Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Factorul Islamic in Relaţiile Internaţionale
Factorul Islamic in Relaţiile Internaţionale
SUA, politica extern orientat spre formarea ordinii islamice mondiale au produs o mare
impresie asupra maselor largi ale populaiei altor state musulmane, renviind vizibil interesul
fa de islam, n special n rndul tinerilor. A crescut brusc activismul micrilor, numite n
Occident fundamentaliste sau integraioniste n statele musulmane i peste hotarele lor.
Fundamentalismul islamic
n prezent sunt cunoscute diverse micri islamiste: de la cele mai moderate, care dei critic
puterea de stat, accept un compromis, fcnd parte din structurile de stat (parlament,
guvern), pn la cele extremiste ce activeaz ilegal folosind metodele terorii. Printre gruprile
cu un grad moderat al activitii teroriste se numr: Gruparea Abu Sayyaf (Filipinez),
Jihadul Palestinian Islamic, Grupul Islamic Armat (Algerian), Grupul islamic (Egiptean),
Al-Jihad (Egiptean), Micarea Islamic Uzbechistan; cu nivel nalt i foarte nalt: Hamas
(Palestinian), Harakatul Mujahedin (Palestinian), Hezbollah (Libanez) i Al-Qaida
(multinaional cu baza n Afganistan).
Majoritatea acestor micri ncearc s-i uneasc forele, prin formarea organizaiilor
islamiste internaionale. Caracterul internaional al lor se manifest prin faptul c sfera lor de
activitate nu se limiteaz la teritoriul statului unde au aprut, ci nfiineaz filiale n alte state,
inclusiv peste graniele lumii musulmane (Europa, SUA, Canada, Africa de Sud).
Este de menionat c sursa fundamentalismului islamic ca i a terorismului de origine
extremist-islamic nu a constituit-o niciodat Coranul, Sharia sau alte precepte religioase, ci
dezvoltarea anacronic a rilor musulmane n contextul afirmrii economice i politice a
Occidentului cretin. n ultimele decenii ale secolului XX a aprut un soi de terorism islamic
care se afl ntr-o contradicie direct cu toate perceptele morale care se desprind din Coran.
De exemplu, organizaia creat de Osama bin Laden n februarie 1998, Frontul Mondial
Islamic pentru lupta mpotriva evreilor i cretinilor, trezete nedumerire pentru oricare
intelectual care cunoate Coranul i cultura islamic.
Se poate afirma c islamismul este mai mult o micare politic dect religioas, deoarece
reprezentanii ei nu nainteaz idei de reformare a religiei ca sistem de dogme i ritualuri. Ei
pledeaz pentru transformarea esenial a sistemului social-politic i a relaiilor economice n
societate, adic schimbarea ornduirii sociale nu numai n rile musulmane, ci n ntreaga
lume, crearea ornduirii islamice a lumii. Liderul Micrii Fria musulman, Mustafa
Mahur, a declarat c scopul organizaiei este crearea n urmtorii 30 de ani a statului
mondial islamic [2].
Micrile islamiste nu pot fi privite ca manifestri periferice n lumea musulman.
Cercettorii al acestui fenomen afirm c admiterea islamului n viaa politic a rilor
musulmane reprezint nceputul unei noi faze, contiente, de dezvoltare a poporului, ce
soluioneaz problema modernizrii [3].
Dup criza din golful Piersic din 1990-91 i cderea sistemului socialist i a URSS micrile
islamice au trecut ntr-o nou etap de dezvoltare, caracterizat printr-o scar mai larg a
activitilor teroriste ce se manifest peste hotarele lumii musulmane, prin participarea activ
a islamitilor n procesele politice i conflictele din spaiul postsocialist (fosta Iugoslavie,
Tadjikistan, Uzbekistan, Cecenia), i o mai mare agresivitate n lupta pentru putere n statele
unde s-au format.
Problematica terorismului contemporan a cptat dup 11 septembrie 2001 valene deosebite,
determinnd schimbarea viziunii majoritii statelor lumii fa de acest fenomen, indiferent
dac ele s-au confruntat cu acte teroriste concrete pe teritoriile lor naionale. Caracterizarea
dat atentatelor teroriste de hiperterorism ori megaterorism vine s sublinieze c agresiunea
este att de mare nct nu seamn cu nimic cunoscut pn atunci.
Influena religiei asupra politicii externe a
statelor musulmane
Din acest motiv este greu de vorbit despre o politic extern islamic ca un sistem integru
de valori, ce ar determina orientarea politicii i faptul c islamul joac un rol important n
relaiile internaionale, cum se consider n ultima vreme. Totui, cu toate diferenele i
contradiciile din lumea musulman valorile islamice au o anumit importan n politica
extern a tuturor statelor musulmane.
n toate statele musulmane islamul reprezint o parte a ideilor i sistemului de valori a
oamenilor ce iau deciziile referitoare la relaiile internaionale. Elitele conductoare din
aceste state sunt nevoite s in cont de dogmele religioase n stabilirea prioritilor politicii
externe, precum i n procesul pregtirii, adoptrii i realizrii ei.
http://www.ax.md/index.php?
option=com_content&view=article&id=261:factorul-islamic-in-relaiileinternaionale&catid=89:internaional&Itemid=270
Nicolae Negru
Chiar i Moscova ortodox nu mai pare bntuit ca odinioar de nostalgia dup Balcanii
ortodoci, aa nct a privit cu stpnire de sine (ca s nu spunem cu nepsare) cum
avioanele americane aruncau bombe asupra ?obiectivelor militare? din Iugoslavia, nimerind,
din cnd n cnd, pe alturi. Unul din pilonii de baz al NATO-ului este un stat musulman
(laic, e adevrat) ? Turcia, i, n perpectiv, este posibil includerea nc a dou state
musulmane. Uniunea European se proiecteaz pe criterii economico-politice i nu
religioase. Organizaia pentru Securitate i Cooperare European, Organizaia Unitii
Africane, ASEAN, NAFTA, UE etc. ? denot preponderena criteriului geografic sau, mai
simplu, al vecintii n alegerea partenerilor politici i economici. Commonwealth-ul
britanic, Comunitatea rilor francofone, Comunitatea Statelor Independente, meninute pe
principiile unei relative omogeniti, lingvistice i istorice, trdeaz o solidaritate n
desprire ? un sentiment ce precede de obicei separrii definitive.
