ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE

PARENTERALA

Definitie: Calea parentala in intelesul strict al cuvantului ,reprezinta calea care ocoleste tubul
digestiv.Dat fiind faptul ca in afara injectiilor si alte cai ocolesc tubul digestiv (ex. calea
respiratorie ),notiunea de cale parenterala a fost reconsiderata ,pastrand in sfera ei numai calea
injectabila de administrare a medicamentelor.
Injecia const n introducerea substanelor medicamentoase lichide n organism , prin
intermediul unor ace care traverseaz esuturile , acul fiind adaptat la sering.
Avantajele caii parenterale :
-dozarea precisa a medicamentelor
-obtinerea unui efect rapid
-posibilitatea administrarii medicamentelor la pacientul inconstient,cu hemoragie digestive,
varsaturi
Scopul injectiilor :
explorator :
-care consta in testare sensibilitatii organismului fata de diferite substante
terapeutic
-administrarea medicamentelor
Locul injectiilor il constituie tesuturile in care se introduc medicamentele:

grosimea dermului - injectie intradermica

sub piele ,in tesutul celular subcutanat - injectie subcutanata
tesutul muscular - injectie intramusculara
in vasele sangvine - injectia intravenoasa si injectia intraarteriala
in inima - injectia intracardica
in interventia de ugenta - in maduva rosie a oaselor
subarahnoidaian

Asistenta efectueaz injeciile intradermic, subcutanat, intramuscular i intravenoas.

Alegerea cii de executare a injeciei este fcut de ctre medic n funcie de:
- scopul injeciei,
-rapiditatea efectului urmrit i
- compatibilitatea esuturilor cu substana injectat.
Indiferent de felul injeciilor, pregtirea i administrarea lor trebuie s respecte anumite reguli:
1.Verificarea instrumentelor. Pentru injecii se utilizeaz seringi si ace, de unic folosin,.
Inainte de deschidere, se verifica termenul de valabilitate,ambalajul..
2. Utilizarea de materiale sterile.
3. Despachetarea seringii i montarea acului. Scoaterea seringii din ambalaj trebuie fcut n
aa fel ca s se pstreze sterilitatea amboului.
4. Verificarea soluiilor de injectat. Injeciile vor fi administrate numai dac fiolele sunt
etichetate i, att denumirea, ct i dozajul corespund celor prescrise. Orice neconcordan se va
raporta medicului. Lipsa etichetelor sau tergerea lor parial implic aruncarea fiolelor. Soluiile
injectabile trebuie s fie clare, transparente, fr precipitate. Aspectul lor trebuie s fie
caracteristic, din care motiv asistenta trebuie s cunoasc felul de prezentare a substanelor
injectabile. Acestea vor fi bine agitate nainte de utilizare, pn ce dispare orice depozit de pe
fundul fiolelor. Unele medicamente floculeaz n fiole, fr s se altereze. Acestea trebuie uor
nclzite n ap cald. Ele vor fi utilizate numai dac floculaia este menionat pe cutie sau n
biletul nsoitor al fiolelor. Fiolele de sticl, odat deschise, nu mai pot fi pstrate.
5. ncrcarea seringilor. Se va verifica integritatea fiolelor i apoi se va goli lichidul din gtul
fiolei, apucnd-o de partea subiat i ntorcnd-o energic, prin micri de rotaie.
6. Injectarea imediat a coninutului seringilor
7. Dezinfectarea locului unde se va practica injecia.
Pregatirea injectiei
materiale
Seringa este compusa din cilindru si piston cu ambou de utilizare diferita :
Asistenta va alege felul seringii i capacitatea corespunztoare injeciei pe care trebuie s o
administreze, innd cont att de substana de injectat ct i de calea de administrare.
Pentru injeciile intravenoase va prefera seringi cu ambou excentric; pentru injecia intradermic,
2

sering de 1 ml, gradate n sutimi de ml.

Cu aceeai atenie va alege acul adecvat gradului de vscozitate a substanei de injectat,
precum i cii de administrare.
Seringa de insulina are capacitatea de 1 ml si corespunde la 100 si 40 u. i. de insulina.seringa pentru
tuberculina prezinta la un volum de 1 ml scala cu 100 de diviziuni.

Acele se gasesc impreuna cu seringa in acelasi ambalaj sau in ambalaje separate. Se pregateste un
ac cu diametru mai mare pentru aspirarea solutiilor si altul pentru injectare cu dimensiuni in
functie de tipul injectiei.
Bizoul acului:
- pentru aspirare - lung
intradermica - scurt
subcutanat - lung
intramuscular - lung
intravenos scurt
Utilizarea acului

Diametru (mm)

Lungime (mm)

Bizou

Aspirarea soluiei
Injecie
i.d.
Injecie
s.c.

