Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Rawls Dreptate Si Egalitate

    Încărcat de

    Apple Worm
    18 vizualizări16 pagini
    script

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    script

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    18 vizualizări16 pagini

    Rawls Dreptate Si Egalitate

    Încărcat de

    Apple Worm
    script

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 16
    DREPTATE $1 EGALITATE* Join Rawis infele umane au valoare intrinseed Fivcace petsoand are o inviclabiare intempo dreptate invilabilitate pe care aici chiar bunistarea societatii ca intreg mu © poate Inctlea. Din acest moti, dreptaten ‘ontazice ieea ca pierderea liberi pentru unii devine dreaptd din eauza unui bine mei snare obfinut de ali. Ea nu permite ea sacifoileimpuse unui nurite mie de oament 5 ‘irease4 mai pujin dec (otaul mai mare al avantajelor de care se bueurd un numa ‘mai maro de oameni, De aveea, intro societate dreapt, liberty eotjeniel egale sunt privte ca find stability drepturile esigurae de dreptate mu sant subiectl negocierilor | politics ov ealeutule intereslor social [.] ' Pare recombi sf presupunomn cf pale! alate in poztiaoriginard sunt egale. Aceasta ‘Inscanmnd cele ar aceeasi dreptri in cadrul proceduii de alegere a prineipilo; feeare ‘poate fice propuncri, poate ofei temeiuri penta accoptarca acestora, smd, in mod evident, scopal acestor condiji este reprezentarea egal persoane morale, fiinje ce au o idee despre propel lor bine gun sim al éreptfi. fa aceste dou pivings, baza wpa este considorath af azeminarea.Sistomele de scopuri fnre finjole umane ea ‘a sunt irarhizats In Funcfe de valoarea lor, se presupune o¥ fecare om are capaciatea necesard de a infelege side a actions oricare ar fi principle pe care le adopt. Impreuns cu vill ignorant, aceste condi definese principle dreptti ca ind acelen pe care persoanele rajionale preocupete efi promoveze interesele le vor accepta, in calitatea lor de porsosne exale,alunci cin wu se sie despre nimeni arf avantajat sau dezavantajat de contingenjele sovile gi naturale [..] “Traces cepinde alle agent din vil Joh Rawle A Theor of Fst, The Belay Press of Harvard Ursvemiy frean 11 "Pan eel prt, todos eu pile, Rawle rf ta pereanele fla a pals vu deenoran cap putamen alepea pte dept deen principal a Feoriel Drsptayit ‘Scopull meu este si prezint o conceptie despre deptateeaze peneralizeazt gi duce citre un nivel superior do abstractzare teria familial a contaetului social aga cum © gisim, «i spenem, Ia Locke, Rousseau, Kant, Pentru a face acest Ivers mu trebuie si gindim contrectul exiginar ea unl necesar intivitint-0 sociclate amume sau ea unul care ‘propune © found specified de guvemars, Mea directoare este mai degrabt cl principle repliit pent strustuca de bard societii fae obiectalscordului crigina. Prncipiile sunt cele pe care petsoanele libere gi rafionale preceupate sisi promovere interesle propri le-ar sccopia fn pozita iniiala de egalitate ea defining termenii fundamental ei ssociert lor. Accete princpii trebuie si reglementeze tosle vitoerele aoorduri; ek specifica tipurile de cooperare socials in care so poate intra gi formele de guverare ex ‘spot sabi. Acest mod de a prvi principle drop voi numa drepatza ca frmess? Astfel ebuie si ne imaginim c& cei care se angsjewl In coopersres so is leg Impremni, intvam ect corn, principle eae webuie £8 acibuie droptusile gi Indatoririle fimdamentale gi core s8 determine impavirea bonoficilor sociale. Osment trebuie 58 cid inaints cum rebuie reglementate pretenile lor, uaul Se} de celalt, gi are sf cart fondatoare @ societAii for. Tot aga cum fiecate persoank trcbuie si decida prin roflejie rational face consti binele stu, adic sistemul de seopusi pe cars erafional sh lumateased, un grup de porsoane ircbuie 8h deci In fl odath pentra fnfotdcauna cc s2 dcp! sau nedrept in acest grup, Alegorea pe cate nigte oamenirstonal ar face, prempunind 68 aceasta problem a alegerii are solujie, determin’ principle rept, eoatene ca * Trades i floes pring ifeulses instal gic wou ehivelet fm remo are ‘eden tele mule ale curio pia Arn opi penta pte fecal de for face {wb wa far et float acum fs ina rome cst decree cil Impara, 2. ieee de fame cebu 3 fe eehsivate seus posed (corclivne, impala sob ape rood) cu cel sail cette, droptete) Kelana evseon corneas dor unis dete eran corect nari. ects jie a pce eal scene feu tim, erates sale Gen I cacul repeat fumes, posta viginard de eg te corespunde sti naturale in teoria adijionala » centractului social. Desigut, accasct poziie oriinarl nu erte gant fe 0 stare de lucrur istorcd, 4 chiar mai putin ca o conde primera a eufturi, Ba este injeleasa cx 0 situte pur ipoteticdastel inet a conduct la 9 anumith conceptie despre \reptate, Pinte wistnile eseniule ale acesteisituati este gi nim i cunaaste locul i soviet, sttutul social sau pozitia fo clast socials nimeni nu fyi cunoagte noroeu) in distibujia izesitiilor naturale gl abil, inteligena, fora, ee. Voi Dresupune chiar ei parile nu isi cunose proprile ied despre bine sau inclinepile Peiologive speciale, Principle repeal sun alese in spaele una vl af fnoranjet. ‘Acest luctu asguri es mimeni of ou fle avantajat sau dezavantajat in slogeceaprincpiilor de cilre couscinfele jnsel naturale sau contingenfelecircumstanfelor sociale, Daca tot participant sunt similar sitaf gi nimen nu este cepabil a poiesteze prineipi care ti or ui specific, prineipile replat sunt rezultatal une ijeleger sau unui ele poritii origina, simetria raporturilorfiecdria cu ficeare inte celal, aceast situaic initial este fair inte indivizi ea persoane morale, adie ta

    S-ar putea să vă placă și