Intrarea Romniei n primul rzboi mondial.

Student: Tivadar Nicu-Vldu.

An: II.
Secia:Istorie.
Profesor: Nicoale Bocan.

Intrarea Romniei in primul rzboi mondial.

Izbucnirea rzboiului.
Majoritatea istoricilor sunin c primul rzboi mondial nu a fost urmarea unui incident
de moment ca cel petrecut de pild la Sarajevo in iunie 1914, cauzele lui sunt mult mai
profunde i i au izvorul n complexitatea raporturilor economice, sociale si politice dintre
marile puteri ale lumii de la sfaritul secolului al XIX-lea i inceputul secolului douzeci, in
ascuirea acerb a contradicilor dintre ele, n lupta pentru remparirea sferelor de influen, a
pieelor de desfacere, a teritorilor coloniale1.

La

sfarsitul secolului al XIX-lea marile puteri duc o politic rzboinic foarte profund, aceast
politic o gsim in constituirea de tabere beligerante cu mult timp inainte de rzboi. Agravarea
rivalitii dintre Anglia si Germania a grbit la declaarea conflagraiei mondiale2.
Prima

tabr

format a fost Tripla Alian, cancelarul von Bismarck in urma undei diploma ii de un
rafinament extraordinar incheie in anul 1879 un tratat cu Austro-Ungaria, puin neutralitate
intr-un eventual conflict cu un alt stat, adernd i Italia in anul 1882 la acest accord se pun
bazele Triplei Aliane.

In

faa

acestui iminent pericol german, atat Frana cat si Anglia i mai ales Rusia aveau s
reacioneze. Frana i Rusia incheie un acord politic in anul 1893,acest acord con ine i o
convenie militar3.

Anglia

se

confrunta i ea cu mari probleme, tia sigur de unde vine uraganul care amenin a insula, acel
uragan era Germania, marea problema a fost alegerea partenerului, cedarea Franei in cazul
conflictului de la Fashoda, in 1898, a deschis posibilitatea apropierii dintre Marea Britanie si
Frana, se ajunge astfel la aliana dintre cele doua concretizat in aprilie 1914. Tensiunile
dintre Anglia si Rusia scad dupa infrangerea arismului in rzboiul cu Japonia (1905), fapt
care face posibil incheierea unui acord intre englezi si rui prin mijlocirea Fran ei, i-a na tere
astfel Tripla Inelegere in 1907.

In ziua de 15 iunie 1914 la

Sarajevo este asasinat Francisc Ferdinand, motenitorul tronului Austriei, Viena reacioneaz
1 Emil Rcil, Romania in primul razboi mondial 1916-1918, Bucureti, editura
Ager-economistul, 2005, pp.24-25.
2 Ibidem, pp.25.
3 Jacques Madaule, Istoria Frantei, vol III, Editura Politic, Bucuresti, 1973, pp. 54.

prompt beneficiind i de sprijinul Germaniei, aceasta inmneaz un ultimatul guvernului srb.

Primind un rspuns nesatisfctor in 15 iulie Austro-Ungaria declar rzboi Serbiei.
Urmeaz

un

adevarat

sir

de

declaraii de rzboi in urma crora odat cu declaraiei Japoniei impotriva Germaniei

conflictul atingand conte mondiale4.
Neutralitatea Romniei.
Izbucnirea rzboiului a pus Romnia in faa unor eveniment de a dreptul
ingrijortoare, in primul rnd poziia era una de maxim risc , Romnia aflndu-se in mijlocul
unui conflict care risca s ia o mare amploare, ara era pe departe de a fi unit, exista o bre
politic serioas intre Rege i un mic grup de germanofilii, pe de o parte, si majoritatea
politicienilor sustinuti de opinia public pe de cealalt parte, opinie public care se pronun a
in favoarea Antantei5.