1/1
5/10 ; 6/10
6/10 ; 7/10

38
5-10
30-50

Lung
Scurt
Lung

Injecie
Injecie

7/10 ; 8/10 ; 9/10

6/10 ; 7/10

40-70
25

Lung
Scurt

i.m.
i.v.

medicamentul prescris se poate prezenta :

a) ca medicament direct injectabil,in fiole sau flacoane cu doza unica sau mai multe doze ,in
seringa preumpluta.
b) ca medicament indirect injectabil -pudre sau produse liofilizate in fiole sau flacoane cu dop de
cauciuc,insotite sau nu de solvent
-alte materiale :
-tava medicala tampoane sterile din vata si tifon ,solutii dezinfectante, tavita renala,
garou,pernita ,musama

Pregatirea pacientului :
-se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventuale reactii pe care le va prezenta in
timpul injectiei
-pregatire fizica
-se aseaza in pozitie confortabila ,in functie de tipul si locul injectiei
Incarcarea seringii :
-se spala pe maini cu apa curenta ,se verifica seringa si acele-capacitatea si termenul de
valabilitate
3

-se verifica integritatea fiolelor sau flacoanelor eticheta ,doza termenul de valabilitate ,aspectul
solutiiei
-se indeparteaza ambalajul seringii,se adapteaza acul pentru aspirat solutia

a) aspirarea continutului fiolelor:

-se goleste lichidul din varful fiolei prin miscari de rotatie
-se dezinfecteaza gatul fiolei prin prin stergere cu tamponul imbibat in alcool
-se deschide fiola astfel:se tine cu mana stanga iar cu policele si indexul mainii drepte protejate
cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei
-se introduce acul in fiola deschisa ,tinuta intre policele mainii drepte si avand grija ca bizoul
acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat;fiola se rastoarna progresiv cu orificiul in
jos;
-se indeparteaza aerul din seringa,fiind in pozitie vericala cu acul indreptat in sus ,prin
impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin ac;
-se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectie

b) dizolvarea pulberilor :
-se aspira solventul in seringa
-se indeparteaza capacelul metalic al flaconului se dezinfecteaza capacul de cauciuc,se asteapta
evaporarea alcoolului;
-se patrunde cu acul prin capacul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent prescrisa
-se scoate acul din flacon si se agita pentru a completa dizolvarea;
c) aspiratia solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc :
-se dezinfecteaza dopul de cauciuc ,se asteapta evaporarea alcoolului
-se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi aspirata;
se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon,pana la nivelul dopului si apoi se introduce
aerul;
-se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa sub
presiunea din flacon;
-acul cu care sa perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectie;
4

Injectiile (tabel)
Tipul de injectie

Scop

Locul injectiei
Regiuni lipsite de
foliculi pilosi
-fata anterioara a
antebratului
-fata externa a bratului si
a coapsei
-orce regiune in scop
anestezic

Injectia sc.

Explorator:IDR
-intradermoreactia la
tuberculina,diversi
alergeni
Terapeutic
-vaccinare BCG la
sugari
-anestezie locala
-desensibilizare in
cazul alergiilor
terapeutic

Injectia im

terapeutic

Injectia id

Regiuni bogate in tesut

celular lax,extensibil
-fata externa a bratului
-fata supero-externa a
coapsei
-supra si subspinoasa
omoplatului
-regiunea subclaviculara
-flancurile peretelui
abdominal
Muschi
voluminosi,lipsiti de
trunchiuri mari de vase
si nervi
-regiunea superoexterna a
fesei
-fata externa a
coapsei,trimea mijlocie
-fata externa a bratului in
5

Solutii
administrate
-izotone,usor
resorbabile,cu
densitate mica

Rezorbtie
-foarte lenta

-solutii
izotone
nedureroaseinsulina
-histamina

-incepe la 510min de la
administrare
-dureaza in
functie de
cantitatea
administrata

-solutii
izotone
-solutii
uleioase
-solutii
coloidale cu
densitate mare

-Incepe
imediat
dupa
administrare
-se termina
in 3-5min
-mai lenta
pentru
sol.uleioase

Inje ctia iv

explorator
-se administreaza
substante de contrast
radiologic
terapeutic

muschiul deltoid
-v. de la plica cotului
-v.antebratului
-v.de pe fata dorsala a
mainii
-v.maleolare interne
-v.jugulara
v.epicraniene la sugari si
copii

-sol izotone
-sol.hipertone

instantanee

Injectia intradermica ( i.d.)

Scop
terapeutic- anestezie locala; desensibilizarea organismului in cazul alergiilor;
vaccinare BCG la sugari
explorator intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni
Locul injectiei
regiuni lipsite de foliculi pilosi : fata anterioara a antebratului ; fata externa a bratului
si a coapsei ; orice regiuni in scop de anestezie
Solutii administrate : - solutii izotone usor resorbabile, cu densitate mica
Resorbtia foarte lenta.
Materiale necesare :
- medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie
- manusi
- paduri alcoolizate
- seringa(1ml) si ac
Pregatirea echipamentului:
se verifica medicatia,data de expirare a medicatiei
se spala mainile
se alege zona de injectare
se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de exemplu, in
testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare indicatiilor medicului, pentru a
testa sensibilitatea pacientului la medicamentul respectiv)
6

Executarea :
se confirma identitatea pacientului
se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare
se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu fata anterioara expusa
spala mainile,se pun manusile
se aspira substanta in seringa
se elimina aerul
se schimba acul
se verifica locul de injectare sa nu aiba leziuni , edeme, echimoze
se dezifecteaza locul injectiei
se lasa sa se usuce alcoolul
se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
se prinde seringa intre policele si degetul mijlociu al mainii drepte si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului pana ce acesta dispare complet
se observa,locul de injectare,formarea unei papule cu apectul cojii de portocala,avand un
diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm la 0,1ml solutie injectata.
se retrage brusc acul,nu se tamponeaza locul injectiei;
se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se sti apoi cat de mult se
modifica marginile semnului care trebuie citit
pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul nu va fi citit
testul se va citi dupa 10-15 minute;24 -48 -72 ore, in functie de substanta injectata.