Lumea islamic i afirm islamismul n mod express, hotrt i chiar ostentativ. E vorba de
o entitate n ?devenire?, ntr-un proces tot mai amplu de consolidare prin proiectele
diverselor organizaii i instituii pan-musulmane, care ntrees cu migal firele vitale ale
mulimii de state i comuniti islamice, ntlnite aproape pe toate continentele. Organizaia
Conferinei Islamice, a crei componen se extinde an de an i ajunge s includ 56 de rimembre, adic practic toate rile islamice de pe glob, inclusiv fostele republici sovietice din
Asia Mijlocie i Caucaz (Azerbaidjan), precum i cele din Balcani (Albania i BosniaHeregovina), activeaz prin intermediul unui spectru larg de instituii subsidiare, cum ar fi
Centrul islamic de cercetri statistice, economice i sociale pentru rile islamice (Ankara),
Centrul de cercetri n domeniul istoriei, artei i culturii islamice (Istanbul), Centrul islamic
pentru dezvoltarea comerului (Casablanca); Academia Islamic (Jeddah), Fondul
solidaritii islamice (Jeddah), Banca Islamic de Dezvoltare (Jeddah), Agenia islamic
internaional de pres (IINA), Organizaia radiodifuziunilor statelor islamice? (n fapt, ar fi
mai corect s vorbim despre o refacere, despre o renatere a lumii musulmane, care, ctre
nceputul secolului al XVII-lea, se aflase n apogeul mreiei sale, extinzndu-se de la
Atlantic pn la Pacific. Urmase apoi o perioad de declin, aa nct pe la nceputul secolului
XX, marea parte a lumii islamice, cu excepia unor regiuni ? Turcia, Persia, Afganistanul,
Yemenul i unele zone din Arabia ? se mai afla nc sub dominaia unor state europene, n
condiii de colonie. rile islamice i-au cptat independena treptat, unele dup altele,
dup muli ani de lupt i sacrificii, pe durata ntregului secol (regatul Brunei devine
independent n 1984, fostele republici sovietice din Asia Central ? n 1991, iar palestinienii,
cecenii .a. mai au de luptat pentru propriul stat). Lupta pentru independen a mers la bra
cu afirmarea identitii religioase i culturale, cu aezarea societii n baza preceptelor
islamice, i a dat natere unor micari panislamiste de culturalizare i reeducare a
musulmanilor, de consolidare a lumii islamice att din punct de vedere politic ct i religios,
lundu-se n considerare i influena crescnd a civilizaiei occidentale, cu fora ei tiinific
i tehnologic. S-au format organizaii care ncearc s opresc ptrunderea mai adnc a
influenei occidentale n societatea musulman, s reformeze societatea pe principii islamice
i s nu admit secularizarea statelor islamice. Printre acesta se numr Fria Musulman,
aprut n Egipt, cu filiale n multe alte ri musulmane, Liga islamic mondial, Congresul
lumii islamice .a.)
Nu e nevoie ns de o plonjare prea adnc n istorie ca s-i dai seama c islamului i se
atribuie nsuiri de care nu a dat dovad pn acum. Rzboaiele pe care le-au dus statele
islamice unele mpotriva altora, de-a lungul secolelor, nu au fost mai puin sngeroase dect
cele pe care le-au purtat ntre ele statele ?cretine?. Iar rzboiul irano-iraqian din anii ?80,
apoi rzboiul din Golf din 1990, ne poate convinge c i azi n relaiile dintre rile islamice
pot interveni interese mai puternice dect preceptele islamice. Solidaritatea politic a rilor
musulmane la nivel panmusulman nu pare mai rezistent dect cea a rilor cretine pe
vremea lui tefan cel Mare.
Lumea islamic este mult prea departe de a fi monolit, de a aciona ca un tot ntreg,
rmnnd n acest sens mult n urma lumii cretine, a crei integrare se apropie de etapa
formrii Statelor Unite ale Europei, atrgnd n vrtejul unificator pn i Rusia
transcontinental, egocentrist. mpreun cu Rusia, vin statele musulmane din fosta URSS,
membre ale CSI, curtate i de Turcia, a doua ca mrime putere periferic, aflat n raza de
atracie a Occidentului unipolar i nu ntotdeauna cretin n aciunile sale (ne referim la SUA
care nu ezit s aplice legea talionului n loc s expun loviturii i cellat obraz). ASEAN ?
Asociaia rilor din Sud-Estul Asiei i Organizaia Unitii Africane atrag pe orbita lor
rile musulmane din regiunile respective.
Problema palestinian, le ofer panislamitilor un atu serios n planurile lor de consolidare
politic a ntregii lumi islamice. Primul summit al rilor islamice (Conference islamique au
saummet), care a avut loc la Rabat, n septembrie 1969, a fost convocat n legtur cu
situaia din Orientul Mijlociu i incendieriea moscheei MASJID AL-AQSA din Oraul Sfnt,
fapt care, se spune n declaraia final, ?i-a bulversat pe cei peste 600 milioane de
musulmani din ntreaga lume?. n acest context, guvernele statelor participante la summitul
respectiv s-au angajat ?s promoveze o cooperare strns i asisten mutual n domeniile
economic, cultural i spiritual, inspirndu-se din preceptele eterne ale Islamului?. Pe
problema palestinian s-au axat i dezbaterile conferinelor ulterioare, la toate nivelurile,
inclusiv ntlnirea extraordinar a minitrilor de externe a rilor musulmane, de la KualaLumpur, din aprilie 2002, convocat n problema terorismului internaional.
Totui, existena mai multor poli de influen n lumea musulman - Arabia Saudit, Egiptul,
Irakul i Pakistanul, care i construiesc n mod diferit relaiile cu SUA ? face imposibil
armonizarea punctelor de vedere n probleme de interes comun. Chiar i n cadrul Ligii
rilor Arabe, care reprezint nucleul lumii musulmane nu se poate ajunge la o nelegere n
aceeai problem palestinian. Dac divizarea ce se produce pe plan religios ntre sunii
(majoritari) i iii (minoritari)i pierde acuitatea, divergenele politice nasc la rndul lor alte
divergene care nu dau unitii musulmane nici o ans. i atunci pe ct e de justificat
expresia de ncordare, de nelinite, pe chipul Occidentului atunci cnd privete spre partea
islamic a Orientului?
Dincolo de divergenele politice, de conflictele de interese economice ale rilor islamice,
exist opinia public, sentimentele de solidaritate religioas a musulmanilor de rnd. Ca n
nite vase comunicante, ele se menin la o anumit altitudine, care nu poate fi neglijat. i
Osama Ben Laden, din Arabia Saudit, nvinuit c ar sta n spatele atentatelor din 11
septrembrie, i mai noul suspect, cetateanul kuweitian Khalid Shaikh Mohammed, cutat de
FBI, sunt originari din ri aliate americanilor. Sentimentele antiamericane ale populaiei
Pakistanului au dictat o alt strategie de lupt n Afganistan, dect dac populaia ar fi fost
mai puin ostil, ca n cazul celei din Asia Mijlocie ex-sovietic. Dar lucrurile sunt n
schimbare i aici. De altfel, fanatismul fundamentalitilor islamiti, pregtii s moar pentru
cauz, nu poate s nu trezeasc simpatii n spaiul fostei URSS, n care tinerii erau educai n
spiritul fanatismului sovietic, pregtii ?s repete fapta eroic a lui Aleksandr Matrosov?
cruia i s-a atribuit c s-ar fi aruncat s acopere cu propriul corp ambrazura unei fortificaii
Un dusman al democratiei?
