NOT+

Federa]ia Romn= de Tenis \[i face o datorie din a prezenta versiunea romn= a edi]iei RULES of TENNIS
2006 publicat= de Federa]ia Interna]ional= de Tenis, valabil= pentru anul 2006. Aceast= versiune are scopul s= ajute
persoanele interesate, nefamiliarizate cu limba englez=, la \n]elegerea mai u[oar= a regulilor tenisului, \n vederea
aplic=rii lor corecte.
Inten]ia a fost ca aceast= traducere a textului s= fie redat= ct mai aproape de original. Este \ns= posibil, a[a cum se
\ntmpl= cu orice traducere, s= existe unele abateri de la versiunea englez=, mai ales atunci cnd este vorba de
rigurozitatea unor termeni. Dac= \n versiunea romn= apar astfel de diferen]e fa]= de textul englez, pentru eventualele
ne\n]elegeri sau divergen]e ap=rute este valabil= numai versiunea englez=, singura oficial= [i autentic=.

CUPRINS
Introducere
Regula 1 Terenul
Regula 2 Anexe permanente
Regula 3 Mingea
Regula 4 Racheta
Regula 5 Scorul \ntr-un game
Regula 6 Scorul \ntr-un set
Regula 7 Scorul \ntr-un meci
Regula 8 Servant [i primitor
Regula 9 Alegerea p=r]ii de teren [i a serviciului
Regula 10 Schimbarea p=r]ii de teren
Regula 11 Mingea \n joc
Regula 12 Mingea atinge o linie
Regula 13 Mingea atinge o anex= permanent=
Regula 14 Ordinea la serviciu
Regula 15 Ordinea la primire la dublu
Regula 16 Serviciul
Regula 17 Executarea serviciului
Regula 18 Gre[eala de picior
Regula 19 Gre[eala la serviciu
Regula 20 Al doilea serviciu
Regula 21 Cnd se serve[te [i se prime[te
Regula 22 LET (rejucare) la serviciu
Regula 23 LET (rejucarea punctului)
Regula 24 Juc=torul pierde punctul
Regula 25 O returnare bun=
Regula 26 Incomodare
Regula 27 Corectarea erorilor
Regula 28 Rolul arbitrilor pe teren
Regula 29 Jocul continuu
Regula 30 |ndrum=ri
REGULILE TENISULUI IN SCAUN CU ROTILE
AMENDAMENT LA REGULILE TENISULUI
Anexa I Mingea
Clasificarea tipurilor de suprafe]e de joc
Anexa II Racheta
Anexa III Reclame
Anexa IV Metode alternative de eviden]= a scorului
Anexa V Rolul arbitrilor pe teren
Anexa VI Proceduri de revizuire si examinare a Regulilor Tenisului
Planul terenurilor
Sugestii asupra modului de marcare a unui teren
Referirile la Federa]ia Interna]ional= de Tenis sau ITF trebuie s= \nsemne de acum \nainte ITF Limited.

CUVNT |NAINTE

Federa]ia Interna]ional= de Tenis (ITF) este forul de administrare al jocului de tenis [i sarcinile [i
responsabilit=]ile ei includ definirea Regulilor Tenisului.
Pentru a asista ITF \n \ndeplinirea acestei responsabilit=]i, ITF a numit un Comitet la Regulilor Tenisului care
monitorizeaz= continuu jocul [i regulile sale, [i recomand= schimb=ri ori permanente ori pe o perioad=
limitat= de \ncercare Comitetului Director al ITF care la rndul s=u face recomand=ri Adun=rii Generale
Anuale a ITF care este autoritatea final= pentru efectuarea oric=rei schimb=ri \n Regulile Tenisului.
Din motive de referin]= \n aceast= edi]ie num=rul regulii vechi este pus \n paranteze.

Not=: |n afara cazului \n care este altfel stabilit, toate referirile din aceste Reguli ale Tenisului la masculin
includ [i genul feminin.

1. TERENUL (VECHI 1 & 34)

Terenul trebuie s= fie un dreptunghi lung de 78 picioare (23.77 m) [i, pentru meciuri de simplu, lat de 27 picioare
(8.23 m). Pentru meciurile de dublu, terenul trebuie s= fie lat de 36 picioare (10.97m).
El trebuie s= fie \mp=r]it transversal, \n partea median=, de un fileu sus]inut de o coard= sau un cablu metalic ale c=ror
capete trebuie prinse de, sau trecute peste doi stlpi la o \n=l]ime de 3 picioare (1.07 m). Fileul trebuie s= fie \ntins \n
\ntregime, astfel \nct s= acopere complet spa]iul dintre cei doi stlpi [i trebuie s= aib= ochiuri suficient de mici pentru a
preveni trecerea mingii prin ele. |n=l]imea fileului trebuie s= fie de 3 picioare (0.914 m) la mijloc, unde trebuie s= fie
bine fixat de jos cu o ching=. O band= trebuie s= acopere coarda sau cablul metalic si partea de sus a fileului. Chinga [i
banda vor fi complet albe.
-

Diametrul maxim al coardei sau cablului metalic trebuie s= fie de 1/3 inci (0.8 cm)
L=]imea maxima a chingii trebuie s= fie 2 inci (5 cm)
Banda trebuie s= fie \ntre 2 inci (5 cm) [i 2 inci pe fiecare parte

Pentru meciurile de dublu, centrul stlpilor trebuie s= fie la 3 picioare (0.914 m) \n afara terenului de dublu \n fiecare
parte.
Pentru meciurile de simplu, dac= este folosit un fileu de simplu, centrul stlpilor trebuie s= fie la 3 picioare (0.914 m) \n
afara terenului de simplu \n fiecare parte. Dac= este folosit un fileu de dublu fileul trebuie s= fie sprijinit la o \n=l]ime
de 3 picioare (1.07 m) de dou= be]e de simplu, a c=ror centre trebuie s= fie la 3 picioare (0.914 m) \n afara terenului
de simplu \n fiecare parte.
-

Stlpii fileului nu vor avea o suprafa]= mai mare de 6 inci (15 cm) latura p=tratului sau 6 inci (15 cm)
diametru.
Be]ele de simplu nu vor avea o suprafa]= mai mare de 3 inci (7.5 cm) latura p=tratului sau 3 inci (7.5 cm)
diametru.
Stlpii fileului [i be]ele de simplu nu vor dep=[i cu mai mult de 1 inci (2.5 cm) partea superioara a fileului.

Liniile care delimiteaz= capetele se numesc linii de fund [i cele care delimiteaz= p=r]ile laterale ale terenului se numesc
linii laterale.
Dou= linii trebuie s= fie trasate \ntre liniile laterale de simplu, la 21 picioare (6.40 m) de fiecare parte a fileului, paralel
cu fileul. Aceste linii se numesc linii de serviciu. De fiecare parte a fileului, spa]iul cuprins \ntre linia de serviciu [i
fileu trebuie s= fie \mp=r]it= \n dou= p=r]i egale, careurile de serviciu, de linia median= de serviciu. Linia median= de
serviciu trebuie s= fie trasat= paralel cu liniile laterale de simplu [i la jum=tatea distan]ei dintre ele.
Fiecare linie de fund trebuie s= fie \mp=r]it= \n dou= p=r]i egale de un semn de mijloc cu lungimea de 4 inci (10 cm),
care va fi trasat \n interiorul terenului [i paralel cu liniile laterale de simplu.
-

Linia median= de serviciu [i semnul de mijloc trebuie s= aibe o l=]ime de 2 inci (5 cm).
Toate celelalte linii ale terenului trebuie s= aibe o l=]ime \ntre 1 inci (2.5 cm) [i 2 inci (5 cm), cu excep]ia
liniilor de fund care pot avea pn= la 4 inci (10 cm) l=]ime.

Toate m=sur=torile pe teren trebuie f=cute spre exteriorul liniilor [i toate liniile terenului trebuie s= aibe aceea[i culoare
contrastnd vizibil cu culoarea suprafe]ei de joc.
Niciun fel de reclam= nu este permis= pe teren, fileu, ching=, band=, stlpi de fileu sau be]e de simplu cu excep]ia celor
prev=zute \n Anexa III.

2. ANEXE PERMANENTE (VECHI 2)

Anexele permanente ale terenului includ gardul din fundul terenului [i din p=r]ile laterale, spectatorii, tribunele [i
scaunele pentru spectatori, toate celelalte anexe din jurul [i de deasupra terenului, arbitrul de scaun, arbitrii de linie,
arbitrul de fileu [i copiii de mingi cnd sunt pe locurile lor prestabilite.
|ntr-un meci de simplu jucat cu fileu de dublu [i be]e de simplu, stlpii de fileu [i partea fileului din afara be]elor de
simplu sunt anexe permanente [i nu sunt considerate stlpi de fileu sau parte a fileului.

3. MINGEA (VECHI 3, 13, 27 & 32)

Mingile care sunt aprobate pentru joc \n conformitate cu Regulile Tenisului trebuie s= fie conforme cu specifica]iile din
Anexa I.

ITF va decide \n chestiunile legate de conformitatea unei mingi sau prototip cu Anexa I si deci aprobat= sau nu pentru
joc. Aceast= hot=rre poate fi luat= din propria ei ini]iativ= sau ca urmare a cererii oric=rei p=r]i de bun= credin]=,
interesat= \n aceasta, cuprinznd orice juc=tor, produc=tor de echipament sau Asocia]ie Na]ional= sau membrii ai
acesteia. Astfel de hot=rri [i cereri trebuie f=cute \n conformitate cu Procedurile de Revizuire [i Examinare
corespunz=toare ale Federa]iei Interna]ionale de Tenis (vezi Anexa VI).
Organizatorii de competi]ii trebuie s= anun]e \naintea competi]iei:
a. Num=rul de mingi pentru joc (2, 3, 4 sau 6).
b. Schimbul de mingi, dac= exist=.
Schimbul de mingi, daca exist=, se poate face \n felurile urm=toare:
i. Dup= un num=r impar precizat de game-uri, \n care caz primul schimb de mingi din meci va avea loc cu dou= gameuri mai devreme dect pentru restul meciului, pentru a ]ine cont de \nc=lzire. Un tie-break conteaz= ca un game pentru
schimbul de mingi. Schimbul de mingi nu va avea loc la \nceputul unui tie-break. |n acest caz, schimbul de mingi va fi
\ntrziat pn= la \nceputul celui de-al doilea game al setului urm=tor; sau
ii. La \nceputul unui set.
Daca o minge se sparge \n timpul jocului, punctul se va rejuca.

Cazul 1: Dac= o minge este moale la sfr[itul unui punct, se va rejuca punctul?
Decizie: Daca mingea este moale, nu spart= punctul nu se rejoac=.
Not=: Orice minge care va fi folosit= la o competi]ie care se joaca \n conformitate cu Regulile Tenisului trebuie s= fie
trecut= pe lista oficial= de mingi aprobate ITF, emis= de Federa]ia Interna]ional= de Tenis.

4. RACHETA (VECHI 4)
Rachetele care sunt aprobate pentru joc \n conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie s= fie conforme specifica]iilor
din Anexa II.
ITF va decide \n chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobat= sau nu
pentru joc. Aceast= hot=rre poate fi luat= din propria ei ini]iativ= sau ca urmare a cererii oric=rei p=r]i de bun= credin]=,
interesat= \n aceasta, cuprinznd orice juc=tor, produc=tor de echipament sau Asocia]ie Na]ional= sau membrii ai
acesteia. Astfel de hot=rri [i cereri trebuie f=cute \n conformitate cu Procedurile de Revizuire [i Examinare
corespunz=toare ale Federa]iei Interna]ionale de Tenis (vezi Anexa VI).

Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafa]a de lovire a rachetei?
Decizie: Nu. Regulamentul men]ioneaz= clar o textur= (nu texturi) de corzi ncruci[ate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerat= a fi general uniform= [i
plat=, dac= corzile sunt pe mai mult de un plan?
Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibra]iilor pe corzile unei rachete? Dac= da, unde poate fi plasat?
Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai n afara texturii de corzi ncruci[ate.
Cazul 4: |n timpul jocului, un juc=tor \[i rupe accidental corzile rachetei. Poate continua s= joace un alt punct cu acea
racheta ?
Decizie: Da, \n afara cazului \n care este interzis \n mod specific de organizatorii competi]iei.
Cazul 5: Are voie un juc=tor s= foloseasc= mai mult de o rachet= oricnd \n timpul jocului?
Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporat= \ntr-o rachet= o baterie care afecteaz= caracteristicile de joc?
Decizie: Nu. O baterie este prohibit= deoarece este o surs= de energie, a[a cum sunt
celulele solare sau alte sisteme similare.

5. SCORUL |NTR-UN GAME (VECHI 26 & 27)

a.

Game-ul standard
Scorul \ntr-un game standard se ]ine dup= cum urmeaz= cu scorul servantului anun]at primul:
Niciun un punct
zero
Primul punct

15
Al doilea punct

30
Al treilea punct

40
Al patrulea punct
Game
cu excep]ia cazului \n care fiecare juc=tor / echip= a c[tigat trei puncte [i scorul va fi Egalitate Dup=
Egalitate scorul va fi Avantaj pentru juc=torul / echipa care a c[tigat urm=torul punct. Daca acela[i
juc=tor / echip= c[tig= de asemenea urm=torul punct, acel juc=tor / echip= c[tig= Game-ul; dac= juc=torul /
echipa advers= c[tig= urm=torul punct, scorul este din nou Egalitate. Un juc=tor / echip= trebuie s= c[tige
dou= puncte consecutive imediat dup= Egalitate pentru a c[tiga Game-ul.

c.

Tie-break
|n tie-break, scorul se ]ine Zero, 1, 2, 3, etc. Primul juc=tor / echip= care c[tig= [apte puncte c[tig=
Game-ul [i Set-ul, cu condi]ia s= fie o diferen]= de dou= puncte fa]= de oponent(]i). Dac= este necesar, tiebreak-ul va continua pna aceast= diferen]= este realizat=.
Juc=torul care urmeaz= la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urm=toarele dou= puncte va servi
oponentul(]ii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaz= la serviciu). Dup= aceasta fiecare juc=tor /
echip= va servi alternativ cte dou= puncte pn= la sfr[itul tie-break-ului (la dublu, alternan]a la serviciu \n
fiecare echip= va continua \n aceea[i ordine ca \n timpul acelui set).
Juc=torul / echipa care a c=rui rnd a fost s= serveasc= primul \n tie-break va fi primitor \n primul game al
setului urm=tor.

Metode alternative de eviden]= a scorului pot fi g=site \n Anexa IV.

6. SCORUL |NTR-UN SET (VECHI 27)

Exist= diferite moduri de a ]ine scorul \ntr-un set. Cele dou= moduri principale sunt Advantage Set [i Tie-break Set.
Oricare mod poate fi folosit cu condi]ia ca cel care va fi folosit s= fie anun]at \naintea competi]iei. Dac= este folosit
Tie-break set trebui de asemenea anun]at dac= setul decisiv va fi jucat ca Tie-break Set sau Advantage Set.
a.

b.

Advantage Set
Primul juc=tor / echip= care c[tig= [ase game-uri c[tig= acel Set, cu condi]ia s= fie o diferen]=
de dou= game-uri fa]= de oponent(]i). Dac= este necesar, setul va continua pn= aceast= diferen]=
este realizat=.
Tie-break Set
Primul juc=tor / echip= care c[tig= [ase game-uri c[tig= acel Set, cu condi]ia s= fie o diferen]=
de dou= game-uri fa]= de oponent(]i). Dac= scorul este 6 6 se va juca un tie-break.

Alte metode alternative de eviden]= a scorului pot fi g=site \n Anexa IV.

7. SCORUL |NTR-UN MECI (VECHI 28)

Un meci poat fi jucat dup= sistemul cel mai bun din 3 seturi (un juc=tor / echip= trebuie s= c[tige 2 seturi ca s=
c[tige meciul) sau dup= sistemul cel mai bun din 5 seturi (un juc=tor / echip= trebuie s= c[tige 3 seturi ca s= c[tige
meciul).
Metode alternative de ]inere a scorului pot fi g=site \n Anexa IV.

8. SERVANT & PRIMITOR (VECHI 5)

Juc=torii / echipele vor sta de-o parte [i alta a fileului. Servantul este cel care pune mingea \n joc pentru primul punct.
Primitorul este juc=torul care este gata s= returneze mingea servit= de c=tre servant.

Cazul 1: Are primitorul voie s= stea \n afara liniilor terenului?

Decizie: Da. Primitorul poate ocupa orice pozi]ie \n interiorul sau exteriorul liniilor \n partea de teren.

9. ALEGEREA P+R}II DE TEREN {I A SERVICIULUI (VECHI 6)

Alegerea p=r]ii de teren [i alegerea de a fi servant sau primitor \n primul game va fi decis= de o tragere la sor]i \ninte de
\nceperea \nc=lzirii. Juc=torul / echipa care c[tig= tragerea la sor]i poate alege:
a.
b.
c.

S= fie servant sau primitor \n primul game al meciului, caz \n care oponentul(]ii) va alege partea de teren
pentru primul game al meciului; sau
Partea de teren pentru primul game al meciului, caz \n care oponentul(]ii) va alege s= fie servant sau primitor
\n primul game al meciului; sau
S= cear= oponentului(lor) s= aleag= din posibilit=]ile de mai sus.

Cazul 1: Au amndoi juc=torii / echipele dreptul la noi alegeri dac= \nc=lzirea este oprit= [i juc=torii / echipele
p=r=sesc terenul?
Decizie: Da. Rezultatul tragerii la sor]i r=mne valabil, dar ambii juc=tori / echipe pot face noi alegeri.

10. SCHIMBAREA P+R}II DE TEREN (VECHI 16 &27)

Juc=torii trebuie s= schimbe partea de teren la sfr[itul primului, al celui de-al treilea [i la fiecare urm=tor num=r impar
de game-uri al fiec=rui set. De asemenea juc=torii trebuie s= schimbe partea de teren la sfr[itul fiec=rui set \n afara
cazului \n care num=rul de game-uri din acel set este par, caz \n care juc=torii vor schimba partea de teren la sfr[itul
primului game al setului urm=tor.
|ntr-un tie-break juc=torii trebuie s= schimbe partea de teren dup= fiecare [ase puncte.

11. MINGEA |N JOC (VECHI 17)

|n afara cazului \n care este anun]at= o gre[eal= la serviciu (fault) sau o rejucare (let) mingea este \n joc din
momentul \n care servantul love[te mingea [i r=mne \n joc pn= la deciderea punctului.

12. MINGEA ATINGE O LINIE (VECHI 22)

Dac= o minge atinge o linie, se consider= c= a atins terenul delimitat de acea linie.

13. MINGEA ATINGE O ANEX+ PERMANENT+ (VECHI 23)

Dac= mingea \n joc atinge o anex= permanent= dup= ce a atins terenul corect, juc=torul care a lovit mingea c[tig=
punctul. Dac= mingea \n joc atinge o anex= permanent= \nainte de a atinge terenul, juc=torul care a lovit mingea pierde
punctul.

14. ORDINEA LA SERVICIU (VECHI 15 & 35)

La sfr[itul fiec=rui game standard, primitorul va deveni servant [i servantul va deveni primitor pentru game-ul
urm=tor. La dublu, echipa care urmeaz= s= serveasc= \n primul game al fiec=rui set va hot=r\ care din juc=tori va servi
\n acel game. |n mod similar, \naintea \nceperii celui de-al doilea game oponen]ii lor vor hot=r\ care juc=tor va servi \n
acel game. Partenerul celui care a servit \n primul game va servi \n al treilea game iar partenerul celui care a servit \n al
doilea game va servi \n al patrulea. Aceast= alternan]= va continua pn= la terminarea setului.

15. ORDINEA LA PRIMIRE LA DUBLU (VECHI 35, 36 & 40)

Echipa care urmeaz= s= primeasc= \n primul game al fiec=rui set va hot=r\ care din juc=tori va fi primitor pentru primul
punct din acel game. |n mod similar, \naintea \nceperii celui de-al doilea game oponen]ii lor vor hot=r\ care juc=tor va fi
primitor pentru primul punct din acel game. Juc=torul care a fost partenerul primitorului pentru primul punct al gameului va fi primitor pentru al doilea punct [i aceast= alternan]= va continua pn= la terminarea game-ului [i a setului.
Dup= ce primitorul a returnat mingea, oricare din juc=torii unei echipe poate lovi mingea.

Cazul 1: Are voie unul din juc=torii unei echipe de dublu s= joace singur \mpotriva oponen]ilor?
Decizie: Nu.

16. SERVICIUL (VECHI 7)

Imediat \nainte de a \ncepe mi[carea de serviciu, servantul trebuie s= se afle \n repaus cu ambele picioare \n spatele
(adic= mai departe de fileu dect) liniei de fund [i \ntre extensiile imaginare ale semnului de mijloc [i liniei laterale.

Atunci servantul va arunca mingea din mn= \n orice direc]ie [i va lovi mingea cu racheta \nainte ca mingea s= ating=
p=mntul. Mi[carea de serviciu este terminat= \n momentul cnd racheta juc=torului love[te sau rateaz= mingea. Un
juc=tor care poate folosi doar o mn= are voie s= foloseasc= racheta pentru aruncarea mingii.

17. EXECUTAREA SERVICIULUI (VECHI 9 & 27)

Cnd serve[te \ntr-un game standard servantul trebuie s= stea alternativ \n spatele jum=t=]ilor terenului, \ncepnd cu
jum=tatea dreapt= a terenului \n fiecare game.
|ntr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jum=t=]ilor terenului, cu primul serviciu din jum=tatea
dreapt= a a terenului.
Mingea servit= trebuie s= treac= peste fileu [i s= ating= careul de serviciu diagonal opus \nainte de a fi returnat= de
primitor.

18. GRE{EALA DE PICIOR (VECHI 7 & 8)

|n timpul mi[c=rii de serviciu, servantul nu va:
a. Schimba pozi]ia mergnd sau alergnd, doar u[oare mi[c=ri ale picioarelor fiind permise; sau
b. Atinge cu oricare din picioare linia de fund; sau
c. Atinge cu oricare din picioare suprafa]a din afara extensiei imaginare a liniei laterale; sau
d. Atinge cu oricare din picioare extensia imaginar= a semnului de mijloc.
Dac= servantul incalc= aceast= regul= este o GRE{EAL+ DE PICIOR

Cazul 1: |ntr-un meci de simplu, are voie servantul s= serveasc= stnd \n spatele liniei de fund \n partea dintre linia
lateral= de simplu [i cea de dublu?
Decizie: Nu.
Cazul 2: Are voie servantul s= aibe unul sau amndou= picioarele deasupra p=mntului?
Decizie: Da.

19. GRE{EALA LA SERVICIU (VECHI 10 & 39)

Serviciul este gre[it (fault) dac=:
a. Servantul \ncalc= regulile 16, 17 sau 18; sau
b. Servantul rateaz= mingea \n \ncercarea de a o lovi; sau
c. Mingea servit= atinge o anex= permanent=, un b=] de simplu sau stlp de fileu \nainte de a atinge terenul; sau
d. Mingea atinge servantul sau partenerul servantului, sau orice obiect de \mbr=c=minte sau echipament al
servantului sau partenerului acestuia.