problem care se dorea cu ardoare s fie rezovat era unirea tuturor teritorilor locuite de
romni. O puternic politc de rezisten duceau romnii din Transilvania a crei ecou se
transmitea pna in regat la fraii lor de peste Carpa i. Dezideratul unirii aparea ca cel mai
insemnat imperativ al momentului, de rezolvarea cruia depindea soarta intregirii neamului6.
Romnia era
legat formal de Puterile centrale prin tratatul incheiat in anul 1883, acest tratat prevedea c in
cazut atacrii Romniei far nici o provocare din partea sa, Austro-Ungaria se vede obligat s
ii ofere ajutor, la fel si Romnia in cazul Austro-ungariei.Tratatul a rmas secret datorit
caracterului sau nepopular fiind cunoscut de rege si un grup restrans de oameni. Era ins
dificil de luat o masur att de crucial pentru popor, primul ministru Ion I I.C. Brtianu
spunndu-i regelui c guvernul rii nu-i poate lua rspunderea pentru hotrri atat de grave
i dorete s se convoace un consiliu de coroan7.

La

consiliu

de

coroan inut in data de 3 august s-au spus in balan dou opiuni:prima-intrarea imediat in
rzboi de partea Puterilor Centrale, susinut de rege, regele nu s-a bucurat de sus inere din
partea oamenilor politici, care influneai de faptul c Italia s-a declarat neutr i Brtianu
4 Rcil, Op cit, p 28.
5 Hitchins, Keith, Romnia, editura Humanitas, Bucuresti, 2004, p. 293.
6 Rcil, op cit, p 31.
7 Ibidem, p 31.

aducea argumente solide in favoare neutralitii, regele a acceptat hotrrile de a rmne

neutrii8.

Odat cu moartea lui Carol in 10

octombire temerile Germaniei i Austro-Ungariei erau i mai mari,Czernin tia c dac

Puterile Centrale sunt oprite pe campul de lupt nici-o for din lume nu o s impiedice
Romnia s atace Austro-Ungaria. Pe moment nici Regele Ferdinand nici Brtianu nu aveau
nici-o intentie s strice intelegerea pn cnd cursul rzboiului nu va devenii clar.
Se formeaz o puternic
micare unionist care alinia valoroase pesrsonaliti ale vremii att din regat ct i din
Transilvania, acetia doreau intrarea imediat in rzboi de partea Antantei. Acetia se bucurau
de o puternic sustinere public iar pentru o mai bun propagand foloseau presa antantofil
in paginile careia se publicau articole mobilizatoare unioniste 9. Liga cultural a jucat si ea un
rol destul de important care dupa inlturarea germanofilului Virgil Arion, comitetul care i-a
urmat la conducere format din mari personaliti ale vremii precum Iorga, Lucaciu, Ionescu,
Goga, va sprijinii activ lupta de unire.O grupare cu mult autoritate, animat de accea i
dorin de unire, dar care promova o politic extrem de prundent s-a format in jurul lui
Brtianu. Ceea ce le ridic probleme este problema intrrii in aciune, de aici numeroase
discuii, acuzaii, interpelri in Parlament la care de multe ori prim-ministrul refuza s
raspund10.

In data de 15 februarie 1915 s-a desfurat o mare

intrunire a Ligii pentru unitatea politic a tuturor romnilor, sub preedinia lui V. Lucaciu. La
aceasta s-au adaugat manifestatiile dirijate de Actiunea National organizat la 15 martie si
adunari organizate de Federaia Unionist, regere Ferdinand insui sub influena i a Reginei
Maria, a manifestat o mai mare inelegere fa de aceasta orientare11.
Diplomaia romneasc.
In data de 10 septembrie 1914, dup o vizit a unei misiuni romne in
Italia, la Bucureti, s-a semnat un acord prin care ambele guverne se angajau s nu prseasc
politica de neutralitate dect printr-un preaviz de 8 zile. S-a czut de acord asupra informrii
reciproce i a adoptrii msurilor impuse de eventualitti. Ulterior la 24 ianuarie 1915, a fost
8 Hitchins, op cit, p 294-295.
9 Adevaru Dimineaa Epoca.
10 Rcil, op cit, p 37-38.
11 Gh Platon, Istoria moderna a Romaniei, Bucureti , 1985, pp 458-459.

