RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE SI NECESITATEA APLICARII

Lector : CORNOIU ION

Am ales ca subiect pentru curs, RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE ,
pentru a evidenia realul pericol al afeciunilor de orice natura asupra organismului uman
i implicaiile profund negative privind deteriorarea sntii persoanelor afectate,
ntruct suferinele pun n pericol viaa bolnavului att prin consecinele lor ct i prin
rsunetul resimit de ntregul organism.
Stopul cardio respirator este forma de debut si cea mai frecvent ntlnita in cazuistica
medicala de urgenta . Morbiditatea i mortalitatea prin stop au o frecven ridicat i n
continu cretere, cuprinznd tot mai muli oameni cu o vrst mai tnr.
ntr-o lume n care existena cotidian a intrat ntr-un ritm ameitor i solicitant,
trebuie s nvam cum s ne pstram sntatea, dar mai ales cum s reacionm n caz de
mbolnvire.
Importanta acestui curs consta in faptul ca absolut toti asistentii medicali,indiferent de
specialitatea pe care o au,pot intalni in cazuistica de zi cu zi, cazuri diferite si sa se
implice pentru salvarea pacientului.
Astfel de cazuri pot aparea la locul de munca, in familie, in traseu sau alte
Imprejurari , fapt pentru care asistentul medical are contributie primordiala actionand la
timp si corespunzator, fie ca este asistent ,,de farmacie, ,,generalist fie de ,,asistenta
sociala etc.
Exemplificarile sunt vaste si sunt cuprinse in prezentul curs:

ISTORIC
Facand o trecere in revista a celor mai eroice si, de multe ori, teribil de
nechibzuite astfel de indeletniciri, nu putem sa nu admitem ca, pe cat de alarmante si
nedemne ne-ar putea ele parea la ora actuala, exista totusi ceva imbucurator in
inventivitatea lor. La urma urmelor,nu exista nimic demn in moartea in sine: moartea
e nedreapta, cruda, si de multe ori degradanta.
Prin urmare, desi ne putem considera norocosi ca traim in epoca
defibrilatoarelor si a injectiilor cu epinefrina, chiar si aceste instrumente ale stiintei
moderne nu o pot amana decat o mica fractiune de timp; si din aceasta perspectiva, este
aproape o consolare sa aflam ca pana la ele omul le-a incercat intr-adevar pe toate.
Pe parcursul unei bune bucati din istoria umana, orice caz reusit de
resuscitare era pus pe seama nu a iscusintei omului, ci a interventiei divine. Cine
altcineva ar fi putut sa-l scape pe "osandit" din stransoarea ghearelor de otel ale Mortii?
Paradoxal insa, inventivitatea umana in materie tot a atins culmile bizareriei, in istorie
existand de la practici care-i transformau pe cei cu un picior in groapa intr-un soi de
pernite de ace si pana la "administrarea" de pumni in fata, ambele tehnici de
resuscitare documentate in acte
RCR reprezint un sistem standardizat de manevre, tehnici i droguri, care se aplic
n cazul stopului cardio circulator i/sau respirator i care au drept scop asigurarea
transportului sngelui oxigenat la esuturi pentru protejarea funciei organelor vitale i
pentru crearea condiiilor favorabile relurii circulaiei spontane.
Stopul respirator (apneea) reprezint absena micrilor respiratorii.
Stopul cardiac presupune ncetarea funciei de pomp a inimii, oprirea circulaiei,
pierderea contienei (dup 10 20 sec.), apoi apnee (la 30 sec.), precedat uneori de
respiraii agonice i instalarea midriazei (dup 60 90 sec.).
Moartea clinic corespunde momentului n care s a produs stopul cardiac i respirator.
Dac nu se ncepe resuscitarea n 3 5 minute survin leziuni ireversibile la nivelul
celulelor care marcheaz momentul morii biologice, celulare.
RCR se practic de 2000 de ani. Tehnica respiraiei gur la gur a fost descris n
Biblie.
Odata cu revolutia tehnica si stiintifica , a evoluat atat aparatura cat si conduita de
urgenta , prin schimbarea protocoalelor de asigurare a functiilor vitale
Astazi ne bucuram de tehnica performanta , mijloacele empirice de alta data fiind
inlocuite de interventii performante ( intubatii oro-traheale, protezari , etc., ) , precum si
de transport elegant si oprotejat , cu autosanitara , cu elicopter medical , salupa, avion ,
iar pacientul este protejat de atele gonflabile, saltea vacuum etc

Defibdilatoarele sunt de ultima generatie , cu monitor si multe operatiuni de

monitorizatsi de rezolvat
Resuscitarea cardio-pulmonara (RCP) precoce, efectuata de multe ori de
persoane fara pregatire medicala, in anumite situatii poate salva viata, daca este efectuata
corect si cat mai rapid. Pentru a putea acorda primul ajutor, prima conditie este
recunoasterea urgentei si evaluarea rapida a situatiei de la fata locului si a starii victimei.
Acest lucru poate fi posibil daca persoana care acorda primul ajutor are notiuni minime
de fiziologie respiratorie si cardiopulmonara.
Resuscitarea cardio-pulmonara este o tehnica de prim ajutor utilizata in
numeroase situatii de urgenta (infarct miocardic sau inec), in cazul in care victima nu mai
respira sau prezinta o intrerupere a circulatiei sangelui. Daca activitatea inimii este
oprita, intreruperea aportului de oxigen poate afecta grav creierul in doar cateva minute.
Moartea survine de obicei intre 8 si 10 minute.Asadar, timpul este extrem de important
atunci cand se incearca resuscitarea unei persoane care nu mai respira.
RCP presupune asocierea dintre respiratia artificiala (respiratie gura-la-gura) si
resuscitare cardiaca, in scopul mentinerii fluxului sangvin la creier si la celelalte organe
vitale.
Respiratia -- functia prin care aerul incarcat cu oxigen este introdus in plaman, unde
oxigenul patrunde in sange iar dioxidul de carbon rezultat este eliminat, se evalueaza cel
mai usor prin aprecierea frecventei respiratorii. La adult, frecventa respiratorie normala
este de 16-18 respiratii pe minut; la copii frecventa respiratorie este mai crescuta 20-30
respiratii/minut, ajungand la nou-nascut chiar la 40 respiratii/minut.
Sangele oxigenat de la plamani este condus la inima si de aici este transportat prin artere
la toate organele si tesuturile organismului. Cordul (inima) pompeaza sangele in artere
cu o frecventa de 60-80/minut (la copil 90-100/minut, iar la nou-nascut cu 130140/minut).
Evaluarea primara
Semne ale victimei (clinice):
* oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale;
* incetarea batailor inimii;
* absenta pulsului la carotida;
* paloarea extrema a tegumentului;
* globii oculari imobili (midriaza);
* relaxarea completa a musculaturii, inclusiv a sfincterelor, ceea ce duce la pierderi
necontrolate de urina si materii fecale.
Starea de constienta

Pentru aprecierea starii de constienta se va urmari raspunsul victimei la stimuli auditivi,

vizuali si durerosi, incercand sa se stabileasca un dialog cu aceasta, zgaltaind-o usor de
umeri sau ciupind-o. Daca victima nu raspunde si nu reactioneaza inseamna ca este
inconstienta si se va trece la evaluarea respiratiei si circulatiei.
Respiratia
Verificarea respiratiei se face:
- privind: miscarile pieptului in timpul respiratiei (sau aburirea unei oglinzi plasata in fata
buzelor victimei); se va urmari miscarea unei foite de tigara sau a unui tifon (care nu se
va misca in caz de stop respirator)
- ascultand: zgomotele respiratorii, cu urechea apropiata de gura si nasul victimei
- simtind: la apropierea obrazului de nasul si gura victimei se poate simti cum iese aerul.
Circulatia
Pulsul poate fi apreciat la nivel carotidian sau periferic. Cel mai usor se apreciaza pulsul
carotidian: la nivelul bazei gatului (la nivelul arterei carotide) de o parte si de alta a
cartilajului tiroid, insa niciodata nu se palpeaza pulsul la ambele carotide in acelasi timp.
Pulsul periferic se apreciaza la nivelul arterei radiale, pe fata mediala a antebratului.
Unele ghiduri de prim ajutor, afirma ca palparea pulsului nu este esentiala, si ca daca
pacientul nu respira si nu raspunde la stimuli se pot incepe manevrele de RCR.
Atitudinea dupa evaluare
Daca nu se detecteaza pulsul si victima nu respira se anunta serviciul 112 si se incep
manevrele de resuscitare cardio-respiratorie: respiratie artificiala si masaj cardiac. Dupa
10 cicluri se reevalueaza starea victimei.
Daca se detecteaza puls dar victima nu respira: se fac 10 respiratii artificiale, se anunta
112 si se continua ventilatia artificiala verificand periodic pulsul. Daca victima respira si
are puls va fi asezata in pozitia de siguranta, se va apela 112 si se va supraveghea victima
pana la sosirea echipei de salvare.
Pozitia de siguranta
Se ridica bratul victimei la 90 de gradecu antebratul flectat pe brat in unghi drept; bratul
opus va fi trecut peste torace si asezat cu fata dorsala a mainii pe fata opusa a victimei
astfel incat la intoarcerea in lateral a victimei acesta sa vina sub cap; de asemenea
membrul inferior care vine deasupra va fi flectat, astfel incat corpul victimei sa se sprijine
pe genunchi; capul se aseaza in hiperextensie si se deschide gura.
Tehnica de resuscitarea cardiopulmonara (RCP)- succesiunea respiratie -- masaj cardiac
trebuie sa fie:
- 2:30- 2 respiratii gura la gura urmate de 30 compresii toracice daca o singura persoana

efectueaza RCR. Acelasi ritm se foloseste si in cazul a 2 salvatori , aceasta dupa ultimul
protocol
ABC-ul primului ajutor
Manevrele de resuscitare cardio-pulmonara trebuie insusite in cadrul unor cursuri de prim
ajutor predate de un personal calificat si efectuate in ordinea descrisa mai jos.
Etapele de baza ale tehnicii de resuscitare cardio-pulmonara (ABC-ul):
A. Eliberarea cailor aeriene
B. Restabilirea respiratiei
C. Restabilirea circulatiei
A (Airway) -- Eliberarea cailor respiratorii
Se verifica si se elibereaza caile aeriene astfel:
- se face hiperextensia capului: apasand cu o mana pe frunte se impinge capul pe spate si
cu cealalta mana ridicand barbia; aceasta manevra are rolul de a deschide larg caile
aeriene superioare
- se face subluxatia mandibulei si se deschide gura
- se verifica daca exista corpi straini care obstrueaza caile respiratorii: proteze dentare,
dinti cazuti etc. si se indeparteaza.
De retinut! In cazul unui traumatism, cand se suspecteaza o posibila fractura a coloanei
cervicale, nu se va face hiperextensia capului.
B (Breathing) -- Respiratia artificiala
Respiratia artificiala se face celor accidentati care au ajuns in stare de inconstienta.
Respiratia artificiala se face energic, continuu, chiar ore in sir daca este nevoie, atat timp
cat accidentatul respira sau ii bate, cat de slab, pulsul; ba chiar si in cazul unei morti
aparente.
Exista trei metode de a face respiratie artificiala:
Metoda Sylvester: cel care face respiratia artificiala se aseaza la capul bolnavului, cu fata
la el; il apuca de incheieturile mainii, i le duce pe piept; i le apasa puternic pe torace,
eliminand aerul din plamanii celui inconstient, si apoi le desface brusc, lateral in forma de
cruce, pentru a patrunde aerul.
Metoda Schafer: accidentatul se aseaza pe burta, cu fata intr-o parte, cu un brat pus sub
cap si celalalt intins pe langa corp. Cel ce da primul ajutor se aseaza pe picioarele
bolnavului si se sprijina in maini pe spatele lui, putin deasupra rinichilor; apoi apasa pe
spate, ritmic, si da drumul brusc coastelor din apasare; se fac aproximativ 15 asemenea
miscari pe minut.

