Parlamentul Romdniei &) Cabinet Secretar General Bucuresti, 14 decembrie 2010 Nr PLx.S87 Domnului, ION MORARU Secretar general al Senatului in conformitate cu prevederile art.15 alin,(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicat’, va inaintim alaturat, Legea educatiei nationale. Cu stima, SECRETAR GENERAL Gheorghe\HatbuPARLAMENTUL ROMANIEI CAMERA DEPUTATILOR SENATUL LEGEA educatiei nationale Parlamentul Roméniei adoptd prezenta lege. TITLULI DISPOZITI GENERALE Art. 1, — Prezenta lege asigurd cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului roman a dreptului fundamental la invatétura pe tot parcursul viefii. Legea reglementeaza structura, functiile, organizarea si funetionarea sistemului national de invayémAnt de stat, particular si confesional. Art. 2. — (1) Legea are ca viziune promovarea unui invatimént orientat pe valori, creativitate, capacitati cognitive, capacitati volitive si capacitati actionale, cunostinge fundamentale si cunostinte, competente si abilitati de utilitate directs, in profesie gi in societate. (2) Misiunea asumata de lege este de formare, prin educatie, a infrastructurii mentale a societitii romanegti, in acord cu noile cerinte, derivate din statutul Roménici de teré. membra a Uniunii Europene si din funcfionarea in contentul globalizarii si de generare sustenabilé a unei resurse umane nationale inalt competitive, capabila si functioneze eficient in societatea actuala gi viitoare. (3) Idealul educational al scolii roménesti const in dezvoltarea liberd, integrala. gi armonioasi a individualitafii umane, in formarea personalitijii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personal, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetifeneasc& activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piafa muncii. (4) Statul asiguré cetafenilor Roméniei drepturi egale de acces Ja toate nivelurile si formele de invayamant preuniversitar si superior, precum sila invatarea pe tot parcursul viefii, ira nicio forma de discriminare. (5) Aceleasi drepturi se asigurd si cetafenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartindind Spatiului Economic European i ai Confederatiei Elvetiene.2 (6) Drepturile previzute la alin, (4) sunt recunoscute in mod egal minorilor care solicit sau au dobandit 0 forma de protectie in Roménia, minorilor straini si minorilor apatrizi a caror sedere pe teritoriul Roméniei este oficial recunoscuta conform legii. * (7) tn Roménia invatimantul constituie prioritate nationala, Art. 3. —(I) Principiile care guverneaz invaimantul preuniversitar si superior, precum si invatarea pe tot parcursul vietii din Romania sunt: a) principiul echitajii — in baza cdruia accesul la invajare se realizeaz fara discriminare; b) principiul calitayii — in baza céruia activititile de invitamant se raporteazi la standarde de referinta sila bune practici nationale gi internationale; €) principiul relevanjei ~ in baza ciruia educatia rispunde nevoilor de dezvoltare personala si social-econo 4) principiuleficienjei - in baza cdruia se urmareste objinerea de rezultate educ: maxime, prin gestionarea resurselor existente; ©) principiui descentralizarii — in baza cruia deciziile principale se iau de catre actorii implica direct in proces; ) principiul réspunderii publice raspund public de performantele lor; 2) principiu! garantarii identitdyii culturale a tuturor cetdjenilor romédni $i dialogului intercultural; h) principiul asumdrii, promovarii si pastrarii idenuitapii nationale si a valorilor culturale, ale poporului romdn; i) principiul recunoasterii si garantdrii drepturilor persoanelor apartindnd ‘minoritayilor nationale, dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitapii lor etnice, culturale, lingvistice $i religioase; 4) principiul asigurdrii egalitayii de sanse; ) principiul autonomiei universitare; 1) principiul libertayii academice; m) principiul transparentei ~ concretizat in asigurarea vi rezultatelor, prin comunicarea periodica si adecvata a acestora;, ‘n) prineipiul libertayii de gandire $i al independenjei faa de ideologit, dogme religioase si doctrine politice; 0) principiul incluziunii sociale; p) principiul cenirdrii educasici pe beneficiarii acesteia; 4) principiul participdirii si responsabilitaii parinjilor; 1) principiul promovarii educatiei pentru sdndtate, inclusiv prin educatia fizica si prin practicarea activitijilor sportive; 8) principiul organizérit inveqamdntului confesional potrivit cerinfelor specifice fiecdrui cult recunoscut; 1) principiul fundamentarii deciziilor pe dialog si consultare; u) principiul respectarii dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de invajcman. ale in baza céruia unitatile si institutiile de invayamént ilitdtii totale a deciziei si a ‘Art. 4. ~ Ecucatia si formarea profesional a copiilor, a tinerilor si a adultilor au ca finalitate principals formarea competentelor, infelese ca ansamblu multifunctional si transferabil de cunostin(e, deprinderi/abilitayi i aptitudini, necesare pentru: a) implinirea si dezvoltarea personala, prin realizarea propriilor obiective in viat8, conform intereselor si aspirafiilor fiecaruia si dorinfei de a Invafa pe tot parcursul viefii b) integrarea sociald si participarea cetéteneasc& activa in societate; ©) ocuparea unui loc de munc& si participarea la functionarea si dezvoltarea unei economii durabile;3 4) formarea unei conceptii de viagd, bazate pe valorile umaniste si stiinjifice, pe cultura najionala si universala si pe stimularea dialogului intercultural; €) educarea in spiritul demnitatii, toleranfei si respectirii drepturilor si libertajilor fundamentale ale omului; . 4) cultivarea sensibilitaii fayi de problematica umana, fafi de valorile moral-civice gi a respectului pentru natura $i mediul inconjurdtor natural, social si cultural. Art. 5. (1) in domeniul educatiei si al formarii profesionale prin sistemul national de invagamant, dispozitiile prezentei legi prevaleazé asupra oricdror prevederi din alte acte normative. Jn caz de conflict intre acestea se aplica dispozitile prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intra in vigoare incepand cu prima zi a anului scolat, respectiv universitar, urmaitor celui in care a fost adoptatd prin lege. (3) Prin exceptie de la prevederile (2), dispozitiile prezentei legi care vizeazi evaluarile nafionale de {a finalul invatamantului gimnazial sau liceal se aplica incepand cu promotia aflatd in primul an al invayamantului gimnazial, respectiv liceal, Ia data intrarii in vigoare a modificdrii sau a completarii. iplomele recunoscute de statul roman, le de invapamant se , tineretului si sportul (3) Conginutul si formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotarére a Guvernului, inifiatd de Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Art. 7. ~ (1) in unitagile, in institugiile de invayimént si in toate spatiile destinate educatiei si formarii profesionale sunt interzise activitatile care incalc& normele de moralitate si orice activitai care pot pune in pericol stndtatea si integritatea fizic& sau psihic& a copiilor si a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic, precum si activitatile de natura politica gi prozelitismul religios. (2) Privatizarea unitatilor si a institutilor de invayiméntde stat este interzisd., Art. 8, ~ Pentru finanfarea educatiei nationale se alocd anual din bugetul de stat bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectis Suplimentar, unitiile si institufiile de invatimént pot objine si utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare stiinjfied se alocd anual, de la bugetul de stat, minimum 1% d produsul intern brut al anului respectiv. Art. 9. — (1) Principiile finangarii invapiméntului preuniversitar sunt urmatoarele: a) transparenta fundamentarii $i alocarii fondurilor; ») echitatea distribuirii fondurilor destinate unui invayimant de calitate; ©) adecvarea volumului de resurse in functie de obiectivele urmarite; 4) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente si stabile; ¢) eficienta utilizar resurselor. (2) Statul asiguré finanjarea de baz pentru tofi prescolarii si pentru tofi elevii din ‘invayimantul general obligatoriu de stat, particular si confesional acreditat. De asemenea, statul asigura finanjarea de baz pentru invatémantul profesional si liceal acreditat, de stat, particular §i confesional, precum si pentru cel postliceal de stat. Finantarea se face in baza $i in limitele costului standard per elev sau per prescolar, dupa metodologia elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Invayimantul de stat este gratuit. Pentru unele activitati, niveluri, cicluri $i programe de studii se pot percepe taxe, in condifiile stabilite de prezenta lege.4 (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin organismul specializat, stabileste anual costul standard per prescolar/elev, cost care std la baza finantarii de baz. De suma aferenta beneficiaza toti prescolarii si elevii din invatdmantul preuniversitar de stat, precum si prescolarii si elevii din invajamantul general obligatoriu, profesional gi liceal, particular si confesional, core studiazi in unitéti de invétmant acreditate si evaluate periodic, conform legislatiei in vigoare. (8) Finanjarea de baz a invataméntului preuniversitar se face dupa principiul ,resursa financiara urmeaza elevul”, in baza cAruia alocatia bugetard aferenté unui elev sau unui prescolar se transferd la unitatea de invayinuént la care acesta invat, cu respectarea prevederilor alin.