Cazul 1: Dup= ce a aruncat mingea pentru serviciu, servantul decide s= nu o loveasc= [i o prinde. Este gre[eal= la
serviciu?
Decizie: Nu. Un juc=tor care arunc= mingea [i apoi decide s= nu o loveasc= are voie s= prind= mingea cu mna sau
racheta, sau s= lase mingea s= cad=.
Cazul 2: |n timpul unui meci de simplu jucat cu stlpi de fileu [i be]e de simplu, mingea servit= love[te un b=] de
simplu [i apoi ajunge \n careul de serviciu corect. Este gre[eal= la serviciu?
Decizie: Da.

20. AL DOILEA SERVICIU (VECHI 11)

Dac= primul serviciu a fost gre[it (fault), servantul va servi din nou, f=r= \ntrziere din spatele aceleia[i jum=t=]i de
teren de unde a fost servit primul serviciu gre[it, \n afara cazului \n care primul serviciu s-a executat din jum=tatea de
teren gre[it=.

21. CND SE SERVE{TE & PRIME{TE (VECHI 12 & 30)

Servantul nu va servi pn= cnd primitorul nu este gata de joc. |n orice caz, primitorul trebuie s= joace \n ritmul
rezonabil al servantului [i s= fie preg=tit s= primeasc= \ntr-un timp rezonabil de cnd este gata servantul.
Primitorul care \ncearc= s= returneze serviciul este considerat gata de joc. Dac= se demonstreaz= c= primitorul nu a fost
gata de joc serviciul nu poate fi anun]at ca gre[it.

22. REJUCAREA LA SERVICIU (VECHI 14)

Un serviciu se rejoac= dac=:
a. Dac= mingea servit= atinge fileul, chinga sau banda [i este \n alt= privin]= bun= sau dac=, dup= ce atinge fileul,
chinga sau banda, atinge primitorul sau partenerul primitorului sau orice lucru pe care \l poart= sau \l ]ine \nainte de a
atinge terenul; sau
b. Mingea este servit= cnd primitorul nu este gata de joc.
|n cazul unei rejuc=ri, acel serviciu nu trebuie considerat, iar servantul trebuie s= serveasc= din nou, dar un serviciu
rejucat nu anuleaz= o gre[eal= la serviciu anterioar=.

23. REJUCAREA (VECHI 13 & 25)

|n toate cazurile cnd se decide o rejucare, cu excep]ia rejuc=rii la al doilea serviciu trebuie rejucat \ntreg punctul.

Cazul 1: |n timp ce mingea este \n joc o alt= minge intr= \n teren. Este decis o rejucare. Servantul gre[ise primul
serviciu. Are acum servantul dreptul la primul sau al doilea serviciu?
Decizie: Primul serviciu. |ntreg punctul trebuie rejucat.

24. JUC+TORUL PIERDE PUNCTUL (VECHI 18, 19, 20 & 40)

Punctul este pierdut dac=:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
k.

Jucatorul face dou= gre[eli consecutive la serviciu; sau

Juc=torul nu returneaz= mingea \n joc \nainte de a c=dea de dou= ori consecutiv; sau
Juc=torul returneaz= mingea \n joc \n a[a fel \nct love[te p=mntul sau un obiect \n afara terenului corect;
sau
Juc=torul returneaz= mingea \n a[a fel \nct, \ninte de a c=dea, love[te o anex= permanent=; sau
Juc=torul \n mod deliberat conduce sau prinde mingea \n joc pe rachet= sau o atinge deliberat cu racheta mai
mult de o data; sau
Juc=torul sau racheta, indiferent dac= este \n mna juc=torului sau nu, sau orice poart= sau ]ine juc=torul
atinge fileul, stlpii de fileu / be]e de simplu, coarda sau cablul metalic, chinga sau banda sau terenul
adversarului \n orice moment cnd mingea este \n joc; sau
Juc=torul love[te mingea \nainte de a trece fileul; sau
Mingea \n joc atinge juc=torul sau orice poart= sau ]ine juc=torul, cu excep]ia rachetei; sau
Mingea \n joc atinge racheta cnd nu este ]inut= de juc=tor; sau
Juc=torul schimb= \n mod deliberat forma rachetei \n timp ce mingea este \n joc; sau
La dublu cnd ambii juc=tori ating mingea \n timp ce o returneaz=.

Cazul 1: Dup= ce servantul a servit primul serviciu, racheta \i scap= din mn= [i atinge fileul \nainte de c=derea mingii.
Este o gre[eal= la serviciu sau servantul pierde punctul?
Decizie: Servantul pierde punctul deoarece racheta atinge fileul \n timp ce mingea este \n joc.
Cazul 2: Dup= ce servantul a servit primul serviciu, racheta \i scap= din mn= [i atinge fileul dup= ce mingea a atins
suprafa]a de joc \n afara p=r]ii de teren corecte. Este o gre[eal= la serviciu sau servantul pierde punctul?
Decizie: Este o gre[eal= la serviciu deoarece mingea ie[ise din joc atunci cnd racheta a atins fileul.
Cazul 3: |ntr-un meci de dublu, partenerul primitorului atinge fileul \nainte ca mingea servit= s= ating= terenul \n afara
careului corect de serviciu. Care este decizia corect=?
Decizie: Echipa primitorului pierde punctul deoarece partenerul primitorului a atins fileul \n timp ce mingea era \n joc.
Cazul 4: Pierde un juc=tor punctul dac= dep=[e[te linia imaginar= din prelungirea fileului \nainte sau dup= ce a lovit
mingea?
Decizie: Juc=torul nu pierde punctul \n niciunul din cazuri cu condi]ia s= nu ating= terenul adversarului.
Cazul 5: Are voie un juc=tor s= sar= peste fileu \n terenul adversarului \n timp ce mingea este \n joc?
Decizie: Nu. Juc=torul pierde punctul.
Cazul 6: Un juc=tor \[i arunc= racheta spre mingea \n joc. {i racheta [i mingea aterizeaz= \n terenul adversarului [i
adversarul(ii) nu reu[e[te s= ajung= mingea. Care din juc=tori c[tig= punctul?
Decizie: Juc=torul care a aruncat racheta spre minge pierde punctul.

Cazul 7: O minge care tocmai a fost servit= love[te primitorul sau la dublu partenerul primitorului \nainte s= ating=
terenul. Care din juc=tori c[tig= punctul?
Decizie: Servantul c[tig= punctul, \n afara cazului \n care se anun]= o rejucare la serviciu.
Cazul 8: Un juc=tor stnd \n afara terenului love[te mingea sau o prinde \nainte s= cad= [i reclam= punctul deoarece
mingea \n mod sigur era \n afara terenului corect.
Decizie: Juc=torul pierde punctul, \n afara cazului \n care este o returnare bun=, caz \n care punctul continu=.

25. O RETURNARE BUN+ (VECHI 24)

Este o returnare bun= dac=:
a.
b.
c.
d.
e.
f.

Dac= mingea atinge fileul, stlpii / be]ele de simplu, coarda sau cablul metalic, chinga sau banda, cu condi]ia
s= treac= peste oricare din ele [i s= loveasc= suprafa]a de joc \n terenul corect; ce excep]ia celor prev=zute de
Regula 2 [i Regula 24 (d); sau
Dup= ce mingea \n joc love[te suprafa]a de joc \n interiorul terenului corect, sare sau este dus= de vnt \napoi
peste fileu, iar juc=torul se \ntinde peste fileu [i joac= mingea \n terenul corect cu condi]ia s= nu contravin=
regulii 24; sau
Mingea este returnat= prin exteriorul stlpilor sau al be]elor de simplu, att peste ct [i sub nivelul p=r]ii
superioare a fileului, chiar dac= atinge stlpii sau be]ele de simplu, cu condi]ia s= loveasc= suprafa]a de joc \n
interiorul terenului corect, cu excep]ia celor prev=zute de Regula 2 [i Regula 24 (d); sau
Mingea trece pe sub coarda sau cablul metalic \ntre b=]ul de simplu [i stlpul de fileu adiacent f=r= s= ating=
fileul, coarda sau cablul metalic sau stlpul de fileu [i love[te suprafa]a de joc \n terenul corect; sau
Racheta juc=torului trece peste fileu dup= ce juc=torul a lovit mingea \n partea sa de teren [i love[te suprafa]a
de joc \n terenul corect; sau
Juc=torul love[te mingea \n joc, care love[te o alt= minge care st=tea pe suprafa]a de joc \n terenul corect.

Cazul 1: Un juc=tor returneaz= o minge care apoi love[te un b=] de simplu [i love[te p=mntul \n terenul corect. Este o
returnare bun=?
Decizie: Da. Oricum, dac= mingea este servit= [i love[te b=]ul de simplu este o gre[eal= la serviciu.
Cazul 2: O minge \n joc love[te o alt= minge care st= \n terenul corect. Care este decizia corect=?
Decizie: Jocul continu=. Oricum, dac= nu este clar c= mingea \n joc a fost cea returnat= trebuie decis= o rejucare.

26. INCOMODARE (VECHI 21, 25 & 36)

Dac= un juc=tor este incomodat \n a juca punctul de o ac]iune deliberat= a adversarului(lor), acel juc=tor va c[tiga
punctul.
|n orice caz, punctul trebuie rejucat dac= un juc=tor este incomodat \n a juca punctul de o ac]iune neinten]ionat= a
adversarului(lor) sau de ceva \n afara controlului juc=torului (neincluznd o anex= permanent=).

Cazul 1: Este o lovitur= dubl= neinten]ionat= o incomodare?

Decizie: Nu. Vezi [i Regula 24 (e).
Cazul 2: Un juc=tor pretinde c= a oprit jocul pentru c= a crezut c= oponentul(]ii) a fost incomodat. Este aceasta o
incomodare?
Decizie: Nu, juc=torul pierde punctul.
Cazul 3: O minge \n joc love[te o pas=re care zboar= deasupra terenului. Este aceasta o incomodare?
Decizie: Da, punctul trebuie rejucat.
Cazul 4: |n timpul unui punct, o minge sau alt obiect care era \n terenul juc=torului la \nceputul punctului incomodeaz=
juc=torul. Este aceasta o incomodare?
Decizie: Nu.
Cazul 5: La dublu, unde au voie sa stea partenerul servantului [i partenerul primitorului?
Decizie: Partenerul servantului [i partenerul primitorului pot sta oriunde pe partea lor de teren \n interiorul sau \n afara
liniilor ce delimiteaz= terenul. |n orice caz, dac= un juc=tor \[i incomodeaz= adversarul(ii), regula incomod=rii trebuie
aplicat=.

27. CORECTAREA ERORILOR (NOU)

Ca principiu, cnd o eroare \n aplicarea Regulilor Tenisului este descoperit= toate punctele jucate deja r=mn valabile.
Erorile descoperite trebuie corectate dup= cum urmeaz=:
a.

b.
c.

d.

e.

f.

g.

h.

i.