Metoda gura la gura se efectueaza astfel:

- victima fiind in decubit dorsal (culcata pe spate) pe un plan dur, cu capul in
hiperextensie si gura mentinuta deschisa
- salvatorul (in genunchi langa victima daca aceasta este pe sol sau in picioare daca e pe
un pat) penseaza nasul victimei si tragand aer in piept se apleaca asupra victimei si
aplicand gura etans peste buzele victimei expira cu putere 2-3 secunde; daca sunt
prezente leziuni la nivelul cavitatii bucale atunci aerul va fi insuflat prin nasul victimei, in
timp ce gura va fi acoperita ermetic cu mana -- aceasta fiind respiratia gura la nas
- o respiratie eficienta determina ridicarea peretelui toracic
Fiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel nct toracele sa se ridice.
Tineti capul n hiperextensie cu barbia ridicata ndepartnd gura de la gura victimei si
lasati ca toracele pacientului sa revina. Volumul de aer pe care l insuflam este mai
important dect ritmul n care l administram.
C (Circulation) -- Masaj cardiac
Masajul cardiac consta in compresii aplicate la nivelul sternului inferior:
- se plaseaza podul palmei la 2 degete superior de apendicele xifoid (cosul pieptului) iar
cealalta palma deasupra acesteia
- cu coatele in extensie (bratele intinse) se comprima toracele cu putere, ritmic, cu o
frecventa de 80-100 compresii pe minut
- la fiecare compresie sternul trebuie sa se deprime cu 3-4 cm.
Pentru reanimarea cardiaca (a inimii) accidentatul se aseaza pe spate direct pe sol,
cu picioarele mai sus dect restul corpului pentru ca sangele sa se scurga (natural) spre
inima si cap.
Victima este ntinsa pe spate pe o suprafata dura, n aceasi pozitie ca pentru respiratia
gura la gura.
Comprimati toracele (pieptul) victimei apasndu-l cu ambele mini si plasndu-va n
laterala victimei.
Plasati podul palmei la 1- 2 cm de baza toracelui.
Aplicati palma cealalta peste prima, trageti n sus degetele pentru a se obtine o
puternica presiune numai pe podul palmei, si mpingeti n jos, pna la ntinderea
completa a bratelor.
Apoi minile se retrag pentru ca inima sa se reumple cu snge. Se procedeaza n
acest fel de 70 de ori pe minut pna accidentatul si reia pulsul.
Comprimarea trebuie sa fie ritmica si rapida, cu palma tot timpul n contact cu toracele
(pieptul) victimei.

Faceti 80-100 compresii/minut (o serie de 15 compresiuni dureaz? 9-11 secunde).

Faceti doua insuflatii la fiecare 15 compresiuni.
Dup? un minut (80 compresii cel pu?in) v? opri?i ?i verifica?i pulsul timp de 5- 10
secunde.
Continuati masajul cardiac si respiratia gura la gura pna la sosirea ajutorului medical
Reanimarea facuta de doua persoane concomitent este mai eficienta: primul se va
ocupa de respiratia gura la gura, introducnd n gura accidentatului aer din plamnii sai,
n acelas ritm ca mai sus, iar al doilea va masa prin apasare cu palmele, asezate ncrucisat
una peste alta, treimea inferioara a osului stern, n jos, cu grija, puternic dar nu fortat, pe
cutia taracica pna cnd aceasta se turteste cu 3 4 cm, pentru a pompa sngele din inima.
Resuscitarea cardiopulmonara (RCP) la copil
Manevrele de RCP se pot aplica si la copil, insa cu anumite particularitati legate de varsta
copilului. In acest sens se diferentiaza 2 grupe de varsta: copilul sub 1 an (sugarul) si
copilul intre 1-8 ani. Peste 8 ani manevrele de resuscitare se realizeaza ca si la adult. La
copil se incepe cu 5 respiratii si se efectueaza RCR timp de 1 minut inainte de a solicita
ajutorul la 112 (daca exista 2 salvatori unul poate apela 112).
Respiratia artificiala
La sugar (copil sub 1 an) ventilatia artificiala consta in respiratie gura la gura si nas (se
aplica buzele peste buzele si nasul victimei).
La copilul peste 1 an se face tot respiratie gura la gura ca si la adult.
Masajul cardiac
Masajul cardiac la sugar se face prin aplicarea unor compresii toracice cu o frecventa de
peste 100/minut, la nivelul sternului, la aproximativ 1 deget sub linia care uneste
mameloanele, fie cu 2 degete (degetele II si III) fi cu ambele police (degetul mare de la
ambele maini) in timp ce celelalte degete inconjura toracele. O compresie toracica
eficienta realizeaza depresia peretelui toracic cu 1,5-2,5 cm.
La copilul peste 1 an, masajul cardiac se face ca si la adult, dar cu o singura mana si
comprimand toracele cu o frecventa de 100/minut, compresii care trebuie sa deprime
sternul cu 2,5-3,5 cm.
Resuscitarea cu doi salvatori
Desi resuscitarea efectuata de doi salvatori este mai putin solicitanta,totusi este important
ca ambii resuscitatori sa cunoasca complet algoritmul si sa fie antrenati. De aceea se
recomanda ca aceasta tehnica sa fie rezervata
specialistilor n resuscitare sau acelor salvatori care fac parte din grupuri
antrenate.

Sunt de facut urmatoarele sublinieri:

chemarea ajutorului este o prioritate; astfel, un salvator ncepe singur resuscitarea iar
celalalt pleaca dupa ajutor;
se recomanda ca salvatorii sa stea de o parte ai de alta a victimei;
se utilizeaza un raport de 30 compresii la 2 ventilatii; la finalul fiecarei serii de 30
compresii, salvatorul respectiv va fi pregatit sa administreze cele doua ventilatii; pentru o
mai buna coordonare, cel care face compresiile poate numara
cu voce tare;
ridicarea barbiei si extensia capului vor fi mentinute tot timpul resuscitarii; se
administreaza cele doua ventilatii timp n care compresiile toracice se ntrerup; acestea se
reiau imediat dupa a doua ventilatie, asteptnd doar ca salvatorul sa ndeparteze buzele de
pe fata victimei;
daca salvatorii vor sa faca schimb de locuri, pentru ca de obicei, cel care face
compresiile toracice oboseste, acesta trebuie sa se faca ct mai rapid cu putinta.
n cazul efectuarii manevrelor n spatii nguste efectuata de un singur salvator este
recomandata efectuarea RCP peste capul victimei, iar n cazul existentei a doi salvatori,
se recomanda pozitia-calare.
Algoritmul suportului vital de baza
1. Verifica siguranta mediului/locului
2. Verifica daca victima raspunde:
-scuturare umeri
- sunteti bine / totul e n regula?
3. a) Daca pacientul raspunde:
- se lasa pacientul n pozitia gasita
- se reevalueaza starea pacientului periodic
b) Daca pacientul nu raspunde:
- striga dupa ajutor
-pozitionare n decubit dorsal si se elibereaza caile aeriene
(o mna se pozitioneaza pe fruntea pacientului si se pune capul n hiperextensie, n timp
ce cu cealalta mna se ridica
madibula)
4. Verifica daca pacientul respira:
-priveste (se urmaresc miscarile toracelui)
-asculta (se asculta cu urechea pozitionata n dreptul gurii
pacientului)
-simte
n primele minute dupa un stop cardiac, victima poate sa respire foarte superficial sau
foarte neregulat. Nu trebuie confundat acest mod de respiratie cu cel normal, de aceea
pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar daca exista dubii asupra modului
n care respira pacientul trebuie luata o atitudine conforma cu cea din cazul n care
pacientul nu respira.
5. a) Daca respira normal:
-se aseaza n pozitia de siguranta

-apel pentru ambulanta

-evaluare continua
b) Daca nu respira normal:
- trimite dupa sau cheama ambulanta
- masaj cardiac extern
- se pozitioneaza minile n centrul toracelui victimei
- frecventa compresiilor: 100/min
6. a) Se combina compresiile toracice cu ventilatia artificiala
-dupa 30 de compresii toracice se elibereaza caile respiratorii si se penseaza nasul
-se executa 2 respiratii succesive
- se continua cu alternanta compresii:respiratii 30:2
-se ntrerupe resuscitarea numai daca pacientul respira normal
b) Numai masajul cardiac extern, fara ventilatie artificiala (gura la gura sau gura la nas)
-este considerat acceptabil, daca salvatorul nu e capabil sau nu doreste sa execute
respiratia gura la gura; studiile arata
ca MCE fara ventilatie artificiala este net superior lipsei de resuscitare, unele sugernd
chiar ca procentul de
supravietuire este comparabil cu cel din resuscitarea utiliznd si ventilatia artificiala
(48,49)
-frecventa compresiilor trebuie sa fie de 100/min
-se ntrerup compresiile numai daca pacientul ncepe sa respire normal
7. Se continua resuscitarea pana cand:
- soseste personalul calificat
-victima ncepe sa respire normal
-salvatorul este epuizat
Formula HELP ME
Tehnica efectuarii resuscitarii cardiorespiratorii trebuie corect insusita, cu respectare
riguroasa a succesiunii timpilor de executie, dupa formula HELP ME.
H - hiperextensia capului: se trece o mana pe sub gatul victimei si i se ridica ceafa, iar cu
a doua mana, asezata pe frunte, se impinge capul spre spate, apoi se introduce un sul
improvizat dintr-o haina sau o patura sub umerii victimei.
E eliberarea cailor respiratorii: prin curatarea cu degetele infasurate intr-o batista sau cu
un tampon improvizat dintr-o bagheta de lemn sau de metal, infasurata cu o batista. In
cazul in care caile aeriene sunt astupate de corpi straini (mai frecvent la copii -- bile,
nasturi, fragmente de os), se ridica copilul in sus de picioare, i se deschide gura si se
aplica cateva lovituri usoare intre omoplati. La adulti loviturile se aplica asezandu-i
culcat pe o parte.