incheiat un nou acord valabil pe 4 luni in care se convenea ca ambele ri s ac ioneze solidar
in caz de un eventual atac din partea Austro-Ungariei, aceste acorduri au reprezentat succese
importante ale dimplomaiei romneti12.
Un alt acord foarte important a fost semnat cu Rusia, in virtutea creia in schimbul
neutralitii binevoitoare, Rusia recunoate dreptul legitim al Romniei asupra Transilvaniei i
asupra celorlalte teritorii locuite de romni din Dubla Monarhie, de asemenea se obliga ca
acest angajament s fie ratificat de cabinetele de la Londra i Paris.Acordul cu Rusia a avut o
istorie mai lung, chiar inainte de declaraia de neutralitate a Romniei, se angajaser
negocieri intre cele dou pri13.

Politicienii

romni erau contieni c dat fiind poziia geografic a rii neutralitatea nu va putea fi
meninut prea mult timp, dar doreau ins ca momentul intrrii s fie decis in raport cu
interesele rii, intr-o situaie favorabil.

Nu a

lipsit din cuprinsul aceste frmntate perioade nici lurile de poziie in favoarea Puterilor
Centrale, aceasta pozitie ii consolida opinia pe ideea c Rusia dorea o mare extindere, dar
aceasta opinie nu s-a bucurat de o susinere in mas, intrunea adeziuni izolate fiind lipsit de
influen si sprijin politic, acest curent era reprezentat de : ziarul Ziua Al Marghiloman i
preedintele partidului conservator P. P. Carp.
romanilor cu privire la rzboi au fost consemnate in

Manifestrile
paginile

ziarelor

italine

La

Gazeeta del Popolo. Publicaia Giornale d Italia insera constatarea unui ziarist italia in
conformitatea cu care marea majoritate din Romania care intrase in actiune impotriva
Austro-Ungariei pentru mantuirea Transilvaniei si a Bucovinei . De asemenea la Bucure ti in
data de 11 februarie 1915 populaia capitalei fcea o entuziast primire generalului francez
Pau. Toate aceste aciuni putea s pericliteze politica dus de guvernul Brtianu14.
Marea Britanie.
Acest mare putere sa pronunat pentru intrarea imediat a Romniei in rzboi, dar
avea dubii serioase cu privre la capacitatea armatei romne de a duce un rzboi sus inut
impotriva Puterilor Centrale, liderii britanici aveau la rndul lor rezerve in privina preten ilor
teritoriale ale Romniei fa de Austro-Ungaria. Nu se deciseser inc cu privire la desfin area
12 Ibidem, p 456.
13 Hitchins, Keith, Romnia, Humanitas, Bucuresti, 1994, p 275.
14 Platon.op cit, P 458.

dublei Monarhii deoarece doreau s pstreze un stat puternic care s contrabalanseze puterea
Rusiei, mai mul decat att nu aveau inteia s sacrifice preten ile Serbiei in Banat. In ceea ce
privete aciunile militare de care Brtianu a condiionat alierea cu Antanta, britanicii au artat
putin interes pentru organizarea unei ofensive aliate pe frontul de la Salonic,totusi in ciuda
rezervelor lor acetia au sprijinit iniiativa Franei de a atrage Romnia in rzboi 15.
Puterile Centrale.
Relatiile politice cu Puterile Centrale au devenit din ce in ce mai incordate din cauza
refuzului lui Brtianu de a renuna la neutralitate.Viena i Berlinul au incercat tot felul de
metode pentru al atrage de partea lor. Au fcut mari presiuni asupra prim-ministrului ungar
Istvan Tisza pentru a acorda concesii romnilor din Transilvania sau chiar s permit armatei
romne s ocupe o parte din aceasta sub pretextul aprrii in caz de un atac al Rusiei, dar
Tisza nici nu vroia s aud susinnd c romnii vor dorii i mai mult.Tisza dorea s se adopte
o politic mai dur.
Puterile Centrale au incercat s joace din nou cartea bulgar susinnd c Bulgaria e
gata s intre in rzboi de partea lor i astfel avea s recupereze sudul Dobrogei.Czernin in
schimb a actionat pentru inlocuirea guvernului liberal cu unul conservator dar nu i-a reuit
nimic,Brtianu era de neclintit16.