(VECHI 9a, 11 & 27 b.iii)

|ntr-un game standard sau tie-break, dac= un juc=tor serve[te din jum=tatea gre[it= a terenului, eroarea trebuie
corectat= imediat ce a fost descoperit= [i servantul va servi din jum=tatea corect= de teren \n concordan]= cu
scorul. O gre[eal= la serviciu f=cut= \nainte de descoperirea erorii va r=mne valabil=.
(VECHI 16)
|ntr-un game standard sau tie-break, dac= juc=torii sunt \n p=r]ile de teren gre[ite, eroarea trebuie corectat=
imediat ce a fost descoperit= [i servantul va servi din jum=tatea corect= de teren \n concordan]= cu scorul.
(VECHI 15 & 37)
Dac= \ntr-un game standard un juc=tor serve[te \n afara rndului juc=torul care trebuia s= serveasc= va servi
de \ndat= ce eroarea este descoperit=. Dac= s-a \ncheiat un game \nainte s= se descopere eroarea ordinea la
serviciu va r=mne cea modificat=.
O gre[eal= la serviciu f=cut= de oponent(]i) \nainte de a se descoperi eroarea nu va r=mne valabil=.
La dublu, dac= partenerii aceleia[i echipe servesc \n afara rndului o gre[eal= la serviciu f=cut= \nainte de
descoperirea erorii va r=mne valabil=.
(VECHI 27, Cazul 3)
Dac= un juc=tor serve[te \n afara rndului \ntr-un tie-break [i eroarea este descoperit= dup= ce un num=r par
de puncte au fost jucate, eroarea trebuie corectat= imediat. Dac= eroarea este descoperit= dup= ce un num=r
impar de puncte au fost jucate ordinea la serviciu va r=mne cea modificat=.
O gre[eal= la serviciu f=cut= de oponent(]i) \nainte de a fi descoperit= eroarea nu va r=mne valabil=.
La dublu, dac= partenerii aceleia[i echipe servesc \n afara rndului o gre[eal= la serviciu f=cut= \nainte de
descoperirea erorii va r=mne valabil=.
(VECHI 38)
|ntr-un game standard sau tie-break la dublu, dac= este o eroare \n ordinea primirii, aceasta va r=mne
modificat= pn= la terminarea game-ului \n care a fost descoperit= eroarea. La urm=torul game \n care vor fi
primitori \n acel set partenerii \[i vor relua ordinea ini]ial= la primire.
(VECHI 27, Cazul 1)
Dac= din gre[eal= la scorul de 6-6 este \nceput un tie-break [i ini]ial era convenit ca setul s= fie advantage
set, eroarea va fi corectat= imediat dac= numai un punct a fost jucat. Dac= eroarea este descoperit= cnd al
doilea punct este \n joc, setul va continua ca tie-break set.
(VECHI 27, Cazul 2)
Dac= din gre[eal= la scorul de 6-6 este \nceput un game standard cnd ini]ial era convenit ca setul s= fie tiebreak set, eroarea va fi corectat= imediat dac= numai un punct a fost jucat. Dac= eroarea este descoperit=
cnd al doilea punct este \n joc, setul va continua ca advantage set pn= cnd scorul ajunge la 8-8 (sau un
num=r par mai mare), cnd se va juca un tie-break.
(NOU)
Dac= din gre[eal= un advantage set sau tie-break set este \nceput, cnd ini]ial era convenit ca setul decisiv
s= fie un tie-break decisiv, eroarea va fi corectat= imediat dac= numai un punct a fost jucat. Dac= eroarea
este descoperit= cnd al doilea punct este \n joc setul va continua fie pn= ce un juc=tor / echip= c[tig= 3
game-uri ([i prin urmare setul) fie pn= scorul ajunge 2-2, cnd un tie-break decisiv trebuie jucat. |n orice
caz, dac= eroarea este descoperit= dup= \nceperea celui de-al cincilea game, setul va continua ca tie-break
set. (Vezi Anexa IV)
(VECHI 32)
Dac= mingile nu sunt schimbate \n succesiunea corect=, eroarea trebuie corectat= atunci cnd juc=torul /
echipa care ar fi trebuit s= serveasc= cu mingi noi este urm=torul \ndrept=]it s= serveasc= \ntr-un nou game.
Ulterior mingile trebuie schimbate \n a[a fel \nct num=rul de game-uri dintre schimburile de mingi s= fie cel
ini]ial stabilit.
Mingile nu trebuie schimbate \n timpul unui game.

28. ROLUL ARBITRILOR PE TEREN (VECHI 29)

La meciurile unde sunt desemna]i arbitri, rolurile [i responsabilit=]ile lor sunt descrise \n Anexa V.

29. JOCUL CONTINUU (VECHI 29 & 30)

Ca principiu, jocul trebuie s= fie continuu, din clipa \n care \ncepe meciul (cnd este pus \n joc primul serviciu al
meciului) pn= cnd se termin=.
a.

|ntre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cnd juc=torii schimb= partea de teren la sfr[itul
unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dup= primul game al fiec=rui set [i \n

b.
c.

d.
e.

timpul unui tie-break jocul trebuie s= fie continuu [i juc=torii trebuie s= schimbe partea de teren f=r= timp de
odihn=.
La sfr[itul fiec=rui set va fi o pauz= de set de maximum 120 de secunde.
Timpul maxim \ncepe din momentul \n care se termin= un punct pn= cnd primul serviciu este lovit pentru
urm=torul punct. Organizatorii de circuite profesioniste au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a
extinde cele 90 de secunde admise cnd juc=torii schimb= partea de teren la sfr[itul unui game [i cele 120 de
secunde admise la pauza de set.
Dac=, din motive \n afara controlului juc=torului, \mbr=c=mintea, \nc=l]=mintea sau echipamentul necesar
(excluznd racheta) este stricat [i necesit= o \nlocuire, juc=torului \i poate fi acordat un timp suplimentar
rezonabil pentru a remedia problema.
Nu se va acorda timp suplimentar unui juc=tor pentru a-[i recupera condi]ia fizic=. |n orice caz, un juc=tor
suferind de o problem= medical= tratabil= are dreptul la o pauz= medical= de trei minute pentru tratarea acelei
probleme medicale. Un num=r limitat de pauze de toalet= / schimbare de ]inut= poate fi permis=, dac= este
anun]at \nainte de competi]ie.
Organizatorii competi]iei pot acorda o pauz= de odihn= de 10 minute dac= este anun]at \nainte de competi]ie.
Aceast= pauz= de odihn= poate avea loc dup= al treilea set \ntr-un meci disputat dup= sistemul cel mai bun
din 5 seturi sau dup= al doilea set \ntr-un meci disputat dup= sistemul cel mai bun din 3 seturi.
Timpul de \nc=lzire trebuie s= fie de maximim 5 minute, \n afara cazului \n care organizatorii competi]iei au
decis altfel.

30. |NDRUM+RI (VECHI 31)

|ndrum=rile sunt considerate a fi comunicarea, sfaturile sau instruc]iunile de orice fel, audibile sau vizibile, adresate
unui juc=tor.
|n competi]iile pe echipe \n care exist= un c=pitan de echip= care st= \n teren, c=pitanul de echip= poate da \ndrum=ri
juc=torului(lor) \n timpul pauzei de set [i cnd juc=torii schimb= partea de teren la sfr[itul unui game, dar nu cnd
juc=torii schimb= partea de teren la sfr[itul primului game al fiec=rui set [i nu \n timpul unui tie-break.
|n orice alt meci, \ndrum=rile nu sunt permise.

Cazul 1: Are voie un juc=tor s= primeasc= \ndrum=ri, dac= acestea sunt date prin semne \ntr-un mod discret?
Decizie: Nu.
Cazul 2: Are voie un juc=tor s= primeasc= \ndrum=ri cnd jocul este suspendat?
Decizie: Da.

REGULILE TENISULUI |N SCAUN CU ROTILE

Jocul de tenis \n scaun cu rotile urmeaz= Regulile Tenisului ale ITF cu urm=toarele excep]ii:
a. Regula celor dou= s=rituri.
Juc=torului \n scaun cu rotile \i sunt admise dou= s=rituri ale mingii. Juc=torul trebuie s= returneze mingea \nainte ca ea
s= loveasc= terenul pentru a treia oar=. A doua s=ritur= poate fi \n interiorul sau \n afara limitelor terenului.
b. Scaunul cu rotile
Scaunul cu rotile este considerat parte a corpului [i toate regulile corespunz=toare care se aplic= corpului unui juc=tor
trebuie s= se aplice scaunului cu rotile.
c. Serviciul
i. Serviciul trebuie s= fie executat \n felul urm=tor. Imediat \nainte de a \ncepe s= serveasc=, servantul trebuie s= fie \ntro pozi]ie sta]ionar=. Servantului trebuie s= i se permit= o singur= \mpingere \naintea lovirii mingii.
ii. Servantul, \n timpul execut=rii serviciului, trebuie s= nu ating=, cu vreuna din rotile, orice alt= suprafa]= \n afar= de
cea din spatele liniei de fund cuprins= \ntre continuarea imaginar= a semnului de mijloc [i linia lateral=.
iii. Dac= metodele conven]ionale pentru serviciu sunt din punct de vedere fizic imposibile pentru un juc=tor tetraplegic,
atunci juc=torul sau o persoan= poate arunca mingea pentru un astfel de juc=tor. Dar aceea[i metod= de serviciu trebuie
s= fie folosit= de fiecare dat=.
d. Juc=torul pierde punctul
Un juc=tor pierde un punct dac=:
i. Nu reu[e[te s= returneze mingea \nainte ca ea s= ating= terenul de trei ori.
ii. In conformitate cu regula e) de mai jos utilizeaz= oricare parte a picioarelor sau a extremit=]ilor inferioare ca frne
sau ca elemente de stabilizare \n timpul execut=rii serviciului, lovirii mingii, \ntoarcerii sau opririi asupra terenului sau
asupra oric=rei ro]i \n timp ce mingea este \n joc.
iii. Nu reu[e[te s= men]in= o fes= \n contact cu fundul scaunului cu ro]i cnd atinge mingea.
e. Impingerea scaunului cu piciorul
i. Dac= datorit= incapacit=]ii un juc=tor nu poate s= \mping= scaunul cu rotile prin intermediul rotilei, atunci el poate
\mpinge scaunul folosind un picior.
ii. Chiar dac= \n concordan]= cu regula e) i. de mai sus unui juc=tor i se permite s= \mping= scaunul utiliznd un picior,
nicio parte a piciorului nu poate fi \n contact cu terenul:
a)\n timpul mi[c=rii spre \nainte a balansului, inclusiv atunci cnd racheta love[te mingea;
b) de la \nceperea mi[c=rii serviciului pn= cnd racheta love[te mingea.
iii. Un juc=tor care \ncalc= aceast= regul=, va pierde punctul.
f. Tenis \n scaun cu rotile /persoane normale
Acolo unde un juc=tor de tenis \n scaun cu rotile joac= la simplu sau la dublu cu sau \mpotriva unei persoane normale,
Regulile Tenisului.\n scaun cu rotile trebuie s= se aplice pentru juc=torul \n scaun cu rotile, \n timp ce Regulile
Tenisului pentru tenisul normal trebuie s= se aplice juc=torului normal. In aceast= situa]ie, juc=torului \n scaun cu rotile
i se permit dou= s=rituri \n timp ce juc=torului normal i se permite doar o singur= s=ritur=.

Nota: Defini]ia de extremitate inferioar= este:- membrul inferior, incluznd fesele, [oldul, coapsa, glezna [i laba
piciorului.

AMENDAMENTE LA REGULILE TENISULUI

Textul final [i oficial al Regulior Tenisului va fi pentru totdeauna \n limba englez= [i nicio modificare sau
interpretare a acestor Reguli nu va fi f=cut= dect la o Adunare General= Anual= a Consiliului nu f=r= ca o notificare
asupra rezolu]iei con]innd o astfel de modificare sa fie primit= de Federa]ie \n conordan]= cu Articolul 17 al
Constitu]iei ITF Ltd (Notificarea asupra Rezolu]iilor) [i o astfel de rezolu]ie sau alta avnd efect asem=n=tor trebuie
sus]inut= de o majoritate de dou= treimi din voturile \nregistrate \n raport cu aceea[i.
Orice modificare va intra \n vigoare din 1 ianuarie a anului urm=tor, \n afara cazului \n care majoritatea decide altfel.
|n orice caz Consiliul Director va avea competen]a s= rezolve orice problem= urgent= de interpretare ce va face
subiectul confirm=rii la urm=toarea Adunare General=.
Aceast= Regul= nu poate fi modificat= vreodat= fara consensul unanim al Adun=rii Generale a Consiliului.

ANEXA I
MINGEA
a.
b.
c.