L - luxarea mandibulei, apasand pe unghiurile exterioare ale mandibulei cu ultimele patru

degete de la ambele maini, iar policele pe barbie; se proiecteaza mandibula inainte, in asa
fel incat arcada dentara inferioara sa o depaseasca pe cea superioara. La sugari si la copiii
mici hiperextensia capului nu dezobstrueaza glota, dimpotriva, poate agrava obstructia; in
aceste cazuri se va sustine numai mandibula sau se va luxa anterior, fara hiperextensia
capului.
P pensarea nasului, cu policele de la ambele maini sau cu mana stanga.
Dupa aceasta pregatire, salvatorul trage aer adanc in piept, isi tine respiratia in inspiratie
profunda, apoi aplica repede, cu gura larg deschisa, buzele peste gura intredeschisa a
victimei si insufla cu putere aerul din plamanii sau in caile respiratorii ale victimei.
Circumferinta buzelor sale trebuie sa acopere buzele victimei pentru a impiedica
pierderile de aer la comisurile bucale. Aceasta succesiune de respiratii re repeta de 14-16
ori pe minut pentru a fi eficienta. De regula, la adulti se insufla cu forta, la copii mai usor,
iar la sugari foarte usor, cu deosebita grija (se pot produce rupturi de alveole de plamani).
ME masajul cardiac extern: se aplica transversal podul palmei uneia dintre maini (de
obicei stanga) pe 1/3 inferioara a sternului, iar cealalta palma se suprapune perpendicular
pe prima. Cu cele doua maini suprapuse si cu bratele intinse, ajutandu-se de greutatea
corpului, salvatorul exercita presiuni ritmice asupra sternului. Fiecare compresiune va fi
brusca si scurta (aproximativ o secunda) si va exercita o presiune verticala a sternului
spre coloana vertebrala, in asa fel ca sternul sa fie infundat cu aproximativ 5-6 cm. Se
apasa numai cu podul palmei, degetele fiind ridicate pentru a se evita comprimarea
coastelor. Dupa fiecare compresiune sternul este lasat sa revina in pozitie initiala, fara sa
se ridice mainile de pe sternul victimei. Daca este un singur salvator se fac doua insuflatii
urmate de 12-14 compresiuni, daca sunt doi salvatori unul face o insuflatie, celalalt face 5
compresiuni sternale. La copii se poate comprima cu o singura mana, iar la copiii mici, cu
1-2 degete, in ritm de 80-100 de compresiuni pe minut. Masajul cardiac trebuie executat
pana la reluarea batailor inimii. Dupa 50-60 de minute de resuscitare la o victima la care
semnele care caracterizeaza instalarea mortii biologice nu se remit, manevra de
resuscitare trebuie intrerupta.
Chiar daca victima isi reia activitatea respiratorie si cardiaca, este interzisa ridicarea ei
pana la venirea ambulantei.
Succesul reanimarii este conditionat de trei imperative:
- rapiditatea interventiei. O victima rareori revine la viata daca nu a respirat timp de 5
minute.
- necesitatea unei bune permeabilitati a cailor respiratorii superioare prin mpiedicarea
limbii de a intra n faringe si a obtura aceste cai.
- continuarea efortului de reanimare.

Reanimarea trebuie continuata pna cnd victima si regaseste propria sa autonomie

respiratorie si circulatorie sau pna la constatarea decesului de catre un medic.
Resuscitarea se repeta timp de minim o jumatate de ora, n unele cazuri abandonndu-se
abia dupa mai multe ore (trazniti, hipotermi). Resuscitarea nu se face cu pauze ci ntr-un
un ritm bine determinat, cum ar fi 10-12 insuflari pe minut.
Riscul la care se supune salvatorul -- au fost raportate putine cazuri n care salvatorul a
suferit efecte adverse ale resuscitarii: rare cazuri de tuberculoza (22) sau SARS (severe
acute respiratory syndrome) (23) iar transmiterea virusului HIV nu a fost raportata.
Resuscitarea pentru animale
Manevrele prezentate pot fi utilizate si pentru animale precum caini sau pisici. De
preferat este sa efectuati manevrele de resuscitare pe animalele care sunt inconstiente,
pentru a evita sa fiti muscati sau zgariati. O alta diferenta este acea ca animalele au o
densitate osoasa mai redusa decat cea a oamenilor, iar dupa manevrele de resuscitare,
structura osoasa poate fi slabita.
Cauzele stopului cardiac :
A. Stopul cardiac primar se instaleaz dup producerea unor tulburri de ritm i de
conducere severe. Formele de stop cardiac primar sunt:
Fibrilaia ventricular i tahicardia ventricular fr puls ;
Asistolia;
Activitatea electric fr puls (AEFP), care cuprinde disociaia electro
mecanic (DEM) i pseudo DEM , ritmuri idioventriculare, ritmuri
ventriculare de scpare.
.Cauzele cele mai frecvente ale DEM sunt:
1. Hipovolemia,
2. Pneumotorax;
3. Tamponada cardiac;
4. Embolia pulmonar;
5. Tulburri electrolitice severe (hipopotasemie
sever, hipocalcemie, hipomagneziemie).
6. Acidoz
7. Supradozri de droguri (beta blocante,
blocante ale canalelor de calciu, sulfat de
magneziu ).
B
Stopul respirator:
Inima i plmnii vor continua livrarea sngelui oxigenat la esuturi timp de
cteva minute, pn se epuizeaz rezerva alveolar de oxigen, permind n acest timp
pstrarea funciei creierului i a celorlalte organe vitale. De obicei aceti bolnavi au

puls arterial prezent iniial; necorectat la timp, stopul respirator determin stop
cardiac secundar prin hipoxie n 5 10 minute.
Cauze de stop respirator:
Obstrucia cilor aeriene superioare (la pacientul n com prin cderea
bazei limbii i obstruarea orofaringelui, prin aspirarea de corpi strini
sau vrstur, snge sau laringo spasm ;
Obstrucia cilor aeriene inferioare: bronhospam sever.
Fiziopatologie:
Stopul cardio circulator implic o reducere marcant a perfuziei tisulare i
hipoxie celular urmate de moarte celular, dac nu se ntrerupe RCR n timp util.
Hipoxemia determin o scdere rapid a nivelului de ATP i alterarea transportului
ionic transmembranar activ de sodiu i potasiu, acumularea de ioni de calciu n celul,
care activeaz o cascad de reacii biochimice ce produc leziuni celulare ireversibile.
Sensibilitatea celulelor la hipoxie este variabil. Cel mai vulnerabil organ este creierul
ale crui rezerve de oxigen sunt epuizate n 10 secunde, iar rezervele de ATP i
glucoz n 5 minute, iar n 8 minute PH ul neuronal ajunge la 6,2 fiind incompatibil
cu supravieuirea. n celula miocardic epuizarea rezervelor de ATP apare dup 20
minute..
Elementul esenial este deci aplicarea prompt i corect a manevrelor de
resuscitare ce asigur reluarea circulaiei spontane i a unei funcii neurologice
adecvate post resuscitare.
Se utilizeaz metafora "lanul supravieuirii" pentru descrierea succesiunii de
evenimente care trebuie aplicate de urgen:
1. Acces precoce;
2. RCR precoce (suport vital bazal);
3. Defibrilare precoce;
4. Suport vital avansat precoce ;
Principii:
Dac unul din elemente este inadecvat rata supravieuirii scade;
Dei toate elementele sunt importante defibrilarea rapid este cel mai
important factor.

DEFINITIE :
Resuscitarea cardio-respiratorie reprezinta totalitatea manoperelor efectuate pentru a
preveni aparitia unui stop cardio-respirator, daca acesta a aparut, pentru a restabili cele
doua functii vitale ale organismului: circulatia si respiratia.
Aceste manopere, indeosebi cele care se efectueaza la locul accidentului, nu sunt
neaparat de competenta exclusiva a unui cadru medical, putandu-le face orice persoana
care a fost instruita anterior in acest sens. Cel care cunoaste corect aceste tehnici poate,
intr-o situatie critica, in care prezenta unui cadru medical calificat nu este imediat
disponibila, sa salveze efectiv viata celui aflat intr-o stare critica. De altfel, in majoritatea

tarilor, cursurile teoretice si practice de resuscitare cardio-respiratorie sunt studiate in

liceu si, in unele locuri, reprezinta proba de examen la bacalaureat sau la examenul pentru
obtinerea permisului de conducere.
Pentru marea majoritate a oamenilor, prezinta interes general tehnica resuscitarii
primare, care are, la randul ei trei obiective principale:
1. Asigurarea libertatii cailor aeriene este conditia evidenta a posibilitatii
reluarii respiratiei. Ea incepe cu indepartarea oricaror obiecte care ar putea jena miscarile
respiratorii imediat dupa ce victima a fost scoasa din locul in care s-a produs accidentul,
se desfac hainele (gulerul camasii, cureaua etc.) si este asezata in conditii de siguranta. Se
extrag apoi din gura eventualii corpi straini, precum si proteza dentara mobile (daca e
cazul). Daca se presupune un eventual corp strain situat mai in adancime, se poate incerca
extragerea acestuia cu o pensa. Daca aceasta insa nu este vizibila, el va putea fi extras
numai de catre medic, cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop.
Se poate incerca eliminarea unui corp strain si prin asa-numita manevra
Heimlich care poate fi efectuata de catre oricine: plasandu-ne in spatele victimei (cand
aceasta este constienta si poate sta in picioare) cuprindem trunchiul acesteia pe sub
bratele ei. Mainile salvatorului se deplaseaza astfel: dreapta, cu pumnul strans, priveste
spre sol si se pozitioneaza intre ombilic si capatul inferior al sternului, iar stanga o
acopera pe prima. Se efectueaza tractiuni bruste in sus (4 compresiuni), in urma carora
are loc o crestere a presiunii intraabdominale, care se va transmite toracelui, fapt care ar
putea favoriza eliminarea unui corp strain slab, fixat pe caile aeriene superioare. Daca
victima este cazuta si inconstienta, salvatorul este deasupra victimei, la nivelul coapselor
acesteia, si isi plaseaza in aceeasi zona palma mainii drepte, iar palma mainii stangi peste
cea dreapta, exercitand presiuni bruste oblic spre sol si spre capul victimei.
La bolnavul inconstient, capul va fi mentinut flectat inapoi (hiperextensie), iar
mandibula va fi impinsa in afara, gura mentionandu-se in acelasi timp deschisa cu
ajutorul unui sul sau a unui instrument simplu, aflat in dotarea oricarei truse de prim
ajutor, numit pipa Guedel. Aceasta are rolul de a preveni caderea limbii in spate si
obstructia, in acest mod, a caii aeriene, dar ea este utila si daca bolnavul are convulsii si
exista riscul sa-si muste limba.
Daca bolnavul insa varsa, capul va fi pozitionat pe o parte, iar intregul corp va fi
asezat in decubit lateral pe partea dreapta, mana de deasupra (stanga) sub obrazul drept,
membrul inferior drept flectat, iar cel stang, situat deasupra, in extensie (intins). Aceasta
este asa-numita pozitie de siguranta. Femeile gravide in ultimul trimestru de sarcina vor
pozitionate pe partea stanga. Daca apar secretii (mucus, continut gastric), se va aspira
continutul cavitatii bucale sau chiar al stomacului, printr-o sonda indusa la acel nivel.
Cea mai sigura si eficienta metoda de eliberare a cailor aeriene este insa intubatia
traheala, prin care un tub special este introdus, prin gura, direct in trahee. Aceasta tehnica
necesita insa un anumit antrenament anterior si o dotare tehnica minima.

