Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(tehnicile de baza)
1. POZITIA PREGATITOARE
Pacientul este asezat pe genunchi cu sezutul pe calcaie. Practicantul ingenuncheaza in
spatele pacientului in pozitie similara, cu membrele inferioare departate, atingand ferm fesele
acestuia, cu bustul sprijinind usor spatele pacientului.
Pacientul isi aseaza bratele spre inapoi, capul usor flectat anterior si mentine o pozitie
relaxata. Aceasta este pozitia asezat, folosita pentru efectuarea unor procedee fundamentale din
cadrul terapiei yumeiho.
2. MASAREA MUSCHILOR TRAPEZI
Se efectueaza in portiunea din dreptul vertebrelor C-7; D-1; D-2; bilateral, in circa trei
puncte, minim de trei ori, cu policele. Se preseaza perpendicular aceste puncte efectuand apoi o
miscare de impingere inspre cap si apoi spre umeri. Amplitudinea miscarii este data de limita
elasticitatii tesutului. Procedeul se executa lent, profund, ritmic, pastrand constanta intensitatea
apasarii pe tot parcursul acesteia.
3. MASAREA REGIUNII CERVICALE POSTERIOARE SI POSTEROLATERALE, stg. + dr.
Se maseaza prin presare ferma a muschilor cu policele si tragere inspre vertebre
(apofizele spinoase). Miscarea se executa in limita elasticitatii tesutului, pe 3 linii, in cate 5
puncte, incepand din imediata vecinatate a spinelor vertebrale cervicale (prima linie). Se repeta
de cate doua ori pe fiecare linie.
Primul punct al fiecarei linii se afla imediat sub osul occipital ultimul fiind, cu
aproximatie, in dreptul vertebrei C-7.
Palma practicantului sprijina fruntea pacientului, astfel incat capul acestuia sa fie complet
relaxat.
4. FLEXII LATERALE ALE GATULUI
Se efectueaza flexii laterale stg. + dr. ale gatului, asezand una din palme pe cap, superior
urechii in timp ce cealalta sprijina umarul din partea opusa.
Se executa cu blandete dar ferm, mentinand pozitia maxima posibila, nedureroasa, timp
de cca 10 15 secunde.
Se repeta de 2 ori in fiecare parte.
5. TRAGEREA ARTICULATIILOR UMERILOR SI ALE VERTEBRELOR
TORACALE SUPERIOARE
Pacientul isi aseaza mainile pe ceafa cu degetele impletite. Practicantul isi va introduce
mainile pe sub axilele pacientului si-i va cuprinde antebratele in portiunea distala (cat mai
aproape de articulatiile mainilor. Apoi se executa o miscare de tragere spre sine concomitenta
1
cu una de ridicare, in timpul efecuarii acestora practicantul trebuie sa-si indrepte talia si cu
pieptul sa impinga spatele pacientului. Se repeta de 2 ori.
Se va urmari ca pacientul sa adopte o atitudine complet relaxata, coatele cazand astfel
natural in lateral.
6. TRAGEREA COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE SUPERIOARE SI
TORACALE INFERIOARE
Pacientul trebuie sa se aseze pe calcaie, iar practicantul sa stea ghemuit (pe varfurile
picioarelor) in spatele lui, cu genunchii apropiati, asezati simetric fata de coloana vertebrala a
pacientului, sa intinda bratele pe sub axilele pacientului acrosand usor umerii acestuia cu
mainile si sa-l traga spre el.
Apoi se fixeaza fruntea practicantului pe marginea inferioara a osului occipital al
pacientului. Se extinde la maxim spatele pacientului, fixand ferm genunchii deasupra crestelor
iliace, si tragand de umeri; in tot acest timp terapeutul trebuie sa fixeze cu fruntea sa ceafa
pacientului, iar acesta trebuie sa-si relaxeze corpul cu bratele lasate pe langa corp. Cand se
realizeaza tensionarea la maximum a spatelui pacientului, se va executa o tragere scurta si
ferma a umerilor acestuia, in plan orizontal. Nu se va impinge cu genunchii spatele pacientului,
acestia doar fixandu-l.