Incidente
-revarsarea solutiei la suprafata pielii ,avand drept cauza patrunderea partiala a bizoului acului in
grosimea dermului
-lipsa aspectului caracteristic (papula cu aspect de coaja de portocala ),cauza-patrunderea solutiei
sub derm
-lipotimie ,stare de soc cauzata de substanta injectata
- reactie intensa pana la necroza din cauza distensiei puternice
De stiut
Injectia id. se face pe orice suprafata a corpului in scop anestezic
Se pregatesc medicamente de urgenta(adrenalina,efedrina,hemisuccinat de hidrocortizon cand
injectia are drept scop testarea sensibilitatii la diferite alergene
De evitat dezinfectia pielii cu alcool in cazul intradermoreactiei la tuberculina ,adm. insulinei.
7

vaccinare BCG

Injectia subcutanata( s.c. )

Definitie: introducerea unor substante medicamentoase (izotone,nedureroase) prin intermediul

unui ac in tesutul celular subcutanat( regiuni bogate in tesut celular lax,extensibil)

Scop terapeutic injectarea insulinei la diabetici
- tratament anticoagulant(clexane,fraxiparina)
Locul injectiei:regiuni bogate in tesut celular, lax, extensibil:
- fata externa a bratului,
- fata supero-externa a coapsei;
- supra- si subspinoasa a omoplatului;
- regiunea subclaviculara;
- flancurile peretelui abdominal(regiunea periombilicala)
- regiunea deltoidiana

Materiale necesare:
- medicatia prescrisa de medic si comparata cu cea ridicata de la farmacie
8

manusi
seringa,ac
paduri alcoolizate
comprese

Pregatirea echipamentului:
verificarea medicatiei si dozelor prescrise
se testeaza pacientul sa nu fie alergic la substanta, in special inainte administrarii primei
doze
se inspecteaza medicatia sa nu aiba un aspect tulbure sau anormal( cu exceptia celor care
au un aspect particular, cum ar fi un anumit tip de insulina care are un aspect tulbure)
se alege locul de injectare
Efectuare
se confirma identitatea pacientului
se explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si pentru a-i reduce
anxietatea
se asigura intimitate
se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere ca trebuie alternate)
se spala mainile,se pun manusile
se dezinfecteaza locul ales pentru injectare cu un pad alcoolizat incepand din centrul
zonei alese spre exterior prin miscari circulare
se lasa alcoolul sa se ususce pe piele pentru a preveni introducerea de alcool subcutanat
in timpul injectiei, ceea ce produce o senzatie de usturime pacientului
se incarca seringa,se schimbaacul(nu in cazul seringilor preumplute)
se face o cuta a pielii cu indexul si policele mainii stangi(pliul il formam avand mana stg.
Situata superior acestuia.),care se ridica de pe planurile profunde
se patrunde cu acul brusc la baza pliului de-a lungul axului longitudinal al cutei in
profunzimea stratului subcutanat,2-4 cm profunzime (la un unghi de 45 )
9

 se elibereaza pliul cutanat pentru a nu introduce subbstanta in tesutul sub compresie si a

nu se irita fibrele nervoase
se mentine pliul cutanat pe toata perioada injectarii in cazul anticoagulantelor,insulina(se
efectueaza in unghi de 90grade)
se aspira pentru a vedea daca suntem intr-un vas de sange
nu se aspira atunci cand se fac injectii cu heparina, insulina
se injecteaza substanta scotandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singura miscare,
sub acelasi unghi sub care a fost introdus
se acopera locul injectarii cu o compresa sau pad alcoolizat masand bland, circular pentru
a facilita absorbtia medicamentului (nu se va face atunci cand se adminstreaza insulina
sau anticoagulante ( heparina,fraxiparina,clexane)
se indeparteaza compresa si ,se verifica locul pentru a depista eventualele sangerari sau
echimoze

dupa injectarea cu heparina, se mentine seringa cu acul inca 10 secunde inainte de a

se scoate. Se va evita masarea zonei de injectare
nu se administreaza subcutanat Clorura de Na, compusi ai metalelor
nu se administreaza subcutanat sunbstante uleioase (doar exceptional)
nu se administreaza subcutanat -in zone infectate (furuncul, foliculita),zone cu modificari
dermatologice
Accidente
Interventii
-durerea violenta prin lezarea unei terminatiuni -se retrage acu putin spre suprafata
nervoase ;
-durere la administrareaNaCl
-nu se adm sc
-ruperea acului
-extragerea manuala sau chirurgicala a acului
-hematom prin lezarea unui vas mai mare
-injectite,abces sau flegmon
-necroza tesuturilor prin injectare de solutii
iritante cum ar fi compusii metalelor cu
greutate moleculara mare ca bismut,iod,mercur

10

-se previne prin verificarea pozitiei inainte de

injectare
-prin nerespectarea asepsiei

Injectia intramusculara (i.m.)