Mingea de tenis trebuie s= aib= o suprafa]= exterioar= uniform= alc=tuit= dintr-un \nveli[ ]esut [i trebuie s= fie
de culoare alb= sau galben=. Dac= exist= \mbin=ri, acestea trebuie s= fie f=r= cus=turi.
Mai multe dect un singur tip de minge sunt specificate. Mingea trebuie s= se conformeze cerintelor ar=tate \n
tabelul de mai jos.
Toate testele de s=ritur=, dimensiuni [i deforma]ie trebuie f=cute n conformitate cu reglement=rile de mai jos.

Cazul 1. Ce tip de minge trebuie folosit pe ce fel de suprafa]= a terenului?

Decizie: 3 tipuri diferite de mingi sunt aprobate pentru jocul dup= Regulile Tenisului, dup= cum urmeaz=:
a.
b.
c.

Mingea Tip 1 (vitez= mare) este destinat= jocului pe suprafe]e de teren lente
Mingea Tip 2 (vitez= medie) este destinat= jocului pe suprafe]e de teren medii / medii-rapide
Mingea Tip 3 (vitez= mic=) este destinat= jocului pe suprafe]e de teren rapide

GREUTATE (MASA)
DIMENSIUNE
S+RITURA
DEFORMARE
AP+SARE4
DEFORMARE
REVENIRE4

LA
LA

TIPUL 1
(VITEZA MARE)
1.975-2.095 uncii
(56.0-59.4 grame)
2.575-2.700 inci
(6.541-6.858 cm)
53-58 inci
(135-147 cm)
0.195-0.235 inci
(0.495-0.597 cm)
0.265-0.360 inci
(0.673-0.914 cm)

TIPUL 2
(VITEZA MEDIE) 1
1.975-2.095 uncii
(56.0-59.4 grame)
2.575-2.700 inci
(6.541-6.858 cm)
53-58 inci
(135-147 cm)
0.220-0.290 inci
(0.559-0.737 cm)
0.315-0.425 inci
(0.800-1.080 cm)

TIPUL 3
(VITEZA MIC+)2
1.975-2.095 uncii
(56.0-59.4 grame)
2.750-2.875 inci
(6.985-7.303 cm)
53-58 inci
(135-147 cm)
0.220-0.290 inci
(0.559-0.737 cm)
0.315-0.425 inci
(0.800-1.080 cm)

ALTITUDINE MARE3
1.975-2.095 uncii
(56.0-59.4 grame)
2.575-2.700 inci
(6.541-6.858 cm)
48-53 inci
(122-135 cm)
0.220-0.290 inci
(0.559-0.737 cm)
0.315-0.425 inci
(0.800-1.080 cm)

Note:
Aceast= minge poate fi presurizat= sau f=r= presiune. Mingea nepresurizat= trebuie s= aibe o presiune nu mai mare de 1 psi (7 kPa) [i
poate fi folosita pentru jocul la altitudine mare peste 4 000 de picioare (1 219 m) deasupra nivelului m=rii [i trebuie s= fi fost
aclimatizat= timp de 60 de zile sau mai mult la altitudinea competi]iei specificate.
1,2

Aceast= minge este de asemenea recomandat= pentru jocul la altitudine mare peste 4 000 de picioare (1 219 m) deasupra nivelului
m=rii.
2

Aceast= minge este presurizat= [i este o minge adi]ional= specific= numai pentru jocul la altitudine mare peste 4 000 de picioare (1
219 m) deasupra nivelului m=rii.
3

Deformarea va fi media unei singure citiri de-a lungul fiec=reia din cele trei axe perpendiculare. Diferen]a dintre dou= citiri
individuale nu trebuie s= dep=[easc= 0.030 inci (0.076 cm).
4

REGLEMENT+RI PENTRU EFECTUAREA TESTELOR

i. Afar= de cazul \n care s-a specificat altfel, toate testele trebuie f=cute la o temperatur= de aproximativ 68 Fahrenheit
(20 Celsius), o umiditate relativ= de aproximativ 60 % [i, afar= de cazul \n care s-a specificat altfel, o presiune
atmosferic= de aproximativ 30 inci coloan= de mercur (102 kPa). Toate mingile trebuie s= fie scoase din container [i
]inute la temperatura [i umiditatea recunoscut= pentru 24 ore \nainte de testare [i trebuie s= fie la acea temperatur= [i
umiditate cnd se \ncepe testul.
ii. Alte standarde pot fi fixate pentru localit=]i unde temperatura medie, umiditatea sau presiunea barometric= medie la
care se desf=[oar= jocul difer= substan]ial de 68 Fahrenheit (20 Celsius), 60 % [i 30 inci coloan= de mercur (102
kPa).
Cereri pentru astfel de standarde ajustate pot fi f=cute de orice Asocia]ie Na]ional= la Federa]ia Interna]ional= de Tenis
[i dac= este aprobat= trebuie s= fie adoptat= pentru astfel de localit=]i.
iii. |n toate testele pentru diametru trebuie utilizat un calibru inelar constituit dintr-o plac= de metal, de preferin]=
necorosiv=, cu grosime uniform= de o optime dintr-un inci (0.318 cm). In cazul mingilor Tip 1 (vitez= mare) [i Tip 2
(vitez= medie) \n plac= trebuie s= existe dou= deschiz=turi circulare cu diametrele de 2.575 inci (6.541 cm) [i respectiv
2.700 inci (6.858 cm). In cazul mingilor Tip 3 (vitez= mic=) \n plac= trebuie s= existe dou= deschiz=turi circulare cu
diametrele de 2.750 inci (6,985 cm) [i respectiv 2.875 inci (7.303 cm). Suprafa]a interioar= a calibrului trebuie s= aib=
un profil convex cu o raz= de o [aisprezecime dintr-un inci (0.159 cm). Mingea nu trebuie s= cad= prin deschiz=tura mai
mic datorit= propriei greut=]i \n nicio orientare [i trebuie s= cad= prin deschiz=tura mai mare datorit= propriei greut=]i
\n toate orient=rile.
iv. |n toate testele de deformare desf=[urate \n conformitate cu regula 3, trebuie utilizat= ma[ina proiectat= de Percy
Herbert Stevens [i patentat= \n Marea Britanie sub Patentul nr. 230250, \mpreun= cu complet=rile aduse [i a
\mbun=t=]irilor ce vor urma, incluznd modific=rile cerute pentru a m=sura deformarea de revenire. Se pot specifica [i
alte ma[ini care s= furnizeze indica]ii echivalente ma[inii Stevens dar acestea pot fi utilizate doar acolo unde astfel de
ma[ini au fost aprobate de Federa]ia Interna]ional= de Tenis.
v. Procedura de desf=[urare a testelor este dup= cum urmeaz= [i trebuie s= aibe loc \n ordinea specificat=:
a. Pre-comprimare. |nainte de testarea oric=rei mingi ea trebuie s= fie comprimat= static cu aproximativ un inci (2.54
cm) pe fiecare din trei diametre perpendiculare succesiv unul fa]= de altul; acest proces trebuie s= fie desf=[urat de trei
ori (nou= comprim=ri \n total). Toate testele trebuie s= fie finalizate \n intervalul a dou= ore de la pre-comprimare.
b. Testul de greutate.
c. Testul dimensional (ca \n paragraful iii de mai sus).
d. Testul de deformare. Mingea este plasat= pe ma[ina Stevens modificat= \ntr-o pozi]ie astfel \nct niciuna din pl=cile
ma[inii s= nu fie \n contact cu \mbinarea \nveli[ului. Este aplicat= greutatea de contact, indicatorul [i semnul nivelului
de aducere precum [i cadranele sunt puse la zero. Greutatea pentru test, echivalent= cu 18 lb (8.165 kg), este plasat= pe
bra]ul balan]ei [i sarcina este aplicat= prin \nvrtirea ro]ii cu o tura]ie uniform= astfel \nct s= treac= cinci secunde din
momentul cnd bra]ul balan]ei p=r=se[te sediul s=u [i pn= cnd indicatorul este adus la nivelul semnului. Cnd rotirea
\nceteaz=, citirea este \nregistrat= (deforma]ia frontal=). Roata este \nvrtit= din nou pn= cnd se atinge num=rul zece
pe scal= (un inci/2.54 cm) deforma]ie). Roata este apoi \nvrtit= \n sens opus cu o tura]ie constant= (elibernd sarcina)
pn= cnd indicatorul bra]ului balan]ei coincide iar cu semnul. Dac= este necesar, dup= a[teptarea a zece secunde,
indicatorul este aranjat la semn. Citirea este apoi \nregistrat= (deforma]ia de revenire). Aceast= procedur= se repet= la
fiecare minge pe direc]ia celor dou= diametre perpendiculare fa]= de pozi]ia ini]ial= [i unul fa]= de cel=lalt.
e. Testul de s=ritur= (ca mai sus) mingea este l=sat= s= cad= de la 100 inci (254 cm) pe o suprafa]= neted= rigid= [i
orizontal=. M=sur=torile pentru \n=l]imea de la care este l=sat= s= cad= mingea [i pentru \n=l]imea s=riturii trebuie s= fie
f=cute de la suprafa]a de baz= la partea de jos a mingii.

CLASIFICAREA VITEZEI SUPRAFE}EI TERENULUI

Metoda de testare ITF utilizat= la determinarea vitezei unei suprafe]e de teren este metoda de testare ITF CS 01/01
(Clasificarea vitezei suprafe]ei de teren) descris= \n publica]ia ITF intitulat= An initial ITF study on performance
standards for tennis court surfaces.
Suprafe]ele de teren care s-au g=sit c= au un coeficient ITF de vitez= a suprafe]ei \ntre 0 [i 35 trebuie s= fie clasificate
ca fiind \n Categoria 1 (ritm lent). Exemple de tipuri de suprafe]e de teren care se conformeaz= cu aceast= clasificare
vor include \n cea mai mare m=sur= terenuri de zgur= [i alte tipuri de suprafe]e minerale.
Suprafe]e de teren care s-au g=sit c= au un coeficient ITF de vitez= a suprafe]ei \ntre 30 si 45 trebuie s= fie clasificate ca
fiind \n Categoria 2 (ritm mediu/mediu-rapid). Exemple de tipuri de suprafe]e de teren care se conformeaz= cu aceast=
clasificare vor include \n cea mai mare m=sur= terenuri dure cu diferite tipuri de \mbr=c=minte acrilic= precum [i unele
suprafe]e textile.
Suprafe]e de teren care s-au g=sit c= au un coeficient ITF de vitez= a suprafe]ei peste 40 trebuie s= fie clasificate ca
fiind \n Categoria 3 (ritm rapid). Exemple de tipuri de suprafe]e de teren care se conformeaz= cu aceast= clasificare vor
include \n cea mai mare m=sur= iarba natural=, gazon artificial [i unele suprafe]e textile.

Not=: Propunerea de acoperire cu valorile cifrei ITF de vitez= a suprafe]ei de teren pentru categoriile de mai sus este
f=cut= pentru a permite o orientare \n alegerea mingilor.