(2) ~ (4). (© invayamantul poate sf fie finantat si direct de citre operatori economici, precum i de alte persoane fizice sau juridice, in conditile legii (7) invajamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studi sponsorizari, surse proprii i alte surse legale. taxe, donatii, 1) in Romania, invafimantul este serviciu de interes public si se desfaigoard, le prezentei legi, in limba roménd, precum si in limbile minorititilor nationale gi in limbi de cireulatic internationala. (2) in fiecare localitate se organizeazi si functioneazA unitati de invatimant sau formafiuni de studiu cu limba de predare roman si/sau, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale oti se asiguré scolarizarea fiecdrui elev in limba sa maternd in cea mai apropiata localitate in care este posibil. (3) invatarea in scoala a limbii roméne, ca limba oficial& de stat, este obligatorie pentru toti cetifenii romani, Planurile de invaimant trebuie sd cuprinds numarul de ore necesar si suficient invatarii limbii roméne. Autoritatile administratiei publice asigurd conditiile materiale si resursele umane care si permité insusirea limbii roméne. (4) In sistemul national de invatamant, documentele scolare si universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educafiei, cercetari, tineretului si sportului, se intocmesc numai in limba roménd. Celelalte inscrisuri scolare si universitare pot fi redactate in limba de predare, (5) Unitatile si institutiile de invayimant pot efectua si emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolare si universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale Art. 11, — (1) Guvernul sprijing invaimantul in limba romana in girile in care trdiese romani, cu respectarea legislatiei statului respecti (2) Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Romane, poate organiza unitaji de invajimant cu predare in limba romana pe langé oficiile diplomatice si institujile culturale ale Roméniei in strainatate, poate sustine lectorate in universitati din str&inatate, precum si cursuri de limba, cultura si civilizatie roméneascd. Art. 12. — (1) Statul susfine anteprescolarii, prescolarii, elevii si studentii cu probleme gi nevoi sociale, precum si pe aceia cu cerinfe educationale speciale. (2) Statul acorda burse sociale de studi elevilor defavorizate, precum si celor institutionalizati, in conditiile leg (3) Statul acorda premii, burse, locuri in tabere studentilor cu performante scolare gi universitare, precum formarea lor profesionala sau in activitsti culturale si sportive. (4) Elevii si studentii care beneficiazd de burse sociale de studii pot primi si burse pentru performante scolare si universitare. (5) Statul si alti factori interesafi sustin financiar activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor gi studentilor. studentilor proveniti din famil alte asemenea stimulente elevilor gi cu rezultate remarcabile in educatia gi3 (© Statul garanteazi dreptul 1a educatie al tuturor persoanelor cu cerinfe edu speciale. invafaméntul special si special integrat sunt parte component’ a sistemului national de invatamant preuniversitar. (7) {nvagamantul special si special integrat reprezinté o form de instruire scolard diferentiat8, adaptaté, precum si o forma de asistentA educationatd, sociala si medicals complexa, cdestinata persoanelor cu cerinfe educationale speciale (8) Elevii care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invaja intr-o unitate de invatamént vor fi sprijiniti prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiati unitate de invatamént sau vor primi cazare $i masa gratuite in internatele scolare, cu exceptia celor inscrisi in invajamantul postliceal. Art. 13. — (1) Invajarea pe tot parcursul viefii este un drept garantat de lege. (2) invatarea pe tot parcursul vietii include totalitatea activitatilor de invatare realizate de fiecare persoand, incepand cu educatia timpurie, in scopul dobandirii de cunostinje, form deprinderi/abilitsti si dezvoltarii de aptitudini semnificative din perspectivé. personala, civica, sociala si/sau ocupafionala. Art. 14. ~ (1) Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului proiecteaza, fundamenteazd si aplicd strategile nationale in domeniul educatiei, cu consultarea asociafiilor Teprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale parintilor, Consiliului National al Rectorilor, structurilor asociative ale universitatilor si scolilor de stat, particulare si confesionale, Consiliului Minoritilor Nationale, sindicatelor reprezentative din. invayimdnt, ale. elevilor, asociafiilor reprezentative ale studenfilor, autoritatilor administratiei publice, mediului de afaceri si organizatiilor neguvernamentale finantatoare care sustin programe educative/federatii ale furnizorilor de servicii sociale. (2) Statul incurajeaza dezvoltarea parteneriatului public-privat. Art. 15. ~ (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului organizarea unui invatimént teologic specific in cadrul ‘invayiméntului de stat in-universititile de stat existerte, ca facultiti cu dubla subordonare, destinat pregitirii personalului de cult si activitatii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii ‘nvataméntului liceal, proportional cu ponderea numericd a fiecdrui cult in configuratia religioasé a {Arii, potrivit recensaméntului oficial. Infiinjarea, organizarea si functionarea acestui invatamént se realizeaz& potrivit legii. 2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza invajamant confesional prin infiinjarea si administrarea propriilor unitasi si instituyii de invayimént particular, conform prevederilor prezentei legi. TITLUL II INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR CAPITOLUL I DISPOZITI GENERALE Art, 16, — (1) Invataméntul general obligatoriu este de 10 clase gi cuprinde invatimantul primar si cel gimnazial. Invapimantul liceal devine obligatoriu pan& cel mai tarziu in anul 2020. (2) Obligatia de a frecventa invayimantul de 10 clase, la forma cu frecventi, inceteaza la varsta de 18 ani. (3) in scopul realizdrii finalitdtilor educatiei si a formarii profesionale prin sisterul national de invayamant, invataméntul liceal de stat este generalizat si gratuit.6 = Pe durata scolarizarii in invatiméntul preuniversitar, cu exceptia ‘invapiméntului postliceal, copiii beneficiaza de alocafia de stat pentru copii, in conditile legii Art, 18, ~ (1) Planurile-cadru ale invatiméntului primar, gimnazial, liceal si profesional includ religia ca disciplind gcolari, parte a trunchiului comun. Elevilor aparfinind cultelor recunoscute de stat, indiferent de numarul lor, li se asigur& dreptul. constitutional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii (2) La solicitarea scris4 a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate si nu frecventeze orele de religie. in acest caz, situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. in mod similar se procedeaz& si pentru elevul c&ruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceast& disciplina. (3) Disciplina Religie poate fi predaté numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi si abilitat in baza protocoalelor incheiate intre Ministerul Educatiei, Cercetarii, de stat. Art. 19. ~ (1) in sistemul national de invayimént, unitatile de invayamént de stat au personalitate juridicd daca se organizeaz& si functioneazs, dupa caz, astfel: a) cu minimum 300 de ele b) cu minimum 300 de elevi, prescolari si anteprescolaris, ©) cu minimum 150 de prescolari si anteprescolari; 4) cu minimum 100 de elevi si/sau prescolari, in cazul unitatilor de invayamant special 2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in unitatile administrativ-teritoriale in care numarul total al elevilor, prescolarilor si anteprescolarilor nu se incadreaz& in prevederile alin. (1), se organizeaz& o singura unitate de invatamant cu personalitate juridica. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in functie de necesitatile locale, se corganizeazi, la cererea parintilor sau tutorilor legali gi in conditile legii, grupe, clase sau unitati de invaitamént preuniversitar cu personalitate juridicd, cu predare in limba romand. 4) Pentru asigurarea accesului egal la educatie si formare profesionala, autortatile publice locale, in baza avizului conform al inspectoratelor scolare, aprobai organizarea, functionarea si, dup3 caz, dizolvarea unor structuri de invayimant, fird personalitate Juridica — ca parti ale unei unitifi de invayimént cu personalitate juridica — si subordonate aceluiagi ordonator principal de credite, in conditiile legii. (5) in cazul unitatilor de invafimant confesional preuniversitar de stat existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cultele respective si Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului au obligatia ca, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sé elaboreze 0 metodologie de functionare aprobatd prin hotirére a Guvernului care stabileste relatia juridica, patrimonial4, financiara si administrativa. Art. 20. — (1) Autoritatile administratiei publice locale asigura, in condifile legii, buna desfagurare a invayimantului preuniversitar in localitatile in care acestea isi exercitd autoritatea. (2) Neindeplinirea de cAtre autoritajile administrayiei publice locale a obligatiilor ce le revin in organizarea si functionarea invayémantului preuniversitar se sanctioneaz& conform legii. Art. 21. — (1) Sistemul de invatimant preuniversitar are caracter deschis. In ‘invayméntul preuniversitar, trecerea elevilor de la unitate scolar& la alta, de la o clasé la alta, de la un profil la altul si de lao filiera la alta este posibilé in conditile stabilite prin metodolos elaborata de cdtre Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului. 2) Elevii din invayaméntul preuniversitar de stat si particular se pot transfera la alte unitagi de invayamént de stat sau particular, cu acordul unitatii primitoare. (3) Statul garanteazé dreptul la educatie diferentiatd, pe baza pluralismului educational, {in acord cu particularitatile de varsta si individuale.7 (4) Elevii cu performante scolare excepfionale pot promova 2 ani de studii intr-un an scolar la decizia unitifii de invatamént pe baza unei metodologii nationale aprobate prin ordin al ministrului educatici, cercetarii, tineretului si sportului CAPITOLUL Il STRUCTURA SISTEMULUI NATIONAL DE INVATAMANT PREUNIVERSITAR Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 22. ~ (1) Sistemul national de invatimant preuniversitar este constituit din ansamblul unitafilor de invatimant de stat, particulare si confesionale autorizate/acreditate. (2) Invatémantul preuniversitar este organizat pe nivelur, forme de invapimant si, dupa az, filiere si profiluri si asigura conditiile necesare pentru dobandirea competentelor-cheie i pentru profesionalizarea progresiva Art, 23. — (1) Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele nivelur a) educatia timpurie (0-6 ani), format din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si ‘invajamantul prescolar (3-6 ani), care cuprinde grupa micd, grupa mijlocie si grupa mare; b) invaximantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele 1-1V; cc) invafaméntul secundar, care cuprinde: i) invvimantul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-1X; ii) invagimantul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XIUXIIL, cu urmatoarele filiere: teoreticd, vocafionala si tehnologi 4) invatdméntul profesional, cu durati intre 6 luni si 2 ani; €) invayiméntul tertiar non-universitar, care cuprinde invatiméntul postliceal. (2) invatiméntul liceal, vocational si tehnologic, invatimantul profesional i invayimantul postliceal se organizeazA pentru specializari si calficéri stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in conformitate cu Registrul National al