2. Respiratia artificiala este gestul imediat urmator eliberarii cailor aeriene. Desi
exista descrise mai multe metode de respiratie artificiala, singurele metode eficiente sunt
respiratia gura la gura si gura la nas.
Respiratia gura la gura este cel mai des folosita. Victima sta cu fata in sus, pe un
plan dur (sol, dusumea), iar salvatorul va sta pe partea dreapta (daca este dreptaci). Cu
mana stanga, prinzand fruntea victimei in palma, va face hiperextensia capului, iar intre
degetele 1-2 (degetul mare si aratator) va prinde si va pensa narile victimei. Mana dreapta
va prinde in palma barbia victimei si va mentine deschisa gura acesteia. Salvatorul inspira
adanc aer, apoi isi va lipi buzele etans (direct sau prin intermediul unui tifon sau a unei
batiste), expirand brusc, timp de 2 secunde, aerul inmagazinat anterior.
Expirul se face cu privirea atintita catre toracele victimei: daca aceasta se ridica,
respiratia este eficienta; daca se ridica stomacul, aerul a intrat in stomac si este nevoie de
corectarea hiperextensiei capului. Se asteapta 2-4 secunde, pana ce toracele victimei
revine pasiv, la diametrul initial, dupa care se repeta manevra cu o frecventa de 12-14
insuflatii / minut.
Respiratia gura la gura se executa atunci cand deschiderea gurii este imposibila,
dupa aceeasi tehnica, dar fara a pensa narile si mentinand inchisa gura victimei.
3. Masajul cardiac extern se face cu bolnavul in aceeasi pozitie (cu fata in sus),
asezat pe un plan dur. Salvatorul se situeaza de o parte a victimei si aplica bratele sale
intinse (nu flectate!) pe treimea inferioara a sternului astfel: palma mainii care realizeaza
compresia se plaseaza direct pe stern, iar cealalata mana se plaseaza deasupra primei,
paralel sau la 90 de grade, cu degetele intinse sau intrepatrunse cu cele ale mainii
inferioare.
Compresiunea sternului se realizeaza vertical, folosind greutatea corpului si
bratele intinse (nu se flecteaza din cot). Compresiunuile trebuie sa deplaseze sternul cu 45 cm, iar ritmul acestora trebuie sa fie 80-100 / minut. Raportul dintre compresiunea
toracelui si decompresiunea acestuia trebuie sa fie 1/1.

Intotdeauna masajul cardiac se asociaza respiratiei artificiale. Daca masajul si

respiratia sunt realizate de o singura persoana, acesta va efectua resuscitarea efectuand 2
insuflatii, urmate de 15 compresii, pastrand acest raport. Daca exista doua persoane care
realizeaza resuscitarea, atunci una dintre ele va face numai insuflatii, iar cealalata, numai
compresii, dupa ritmul: 1 insuflatie / 5 compresiuni.
Efectuarea corecta a masajului cardiac se va evidentia prin perceperea unui puls
femoral sau carotidian concordant cu compresiunile.

Semnele de eficacitate ale resuscitarii sunt date de recuperarea activitatii inimii

(puls, tensiune arteriala), reluarea respiratiei, revenirea starii de constienta, recolorarea
pielii si regresia diametrului pupilei la dimensiunea initiala.
Complicatiile resuscitarii sunt fracturi costale, leziuni ale organelor din torace sau
abdomen, in urma masajului cardiac prea brutal, aspiratia in plaman a secretiilor din
stomac etc.
Resuscitarea cardio-respiratorie se va opri daca :
-

pacientul isi revine ;

este preluat de echipajul chemat in ajutor cu pregatire superioara noua

cat ne permit conditiile atmosferice ( pentru a nu ni se pereclita viata )

pana la epuizarea salvatorului ( salvatorilor )

pana la instalarea semnelor de moarte ( cand ne declaram invinsi )

MANEVRELE DE BAZ ALE RCP

I. Evaluarea primar:
Pasul 1. Sigurana salvatorului: Salvatorul evalueaz situaia general asigurndu-se
de lipsa oricrui pericol. Asigurai-v c nici victima i nici dvs. nu suntei n pericol.
Riscurile majore pentru salvator pot fi: trafic intens, curentul electric, structuri instabile n
care sau sub care se afla victima, substane toxice, gaze, boli transmisibile care necesit o
protecie special n timpul efecturii ventilaiei artificiale.
Pasul 2. Stabilirea nivelului de contient: Se evalueaz starea victimei: este
contient sau incontient? l scuturam cu grij de umr i l ntreabam cu voce tare: Ce s-a
ntmplat? V simii bine? sau ncercam s-l determinm s rspund la comenzi ca de
exemplu: Deschidei ochii.

n cazul n care victima nu rspunde, deci este incontient:

Pasul 3. Efectuarea accesului anuntarea serviciilor de urgenta.
Pasul 4. ABC-ul resuscitrii:
A. Eliberarea si verificarea cailor aeriene
Eliberai cile respiratorii prin ridicarea brbiei i hiperextensia capului apsnd pe
frunte. Punei una dintre mini pe fruntea pacientului ( astfel nct degetul mare i cel
arttor s rmn libere pentru a putea pensa nasul victimei cnd i se face respiraie gur
la gur ) n acelai timp cu dou degete de la mna cealalt ridicai brbia victimei. n
cazul victimei incontiente este posibil ca limba s-i cad n spate spre faringele posterior
blocnd astfel cile aeriene superioare.
Fcnd o hiperextensie a capului i ridicnd brbia, limb se ridic i elibereaz cile
aeriene. Eliberai gtul de eventualele haine strnse. ndeprtai orice cauz de obstrucie
evident din gur. Aceasta pot fi: dantura rupt, proteze dentare rupte, saliva, snge etc.
Nu pierdei timpul cutnd obstrucii ascunse.

Subluxatia mandibulei este o alta tehnica folosita pentru eliberarea cailor aeriene si este
folosita cu precadere in cazurile in care pacientul este victima unui accident de circulatie,
cadere de la inaltime sau toate situatiile in care suspicionam un traumatism al coloanei
vertebrale cervicale ( gt ). In aceste cazuri este absolut interzisa hiperextensia capului
deoarece ar putea duce la paralizie.

Pentru a deschide calea aeriana prin subluxatia mandibulei, victima va fi asezata cu fata
in sus ( decubit dorsal ). Ne asezam in genunchi, la capul victimei, se plaseaza degetele
de o parte si de alta sub unghiul mandibulei si se impinge in sus si anterior cu ajutorul
degetelor mari de la ambele mini. In tot acest timp capul victimei va ramne intr-o
pozitie neutra fiind foarte atenti ca prin manevra de subluxatie a mandibulei sa nu facem
si hiperextensia capului!
Dupa deschiderea cailor aeriene prin tehnicile aratate anterior se va deschide gura
victimei cautnd existenta vreunui eventual obstacol ( resturi alimentare, voma, secretii,
snge, proteze dentare, dinti rupti, pamnt, etc ).
Curatirea cu ajutorul degetelor nu necesita echipament in afara de manusile de
examinare. Se intoarce capul pacientului intr-o parte si cu degetele aratator si mijlociu de
la o mna, invelite intr-o compresa se incearca indepartarea obstacolului.

Degetele de la mna cealalta pot fi folosite pentru deschiderea gurii, prin plasarea
degetului mare pe arcada superioara, degetul aratator se incruciseaza si se aplica pe
arcada inferioara. Prin impingerea degetelor pe arcadele fixate se obtine deschiderea
gurii.

B. Respiraia
Pstrnd cile respiratorii libere ASCULTAI, SIMII i OBSERVAI dac victima
respira adecvat. Se apleac asupra victimei cu faa ctre torace i se ascult la nivelul
cavitii bucale a victimei zgomotele respiratorii, simii dac exist schimb de aer
apropiind obrazul de nasul i gura victimei, observai micrile pieptului.
n primele minute dup oprirea cordului victima mai poate respira slab sau poate avea
gaspuri rare, zgomotoase. Nu trebuie confundate cu respiraia normal. ncercarea de a
determina existena unor respiraii normale privind, ascultnd i simind fluxul de aer,
trebuie s dureze cel mult 10 secunde. Dac salvatorul nu este sigur c victima respir
normal, trebuie s actioneze ca i cum ea nu ar respira normal.
Pentru a decide prezenta sau absena respiraiei ASCULTAI, SIMII I VEDEI timp
de minimum 5 10 secunde.

C. Circulaia
Circulaia este realizat de cord. Evaluarea acesteia se face prin verificarea pulsului.
Pulsul se poate simi cel mai bine pe artera carotid care este situat n anul format de
unul din muchii gtului i mrul lui Adam. Degetele arttor i mijlociu localizeaz
mrul lui Adam i vor aluneca lateral pe gt pn se simte btaia n vrful acestora. Pulsul
poate fi palpat pe ambele pri ale gtului dar niciodat n acelai timp. Aceast etap
poate fi executat simultan cu verificarea respiraiei, de asemenea timp de 5-10 secunde.
Pulsul nu se verific niciodat la ambele carotide simultan.

n urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile
descrise in subcapitolul urmator:
II. Protocoale de intervenie
1. Victima nu respira i nu are puls:
Dac victima nu respira, nu are puls i eti sigur c va sosi ajutor profesionist calificat,
ncepe ventilaia artificial i compresiunile toracice. Ele se execut succesiv. Raportul
este de 30 : 2.
Tehnica ventilaiei artificiale
ngenuncheai lng pacient. Cu capul victimei n hiperextensie se menine gura uor
ntre-deschisa cu o mna, n timp ce cu cealalt se susine fruntea i se penseaz nasul.
Inspirai profund aer.

Aeaz-i etan gura pe gura victimei, i insufla aer timp de 2 secunde. n acelai timp se
verific dac toracele se ridica atunci cnd noi insuflam. Fiecare respiraie trebuie s fie
suficient de puternic astfel nct toracele s se ridice. inei capul n hiperextensie cu
brbia ridicat ndeprtnd gura de la gura victimei i lsai ca toracele pacientului s
revin. Volumul de aer pe care l insuflam este mai important dect ritmul n care l
administram.
Tehnica masajului cardiac extern
Cu victima aezat pe spate pe un plan dur se localizeaz punctul de compresie situat n
partea inferioar a sternului. Degetul inelar merge de-a lungul rebordului costal pn la
apendicele xifoid ( locul de ntlnire a coastelor ). La acest nivel lng acest deget se
aeaz alte dou degete, respectiv degetul mijlociu i cel arttor, dup care aezm podul
palmei celeilalte mini, tangent la cele dou degete plasate pe piept, aceasta este locul n
care trebuie fcute compresiunile toracice.

Ajungnd cu degetul inelar la apendicele xifoid, asezati degetul mijlociu si aratator lnga
el, apoi asezam podul palmei celeilalte mini, acesta fiind locul n care trebuie facute
compresiunile.