Economia i

agricultura.

Neutralitatea

nu putea proteja economia romneasc impotriva rzboiului, toate ramurile au fost

afectate.Industria a fost incet-incet orientat spre satisfacerea necesitilor militare, intruct
guvernul se strduia s pregteasc armata de lupt. Dar nivelu sczut al industrializrii, in
special in metalurgie i in ramurile conexe, precum i lipsa de mn de lucru calificat se
fceau acut simite, ca atare liberalii au fost nevoi s comande urgent echipamentul militar
din strintate17.

Agricultura a fost afectat

negativ de distrugerea pietelor traditionale din strainatate si de pregatirile pentru razboi pe

plan intern,cantitatea de porumb cultivat de rani a sczut de la 30500000 la 23000000
kintale.Blocarea strmtorilor a creat grave probleme comerului exterior a Romniei , la fel si
importul18.

In octombrie 1915, a fost creat

Comisia central pentru vnzarea i exportul cerealelor si al derivatelor, precum i comisia

15 Hitchins, op cit, p 277.
16 Ibidem, pp 277-278.
17 Ibidem, pp 279-280.

pentru exportul vinului si comisia pentru export care reprezentau interesele exportatori.Preul
total al cerealelor vndute s-a ridicat la suma de 566390967 lei, majoritatea sumelor, blocate
la banca din Berlin au fost pierdute de statul romn19.
Pentru a rezolva criza economica in ce in ce mai
serioas guvernul si-a intensificat interventia in domeniul economiei. 20Principalele sale
preocupri au fost asigurarea unei cantitti suficente de alimente pentru consumul intern,
acoperirea nevoilor armatei i furnizarea de materii prime pentru industrie.Guvernul s-a
confruntat de asemenea cu efectele financiare ale rzboiului, disponibilitatea de credite s-a
limitat, deoarece bncile strine si-au retras sume mari de capital, iar noile investiii incetaser
aproape cu totul. In disperare de cauz guvernul s-a orientat pentru imprumuturi catre Italia i
Marea Britanie. Cea din urm a acordat dou imprumuturi de cinci respectiv apte milioane de
lire pentru cumprarea de echipament militar de la firme britanicecinci respectiv apte
milioane de lire pentru cumprarea de echipament militar de la firme britanice. In 1915 a
infinat Comisia Tehnic Industrial menit s supravegheze produc ia de echipament militar
i direcia General a muniilor pentru a obine materialele prime necesare pentru realizarea
obuzelor, cartuelor i grenadelor21.
Armata.
Referitor la puterea de pregtire a armatei romne o opinie interesant intalnim la C.
Kiriescu: Nici in urm nu am putut s inem armata pregtit pentru rzboi in orice
moment.Consideraii de ordin politic-legatura noastr cu puterile triplei aliane- o fceau s
par imposibil. Ca ar nou i srac, ingreuiat de crize periodice, aveam attea de
organizat, incat socoteam c este mai cuminte s ne inem banii pentru alte trebuine care ni se
preau mai urgente. De accea, razboiul balcanic. ne-a surprins cu o armat care se resimea
de numeroase lipsuri In cei aproape trei ani care au precedat intrarea noastr in rzboi, s-a
depus o munc urias s-au cheltuit sume mari de bani pentru opera de mrire, instruire si

