Gabriel Garca Mrquez

Gabriel Garca Mrquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia) este un redactor si scriitor columbian,
care a obtinut Premiul Nobel pentru Literatura n anul 1982, pentru nuvela si scurte istorii, unde
fantasticul si realul sunt combinate ntr-o lume linistita de bogata imaginatie, reflectnd viata si conflictele
unui continent. Este cunoscut de catre prieteni drept Gabo. Cel mai cunoscut roman al sau este: Cien aos
de soledad (Un veac de singuratate).

Un veac de singuratate
Gabriel Garcia Marquez
Un veac de singuratate (n spaniola: Cien aos de soledad) este un roman scris de catre cstigatorul
Premiului Nobel n 1982, columbianul Gabriel Garca Mrquez. Prima editie a romanului a fost publicata
pe 5 iunie 1967 la Buenos Aires, Argentina, de Editorial Sudamericana, cu un tiraj initial de 8.000 de
exemplare. Manuscrisele au ajuns la editura prin posta, trimise de autor, n doua parti. De la prima
publicare a cartii si pna n prezent, s-au vndut peste 30 de milioane de exemplare n ntreaga lume. A
fost tradusa n 35 de limbi. Este una dintre cele mai traduse si citite carti n limba spaniola. n timpul celui
de-al patrulea Congres International de Limba Spaniola care a avut loc la Cartagena, Columbia, n martie
2007, cartea fost cotata, dupa importanta, ca fiind a doua opera literara majora scrisa n limba spaniola,
dupa Don Quixote al lui Cervantes.Daca diversi critici au dreptate cnd afirma ca cea de-a doua jumatate a
secolului al XX-lea se defineste prin remarcabila vigoare a scriitorilor din America Latina, la apogeul
realizarilor lor se afla, fara ndoiala, opera n continua evolutie a lui Gabriel Garca Mrquez. Un veac de
singuratate reprezinta o sinteza a traditiei literare hispanice si a temelor si tehnicilor moderne
internationale. Romanul poate fi citit la mai multe niveluri de semnificatie, ca o alegorie a istoriei latinoamericane, a conditiei umane si ca o meditatie asupra timpului. Capodopera lui Garca Mrquez, Un
veac de singuratate, este un roman care mbina realul cu fantasticul, meditatia filozofica si naratiunea
captivanta ntr-o creatie unica, vie, tulburatoare, somptuoasa si plina de culoare.
Titlul romanului semnifica sentimentul tragic al singuratatii pe care l traiesc membrii familiei Buenda n
toate aspectele vietii lor: n dragostea redusa la aspectul sau fizic sau n moarte (Melchiade se ntorsese din
lumea mortilor, deoarece nu putuse ndura singuratatea).

Contextul si structura
Romanul Un veac de singuratate a fost scris de Mrquez n 18 luni (ntre 1965 si 1967) la Ciudad de
Mexico, unde scriitorul locuia n acea perioada mpreuna cu familia sa. Ideea originala a ce sta la baza
acestei opere a aparut n 1952, n timpul unei calatorii pe care autorul a facut-o, alaturi de mama sa, n
satul sau natal, Aracataca (Columbia). n povestea Un da despus del sbado (O zi dupa smbata),
publicata n 1954, autorul face pentru prima data referire la Macondo iar o serie de personaje din aceasta
opera apar n anumite povesti si romane anterioare. La nceput, se gndea sa si intituleze romanul
Casa, dar pna la urma s-a hotart sa opteze pentru titlul de Un veac de singuratate, pentru a evita
confuzia cu romanul Marea Casa, publicat n 1954 de prietenul sau, scriitorul columbian Alvaro
Cepeda Samudio.Cartea este compusa din 20 de capitole fara titlu, n cadrul carora povestea este relatata

prin utilizarea unei structuri temporale ciclice; att evenimentele satului si ale familiei Buendia, ct si
numele personajelor se repeta din nou si din nou, facnd realitatea si fantasticul sa fuzioneze. n primele
trei capitole, este povestit exodul unui grup de familii si construirea satului Macondo. ncepnd cu
capitolul 4 si pna la capitolul 16, este vorba despre dezvoltarea economica, politica si sociala a satului.
Ultimele patru capitole relateaza decaderea acestuia.