Razvan Desliu
Daca, la nivel teoretic, totul pare simplu, datele de pe teren indica o multime de diferente. In
primul rind, populatia islamica este compusa din mai multe familii: arabi, turci, persi,
pakistanezi si indo-malaezieni. Pe linga aceste popoare, apar si citeva triburi: allawiti (Siria),
hasemiti (Iordania), wahabiti (Arabia Saudita), maroniti (Liban), berberi (Algeria), beduini
(Iordania), pathani (Afganistan). Dar cea mai importanta diviziune se afla in domeniul
religiei. Daca majoritatea islamistilor (cca. 80%) sint sunniti, reprezentind versiunea oficiala
a Islamului, minoritatea shiita (provenita din populatia persana) adopta o pozitie mai radicala
in ceea ce priveste respectarea legii fundamentale islamice, sharia (acoperirea femeilor,
omorirea celor care comit violuri sau a sotiilor adultere sint exemplele cele mai cunoscute).
Exista si o impartire politica a tarilor arabe, prin doua conceptii care se infrunta.
Panarabismul, un nationalism arab care vizeaza o emancipare de sub dominatia politica si
economica a Occidentului. Curentul a luat amploare in Egiptul presedintelui Nasser, care a
incercat sa coalizeze lumea araba impotriva Israelului si a SUA. Aici se afla originea unei
permanente rivalitati intre unele tari arabe care incearca sa ocupe locul de lider al zonei:
Egipt, Siria, Iran si Irak (pina la razboiul din Golf). A doua directie a aparut ca o reactie la
panarabism si a fost incurajata la inceput, paradoxal, de catre SUA, tocmai pentru a
contracara periculosul nationalism arab. Fundamentalismul islamic mizeaza pe valorile
traditionale islamice combatind nationalismul laic al conducatorilor politici arabi. Daca,
initial, centrul miscarii a fost Bagdad, dupa venirea la putere a Partidului Baas, centrul de
greutate s-a mutat in Iran, care a stiut sa speculeze rolul de aparator al valorilor islamice si
traditia musulmana care spune ca la fiecare o suta de ani apare un innoitor al credintei.
Regiunile Islamului
Pentru o intelegere nuantata se impune o segmentare in regiuni geografico-politice, care sa
surprinda cit mai fidel diversitatea din cadrul unei culturi atit de vaste.
Africa de Nord (Magreb) se afla la intersectia a patru mari influente: araba, islamica,
mediteraneeana si berbera. Marocul este, alaturi de Tunisia, tara cea mai stabila a regiunii si,
totodata, cea care a adoptat, sub conducerea regelui Hassan al II-lea, o politica
prooccidentala. Algeria prezinta o situatie diferita. Dupa intreruperea procesului electoral din
decembrie 1991 si scoaterea in afara legii a islamistilor, care ar fi cistigat detasat alegerile,
tara este condusa de un regim autoritar, sprijinit de armata si, intr-o oarecare masura, de
Occident. Recentele alegeri (puse serios sub semnul indoielii) au mentinut actuala putere. In
ciuda unor rezerve importante de petrol si gaze, Algeria cunoaste o situatie economica
dificila. Libia ramine din ce in ce mai izolata pe plan international, dar si zonal, fiind supusa
unui embargo aerian ca urmare a banuielilor ca sprijina activitati teroriste. Egiptul joaca un
rol important in lumea araba, ca promotor al procesului de pace arabo-israelian. Presedintele
Mubarak duce o politica riscanta, "intre ciocan si nicovala": pe de o parte, el trebuie sa apere
interesele poporului sau; pe de alta parte, duce fata de Israel o politica de "pamint contra
pace" (sau piata, spun cinicii), politica dictata si de suma primita anual din partea SUA (2,3
miliarde dolari). Doar ca declaratiile critice ale presedintelui Mubarak la adresa tarilor
islamice, pe care le-a numit "triburi cu steag", si miile de militanti islamisti aflati in
inchisorile egiptene risca sa supere multi arabi, si chiar egipteni, mai ales daca situatia
economica a tarii nu se imbunatateste.
Africa Centrala prezinta un clivaj clar intre partea de nord, islamica, si cea de sud, dominata
de populatia africana de culoare. Islamistii controleaza estul regiunii in tari ca Sudan si
Eritreea, unde duc politici agresive de islamizare, in timp ce in alte tari se afla in opozitie cazul extrem fiind Nigeria, unde se duc lupte de guerilla.
Turcia reprezinta o punte de legatura intre lumea araba si Europa, pozitie de mare importanta
geostrategica. Ea este mostenitoare a doua mari imperii, Bizantin si Otoman, care au
indeplinit si ele aceeasi functie de intermediere intre doua lumi aparent ireconciliabile.
Politicienii turci sint impartiti in nationalisti (care urmaresc o relatie privilegiata cu Bosnia
musulmana si cu statele islamice care au apartinut Uniunii Sovietice) si islamisti (care privesc
mai degraba spre Orientul Mijlociu si locurile sfinte). Ultimul prim-ministru, Erbakan, care
reprezenta Partidul Refah (al Bunastarii), de orientare islamista, a incercat sa promoveze un
proiect de uniune politico-militara musulmana care a suparat foarte mult armata turca,
aparatoare a laicitatii statului. Erbakan a fost silit sa demisioneze. Turcia a suferit pierderi
enorme in urma embargoului asupra Irakului, in jur de 20 miliarde dolari. Campania dusa
impotriva minoritatii kurde de catre armata turca a dus la tensiuni serioase cu Siria, Iranul si
Irakul.
Statele cu religie islamica din zona Marii Caspice sint Kazahstan, Azerbaidjan, Tadjikistan,
Uzbekistan, Turkmenistan. Zona este foarte bogata in zacaminte petroliere (se estimeaza ca
rezervele de petrol din Azerbaidjan si Kazahstan le depasesc pe cele dn Golf) si in gaz metan
(Turkmenistan este al doilea producator mondial). Daca imediat dupa destramarea Uniunii
Sovietice peste tarile din regiune domnea efuziunea cuceririi independentei si a reluarii
legaturilor cu lumea araba, ulterior ele au descoperit avantajele unui joc la doua capete, intre
Rusia si Islam. Relevanta este optiunea facuta de aceste tari de a nu livra petrol exclusiv prin
conducta ce va strabate Turcia (desi presiunile SUA pentru a le convinge au fost puternice), ci
si prin conductele spre Marea Neagra (una prin Georgia, alta prin Rusia si Cecenia).
Autoritarismul se face si aici resimtit. Presedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, si-a
prelungit mandatul, care ii confera puteri depline pina in anul 2000, printr-un referendum care
a avut loc in 1993. Acelasi lucru s-a intimplat si in Uzbekistan. Celelalte state ascund si ele,
sub fatada pluralismului politic, puteri discretionare ale conducatorilor, coruptie, trafic de
influenta. Exista o mare rivalitate intre Turcia si Iran in ce priveste influenta in zona.