ANEXA II
RACHETA
a. Suprafa]a de lovire, definit= ca suprafa]a principal= a texturii racordajului m=rginit= de punctele de intrare a corzilor
\n ram= sau punctele de contact a corzilor cu rama, oricare din ele sunt mai mici, trebuie s= fie plan= [i consist= dintr-o
textur= de corzi \ncruci[ate prinse de o ram= [i \mpletite sau legate alternativ \n locul de \ncruci[are. Textura
racordajului trebuie s= fie \n general uniform= [i \n particular nu mai pu]in deas= \n centru dect \n oricare alt= zon=.
Racheta trebuie s= fie proiectat= [i racordat= astfel \nct caracteristicile de joc s= fie identice pe ambele fe]e. Racheta
trebuie s= fie lipsit= de obiecte ata[ate, proeminen]e [i dispozitive altele dect cele utilizate exclusiv [i \n mod special
pentru a limita sau a preveni uzura [i ruperea corzilor sau vibra]iile ori, numai pentru ram=, pentru distribuirea greut=]ii.
Aceste obiecte, proeminen]e [i dispozitive trebuie s= fie rezonabile ca dimensiuni [i amplasare pentru astfel de scopuri.
b. Rama rachetei nu trebuie s= dep=seasc= 29.0 inci (73.7 cm) ca lungime total=, inclusiv mnerul. Rama rachetei nu
trebuie s= dep=[easc= 12.5 inci (31.7 cm) ca l=]ime total=. Suprafa]a de lovire nu trebuie s= dep=[easc= 15.5 inci (39.4
cm) ca lungime total= [i 11.5 inci (29.2 cm) ca l=]ime total=.
c. Rama, inclusiv mnerul, [i corzile trebuie s= fie lipsite de orice dispozitiv care face posibil= modificarea material= a
formei rachetei sau schimbarea distribu]iei greut=]ii pe direc]ia axei longitudinale a rachetei care ar schimba momentul
de iner]ie de balans, sau schimbarea deliberat= a oric=rei propriet=]i fizice care poate afecta performan]a rachetei \n
timpul juc=rii unui punct. Nicio surs= de energie care \n vreun fel schimb= sau afecteaz= caracteristicile de joc ale unei
rachete nu poate fi implantat= sau ata[at= rachetei.

ANEXA III
RECLAMA
1.

Reclamele sunt permise pe fileu atta timp ct sunt amplasate pe partea fileului care este nu mai departe de 3
picioare (0.914 m) de la centrul stlpului de fileu [i sunt f=cute \n a[a fel \nct s= nu interfereze cu
vizibilitatea juc=torilor sau cu condi]iile de joc.

2.

Reclamele sau alte semne sau materiale amplasate \n spatele sau pe lateralele terenului sunt permise atta
timp ct nu interfereaz= cu vizibilitatea juc=torilor sau cu condi]iile de joc.

3.

Reclamele sau alte semne sau materiale amplasate pe suprafa]a terenului \n afara liniilor ce-l delimiteaza sunt
permise atta timp ct nu interfereaz= cu vizibilitatea juc=torilor sau cu condi]iile de joc.

4.

|n ciuda paragrafelor (1), (2) [i (3) de mai sus, orice reclame, semne sau materiale amplasate pe fileu sau
amplasate \n spatele sau pe lateralele terenului sau pe suprafa]a terenului \n afara liniilor ce-l delimiteaza nu
pot con]ine culorile alb sau galben sau alte culori deschise care pot interfa cu vizibilitatea juc=torilor sau cu
condi]iile de joc.

5.

Reclamele sau alte semne sau materiale nu sunt permise pe suprafa]a terenului \n interiorul liniilor terenului.

ANEXA IV
METODE ALTERNATIVE DE EVIDEN}+ A SCORULUI
SCORUL |NTR-UN GAME
Metoda de eviden]= a scorului No-Ad
Aceast= metod= alternativ= de eviden]= a scorului poate fi folosit=.
|ntr-un game No-ad scorul este ]inut dup= cum urmeaz=, cu scorul servantului anun]at primul:
Niciun punct

zero
Primul punct

15
Al doilea punct

30
Al treilea punct

40
Al patrulea punct
Game
Dac= fiecare juc=tor / echip= a c[tigat trei puncte, scorul va fi Egalitate [i se va juca un punct decisiv. Primitorul(ii)
va decide \n care jum=tate de teren s= primeasc=, \n stnga sau \n dreapta. La dublu juc=torii echipei primitoare nu pot
schimba pozi]iile pentru a primi \n acest punct decisiv. Juc=torul / echipa care c[tig= punctul decisiv c[tig= game-ul.
La dublu mixt juc=torul de acela[i sex cu servantul va primi \n punctul decisiv. Juc=torii echipei primitoare nu pot
schimba pozi]iile pentru a primi \n acest punct decisiv.

SCORUL |NTR-UN SET

1.

SETURI SCURTE

Primul juc=tor / echip= care c[tig= patru game-uri c[tig= acel set, cu condi]ia s= fie o diferen]= de dou= game-uri
fa]= de oponent(]i). Dac= scorul devine 4-4 se va juca un tie-break.
2.

TIE-BREAK-UL CARE DECIDE MECIUL (7 PUNCTE)

Cnd scorul la seturi \ntr-un meci este 1-1, sau 2-2 \ntr-un meci jucat dup= sistemul cel mai bun din 5 seturi, un
tie-break va fi jucat pentru a decide \nving=torul. Acest tie-break \nlocuie[te setul decisiv.
Primul juc=tor / echip= care c[tig= [apte puncte c[tig= acest tie-break decisiv [i meciul, cu condi]ia s= fie o
diferen]= de dou= puncte fa]= de oponent(]i).
3.

TIE-BREAK-UL CARE DECIDE MECIUL (10 PUNCTE)

Cnd scorul la seturi \ntr-un meci este 1-1, sau 2-2 \ntr-un meci jucat dup= sistemul cel mai bun din 5 seturi, un
tie-break va fi jucat pentru a decide \nving=torul. Acest tie-break \nlocuie[te setul decisiv.
Primul juc=tor / echip= care c[tig= zece puncte c[tig= acest tie-break decisiv [i meciul, cu condi]ia s= fie o
diferen]= de dou= puncte fa]= de oponent(]i).

Not=: Cnd se folose[te tie-break-ul care decide meciul \n locul setului decisiv:
ordinea ini]ial= a serviciului continu=. (Regulile 5 [i 14)
la dublu, ordinea serviciului [i a primirii \ntr-o echip= poate fi modificat=, ca la \nceputul fiec=rui set
(Regulile14 [i 15)
\naintea \nceperii unui tie-break-ul care decide meciul va fi o pauz= de set de 120 de secunde.
mingile nu trebuie schimbate \nainte de \nceperea unui tie-break-ul care decide meciul chiar dac= secven]a
game-urilor o cere.

ANEXA V
ROLUL ARBITRILOR PE TEREN
Arbitrul principal este autoritatea final= pentru toate problemele legate de regulile tenisului [i decizia sa este final=.
La meciuri la care este desemnat un arbitru de scaun, arbitrul de scaun este autoritatea final= pentru toate problemele de
fapt \n timpul meciului.
Juc=torii au dreptul s= cheme \n teren arbitrul principal dac= nu sunt de acord cu o interpretare a unei reguli a tenisului
de c=tre arbitrul de scaun.
La meciuri la care sunt desemna]i arbitri de linie [i de fileu, ei iau toate deciziile (inclusiv gre[elile de picior) relativ cu
acea linie sau fileu. Arbitrul de scaun are dreptul de a corecta decizia unui arbitru de linie sau de fileu dac= arbitrul de
scaun este sigur c= o gre[eal= clar= a fost f=cut=. Arbitrul de scaun este r=spunz=tor de toate deciziile la linii (inclusiv
gre[elile de picior) sau la fileu atunci cnd nu sunt desemna]i arbitri de linie sau de fileu.
Un arbitru de linie care nu poate lua o decizie trebie s=-i semnalizeze aceasta imediat arbitrului de scaun care va lua el
decizia. Dac= arbitrul de linie nu poate lua o decizie sau nu exist= arbitri de linie [i arbitrul de scaun nu poate lua o
decizie \ntr-o problem= de fapt, punctul va fi rejucat.
La competi]iile pe echipe la care arbitrul principal st= \n teren, arbitrul principal aste de asemenea autoritatea final= \n
chestiuni de fapt.
Jocul poate fi oprit sau suspendat oricnd arbitrul de scaun hot=r=[te c= este necesar sau potrivit.
Arbitrul principal poate de asemenea opri sau suspenda jocul \n caz de \ntuneric, din cauza vremii sau altor condi]ii din
teren adversare jocului. Cnd jocul este suspendat datorit= \ntunericului, aceasta trebuie f=cut= la sfr[itul unui set sau
dup= ce un num=r par de game-uri au fost jucate \n setul respectiv. Dup= o suspendare a jocului scorul [i pozi]iile
juc=torilor pe teren trebuie p=strate cnd se reia jocul.
Arbitrul de scaun sau arbitrul principal trebuie s= ia deciziile privitoare la jocul continuu [i la \ndrum=ri \n raport cu
Codul de Conduit= aprobat [i \n vigoare.

Cazul 1: Arbitrul de scaun \i acorda servantului primul serviciu dup= o corectare iar primitorul reclam= c= ar trebui s=
fie un al doilea serviciu \ntruct servantul f=cuse deja o gre[eal= la serviciu. Trebuie chemat arbitrul principal pe teren
s= ia o decizie?
Decizie: Da. Arbitrul de scaun ia prima decizie \n privin]a chestiunilor de regulament (chestiuni referitoare la aplicarea
unor chestiuni de fapt). |n orice caz, dac= un juc=tor face apel referitor la decizia arbitrului de scaun atunci arbitrul
principal trebuie chemat s= ia decizia final=.
Cazul 2: O minge este anun]at= out iar juc=torul pretinde c= mingea a fost bun=. Poate fi chemat arbitrul principal pe
teren s= ia o decizie?
Decizie: Nu. Arbitrul de scaun ia deciziile finale legate de chestiuni de fapt (probleme legate de ceea ce s-a \ntmplat
exact \n timpul unui eveniment specific).
Cazul 3: Are voie un arbitru de scaun s= corecteze un arbitru de linie la sfr[itul unui punct dac=, \n opinia arbitrului de
scaun, o gre[eal= clar= a fost f=cut= mai devreme \n timpul punctului?
Decizie: Nu. Un arbitru de scaun poate corecta un arbitru de linie numai imediat ce o gre[eal= clar= a fost f=cut=.
Cazul 4: Un arbitru de linie anun]= o minge out iar juc=torul pretinde c= mingea a fost bun=. Are voie arbitrul de
scaun s= corecteze arbitrul de linie?
Decizie: Nu. Arbitrul de scaun niciodat= nu trebuie s= fac= o corectare ca urmare a protestului sau recursului unui
juc=tor.
Cazul 5: Un arbitru de linie anun]= o minge out. Arbitrul de scaun nu a putut vedea clar, \ns= crede c= mingea a fost
bun=. Poate arbitrul de scaun s= corecteze arbitrul de linie?
Decizie: Nu. Arbitrul de scaun poate corecta arbitrul de linie doar cnd este sigur c= acesta a f=cut o gre[eal= clar=.
Cazul 6: P oate un arbitru de linie s=-[i schimbe decizia dup= ce arbitrul de scaun a anun]at scorul?
Decizie: Da. Dac= un arbitru de linie \[i d= seama c= a comis o eroare, el poate face o corectare, cu condi]ia s= o fac=
imediat [i cu condi]ia s= nu fie ca urmare a protestului sau recursului unui juc=tor.

Cazul 7: Dac= un arbitru de scaun sau de linie anun]= out [i apoi corecteaz= anun]ul (minge bun=), care este decizia
corect=?
Decizie: Arbitrul de scaun trebuie s= decid= dac= anun]ul original out a incomodat vreun juc=tor. Dac= a fost
incomodare, punctul va fi rejucat. Dac= nu a fost incomodare, juc=torul care a lovit mingea c[tig= punctul.
Cazul 8: O minge este \mpins= \napoi de vnt deasupra fileului [i juc=torul, \n mod corect ajunge mingea [i \ncearc= s=
o joace de deasupra fileului. Adversarul(ii) \l incomodeaz=. Care este decizia corect=?
Decizie: Arbitrul de scaun trebuie s= decid= dac= incomodarea a fost inten]ionat= sau neinten]ionat= [i ori acord=
punctul juc=torului incomodat ori decide rejucarea punctului.