Rezumat
Unanim recunoscuta drept cea mai buna lucrare a lui Garca Mrquez, Un veac de singuratate descrie
istoria satului columbian fictiv Macondo. Actiunea se derulaza pe o perioada de peste o suta de ani si
prezinta ascensiunea si prabusirea familiei Buendia. La nceputul romanului, satul Macondo cuprinde doar
cteva case pentru ca n decursul mai multor ani, sa se dezvolte, dar concentrat mereu n jurul locuintei
familiei Buenda. Membrii ei sunt primii locatari si intemeietorii satului, nucleul tuturor evenimentelor. [4]
Relevante prin intermediul unor uimitoare falduri temporale, personajele mostenesc numele si nclinatiile
familiei, dezvaluind stiluri de viata care se dedubleaza si se repeta. Puternicul Jos Arcadio Buenda se
transforma din ntreprinzatorul si carismaticul fondator al satului Macondo, ntr-un om n pragul nebuniei.
Macondo lupta mpotriva unor calamitati ca insomnia, razboiul si ploile. Misterele apar aproape ca din
senin. Aceasta atractiva si colorata saga este, totodata, o alegorie sociala si politica mai larga - uneori prea
suprarealista pentru a fi plauzibila, alteori mai reala dect si-ar putea permite orice lucrare realista
conventionala. Actiunea cartii urmareste viata lui Jos Arcadio Buenda, ntreprinderile sale ndraznete,
temperate de prudenta Ursulei - sotia sa, viata fiilor dintre care se remarca Aureliano, colonel si erou
legendar al razboiului civil -, nepotilor si stranepotilor lor, pe parcursul a sase generatii. O data cu
succesiunea generatiilor, este prezentata si viata satului, n care civilizatia nlocuieste treptat simplitatea
naturala, culminnd cu nflorirea artificiala adusa de instalarea companiei bananiere ce va fi urmata de
declinul localitatii, recucerita de natura luxurianta. n jurul Ursulei, mama care conduce gospodaria, vor
gravita toate celeltate personaje. Prin ochii ei vedem felul n care evolueaza sotul, copii, nepotii si
stranepotii, dupa ce trec prin diverse ncercari si ntmplari. De-a lungul vietii, Ursula se ghideaza dupa
vorbele batrnilor care o ndruma si o ajuta sa supravietuiasca peste o suta de ani. si pastreaza ncrederea
n ordinea fireasca lucrurilor, si ea este cea care va veghea asupra conduitei fetelor din familie, ea le va
nvata cum sa ntretina gospodaria si echilibrul n viata de cuplu. De asemenea, le va dezvalui fetelor
secrete ale leacurilor din strabuni care ar putea sa le vindece si de cele mai cumplite boli. Atunci cnd
povara anilor o apasa si simte ca nu mai poate controla anumite lucruri, cu calm le lasa n voia
destinului.Celelalte personaje feminine, Pilar Ternera - ghicitoarea, Rebeca, Remedios, Amaranta, se lasa
dominate de simturi, sunt patimase fie n iubire, fie n ura lor, au o evolutie meteorica n roman si poate
doar Fernanda, prin educatia si temperamentul ei, reuseste sa pastreze ntr-o oarecare masura traditiile si
buna ornduire a lucrurilor n casa coplesita mereu de sosirea nencetata a familiei si prietenilor care
pleaca si se ntorc, mereu mai multi si mai tulburatori.Trecerea periodica a tiganilor prin Macondo condusi
de Melchiade, aduc n sat noutatile lumii, precum: o lupa, o oglinda, proteza dentara, un covor zburator,
alambic pentru a face aur, sau harti.De fiecare data, Jos Arcadio Buendia e cuprins de febra noului, are
planuri entuziaste si se inchide n camera lui, meditnd si lucrnd cu tenacitate si meticulozitate pna
reuseste sa realizeze ceea ce si pusese n gnd. Dintre ceilalti barbati ai familiei Buendia, al doilea
Aureliano are o traiectorie fantastica. Ajunge un curajos si apeciat luptator n razboiul civil, va fi desemnat
erou national.Atunci cnd n Macondo este trasa calea ferata, destinul satului se schimba. Evenimente