18 Platon,op cit, p 459.

19 Ibidem, pp 460.
20 Ema Nastovici, Msuri de reglementare a situaiei economice interne in anii
1914-1916 i urmrile lor, in Revista de Istorie, 31/8, 1978, pp. 1373-1390.
21 Hitchins, op cit, pp 280-281.

inzestrare a armatei22

Cert

este c armata Romniei a cunoscut o mare dezvoltare de la rzboiul de indepen pn la

primul rzboi mondial23.Amploarea activitilor privind organizarea i inzestrarea armatei in
timpul neutralitii, ca i greutile care s-au ivit in cale, apar in chip real dac ne gandim doar
la cateva din conditile angajrii Romniei in conflict.

Timp de doi

ani ,cat a durat neutralitatea Romniei, guvernul Romaniei trebuia s instruiasc, echipeze, si
la momentul oportun mobilizeze 1 milion de oameni, acest fapt a determinat pe colonelul
Vasile Rudeanu, s raporteze primului ministru Ion I. C. Brtianu c armata noastr e
departe de a fi gata pentru rzboi i pregtirea ei n-ar putea fi realizat decat cu mari greutti
i dup un timp relativ lung24.

Sporirea efectivelor

a dus la crearea de noi unitati i comandamente, transformarea batalioanelor de rezerv cadre

in regimente, constituirea de unitti si mari unitti care sa inglobeze batalioanele teritoriale,
crearea servicilor de stat major pe lang directile de intenden i sanitar, organizarea de noi
coli i cursuri pentru pregtirea cadrelor active i de rezerv. Din primvara anului 1914 s-au
luat msuri pentru crearea a 5 comandamente teritoriale corespunztoare celor 5 corpuri de
armat- ca i a comandamentele divizilor de cavalerie i brigzilor de clrai. Ca urmare la
inceputul rzboiului armata romn insuma: 246 de batalioane cu 260 de mitraliere, 87
escadroane cu 22 mitraliere, 193 baterii( din care dou grele) si 9 batalioane de pioneri i
comunicaii25.

Problema aprovizionrii armatei cu armament si

muniii a dat nastere la multe discuii, a creat multe controverse.Unii sefii militari si oameni
politici, mai ales sub presiunea evenimentelor grave din 1916 au cutat s justifice esecurile
prin lipsa de armament , care nu a fost procurat in perioade neutralittii. Sunt i preri care
suntin c problema este mult mai veche,inca din 1912 se sustine ca nici o noua comanda de
armament, munitie de razboi nu a fost dat. Este cunoscut faptul ca independen a politic i
economic a Romniei era mult ingradit de clauzele tratatului din anul 1883 si de practica
relatiilor cu Puterile Centrale, ele s-au extins si asupra laturii militare a rii. Interesul
22 Constantin Kiriescu, Istoria razboiului pentru intregirea Romniei 1916-1919,
vol. I, editia a II-a, editura Casei coalelor, Bucureti, p. 188-191.
23 Victor Atanasiu, Romnia in anii 1914-1916, ed, academiei de inalte studii
militare, Bucuresti, 1997, p 79.
24 Colonel Vasile Rudeanu, Memorii, vol I, p 152.
25 Victor Atanasiu, op cit, pp 106-107.

diplomatic i material al acestora, ca si permanenta supraveghere ce o exercitau asupra

activittii romanesti au oprit dezvoltarea stabilimentelor de fabricare a armamentului26.
Datorit schimbrii de orientare politic a Romniei,
problema aprovizionrii cu armament , munitii si alte materiale necesare pentru razboi a
devenit de o greutate exceptional. In consecint doua au fost pe care trebuia mers pentru
gasirea solutilor: aprovizionarea de la aliati si concomitent organizarea unei productii in
ar27.
Anul 1916.