Asezam cealalta mna ( cea cu care am reperat apendicele xifoid ), peste mna situata pe
stern fara ca degetele sa se sprijine pe torace.

Cu coatele intinse, cu bratele perpendicular pe stern, linia umerilor sa fie paralela cu linia
longitudinala a pacientului se fac compresiunile astfel inct sa infundam sternul cu o
adncime de aproximativ 4-5 cm ( numarnd cu voce tare, si 1 si 2 si 3 si 4 si 5 ). Pentru
a efectua compresiuni toracice corecte si pentru a economisi energie ingenunchiati
aproape de pacient si aplecati-va inainte cu minile deasupra pacientului; tineti spatele
drept si coatele intinse, astfel inct la aplicarea fortei sa folositi si greutatea corpului nu
numai musculatura bratelor. Intre compresiuni pastrati contactul cu toracele pacientului,
dar relaxati complet presiunea. Compresiunile trebuie sa fie ritmice si continue; fiecare
ciclu de compresiune consta dintr-o apasare in jos urmata de o pauza de relaxare astfel
inct inima sa se poata umple de snge.
Compresiunile toracice se ntrerup n cazul detectrii pulsului. Se continua respiraia
artificial dac victima nu respira. Se oprete complet apsarea penru a permite irigarea
inimii cu snge, dar se pstreaz minile n poziie iniial, n contact uor cu toracele.

2. Victima nu respira dar are puls: ( vezi si pg. 414 pentru veridicitatea situatiei )
n acest caz prima etap de aciune consta din efectuarea unui numr de 10 ventilaii
artificiale dup care vom anuna 112 solicitnd ajutor medical calificat. Ne rentoarcem,
reevaluam starea pacientului i vom aciona n funcie de ceea ce vom constata. n cazul
n care situaia va fi nemodificata vom continua ventilaia pacientului verificnd periodic
pulsul pacientului.
Frecventa ventilatiilor la un adult trebuie sa fie de o ventilatie la fiecare 4 5 secunde,
astfel vom obtine o frecventa de 12 14 respiratii / minut. ( pg. 137 )
La copilul sub un an respiratie gura la gura si nasul copilului la o frecventa de 30 / min.
La copilul peste un an respiratie gura la gura sau gura la nas, cu o frecventa de 20/minut
intre 1- 8 ani si de 12 14 / minut dupa 8 ani. ( pg. 413 ).

3. Victima respira i are puls:

Dac victima respira i are puls, dar este incontient o vom aeza n poziia lateral de
siguran ( PLS ).
ngenunchind lng victim vom elibera cile aeriene prin hiperextensia capului i
ridicarea brbiei. Aezm braul cel mai apropiat al victimei n unghi drept fa de corp,
iar antebraul se ndoaie n sus. Vom trece cellalt bra al victimei peste torace aeznd
dosul palmei pe obrazul victimei.
Se ridica genunchiul ( cel opus fa de salvator ) victimei, trgndu-l n sus i meninnd
piciorul pe pmnt. Cu o mna vom prinde umrul opus fa de salvator i cu cealalt
mna genunchiul pacientului. l vom ntoarce lateral spre salvator; ne asigurm c se
sprijin pe genunchi i pe cot, rearanjam capul n hiperextensie i deschidem gura.

Pozitia laterala de siguranta

Pacientii inconstienti, care nu au suferit nici un traumatism, trebuie asezati in pozitie
laterala de siguranta pentru a pastra caile aeriene libere. Ingenunchind lnga victima vom
elibera caile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei. Asezam bratul cel mai
apropiat al victimei in unghi drept fata de corp, iar antebratul se indoaie in sus. Vom trece
celalalt brat al victimei peste torace aseznd dosul palmei pe obrazul victimei.

Se ridica genunchiul ( cel opus fata de salvator ) victimei, tragndu-l in sus si mentinnd
piciorul pe pamnt. Cu o mna vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta
mna genunchiul pacientului.

Reevaluam situatia si supraveghem pacientul pna la sosirea echipajului medical.

Pierderea cunotinei ( contientei )

Contienta este starea n care o persoan vorbete coerent, i controleaz activitatea
muscular, reacioneaz la stimuli dureroi i atunci cnd este interpelata i d seama de
mediul nconjurtor.
Semicontienta victima este contient dar prezint tulburri :

agitaie.
somnolen. Stimulat, rspunde, pentru c este contient, dar imediat recade n
somnolen (dac era adormit pur i simplu ea rspunde laintrebari i rmne
treaz).
rspunsuri necoerente.

Victima este incontient :

nu poate fi stimulat verbal, da asta nu nseamn c nu aude.

poate fi ntr-o stare de incontien uoar: are nc refexe de securitate ( tusea,
deglutiia ), i poate elibera singura sistemul respirator.

Victima este n stare de incontien profund ( provoac relaxare muscular ) i

pierde reflexele de securitate i, dac este culcat pe spate, saliva poate inunda progresiv
cile respiratorii, iar limba s astupe cile respiratorii.
Modalitate de prevenire aezarea victimei n poziie lateral de siguran.

SUPORTUL VITAL DE VIA ( BLS )

PAII

Scopul suportului vital de baz este meninerea unei circulaii i a unei ventilaii adecvate
nepermind instalarea strii de moarte biologic pn la sosirea personalului medical
calificat. Cu alte cuvinte resuscitarea cardio pulmonara de baz este un ansamblu de
manevre care ncearc s menin perfuzia i oxigenarea organelor vitale ( creier, cord ).
Cteodat, aceast operaiune poate s necesite un timp ndelungat depinznd de cauz
care a dus la instalarea stopului cardiac. Orice ntrziere reduce ansa victimei de a-i
reveni. De aceea trebuie acionat rapid i conform protocolului.
RCP-ul are trei componente:
Verificarea i meninerea deschis a cii aeriene A. Verificarea i susinerea respiraiei
B. Verificarea i meninerea circulaiei C.

I. ADULT
1. Sigurana salvatorului.
2. Stabilirea nivelului de contient ( verbal, tactil i dureros ).
3. Accesul solicitarea unui echipaj de urgen.
4. Eliberarea, verificarea i asigurarea cailor aeriene:
- hiperextensia capului sau subluxaia mandibulei unde se suspicioneaz lezarea coloanei
cervicale;
- cercetarea i curarea cavitii bucale de corpuri strine.
5. Verificarea respiraiei i pulsului:
- dac persoana respira i este incontient se aeaz n poziia lateral de siguran
( PLS ). Evaluare continua.
Verificarea respiraiei timp de 5 10 sec. se face prin:
- ascultare sunetul respiraiei;
- privire ridicarea toracelui;
- simire aerul expirat pe obraz.
Verificarea circulatiei se face prin palparea arterei carotide. Se plaseaza indexul si
mediusul pe laringe ( marul lui Adam ), alunecati apoi in santul dintre laringe, trahee si

muschii laterali ai gtului. Se verifica timp de 5 10 secunde pentru a fi siguri de

prezenta sau absenta pulsului.
- dac nu respira i nu are puls se trece la resuscitarea cardio pulmonara ( RCP ).
6. Se execut 30 compresiuni / 2 ventilaii n 5 cicluri ( maxim 2 minute ) ntr-un ritm de
100 / minut. Se apasa pe stern nct s se nfunde 4 5 cm.
- se penseaz nasul;
- brbia ridicat;
- se expir 2 ventilatii a cate 2 sec fiecare, verificndu-se dac se ridic toracele dupa care
trebuie asteptata iesirea aerului ( expirul ).
Se efectueaz respiraie artificial gur la nas atunci cnd gur este lezat, din motive
estetice ori cnd resuscitarea e fcut de un copil ( nu poate astupa etan gura victimei ).
7. Dup 5 cicluri se verific semnele vitale :
- dac prezint funcii vitale i este incontient se aeaz n PLS i se reevalueaz
periodic. Daca pulsul e prezent dar nu respira se continua ventilatia. ( pg. 217 )
- dac nu prezint funcii vitale se continua RCP pn cnd sosete ambulana, salvatorul
obosete, victima respira.

PROCEDURA RCP ADULT

1. RCP cu un singur salvator
1. Stabilii nivelul de contient al pacientului efectund stimuli tactili, verbali i
dureroi. ntrebai pacientul Cum v simit? Scuturai uor pacientul de umeri;dac nu
rspunde efectuai stimulii dureroi ciupind uor victima de lobul urechii sau de
tegumentul de deasupra claviculei. Dac nu rspunde chemai ajutor sunnd la 112.
2. Deschidei calea aerian Folosii manevra de hiperextensie a capului i ridicarea
brbiei. Dac pacientul este traumatizat folosii manevra de subluxaie a mandibulei;
meninei calea aerian deschis.
3. Verificai respiraia. Plasai urechea aproape de gur i nasul pacientului: privii,
ascultai i simii pentru a detecta micarea aerului. Privii pentru a sesiza micrile cutiei
toracice; ascultai cu urechea zgomotele respiratorii i simii curentul de aer produs de
respiraia pacientului. Dac NU respir:

4. ncepei compresiunile toracice. Determinai locul de compresiune i efectuai

compresiunile dup tehnica cunoscut; efectuai 30 compresiuni cu o frecven de 100 /
minut. Numrai compresiunile cu glas tare: unu, i doi, i trei.
5. Dup 30 compresiuni efectuai 2 ventilaii artificiale.
6. Continuai alternnd compresiunile cu ventilaiile n raport de 30 compresiuni urmate
de 2 ventilaii.
7. Verificai pulsul carotidian dup primul minut i apoi la 2 3 minute. Verificarea
semnelelor de circulaiei; cutai pulsul carotidian i alte semne c tusea sau orice
micare. Caui pulsul carotidian dup tehnica cunoscut ( indexul i mediusul n jos pe
aringe pn n anul dintre acesta i muchiul lateral al gtului ) timp de 5 10 sec. Dac
pulsul este absent trecei la pasul urmtor; dac pulsul este prezent continuai respiraia
artificial.

2. RCP cu doi salvatori

Poziionai-v n genunchi lngi victima cu faa spre acesta unul n dreptul capului iar
altul n dreptul toracelui. Secvena este aceeai ca la RCP-ul cu un singur salvator, dar
sarcinile sunt mprite dup cum urmeaz:
1. Salvatorul unu ( de la capul pacientului ) verific starea de contient a pacientului,
efectund stimuli tactili, verbali i dureroi. ntrebai pacientul Cum v simii?
Scuturai uor pacientul de umeri; dac nu rspunde efectuai stimulii dureroi ciupind
uor victima de lobul urechii sau de tegumentul de deasupra claviculei.
2. Dac nu rspunde, victima este incontient i se declaneaz sistemul de urgen
sunnd la 112. Dac sunt prezeni ali martori cineva va fi rugat s sune la 112 sau
salvatorul doi va face alertarea sistemului de urgen.
3. Salvatorul unu deschide calea respiratorie efectund hiperextensia capului i ridicarea
brbiei sau subluxaia mandibulei n caz de traum.
4. Salvatorul unu verifica respiraia prin tehnica privitului, ascultatului i simitului
descris mai sus timp de 5 10 secunde. Dac pacientul nu respira se trece la punctul
urmtor:
5. Salvatorul doi efectueaz 30 compresiuni toracice cu o frecven de 100 / minut. Se
numr: unu i doi i trei pentru a menine ritmul i a permite Salvatorului unu s
tie cnd s ventileze.