precum instalarea companiei bananiere vor aduce un suflu nou. Apoi, ncep apoi ploile care dureaza
neasteptat de mult: patru ani, unsprezece luni si doua zile, timp n care vor transforma totul n canale pline
de apa murdara si mult noroi.Dupa ploaie urmeaza o perioada nesfrsita de seceta iar oamenii ncep sa
moara n numar tot mai mare si satul, dupa o uimitoare ascensiune, devine din nou aproape pustiu ca la
nceput, lipsit de culoare si vivacitate, rupt total de restul lumii.Personajele masculine sunt caracterizate de
o obsesiva rutina. Sunt plini de energie si inteligenta, ce le genereaza sete si elan pentru proiecte
ambitioase sau sexualitate pasionala. Sunt incapabili sa obtina realizari pe termen lung, iar vietile lor sunt
dominate de o violenta irationala.
Un veac de singuratate nu are un subiect principal n adevaratul sens al cuvntului. n schimb, autorul
foloseste romanul pentru a explora si ilustra ideea ca este foarte important ca oamenii sa-si aminteasca
propria istorie, altfel, vor suferi pentru ea.Povestea satului Macondo si a familiei Buenda constituie si o
alegorie a conditiei umane, a istoriei omenirii. Atmosfera anilor de dupa intemeierea localitatii evoca
paradisul pamantesc al primilor oameni:

Personajele
Colonel Aureliano Buenda este cel de-al doilea fiu al lui Jose A. Bunedia si prima persoana nascuta n
Macondo. Si-a primit numele dupa un vechi stramos. Aureliano s-a nascut cu ochii deschisi dupa ce a
plns n uterul mamei sale. Acest fapt i-a cauzat lui incapacitatea de a iubi. Se credea ca are premonitii
fiindca tot ceea ce spunea, se adeverea. Aureliano a mostenit gndirea tatalui sau, avnd si el, de
asemenea, nclinatii spre filozofie. A studiat metalurgia si s-a alaturat partidului liberal la izbucnirea
razboiului. Lupta mpotriva guvernului conservator n 32 de razboaie civile si ocoleste moartea de mai
multe ori. Pierzndu-si interesul pentru razboi, Aureliano a semnat un tratat de pace si s-a ntors acasa. si
pierde capacitatea memoriei si cea emotionala din cauza vrstei naintate si ncepe sa-si petreaca zilele
construind si dezasamblnd mici pestisori de aur. Moare n timp ce urineaza pe copacul de care tatal sau a
fost legat multi ani la rnd. El reprezinta nu numai luptatorul, dar si artistul datorita abilitatii sale de a scrie
poezie si de a crea cu maiestrie pestisori aurii.
Remedios este cea mai tnara fiica a conservatorului Don Apolinar Mascote, care ndeplineste functia
de administrator al oraselului Macondo. Cele mai deosebite trasaturi fizice ale Remedios Moscote sunt
pielea ei frumoasa si ochii sai verzi precum smaraldul. Viitorul colonel Aureliano se ndragosteste de ea
ignornd vrsta ei frageda. Ea este att de tnara nct casatoria trebuie amnata pna cnd Remedios va
ajunge la pubertate. Spre surprinderea tuturor, ea devine o frumoasa si dulce sotie care cucereste inima
ntregii lumi. Este singura care are grija de Jos Arcadio Buenda n timp ce acesta era bolnav. Moare la
scurt timp dupa casatorie din cauza complicatiilor aparute n timpul sarcinii.
Al treilea copil al lui Jos A. Buenda, Amaranta, creste alaturi de sora sa vitrega, Rebeca. Sentimentele
sale fata de Rebeca devin ostile cnd vine vorba de italianul Pietro Crespi, deoarece cele doua surori l-au
dorit cu aceeasi intensitate n timpul vrstelor lor adolescentine. Amaranta si doreste s-o omoare pe sora
sa, ca ea sa fie cu Pietro, dar atunci micuta Remedios moare si Amaranta sufera o criza emotionala. Cnd
Rebeca se casatoreste cu Jos Arcadio, Amaranta respinge orice barbat care o curteaza, inclusiv Pietro
Crespi care ncepe s-o caute dupa ce Rebeca l va parasi. i este att de teama de orice angajament, nct l
respinge pe Crespi, iar acesta, din disperare, se sinucide. Apoi Amaranta este curtata de un prieten apropiat
al fratelui sau - Colonelul Gerineldo Mrquez, dar din nefericire l alunga si pe acesta din acelasi motiv.
Represiunea sa virginala se manifesta prin relatiile incestuoase cu neoptii sai, Aureliano Jos si Jos