Pe

msura desfurrii razboiului, s-au intensificat si presiunile diplomatice asupra lui Brtianu,
pentru al convinge s renune la neutralitate. Frana i Rusia au folosit toate mijloacele pentru
a cstiga adeziunea Romniei la Antanta in timp util, astfel ca ea s coincid cu actiunea
general a Aliailor. In data de 16 iunie ministrul Frantei la Bucure ti l-a informat sec pe
Brtianu c a venit momentul pentru o decizie, Bratianu cere un rgaz dar si-a dat seama c
nu va mai putea s menin politica de neutralitate. Totui Brtianu nu era convins c alia i ii
putea asigura un ajutor potrivit. Era contient cat de expus era in sud odat cu intrarea
Bulgariei in rzboi de partea Puterilor Centrale,tocmai de accea el cere o serie de conditii
Antantei: el dorea un angajament comun din partea Rusiei i a Italiei de aprovizionare cu 300
de tone de muniii zilnic pe intreaga durat a rzboiului, o ofensiv general aliat pe toate
fronturile pentru a coincide cu atacul Romniei impotriva Austro-Ungariei, o ofensiv
ruseasc in Galitia si Bucovina pentru a asigura flancul de nord al Romaniei, trimiterea de
trupe rusesti in Dobrobea pentru a proteja sudul Romaniei in fata unui atac bulgar sau daca
acest lucru nu era posibil o ofensiv comun impotriva Bulgariei care s porneasc de la
Salonic, de asemenea a insistat asupra incheierii unui tratat politic care s garanteze unirea
Transilvaniei si Bucovinei cu Romania28.
Brtianu se temea c dac se ajunge la un acord intre combatani inainte s intre
Romnia in rzboi ocazia de a forma Romnia mare v-a fi pierdut, tia ca va avea nevoie de
sprijinul Franei i Marii Britanii dac vrea s obtina Transilvania de la Austro-Ungaria.
Rusia ezita s satisfac toate cererile lui Brtianu, imprejurare care a blocat o
26 Ibidem,pp 112-113.
27 Ibidem, pp 114-115.
28 Hitchins, op cit, pp 281-282.

intelegere pana la inceputul lunii august, intervenia Franei susinut de Italia i Marea
Britanie a infrnt in cele din urma retinerea Rusiei. Frana a oferit o formul flexibil potrivit
creia Rusia acorda deocamdat pe hartie tot ceea ce dorea Bratianu, dar dac la sfarsitul
razboiului se dovedea c toate conditiile Romaniei nu puteau fi indeplinite, Franta propunea
ca principalii aliati s forteze Romania sa accepte mai putin decat i se promisese. In cele din
urm la 17 august 1916,Bratianu si reprezentantii diplomatici ai Frantei, Marii Britanii, Rusiei
si Italiei la Bucuresti au semnat conventii politice si militare, stipulnd conditiile intrarii
Romniei in razboi. Consiliul de Coroan a aprobat formal tratatele si a declarat rzboi
Austro-Ungariei la 27 august, in ziua urmtoare Germania a declarat rzboi Romniei. I-au
urmat Turcia, la 30 august, si Bulgaria la 1 septembrie29.

Bibliografie:
Victor Atanasiu, Romnia in anii 1914-1916, ed, academiei de inalte studii
militare, Bucuresti, 1997
Constantin Kiriescu, Istoria razboiului pentru intregirea Romniei 1916-1919,
vol. I, editia a II-a, editura Casei coalelor, Bucureti.
Colonel Vasile Rudeanu, Memorii vol. I.
Ema Nastovici, Msuri de reglementare a situaiei economice interne in anii
1914-1916 i urmrile lor, in Revista de Istorie, 31/8, 1978.
Hitchins, Keith, Romnia, Humanitas, Bucuresti, 1994.
29 Ibidem, p 283.

Gh Platon, Istoria moderna a Romaniei, Bucureti , 1985.

Emil Rcil, Romania in primul razboi mondial 1916-1918, Bucureti, editura
Ager-economistul, 2005.
Jacques Madaule, Istoria Frantei, vol III, Editura Politic, Bucuresti, 1973.