Orientul Mijlociu este, fara indoiala, una dintre cele mai framintate regiuni ale lumii. Nu este
tema articolului de fata de a trata conflictul arabo-israelian. Ma voi referi la principalele state
arabe din zona. Arabia Saudita este tara cu cel mai mare export de petrol din lume. SUA
detine exclusivitate in exploatarea petrolului saudit. Intr-un clasament intocmit de revista The
Middle East, in anul 1995, Arabia Saudita se afla pe locul doi in regiune in ce priveste venitul
pe cap de locuitor, dupa Kuweit, cu 34.740 dolari. Probleme exista insa si aici. Pretul
petrolului, in scadere pe pietele mondiale, produce dificultati balantei de plati a tarii.
Populatia regatului este putin numeroasa, existind un mare numar de imigranti egipteni, shiiti,
pakistanezi. Rata somajului este foarte ridicata, nu doar in Arabia Saudita, ci in toata zona:
30% Bahrain, 25% Arabia Saudita, 20% Oman. Dar problema cea mai importanta este de
natura religioasa. Desi Arabia Saudita detine locurile sfinte de la Mecca si Medina,
legitimitatea istorica asupra acestor centre spirituale apartine dinastiei hasemite a Iordaniei.
Situatia este agravata de alianta intre dinastia whabita, ce conduce Arabia Saudita, si SUA,
alianta foarte impopulara in rindul supusilor regatului (vezi si atentatele impotriva soldatilor
americani cantonati in Arabia Saudita).
Si Iordania condusa de regele Hussein duce o politica prooccidentala. Mai mult, aceasta tara a
adoptat o pozitie impaciuitoare fata de Israel, explicabila prin anumite avantaje comerciale
cistigate astfel si prin anularea unei datorii de 200 de milioane de dolari, datorie pe care
Iordania o avea fata de SUA (suma greu de platit pentru o tara care nu are, spre deosebire de
alte tari arabe, nici un strop de petrol). O situatie speciala o prezinta Siria. Desi majoritatea
populatiei este sunnita, conducerea tarii apartine minoritatii allawite (secta islamica), in
frunte cu presedintele Hafez al-Assad. Este o alianta stranie intre o secta religioasa si o
politica nationalist-araba cu o tenta de stinga, reprezentata de Partidul Baas. Siria are de facut
o alegere dificila in politica sa externa: fie ia apararea minoritatilor kurda si shiita in fata
represiunii guvernului de la Bagdad si din Turcia, cu riscul de a-si supara propria populatie
sunnita, fie se aliaza cu Partidul Baas aflat la putere si in Irak.
Irak-Iran, doua tari aflate intr-un razboi singeros care a durat noua ani (1980-1988). In timpul
razboiului din Golf, Iranul a ramas neutru, iar acum cele doua tari se gasesc in aceeasi
situatie, de izolare fata de comunitatea internationala. SUA aplica o politica de dual
containement fata de cele doua tari agresive si promotoare de activitati teroriste. Irakul este
foarte slabit de embargoul asupra exportului de petrol, impus dupa razboiul din Golf. Este un
stat cu o constitutie laica, condus de Partidul Baas, in frunte cu Saddam Hussein. Pe linga
problemele economice, Irakul se confrunta si cu problema unei minoritati de 12 milioane de
persoane, impartiti in mod egal in kurzi (in nord) si shiiti (in sud). Iranul este o tara in care
shiitii sint majoritari. In 1979 are loc revolutia islamica care il detroneaza pe sah. La putere
vin ayatollahii, liderii spirituali ai shiitilor. Ca dupa orice revolutie, apar conflicte intre
invingatori - in acest caz, intre adeptii ayatollahului Khomeini si mujaheddini (o tabara de
stinga a islamistilor), conflict incheiat cu indepartarea ultimilor. Urmeaza razboiul cu Irakul,
in care Iranul a pierdut un milion de oameni. Conducerea statului este impartita intre un
conducator spiritual, ayatollahul, si un presedinte ales pe un mandat de patru ani. Intre cei doi
poli ai conducerii exista o relatie ambigua, un control reciproc al puterilor.
Desi este considerata o tara retrograda, fundamentalista, Iranul este una din putinele tari arabe
care si-a schimbat presedintele in urma unor alegeri, chiar daca acest presedinte provine din
acelasi establishment politico-religios ca si predecesorii sai. Ma refer la alegerile din acest an,
alegeri cistigate de Muhammad Khatami, considerat un liberal in comparatie cu ceilalti
contracandidati. Economia iraniana face progrese remarcabile.
De mentionat ca SUA a investit, pina acum, in Iran 4,25 miliarde dolari. Sint relevante citeva
date comparative:
tari sint conduse de partide islamice, cu o implicare mai puternica a armatei in cazul
Bangladeshului, si cu o forma de guvernamint monarhica pentru Malaysia. Un caz aparte este
Indonezia, unde 167 milioane de musulmani (87% din populatia tarii) se afla sub conducerea
generalului Suharto si a partidului acestuia, Golkar, care a reusit sa se mentina pina acum la
putere si datorita unei cresteri economice constante a tarii. In cazul unei situatii de
instabilitate, pozitia sa este insa foarte fragila.
Pluralismul cultural
In incheierea articolului voi incerca sa prezint conceptul de "pluralism cultural" aparut in anii
'60 in SUA, concept ce poate facilita o intelegere mai buna a diversitatii lumii de azi. Este
vorba despre existenta in cadrul unui stat sau a unei regiuni mai vaste a unor grupuri
minoritare ce se diferentiaza de populatia majoritara prin elemente ca limba, rasa, religie. In
Cum sa comparam natiunile, Dogan si Pelassy analizeaza cu pertinenta acest fenomen: "Toti
analistii care s-au aplecat cu seriozitate asupra pluralismului cultural au denuntat naivitatea
celor ce se asteptau ca industrializarea si extinderea comunicarii sa preintimpine segmentarea.
In realitate, dezvoltarea economica, sociala si politica resuscita adesea competitia intre
grupurile rivale, ce concureaza astfel pentru noile servicii oferite de stat. Modernizarea aduce
cu sine o supradezvoltare a principalelor orase, o consolidare a centrelor politice care
controleaza mass media, ca si o redistribuire a veniturilor. O asemenea dezvoltare provoaca
revolta periferiilor - ceea ce Jean Gottmann numeste sfidarea centralitatii. Urbanizarea,
educatia si comunicarea, departe de a opera o deschidere radicala a colectivitatilor culturale,
le ofera acestora posibilitatea de a-si crea o elita, de a-si dezvolta o constiinta, de a-si
transforma dialectul intr-un limbaj adevarat si legendele in patrimoniu cultural".1
Lumea islamica se confrunta cu numeroase probleme. Multe dintre ele sint comune cu ale
altor tari de pe glob: guvernari ineficiente, coruptie, probleme ecologice. Preturile la petrol, in
scadere pe pietele internationale, dau multe batai de cap conducatorilor arabi. In privinta
intereselor economice, intre tarile islamice exista o solidaritate mai mica decit, de exemplu,
intre cele ale Uniunii Europene (vezi neintelegerile din cadrul OPEC privind pretul de
extractie a petrolului).