6. Salvatorul unu efectueaz dou respiraii, conform tehnicii descrise mai sus.
7. Salvatorul unu evalueaz circulaia prin verificarea pulsului carotidian i cutarea altor
semne c tusea sau orice micare spontan a pacientului. Dac nu se deceleaz pulsul
carotidian se trece la punctul urmtor
8. Dup efectuarea de ctre Salvatorul doi a 30 compresiuni toracice, acesta se va opri
pentru a permite efectuarea de ctre Salvatorul unu a doua ventilaii. Compresiunile i
ventilaiile vor fi efectuate ritmic i nentrerupt cu excepia a 5 secunde pentru a verifica
pulsul pacientului su pentru mutarea acestuia.
n cazul n care cei doi salvatori nu sunt egal instruii, cel mai competent dintre cei doi
i va asuma efectuarea ventilaiilor, care pretinde o tehnic mai complicat, corelat
cu meninerea, pstrarea libertii cailor aeriene.

II. COPIL
Copilul nu este un adult n miniatur. El are particulariti anatomice ce vor determina
specificitatea bolilor. Sugarului i copilului mic le sunt specifice bolile cu debut brusc i
urgenele.
Copilul i adultul sunt alctuii din aceleai sisteme i aparate, care realizeaz aceleai
funcii, dar exist cteva diferene legate de dezvoltare n special la nivelul cailor aeriene,
care trebuie cunoscute n condiiile acordrii primului ajutor n cazul urgentelor
pediatrice.
Diametrul cailor aeriene la copil este mic n relaie cu restul corpului, astfel nct
secreiile i edemul aprute la acest nivel n condiii de boal sau trauma pot uor obstrua
lumenul caii aeriene.
Limba copilului este mare n comparaie cu cea a adultului i poate uor bloca calea
aerian. Deoarece cile aeriene superioare la copil sunt mai flexibile dect la adult trebuie
s se evite hiperextensia capului i gtului care pot conduce la obstrucia cailor aeriene,
acestea rmnnd deschise cnd capul copiluluil este n poziie neutr.
Capul copilului este mare n raport cu restul corpului i de aceea va fi mai vulnerabil n
caz de traumatisme.
Cutia toracic i bazinul, nu sunt n totalitate osificate i suficient dezvoltate, protejnd
mai puin organele din interiorul lor n condiii de traum. Pe de alt parte oasele n
general sunt mai elastice i incomplet osificate ceea ce va duce la apariia fracturilor
incomplete numai la nivelul corticalei datorit rezistenei periostului, denumite fracturi n
lemn verde.
Pn la 5 luni copilul respira numai pe nas, iar obstruarea cu secreii duce la o respiraie
ineficienta ( pg. 407 ).
nainte de a prezenta manevrele resucitarii la copii este necesar a lmuri anumite noiuni.
Astfel, nou nscutul este persoana cu vrsta cuprins ntre 1 30 zile, sugarul cu
vrsta cuprins ntre 1 12 luni, copilul mic cu vrsta cuprins ntre 1 8 ani, peste
8 fiind copil mare. ( vezi pg. 415 )
Etapele resuscitrii cardiopulmonare la copii sunt la fel ca i pentru aduli doar c exist
tehnici speciale de deschidere i meninere deschis a cii aeriene, de efectuare a
compresiunilor toracice.
Manevre de resuscitare la copil ( 1 8 ani ) :
1. Sigurana salvatorului.
2. SNC.

3. Accesul.
4. Eliberarea cailor aeriene prin extensia capului ( spre deosebire de adult unde avem
hiperextensie ) i subluxaia mandibulei.
5. Verificarea respiraiei si pulsului dac nu respira se fac 5 insuflaii prealabile RCPului. ( 80% din SCR la copii este cauzat de obstrucii vezi capitolul Dezobstrucie, pg.
153 !! ). Dac aerul nu intr, se repozitioneaza capul i se reiau din nou 5 ventilaii. Dac
nici de data aceasta aerul nu ptrunde se suspicioneaz obstrucia cailor aeriene.
Insuflaia se face gur la gura sau gur la nas. ( pg. 413 ).
Pulsul se verific la nivelul arterei carotide timp de 5 10 sec.
6. Dac nu i recapt respiraia dup cele 5 insuflaii se trece la efectuarea RCP. ntre 1
8 ani compresiunea se efectueaz cu 2 degete sau cu eminena tenara i hipotenara
( podul palmei ), de la o mn, sub linia intermamelonara. Peste 8 ani compresiunea
se efectueaz ca la adult! ( pg. 415 )
Presiune toracic de 2,5 3,8 cm. Ventilaie timp de 1 1,5 sec. Raportul de
compresiuni toracice / ventilaii este de 5 / 1 la copilul mic ( 1 8 ani ) i 30 / 2 la
copiii peste 8 ani!!!
!!! Dac exist un singur salvator se efectueaz 1 minut de RCP apoi se trece la Acces
!!! ( vezi pg. 144 i 415 din Cartea Smurd ). Daca sunt doi salvatori, imediat dupa
constatarea starii de inconstienta, unul efectueaza accesul, iar celalalt salavator
continua manevrele.

III. NOU NSCUT ( sub 1 lun ) i SUGAR ( 1 12 luni )

1. S.S.
2. SNC tactil prin scuturare uoar. Un sugar neresponsiv este moale, fr tonus.
3. Eliberarea i asigurarea cailor aeriene sugarul se aeaz n decubit dorsal pe o
suprafa tare. Se nclin capul sugarului pentru a-l aduce ntr-o poziie neutr. !! Nu se
face hiperextensia poate ocluziona cile aeriene. Se poate fixa un prosop sub umeri
pentru a menine poziia capului ( la copii mici capul este proeminent la nivelul
occipitului ceea ce favorizeaz pozita de flexie atunci cnd tonusul muscular scade,
frecvent copilul fiind gsit cu brbia n piept ).

Eliberarea cailor aeriene

Subluxatia mandibulei la sugar

4. Verificarea respiratiei timp de 5 10 sec. Totodat se privete n cavitatea bucal dup
corpi strini.
5. Dac nu respira se incep respiraiile artificiale, insuflnd 2 ventilaii. Se verific dac
a aprut respiraia i dac nu se continua pn la 5 insuflaii. ( Vezi pg. 400, in
corelare cu pg. 214 si 153 ) 1 1,5 sec. ( 5 pufuri cu aerul existent n gur ). Dac aerul
nu intra se repozitioneaza capul i se reiau 5 ventilaii.
Dac nici de data aceasta aerul nu ptrunde se suspicioneaz obstrucia cailor aeriene.
Ventilarea se face gur la gur i nas !!!
6. Verificarea circulaiei pe partea intern a braului, pe artera brahial !! timp de 5
10 sec. Dac exist puls se continua ventilaia i evaluare la 1 min. Dac nu exist puls se
trece la efectuarea RCP.

7. Efectuarea RCP. nceperea compresiunilor toracice. Inima sugarului este plasat ceva
mai sus n torace, n comparaie cu adultul, de aceea compresiunile vor fi efectuate pe
mijlocul sternului, la un deget sub o linie imaginar ce unete cele dou mameloane.
Compresiunile se efectueaz cu degetele medius i inelar pe o adncime de 1,5 2,5 cm .
Raportul compresiune / ventilaie va fi de 3 / 1 pentru nou nscutul aflat n
primele 7 zile de via, i 5 / 1 la sugar!!! ( Pg. 415, 215 si 400 ).
8. Reevaluarea sugarului dup 20 cicluri de 3 / 1 ( dup aprox. 1 minut i apoi la 3 4
minute ).
9. Accesul in situatia de unic salvator se realizeaz dup 1 min de RCP. ( vezi pg. 415 )
La pg. 221 i 419 se spune c accesul se realizeaz imediat constatrii strii de
incontien daca exista doi salvatori !!

Situaii n care RCP nu se va iniia :

- decapitare ;
- rigiditate cadaveric rigidizarea temporar datorit cotracturii musculare ce apare la
cteva pre dup deces ;
- descompunerea tisular dup cel puin 1 zi de la deces ;
- lividitate cadaveric de culoare roie sau violet, apar n poriunile declive ( de jos )
ale corpului. Apar la cteva ore.
Situaii n care se ntrerupe RCP :
- reapariia circulaiei i a ventilaiei spontane efciente ;
- resuscitarea estepreluata de o persoan instruit la un nivel mai nalt de competen ;
- medicul isiasuma responsabilitatea asupra pacientulu ;
- se recunosc criteriile sigure de moarte ( enumerate mai sus ) ;
- n caz de eupizare; mediu ambiant periculos pt siguran proprie.
Complicaiile RCP :
- distensia gastric umflarea stomacului cauzat de folosirea unei presiuni prea mari n
timpul respiraiei artificiale, situaia n care aerul ptrunde mai uor n stomac dect n
plmni.

DEFIBRILAREA
Defibrilarea cardiac are ca scop stoparea reintrrilor multiplei necontrolaten
activare, care provoac contracii musculare de fibrilaie. Fibrilaia muchiuluiventricular
produce oprirea total a pomprii de snge, ducnd la o scdere brusca presiunii
sanguine, lips de oxigen n creieri moarte n cele din urm, aceastasurvenind n cteva
minute dac nu se aplic defibrilarea artificial.
In cazul unui stop cardiac, timpul de reactie al salvatorului este foarte important. In
majoritatea cazurilor, la originea stopului cardiac sta fibrilatia ventriculara si cu cat trece
mai mult timp de la instalarea ei, cu atat devine mai rezistenta la defibrilare si in cele din
urma se instaleaza asistolia.
Argumentele defibrilrii precoce rezulta din urmtoarele:
ritmul cel mai frecvent ntlnit n SCR este fibrilaia ventricular;
singurul tratament eficient al FV este defibrilarea;
succesul defibrilrii depinde de rapiditatea efecturii manevrei;
FV tinde s se degradeze trecnd n asistola n cteva minute.
Muli dintre pacienii aflai n fibrilaie ventricular au ansa supravieuirii fr sechele
neurologice chiar dac defibrilarea s-a efectuat tardiv ( 6 10 minute ), cu condiia
iniierii i efecturii RCP pn la sosirea defibrilatorului. Manevrele de RCP pot menine
FV i contribuie la mentinera perfuziei cerebrale i cardiace, n acelai timp nsa nu
pot,singure converti FV la un ritm normal.
Viteza efecturii defibrilrii este factorul determinant al succesului manevrelor
resuscitrii. Studiile au artat prezenta tahicardiei ventriculare ca ritm iniial la persoanele
care au fcut SCR n prespital n condiii ce exclud traumatismele. Acest ritm dureaz
nsa foarte puin, trecndu-se rapid n FV, iar pentru FV singura ans de resuscitare este
defibrilarea. n continuare proporia pacienilor care rmn n FV descrete n fiecare
minut, concomitent crescnd procentul asistolei, cu mult mai puine anse de resuscitare.
Timp de 4 pn la 8 minute aproximativ 50% din pacienii n colaps sunt nc n FV.
Repetnd ca viteza efecturii defibrilrii rmne factorul determinant, eforturile se vor
concentra pentru a scurta timpul de la apariia SCR pn la defibrilare. Acest lucru se
poate face i implementnd utilizarea pe scar larg a defibrilatoarelor semiautomate.
Defibrilatorul este un dispozitiv care descarca controlat oc elctric n vederea ntreruperii
unei aritmii. Vorbim de defibrilare cnd aritmia este FV i de cardioversie cnd este vorba
de alte aritmii-fibrilatie atriala, flutter atrial, tahicardie ventricular.