Definitie
Injectia musculara introduce substanta medicamentoasa adnac in tesutul muscular.
Scop terapeutic
Locul injectiei:

regiunea supero-externa a fesei deasupra marelui trohanter ;

fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;

fata externa a bratului, in muschiul deltoid

Solutii administrate : solutii izotone; solutii uleioase ; solutii coloidale cu densitate mare.
Resorbtia incepe imediat dupa administrare ; se termina in 3-5 min ; mai lenta pentru sol
uleioase.
Materiale necesare:
- medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie
- seruri pentru dizolvat
- seringa+ ac(sterile)
- ac pentru dizolvat si aspirare a medicamentului
- manusi
- comprese
11

- paduri alcoolizate
Pregatirea pacientului :
-se informeaza
-se recomanda sa se relaxeze musculatura
-se ajuta sa se aseze comod in pozitie decubit ventral ,decibit lateral, sezand(pacienti dispneici)
Pregatirea echipamentului:
se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect
se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii primei doze
daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage doza indicata,
scotand aerul din seringa.
apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculara
daca medicamentul este in flacon sub forma de pulbere, se dezinfecteaza capacul de
cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se scoate aerul si se schimba
acul cu cel pentru injectia intramusculara
alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu grija. Acest loc
poate fi muschiul deltoid ( se poate localiza foarte usor pe parea laterala a bratului, in
linie cu axila), cadranul superoextern al fesei( poate fi usor localizat impartind imaginar
fesa in patru cadrane(cadranul superior si exterior) si muschiul de pe fata antero-externa a
coapsei( vastus lateralis).

Administrarea:
se confirma identitatea pacientului
se explica procedura pacientului
se asigura intimitate
se spala mainile, se pun manusile
la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare
uzul fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero laterala a coapsei
se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
se stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare
se sterge cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
se lasa pielea sa se usuce
se fixeaza si se intinde pielea cu ajutorul mainii nedominante
se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca urmeaza sa
simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul
12

 se introduce printr-o singura miscare, repede , acul prin piele , tesut subcutanat, pana in
muschi 4-7cm
se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca nu vine
sange. Daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica
daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent
dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi unghi sub
care a fost introdus
se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru a ajuta
distribuirea medicamentului
se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a observa
eventualele sangerari sau reactii locale
daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de echimoze
se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora
administrarii
nu se va recapisona acul
se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare
Ingrijirea ulterioara a pacientului :
-se aseaza in pozitie comoda ,ramanand in repaus fizic 5-10 minute
Reorganizare se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

Incidente si accidente
Interventii
-durere vie ,prin atingerea nervului sciatic sau a :-retagerea acului,efectuarea injectiei in alta
unor ramuri ale sale
zona
-paralizia prin lezarea nervului sciatic
-se evita prin respectarea zonelor de electie a
injectiei
-hematom prin lezarea unui vas
se scoate acul si se injecteaza in alta parte
-ruperea acului
-extragerea manuala sau chirurgicala
-supuratie aseptica
-se previne prin folosirea unor ace suficient
de lungi pentru a patrunde in masa
musculara
-embolie prin injectarea accidentala intr-un vas a -se previne prin verificarea pozitiei acului
solutiilor uleioase
-flegmon,abces,prin deficiente grave in tehnica de -respectarea asepsiei
lucru,
-iritatie periostala-injectarea substantei
-acul trebuie retras in muschi
13

medicamentoase aproape de os
-necroza tesuturilor-introducerea de solutii
-respectarea caii de administrare a solutiei
medicamentoase cu cale strict intravenoasa
medicamentoase
FLEGMON inflamatie acuta sau subacuta a tesutului conjunctiv subcutanat sau profund. Un
flegmon, de origine infectioasa, provoaca distrugerea tesuturilor si formarea de puroi. El poate
ramane difuz si sa continue sa se intinda sau sa se transforme in abces. tratamentul sau consta in
luarea de antibiotice si, in caz de abces din ablatia sa chirurgicala

ABCES Colectare de puroi, bine delimitat de esuturile din jur, format n urma dezintegrrii
esuturilor, de obicei sub aciunea unor ageni microbieni sau parazitar

Injectia intravenoasa (i.v.)

14

Definitie. : introducerea solutiilor medicamentoase(izotone sau hipertone) in circulatia venoasa.

Locul injeciei :
v. de la plica cotului (cefalica si bazilica care se anastomozeaza si formeazaun M venos
v. antebraului
v. de pe faa dorsal a minii
v. maleolare interne
v. jugulara
v. epicraniene la sugari si copii mici
orice vena accesibila

Se evita regiunile care prezinta piodermite,exeme,nevralgii,traumatisme.

Soluii administrate :
- izotone
- hipertone
Resorbia: instantanee
Scop:
- explorator se administreaz substane de contrast radiologic
- terapeutic
Materiale necesare:
-tava medicala
-medicatia prescrisa
-manusi
-seringi cu ambou excentric+ace( sterile)
-branule
-ac steril de aspiratie
-ser pentru dizolvat
-garou
- paduri alcoolice
-comprese sterile
-bandaj adeziv