Se executa in 3 5 puncte incepand de la creasta iliaca pana in dreptul unghiului inferior
al omoplatilor.
7. TRAGEREA ARTICULATIILOR VERTEBRELOR LOMBARE INFERIOARE
Terapeutul va pune genunchiul sau drept pe femurul drept al pacientului cu fata interna a
genunchiului stang va fixa osul coxal stang al acestuia; apoi va intinde mana sa stanga pe sub
axila stanga punind mana dreapta a pacientului pe umarul stang si prinzandu-l de articulatia
acesteia. Apoi va impinge umarul drept al acestuia spre inainte cu mana dreapta si cu mana
stanga va trage pentru a roti corpul pacientului spre stanga. Daca se intampina o rezistenta
semnificativa, atunci terapeutul va mari forta de executie uzand de propria greutate. Se va
urmari mentinerea verticalitatii trunchiului pe tot parcursul miscarii. De asemenea se va fixa
ferm intre coapse bazinul pacientului. Se repeta de 2 ori spre fiecare parte.
8. FLEXIA ARTICULATIILOR GLEZNEI SI ALE GENUNCHILOR
Pacientul este culcat ventral cu membrele inferioare departate. Terapeutul ingenuncheaza
intre picioarele lui, prinde cu ambele maini degetele picioarelor acestuia si impinge calcaiele
spre fese, ajutandu-se de propria greutate. Se executa o prima miscare lent, usor, fara a forta,
pana la limita maxima a amplitudinii miscarii, apoi, daca pacientul tolereaza procedeul, se
executa iarasi depasind printr-o miscare scurta si ferma limita maxima uzuala a miscarii. El
intensifica forta daca intampina rezistenta, fara a provoca insa un disconfort semnificativ
pacientului. Se repeta de 2 ori.
9. FLEXIA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR
Pe parcursul miscarii de revenire la pozitia initiala de la tehnica anterioara (dupa efectuarea
acesteia) se cuprind ferm cu degetele mainii degetele picioarelor pacientului executand asupra
acestora o energica flexie plantara (spre talpa).
orientate inspre exterior. Miscarea este de apasare perpendiculara si usoara rotire in exterior
urmand conturul crestei iliace postero-superioare. Pentru regiunea crestei iliace drepte se
executa aceleasi miscari inversand doar mainile. Se efectueaza de 10 ori pe fiecare parte.
31. MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATULUI STANG
Practicantul sprijina mana dreapta pe omoplatul drept al pacientului apoi efectueaza o
miscare de alunecare cu mana stanga, incepand de la mijlocul marginii interne a omoplatului
pana la capatul distal al muschiului deltoid. Policele urmeaza conturul omoplatului in prima
parte a miscarii, alunecand ulterior peste umar si peste muschiul deltoid. In tot acest timp palma
si degetele aluneca pe suprafata omoplatului, in final degetele cuprinzand muschiul dorsal
mare.
32. MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATULUI DREPT
Se repeta procedeul nr. 31, pe partea dreapta.
33. MASAREA MUSCHILOR DORSOLOMBARI (PARAVERTEBRALI) STANGI
Tehnica se executa incepand din dreptul mijlocului marginii interne a omoplatului, in 10
puncte (pana in dreptul crestei iliace stangi). Se repeta de 2 ori. Mod de efectuare: se aseaza
policele stang pe punctul de masat, se aseaza podul palmei drepte peste policele stang apoi se
apasa perpendicular pe acesta cu palma dreapta, mana stanga va executa o miscare de tragere
inspre bazin, in limita elasticitatii tesutului. Presiunea efectuata de palma dreapta se mentine
constanta pe parcursul tragerii.