PROCEDURI PENTRU INSPECTAREA URMEI DE MINGE

1.
2.

3.
4.
5.
6.
7.

8.
9.

Inspectarea urmei de minge se poate face numai pe terenuri de zgur=.

O inspectare a urmei de minge cerut= de un juc=tor (echip=) este permis= numai dac= arbitrul de scaun nu
poate hot=r\ cu certitudine din scaunul s=u ori la o lovitur= decisiv= ori cnd un juc=tor (echip=) se opre[te din
joc \n timpul disput=rii punctului (return=rile sunt permise dar dup= aceea juc=torul trebuie s= se opreasc=
imediat).
Cnd arbitrul de scaun a hot=rt s= fac= o inspectare a urmei de minge, el/ea trebuie s= coboare din scaun [i s=
fac= inspectarea personal. Dac= el/ea nu [tie unde este urma, el/ea poate cere ajutorul arbitrului de linie
pentru localizarea urmei dar dup= aceea trebuie ca arbitrul de scaun s-o inspecteze.
Anun]ul original sau corectarea ramn \ntotdeauna valabile dac= dac= arbitrul de linie [i arbitrul de scaun nu
pot localiza urma sau dac= urma nu poate fi citit=.
Odat= ce arbitrul de scaun a identificat [i decis asupra unei urme de minge decizia acestuia este final= [i
neapelabil=.
|n jocul pe terenuri de zgur= arbitrul de scaun nu trebuie s= fie prea rapid \n anun]area scorului dect dac=
este absolut sigur de anun]. Dac= are dubii trebuie s= a[tepte \nainte de a anun]a scorul pentru a determina
dac= este necesar= o inspectare a urmei de minge.
La dublu jucatorul apelant trebuie sa-[i fac= cererea \n a[a fel \nct ori jocul se opre[te ori arbitrul de scaun
opre[te jocul. Dac= o cerere este f=cut= c=tre arbitrul de scaun, acesta trebuie \nti s= determine dac= a fost
urmat= procedura de apelare. Dac= nu a fost corect= sau a fost facut= trziu, atunci arbitrul de scaun poate
decide c= echipa oponent= a fost incomodat= inten]ionat.
Dac= un juc=tor [terge urma de minge \nainte ca arbitrul de scaun s= ia o decizie definitiv=, el/ea este de
acord c= anun]ul a fost eronat.
Un juc=tor nu are voie s= treac= de cealalt= parte a fileului s= verifice o urm= de minge f=r= a \nc=lca
prevederea privind Comportarea Nesportiv= din Codul de Conduit=.

PROCEDURI DE REVIZUIRE ELECTRONIC+

La turneele unde este folosit un Sistem de Revizuire Electronic=, urm=toarele proceduri trebuie folosite la meciurile de
pe terenurile unde este folosit.
1.
2.
3.

4.
5.

O cerere de Revizuire Electronic= a unui anun] de la linie sau a unei corect=ri cerut= de un juc=tor (echip=)
trebuie permis= numai la o lovitur= decisiv= ori cnd un juc=tor (echip=) se opre[te din joc \n timpul disput=rii
punctului (return=rile sunt permise dar dup= aceea juc=torul trebuie s= se opreasc= imediat).
Arbitrul de scaun trebuie s= decid= dac= s= foloseasc= Revizuirea electronic= atunci cnd are dubii \n privin]a
acurate]ii anun]ului de la linie sau a corect=rii. |n orice caz, arbitrul de scaun poate refuza Revizuirea
Electronic= dac= el/ea crede c= juc=torul face o cerere care nu e rezonabil= sau care nu a fost f=cut= la timp.
La dublu jucatorul apelant trebuie sa-[i fac= cererea \n a[a fel \nct ori jocul se opre[te ori arbitrul de scaun
opre[te jocul. Dac= o cerere este f=cut= c=tre arbitrul de scaun, acesta trebuie \nti s= determine dac= a fost
urmat= procedura de apelare. Dac= nu a fost corect= sau a fost facut= trziu, atunci arbitrul de scaun poate
decide c= echipa oponent= a fost incomodat= inten]ionat, caz \n care echipa apelant= pierde punctul.
Anun]ul original sau corectarea ramn \ntotdeauna valabile dac= Revizuirea Electronic= nu poate, din orice
motiv, s= dea o decizie asupra acelui anun] sau corectare.
Decizia final= a arbitrului de scaun va fi rezultatul Revizuirii Electronice [i nu este apelabil=. Dac= o alegere
manual= este cerut= ca sistemul s= revad= un anume impact al mingii, un arbitru aprobat de arbitrul principal
trebuie s= decid= care impact a mingii este rev=zut.

PROCEDURI DE REVIZUIRE {I EXAMINARE

A REGULILOR TENISULUI
1. INTRODUCERE
1.1. Aceste proceduri au fost aprobate de Comitetul Director al Federa]iei Interna]ionale de Tenis ("Comitetul
Director") la 17 Mai 1998.
1.2. Comitetul Director poate ad=uga, amenda sau modifica aceste proceduri din timp \n timp.
2. OBIECTIVE
2.1. Federa]ia Interna]ional= de Tenis este custodele Regulilor Tenisului [i \[i ia obliga]ia pentru:
a. Conservarea caracterului tradi]ional [i integritatea jocului de tenis.
b. Conservarea \n mod activ a abilit=]ii cerute tradi]ional pentru acest joc.
c. Incurajarea \mbun=t=]irilor care men]in combativitatea jocului.
d. Asigurarea competi]iei corecte.
2.2. Pentru a asigura revizuirea [i examinarea corect=, consecvent= [i prompt= referitoare la Regulile Tenisului, trebuie
s= se aplice procedurile expuse mai jos.
3. SCOP
3.1. Aceste proceduri trebuie s= se aplice reglement=rilor prev=zute \n:
a. Regula 1 - Terenul.
b. Regula 3 - Mingea.
c. Regula 4 - Racheta.
d. Anexa I [i II la Regulile Tenisului.
e. Orice alt= regul= a tenisului asupra c=ruia Fedeta]ia Interna]ional= de Tenis poate decide.
4. STRUCTURA
4.1. Potrivit acestor proceduri reglement=rile trebuie emise de o Comisie de Reglementare.
4.2. Aceste reglement=ri trebuie s= fie \n final ap=rate, fa]= de un drept de recurs, de un Tribunal de apel \n conformitate
cu aceste proceduri.
5. APLICARE
5.1. Regulamentele trebuie s= fie f=cute:
a. Urmare a unei mo]iuni a Comitetului Director, sau
b. Dup= primirea unei cereri \n conformitate cu procedurile expuse mai jos.
6. DESEMNAREA {I ALC+TUIREA COMISIEI DE REGLEMENTARE
6.1. Comisia de Reglementare trebuie s= fie desemnat= de Pre[edintele Federa]iei Interna]ionale de Tenis (Pre[edinte)
sau \mputernicitul s=u [i trebuie s= cuprind= acel num=r de membri pe care Pre[edintele sau \mputernicitul s=u trebuie
s= \l stabileasc=.
6.2. Dac= se desemneaz= mai mult de o persoan= pentru Comisia de Reglementare, Comisia de Reglementare trebuie s=
desemneze o persoan= din cadrul s=u care s= ac]ioneze ca pre[edinte al comisiei.
6.3. Pre[edintele comisiei trebuie s= aib= dreptul s= organizeze modul de lucru al Comisiei de Reglementare \nainte de
[i pentru orice revizuire [i/sau examinare.
7. REGLEMENT+RI PROPUSE DE COMISIA DE REGLEMENTARE
7.1. Detaliile oric=rei reglement=ri propuse, emise ca urmare a unei mo]iuni a Comitetului Director pot fi date oric=rei
persoane de bun= credin]= sau oric=rui juc=tor, produc=tor de echipament sau Asocia]ie Na]ional= sau membri ai
acestora ce sunt interesa]i \n reglementarea propus=.
7.2. Oric=rei persoane astfel \n[tiin]ate trebuie s= i se acorde o perioad= de timp rezonabil= \n care s= \nainteze
Pre[edintelui sau \mputernicitului s=u comentariile, obiec]iile sau solicit=rile de informa]ii \n leg=tur= cu reglementarea
propus=.
8. CERERE DE REGLEMENTARE
8.1. O cerere de reglementare poate fi f=cut= de orice parte de bun= credin]= interesat= \n reglementare cuprinznd orice
juc=tor, produc=tor de echipament sau Asocia]ie Na]ional= sau membru al acesteia.
8.2. Orice cerere de reglementare trebuie s= fie trimis= \n scris Pre[edintelui.

8.3. Pentru a fi valabil=, o cerere de reglementare trebuie s= cuprind= urm=toarele informa]ii minime:
a. Numele complet [i adresa peti]ionarului.
b. Data cererii.
c. O expunere care s= precizeze clar interesul peti]ionarului \n problema pentru care este solicitat= reglementarea.
d. Toate probele documentare relevante pe care peti]ionarul inten]ioneaz= s= se bazeze la orice audiere.
e. Dac= \n opinia peti]ionarului, este necesar un expert, el trebuie s= includ= o solicitare pentru audierea unui astfel de
expert. Aceast= solicitare trebuie s= precizeze numele fiec=rui expert propus [i expertiza sa relevant=.
f. Cnd se face o cerere de reglementare pentru o rachet= sau alt= pies= de echipament trebuie s= fie trimis= o dat= cu
cererea de reglementare un prototip sau o copie exact= a echipamentului \n cauz=.
g. Dac=, \n opinia peti]ionarului, exist= circumstan]e extraordinare sau neobi[nuite,
care cer ca o reglementare s= fie f=cut= \ntr-un anumit timp sau \naintea unei anumite date, el trebuie s= includ= o
expunere \n care s= descrie circumstan]ele extraordinare sau neobi[nuite.
8.4. Dac= o cerere de reglementare nu con]ine informa]iile [i/sau echipamentul la care se refer= clauza 8.3(a) - (g) de
mai sus, Pre[edintele sau \mputernicitul s=u trebuie s= anun]e peti]ionarul, dnd peti]ionarului un anumit timp rezonabil
\n care s= remedieze deficien]a. Dac= peti]ionarul nu reu[e[te s= remedieze deficien]a \ntr-un anumit timp, cererea
trebuie respins=.
9. |NTRUNIREA COMISIEI DE REGLEMENTARE
9.1. La primirea unei cereri valabile sau pe baza mo]iunii Comitetului Director Pre[edintele sau \mputernicitul s=u
poate \ntruni o Comisie de Reglementare pentru a se ocupa de cerere sau mo]iune.
9.2. Comisia de Reglementare nu are nevoie s= fac= o audiere care s= se ocupe cu cererea sau mo]iunea atunci cnd
cererea sau mo]iunea, \n opinia Pre[edintelui comisiei poate fi rezolvat= \n mod corect f=r= examinare.
10. MOD DE LUCRU AL COMISIEI DE REGLEMENTARE
10.1. Pre[edintele Comisiei de reglementare trebuie s= stabileasc= forma corespunz=toare, procedurile [i termenul
oric=rei revizuiri [i/sau audieri.
10.2. Pre[edintele comisiei trebuie s= dea anun]uri scrise legate de acele chestiuni prezentate \n paragraful 10.1 de mai
sus oric=rui peti]ionar sau oric=rei persoane sau asocia]ie care [i-a exprimat un interes \n reglementarea propus=.
10.3. Pre[edintele comisiei trebuie s= stabileasc= toate chestiunile legate de probe [i nu trebuie s= fie limitat de
procedurile de decizie juridice [i de acceptare a probelor cu condi]ia c= revizuirea [i/sau examinarea este condus= \n
mod corect cu posibilitate rezonabil= pentru p=r]ile relevante \n a-[i prezenta cazul.
10.4. In conformitate cu aceste proceduri orice revizuire [i/sau examinare:
a. trebuie s= aib= loc confiden]ial
b. poate fi suspendat= [i/sau amnat= de Comisia de Reglementare.
10.5. Pre[edintele comisiei are libertatea de a coopta din timp \n timp membri suplimentari \n Comisia de Reglementare
cu calificare sau experien]= deosebit= s= se ocupe cu chestiuni specifice, care solicit= o astfel de calificare sau o
experien]= specific=.
10.6. Comisia de reglementare trebuie s= ia decizia prin majoritate simpl=. Niciun membru al comisiei de reglementare
nu se poate ab]ine.
10.7. Pre[edintele comisiei trebuie s= aib= deplina libertate s= fac= peti]ionarului ([i/sau altor persoane sau organiza]ii
ce comenteaz=, obiecteaz= sau cer informa]ii pentru orice revizuire [i/sau examinare) acea comand=, pe care o
consider= potrivit=, legat= de costurile cererii [i/sau cheltuielilor rezonabile f=cute de Comisia de Reglementare pentru
efectuarea testelor sau ob]inerea rezultatelor referitoare la echipamentul supus reglement=rii.
11. COMUNICARE
11.1. O dat= ce Comisia de Reglementare a ajuns la o decizie ea trebuie s= dea o comunicare scris= peti]ionarului, sau
oric=rei persoane sau asocia]ie care [i-a exprimat un interes \n reglementarea propus=, att ct se poate, \n mod
rezonabil, de repede.
11.2. Acest= comunicare scris= trebuie s= includ= o expunere sumar= a ra]ionamentului pe care se bazeaz= decizia
Comisiei de Reglementare.