Succesul defibrilrii depinde de trecerea unui curent adecvat n vederea

depolarizrii miocardului, acest lucru fiind condiionat de poziia electrozilor, impedana
transtoracica, volumul corpului pacientului i energia folosit la oc.
Folosirea defibrilatorlui n condiii de siguran:
- nu se in ambele padele n aceeai mn;
- ncrcarea padelelor numai dup aplicarea lor pe torace;
- tergerea urmelor de lichide de pe torace;
- ndeprtarea surselor de oxigen la cel puin 1m;
- nu se efectueaz defibrilare n ploaie su mediu umed;
- nu este permis atingerea pacientului n timpul defibrilrii;
- nu se aeaz padelele pe un defibriloator automat implantat ( padelele se aeaz la o
distan de 12 13 cm de peacemaker ).

REGULI DE URMAT IN DIVERSE SITUATII

Evaluarea primara reprezinta prima etapa n managementul oricarui pacient cu
functii vitale instabile si trebuie parcursa complet n maxim 30 de secunde. Aceasta
evaluare presupune:
Singuranta victimei si a salvatorului
Evaluarea starii de constienta
Asigurarea libertatii caii aeriene
Evaluarea respiratiei
Evaluarea circulatiei
1. Siguranta victimei si a salvatorului
Salvatorul nu va patrunde ntr-un mediu care i-ar putea periclita viata, dect n urma
unor masuri de siguranta, eventual n prezenta persoanelor care sunt instruite n acest sens
(pompieri, politie). Pe de alta parte, victima trebuie scoasa ct mai repede dintr-un astfel
de mediu.
2. Evaluarea starii de constienta
Se realizeaza rapid, dupa schema AVPU.
A pacient alert = pacient constient, cooperant
V pacient care raspunde la stimuli verbali = pacientul va fi scuturat usor de umeri,
adresndu-i-se intrebari simple: cum te numesti?; cti ani ai?; unde locuiesti?
P pacient care raspunde la stimul dureros (Pain) = se va ciupi de brat sau alta zona

(mamelon, regiune supraclaviculara) pentru a observa reactia la durere.

U pacient neresponsiv (Unresponsive)
3. Evaluarea si asigurarea libertatii caii aeriene
Pentru eliberarea caii aeriene, se realizeaza:
Hiperextensia capului si ridicarea barbiei.
Controlul vizual al cavitatii bucale.
n caz de traumatism, pentru a nu se produce leziuni ale coloanei cervicale si
maduvei spinarii, NU SE VOR EFECTUA HIPEREXTENSIA CAPULUI SI
RIDICAREA BARBIEI. Singura manevra PERMISA este subluxatia mandibulei: cu
palmele de o parte si de alta a capului victimei, se tractioneza mandibula spre anterior cu
ajutorul degetelor 2 5 sprijinite de ramurile mandibulare, iar n acelasi timp se deschide
gura cu cele doua police aflate la nivelul barbiei.
4.Evaluarea respiratiei
Tinnd caile aeriene deschise, PRIVESTE, ASCULTA si SIMTE respiratiile normale nu
mai mult de 10 secunde.
5. Evaluarea circulatiei
Se realizeaza prin cautarea pulsului central timp de maxim 10 secunde. La adult se
prefera palparea pulsului carotidian, iar la copilul sub 1 an cel brahial, deoarece are
gtul scurt si gros si este dificil de gasit pulsul carotidian.
NU SE PALPEAZA PULSUL LA AMBELE CAROTIDE SIMULTAN!
Urmnd acest protocol de evaluare primara, cu durata de maxim 30 secunde
(evaluarea starii de constienta 10 secunde, evaluarea respiratiei 10 secunde, evaluarea
circulatiei 10 secunde), salvatorul va putea sa aprecieze gradul deteriorarii functiilor
vitale ale pacientului.
Pacientul se poate afla n una din urmatoarele situatii:
Responsiv, constient.
Alterarea starii de constienta mergnd pna la coma profunda.
Stop respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul are puls dar NU respira).
Stop cardio-respirator (dupa deschiderea caii aeriene, pacientul NU are puls si NU
respir

Resuscitarea cardio-respiratorie, sustinerea functiilor vitale (BLS)

BLS ul este necesar sa fie cunoscut de toti asistentii medicali , indiferent de domeniul in
care lucreaaza si de specializarea lor , fie generalisti , de radiologie , stomatologie , farmacie ,
pediatrie , asistenta sociala , etc., intrucat oricand pot aparea cazuri ce necesita prim ajutor , fie
la locul de munca fie in alte imprejurari ( familie , pe strada , in trafic , etc., )

Asistentul , chiar daca este angajat sau nu , are datoria morala sa se implice acordarii
primului ajutor ori de cate ori este nevoie . Neimplicarea , constituie lasitate si este in detrimentul
celui ce are nevoie .
Aplicarea primului ajutor calificat intocmai si in timp optim , reduce foarte mult riscul de
mooarte sau de agravare a bolii sau simptomatologiei acesteia . Daca asistentul (a) stapaneste
foarte bine cunostintele de aplicare a primului ajutor , are doua satisfactii mari si anume : una ca
a actionat cu profesionalism , iar a doua ca cel ajutat este in viata datorita lui (ei) si nu are
constiinta incarcata ca a murit sau nu a putut fi salvat din cauza lui .
Cazurile in care se poate intervene sunt multiple , de la o simpla migrena lsau stare de
lipotimie pana la stopul cardio-respirator sau chiar calamitati sau dezastre . Si locurile unde pot
aparea sunt foarte variate ( la locul de munca , pe strada , pe plaja , in fata tejghelei de la
farmacie , in autobuz etc., )
Resuscitarea cardio-pulmonara este manevra cea mai importanta de restabilire a functiilor
vitale , manevra obligatoriu de stiut de catre salvator . Combinand manevrele de resuscitare
respiratorie cu cele de resuscitare cardiaca , se poate realiza o R C P eficienta .
In afara de cazurile aparute inopinant , exista cazuri la care ti se solicita ajutorul .
Salvatorul este prin definitie prima persona pregatita medical care ajunge la locul
incidentului. Ingrijirea initiala pe care o acordati este esentiala pentru ca este disponibila
mai repede dect ingrijirile medicale de urgenta avansate si pot insemna diferenta dintre
viata si moarte.
Ingrijirea initiala este urmata de ingrijiri mai sofisticate acordate de asistenti si
medici.
Actiunile dumneavoastra pot preveni ca o problema minora si devina majora si
pot creste sansele de supravietuire ale unui pacient grav.
In acest curs veti invata cum sa examinati un pacient si cum sa folositi manevrele
medicale de baza. Acestea sunt impartite in doua grupe principale:
1. cele acordate pacientilor traumatizati
2. cele acordate pacientilor cu probleme acute medicale.

Obiectivele trainingului pentru salvator in diverse situatii

Este important sa intelegem obiectivele acestui curs. Acesta va va invata cum sa
evaluati, sa stabilizati si sa tratati pacientii folosind un minim de echipament specializat.
Ca salvator va veti intlni cu situatii in care nu exista echipament medical sau veti
avea la dispozitie doar minimum de echipament medical, de aceea trebuie sa stiti sa
improvizati.

Acest curs va va invata cum puteti ajuta personalul medical de specialitate aflat la
locul interventiei.
Este foarte important de stiut de catre toti asistentii medicali indiferent de
specialitatea pe care o au,ce atitudine sa urmeze pentru a asigura primul-ajutor si de a
aplica cea mai buna conduita in urgente care pot aparea neprevazut ,fie la locul de munca,
fie in familie, fie in alte imprejurari.
Cele mai frecvente astfel de urgente in care se intalneste frecvent STOPUL
CARDIO RESPIRATOR sunt:
-Arsurile;
-Hipertermia de efort;
-Hipotermia;
-Inecul;
-Spanzurarea;
-Accidente electrice;
-Stari de agitatie;
-Muscatura de sarpe;
- accidente de circulatie , come, etc
Toate aceste urgente impun ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale
specifice cazului intalnit
INECUL
Definit ca patrunderea de lichid in caile aeriene,inecul este un accident frecvent
,reprezentand a treia cauza de mortalitate la adult.
DIAGNOSTIC-ul se pune in functie de anamneza pacientului si a celor 3 tablouri
clinice de baza si anume:
-pacient constient:-tuse, usoara jena respiratorie eventual hemoptizie;
-tahipnee , tahicardie
-pacient cu tulburari de constienta:-agitatie
-obnubilare , coma
-insuficienta respiratorie acuta:polipnee,cianoza
-H T A reactiva cu colaps
-stare de moarte aparenta;tahicardie sinusala
ELEMENTE DE GRAVITATE
-varsta,teren,afectiuni asociate.
-timpul scurs pana la aplicarea primelor ingrijiri medicale.
-durata imersiei,temperature apei.
-leziuni asociate:traumatisme,accidente de presurizare si decompresie.
-intoxicatii asociate:alcool,medicamente

-insuficienta respiratorie acuta.