34. MASAREA MUSCHILOR DORSO-LOMBARI (PARAVERTEBRALI)
DREPTI
Se repeta pe partea dreapta procedeul nr. 33, inversand mainile.
35. MASAREA MUSCHILOR UMERILOR
Practicantul maseaza simultan muschii umerilor si portiunea de deasupra omoplatilor a
muschilor trapezi. Se cuprinde intre police si celelalte degete portiunea superioara a trapezului
si se maseaza prin strangere in circa 3-5 puncte (dinspre gat spre umeri), se repeta de doua ori.
36. MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI OMOPLATILOR
Se aseaza palmele pe omoplati si se prind intre police si index muschii ridicatori ai
omoplatilor, apoi se strang si se intind spre cap. Concomitent cu podul palmelor se maseaza,
prin presare ferma si rotire (inspre exterior), omoplatii.
37. MASAREA REGIUNII DIN DREPTUL BULBULUI RAHIDIAN SI A
INSERTIILOR MUSCHILOR GATULUI PE OSUL OCCIPITAL
Pacientul asezat in decubitus ventral (culcat pe abdomen), isi aseaza fruntea pe pumnii
asezati unul langa celalat, flectand usor gatul. Practicantul se aseaza pe regiunea fesiera a
pacientului. Degetele mainilor acestuia se sprijina pe crestetul capului, timp in care policele
suprapuse preseaza de 10 ori cate o secunda punctul aflat in scobitura formata in zona de
articulare a coloanei vertebrale cu craniul ( zona bulbului rahidian).
6
Ulterior, fara a se schimba pozitia corpului, cu policele se maseaza (prin presare sau/si
usoara tragere spre crestetul capului), simultan stg.+ dr. 3 puncte aflate pe marginea osului
occipital. Se repeta de 3 ori.
38. MASAREA MUSCHILOR GATULUI (in decubit ventral) stg + dr
Practicantul se aseaza pe genunchiul stang, talpa piciorului drept se aseaza pe sol in
partea dreapta a pacientului. Palma stanga este sprijinita pe sol. Cu policele mainii drepte se
maseaza partea postero-laterala a gatului pacientului, pe 3 linii, in 5 puncte, repetat de 2 ori.
Primele puncte ale fiecarei linii situandu-se imediat sub osul occipital, ultimele fiind cu
aproximatie in dreptul vertebrei C-7. Liniile sunt relativ paralele cu coloana vertebrala
cervicala, prima situandu-se in imediata apropiere a apofizelor spinoase ale vertebrelor
cervicale.
Pentru partea dreapta se va proceda invers, simetric, fata de partea stanga.
39. INTINDEREA ARTICULATIILOR INTERVERTEBRALE CERVICALE (stg.
+dr.)
Pacientul aseaza barbia pe sol cat mai spre inainte posibil. Practicantul isi aseaza podul
palmei stangi intre omoplatul drept si coloana pacientului, cu degetele orientate spre umarul
drept. Palma dreapta se v-a aseza deasupra urechii drepte a pacientului, cu degetele orientate
spre varful capului acestuia. Apoi se apasa inspre stanga capul pacientului pana la limita
maxima a mobilitatii acestuia. Apasarea se va executa prima data usor, pana in punctul maxim
posibil, apoi se va reveni la pozitia initiala, si in cazul in care pacientul nu acuza durere sau
disconfort semnificativ, se va executa inca o data tehnica; de data aceasta in punctul final al
miscarii efectuand o miscare ferma, scurta, de apasare simultana asupra capului si a umarului
(de partea opusa miscarii). In momentele finale ale miscarii presiunea exercitata de maini este
aceeasi, atat la nivelul capului cat si al umarului.
Se va inversa procedeul pentru partea dreapta.
40. MASAREA ARTICULATIILOR MAINILOR SI ALE DEGETELOR
Practicantul maseaza prin presare si frictionare, cu podul palmelor, articulatiile mainilor
(de circa 5 ori) si ale degetelor (de circa 5 ori) pacientului.