Arcadio. La un moment dat, Amarantei i se arata moartea sub forma unei femei batrne care i comanda sa
nceapa sa lucrul la un giulgiu. n final, singuratica si virgina, Amaranta moare, nsa multumita n sinea sa
dupa ce acceptase ceea ce devenise.
Rebeca este copilul celui de-al doilea var al rsulei Iguarn care locuieste n Manaure, capitala
Guajirei. La nceput, Rebeca este foarte timida, refuza sa vorbeasca si are obiceiul de a mnca pamnt,
varul de pe peretii casei si de a-si suge degetul. Ea soseste n Macondo carnd o geanta de pnza ce
continea oasele parintilor sai. Rebeca pare sa nu nteleaga limba spaniola, dar raspunde la ntrebarile puse
de Visitacion si Cataure n limbile guajiro si wayuu. A fost afirmat de cel putin un critic ca sacul cu oase si
epidemia insomniei se refera la o practica Guajiro de purificare a ramasitelor umane, acest ritual fiind
considerat ca un procedeu secund al nmormntarii. Rebeca soseste dupa plecarea lui Jos Arcadio cu satra
de tigani. Este crescuta n casa Buendia si din aceasta cauza, viitoarea sa relatie cu Jos Arcadio va fi
privita ca una incestuoasa, lucru ce va determina alungarea lor. Moartea misterioasa a lui Jos Arcadio este
de neexplicat pna si Rebecai. Va trai n izolare pentru tot restul vietii sale.
Arcadio este rodul nelegitim al relatiei dintre Jos Arcadio si Pilar Ternera. El este profesor, dar si asuma
responsabilitatea conducerii orasului la cererea lui Aureliano, cnd Colonelul Aureliano Buenda pleaca.
Arcadio devine un dictator tiranic si si foloseste elevii ca si propria-i armata. Are tentative de a
dezradacina biserica si de a persecuta oamenii conservatori din oras (ca Don Apolinar Moscote). Cnd
ncearca sa-l execute pe Don Apolinar pentru o remarca rautacioasa, rsula l biciuieste si preia
conducerea orasului. Cnd primeste vestea ca fortele conservatoare s-au rentors n oras, Arcadio reuseste
sa nceapa o lupta mpotriva lor n ciuda multiplelor dezavantaje. Fortele liberale din Macondo se
prabusesc, iar Aracadio este mpuscat la putin timp dupa nfrngerea sa de catre trupele conservatoare.
Aureliano Jos este fiul Colonelului Aureliano Buenda si al lui Pilar Ternera. I se alatura tatalui sau n
mai multe razboaie, dar se ntoarce n Macondo fiindca este ndragostit de matusa sa care l-a crescut de
mic copil, Amaranta. Cei doi aproape ca se implica ntr-o relatie sexuala, dar Amaranta l respinge odata
ce ntelege gravitatea faptelor sale. Aureliano Jos ncearca sa primeasca acceptarea Aramantei, dar
aceasta l respinge n continuarea; ntr-un final se da batut. Ajunge sa cunoasca cine este mama lui si o
accepta n viata sa. Aureliano Jos este mpuscat n timpul razboiului de catre un capitan conservator
deoarece acesta fugise din trupele de politie. De asemenea, capitanul este mpuscat, iar fiecare locuitor din
Macondo, i mpusca trupul nensufletit, ca razbunare.
Santa Sofa este o frumoasa tnara virgina si fiica unui vnzator. A fost platita de catre Pilar Ternera sa
ntretina relatii sexuale cu fiul ei Arcadio, dupa ce acesta, necunoscnd relatia lor ca mama si fiu, a
ncercat s-o violeze. Devine sotia lui Arcadio si mama lui Remedios cea Frumoasa, a lui Jos Arcadio al 2lea si al lui Aureliano al 2-lea. Dupa executia lui Arcadio ea este primita mpreuna cu copiii sai n casa
Buenda. n general, este un personaj invizibil al romanului, facnd parte din fundalul familiei Buenda.
Lucreaza ca menajera mai mult sau mai putin voluntar si aparent prefera sa fie un personaj inexistent n
istoria familiei. ntr-un final, ea ncepe sa simta cum casa se darapaneaza orict de mult ncerca ea s-o tina
n picioare. Dupa moartea rsulei, Santa Sofa pleaca pe neasteptate nestiind destinatia ei.
n timpul celor 32 de campanii militare ntreprinse de Colonelul Aureliano Buenda, acesta lasa n urma
17 fii cu 17 femei diferite, petrecnd doar o noapte cu fiecare dintre ele. Asta se explica prin traditia ca
femeile tinere sa se duca cu soldatii. Casa Buenda va fi vizitata de 17 mame diferite, al caror scop comun
era ca rsula sa le boteze urmasii. rsula accepta si i boteaza pe toti Aureliano, lund numele de familie