Calificarilor. Art. 24, - (1) invagimantul general obligatoriu este format din invagamantul primar gi {invayamantul secundar inferior. (2) Invataméntul tehnic cuprinde clasele a Xil-a si a Xill-a din invayimantul liceal, filiera tehnologica. (3) Invatamantul profesional si tehnic este form invatamant tehnic si invaqamant postliceal. invagimant profesional, Art, 25. — (1) Formele de organizare a invatémantului preuniversitar sunt: invaymant cu frecvenfi si invajamént cu frecventé redusé. . (2) invataméntul obligatoriu este invayimant cu frecventd. in mod exceptional, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 3 ani varsta clasei, invayiméntul obligatoriu se poate organiza si in forma de invafimant cu frecventa redust, in conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportulu (3) Pentru copii cu cerinfe educationale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza invatémént la domiciliu sau pe lang& unitatile de asistenta medical. Art. 26. — Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului $i Sportului poate stabili, prin hotirdre a Guvernului, functionarea in sistemul de invayimant preuniversitar a unor unitati-pilot, cexperimentale si de aplicatie.g Sectiunea a 2-a Educatia anteprescolaré Art. 27. —(1) Educatia anteprescolara se organizeaza in crese $i, dupa caz, in gridinite siin centre de 2) Organizarea unititilor de educatie timpurie anteprescolaré, continutul educativ, standardele de calitate si metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotdrare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, in termen de ‘maximum 12 tuni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. (3) Asigurarea personalului didactic necesar -desfigurarii educatiei anteprescolare se face de citre autorititile administratiei publice locale, impreund cu inspectoratele scolare, cu respectarea standardelor de calitate gia legislatiei in vigoat (4) Tipurile si modalitaile de finanfare a serviciilor de educatie timpurie anteprescolara se reglementeaza prin hotarare a Guvernului, in termen de maximum 12 luni de Ja intrarea in vigoare a prezentei legi. Finanjarea din resurse publice se poate acorda numai fumizorilor de servicii de educatie timpurie acreditati, de stat sau privati, (5) Acreditarea furnizorilor de educajie timpurie anteprescolara se conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetari i Sportului si Ministerul Sanatatii. (© Statul sprijina educatia timpurie, ca parte component’ a invafirii pe tot parcursul vietii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate in scop educational, conform Jegislatiei in domeniul asistentei sociale, in functie de veniturile familiei, din bugetul de stat, pr bugetu! Ministerului Muncii, Familiei $i Protectiei Sociale. (7) Modaliatea de acordare a cupoanelor sociale prevazute la alin. (6) se stabileste norme metodologice adoptate prin hotdrére a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii Familiei si Protectiei Sociale. salizeazi in Tineretului Sectiunea a 3-a Anvajaméantul prescolar Art, 28, - (1) fnvayiméntul prescolar se organizeaz4 in gradinije cu program normal, prelungit si s’ptimanal. Gridinitele pot functiona ca unitai cu personalitate juridic& sau in cadrul altor unitafi scolare cu personalitate juridica. (2) Autorititile administratiei publice locale si inspectoratele scolare asigurd condi pentru generalizarea treptaté a invaiméntului prescola Sectiunea a 4-a Anvaqdmantul primar Art. 29, - (1) Invajamantul primar se organizeaza si functioneazd, de regula, cu program de dimineata. (2) In clasa pregatitoare sunt inscrisi copii care au implinit varsta de 6 ani pana la data ‘inceperii anului scolar. La solicitarea scrisd a parinfilor, a tutorilor sau a sustinatorilor legali, pot fi inscrisi in clasa.pregttitoare si copiii care implinese varsta de 6 ani pind la sfarsitul anului calendaristic, dac& dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare. 3) in clasa pregatitoare din invataméntul special sunt inscrigi copii cu cerinte educationale speciale, care implinesc varsta de 8 ani pnd la data inceperii anului scolar. La solicitarea scrisi a pirinfilor, a tutorilor legali sau a sustindtorilor legali, pot fi inscrisi in clasa pregititoare si copii cu cerinfe educafionale speciale cu varste cuprinse intre 6 si 8 ani la data inceperii anului scolar. (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate aproba organizarea de programe educationale de tip ,,A doua sans”, in vederea promovarii invatimAntului primar pentru9 persoanele care depigesc cu 4 ani varsta corespunzitoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de invapimant pand la varsta de 14 ani. Sectiuneaa5-a + Invajamantul gimnazial Art. 30. ~ (1) invatimantul gimnazial se organizeaza i functioneaza, de regula, cu program de dimineata. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu autoritatile administratiei publice locale, prin inspectoratele scolare, poate organiza programe educationale de tip ,.A doua sansa”, in vederea promovarii invijamantului gimnazial pentru persoane care depaigese cu peste 4 ani varsta corespunzaitoare clasei si care, din diferite motive, nu au absolvit invatiméntul secundar, gimnazial (3) Absolventii invatimantului gimnazial care nu continua studiile in invatiméntul liceal pot s& finalizeze, pana la vérsta de 18 ani, cel putin un program de pregitire profesionala care permite dobéndirea unei calificari corespunzatoare Cadrului National al Calificarilor. Sectiunea a 6-a Invaqamantul liceal Art. 31. ~ (1) invajamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: a) filiera teoreticd, cu profilurile umanist si real; b) filiera tehnologici, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia ©) filiera vocational’, cu profilurile militar, teologic, sporti, artistic $i pedagogic. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului este abilitat sa stabileasca prin planurile-cadru de invafamint, in funcfie de dinamica social’, economica si educafionald, specializari diferite in cadrul profilurilor prevazute la alin, (1) (3) Durata studiilor in invataméntul liceal — forma de invafamant cu frecventa - este de 3 ani pentru filiera teoreticd, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocationala, si de 4 ani pentru filiera tebnologic’, in conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului. Pentru unele forme de invajmént cu frecventi si cu frecventa redusé, durata studiilor se prelungeste cu un an. (4) invayimantul liceal se organizeaz si functioneazi, de regula, ca invatimant cu frecventa. Acesta se poate organiza si poate functiona si ca invafimdnt cu frecvenja redusa, in unitafile de invatamént stabilite de inspectoratul scolar, in colaborare cu autoritdtile administratiei publice locale. (5) Unitajile de invapimént liceal se organizeazd cu una sau mai multe filiere si unul sau mai multe profiluri. In cadrul prefilurilor se pot organiza una sau mai multe calificari profesionale sau specializari, conform legi © Absolventii invitimantului liceal care au dobandit formal, nonformal sau informal competente profesionale pot sustine examen de certificare a calificdrii, in condifiile legii. Absolventii care promoveazi examenul de certificare dobéndesc certificat de calificare si suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. (7) Unitatile de invatimant in care se organizeaz& filiera tehnologic& sau vocationala a Jiceului sunt stabilite de inspectoratele scolare, cu consultarea autoritiqilor administratiei publice locale, avind in vedere tendinjele de dezvoltare sociala si economia precizate in documentele strategice regionale, judetene si locale.10 Sectiunea a 7-a Invataméantul tehnologic si vocational Art. 32. — (1) invatimantul liceal tehnologic si vocajional se poate organiza in cedrul liceelor din filiera tehnologicd sau vocajionala, pentru calificdti din Registrul National al Calificarilor, actualizat periodic, in functie de nevoile pietei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judetene si locale. (2) Invayiméntul liceal tehnologic si vocational se poate organiza si pe baza solicitirilor din partea angajatorilor privati sau ai Agenfiei Nationale pentru Ocuparea Forfei de Munca, pe baza unor contracte de scolarizare. 3) Absolvengii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocationale care au finalizat un stagiu de pregitire practicd pot sustine examen de certificare a calificdrii corespunzator nivelului de certificare stablit prin Cadrul National al Calificdrilor. (4) Stagiile de pregatire practic& de pe parcursul fil care unitatea de inva:Amént are incheiate contracte pentru pregatire practicd sau la organizatii-gazda din strdindtate, in cadrul unor programe ale Uniunii Europene ~ componenta de formare profesionalé initial, Durata stagiului de pregatire practic& este stabiliti prin planul-cadru de invatdmént, aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (5) Operatorii economici care asigura, pe baz de contract cu unitatile de invatamént, burse de scolarizare, stagii de pregatire practicd a elevilor, dotarea spatiilor de pregatire practicd sau ocuri de munca pentru absolventi pot beneficia de facilitati fiscale, potrivit prevederilor legale. Sectiunea a 8-a Inviqémantul profesional ‘Art. 33. (1) invatiméntul profesional se poate organiza in scoli profesionale care pot fi unitai independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare. (2) Pregitirea prin invafimantul profesional se realizeaza pe baza standardelor de pregatire profesionalé aprobate de Ministerul Educafiei, Cercet&rii, Tineretului si Sportului, in urma consultarii partenerilor sociali. Standardele de pregitire profesional se realizeazt pe baza standardelor ocupationale validate de comitetele sectoriale. (3) Absolvenfii invataméntului profesional, care promoveaz examenul de certificare a calificdrii profesionale, dobandesc certificat de calificare profesionala si suplimentul descriptiv al ficatului, conform Europass. (4) Modal de organizare si de desfisurare a examenului de certificare a calificarii profesionale este reglementat de Ministerul Educajiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului prin metodologie, care se da publicitatii la inceputul ciclului. (8) Absolventii invatémantului profesional, care promoveaza examenul de certificare a calificdrii profesional, pot urma cursurile invat&mdntului liceal cu frecventd redusd. (©) Absolventii invayiméntului gimnazial care intrerup studiile pot finaliza, pana la varsta de 18 ani, cel putin un program de pregatire profesionald care permite dobindirea unei calificdri corespunzitoare Cadrului National al Calificdrilor. (7) Programele de pregatire profesionald, prevazute ta alin. (6), sunt organizate prin unitafile de invaggmént de stat si sunt gratuite, in condifile in care sunt finalizate pan& la varsta de 18 ani. (8) Durata si continutul programelor de pregatire profesionala sunt stabilite de unitatea de invaimant, pe baza standardelor ocupationale, prin consultare cu angajatorii. (9) Progrmele de pregatire profesional se finalizeazi cu examen de certificare a calificarii. Organizarea si desfasurarea examenului de certificare a calificarii sunt reglementete de Autoritatea Nationala a Calificdrilor.