Implicarea marilor puteri in zona este in continuare accentuata. Interesele SUA in zona
Golfului sint cunoscute (se estimeaza ca, in anul 2000, 26% din necesarul de petrol al SUA va
proveni din zona Golfului). Ramine o problema deschisa daca SUA sint interesate mai mult
de stabilitatea in regiune (la care vegheaza flota a cincea stationata in Bahrain) decit la
democratizare si alegeri libere. Rusia, care a pierdut o mare parte din influenta pe care o avea
in rindul tarilor arabe, ca o contrapondere la alianta SUA-Israel - dupa invazia din Afganistan
in 1979 si, mai recent, in Cecenia -, incearca acum sa joace pe cartea iraniana. Uniunea
Europeana promoveaza un amplu proiect de colaborare in bazinul mediteraneean cu tarile
arabe in domeniile economic si de combatere a terorismului.
note:
1. Mattei Dogan & Dominique Pelassy, Cum sa comparam natiunile, Ed. Alternative,
Bucuresti, 1993, p. 65.
(La redactarea acestui material au fost folosite date si informatii din revistele Courrier
International si The Economist.)
Razvan Desliu - is studyng journalism and political science at the University "Lucian Blaga",
Sibiu.
http://www.dntb.ro/sfera/arhiva/53/desliu.htm
REUNIUNEA ISEDAK DE LA ISTANBUL
La stanbul se desfaoara reuniunea la nivel nalt a Comitetului permanent i
economic a Organizatiei Conferinta Islamica, ISEDAK a carui preedinte este eful
de stat Abdullah Gul
Accesati pentru video
Trimis 07.10.2010 06:14:35 UTC
Actualizat 07.10.2010 11:37:56 UTC
La stanbul se desfaoara reuniunea la nivel nalt a Comitetului permanent i
economic a Organizatiei Conferinta Islamica ISEDAk a carui preedinte este eful
de stat Abdullah Gul. Reuniunea la nivel nalt ce va contura schita proiectului de
hotarri este prezidata de consilierul Institutului de Planificare de Stat, Kemal
Madenolu. Schita proiectului de hotarri va lua ultima forma la reuniunea
Consiliului de Minitrii ce se va reuni astazi. Preedintele Abdullah Gul ieri a oferit
dineu de Bun venit la stanbul pentru delegatiile invitate. In toastul rostit la
dineu, preedintele Abdullah Gul a subliniat ca cooperarea economica ntre tarile
islamice trebuie intensificata i mai mult. Preedintele Gul a remarcat
urmatoarele: Tarile islamice sunt aproape n orice continent a globului. Insa,
unele din aceste tari islamice sunt foarte dezvoltate, iar altele foarte slab
dezvoltate. Sunt foarte multe lucruri de facut. Adica toate simt nevoie de o
redresare accelerata. Fiecare tara,pana i cea mai saraca dintre aceste tari are
un potential deosebit de important.Potentialul economic trebuie prezentat
celorlati oameni de afaceri; invitati oamenii de afaceri sa vina sa faca investitii n
tara dvs., deveniti parteneri pentru a angaja oameni i a desface produsele n
alte tari.Nu faceti numai comert,n acela timp prin asociere realizati lucrari
importante.
http://www.trtromanian.com/trtworld/ro/newsDetail.aspx?HaberKodu=20ad4e8a8a96-4572-af29-d535f04c39d5&title=Reuniunea%20ISEDAK%20de%20la
%20Istanbul
1. Notiunea de leasing
Leasingul este un contract complex ,original , de sine statator ,fiind reglementat de legislatia
in vigoare din Romania si actualizata dupa integrarea Romaniei,presupunand raporturi
juridice specifice care se nasc intre partile contractante.
Contractul de leasing este un contract comercial si intra in categoria faptelor de
comert.Comercialitatea contractului de leasing este evidenta atata timp cat legea insasi
prevede ca una din partile contractante este comerciant , iar prin coroborarea cu prevederile
art.56 din Codul Comercial, se concluzioneaza ca este irelevanta calitatea de comerciant sau
necomerciant a celeilalte parti,contractului urmand a i se aplica legea comerciala.
In Marea Britanie, legislatia civila este lacunara in ceea ce priveste notiunea de leasing,
limitandu-se sa arate ca acesta este un contract incheiat intre un proprietar si un chirias, care
are ca obiect inchirierea unui bun. In schimb legislatia contabila, pornind de la criteriul
proprietatii economice a bunului, arata ca leasing financiar este acel contract in care riscurile
si beneficiile aferente proprietatii bunului se transmit catre utilizator, toate celelalte contracte
fiind considerate de leasing operational.
Aici optiunea utilizatorului care include dreptul sau de a cumpara bunul, obiect al
contractului de leasing, nu este esentiala astfel incat atat leasingul financiar cat si la cel
operational, acest drept poate fi exercitat numai in functie de clauzele convenite de parti la
incheierea contractului de leasing. Deci, important pentru tratamentul juridic si contabil al
operatiunii de leasing este transferul riscurilor si al beneficiilor catre utilizator
In Germania exista prevederi legale referitoare la leasing care vizeaza regimul fiscal
aplicabil operatiunilor respective, reglementandu-se trei tipuri de contracte :
contractul standard - incheiat pentru o durata fixa, cuprins intre 40%-90% din viata
economica a bunului, la expirarea careia finantatorul reia bunul pentru a-l vinde pe piata
In general leasingul financiar este privit ca o cesiune a dreptului de folosinta asupra bunurilor
mobile rentabile economic , iar leasingul operational ca o pura locatie reziliabila dupa un
anumit timp, adesea insotita de prestari de servicii effectuate de locator . Leasingul financiar
este un contract de lunga durata,nereziliabil, consemnat in contracte tip obligand utilizatorul
sa accepte conditiile generale ale finantatorului .La sfarsitul contractului utilizatorul are un
drept de optiune constand in patru posibilitati:
1. restituirea bunului ;
2. prelungirea contractului de leasing ;
3. incheierea unui nou contract de leasing, avand ca obiect un bun similar
mai avansat tehnologic sau un alt bun, situatie in care finantatorul va
vinde bunul initial, iar suma de bani incasata in urma vanzarii, va fi dedusa
din cuantumul noii valori a ratei de leasing
4. cererea catre finantator a unei oferte de vanzare a bunului
Leasing imobiliar
Termen :
5 25 ani (persoanele juridice au
termene de creditare reduse).