-tulburari de constienta,de la obnubilare la coma.
-convulsii.
-colaps,stare de soc.
-stop cardio-respirator .
Etiologie :
*inec primar cu epuizare, blocare intr-un vehicul ,panica...
*inec secundar-cu sincopa terno-diferentiala(hidroductie)
-pierderea cunostintei prin traumatism;
-soc anafilactic;toxice , temperatura scazuta, apa...
-epilepsie A V C ,hipoglicemie ;
-accident in urma plonjarii;
Intubatie si ventilatie mecanica
Intubtie traheala:-pe cale orala
-cu o sonda de calibru sufficient(7,5-8 mm)
-eventual dupa inductie anestezie:-Hypnovel:0,05 mg/kg IVD
-Hypnomidate:0,3mg/kg IVD
Constante ale ventilatiei mecanice:
-FiO2=I,a se adapta in functie de SpO2
-VC=8-10 ml/kg
-F=12-14cicli/minut
-PEP:5-10 cmH2O in functie de SpO2 si hemodinamica.
CONDUITA DE URMAT:
-dezobstructie oro-faringiana;
-oxigenoterapie pe masca,dezbracare, uscare si protectie termica a pacientului
-abord venos periferic :Ringer lactat
-introucerea unei sonde gastrice ,evacuarea continutului gastric;
-determinarea glicemiei;temperaturii;
-determinari repetate ale pulsului T A
In caz de stop cardio-respiraror-tratament substitutiv(MCE)+terapie medicamentoasa de
stimulare a cordului
In colaps :-umplere vasculara cu sol macromoleculare,300-500ml, sub controlul T A
DE STIUT
-diferentierea clasica intre inecat albastru si inecat alb este depasita dar orice inecat
necesita supraveghere spitaliceasca
-un spasm laringean persistent explica inecul cu plamani uscati
-nu se administreaza Lasilix decat la pacientii stabili hemodinamic
-nu se recomanda alcalinizarea decat in caz de tentativa tardiva de reanimare in cazul
unui stop cardio-respirator
-sondajul vezical nu este indicat decat pentru a conduce corect tratamentul diuretic in caz
de transport indelungat sau coma

-a se investiga si corecta o eventuala hipoglicemie,frecvent asociata;

DE EVITAT
-abord venos central sistematic
-oprirea prematura a reanimarii
-utilizarea masiva a diureticelor
-reincalzirea rapida, risc de F V
TRANSPORTUL unui pacient constient se face in pozitie laterala de siguranta
si i se supravegheaza :
-starea de constienta
-coloratia tegumentelor
-T A puls...
SPANZURAREA
Modalitatea de autoagresiune rara,spanzurarea are un prognostic grav,majoritatea
pacientilor decedand inaintea acordarii primului ajutor.
DIAGNOSTIC
De obicei este evident
Anamneza apartinatorilor
-spanzurarea complete (picioarele atarnate in gol)sau incomplete(picioarele se sprijina de
sol)
-prezenta franghiei in jurul gatului sau sant cervical.
Semne neurologice
-agitatie.
-anomalii pupilare,mioza sau midriaza.
-sindrom piramidal.
-tulburari neurovegetative:transpiratii,hipertemie
-deficit motor corespunzator leziunilor medulare.
-semne de decerebrare.
-convulsii.
-coma.
Semne respiratorii
-cianoza
-dipnee datorata edemului laringian,bradicardie inspiratorie,polipnee.
-obstructie.
-edem pulmonar acut.
-insuficienta respiratorie acuta margand pana la stop respirator.
Semne cardio-vasculare
-tahicardie,bradicardie.

-colaps sau hipertensiune arterial.

-stop cardio-respirator.
Alte semne
-petesii,hematoame faciale si conjunctivale.
-priapism.
-leziuni laringo-traheale.
-leziuni medulare
Depistarea unei eventuale patologii associate,in special o intoxicatie medicamentoasa sau
alcoolica.
ELEMENTE DE GRAVITATE
-varsta,teren,afectiuni asociate.
-timpul scurs pana la aplicarea primelor ingrijiri medicale.
-timpul cat pacientul a stat spanzurat.
-spanzurare complete:leziuni medulare.
-insuficienta respiratorie acuta.
-tulburari neuro-vegetative.
-convulsii.
-coma.
-stop cardio-respirator .
ETIOLOGIE
-act autoagresiv.
-act autoerotic
-accdente.
CONDUITA DE URMAT
In toate cazurile
-degajarea victimei prin taierea franghiei,evitand caderea pacientului.
-manipulare avind grija sa se respecte axul cap-gat-trunchi si aplicarea unui guler
cervical.
-oxigenoterapie pe masca.
-abord venos periferic,Ringer lactate.
-hidrocortizon:4-6mg/kg IVD
-determinarea repetata a pulsului,tensiunii arteriale.
-monitorizare,ECG,SpO2.
In caz de agitatie
-corectarea hematozei.
-sedare:Hypnovel:0,05-0,1mg/kg IVD.
In caz de stop cardio-respirator
-tratament substitutive(MCE).
-Terapie medicamentoasa si electroterapie pentru stimularea cordului.

Intubatie si ventilatie mecanica

Intubtie traheala:-pe cale orala
-cu o sonda de calibru sufficient(7,5-8 mm)
-eventual dupa inductie anestezie:-Hypnovel:0,05 mg/kg IVD
-Hypnomidate:0,3mg/kg IVD
Constante ale ventilatiei mecanice:
-FiO2=I,a se adapta in functie de SpO2
-VC=8-10 ml/kg
-F=12-14cicli/minut
DE STIUT
-introducerea unei sonde gastrice permite prelevarea de probe pentru depistarea de toxice
associate,in cadrul unui act autoagresiv.
-un spnzurat trebuie considerat,pana la proba contrarie,ca un traumatizat la nivelul
coloanei cervical.
-franghia trebuie taiata si pastrata pentru ancheta judiciara.
-recurgerea la Manitol 25% in scopul combaterii edemului cerebral se face exceptional.
-in caz de asistolie ce persista in urma administrarii de Adrenalina,este justoficata
utilizarea Atropinei pentru a creste tonusul vagal prin stimularea glomusului carotidian.
DE EVITAT
-abordul venos central systematic.
-lasarea franghiei pe loc(risc de garou venos).
-umplerea vasculara intempestiva.
-folosirea PEP la valori mari pentru tratarea OAP.
-mobilizarea intempestiva a pacientului.
TRANSPORTUL
Supraveghere
-starea de constienta.
-coloratia tegumentelor.
-auscultatie cardio-pulmonara
-tensiune arterial,frecventa cardiac,monitor.
-frecventa respiratorie,SpO2.
ACCIDENTE ELECTRICE
Forma de energie cea mai raspandita,electricitatea produce annual in Franta peste 200 de
accidente mortale:
-prin soc electric:electrocutare,

-prin arsuri sau tulburari cardio-vasculare sau neurologice:electrizare

Accidentele datorate curentului electric apar in urma tracerii acestuia prin corpul uman
sau ca urmare a producerii unui arc electric.
DIAGNOSTIC
Anamneza pacientului si/sau date de la anturaj
-antecedentele,tratamente urmate.
-circumstante in care s-a produs accidental,caracteristicile curentului electric,timpul de
contact.
-ora la care a avut loc accidental.
-primele masuri luate:intreruperea alimentarii,gesture de reanimare
Semne neurologice
-tulburari de comportament.
-deficit motor,sindrom extrapiramidal.
-crize convulsive.
-coma.
Semne respiratorii
-insuficienta respiratorie acuta.
-pneumotorax.
-stop respirator de origine central.
Semne cardio-vasculare
-tahicardie,hipotensiune arterial
-semne de ischemie distal.
-colaps
-stare de soc.
Alte semen
-tetanizarea anumitor grupe muscular,in special a muschilor ventilator.
-arsuri cutanate,in special in punctele de intrare si de iesiri.
-arsuri ale mucoaselor:conjunctive,cornee,buze
-arsuri la nivelul truncgiurilor vascilo-nervoase.
ECG
-tulburari de ritm
-tulburari de conducere.
-tulburari de excitabilitate:fibrilatie ventriculara,asistolie.
-semne de ischemie-leziune miocardica.
Depistarea unei eventuale patologii associate:fracture,politraumatisme
ELEMENTE DE GRAVITATE
-varsta,teren,afectiuni asociate.
-timpul scurs pana la aplicarea primelor ingrijiri medicale.
-voltaj,intensitate,frecventa curentului electric.
-gradul de umiditate.
-insuficienta respiratorie acuta.
-tulburari de constienta,de la obnubilare la coma.

-convulsii.
-colaps,stare de soc.
-stop cardio-respirator
ETIOLOGIE
-accident casnic.
-accident de munca.
-improvizari.
-trasnet.
-accidente medicale:defibrilare
CONDUITA DE URMAT
In toate cazurile
-intreruperea sursei de curent,prevenirea riscului repetarii accidentului.
-oxigenoterapie pe masca
-abord venos periferic,14 G ,16 G,Ringer lactat sub controlul tensiunii arteriale.
-alcalinizareprudenta:Bicarbonat de sodium 1,4%:250ml.
-protectie aseptic a arsurilor.
-analgezie sedare .
-protectie termica.
-determinarea repetata a pulsului si a tensiunii arteriale.
-monitorizare,ECG,SpO2.
In caz de colaps
-umplere vasculara :solutii macromoleculare,500-1000ml sub controlul tensiunii arteriale.
In caz de semen de detresa vitala
-Insuficieta respiratorie acuta.
-Coma profunda.
-Stare de soc.
-stop cardio-respirator(electrocutare)
Intubatie si ventilatie mecanica
Intubtie traheala:-pe cale orala
-cu o sonda de calibru sufficient(7,5-8 mm)
-eventual dupa inductie anestezie:-Hypnovel:0,05 mg/kg IVD
-Hypnomidate:0,3mg/kg IVD
Constante ale ventilatiei mecanice:
-FiO2=I,a se adapta in functie de SpO2
-VC=8-10 ml/kg
-F=12-14cicle/minut

Tratamentul leziunilor si complicatiilor associate

TRANSPORTUL
Pacientul va fi transportat in decubit dorsal.
Supraveghere
-starea de constienta.
-coloratia tegumentelor.
-ausculatie cardio-pulmonara.
-tensiune arterial,frecventa cardiac,monitor.
-frecventa respiratorie,SpO2.
DE STIUT
-voltajul arde si intensitatea omoara.
In Franta,curentul alternativ este foarte periculos(50Hz);la acelasi voltaj,curentul
continuu este mai putin periculos.
-arsurile prin arc electric sau cele prin flashse trateaza ca si cele termice.
-tulburarile de ritm cardiac pot apare prin diferite macanisme;traiectoriile periculoase
sunt cele ce trec prin cord si prin creier.
-femeia gravid,chiar in absenta semnelor de gravitate,trebuie transportata sub asistenta
medicala intru-un spital:risc de moarte fetala.
-electrizarea poate duce la sechele neuro-senzoriale,cardiac,psihiatrice,functionale si
estetice.
-arsurile interne urmeaza calea trunchiurilor vasculo-nervoase si sunt imposibil de evaluat
imediat.
-arsurile electrice sunt profunde si duc la eliberarea de mioglobina in
circulatie.Alcalinizarea previne precipitarea intratubulara a mioglobinei.
-in caz de arsura ocular:spalatura indelungata si pansament la ambii ochi.
DE EVITAT
-acordarea asistentei medicale victimei far a fi siguri de neutralizarea sursei electrice.
-abordul venos central systematic doar in scopul umplerii vasculare.
-lasarea la locul accidentului sau autorizarea plecarii la domiciliu a unui pacient
electrocutat.

Pentru suportul avansat de baza ( A L S ) , asistentul medical trebuie sa stie sa puna la

dispozitie , materialele si aparatura medicala necesara pentru manevrele de protezare a
cailor respiratorii si de respectare a normelor de asepsie si antisepsie .
Intubatia este efectuata de catre medic , dar cu ajutorul competent al asistentului ,
manevra este efectuata catmai repede si in timp util . Aplicarea oricarei manevre tardiv ,
este in detrimentul pacientului si poate deveni chiar fara rost , constiinta ramanand
incarcata .
Indemnul este : Actionati cat mai rapid si cu profesionalism , stimati colegi!

BIBLIOGRAFIE

URGENTE MEDICOCHIRURGICALE LUCRETIE TITIRCA

PRIM AJUTOR CALIFICAT ed M A I si M S F
REMSSY 4 PROGRAM DE PREGATIRE URGENTE
MANUAL DE PRIM AJUTOR - GOOGLE