(10) Statul sustine invagim4ntul profesional si invayim4ntul liceal — filiera tehnologica sau vocational, prin: a) recunoasterea in invatAméntul terfiar non-universitar a studiilor obfinute in cadrul invatimantului liceal ~ filiera tehnologicd sau vocationala, in baza unui regulament propriu; ») finantarea parfiald la scolarizarea in cadrul scolilor postliceale de stat; ©) burse speciale gi alte forme de sprijin material. Secfiunea a 9-a Anvaqaméntul militar preuniversitar Art. 34. — (1) Invapimintul preuniversitar din sistemul de aparare, ordine publica securitate nationala este invatdmént de stat, parte integrantd a sistemului national de invagamant, cuprinde: invayamént liceal militar si inviyamént postliceal pentru formarea maistrilor militari, a subofiterilor, agenjilor de politie $i agentilor de penitenciare. (2) Structura organizatoric’, profilurile, specializarile/calificarile profesionale, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invayamantul preuniversitar militar din sistemul de apirare, ordine public& si securitate national’ se propun Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului de ministerele interesate si de alte institu responsabilitayi in domeniul aparari, ordinii publice si securitatii nationale potrivit fiecarei arme, specializati si forme de organizare a invatamantului si se aprobi conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institufile de invayamént civil. (3) Planurile-cadru de invijimant pentru invatméntul liceal militar se elaboreaza de cltre Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Nationale si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetiri, tineretului $i sportului Planurile-cadru de invatimédnt pentru invatamédntul postliceal din sistemul de aparare, ordine public& si securitate national, se claboreazé de Ministerul Ap&rarii Nationale, Ministerul Administrati Internelor, Ministerul Justitiei si alte institutii cu atributii in domeniile apararii, ordinii publice si securitafit nationale, in conformitate cu standardele nationale elaborate de institutiile responsabile cu asigurarea calitati, si se avizeaz8 de Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului (4) Programele scolare pentru disciplinele de specialitate militard se elaboreazi de isterul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Justijie si de alte Mi Institugit cu atribuyii tn domeniul apararii, ordinii publice si securitayii nationale si se aproba de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, nationale coordoneaz’ si controleaza unitatile de invatimant militar preuniversitar, impreund cu Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti. Art. 36. ~ Conducerea operativa a unitafilor de invafamant preuniversitar din sistemul de aprare, ordine publica si securitate nationala se asigura de comandant/director numit prin ordin al conduedtorilor ministerelor si institutiilor de ordine public& si siguran{& nafionalg, care este gi presedintele consiliului de administratie/consiliului de conducere. In activitatea de conducere, comandantuldirectorul este ajutat de lociitorul comandantului pentru. invajimént/directorul adjunct. Directorul adjunct/loctiitorul comandantului pentru invatimént este si presedintele consiliului profesoral. Art, 37, ~ (1) Personatul didactic din unitafile de invatamant preuniversitar din sistemul de aptirare, ordine publica si securitate national& se constituie din personalul didactic prevazut in prezenta lege si din corpul instructorilor militari, de ordine gi securitate publica.12 (2) Personalul didactic din unitajile de invatamant preuniversitar din sistemul militar de apirare, ordine publica si securitate nationald are drepturile si indatoririle care decurg din prezenta lege si din calitatea de cadru militar in activitate, respectiv de functionar public cu statut special. (3) Funcjiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unitatile de invayamant preuniversitar din sistemul de apdrare, ordine public si securitate nationala, conditiile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competentele si responsabilitayile se stabilesc prin instructiuni proprii. Art. 38. — Finanjarea invatimantului preuniversitar din sistemul de aparare, ordine public& si securitate nationala este asigurata de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administraiei si Internelor, Ministerul Justitiei si alte instituyii cu atributii in domeniile apararii, informayiilor, ordinii publice si securit8tii najionale din fondurile alocate din bugetul de stat. Art, 39. —Centificatele de absolvire si competente profesionale dau dreptul definatorilor legali, dup’ trecerea itiile legii, sé ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institufilor civile de inv&jimant cu profil apropiat si de acelasi nivel. Art. 40. — Institutiile de invayimant preuniversitar din cadrul sistemului de aparare, ordine publicd si securitate nafionala, precum si specializarile/calificdrile profesionale din cadrul acestora se supun.mecanismelor de asigurare a calitatii, ca si instituyile de invatmant civil. Art, 41, ~ Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publica si securitate nationalai se face prin ordine, regulamente i instructiuni propri Sectiunea a 10-a Anviqamantul de arta si invayamantul sportiv Art. 42, ~ (1) Invajmantul de arta si invatimantul sportiv se organizeazd pentru elevii in aceste domenii (2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatméntul sportiv de stat se stabilesc de cdtre autoritatile administrajiei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor scolare, potrivit legii. (3) In invapimantul de arta si in invayamantul sporti a) scolarizarea se realizeaza, de reguld, incepand cu invayimantul gimnazial; ») elevii pot fi inscrisi numai pe baza testarii aptitudinilor specifice; ) planurile-cadru de invapimént sunt adaptate specificului acestui invatamént; 4) studiul disciplinelor de specialitate se realizeazd pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportul ©) programele scolare pentru invapaméntul liceal de arta si pentru invaydmantul liceal sportiv respect obiectivele educationale stabilite pentru profilul respectiv. (4) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta, la propunerea autoritatilor administratiei publice locale, a inspectoratelor scolare, a Ministerului Culturii i Patrimoniului National si/sau a institutiilor publice de cultura impreund cu Ministerul Educatiei, Cerceti ‘Tineretului si Sportului se pot organiza cluburi scolare gi unitifi de invayimént preuniversitar de stat ‘cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar. (5) Invatamantul de arta si invatimantul sportiv integrat se organizeaza in scolile si Jiceele cu program de arti, respectiv sportiv, precum $i in clase cu program de arti sau sportiv, organizate in celelalte unitaji de invayimént primar, gimnazial si liceal. (6) Organizarea invayiméntului de arta si a invyimantului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educafiei, cercetarii,tineretului si sportului. cu aptitu13 (7) Unitatile de invayamant cu. program sportiv suplimentar denumite cluburi sportive scolare, se constituie ca unitati de invayimant de nivel liceal, independente sau afiliate pe langa alte unitagi de invayimant de acelasi nivel. (8) Pentru buna desfasurare a activitati, cluburile sportive scolare beneficiaza de baze sportive proprii si de acces in bazele sportive care apartin celorlalte unitati de invatimant, cu acordul conducerilor acestor unitai de invatémant. (9) Elevii au acces liber in cluburile sportive, in palatele si cluburile copiilor. (10) Pentru buna desfisurare a activitailor artistice, unitatile de invatamant gimnazial si liceal beneficiazd de sili de repetitie si spectacol proprii sau de acces la salile unitatilor de Invapimant de acelasi nivel, cu acordul conducerii acestora. (11) Cluburile sportive scolare pot si fie finanjate si de autoritajile administratiei publice locale, (12) Tofi elevii cuprinsi in grupele de performanta sunt inscrigi intr-un Registru national al performanjelor sportive, in baza reglementirilor aprobate prin ordin al ministrului educatei, Educatiei, Cercetdrii, Tineretului i Sportului organizeazi tabere sportive sau de creatie artistics, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, precum si festivaluri gi acorda burse si alte forme de sprijin material, (2) Pentru activitatile sportive, in structura Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului functioneaza Federatia Sportului Scolar si Universitar. (3) Ministerul Culturii_ si Patrimoniului National si celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman, federajile sportive nationale, autoritajile locale, precum gi le de cultura pot sprijini financiar si material activitatile de performanta in domeniul artelor, respectiv al sportului (4) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreaza cu institutii, cu organizatii si cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare si materiale necesare desfasurérii, in bune condifii, a invajimantului de arti. si ‘invatimantului sportiv integrat gi suplimentar, precum si a competitiilor artistice gi sportive de nivel regional si national. Sectiunea a Ila Anvéqamantul postliceal Art. 44, — (1) Invayamantul postliceal se organizeazi pentru calificari profesionale inscrise in Registrul National al Calificarilor, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si aprobate prin hotarére a Guvernului. (2) Invayimantul postliceal face parte din invatimdntul profesional si tehnic $i este partial subvengionat de stat. (3) invayamantul postliceal special face parte din invataméntul profesional si tehnic si ‘este integral subventionat de stat. (4) Scolile de maistri sunt gcoli postliceale. (5) Invafamantul postliceal are o durata de 1-3 ani, in functie de complexitatea calificarii si de numarul de credite pentru educatie si formare profesionala. ) Scolarizarea in invatamantul postliceal de stat, organizat in conformitate cu prevederile prezentei legi, se finanteaz& prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat si din venituri ale bugetelor