41. MASAREA CONCOMITENTA A ANTEBRATELOR SI A BRATELOR
Practicantul maseaza antebratele pacientului cu podul palmelor prin presare verticala si
rotire. Se executa in 3 puncte. Se repeta de 2 ori, prima data rotind extern, apoi intern.
42. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI CU GENUNCHII
A. REGIUNEA DORSALA SI DORSO-LOMBARA
Practicantul isi aseaza palmele pe dosul palmelor pacientului, fixandu-le. Apoi isi aseaza
(simultan) genunchii de o parte si de alta a coloanei vertebrale a pacientului, in regiunea dintre
omoplati. Apoi preseaza in 5 puncte spatele pacientului (pana deasupra crestelor iliace), avand
grija sa aseze genunchii simetric fata de coloana. Presiunea asupra pacientului v-a fi controlata
prin sustinerea pe maini a unei parti din greutatea terapeutului. Se repeta de 2 ori. Apoi se va
efectua o miscare de alunecare cu genunchii de sus in jos, paravertebral, de la linia inferioara a
omoplatilor pana la linia crestelor iliace.
7
B. REGIUNEA LOMBARA
Practicantul isi aseaza genunchii (cat mai apropiati), deoparte si de alta a coloanei
vertebrale lombare, apoi inchide unghiul dintre gambe si coapse cat mai mult posibil. Se rotesc
genunchii de la interior spre exterior, de circa 10 ori. Se va distribui greutatea practicantului in
mod simetric asupra genunchilor. Se va tine cont atat de constitutia si starea de sanatate a
pacientului cat si de raportul dintre greutatea practicantului si cea a pacientului. Se va proteja
corespunzator toracele pacientului prin asigurarea unei suprafete de sprijin nu prea rigide.
43. MASAREA REGIUNII MUSCHILOR FESIERI CU GENUNCHII
Practicantul va aseza genunchii pe regiunea fesiera a pacientului, mentinand pozitia
mainilor mentionata la tehnicile de mai sus. Tibiile practicantului vor fi asezate pe coapsele
pacientului astfel incat fetele dorsale ale piciorului sa fie pe fata interna a coapselor. Se vor roti
genunchii de la interior spre exterior de 10 ori
44. MOBILIZAREA ARTICULATIILOR SACRO-ILIACE IN DECUBIT
LATERAL
A. ARTICULATIA SACRO-ILIACA STANGA.
Pacientul se va aseza pe partea dreapta, astfel incat membrul inferior stang sa fie flectat
la nivelul genunchiului la un unghi de aproximativ 90*. Trunchiul acestuia v-a fi rasucit usor
spre stanga, bratul stang atarna inapoia spatelui. Practicantul ingenuncheaza cuprinzand coapsa
stanga a pacientului intre coapsele sale, apoi aseaza palma stanga la nivelul partii anterioare a
umarului stang al pacientului. Folosindu-se de antebratul drept, asezat oblic (cu cotul in exterior) pe fesierii stangi ai pacientului, practicantul trage spre sine bazinul acestuia (rotindu-l).
Apoi fixand bine umarul pacientului se foloseste de propria greutate pentru a torsiona la maxim
bazinul (apasand osul coxal stang), in finalul miscarii se va efectua o apasare suplimentara,
brusca, scurta si ferma.
Se repeta de 2 ori.
B. ARTICULATIA SACRO-ILIACA DREAPTA. Se repeta miscarile de mai sus, dar
adaptate la partea dreapta.
