiecărui careu: fereastra „deschisă” – ceea ce ştii tu şi ştiu şi alţii (referitor la
comunicarea pozitivă, la comportamentul asertiv, etc. ), fereastra „ascunsă” – ceea ce ştii tu, dar
nu ştiu şi ceilalţi, fereastra „oarbă” – ceea ce nu ştii tu, dar ştiu alţii şi, în fine, fereastra
„neştiută” – ceea ce nu ştii nici tu, dar nu ştiu nici ceilalţi. Concluzia exerciţiului: fiecare dintre
noi deschide mai mult sau mai puţin fiecare fereastră a careului; ideal ar fi ca fereastra
„deschisă” a fiecăruia dintre noi să fie cât mai largă, mai cuprinzătoare, pentru a fi acceptaţi de
cei din jurul nostru cu toate calităţile şi defectele pe care le avem. Li se reaminteşte cursanţilor
că defectele pe care ni le recunoaştem singuri nu mai constituie puncte slabe, întrucât nu
vom mai putea fi atacaţi de ceilalţi – ironizaţi, marginalizaţi, jigniţi, etc. Trebuie să avem doar
curajul necesar şi câteva cunoştinţe despre ...
- pasul 5 – Noţiunea de asertivitate. Drepturile asertive – se prezintă la retroproiector folia
(anexa 5) cu definiţia asertivităţii şi drepturile asertive.
- pasul 6 – „Laude care nu umilesc, critici care nu jignesc” – se prezintă pe folii, la
retroproiector, câteva situaţii în care putem folosi laudele descriptive şi o alternativă la critică,
acasă şi la şcoală (anexa 6). Deşi pare paradoxal, laudele nu sunt întotdeauna cea mai bună
metodă de a aprecia efortul depus sau rezultatele bune obţinute de cineva. S-a constatat că de
cele mai multe ori, copiii lăudaţi excesiv sau „de ochii lumii”, în grabă sau superficial, au de
suferit ca şi când ar fi supuşi unor critici: se simt jenaţi, umiliţi, comparaţi cu alţii ca nivel de
performanţă – cât urăsc toţi aceste comparaţii ! Dar şi critica folosită la modul jignitor, chiar
dacă unii îi spun „constructivă”, duce tot la un dezechilibru, la scăderea stimei de sine. Prin
intermediul laudelor descriptive şi prin eliminarea criticii „constructive” avem de ales între a
evalua, pur şi simplu, şi a descrie performanţele copilului, făcându-l să capete încredere în el şi
în forţele lui.
- pasul 7 – „Părerea ta contează !” – dezbatere pe baza unor întrebări de la învăţători şi părinţi
(culese prin intermediul chestionarului – anexa 3). Se lucrează în perechi, prin extragerea unui
bilet cu o întrebare. Problema este discutată în pereche, apoi se dezbate în grupul de lucru.

Transferul concluziilor: se împarte cursanţilor materialul „Cum nu trebuie să conversăm”, se

lecturează şi se trag concluziile ... dacă mai este nevoie ! Ideea e că „Ce ţie nu-ţi place, altuia
nu-i face !” şi că putem elimina foarte uşor din viaţa noastră anumite neplăceri cauzate de
propriul comportament sau de purtarea altora faţă de noi.

Evaluarea activităţii: Li se cere cursanţilor să-şi exprime impresiile legate de activitate şi temă
şi să completeze fişa de evaluare (anexa 7). După studierea acestor fişe, se realizează
monitorizarea întregii activităţi şi se asigură legătura cu următorul curs.

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU 2

CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU 3
CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
Anexa 1

BALANŢA

Ce te deranjează cel mai tare la cei din jur ? Ce crezi că îi deranjează pe cei din jur la tine ?

„CUNOAŞTEREA este cea mai subtilă, elegantă şi democratică formă de PUTERE.”- anonim

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan 4
Anexa 2

? ? ? ! ! ! ? ? ! !
Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan 5
Anexa 3

Chestionar1
1. Când mă simt ..., mă ajută ...
 Când sunt nervos, mă ajută _________________
 Când mă simt ameninţat de ceva, mă ajută ____________________
 Când sunt trist, mă ajută __________________________
 Când sunt nemulţumit, mă ajută _________________________

2. Ce fel de ajutor ai putea primi de la alte persoane dacă eşti într-un moment de
stres şi doreşti să te simţi mai bine ?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

3. Care sunt persoanele care te pot ajuta când ai nevoie de cineva alături ?
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

4. Scrie ce simţi în următoarele situaţii:

 Ajuţi pe cineva care este trist sau nemulţumit de el
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

 Încerci să ajuţi pe cineva, dar acesta te respinge

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

 Ai dori să ajuţi pe cineva, dar nu ştii cum

____________________________________________________________________
____________________________________________________________________

Formulează o întrebare care te frământă ( ca părinte sau învăţător) legată de

tema „Laude care nu umilesc, critici care nu jignesc”:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Vă mulţumim !
1
Datele culese sunt confidenţiale şi vor fi folosite pentru întocmirea unei situaţii statistice în cadrul temei
„Asertivitatea”

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU 6

CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
Anexa 4

Fereastra lui Giordani

Ştii tu
Neştiut de tine
Ştiut şi de alţii

Fereastra deschisă Fereastra oarbă

Neştiut de alţii

Fereastra ascunsă Fereastra neştiută

Ideal ar fi ca „fereastra deschisă” a fiecăruia

dintre noi să fie cât mai mare.