locale, Scolarizarea poate sa fie finantata si de cAtre solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu unitatea de invayimént care asigura scolarizarea. Statul sustine si stimuleaza, inclusiv financiar, programe de studiu pentru invajaméntul postliceal, in parteneriat public-privat.4 (7) Cifra de scolarizare pentru invayimantul postliceal de stat se aprobii prin hotirdre a Guvernului, Prin excepfie, cifra de gcolarizare pentru invayimantul postliceal de stat finantat integral de cdtre solicitanfi, persoane fizice sau juridice, se aproba, prin decizie, de inspectoratul scolar si se comunicd Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (8) Admiterea in invayimantul postliceal se face in conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educafiei, CercetBrii, Tineretului $i Sportului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invayamant, prin consultarea factorilor interesati. (9) Au dreptul sa se inscrie in invagimantul postliceal, in conditile alin. (8), absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat. (10) Creditele pentru educatie si formare profesionalé obfinute in invafaméntul postliceal pot fi recunoscute pentru absolventii cu diploma de bacalaureat de catre universitati, in lor Senatului universitar, ca unitiji de credite de studii transferabile pentru nivelul Sectiunea a 12-a Anvagdmantul pentru persoanele apartinand minorititilor nationale Art. 45, — (1) Persoanele aparfinand minoritajilor nafionale au dreptul si studieze si si se instruiasca in limba materna, la toate nivelurile, tipurile gi formele de iavajmant preuniversitar, i in conditiile ici, rupe, clase sau unitai de invatimént preuniversitar cu predare in limbile tilor nationale. (3) La toate formele de invatimént in limba romana, in limbile minoritatilor nationale sau in limbi de circulatic international’, se poate inscrie gi pregati orice cetétean romén sau cetifean din farile Uniunii Europene si Confederatia Elvetiand indiferent de limba sa materna gi de limba in care a studiat anterior. (4) in cadrul unitatilor sau sectiilor cu predare in limbile minoritatilor nationale, singulare in localitatc, sc pot organiza clase liccale gi profesionale cu grupe de clevi de diferite profiluri, in conditiile legii. (5) Pe raza unei unititi administrativ-teritoriale, cu mai multe unitafi de invayamant cu predare in limbile minorititilor nationale, functioneazA cel putin o unitate scolar cu personalitate Juridica, pentru fiecare limba matemnd, indiferent de efectivul de elevi. (6) In cazul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in timbile minoritatilor nationale, singulare in municipiu, oras sau comuna se acorda personalitate juridicd, indiferent de efectivul de elevi. (7) Elevii care, in localitatea de domiciliu, nu au posibilitates de a invata in limba lor ‘materna, sunt sprijiniti prin decontul transportului la cea mai apropiata scoala cu predare in limba mater’, sau primese cazare si masi gratuite in internatul unitafii de invajamant cu predare in limba materna. (8) Minoritagile nationale au dreptul la reprezentare proportionala cu numérul de clase in organele de conducere ale unitatilor de invatimént, ale inspectoratclor scolare sau ale institutiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competent& profesional8, potrivit legii. (9) in unitatile gcolare cu predare si in limbile minoritatilor nationale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatilor respective, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala, (10) In unitaite conexe invajaméntului preuniversitar din judefele in care functioneazs forme de invéyimant in limbile minoritatilor nationale, se asigura incadrarea cu specialisti si din rndul minoritatilor nationale, cu respectarea criteriilor de competenta profesionala. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrald in limba minoritatilor nationale, trebuie s& facd dovada competentei profesional in limba minoritatii nafionale respective si au dreptul la pregatire si perfectionare in limba de predare, in tard sau in15 strindtate. Fac exceptie de la necesitatea de a face dovada competentei profesionale in limba minoritatii nafionale respective cadrele didactice care predau limba gi literatura romana. (12) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului asiguré materiale didactice specifice disciplinelor predate in limba materna. (13) Pentru eleyii apartinénd minoritatilor nationale, Ministerul Educatiei, Cercetarii, ineretului si Sportului asigurd manualele scolare, care pot fi: manuale elaborate in limba de predare a minorititilor nationale si manuale traduse din limba roménd sau manuale de import, avizate de Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus. (14) in invayméntul in limbile minoritatilor nationale, in comunicarea interna $i comunicarea cu parinfii elevilor ai prescolarilor, se poate folosi si limba de predare. (15) in invafaméntul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale, calificativele se comunicd in scris si oral si in limba de predare. (16) in cadrul Institutului de Stiinfe ale Educatiei din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului va functiona gio secfie de cercetare si inovare pentru invayamantul cu predare in limbile minoritajilor nationale (17) In finantarea de bazé a unitatii de invapimént preuniversitar cu predare in limbile minoritafilor nationale, costul standard per elev si per prescolar se calculeaz& dup’ un coeficient ‘mirit pe baza factorilor de corectie, ludnd in considerare predarea in limba minoritafii nafionale sau a limbii minoritagii nationale. In cazul acestor unitati se are in vedere izolarea lingvistica, geograficd si numarul redus de elevi si prescolari, precum si elevii previzuti la alin. (7). Acelasi coeficient se aplica si in cazul unitatilor scolare cu predare in limba romana, in conditii similare. e Art. 46. — (1) in cadrul invajaméntului preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale, toate disciplinele se studiaza in limba maternd, cu exceptia disciplinei Limba gi literatura roména, (2) Disciplina Limba si literatura romana se pred’, pe tot parcursul invalimantului preuniversitar, dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva: (3) Prin exceptie, in unitatile de invatamant cu predare in limba unei minoritati nationale, ca urmare a cererii parintilor sau tutorilor legali, la solicitarea organizatiei minoritaqii nationale, reprezentat in Parlamentul Roméniei sau, in cazul in care minoritatea respectiva nu are reprezentare parlamentaré, la solicitarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale, predarea disciplinei Limba gi literatura romana se face dup manualele utilizate tn unitafile de invagimant cu predare in limba romana. (4) Testele 1a disciplina Limba $i literatura romana se elaboreazA pe baza programei speciale. (5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din invajiméntul preuniversitar si lucrarile semestriale pentru elevii din invajamantul cu. predare in limbile minoritifilor nationale se elaboreazi pe baza cerinjelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul nafional © in invayiméntul preuniversitar, activitatea de predare si de educare la Limba literatura materna, ta istoria si traditiile minoritatilor nationale respective gi la Educatia muzicala se realizeazi pe baza programelor si a metodologiilor specifice elaborate de colective de experti cunoscatori ai timbii i i nationale respective si aprobate, potrivit legi (7) Elevilor apartinand minoritajilor nationale, care frecventeaz§ unitsti de invatamant cu predare in limba romdnd sau in alt limba decat cea maternd, Ii se asigura, la cerere, gi in le legii, ca disciplind de studiu, limba si literatura maternd, precum si istoria si tradifiile nale respective, ca parte a trunchiului comun, Programele si manualele disciplinei16 (8) in invagaméntul primar, gimnazial si liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, linele Istoria si Geografia Roméniei se predau in aceste limbi, dup& programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba roména, cu obligatia transcrierii $i a insusirii toponimiei gi a numelor proprii romanest i in limba romana. (9) in invapaméntul gimnazial cu predare in limbile minoritatilor nationale se introduce, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile minoritatilor nationale respective, cu predare-in limba maternd. Programele scolare si manualele la aceasta disciplin’ sunt aprobate de Ministerul Educetiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului. (10) in programele si manualele de istorie se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor nationale din Roménia, (11) fn invaymantul liceal si postliceal, in care predarea se face in limba materna pentru disciplinele, respectiv modulele de pregatire de specialitate, se realizeazd insusirea terminologiei de specialitate si in limba romand. (12) in invayimantul preuniversitar, probele de admitere gi probele examenelor de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective, in conditiile leg. Art, 47. — (1) Pe raza unei unitati administrativ-teritoriale — comuna, oras, municipiu ~ unde funcfioneazé mai multe unitafi gcolare cu predare in limba roménd cel pujin una dintre acestea are personalitate juridic&, indiferent de efectivul de elev (2) Unitigile cu predare in limba romana, de nivel gimnazial sau liceal, unice in ‘municipiu, in orag sau in comund au personalitate juridicd indiferent de efectivul de elevi. Secfiunea a 13-a Invatémantul special si special integrat Art. 48, — (1) Invataméntul special si special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinfe educationale speciale sau alte tipuri de cerinte educationale, stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, se realizeaz4 pentru toate nivelurile de invayimant, diferenfiat, in functie de tipul si gradul de deficienta, Q) Invayimantul special si special integrat este gratuit si este organizat, de reguld, ca ‘invatamant cu frecventa. in functie de necesitatile locale, acesta se poate organiza si sub alte forme, in conformitate cu legislatia in vigoare. (3) Guvermul elaboreaz reglementiri specifice pentru serviciile educationale si de sistent, oferite copiilor cu cerinfe educationale speciale. Art. 49. — (1) invatiméntul special se organizeaza, dupa caz, in unitafi de invatamant special si in unitafi de invagimant de masd. (2) Invataméntul special integrat se poate organiza in clase speciale si individual sau in grupe integrate in clase de masd. Efectivele formatiunilor de studiu din invafamantul special si special integrat sunt stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, in fun de tipul si