45. FLEXIA COAPSELOR PE ABDOMEN
Pacientul se aseaza in decubitus dorsal (culcat pe spate). Ridica membrele inferioare
indoind genunchii si pastrand talpile pe sol. Practicantul ingenuncheaza astfel incat picioarele
pacientului sa se afle intre genunchii sai, apoi isi sprijina mainile pe genunchii pacientului,sub
rotule. Folosindu-si si greutatea proprie impinge, spre pieptul pacientului, picioarele acestuia. In
ultima parte a miscarii, practicantul isi va indrepta membrele inferioare (ridicandu-si genunchii
de pe sol), ramanand sprijinit doar pe degetele picioarelor. Tehnica se efectueaza de minim 2
ori. Se va urmari relizarea flexiei maxime in timpul expirului pacientului. Se efectueaza lent,
fara a forta, uzand totusi de greutatea proprie pentru a atinge maximul posibil al miscarii.
46. EXTENSIA MUSCHILOR ADDUCTORI AI COAPSELOR
Pacientul este asezat in decubit dorsal, cu genunchii flectati la maxim, lasati sa cada in
laterale (relizand extensia muschilor adductori ai coapselor), si talpile lipite (calcaneele se vor
apropia cat mai mult posibil de ischioane!). Practicantul asezat in genunchi, sprijina cu acestia
articulatiile picioarelor pacientului timp in care exercita o presiune usoara, constanta, asupra
8
genunchilor acestuia (pe fata interna), apropiindu-i cat mai mult de sol. Se va mentine cateva
secunde pozitia de extensie maxima, nedureroasa.
Se efectueaza de minim 2 ori.
47. INTINDEREA SI TRAGEREA ARTICULATIILOR COXO-FEMURALE
A. ARTICULATIA COXO - FEMURALA STANGA:
Pacientul asezat in decubitus lateral dreapta, aseaza mainile in fata pieptului, flecteaza
gamba dreapta pe coapsa, coapsa la circa 90* flexie pe bazin, membrul inferior stang este
extins, pozitionat la un unghi de circa 35* 45* fata de axul coloanei vertebrale. Practicantul
va aseza talpa piciorului stang sub genunchiul pacientului, talpa piciorului drept pe fata dorsala
a piciorului drept al acestuia (presand spre ischion calcaneul). Apoi practicantul cuprinde cu
ambele maini articulatia gleznei stangi a pacientului, se inclina posterior simultan tragand
piciorul acestuia si fixandu-si ferm talpile in punctele de sprijin mai sus mentionate). Se
realizeaza astfel o intindere completa a membrului inferior stang al pacientului, acesta se va roti
apoi de cateva ori, axial, stanga dreapta, apoi se va trage scurt si ferm de 2 ori, uzand de forta
in limita tolerantei pacientului.
B. ARTICULATIA COXO FEMURALA DREAPTA:
Se vor executa procedeele descrise mai sus, insa aplicate partii drepte a corpului
pacientului.
48. MOBILIZARI ALE ARTICULATIEI COXALE STANGI (prin rotiri, flexii, si
extensii)
Pacientul este in decubitus dorsal, practicantul asezat pe genunchi in lateral stg.
acestuia, usor oblic fata de pacient. Cu mana stanga cuprinde portiunea superioara gleznei
stangi a pacientului, ridicand si flectand genunchiul. Apoi aseaza mana dreapta sub rotula
genunchiului flectat (sau pe genunchi), presand coapsa spre abdomen (simultan, mana stg.
apasa glezna spre coapsa flectata). Urmeaza o extensie brusca a membrului inferior flectat. Se
efectueaza de 2 ori. Apoi fara a modifica pozitia mainilor se roteste de la interior spre exterior,
de minim 3 ori, articulatia soldului (coxo-femurala stg.). Amplitudinea rotatiei trebuie sa fie
maxima posibila. Miinile fixeaza ferm glezna si genunchiul pacientului.