Pregatirea pacientului :
15

-se informeaza
-se ajuta sa se aseze comod in pozitie (in venele de la plica cotului -decubit dorsal,mana in
extensie si abducie)
Pregatirea echipamentului:
-se verifica medicatia prescrisa
-se verifica data expirarii
-se trage solutia in seringa ,se dilueaza daca e necesar
Administrare:
se confirma identitatea pacientului
asistenta i spal minile,pune manusile
se alege locul punciei

se leaga garoul
se dezinfecteaz locul punciei
se execut puncia venoas :
se fixeaz vena cu policele minii stngi, la 4-5 cm sub locul punciei,
exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine
se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizolul n sus, n mna
dreapt, ntre police i restul degetelor
se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul n direcie oblic
(unghi de 30 de grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten
elastic, pn cnd acul nainteaz n gol
se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei
se controleaz dac acul este n ven
se ndeparteaz staza venoas prin desfacerea garoului
se injecteaz lent, innd seringa n mna stng, iar cu policele minii drepte se apas
pe piston
se verific, periodic, dac acul este n ven
se retrage brusc acul, cnd injectarea s-a terminat;
la locul punciei se aplic tamponul mbibat n alcool, bandaj compresiv
ngrijirea ulterioar a pacientului
- se menine compresiunea la locul injeciei 3-5minute
- se supravegheaz n continuare starea general
Reorganizare :se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare.
Incidente i accidente
injectarea soluiei n esutul perivenos,
manifestat prin tumefierea esuturilor,

Intervenii
se ncearc ptrunderea acului n
lumenul vasului, continundu-se
16

durere
injecia sau se ncearc n alt loc
flebalgia produs prin injectarea rapid a
injectare lent
soluiei sau a unor substane iritante
injectare lent
valuri de cldur, senzaia de uscciune n
se ntrerupe injecia
faringe
se anun medicul
hematom prin strpungerea venei
ameeli, lipotimie, colaps
embolie gazoasa ,grasoasa-prin introducere
de aer in cantitate mare sau solutii uleioaseduce la decesul pacientului
hipotensiune pe cale reflexa prin injectarea
prea rapida a solutiei medicamentoase
se intrerupe de urgenta injectia
punctionarea si injectarea unei artere
produce necroza totala a extremitatilor cu
urmatoarea siptomatologie:durere
exacerbata pana la albirea mainii si degete
cianotice
De stiut:
- n timpul injectrii se va supraveghea locul punciei i starea general (respiraia, culoarea
feei)
- vena are nevoie pentru refacere de un repaos de cel puin 24 de ore , de aceea nu se vor repeta
injeciile n aceeai ven la intervale scurte
-

dac pacientul are o singur ven accesibil i injeciile trebuie s se repete, punciile se vor
face totdeauna mai central fa de cele anterioare

De evitat:
ncercrile de a ptrunde n ven dup formarea hematomului, pentru c acesta , prin volumul
su deplaseaz traiectul obinuit al venei.

PERFUZIA INTRAVENOASA

Definiie: calea intravenoasa denumita LINIA VIETII,consta in introducerea solutiilor

medicamentoase pictur cu pictur in circulatia sanguine pentru reechilibrarea
hidroelectrolitic i volemic a organismului.
Scop:
-hidratarea i mineralizarea organismului;
-administrarea medicamentelor la care se urmrete efectul prelungit;
-depurativ, dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici;
-completarea proteinelor sau a unor componente sanguine cale parenterala.
-alimentarea pe cale parenterala
17

Pregatirea materialelor
- material pentru punctia venoasa
- perfuzor,branula,fluturas
- seringi si ace de unica folosinta
- solutie perfuzabila
- romplast, fixator transparent pentru cateter
- stativ

Pregatirea echipamentului:

se verifica data de expirare a solutiilor de administrat, volumul si tipul solutiilor

se verifica aspectul lor( sa nu fie tulburi, precipitate etc)
se agata solutia in stativ
se inlatura capacul sau dopul protector si se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat portiunea
unde va fi introdus perfuzorul
se introduce cu seringa sterila un alt medicament in solutia perfuzabila daca acest lucru
este indicat si se va eticheta flaconul specificand medicatia introdusa
se desface perfuzorul si se introduce in solutie avand grija sa nu atingem capatul sau
entru a-l pastra steril
se clampeaza perfuzorul si apoi se preseaza camera de umplere pana se umple jumatate
se declampeaza perfuzorul si se goleste de aer lasand lichidul sa curga intr-un pahar sau
in tavita pana cand nu mai este nici o bula de aer
daca solutia este in flacon de sticla va trebui sa se deschida filtrul de aer pentru ca ea sa
curga.
se detaseaza capacul protector al celuilalt capat al perfuzorului si se ataseaza perfuzorul
la ac/branula
se eticheteaza flaconul de solutie cu data si ora administrarii

18

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului.

-se explica bolnavului necesitatea tehnicii.
-se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod,cu membrul in care se va efectua
perfuzia in abductie
Efectuarea perfuziei
-spalarea pe maini cu apa si sapun,manusi
-se examineaza calitatea venelor.
-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se aseptizeaza plica cotului cu pad alcoolizat
-se cere bolnavului sa inchida pumnul
-se efectueaza punctia venei alese.
-se verifica pozitia acului in vena
-se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de
scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia, de piele
bolnavului
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.
-daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta medicamentoasa, incalzindu-l
la temperatura corpului.
-inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea
aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon.
-se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de schimbare trebuia sa se
petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele refulat din ac si se regleaza din nou
viteza de perfuzat a lichidului
-inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra venei
punctionate cu un tampon imbibat in alcool si printr-o miscare brusca, se extrage acul din vena in
directia axului vasului,se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast.