Termen :
1 20 ani, aceleasi termene de
rambursare sunt valabile pentu persoane
fizice cat si juridice.
Din cele de mai sus, observam ca leasingul, din punct de vedere al costurilor, este mai
avantajos pentru persoanele juridice platitoare de TVA. Riscurile sunt determinate in special
de tipul de proprietate asupra terenului si constructiei, diferite la cele doua tipuri de finantari.
In cazul creditului ipotecar, imobilul (teren plus constructie) ramane fara dubii in proprietatea
beneficiarului creditului inca de la acordarea creditului. Banca are doar dreptul de s-si
recupera creanta prin vanzarea imobilului, prin executare silita in caz de neplata (mai mult de
60 de zile), restituind dupa vanzarea la licitatie sumele obtinute in plus fata de cele la care
este indreptatita (capital, dobanzi, penalitati si costuri).
Creditul ipotecar nu poate fi cedat de beneficiar (debitor) imobilul poate fi vandut doar cu
acordul bancii, care isi va recupera creanta in momentul vanzarii. In caz de faliment al
institutiei de credit/bancii, contractul de credit isi urmeaza cursul firesc, chiar daca un alt
creditor il inlocuieste pec el initial. In cazul leasingului imobiliar, beneficiarul trebuie sa fie
constient ca pana la finalizarea contractului si plata valorii reziduale, constructia ramane in
proprietatea societatii de leasing. Mai mult decat atat, beneficiarul trebuie fie sa concezioneze
terenul (care face parte dina vans), fie sa instituie un drept de folosinta asupta terenului in
favoarea societatii de leasing. Ce inseamna acest lucru ? Ca societatea de leasing poate
dispune de constructia respectiva in orice fel si in orice moment (o poate chiar ipoteca pentru
a obtine finantari suplimentare). Mai mult, in caz de faliment al societatii de leasing, exista
posibilitatea ca nu doar constructia, dar si sumele investite de beneficiar sa poata fi pierdute,
daca aceasta constructie a constituit garantia vreunui imprumut angajat de societatea de
leasing.
Contractul de leasing poate fi cedat relativ usor in caz de imposibilitate de plata, insa se pune
urmatoarea intrebare : ce se intampla cu terenul de subi mobil, care este proprietatea
beneficiarului ? De asemenea, trebuie considerat si faptul ca nu exista o relatie contractuala
intre client si constructor, valoarea totala a contractului stabilindu-se in general dupa receptia
finala. Atata timp cat pretul nu este stabilit ferm de la inceput, acest lucru constituie un risc
suplimentar pentru beneficiar.
Un sfat : inainte de a semna un contract de leasing imobiliar, informati-va bine cu privire la
bonitatea si credibilitatea societatii de leasing. Si in cazul societatilor de leasing pentru
autovehicule au existat falimente si, pentru ca societatea de leasing avea credite neonorate si
garantate cu acele autovehicule, beneficiarii au pierdut toate sumele investite (avans, rate
platite). Este bine ca actionarii societatii de leasing sa fie cunoscuti in sectorul financiar
romanesc si/sau international, cu activitate in sectorul respectiv. Altfel, riscati sa pierdeti nu
doar toate sumele investite, dar si mult timp si bani incercand sa va eliberati terenul de povara
unor contracte de concesiune sau drepturi de folosinta.
leasingului, acesta are dreptul de a opta pentru cumpararea bunului, prelungirea contractului
sau incetarea raporturilor contractuale ;
Natura juridica a partilor in cazul vanzarii cu plata in rate, ratele au rol de plata a
pretului bunului in cauza. Redeventele nu au natura juridica de plata a pretului ci rolul de
plata a contravalorii dreptului de folosinta ;
Durata durata de vanzare cu plata in rate, este de regula mult mai scurta, urmarindu-se
doar facilitarea achizitiei bunului de catre beneficiar. Durata pe care se fac platile de leasing
este mai mare, ideea fiind de finantare a clientului (in Romania termenul de leasing este de
minim un an) ;
Dobanda in cazul vanzarii cu plata in rate, la calculul ratelor se percepe o dobanda relativ
mica pentru ratele neplatite inca, care cuprinde implicit un mod de calcul si un continut mult
mai simplu decat in cazul leasingului ;
Fiscalitate in cazul vanzarii cu plata in rate, beneficiarul trece pe cheltuieli nu valoarea
ratelor ci amortismentul periodic calculat prin deducerea din masa impozabila a unui procent
anume stabilit de actele normative in vigoare, in timp ce in cazul leasingului, beneficiarul
poate include redeventa direct pe cheltuieli.
5.Formele de leasing
Leasingul se prezinta in practica influentat in principal de specificul operatiunii de leasing in
ansamblu ei, precum si de mai multi factori, cum ar fi : posibilitatile de finantare ale
fornizorului, limitele pietei, gradul de organizare si desfacere a productiei.
Leasingul poate fi clasificat dupa mai multe criterii, intre care : obiectul tranzactiei,
continutul ratelor, pozitia furnizorului in contract, durata, dupa apartenenta partilor, dopa
specificul tehnicii de realizare, dupa sursa de finantare, dupa subiectele care participa la
operatiune, etc.
Leasingul pe termen scurt consta in inchirierea bunurilor pe o durata de cateva ore, zile sau
luni onor beneficiari. Amortizarea se realizeaza prin inchirierea pe termene scurte mai multor
clienti.
Leasingul pe termen mediu presupune amortizarea bunului prin inchirierea consecutiva a
acestora mai multor beneficiari pe termene scurte, de 2-3 ani.
Leasingul pe termen mediu sau lung se practica frecvent pe piata bunurilor imobiliare pentru
cladiri complet utilate pe durate de circa 20-30 de ani.
Lease-back-ul : defineste acele raporturi juridice prin care proprietarul unor utilaje sau chiar
al unei intreprinderi, aflat in urgenta necesitate de resurse banesti, vinde unei societati de
leasing utilajele respective, dupa care le inchiriaza de la acesta in baza unui contract de
leasing in schimbul platii unor redevente esalonate pe toata durata contractului, pentru ca
apoi, la expirarea perioadei de inchiriere, sa le rascumpere la valoarea reziduala.
Contractul se mai numeste sale and lease-back , datorita specificului acestui procedeu
financiar, de a vinde un bun pentru a obtine resurse financiare si apoi de a-l cumpara. In
dreptul francez contractul poarta denumirea de cession-bail , daca vizeaza imobile si
leasing-adosse daca vizeaza bunuri mobile. Dupa cum se observa in contractul de leaseback, proprietarul bunurilor intruneste in acelasi timp si calitatea de furnizor si pe cea de
utilizator.