49. MASAREA REGIUNII INGHINALE STANGI
Pacientul este in decubit dorsal, cu membrul inferior stang flectat din genunchi la
maximum si coapsa in abductie (muschii adductori extinsi). Practicantul se aseaza astfel incat
sa cuprinda intre genunchi membrul flectat al pacientului. Dupa caz, functie de elasticitatea
pacientului se va sprijini sau nu genunchiul acestuia. Apoi practicantul maseaza cu policele
situate paralel, lipite unu de altul, in 3 locuri regiunea inghinala (incepand de la tendonul
bicepsului femural pana la tendonul muschiului adductor lung). Se repeta de 2 ori. Se va masa
bland, prin presare verticala usoara (urmata facultativ de tragere in limita elasticitatii tesutului),
evitand traumatizarea zonei. Aria de masaj este cea a ligamentului inghinal.
50. MASAREA FETEI INTERNE A COAPSEI STANGI
Pacientul si practicantul isi pastreaza pozitiile mai sus mentionate. Practicantul maseaza
fata interna a coapsei pe 3 linii, in circa 8 10 puncte. Pe linia mediana se repeta de 2 ori.
Primul punct al fiecarei linii se situeaza imediat sub cele trei puncte masate la tehnica
9
precedenta. Ultimele puncte ale fiecarei linii se situeaza in imediata apropiere a genunchiului.
Tehnica de masare este presarea verticala a fiecarui punct, cu policele suprapuse, celelalte
degete cuprinzand ferm coapsa. Dupa presarea punctului, pastrand constanta intensitatea
apasarii se executa o tragere, inspre genunchi a tesutului presat, in limita elasticitatii acestuia.
Intensitatea apasarii se va doza functie de necesitate si suportabilitatea pacientului.
51. MASAREA FETEI EXTERNE A COAPSEI SI A LIGAMENTELOR
PATELARE STANGI
Pacientul este asezat in decubit dorsal. Practicantul asezat pe genunchi si pe calcaie
sustine pe coapse membrul inferior stang al pacientului. Apoi asezand transversal mainile pe
coapsa pacientului maseaza, cu policele suprapuse (celelalte degete cuprinzand transversal
muschii coapsei), prin presare si rasucire transversala, regiunea fasciei lata. Masajul se executa
in 10 puncte, pe tot parcursul fasciei lata. Se repeta de 2 ori. Forta apasarii va fi
corespunzatoare consistentei maselor musculare masate, miscarea fiind efectuata ferm, cu
presiunea constanta in timpul rasucirii. Apoi, pastrandu-si pozitia, practicantul maseaza
ligamentele patelare astfel: aseaza palma dreapta transversal pe patela (rotula), palma stanga
longitudinal pe palma dreapta, efectuand circa 5 rotatii pe marginea rotulei, in 2 sensuri. Patela
va fi astfel mobilizata contralateral apasarii rotirii palmelor. Se vor efectua de asemenea si
circa 5 mobilizari longitudinale ale rotulei, cu palmele asezate ca in pozitia precedenta.
52. MASAREA FETEI POSTERIOARE A GAMBEI (prin rulare) SI A
MUSCHILOR TIBIALI ANTERIORI STANGI
Pacientul pastreaza pozitia mentionata la tehnicile precedente. Practicantul sprijina cu
fata anterioara a coapselor sale fata posterioara a gambei pacientului timp in care mainile
(situate astfel: stanga deasupra gleznei si dreapta superior genunchiului) apasa si ruleaza inainte
inapoi membrul inferior al pacientului. Practicantul va modifica pozitia coapselor sale astfel
incat sa asigure rularea pe acestea a intregii regiuni posterioare a gambei si a genunchiului
pacientului. Apoi, practicantul va masa cu policele suprapuse, prin presare si rotire transversala
muschii tibiali anteriori stangi. Se maseaza in circa 6 8 puncte, incepand de la articulatia
tibio-peroniera superioara pana la maleola externa. Se va doza intensitatea apasarii in functie de
tonusul musculaturii. Se repeta de 3 ori.
53. ROTIREA ARTICULATIEI GLEZNEI STANGI
Pacientul si practicantul vor pastra pozitiile mentionate la procedeele precedente.