Calcularea ritmului de administrare a solutiilor perfuzabile (rata de flux)

19

 Formula 1: total solutie/total ore=ml/ora

Formula 2: ml/ora x factor picurator=picaturi/ora
Formula 3: total solutie x factor picurator : nr.ore x 60min=picaturi/min
Unde factor picurator:
Picurator copii=micro=60pic/ml
Picurator adulti-macro-15pic/ml
Picurator sange=10picaturi/ml
Exemplu-un pacient are prescris 1000mlde solutie de administrat in 6 ore
Picaturi/minut=1000 x 15 : 6 x60=aprox 42
Ingrijirea bolnavului dupa tehnica
-se aseaza bolnavul confortabil in pat
-se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).
-se supravegheaza bolnavul.
Reorganizarea

Notare in foaia de observatie

-se noteaza data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a efectuat perfuzia.
Incidente,accidente
hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar
acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul perfuziei sau chiar se
intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice.
embolie gazoasa prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin:
eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei inainte de golirea
completa a flaconului
nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane.
coagularea sangelui pe ac sau canula-se previne prin introducerea pe lumen a solutiei
de heparina
revarsarea lichidului perivenos-flebita-durere,creste temperatura tegumentului,eritem
de-a lungul venei-se anunta medicul
lichidul nu se scurge desi acul este in vene-se verifica pozitia acului,se mobilizeaza
putin,se verifica presiunea lichidului
20

Insertia cateterului:

Colectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala

Deseurile intepatoare si taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame de bisturiu de unica
folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi care se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti
rezistenti de culoare galbena de unica folosinta
Deseuri infectioase :comprese,pansamente,manusi,seringi fara ac,tubulatura trusei de
perfuzie ,pungi care au continut sange,plasma(dupa transfuzii),sonde ,pungile de urina etc.se
colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci
galbeni,marcati cu pictograma pericol biologic
Deseurile menajere:ambalajele materialelor sterile,hartie,ghips,ambalaje din material plastic
se colecteaza in saci gri sau negri,

21

Seringi+ace

Seringi 1 ml, 2 ml, 5 ml, 10 ml, 20 ml, 50

ml din trei componente, piston, corp seringa, garnitura cauciuc .vf.seringii ambou

Ace seringa 18G, 20G, 21G, 22G, 23G, 24G, 26G,

27 G

REACIILE ADVERSE ALE MEDICAMETELOR

22

Administrarea medicamentelor este una dintre cele mai mari responsabiliti ale
asistentei, apariia oricrui efect advers trebuie adus la cunotin medicului i notificat corect
n planul de ngrijire .
Pentru a asigura pacientului o terapie medicamentoas eficient i corecta, asistenta
trebuie :
s fie familiarizat cu indicaiile, dozele i efectele medicamentului prescris ;
s interogheze pacientul, naintea administrrii, despre eventualele reacii alergice la
substana respectiv ;
s aib cunostinele si abilitile de a minimiza anxietatea pacientului i de a maximiza
eficiena medicamentului (cunoscnd modalitatea de administare, timpul n care apare
efectul etc.).
s supravegheze pacientul i s sesizeze apariia de complicaii, (hemoragii, epistaxis,
gingivoragii, hematoame) n cazul tratamentului cu anticoagulante ;
s recolteze snge pentru determinarea timpului Howell, Quick i INR n cazul
tratamentului cu anticoagulante ;
s monitorizeze funciile vitale ;
s supravegheze regimul alimentar (desodat) ;
s monitorizeze increta i excreta .
Reactiile adverse sunt reacii nocive care apar la doze folosite obinuit, n scop
profilactic, curativ sau pentru diagnostic. Ele trebuie deosebite att de efectele secundare de
ordin farmacodinamic care apar n limitele terapeutice (de exemplu uscciunea gurii provocat
de atropin), pot fi neplcute dar nu sunt, de obicei, nocive, ct i de fenomenele de intoxicaie
acut (de exemplu, coma barbiturica), care apar la doze mari, ce depesc pe cele utilizate
normal.
Reaciile adverse:
sunt mai frecvente la btrni, femei i copii;
apar, de obicei, la medicaia cardiovascular, diuretice, neuro-psihotrope,
antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), glucocorticoizi, antibiotice i anticoagulante:
simptomele se observ la nivelul pielii, tubului digestiv, sistemului nervos central i
circulator (sngelui).

Dup mecanism, reaciile adverse pot fi:

reacii adverse de tip toxic:
- risc sporit:
cu ct doza este mai mare i n administrarea pe cale i.v;
n insuficiena hepatic sau renal;
n cazul digitalicelor, doza eficace este foarte apropiat de cea toxic;
23

interaciunile medicamentoase pot provoca, de asemenea, fenomene toxice (de

exemplu, tranchilizantele sau neurolepticele poteneaza, uneori, periculos
efectele altor deprimante central: anestezice generale, hipnotice, morfina);

reactii adverse idiosincrazice, sau de intoleran:

- sensibilitate determinat genetic;
- sunt independente de doz;
- n funcie de deficitul genetic, se pot manifesta ca o intoxicatie cu medicamente,
desi s-au administrat doze mici sau se pot manifesta complet diferit de efectele
obinuite ale medicamentului;
- apar prin intoleran la alcool (congestia fetii si fenomene circulatorii);
- alteori bolnavul rspunde prin hemoliza la doze obinuite de chinina, sulfamide,
sulfone, nitrofurantoina, acid nalidixic (Negram), etc.
- exist persoane care prezint deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza, enzima
implicata n meninerea formei hematiei. La astfel de persoane multe
medicamente pot produce anemii hemolitice.
-

hipertermia malign poate fi provocata de unele anestezice generale;

reactii adverse alergice:

- apar prin mecanisme imune, presupune o sensibilizare prealabil la
medicamentul respectiv (producere de anticorpi);
- se produc la doze foarte mici de medicament;
- pot fi ncruciate pe grupe de medicamente, o persoan alergic la un
medicament este adesea alergic la mai muli produi nrudii structural cu
medicamentul respectiv (ex. clasa penicilinelor, sulfamidelor);
- se pot identifica persoanele predispuse la alergii prin anamneza amnunit i
prin teste cutanate adecvate;
- unele reacii sunt de tip anafilactic (oc anafilactic);
- Simptomele principale sunt: dispnee acuta, bronhospasm cu sufocare, edem
laringean, hipotensiune, colaps, urticarie);
- Se impune oprirea imediat a medicaiei implicate, administrarea de
antihistaminice, adrenalina sau glucocorticoizi.

ocul anafilactic reacie de hipersensibilitate imediat (tip I ) brutal, dramatic, cu

prbusire hemodinamic i insuficient respiratorie dup intrarea n organism a oricrei
substane, mai ales proteice, care provoac eliberarea de mediatori chimici (histamina).
Cauzat de:
medicamente:
- peniciline si alte antibiotice;
- aspirin;
- AINS;
- Trimetoprim;
- substane de contrast etc.
alimente i aditivi:
- fructe de mare, pete;
24

- soia, nuci;
- fin, lapte, ou;
- nitrai , nitrii.
Altele:
- nepturi de himenoptere;
- muctur de arpe;
Manifestri clinice
Instalarea reaciilor alergice variaz ca timp, minute n debutul acut dramatic pn la
zile sau mai mult. Timpul de minute este cel afectat reaciilor la substanele administrate
parenteral. Reaciile pot fi fatale, medii sau uoare.
Reaciile alergice se manifest pe diferite sectoare ale organismului:
- cutanat;
- cardio-vascular;
- respirator;
- gastrointestinal, separat sau n combinaii.
Cutanat:
- nroire tegumentar;
- urticarie;
- angioedem (edemul Quincke), edem al esuturilor moi (la fa afecteaz n special
pleoapele i buzele);
- conjunctive injectate;
- paloare i cianoz
Cardio-vascular:
- tahicardie, hipotensiune (datorat vasodilataiei);
- sunt cele mai comune i uneori singurele manifestri
Respirator:
- rinit, bronhospasm, edem laringean (duc la obstrucia respiratorie);
Gastro-intestinal:
- greuri, vrsturi;
- crampe abdominale, diaree;
Alte simptome:
- anxietate, gust metalic;
- senzaie de nbuire, tuse;
- parestezii, artralgii, convulsii;
- pierdere de contien;
- Edemul pulmonar este de obicei o constatare postmortem
Msuri de urgen i tratament:
- ventilaie asistat, securizarea cilor aeriene dac este necesar (IOT sau
cricotirotomie, traheostomie);
- adrenalin 1/1000: 0,2 -0,5ml sc. sau im. pn la trei doze la interval de 1-5min;
- adrenalin 1/10000 0,1 0,3ml la locul injeciei sau nepturii;
- adrenalin n spray, 1-2 pufuri;
- n reacii severe perfuzie cu adrenalin 1:10000 , 1ml n 50 ml NaCl 0,9% la
0,5 2,0ml/minut;
- perfuzii: NaCl 0,9%, Ringer, substitueni volemici coloidali;
25

acces venos, minim 2 linii venoase i administrare de soluii cristaloide (ser

fiziologic, soluie Ringer ;
glucocorticoizi: hemisuccinat de hidrocortizon 100-200 mg sau metilprednisolon
50-100mg i.v.
antihistaminice (blocante H1, H2);
aminofilin 5-6 mg/ kg i.v. (1fiol/240mg);
glucagon dac pacientul este sub terapie cu blocante 1mg/ml iv n bolus sau n
perfuzie;
albuterol prin nebulizare.
n stop cardiorespirator msuri de resuscitare cardiorespiratorie

CALCULAREA DOZELOR DE ADRENALINA

- O fiola de 1:1000 adrenalina in 1 ml solutie.
Reprezinta 1mg pe 1 ml
Reprezinta 1000 g/ml
- Dac o fiol este diluata n 10 ml ser fiziologic
Reprezinta 0.1 mg/ml
Reprezinta 100 g/ml
Este o solutie 1:10.000 adrenalina
- Dac o fiol este diluat n 100 ml ser fiziologic
Reprezinta 0.01 mg/ml
Reprezinta 10 g/ml
Este o solutie 1:100,000 adrenalina
- Dac o fiol este diluat n 1000 ml ser fiziologic
Reprezinta 0.001 mg/ml
Reprezinta 1.0 g/ml
Este o solutie 1:1.000.000 adrenalin
- EXEMPLU
Injectare i.v. lent, doar atunci cnd este indicata
Adult: 500 g n 5 minute
Reprezinta 5ml de 1:10.000 adrenalina, adica 100 g/ml
(Dilueaz 1 fiol de 1mg cu 10ml ser fiziologic i tragi ntr-o sering din
diluie pn la 5 ml)

Efectele adverse ale tratamentului anticoagulant

Scderea capacitii de coagulare a sngelui poate s atrag unele probleme de hemostaza
(oprirea sngerarii). Echimozele apar mai usor n urma unor traumatisme minore, micile
sagerri se opresc mai greu, iar hemoragiile cauzate de alte afeciuni, pot fi mai severe la
persoanele aflate n tratament cu anticoagulante.