al mamei. Mai trziu, fiii se vor ntoarce n casa Buenda si vor fi acceptati de familie. Patru dintre acestia
(A. Triste, A. Serrador, A. Arcaya si A. Centeno) ramn n Macondo si devin parte din familie. n final,
fiind usor de identificat dupa crucea imprimata permanent pe fruntile lor, toti vor ajunge sa fie asasinati de
catre guvern, n semn de razbunare fata colonel. Singurul supravietuitor e A. Amador, care fuge n jungla,
dar va ajunge sa fie asasinat pe treptele casei tatalui sau multi ani mai trziu.
Remedios cea Frumoasa este primul copil nascut al lui Arcadio si al Santei Sofa de la care mosteneste
frumusetea sa. Se spune ca ea este cea mai frumoasa femeie din lume, acest lucru cauznd moartea mai
multor barbati care o iubeau sau tnjeau dupa ea. n fata ntregului oras, pare naiva si inocenta iar unii
dintre cei care au cunoscut-o de-a lungul vietii ar fi spus ca e chiar stupida. Totusi, colonelul Aureliano
Buenda crede ca a mostenit destul de multa luciditate, ca si cum ar fi fost n razboi. A dus un mod de
viata simplu, considerat, de catre unii, bizar. A refuzat mbracamintea si nfrumusetarea, cosndu-si o
sutana si taiindu-si parul lung pentru a evita pieptanatul. ntr-un sens ironic, modul ei de a strni
instinctele primare umane a transformat-o ntr-un obiect al dorintei pentru tot mai multi barbati, pe care i
trateaza cu pura inocenta si fara timiditate. ntr-o dimineata, n timp ce mpaturea rufe, Remedios se ridica
la cer.
Jos Arcadio Segundo este fratele geaman al lui Aureliano al 2-lea, fiul lui Arcadio si al Santei Sofa.
rsula crede ca cei doi au fost schimbati n copilarie, deoarece Jos Arcadio ncepe sa arate caracteristici
ale Aurelienilor, fiind gnditor si ticiturn. El joaca un rol important n greva facuta mpotriva companiei de
bananiere si este singurul supravietuitor atunci cnd compania ucide toti grevistii. Dupa aceea, el si
traieste restul vietii studiind pergamente si nvatndu-l pe tnarul Aureliano. Moare n aceeasi clipa cu
fratele sau geaman, Aureliano Segundo.
n comparatie cu fratele sau, Aureliano Segundo e mai nelinistit si impulsiv. n timpul casatoriei cu
Fernanda del Carpio, Aureliano Segundo o are ca si amanta pe prima sa prietena, Petra Cotes. n
momentele petrecute de el cu Petra, animalele sale se nmultesc rapid, dndu-i motive de bucurie. Din
cauza ploilor puternice, averea sa se termina, si familia Buenda ajunge aproape falita. El ncepe sa caute o
comoara ngropata, ajungnd n pragul nebuniei. Se ofileste precum o planta, si moare de cancer la gt n
exact acelasi moment cu fratele lui geaman. n timpul unei confuzii la nmormntare, corpurile sunt
schimbate ntre ele, si ei sunt ngropati fiecare n mormntul celuilalt. El (Aureliano) reprezinta economia
Columbiei: lund si pierznd din greutate n functie de situatie si moment.
Fernanda este printre putinele personaje principale (cu exceptia Rebecai si a Primei Generatii) care nu
si gaseste originile n Macondo. Este o femeie deosebit de frumoasa si provine dintr-o familie scapatata
de aristocrati, care a tinut-o departe de lume; fusese aleasa ca cea mai frumoasa femeie dintre altele 5000.
Fernanda ajunge n Macondo pentru a concura cu Remedios pentru titlul de Regina Carnavalului, dupa ce
tatal ei i promite ca va ajunge sa fie regina Madagascarului. n urma esecului, se marita cu Aureliano
Segundo si curnd preia conducerea familiei de la rsula, conducnd foarte strict afacerile familiei
Buenda. Va avea 3 copii cu Aureliano (Jos Arcadio, Renata Remedios, cunoscuta si ca Meme si
Amaranta rsula), si va ramne stapna n casa dupa moartea lui Aureliano, avnd grija de toate pna la
propria-i moarte. Fernanda nu va fi niciodata pe deplin acceptata n casa Buenda, si cu toate ca familia nu
se va mpotrivi conservatorismului ei excesiv, va fi ntotdeauna privita ca o venetica si ca o persoana
vesnic cu nasul pe sus. De-a lungul romanului, instablitatea psihologica si emotionala a Fernandei e
descrisa ca paranoia, fiind zugravita prin scrisorile ei catre doctorii invizibili si prin comportamentul ei
inexplicabil n relatia cu Aureliano, pe care ncearca sa-l izoleze de restul lumii. Ea e singura care cunoaste