Practicantul cuprinde ferm cu mana dreapta portiunea supramaleolara a pacientului, cu
mana stanga va cuprinde fata dorsala a piciorului acestuia, apoi va executa rotatii ale articulatiei
gleznei atat spre stanga cat si spre dreapta. Se vor efectua circa 5 rotatii pentru fiecare parte.
Rotatiile vor fi efectuate lent, la maximul posibil al amplitudinii miscarii.
54. FLEXIA PLANTARA A ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI
STANG
Practicantul mentine piciorul stang al pacientului pe coapsele sale, cuprinde glezna
acestuia cu mana dreapta si flecteaza plantar (spre talpa) degetele piciorului pacientului cu
mana stanga pentru a extinde articulatiile.
10
11
bratul pe doua linii (interna si externa, laterale muschiului biceps brahial) de cate 2 ori, in circa
6 8 puncte, cu policele suprapuse, celelate degete fixand bratul.
71. MASAREA ANTEBRATULUI STANG
In continuarea procedeelor de mai sus se va masa antebratul stang astfel: fata anterioara pe
3 linii (linia mediana de 2 ori, cele interna si externa cate o singura data), in circa 8 puncte, cu
policele suprapuse, (prin apasare tragere spre art. mainii), din imediata apropiere a art. cotului
pana la art. mainii; fata posterioara practicantul prinde palma pacientului in palma sa stanga si
cu policele mainii drepte maseaza prin presare muschii extensori ai degetelor, in circa 8 10
puncte, de 3 ori. Detaliu de tehnica: dupa ce policele mainii drepte preseaza punctul se va roti
antebratul pacientului cu mana stanga, in sens orar, realizand astfel asupra punctelor o apasare
intindere. Se va efectua din imediata apropiere a articulatiei cotului pina la articulatia mainii, pe
fata dorsala a mainii, in spatiul dintre radius si cubitus (ulna).
72. ROTIREA SI EXTENSIA ARTICULATIEI COTULUI STANG
Practicatul aseaza cotul stang al pacientului in palma sa dreapta, cu mana stanga
cuprinde fata dorsala a mainii pacientului (flectata). Se vor efectua apoi 3 rotiri ale antebratului,
in sens orar, fixand bine cotul. Dupa acestea se va extinde brusc articulatia cotului de doua ori.
Rotirile se efectueaza in maximul amplitudinii articulare; extensiile vor fi efectuate cu
prudenta, protejind articulatia cotului.
73. MASAREA SI MOBILIZAREA ARTICULATIEI MAINII STANGI
Practicantul cuprinde articulatia mainii stangi a pacientului asezand policele pe fata
dorsala a acesteia, orientate spre antebrat (celelalte degete vor sprijini articulatia pe fata sa
anterioara). Va efectua apoi un masaj cu policele prin apasari si trageri spre degete. Apoi va
flecta extinde energic, de circa 5 ori, articulatia.
74. INTINDEREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII STANGI
Practicantul aseaza muchia externa a talpii sale stangi in axila pacientului, cat mai
aproape de torace. Cu mana stanga cuprinde articulatia mainii stangi a pacientului iar cu mana
drepta intinde, unul cate unul degetele mainii stangi ale acestuia. Se vor executa miscari de
tragere intindere ferme. Apoi se va trage usor de 2 ori membrul superior stang al pacientului.
75. MASAREA FETEI PALMARE A MAINII STANGI
Practicantul isi aseaza degetul mic al mainii stangi intre degetele mic si inelar ale
pacientului, degetul mic al mainii drepte se aseaza intre policele si aratatorul acestuia. Vor fi
astfel fixate degetele mic si policele pacientului, acesta avand fata palmara complet extinsa,
orientata spre fata practicantului. Se va masa apoi, fata palmara dupa cum urmeaza: pe trei linii,
prima fiind mediana, unde se vor presa cu policele suprapuse circa 4 5 puncte; apoi se vor
masa liniile situate pe eminentele tenara si hipotenara, in cate 4-5 puncte, cu policele, simultan
pe ambele parti, prin presare. Se repeta, pe toate liniile, de 3 ori. In tot acest timp se va mentine
extinsa, pe cat posibil, palma pacientului.