Exemple de anticoagulante
26

Trombostopul (acenocumarol);
Tablete de 2 mg administrate oral;
sunt evitate administrarea de medicamente prin injecii (risc de sngerri,
hematoame)

Heparina:
fiole sau flacoane cu soluie apoas injectabil coninnd 5000 u.i./ml;
se poate administra iv, sc, im;
aciune imediat, de scurt durat (4-8 ore)
reacii adverse: febr, frison, erupii cutanate, oc anafilactic;

Heparine cu greutate molecular mic:

Se administreaz strict subcutanat;
Efectul se instaleaz dup un timp de laten;
Calciparina:
o fiole de 1 ml/5000 u.i.;
o seringi preumplute 0,2 ml/5000 u.i.
Clexane (enoxaparina):
o sering preumplut 20 mg/ml
Fraxiparina;
o soluie injectabile 9500 u/ml n seringi preumplute (0,3 i 0,4
negradate; 0,6- 0,8 sunt gradate;
Hepathrombin unguent, gel

Reacii la anticoagulante:
- nu se recomand asocieri cu acid acetilsalicilic (aspirina) i derivai, AINS
- pentru calciparin exist posibilitatea de:
sngerri nazale i gingivale;
urin inchis la culore sau roz;
scderea numrului de plachete sanguine, hematom sau mic nodul la locul
injectrii.
- pentru fraxiparin:
hemoragii diverse;
reacii alergice locale sau generale;
hematom la locul injectrii.
- pentru clexane:
hematoame neuraxiale n anestezia spinal epidural;
risc de osteoporoz n tratamente ndelungate de cteva luni;
creterea nivelului seric al transaminazelor;
rareori rush cutanat sever la locul injeciei.
- pentru heparin;
sngerri diverse;
rareori reacii alergice , febr , frison, oc anafilactic.
27

Reacii adverse ale administrrii cortizonului

Forme de prezentare
-

tablete (prednisone) , se administreaz oral;

soluii injectabile:
fiole (hemisuccinat de hidrocortizon), se administreaz im, i.v,
intraarticular, intrarahidian);
flacoane (succinat de hidrocortizon);
unguente;
Reacii adverse:
- scderea rezistenei organismului la infecii:
respectarea msurilor de igien a tegumentelor, mucoaselor, a lenjeriei de
pat i de corp a pacientului pentru prevenirea apariiei infeciilor locale
- creterea secreiei gastrice de HCl:
se asigur regim alimentar desodat , hipoglucidic, hiperproteic cu
suplimentarea de Ca, K i P;
se administreaz eventual antiacide i pansamente gastrice;
- perturbarea metabolismului sodiului, apei, glucidelor:
se supravegheaz si se noteaz zilnic n F.O. temperature, T.A., greutatea,
raportul ingesta/excreta;
- alte efecte :
insomnie;
stare de euforie, anxietate;
HTA, dureri epigastrice, creteri n greutate;
se anun medical;
se recolteaz analize pentru determinarea glicemiei etc.

Cardiotonicele
Digitalicele
- sunt glicozizi extrai din plante;
- cresc fora de contracie a miocardului;
- scad frecvena ventricular FV;
- se administreaz n insuficien cardiac, fibrilatie i flutter atrial cu ritm rapid,
tahicardie paroxistic supraventricular
Forme de prezentare
- Digoxin, 1 cp.=0,25 mg. 1 fiol=0,5 mg;
- Lantozid C, 1 drageu=0,25 mg;
- Deslanozid, 1 fiol=4 mg/2ml
Eficiena tratamentului se urmrete dup urmtorii parametric:
- Scderea frecvenei pulsului i a respiraiei;
- Creterea diurezei;
28

Greutatea i edemele scad;

Hepatomegalia regreseaz;
Dispar crepitantele bazal;
Pentru aceasta asistenta medical:
supravegheaz administrarea corect a medicaiei cardiotonice;
monitorizeaz increta si excreta;
cntrete zilnic bolnavul;
msoar funciile vitale;
pregtete pacientul pentru explorri funcionale EKG;
limiteaz consumul de sare;
administreaz KCL

Semnele intoxicatiei digitalice sunt extracardiace si cardiace.

- tulburrile digestive:
anorexie, greturi, vrsturi;
diaree, dureri abdominale;
- tulburri de vedere (vedere colorat monocrom n galben/albastru/verde
xantocromia);
- apariia la un pacient cu fibrilaie atrial a regularizrii ritmului (tahisistolie
atrial),
- La EKG: extrasistole ventriculare
- Tratament:
oprirea digitalizarii
splaturi gastrice cu carbune medicinal
fortarea diurezei cu Furosemid
potasiu: KCl casete, Aspacardin, Spironolactona
Trat. bradicardiei: Atropina i.v. 0,5 1 mg
Trat. aritmiilor ventriculare: Xilina i.v. apoi perfuzie
Trat. tahiaritmiilor supraventriculare: Beta-blocante

Prurit
Urticarie

Edem de glot

Prbuirea presiunii arteriale

Ritm cardiac neregulat

Grea

Vrsturi

Crampe abdominale

Pierderea cunotinei
29

30