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU 7

CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
Anexa 5

Asertivitatea şi drepturile asertive

Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima

emoţiile şi convingerile fără a afecta şi ataca
drepturile celorlalţi.

Drepturile asertive:

 Dreptul de a decide care sunt scopurile şi priorităţile noastre

 Dreptul de a avea valori, convingeri, opinii proprii.
 Dreptul de a nu justifica şi a nu da explicaţii privind viaţa ta
 Dreptul de a spune celorlalţi cum să se comporte cu tine
 Dreptul de a te exprima fără să-l răneşti pe celălalt
 Dreptul de a spune NU sau NU ŞTIU sau NU ÎNŢELEG sau
NU MĂ INTERESEAZĂ
 Dreptul de a cere informaţii şi ajutor
 Dreptul de a face greşeli, de a te răzgândi
 Dreptul de a fi acceptat ca imperfect
 Dreptul de a avea uneori performanţe mai scăzute decât
potenţialul tău
 Dreptul de a avea relaţii de prietenie cu persoane cu care te
simţi confortabil
 Dreptul de a-ţi schimba prietenii

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU 8

CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
 Dreptul de a te schimba, de a-ţi dezvolta viaţa aşa cum
doreşti

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU 9

CU FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
 Anexa 7

Arta comunicării şi comportamentul asertiv2

 Să nu agresăm sau să nu ne enervăm interlocutorul prin

prea puternica noastră personalitate, bazându-ne pe excelenta
părere pe care o avem despre noi. Să nu spunem, de
exemplu:”Eu întotdeauna, eu niciodată, eu, eu, eu ...” Să nu
ridicăm tonul, să nu ţipăm.
 Să nu transformăm o conversaţie într-un dialog al surzilor.
„Necomunicarea” este, se pare, un blestem al perioadei în
care trăim. Aparent, ne ascultăm interlocutorul, în realitate ne
gândim la ale noastre. Este unul dintre motivele însingurării şi
tristeţii omului „modern”. Să învăţăm să-i auzim pe ceilalţi
când îi „ascultăm”.
 Să nu întrerupem brutal interlocutorul, ci să aşteptăm cu
răbdare şi tact un moment prielnic pentru a ne spune şi noi
părerea.
 Să nu ne amestecăm într-o discuţie străină, mai ales când
întâlnim, pe stradă, o cunoştinţă care stă de vorbă cu cineva.
 Să nu vorbim tot timpul despre minunăţiile de copii pe care
îi avem şi nici despre persoane pe care cei de faţă nu le
cunosc.
 Există subiecte care pot fi discutate doar între prieteni. Unul
dintre ele, şi nu cel mai puţin important, este cel al banilor. Nu
uitaţi: culmea prostului gust este să te plângi de lipsa banilor,
de necazurile din familie sau de la serviciu. Nimeni nu-ţi va
rezolva problemele, vei fi doar compătimit şi te vei pune într-o
situaţie umilitoare.
 Bârfa este un joc foarte periculos, căci informaţia ajunge
mai devreme sau mai târziu la cel în cauză. Ştiind asta,
înseamnă să fii total lipsit de inteligenţă să o faci, că doar nu
vrei neapărat să ai duşmani. Dacă este vorba despre prieteni,
a-i apăra devine o datorie de onoare. Abţineţi-vă însă de a le
transmite penibila discuţie, alimentând bârfa. Prietenii o vor
afla de la altcineva, iar dacă nu, cu atât mai bine ! Faceţi-vă
un principiu din a nu învenina viaţa celor din jur transmiţându-
le lucruri neplăcute. Nu este o dovadă de „sinceritate”, ci de
răutate.
2
„Codul bunelor maniere astăzi” – Aurelia Marinescu
Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU 10
FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan
 Persoana care îţi spune „verde-n faţă” cele mai mari
măgării are întotdeauna o formulă: „Îţi spun ceva ... dar să nu
te superi !”. Ba mă supăr, ar trebui să replicăm, mă supăr şi nu
vreau să ascult !
 Să limitezi conversaţia la a vorbi numai despre alţii este nu
numai o impoliteţe, ci şi dovada lipsei de imaginaţie. Să faci
mereu afirmaţii ironice sau glume, atât la adresa celor
prezenţi, cât şi a celor absenţi, nu demonstrează că eşti
spiritual, ci prost crescut !
 A nu-ţi privi interlocutorul în ochi în timp ce vorbeşti cu el
trece drept lipsă de respect. Oricât de serioasă ar fi o discuţie,
trebuie să-i acordăm interlocutorului un surâs amical.
 E de preferat să nu râdem când cineva face o mică gafă,
deoarece nici noi nu suntem scutiţi de asemenea încurcături.

Formare continuă centrată pe şcoală – „DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LUCRU CU 11

FAMILIA ELEVULUI” – înv. Mirela Barcan