Pentru desfasurarea activitatii sale, utilizatorul obtine mijloacele financiare necesare si pe
care le restituie apoi, esalonat sub forma ratelor de leasing, iar la expirarea termenului
contractual, utilizatorul achita diferenta de prt, redobandindu-si astfel bunurile care au facut
obiectul operatiunii. Astfel, scopul incheierii acestui contract este obtinerea de fonduri
banesti, intrucat spre deosebire de celelalte operatiuni de leasing prin care se urmareste
procurarea de catre o intreprindere a unor echipamente de care are nevoie, in cazul
operatiunilor de lease-back, intreprinderea are echipamentul respectiv, insa mijloacele
financiare lichide nu ii sunt suficiente, In aceasta situatie, apelarea la lease-back este foarte
avantajoasa pentru proprietarul utilajelor, intrucat fara a renunta la exploatarea lor, fiindu-i
necesare pentru onorarea comenzilor, obtine capital in scopul dezvoltarii activitatilor sale
economice.
Acest tip de leasing se utilizeaza pentru bunuri imobilizate, unde indeplineste si o functie de
credit ipotecar, dar si pentru bunurile mobile, permitand o finantare pe termen lung
Contractul de lease-back prezinta avantaje si pentru finantator, datorita dobandirii dreptului
de proprietate asupra bunurilor, vazandu-si astfel garantat creditul pana la recuperarea sa
integrala de la utilizator, dar si pentru acesta din urma, care are la indemana astfel si resursele
si utilajele necesare desfasurarii activitatii sale.
Ordonanta de Guvern nr.51/1997, defineste contractul de lease-back ca fiind contractul prin
care o persoana juridica isi vinde echipamentul industrial unei societati de leasing pentru a-l
folosi in sistemde leasing, cu obligatia de rascumparare.
Leasingul experimental este tehnica folosita de producatori pentru promovarea vanzarilor.In
baza acestui tip de contract, bunurile sunt inchiriate pentru o perioada scurta de cateva luni, in
mod experimental, cu conditia ca la expirarea perioadei contractuale, utilizatorul sa-si
manifeste optiunea in sensul cumpararii bunurilor daca sunt corespunzatoare cerintelor sale,
respectiv in sensul restituirii acestora daca prezinta neajunsuri.
Acest tip de contract prezinta unele similitudini cu contractul de vanzare pe incercate, folosit
in raporturile juridice civile sau comerciale, in care transmiterea dreptului de proprietate este
afectata de o conditie suspensiva.Dar spre deosebire de acesta, in cazul leasingului
experimental, utilizatorul bunurilor poate refuza cumpararea acestora in baza unor motive
subiective.
6. Contractul de leasing
In ceea ce priveste definirea contractuluide leasing, acesta reprezinta acele raporturi
contractuale, in baza carora o parte numita locator (finantator), transmite pe o perioada
determinata de timp, dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, unei alte
parti numita locator (utilizator), contra unei plati periodice numita rata de leasing, cu dreptul
utilizatorului de a opta pentru cumpararea bunului, restituirea sa, ori prelungirea contractului.
continua utilizarea bunului in regim de leasing, cu sauf ara plata suplimentara, optiune a carei
exercitare de catre locatar este certa, intr-o masura rezonabila, la inceputul leasingului
Valoarea justa a bunului suma la care poate fi tranzactionat un activ sau deconta o
datorie, de buna voie, intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care
pretul este determinat obiectiv
Platile minine de leasing sunt acele plati de-a lungul termenului de leasing pe care
locatarul trebuie sau poate fi obligat sa le efectueze, excluzand chiria contigenta, costurile
serviciilor si impozitelor pe care locatorul le va plati si care se vor rambursa acestuia
impreuna cu : a) in cazul locatarului orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliata
locatarului ; b) in cazul locatorului orice valoare reziduala garantata locatorului fie de catre
locatar, o parte afiliata locatarului sau de o sau de o terta parte independenta, capabila din
punct de vedere financiar sa satisfaca aceasta garantie
Durata de viata economica a bunului definita fie ca perioada de-a lungul careia se
estimeaza ca un bun este utilizabil economic de catre unul sau mai multi utilizatori, fie ca
numarul unitatilor de productie sau a unitatilor similare care se estimeaza a se obtine prin
utilizarea bunului de catre unul sau mai multi utilizatori
Durata de viata utila perioada estimata care ramane, de la inceputul termenului de
leasing, fara a fi limitata la aceasta, pe parcursul careia se asteapta ca beneficiile economice
incorporate in bun sa fie consumate de catre intreprindere
Rata implicita a dobanzii rata de actualizare care la inceputul leasingului, determina ca
valoarea actualizata cumulata a platilor minime de leasing si a valorii reziduale negarantate,
sa fie egala cu valoarea justa a bunului in regim de leasing
Rata dobanzii marginale a locatarului rata dobanzii pe care locatarul ar trebui sa o
plateasca pentru un leasing similar sau, daca aceasta nu este determinabila, rata pe care la
inceputul leasingului, locatarul ar trebui sa o suporte pentru a imprumuta, pentru aceeasi
perioada si cu garantie similara, fondurile necesare pentru achizitionarea bunuli
Chiria contingenta acea parte a platilor de leasing care nu are valoare determinata, dar
este stabilita in functie de un factor, altul decat trecerea timpului (procentaj din vanzari,
gradul de utilizare, indici de prt, etc.)
Valoarea reziduala negarantata acea parte din valoarea reziduala a bunului in ragim de
leasing, a carei reziliere, de catre locator, n este sigura sau garantata numai de o parte afiliata
locatorului
Valoarea reziduala garantata, definita ca :
In cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale ce este garantata de locatar sau de o parte
afiliata acestuia, valoarea garantiei constituind valoarea maxima ce devine platibila in orice
situatie ;
In cazul locatorului, acea parte a valorii reziduale ce este garantata de locatar sau de o terta
parte afiliata locatorului, ce este capabila, din punct de vedere financiar, sa onoreze obligatiile
asumate prin garantie .
Potrivit normelor legale romanesti, contractul de leasing trebuie sa cuprinda cel putin
urmatoarele elemente :
1. Partile contractului de leasing : locatorul si locatarul ;
2. Descrierea exacta a bunului care face obiectul contractului de leasing ;
3. Valoarea totala a contractului de leasing ;
4. Valoarea ratelor de leasing si termenele de plata a acestora ;
5. Perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului ;
Valoare de intrare valoarea la care a fost achizitionat bunul de catre finantator, respectiv
costul de achizitie ;
Valoarea totala a leasingului valoarea totala a ratelor de leasing, la care se adauga
valoarea reziduala ;
Rata de leasing in cazul leasingului financiar cota parte din valoarea de intrare a bunului
si a dobanzii de leasing ; in cazul leasingului operational cota de amortizare calculata in
conformitate cu actele normative in vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante ;
Dobanda de leasing rata medie a dobanzilor bancare pe piata romaneasca .