adevarata origine a lui Aureliano Babilonia, pe care i-o va marturisi fiul ei, Jos Arcadio, prin
corespondenta.
Meme este cel de-al doilea copil si prima fiica a lui Fernanda si Aureliano al II-lea. Ea nu e la fel de
frumoasa ca mama sa, n schimb, mosteneste dragostea de viata si carisma lui Aureliano al II-lea. Dupa ce
mama ei se plnge ca ea cnta la clavicord si nu face nimic n rest, Meme este trimisa la scoala. Ea
primeste diploma pentru performante si recunoastere pentru notele sale excelente. Continua sa cnte la
clavicord pentru a o linisti pe Fernanda. i plac petrecerile si se expune, asemeni tatalui sau, tendintei catre
exces. Meme l ntlneste si se ndragosteste de Mauricio Babilonia, un mecanic chipes de etnie rroma
care lucreaza pe plantatiile de banane. Cnd Fernanda afla ca cei doi au relatii sexuale, aranjeaza ca
Mauricio sa fie mpuscat nvinovatindu-l ca ar fi fost hot de gaini, iar pe Meme o trimite la o mnastire de
maici. Meme muteste pentru tot restul vietii sale, pe de-o parte din cauza traumei suferite, iar pe de alta
parte ca un semn de rebeliune. Cteva luni mai trziu se dovedeste a fi nsarcinata, ea dnd viata unui fiu,
Aureliano. Este trimis sa traiasca alaturi de familia Buenda. ntr-un final, Meme moare de batrnete ntrun spital necunoscut din Cracovia.
Jos Arcadio (II), botezat dupa stramosii sai n traditia Buenda, urmareste tendintele anterioare are
membrilor cu numele de Arcadio. Este crescut de catre rsula, care si doreste ca el sa devina papa.
ntorcndu-se acasa de la Roma (fara sa fi devenit preot) dupa moartea mamei sale, el gaseste o comoara
si ncepe s-o risipeasca pe petreceri generoase. Mai trziu, o tentativa de prietenie va aparea ntre el si
Aureliano Babilonia, nepotul sau. Jos Arcadio (II) este omorat de patru elevi care i fura aurul.
Amaranta rsula este cel de-al treilea copil a Fernandei si al lui Aureliano. Ea dovedeste aceleasi
caracteristici cu cele ale tizei sale, rsula, care moare de mic copil: plina de vointa, ncntatoare, se
straduieste pentru fericirea ei si a celorlalti. Ea nu va afla ca bebelusul trimis familiei Buendia este nepotul
sau, fiul ilegitim al lui Meme. Copilul devine prietenul sau cel mai bun din copilarie si adolescenta. Se
ntoarce din Europa cu un sot mai n vrsta, Gaston, care o va parasi cnd va afla de legatura ei pasionanta
cu Aureliano, nepotul sau. Moare din cauza unei hemoragii dupa ce da nastere ultimului Aureliano al
familiei.
Aureliano este fiul ilegitim al lui Meme. El este trimis acasa si este ascuns de catre bunica sa, Fernanda.
Mosteneste aceleasi trasaturi ca tizul sau, colonelul: taciturn, linistit si cu o ncarcatura emotionala
deosebita. Aureliano Babilonia nu apuca s-o cunoasca prea bine pe rsula, deoarece ea moare n timpul
copilariei sale. Este prieten cu Jos Arcadio al II-lea care i explica adevarata poveste a masacrului tatalui
sau. n timp ce ceilalti membri ai familiei vin si se duc, el ramne mereu acasa. Se aventureaza numai n
orasul pustiu, si asta dupa moartea Fernandei. Aureliano lucreaza la descifrarea pergamentelor lui
Melchiade, dar se opreste din cauza relatiei sale cu Amaranta rsula, fara ca el sa stie ca i este matusa.
Cnd ea si copilul sau mor, el ajunge sa fie n stare sa descifreze pergamentele. Descopera ultimele enigme
ale pergamentului si ajunge sa vada epigraful acestuia alcatuind perfect arborele genealogic al familiei n
timp si spatiu. Primul personaj este legat de un copac, iar ultimul este mncat de catre furnici. Se
presupune ca a murit ca toti ceilalti n Macondo, oras deja pustiu.
Fiul ilegitim al lui Aureliano si al matusii sale, Amaranta rsula. Aureliano s-a nascut cu coada de porc,
asa cum cea mai nvrsta dintre Ursule se temea ca se va ntmpla (parintii copilului nu auzisera de acest
lucru). Mama sa a murit n timp ce nastea. Din cauza neglijentei tatalui sau, el este devorat de furnici.
Cnd acesta i vede cadavrul, Aureliano Babilonia ntelege semnificatia pergamentului.