11.3. Dup= comunicarea c=tre peti]ionar sau dup= alt fel de asemenea informa]ii precizate de Comisia de Reglementare,
hot=rrea Comisiei de Reglemetnare trebuie s= devin= obligatorie \n conformitate cu Regulile Tenisului.
12. APLICAREA REGULILOR TENISULUI CURENTE
12.1. Supuse posibilit=]ii Comisiei de Reglementare de a emite reglement=ri interimare, Regulile Tenisului curente
trebuie s= se aplice \n continuare pn= cnd orice revizuire [i/sau examninare a Comisiei de Reglementare este
finalizat= [i este emis= o hot=rre a Comisiei de Reglementare.
12.2. |nainte de [i \n timpul oric=rei revizuiri [i/sau examin=ri Pre[edintele Comisiei de Reglementare poate emite acele
instruc]iuni pe care le consider= rezonabil necesare pentru implementarea Regulilor Tenisului [i a acelor proceduri care
includ emiterea reglement=rilor interimare.
12.3. Astfel de reglement=ri interimare pot cuprinde dispozi]ii restrictive privind utilizarea oric=rui echipament
conform Regulilor Tenisului \n a[teptarea unei hot=rri a Comisiei de Reglementare care s= decid= dac= echipamentul
\ndepline[te sau nu specifica]iile din Regulile Tenisului.
13. DESEMNAREA {I ALC+TUIREA TRIBUNALULUI DE APEL
13.1. Tribunalul de Apel trebuie s= fie desemnat de Pre[edinte sau \mputernicitul s=u dintre membrii Comitetului
Director/Comisia Tehnic=.
13.2. Niciun membru al Comisiei de Reglementare care a f=cut reglementarea ini]ial= nu trebuie s= fie membru al
Tribunalului de Apel.
13.3. Tribunalul de Apel trebuie s= cuprind= acel num=r pe care Pre[edintele sau \mputernicitul s=u trebuie s= \l
stabilesc=, dar nu trebuie s= fie mai mic de trei.
13.4. Tribunalul de Apel trebuie s= desemneze o persoan= din rndul s=u care s= ac]ioneze ca Pre[edinte de Tribunal.
13.5. Pre[edintele Tribunalului trebuie s= aib= dreptul s= organizeze modul de lucru \nainte de [i pentru orice
examinare de apel.
14. CERERE DE APEL
14.1. Un peti]ionar (sau o persoan= sau asocia]ie care [i-a exprimat interesul [i a \naintat orice comentariu, obiec]ie sau
solicitare la o reglementare propus=) poate face recurs la orice hot=rre a Comisiei de Reglementare.
14.2. Pentru a fi valabil= o cerere pentru un recurs trebuie:
a. s= fie facut= \n scris pre[edintelui Comisiei de Reglementare care face reglementarea supus= recursului nu mai trziu
de (45) de zile dup= comunicarea hot=rrii;
b. s= fie prezentate detaliile \mpotrivirii la hot=rrea supus= recursului;
c. s= con]in= toate motivele recursului.
14.3. Dup= primirea unei cereri valabile pentru recurs pre[edintele Comisiei de Reglementare care a f=cut
reglementarea ini]ial= poate solicita o tax= de apel rezonabil= care s= fie pl=tit= de apelant, ca o condi]ie pentru apel.
Aceast= tax= de recurs trebuie returnat= apelantului dac= c[tig= recursul.
15. |NTRUNIREA TRIBUNALULUI DE APEL
15.1. Pre[edintele sau \mputernicitul s=u trebuie s= \ntruneasc= Tribunalul de Apel \n urma pl=]ii de c=tre apelant a unei
taxe de recurs.
16. MOD DE LUCRU AL TRIBUNALULUI DE APEL
16.1. Tribunalul de Apel [i pre[edintele trebuie s= desf=[oare procedurile [i examin=rile \n conformitate cu materialele
prezentate \n sec]iunile 10,11 [i 12 de mai sus.
16.2. Dup= comunicarea c=tre apelant sau dup= alt fel de asemenea informa]ii precizate de Tribunalul de Apel hot=rrea
Tribunalului de Apel trebuie s= devin= imediat obligatorie [i neapelabil= \n conformitate cu Regulile Tenisului.
17. CONDI}II GENERALE
17.1. Dac= o Comisie de Reglementare este alc=tuit= dintr-un singur membru, acel membru este responsabil de
organizarea examin=rii \n calitate de Pre[edinte de Comisie [i trebuie s= stabilesc= procedurile de urmat \nainte de [i \n
timpul oric=rei revizuiri [i/sau examin=ri.

17.2. Toate revizuirile [i/sau examin=rile trebuie s= se desf=[oare \n limba englez=. La orice examinare unde
peti]ionarul [i/sau al]i indivizi sau organiza]ii ce comenteaz=, obiecteaz= sau cer informa]ii nu vorbesc limba englez=,
trebuie s= fie de fa]= un translator. Acolo unde este posibil, translatorul trebuie s= fie independent.
17.3. Comisia de Reglementare sau Tribunalul de Apel poate publica extrase din propriile reglement=ri.
17.4. Toate comunic=rile care se fac conform acestor proceduri trebuie s= fie scrise.
17.5. Orice comunicare f=cut= ca urmare a acestor proceduri trebuie considerat= anun]at= dup= data la care a fost
comunicat=, expediat= sau transmis= peti]ionarului sau altei p=r]i relevante.
17.6. Comisia de Reglementare trebuie s= aib= latitudinea s= refuze un peti]ionar dac= \n opinia sa rezonabil= cererea
este \n mare m=sur= similar= cu o cerere sau mo]iune asupra c=reia Comisia de reglementare a dat o decizie [i/sau
reglementare \n perioada de 36 de luni \nainte de data cererii.

PLANUL TERENULUI

Linie

4'6"(1.37m) 4'6"(1.37m)

de

fund

SUGESTII ASUPRA MODULUI DE MARCARE A UNUI TEREN

Procedeul urm=tor este pentru terenul uzual, comun de dublu [i simplu. (Vezi nota de la sfr[it pentru un teren cu
folosin]= unic=).
Mai \nti alege]i pozi]ia fileului; o linie dreapt= lung= de 42 de picioare (12.80 m). Marca]i centrul (X pe diagrama de
deasupra) [i, m=surnd de aici \n fiecare direc]ie, marca]i:
la 13'6" (4.11 m) punctele a,b, unde fileul intersecteaz= liniile laterale interioare,
la 16'6" (5.03 m) pozi]iile stlpilor (sau be]e) de simplu (n,n),
la 18'0" (5.49 m) punctele A,B, unde fileul intersecteaz= liniile laterale exterioare,
la 21'0" (6.40 m) pozi]iile stlpilor fileului (N,N), ca fiind capetele liniei ini]iale de 42'0" (12,80 m).
Introduce]i ]=ru[ii \n A [i B [i ag=]a]i de ei capetele corespunz=toare ale dou= rulete de m=surare. Pe una, care va
m=sura diagonala unei jum=t=]i de teren, se ia o lungime de 53'1" (16.18 m) iar pe cealalt= (pentru a m=sura linia
lateral=) o lungime de 39'0" (11.89 m). Trage]i bine de ambele astfel \nct la aceste distan]e ele s= se \ntlneasc= \ntr-un
punct C, care este unul din col]urile terenului. Inversa]i m=sur=torile pentru a g=si cel=lalt col] D. Ca o verificare asupra
acestei opera]ii este recomandabil ca la acest stadiu s= verifica]i lungimea liniei CD care, fiind linia de fund, trebuie s=
rezulte ca fiind de 36'0" (10.97 m); \n acela[i timp poate fi marcat centrul ei J, ca [i capetele liniilor laterale interioare
(c,d), la 4'6"(1.37 m) de C [i D.
Linia median= [i linia de serviciu sunt acum marcate cu ajutorul punctelor F, H, G, care sunt m=surate la 21'0" (6.40m)
de la fileu respectiv \n lungul liniilor bc, XJ [i ad.
Procedura identic= de pe cealalt= parte a fileului completeaz= terenul.
Dac= este nevoie numai de un teren de simplu, nu sunt necesare liniile din exteriorul punctelor a, b, c, d, dar terenul
poate fi m=surat ca mai sus. Ca alternativ=, col]urile liniei de fund (c, d) pot fi g=site, dac= se prefer=, prin ag=]area

celor dou= rulete \n a [i b \n loc de A [i B, iar apoi prin utilizarea lungimilor de 47'5" (14.46 m) [i 39'0" (11.89 m).
Stlpii fileului vor fi \n n, n, [i se va utiliza un fileu de simplu de 33'0" (10 m).
Cnd pentru simplu se utilizeaz= un teren comun de dublu [i de simplu, cu un fileu de dublu, fileul trebuie s= fie
sus]inut \n punctel n, n, la o \n=l]ime de 3 picioare 6 inci (1.07 m) cu ajutorul a doi stlpi, denumi]i be]e de simplu,
care nu trebuie s= aib= mai mult de 3 inci (7.5 cm) latur= p=trat sau 3 inci (7.5 cm) diametru. Centrele be]elor de simplu
trebuie s= fie la 3 picioare (.914 m) \n afara terenului de simplu de fiecare parte. Pentru a ajuta la plasarea acestor be]e
de simplu este de dorit ca punctele n, n s= fie fiecare \nsemnate cu un semn alb atunci cnd terenul este marcat.

Not=:
Ca \ndrumare pentru competi]iile interna]ionale, distan]a minim= recomandat= \ntre liniila de fund [i spatele terenului
ar trebui s= fie de 21 picioare (6.40 m) [i \ntre liniile laterale [i marginea lateral= a terenului distan]a minim=
recomandat= ar trebui s= fie de 12 picioare (3.66 m).
Ca \ndrumare pentru jocul recreativ [i de club, distan]a minim= recomandat= \ntre liniila de fund [i spatele terenului ar
trebui s= fie de 18 picioare (5.48 m) [i \ntre liniile laterale [i marginea lateral= a terenului distan]a minim= recomandat=
ar trebui s= fie de 10 picioare (3.05 m).
Ca \ndrumare, \n=l]imea minim= a tavanului ar trebui s= fie de 30 picioare (9.14 m).