Operatiunea de leasing se desfasoara pe mai multe faze :
1. achizitionarea bunului de catre societatea finantatoare ;
2. restituirea treptata de catre beneficiar a creditului primit (prin plata
redeventelor), folosind resursele financiare obtinute prin exploatarea
bunului (a investitiei). Redeventa contractului de leasing coprinde : ratele
de amortizare ale bunului, chiria pe capitalul neamortizat, taxele,
asigurarile, precum si o marja de profit a societatii finantatoare ;
3. dreptul beneficiarului ca la expirarea contractului sa-si exprime optiunea
privind bunul care face obiectul contractului de leasing .
6.4.Consimtamantul partilor
Operatiunile triunghiulare de leasing reprezinta o forma des intalnita a leasingului. Initiativa
apartine, de regula utilizatorului, care are nevoie de un anumit bun sau grupuri de bunuri si
procedeaza la prospectarea pietei pentru identificarea unui eventual furnizor si a unui
finantator.
Dupa ce finantatorul si utilizatorul s-au pus de acord asupra perfectarii unui contract de
vanzare-comparare cu privire la bunul dorit de utilizator, utilizatorul va adresa finantatorului
o cerere, cuprinzand date referitoare la caracteristicile tehnico-functionale ale bunului dorit,
la situatia sa materiala si financiara, la identificarea furnizorului si detaliile negociate in
privinta contractului de vanzare-cumparare .
Daca finantatorul accepta cererea, el va intra in afacere preluand din acel moment, in nume
propriu, negocierea cu furnizorul cu care incheie contractul de vanzare-cumparare. Vanzarea
lucrului, desi se perfecteaza la momentul in care finantatorul intervine, intra in vigoare la data
incheierii procesului varbal de predare-receptie, intervenit intre furnizor si utilizator .
In esenta, locatorul apare ca finantator al utilizatorului, datorita faptului ca este foarte
probabil inca de la inceputul contractului ca utilizatorul se opteze pentru achizitionarea
definitiva a obiectului de leasing. In aceasta situatie, locatorul nu are interesul ca la sfarsitul
contractului sa ramana in posesia bunului, iar ratele de leasing pot reflecta acest lucru .
Locatorul isi va acoperi in timpul perioadei de leasing toate cheltuielile generate de
operatiune, iar valoarea reziduala va fi mult mai mica decat valoarea de piata a bunului la
sfarsitul contractului. Sunt si situatii in care existenta unei piete second-hand, sau faptul ca
locatorul este specializat pe leasingul anumitor categorii de bunuri va putea determina o
diminuare a ratelor de leasing si o crestere a valorii reziduale, deci un risc suplimentar asumat
de locator. Cu toate acestea, in oricare dintre situatii, locatorul va trebui sa analizeze foarte
bine afacerea si clientul cu care opereaza .
Din punctul de vedere al locatorului, este esential faptul ca prin contractul de leasing i se
protejeaza dreptul de proprietate si deci poate actiona direct asupra bunului in cazul in care
utilizatorul nu se achita de obligatiile contractuale .
Pentru efectuarea unei operatiuni de leasing, orice persoana fizica sau juridica trebuie sa
trimita unei societati de leasing o oferta ferma insotita de lista bunurilor ce vor constitui
obiectul contractului de leasing si de acte din care sa rezulte situatia financiara a solicitantului
finantarii .
Societate de leasing, analizand oferta, va putea fie sa accepte finantarea, fie sa o respinga .
Exista posibilitatea ca utilizatorul sa cumpere bunul si inainte de expirarea termenului de
leasing, cu conditia indeplinirii tuturor obligatiilor contractuale si a incheierii unui acord in
acest sens cu locatorul .
A) contract de leasing financiar orice contract de leasing care indeplineste cel putin una
dintre urmatoarele conditii:
- riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului
sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
- contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce
face obiectulu contractului de leasing catre utilizator la momentul expirarii contractului ;
- perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul
leasingului, in intelesul acelei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care
contractul de leasing poate fi prelungit.
B) contract de leasing operational orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar,
care nu indeplineste conditiile de leasing financiar.
Dupa cum se constata dj in acceptiunea Codului Fiscal, discutam de contractul de leasing si
nu de operatiunea in sine. Putem constata, ca cel putin numeric, pentru a defini un contract de
leasing operational trebuie ca acesta sa indeplineasca doar una din cele trei conditii expres si
limitativ enumerate de legiuitor in Coduk Fiscal (anterior existau 4 conditii). Sa intelegem ca
o prima concluzie, ca regula este contractul de leasing operational, iar exceptia este cel
financiar, in sensul in care contractul de leasing operational care indeplineste una din
conditiile expres prevazute de Codul Fiscal, devine financiar.
In atare conditii, un contract de nenumit daca prezinta toate elementele prevazute de OG
51/1997 devine contract de leasing, iar daca indeplineste cel putin una din conditiile expres
prevazute de lege, devine leasing financiar.
Revenind la cele 2 argumente, in opinia sustinatorilor echivalentei contractului de leasing
operational cu unul de inchiriere, apreciem ca unul porneste de la definitia ratei de leasing
operational, care reprezinta cota de amortizare calculata in conformitate cu actele normative
in vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante.
Acest argument este neintemeiat in opinia noastra.
Cel de-al doilea argument, are natura fiscala, in sensul in care rata de leasing in situatia
leasingului operational este integral deductibila situatie izbitor de asemanatoare cu cea a
contractului de inchiriere. In ambele cazuri, rata de chirie, respectiv de leasing, este integral
deductibila.
In aceste conditii se cuantifica interesul din ce in ce mai pronuntat pentru leasingul
operational ratiune strict contabila care are si un avantaj juridic. Avantajul juridic este
extrem de important si se refera la dreptul de optiune al utilizatorului de la finalul
contractului de leasing (atentie, dreptul de optiune pentru achizitie trebuie exercitat ulterior
semnarii contractului de leasing de regula la finalul contractului, important fiind ca
optiunea sa nu se exercite odata cu semnarea contractului, acesta devenund prin efectul legii
contract de leasing financiar).
Optiunea utilizatorului consta inclusiv in aceea de a deveni proprietar al bunului obiect al
contractului de leasing.
Bibliografie:
1. Ordinul nr. 84/2007 pentru aprobarea masurilor unitare de aplicare a reglementarilor in
domeniul taxelor vamale, TVA si accizelor datorate in vama in cazul operatiunilor de leasing
aflate in derulare la data aderarii ;
2. Legea nr. 90/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si
societatile de leasing ;
3. Ziarul Gardianul, 7.01.2004 Ce sunt operatiunile de leasing ?;
4. Legea 287/2006 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 51/1997 privind operatiunile
de leasing si societatile de leasing ;
5. www.avocat.ro;
6. www.avocatnet.ro;
7. www.pwc.com;
8. www.biblioteca.ase.ro;
9. www.internationalleasing.ro;
10. www.constructiv.ro;
11. www.kinecto.ro;
12. www.expertus.ro;
13. www.bloombiz.ro;
14. www.reno.ro;
15. www.amosnews.ro;
16. www.monitorulab.ro;
17. www.oradea.net.
http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=61&rev=2