76. MASAREA MUSCHIULUI ADDUCTOR AL POLICELUI STANG
13
sale. Cu degetele 2,3,4, se vor masa prin presare tragere (spre cap) muschi paravertebrali ai
regiunii cervicale, incepand din dreptul vertebrei D-1 pana la regiunea suboccipitala. Se va
masa in circa 5 puncte, repetat de 3 ori.
Extensia vertebrelor cervicale: practicantul isi aseaza talpile pe umerii pacientului,
cuprinde cu mainile regiunea occipitala a pacientului, se deplaseaza spre inapoi cu sezutul atat
cat ii permite pozitia; extinde apoi, prin tragere blanda, gatul pacientului, contracarand prin
fixarea umerilor acestuia cu picioarele. Repeta miscarea, de data aceasta in punctul terminus al
extensiei realizand o tragere brusca, scurta spre sine, in plan orizontal, a capului pacientului.
Atentie, se va urmari ca policele sa nu atinga gatul pacientului in regiunea sa anterioara, acestea
nu participa la executia procedeului!!!
88. MASAREA ARIPILOR NASULUI
Mentinandu-se pozitiile de baza mentionate la procedeul precedent, practicantul
maseaza, bland, cu policele, concomitent, pe toata lungimea lor, aripile nazale ale pacientului.
Se va repeta de circa 5 ori.
89. MASAREA ORBITELOR SI TAMPLELOR
Practicantul maseaza periorbitar, cu policele, simultan in stanga si in dreapta, in minim 5
puncte (atat orbita superioara cat si cea inferioara), de doua ori. Apoi, cu dgetele 3,4,5, maseaza
prin presare si rotire in ambele sensuri, de cate 5 ori, simultan bilateral, regiunea tamplelor
pacientului.
90. APASAREA GLOBILOR OCULARI
Practicantul isi aseaza degetele 2 si 5 ale ambelor maini, orientate unele catre celelalte,
pe orbitele inferioare si superioare ale pacientului. Apoi cu degetele 3 si 4 efectueaza o apasare
foarte blanda asupra globilor oculari ai acestuia. Se vor aplica fie trei apasari a cate o secunda
fie o singura apasare mentinuta timp de circa 3 secunde.
91. MASAREA MUSCHILOR FACIALI
Practicantul isi incruciseaza degetele mainilor si spoi aplica fetele lor palmare asupra
obrajilor pacientului. Efectueaza apoi o miscare de strangere intre palme si apoi rotiri usoare.
Se va aplica procedeul in principal asupra muschilor maseteri, zigomatici, si temporali, deci in
3 puncte . Se va repeta de circa 3 ori.
92. MASAREA LINIEI MEDIANE A FRUNTII
Practicantul va efectua presiuni, cu policele suprapuse pe linia mediana a capului, in
circa 10 puncte, incepand cu punctul dintre sprancene, pana in crestetul capului. Se repeta de 2
ori. Se va mentine apasarea asupra fiecarui punct timp de circa o secunda.
93. EXTENSIA REGIUNII DORSALE A TRUNCHIULUI (prin arcuire)
Pacientul se va aseza in genunchi, cu sezutul pe calcaie. Practicantul isi aseaza genunchii
(rotulele) imediat superior crestelor iliace postero-superioare (bilateral, simetric fata de
vertebrele lombare, aproximativ in dreptul vertebrei L-4), se sprijina pe sol cu baza degetelor
picioarelor; apoi cuprinde pe sub axila, umerii pacientului, acesta va fi rugat sa se relaxeze si sa
se incline spre inapoi, concomitent practicantul se va lasa pe spate pana va fi complet pe sol
15
16
17
18