gradul deficientei. (3) Confinuturile invatiméntului special si special integrat, demersurile didactice, precum si pregatirea si formarea personalului care isi desfisoard activitatea in domeniul educati copiilor cu cerinje educationale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (4) Durata scolarizarii copiilor cu cerine educationale speciale poate fi mai mare decat cea precizati prin prezenta lege gi se stabileste, in funcfie de gradul si tipul dizabilitaqi, prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului Art. 50, ~ (1) Evaluarea, asistenfa psiho-educationala, orientarea scolara si orientarea profesionala a copiilor, a elevilor gi a tinerilor cu ceringe educationale speciale se realizeaza de cdtre centrele judefene de resurse si de sistent educational’, denumite in continuare CJRAE, respectiv7 ipiului Bucuresti de Resurse si Asisten{& Educationala, denumit in cor CMBRAE, prin serviciile de evaluate si de orientare scolard si profesional’, pe baza_unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, acordéndu-se prioritate integrérii in invataméntul de mas&. CJRAE cuprind si centrele logopedice interscolare. (2) Stabilirea-gradului de deficienta al elevilor cu cerinte educationale speciale se realizeazi de catre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE jn colaborare: cu. comisiile pentru protectia copilului din cadrul directiilor generale judejene/a municipiului Bucuresii de asistenta sociald si protectia copilului (3) Diagnosticarea abuziva a copiilor pe criterii de rasi, nationalitate, etnie, limba, religie, apartenenti la o categorie defavorizata, precum si de orice alt criteriu, fapt ce determina includerea lor in clase cu cerinfe educationale speciale, se sancfioneaza. (4) Objinerea unei calificari de c&tre eleviilinerii cu ceringe educationale speciale se face in unitati de invayamant special si de masd, cu consultarea factorilor locali interes (5) Elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale pot dobandi calificasi profesionale corespunzatoare tipului si gradului de deficient. Art. 51. — (1) Copiii, elevii si tinerii cu cerinte educationale speciale, integrafi in invapiméntul de mas, beneficiazi de suport educational prin cadre didactice de sprijin si de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educational se face de c&tre CJRAE/CMBRAE si se reglementeazd prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educatiei,. Cercetarii, Tineretului $i Sportului 2) Copiii si tinerii cu. cerinje educafionale speciale, scolarizayi in unitafile de invipimant special sau de mast, inclusiv cei scolarizati in alt judet decat cel de domiciliu, beneficiaz4 de asisten{4 sociala consténd in asigurarea alocatiei zilnice de hrand, a rechizitelor scolare, a cazarmamentului, a imbricmintei si a incdljamintei in cuantum egal cu cel pentru copii aflafi in sistemul de protectie a copilului, precum si de gazduire gratuita in internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinfe educafionale speciale din cadrul directiilor generale judefene/a municipiului Bucuresti de asistenta sociala si protectia copilului Art. 52. ~ (1) Pentru copiii, elevii si tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesita perioade de spitalizare mai mari de 4 siptaméni, se organizeaz’, dupa caz, grupe sau clase in cadrul uunitatii sanitare in care acestia sunt internati. (2) Pentru copiii, elevii si tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei Aizabilitji, sunt nedeplasabili, se organizeaza gcolarizare la domiciliu, pe o perioada determinata. 3) Scolarizarea la domiciliu, respectiv infiintarea de clase sau de grupe in spitale se face de citre inspectoratul scolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadrs, elaborate de Ministerul Educafiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului. (4) Unititile de invatimant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din tard si din strdinatate, pentru stimulare, compensare si pentru reducerea gradului de dizabilitate. Art, $3. — Invatamantul special dispune de planuri de invatimént, de programe scolare, si gradului de dizabilitate si aprobate de Ministerul Educa Tineretului si Sportului. (1) in functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare dinspre scoala special spre scoala de masa si invers. (2) Propunerea de reorientare se face de cltre cadrul didactic care a lueat cu copilul in cauz sau de c&tre parintii copilului/tutorele legal instituit si de cétre psihologul scolar. Decizia de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susfinatorului legal.18 Art, $5. ~ (1) Scolarizarea minorilor si a adultilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori si tineri si din penitenciarele pentru adulti se realizeaz& cu respectarea curriculumului national. Resursa umand necesara pentru scolarizarea acestora este asiguratd de citre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; prin inspectoratele scolare. (2) in vederea obtinerii un educayionale. speciale,” Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Ministerul Muncii, Familiei si Protecfiei Sociale organizeaza ateliere protejate impreuns cu Art. 56, — La absolvirea invayiméntului special, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului colaboreazé cu Ministerul Mun i Sociale si cu alte organisme guvemamentale sau nonguvemnamentale in vederea integrarii in viata activa, potrivit calificdrii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare. Sectiunea a 14-a Anvagaméntul pentru copiii si tinerii capabiti de performange inalte Art. 57, ~ (1) Statul sprijind copiii sitinerii capabili de performante inalte atét in unitati de invakimant, cat si in centre de excelenta. Centrele de excelenté sunt infiintate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,tineretului si sportului. (2) Coordonarea actiunilor prevazute la alin. (1) este asigurata de Centrul Najional de Instruire Diferentiata, infiinfat prin hotarére a Guvernului, initiati de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului. (3) Resursele umane, curriculare, informationale, materiale si financiare pentru sustinerea copiilor gi a tinerilor capabili de performante inalte se asigur de unitajile de invatamant si de inspectoratele scolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educatiei, Cercet ineretului $i Sportulu (4) Pentru sprijinirea copiilor si a tinerilor capabili de performante inalte, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului organizeaz& olimpiade si concursuri, tabere de profil, simpozioane $i alte activitati specifice si acorda burse si alte forme de sprijin material. (5) Copiii si tinerii capabili de performanje inalte beneficiaza, indiferent de varstd, de programe educative care le respecta particularitatile de invajare si de orientare a performantei. Aceste programe sunt de aprofundare a invatirii, de grupare pe abilititi, de imbogajire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat gi transfer de competent, de accelerare a promovarii conform ritmului individual de invajare. Sectiunea a 15-a Programul ,$coala dupa scoala” Art. 58, — (1) Unitafile de invagimant, prin decizia consiliului de administrafie, pot si-si tile cu elevii dupa orele de curs, prin programe ,,Scoala dupa scoals”, (2) In parteneriat cu autoritafile publice locale si cu asociatiile de parinti, prin programul ‘coala dup& scoala”, se ofera activitsti educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competentelor dobandite sau de accelerare a invatarii, precum si activitati de invatare remediala. Acolo unde acest Iucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizatii nonguvernamentale cu competente in domeniu. (3) Programele .,Scoala dupa scoala” se organizeaza in baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului (4) Statul poate finanfa programul ,,Scoala dupa scoala” pentru copi grupurile dezavantajate, potrivit legii extind’ acti si elevii din19 Sectiunea a 16-a Alternativele educationale Educatiei, Cerceut baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului (3) Unitatile de invajamént preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatoric& si functionala, in conformitate cu specificul altern (4) La toate formele de invatamént alternativ in limba roménd, in limbile minoritajilor nafionale sau in limbi de circulatie intemnafionala, se poate inscrie si pregati orice cetatean roman. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educafionale au dreptul la recunoasterea de c&tre inspectoratele scolare judefene si Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului a pregatirii si a perfectionarilor realizate de organizayile, asociatiile, federatiile care gestioncaz& dezvoltarea alternativei respective la nivel national. Sectiunea a 17-a Anvaqamantul particular si confesional Art, 60. - (1) invayimantul particular si confesional se organizeaz’ conform principiului nonprofit in unitaji de invafamént preuniversitar, la toate nivelurile si formele, conform legislatiei in vigoare. (2) Criteriile, standardele si indicatorii de performanf& pe care trebuie si le ‘indeplineasc& unitatile de invayémant preuniversitar particular gi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie s8 le indeplineascd unitatile de invaymant de stat (3) Unitatile particulare de invatimént sunt unitafi libere, deschise, autonome atét din punct de vedere organizatoric, cat si economico-financiar, avand drept fundament proprietatea privatd, garantata de Constituji. (4) Autorizarea de functionare provizorie, acreditarea si evaluarea periodic& a unitatilor de invapimént preuniversitar particular si confesional sunt realizate de citre Agentia Romana de Asigurare a Calitati in invatamantul Preuniversitar, conform legislatiei in vigoare. (5) Unitiqile de invagimént preuniversitar particular si confesional acreditate sunt sprijinite de stat, conditile fiind stabilite prin hotirdre a Guvernului (© Statul sprijind si coordoneaz4 invayiméntul particular si confesional, in condifiile legii, respectind in intregime drepturile acestuia (7) Directorii unitatilor de invayimént particular sunt numiti de conducerea persoanei Juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenti. Actul de numire se aduce la cunostinga inspectoratului scolar pe raza ciruia isi desfasoara activitatea unitatea respectiva. CAPITOLUL IH _ RETEAUA SCOLARA Art. 61, - (1) Refeaua scolard este formati din totalitatea unitatilor de invatamant acreditate, respectiv autorizate provizorit Q) Reteaua scolar’ a unitatilor de invayamant de stat si particular preuniversitar se organizeazi de catre autoritatile administratiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor scolare. Pentru