Melchiade este un personaj ce facea parte din trupa tiganilor. El viziteaza Macondo n fiecare an, n
martie, si atunci el ncepe sa povesteasca lucruri din ntreaga lume. Melchiade i vinde lui Jos Arcadio
Buenda cteva noi invetii: o pereche de magneti si laboratorul unui alchimist. Mai trziu, tiganii spun ca
Melchiade a murit n Singapore, dar el se ntoarce sa traiasca alaturi de familia Buenda, declarnd ca nu
suporta singuratatea mortii. El sta cu familia Buenda si scrie misterioasele pergamante pe care, mai trziu,
Aureliano Babilonia le traduce. Melchiade moare a doua oara, de data aceasta necndu-se ntr-un ru de
lnga Macondo. Familia Buenda organizeaza o mare ceremonie n cinstea acestuia. Dupa moartea lui
Melchiade, Marquez face referire la una dintre primele sale nuvele, Los funerales de la Mam Grande
(Funeraliile bunicii)
Pilar este o locuitoare a orasului Macondo care se culca cu fratii Aureliano si Jos Arcadio. Asadar, ea
devine mama fiilor lor, Aureliano Jos si Arcadio. Pilar ghiceste viitorul n carti, si n acest fel, ea ajuta
familia Buenda, de care este foarte apropiata, de-a lungul ntregului roman. Pilar moare dupa ce
mplineste 145 de ani (ntr-un final ea se opreste din numarat), supravietuind pna n ultimele zile ale
orasului Macondo. Numele de Ternera este un joc de cuvinte de la cuvntului Ternura care n spionola
nseamna tandrete. Pilar este totdeauna prezentata ca o figura foarte iubitoare.
Pietro este un muzician italian foarte aratos si politicos. El conduce o scoala de muzica si tot el aduce
pianola n casa Buenda. Se nsoara cu Rebeca, dar Amaranta, iubindu-l si ea, reuseste sa amne casatoria
multi ani. Cnd Jos Arcadio declara ca Rebeca este sotia sa, si ea accepta, Pietro ncepe sa tnjeasca dupa
Amaranta. Ea este mult prea necajita si l respinge cu cruzime. Deznadajduit de pierderea ambelor iubite,
se sinucide.
Petra este o femeie slaba si negricioasa cu ochi aurii, asemenei unei pantere. Ea este amanta lui
Aureliano al II-lea, dar si iubirea vietii sale. Ajunge n Macondo, mpreuna cu primul ei sot, pe vremea
cnd era nca adolescenta. Acesta construieste loteria locala, dar moare cu ctiva ani nainte ca Petra sa-i
cunoasca pe gemeni. Ea se ntlneste cu cei doi barbati creznd ca-i unul singur. Cnd Jos Arcadio se
hotaraste s-o paraseasca si sa n-o mai vada niciodata, Aureliano al II-lea o iarta si-i ramne alaturi.
Aureliano al II-lea se ntlneste cu ea chiar si dupa ce el se casatoreste si, ntr-un final, el va locui cu ea.
Acest lucru o va necaji pe sotia lui, Fernanda del Carpio. Cnd Aureliano si Petra faceau dragoste,
animalele lor se nmulteau ajungnd la o rata imensa, dar ferma lor se naruie dupa cei cinci ani de ploaie.
Petra cstiga bani cu loteria si duce cosuri cu mncare Fernandei si familiei sale dupa moartea lui
Aureliano al II-lea.
Domnul Herbert este un personaj care a apare neasteptat ntr-o zi la masa de prnz a familiei Buenda.
Dupa ce a gustat, pentru prima data, bananele locale, el vorbeste cu o companie bananiera n vederea
nfiintarii unei plantatii n Macondo. Compania de banane este condusa de Domnul Brown. Meme are
grija de fiica lui, Patricia. Cnd Jos Arcadio al II-lea declanseaza o greva, compania i prinde pe grevisti
n capcana si-i omoara n piata centrala a orasului, aranjnd cadavrele, pe ascuns, ntr-un tren, ca apoi sa le
arunce n mare. Jos Arcadio este singurul care si aminteste masacrul. Compania este ajutata de catre
armata, ce are ca ordin sa omoare pe oricine opune rezistenta. Compania va parasi Macondo atunci cnd
va ncepe o ploaie ce o sa dureze 5 ani. De altfel, evenimentul este bazat pe o fapta reala, este vorba
despre Masacul Bananelor, care a avut loc n Santa Marta, Columbia, n anul 1928.
Mauricio este un mecanic onest si aratos care lucreaza la compania de banane. Se spune ca este un
descendent al tiganilor care obisnuiau sa viziteze periodic orasul. El este, ntr-un mod foarte neobisnuit,

nconjurat constant de fluturi galbeni, care, o vreme, obisnuiau sa se tina si dupa iubita lui. Mauricio se
ndragosteste de Meme, pe care o ntlneste la fabrica de banane. n momentul n care Fernanda afla de
relatia lor, ea ncerca sa-i puna capat. Atunci cnd Mauricio continua sa se furiseze n casa s-o vada pe
Meme, Fernanda pune sa fie ucis pe motiv ca ar fi fost un hot de gaini. Meme ramne nsarcinata cu fiul
lui Mauricio, Aureliano. Baiatul este adus ntr-un cos de catre o calugarita la casa Buenda.
Gastn este sotul belgian al Amarantei rsula cu care s-a casatorit n timpul calatoriei sale n Europa.
Gastn este mai n vrsta dect sotia lui cu vreo 15 ani. Este aviator si aventurier. ntr-un final, sotia sa
vrea sa ramna definitiv n Macondo. n timpul unei plecari a lui Gastn n Europa, Amaranta rsula i
scrie si i trimite o scrisoare n care i vorbeste despre dragostea ei cu Aureliano (Babilonia) Buenda.
Gabriel Garca Mrquez nu este dect un personaj minor, dar are distinctia de a purta acelasi nume ca al
autorului. El este stra-stra-nepotul Colonelului Gerineldo Mrquez. El si Aureliano Babilonia sunt prieteni
apropiati deoarece ei sunt singuri care cunosc istoria orasului, acea istorie n care nu crede nimeni. Pleaca
la Paris dupa ce a cstigat un concurs si decide sa ramna acolo - vnznd ziare vechi si sticle goale.

Teme majore
Subiectivitatea realitatii
Criticii deseori citeaza anumite opere ale lui Gabriel Garca Mrquez, precum Un domn foarte batrn si
cu niste aripi enorme si Un veac de singuratate, ca fiind reprezentative pentru realismului magic, cu
un stil de a scrie n care supranaturalul este prezentat ca fiind lumesc, iar lumea ca fiind supranaturala sau
extraordinara. Termenul de realism magic a fost inventat de catre criticul de arta german Franz Roh n
1925.
Fluiditatea timpului

Un veac de singuratate contine mai multe idei privind timpul. Desi povestea poate fi citita ca un
progres liniar de evenimente, putnd fi luate n considerare att destinele personajelor ct si istoria
oraselului Macondo, Garca Mrquez face loc ctorva interpretari ale timpului:

El prezinta istoria sub forma unei metafore si ca un fenomen circular prin repetarea numelor si a
caracteristicilor familiei Buenda. De-a lungul a sase generatii, toti Jos Arcadio au avut aceleasi
trasaturi: curiozitatea si gndirea rationala, dar si o putere fizica deosebita. Aurelienii, pe de alta
parte, au trasaturi inclinate spre izolare, singuratate si tacere. Repetarea trasaturilor reproduce
istoria caracterelor individuale, si n final, istoria orasului.

Romanul exploreaza problema eternului prin contextul nemuririi. Una dintre metaforele majore
care face referire la aceasta tema este prezenta laboratorului de alchimie din casa familiei Buenda,
care a fost construit de catre Melchiade nca de la nceputul povestii si ramnnd neschimbat de-a
lungul timpului. Laboratorul este locul unde membrii familiei Buenda si pot manifesta si satisface
dorinta de izolare si singuratate. Atmosfera inevitabilului prevaleaza pe tot parcursul textului.
Arion Geanina
Cls. a XII-a F
8