invatamantul special liceal si special postliceal, refeaua scolard se organizeaza de ccdtre consiliul judetean, respectiv de c&tre consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucures cu consultarea partenerilor sociali si cu avizul conform al Ministerului Educatiei, Cerceta Tineretului i Sportului.20 (3) in cadrul refelei scolare se pot infiinta si pot functiona, conform legii, grupe/clase in alternative educationale integrate in unitafi scolare de stat sau particulare. (4) Persoanele juridice si fizice pot infiinta, conform legii, unitati de educatie timpurie si de invaigimant primar, gimnazial, liceal si postliceal. (5) Refeaua scolard a unitatilor de invatamant se d8 publicitatii la inceputul fiecarui an, pentru anul scolar urmator. Cifra de scoiarizare pentru invatmantul de stat se aproba prin hotdrare @ Guvernului, cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului scolar. (6) in cadrul sistenvului nafional de invatamant preuniversitar de stat se pot infiinga si pot functiona, conform le fi de invatamént cu clase constituite pe baz’ de contracte de parteneriat intre unititi de invatamant de stat si particulare acreditate, intre acestea si operatori economici, precum si intre institutii din ard si strdinétate, pe baza unor acorduri interguvernamentale. (7) Unitatile de invatimant preuniversitar, indiferent de tip, nivel, forma, filierd si profil sunt supuse acreditarii si evaluat (8) Pentru a asigura calitatea invatdmantului, 1a propunerea autoritatilor administratiei publice locale sau din proprie initiativa, inspectoratele scolare pot solicita Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ridicarea acreditarii/autorizarii unei unitati de invayimant cu personalitate juridic& sau a unei structuri a acesteia in conformitate cu prevederile legale. In situa in care Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii in InvatimAntul Preuniversitar, denumita continuare ARACIP, retrage acreditarea/autorizatia de functionare, pentru neindeplinirea conditiilor legale, unei unitati de invayimant, aceasta isi inceteaz& activitatea. Autoritatile administratici publice locale realizeaz& alocarea elevilor altor unitati scolare, cu respectarea interesului copiilor si asigurarea Jogisticii necesare. Art. 62. — (1) in vederea asigurarii calitatii educatiei si a optimizarii gestionarii resurselor, unitafile de invltmént gi autoritajile administrafiei publice locale pot decide infiingarea lor scolare. (2) Consortite scolare sunt parteneriate contractuale dintre unitatile de invayamént, care a) mobilitatea personalului intre unitatile membre ale consortiuluis ») utilizarea in comun a resurselor unitafilor de invayimént din consorjiu; ©) Hargirea oportunitatilor de invafare oferite clevilor si recunoasterea reciproca a sezultatelor invafarii si evaluarii acestora, (3) Cadrul general pentru infiinjarea, desfiintarea si functionarea consortiilor scolare se va reglementa prin ordin al ministrului educafiei, cercetarii,tineretului si sportului Art, 63. —(1) in invagaméntul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupé cum urmeaza: a) educafia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii, dar nu mai putin de 5 si nu mai mult de 9; b) invayimantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20; ) invatiméntul primar: clasa care cuprinde in medie 20 de elevi, dar nu mai pt \u mai mult de 25; 4) invataméntul gimnazial: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin ce 12 si nu mai mult de 30; ) invaiméntul liceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin ée 15 si nu mai mult de 30; £) invajamintul postliceal: clasa care cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30; 2) invatamantul special pentru elevi cu deficiente usoare si/sau moderate: grupa care cuprinde in medie 10 elevi, dar nu mai putin de 8 gi nu mai mult de 12; de 125i2a h) invatimantul special pentru elevi cu deficiente grave: grupa care cuprinde in medie 5 elevi, dar nu mai purin de 4 si nu mai mult de 6. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in localititile in care existd cerere pentru forma de invatimént in limba maternd a unei minorititi nationale, efectivele formatiunilor de studiu pot fi mai mici decét minimul prevazut de prezenta lege. Decizia privind infiintarea si functionarea acestor formatiuni de studiu apartine Ministeruiui Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului, cu consultarea consiliului de administratie al unititii de invapimant respective. CAPITOLUL 1V CURRICULUMUL INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR Art. 64, ~ (1) in invafimantul preuniversitar se aplicd Curriculumul Najional elaborat in conformitate cu nevoile specifice dezvoltarii personale si nevoile piefei fortei de munca si ale fiecdrei comunitafi, in baza principiului subsidiaritati. (2) Curriculumul National reprezinti ansamblul coerent al planurilor-cadru de invapimént si al programelor scolare din invayiméntul preuniversitar. Art. 65. ~ (1) Planurile-cadru de invétimént cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregitire obligatorii si opfionale, precum si numarul minim si maxim de ore aferente acestora. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de stixdiv/modulele de pregatire obligatori, iar curriculumul la decizia scolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregatire opionale. (3) Programele scolare stabilesc, pentru fiecare ind, domeniul de studiu/modul de pregatire din planul de invatamant, finalitatile urmarite si evidentiazd continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientiri metodologice generale pentru realizarea si evaluarea acestora, (4) Planurile-cadru si programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregitire obligatorii din invajimantul preuniversitar sunt elaborate de cétre institutile si organismele abilitate ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se aproba prin ordin al ministrului educaiei, cercetarii,tineretului si sportului. (5) Curriculumul la decizia gcolii se constituie atét din pachete disciplinare optionale ofertate la nivel national, regional si local, cét si din pachete disciplinare opionale ofertate la nivelul unitajii de invafimént. Consiliul de administratie al unitatii de invayimént, in urma consultirii elevilor, parintilor si pe baza resurselor disponibile, stabileste curriculumul la decizia scolli (©) Programele scolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregitire opfionale se elaboreazd la nivelul unitafilor de invayimant, cu consultarea consiliului profesoral, consitiulu! consultativ al elevilor, structurii asociative a parinjilor, precum sia reprezentantilor comunitatii locale si, dup’ caz, a operatorilor economici cu care unitatea de invatamént are relafii pentru pregatirea practica a elevilor. Programele scolare sunt aprobate de consiliul de administratie al unitéti de invayimant. (7) in cazul alternativelor educationale, planurile-cadru si programele scolare sunt elaborate, in proiect, de reprezentanti ai acestora si sunt aprobate de Ministerul Educatiei Tineretului si Sportului. (8) in invajamantul particular si confesional se utitizeaza planurile-cadru de invayamant si programele scolare pentru Curriculumul National aprobat de Ministerul Educatiei, Cercetarii Tineretului si Sportului sau planurile si programele de invatémént, similare sau alternative ‘invatméntului de stat, aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (9) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatiméntul teologic si confesional se elaboreazi de citre Ministerul Educaiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, in22 colaborare cu fiecare cult in parte si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cerceticii, tineretului si sportului, (10) Planurile-cadru de invatamant pentru invataméntul militar se claboreazi de care Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului, in colaborare cu Ministerul Apararii Nationale si sunt aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportului Art. 66. (1) Numérul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamént este de maximum 20 de ore pe s&ptéménd ta invajimantul primar, 25 de ore pe sSptiménd la invapiméntul gimnazial si 30 de ore pe siptimand la invayimantul liceal. Aceste ore sunt alocate att pentru predare si evaluare, cét si pentru invafarea in clasd, asistati de cadral didactic, a continuturilor predate, conform prezentei legi. (2) Prin excepfie de la prevederile alin, (1), numarul maxim de ore poate fi depisit cu humarul de ore prevazute pentru studierea limbii materne, a istoriei si traditiei minoritayilor nationale si a invafamantului bilingv. (3) in cadrul Curriculumului National, disciplinele obligatorii au o pondere de 80' planurile-cadru de la nivelul invajimantului obligatoriu si de 70% in cele de la nivelul liceului. (4) in cadrul Curriculumului National, disciplinele optionale au o pondere de 20% in planu:ile-cadru pentru invatdméntul obligatoriu si de 30% in cele pentru liceu. (5) Pentru fiecare disciplind si domeniu de studiu, programa scolar acopera 75% din orele de predare si evaluare, lisnd la dispozitia cadrului didactic 25% din timpul aloca disciplinei/domeniului de studiu respectiv. in functie de caracteristicile elevilor si de strategia scolii din care face parte, profesorul decide dac&’ procentul de 25% din tmpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru invajare remedial, in cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunostintelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performante superioare, conform unor planuri individuale de invajare elaborate pentru fiecare elev. Art. 67. — (1) Curriculumul Najional pentru educatia timpurie ese centrat pe dezvoltarea fizicd, cognitiva, emojionala si social a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiente de dezvoltare. (2) CIRAE respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de interventie timpurie, menite si realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea si asistenja precoce corespunzitoare a celor cu cerinje educafionale speciale sau cu risc in dezvoltarea ‘competentelor personale. Art, 68. — (1) Curriculumul National pentru invayiméntul primar si gimnezial se axeazi pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a elevului: a) competente de comunicare in limba romana si in limba materna, in cazul minoritajilor nationale; ) competente de comunicare in limbi strane: ©) competente de baz de matematica; stiinte si tehnologie; 4) competente digitale de utilizare a tehnologiei informaici ca instrument de invatare gi cunoastere; ©) competente sociale si civice; ) competente antreprenoriale; 2) competente de sensibilizare si de expresie culturala; h) competenta de a invita s& invefi. (2) Educatia fizica si sportul in invayaméntul preuniversitar sunt cuprinse in trunchiul comun al planurilor de invaamant. (3) Disciplina Tehnologia informatie’ si comunicarii constituie o disciplina optionala pentru elevii din clasele I-IV si este disciplina obligatorie in invajimantul gimnazial si liceal.23 (4). Curriculumul pentru clasele pregatitoare urmareste dezvoltarea _fizica, socio-emofionala, cognitiva a limbajului si comunicarii, precum gi dezvoltarea capacitatilor si a atitudinilor in invatare, asigurénd, totodatd, puntile cdtre dezvoltarea celor 8 competente-cheie (5) invayamantul liceal este centrat pe dezvoltarea si diversificarea competentelor-cheie si formarea competentelor specifice in functie de filiera, profil, specializare sau calificare. Art. 69. — (1) in unitatile de invatimant de stat sau particulare se utilizeazi’ manuale scolare si alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (2) Manualele scolare se elaboreazé si se evalueazd pe baza programelor scolare aprobate de Ministerul Educafci Tineretului si Sportului. Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului reglementeaza elaborarea de manuale scolare alternative (3) Cadrele didactice selecteaza si le recomanda elevilor, in baza libertatii i profesionale, acele manuale scolare din lista celor aprobate de Ministerul Educatiei, Cercetari, Tineretului si Sportului care vor fiutilizate in procesul didact (4) Elevii si profesorii din invayimantul de stat si din invayiméntul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiazt de manuale scolare gratuite, atét pentru Invataméntul in limba roman&, cat si pentru cel in limbile minorititilor nafionale, in conditiile legi (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conginut, sunt in conformitate cu prevederile legale in vigoare si pe care cadrele didactice le pot selecta gi utiliza la clasé, in baza libertati initiative’ profesionale, in scopul imbundtatirii calitiii procesului educafional. Art, 70. — (1) Bibliotecile scolare si centrele de documentare si informare se organizeazA si functioneaza pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educatiei, Cerceté Tineretului si Sportului (2) Se infiinfeaza Biblioteca $colard Virtuals si Platforma Scolara de e-learning, care includ programe scolare, exemple de lectii pentru toate temele din programele scolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completirile ulterioare, Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului objinand dreptul de publicare din partea autorilor, astfel incat aceste resurse s& fie accesibile permanent si gratuit oric&rui elev sau profesor. (3) Unititile de invayimant utilizeazd platforma scolard de invajare pentru a acorda asistenfé elevilor in timpul sau in afara programului scolar, sau pentru cei care, din motive de sndtate, temporar nu pot frecventa scoala (4) infiintarea, gestiunea si imbogitirea permanenta a Bibliotecii $colare Virtuale si a Platformei Scolare de e-learning intr in responsabilitatea Ministerului Educatiei, Cercetiri Tineretului si Sportului. CAPITOLULV | EVALUAREA REZULTATELOR iNVATARU Sectiunea 1 Dispozitii generale privind evaluarea Art. 71. ~ (1) Scopul evaluarii este acela de a orienta gi de a optimiza invatarea. (2) Toate evalutrile se realizeazi pe baza standardelor nationale de evaluare pentru fiecare disciplind, domeniul de studiu, respectiv modul de pregatire. (3) Rezultatele evaluatii se exprima, dupa caz, prin calificative, in invayamantul primar, respectiv prin note de la | la 10, in invajaméntul secundar si in invapimantul tertiar non-universitar sau prin punctaje, in mod similar testelor internationale. (4) Controlul utilizarii_ si al respectirit standardetor nationale de evaluare de catre cadrele didactice se realizeaza prin inspectia scolara.24 (5) Notarea elevilor iri utilizarea si respectarea standardelor nationale sia metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinara si se sanctioneaz& conform prevederilor 1) Evaluarea se centreaz pe competent, ofera feed-back real elevilor si st 1a baza planurilor individuale de invatare. in acest scop, se va’ crea o banca de instrumente de evaluare unicd, avand functie orientativa, pentru a-i ajuta pe profesori in notarea la clasi. 2) Un elev cu deficiene de invajare bevieficiaz’, in mod obligatoriu, de educatie remedial. Art, 73, ~ (1) Portofoliul educational cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor inscrisuri obfinute in urma evaluarii competentelor dobandite sau a participarii la activitati de invajare, in diferite contexte, precum si produse sau rezultate ale acestor activitati, in contexte de Invatare formale, nonformale gi informale. 2) Portofoliul educajional este elementul central al evaluarii invafirii. Utilizarea lui debuteaza incepénd cu clasa pregatitoare si reprezinta cartea de identitate educationala a elevului. Sectiunea a 2-a Structura si caracteristicile evaludrilor Art. 74, - (1) La finalul clasei pregititoare, cadrul didactic responsabil intocmeste, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, un raport de evaluare a dezvoltarii fizice, socio-emotionale, cognitive, a limbajului si a comunicarii, precum si a dezvoltirii capacititilor si atitudinilor de invatare. (2) La finalul clasei a Il-a, fiecare scoalé, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, organizeazi si realizeaza evaluarea competentelor fundamentale: scris-citit si matematica. Rezultatele evaluarilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de invajare ale elevilor. Rezultatele evaluarii si planurile individualizate se comunica parintilor elevilor si constituie documente din portofoliu! educational al elevului. (3) La finalul clasei a 1V-a, Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului realizeaz8, prin esantionare, o evaluare la nivel nafional a competentelor fundamentale dobandite in cictul primar, dup’ modelul testdrifor internafionale, pentru diagnoza sistemului de tnva¥imant la nivel primar. (4) La finalul clasei a Vi-a, toate scolile, in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si ‘Sportului, organizeazi $i realizeazd evaluarea elevilor prin doud probe transdisciplinare: limba si comunicare, matematic& si stiinfe. Proba de limba si comunicare va cuprinde limba roména si limba moderna 1 iar pentru elevii din clasele cu predare in limbile minorititilor nationale, si limba maternd. Rezultatele evaludrilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de invatare ale elevilor si pentru preorientarea scolara cAtre un anumit tip de ficeu, Rezultatele evalusrii i planurile individualizate de invatare se ‘comunic& parinjilor clevilor gi sunt trecute in portofoliul educational al elevului. (5) La finalul clasei a LX-a, in baza unei meto¢ologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se realizeaz4 o evaluare najionala obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluarii se exprima printr-un punctaj, similar testelor internajionale. Evaluarea se realizeaza prin urmatoarele probe: a) 0 proba scrisd la limba $i literatura romana; ’) 0 proba scrisa la limba maternd; ©) 0 proba scrisa transdisciplinara la matematict si 4) 0 proba scrisi la o limba de circulatie internationala; ©) 0 proba practic de utilizare a calculatorului, susfinuta in timpul anuluis25, 1) o proba orald transdisciplinara de evaluare a competentelor civice si sociale, sustinutd ;pul anului. (6 Rezultatele evaluarii nationale se inscriu in portofoliul educational al elevului Art, 75. — (1) Absolventii invatiméntului gimnazial dobindesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educational si foaia matricola, parte a portofoliului educational. (2) Continuarea studiilor din invatimantul gimnazial in invatiméntul liceal este asiguratt pe baza unui proces de consiliere si de orientare scolard si profesional. Numarul de locuri alocate clasei a X-a este cel putin egal cu cel al absolvenilor clasei a IX-a, Art, 76. - (1) Dup& absolvirea gimnaziului, elevii urmeazi liceul sau scoala profesional. (2) Admiterea la liceu sau ta scoala prof procedura: a) in cazul in care numarul de candidayi nu depiseste numarul locurilor oferite de unitatea de invatamant, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educational al elevului; ») in cazul in care numarul de candida este mai mare decat num&rul locurilor oferite de unitatea de invépimant, admiterea se face ludnd in calcul, in proporjie de 70% portofoliul educational al elevului, media de absolvire a invéi{diméntului obligatoriu, precum si media la probele de la evaluarea nationala de la sfargitul clasei a IX-a si in proportie de 30% nota obfinuta la proba de admitere stabilitd de unitatea de invatamént. (3) in cazul mediilor egale, diferentierea se face pe baza portofoliului educafional al wali se realizeazi dupa urmatoarea elevului (4) Metodologia-cadru de organizare si desftisurare a admiterii in clasa a X-a este elaborati de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si este data publicitaqii, pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul clasei a Vill-a, Unititile de invayimént au obligatia de a anunfa public disciplina sau disciplinele la care se sustine proba de admitere, programele, procedurile de organizare ale acesteia, precum si modul de utilizare a portofoliului educafional pana, cel mai tdrziu, la inceputul clasei a Vill-a, Proba suplimentard de admitere se va sustine la cel mult doua discipline. Art. 77. — (1) Absolventii invatimantului liceal primesc diploma de absolvire si foaia matricold, parte a portofoliului educafional, care atesta finalizarea studiilor liceale si care confera dreptul de acces, in conditiile legii, in invatamantul postliceal, precum gi dreptul de sustinere a examenului de bacalaureat. (2) Elevii care au promovat clasa a Xil-a/a XIll-a vor sustine examenul national de bacalaureat. (3) Absolvent bacalaureat dobindesc superior, in conditiite legi. (4) Examenul national de bacalaureat consta in sustinerea urmatoarelor probe: Proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana; Proba B de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare oral in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale; Proba C de evaluare a competentei lingvistice la doua limbi de circulatie interationala studiate pe parcursul invafiméntului liceal. Rezultatul evaluarii se exprim& prin nivelul de competenf& corespunz&tor Cadrului European Comun de Referinfa pentru Limbi. Elevii care Promoveaz, pe parcursul invatiméntului preuniversitar, examene cu recunoastere international pentru certificarea competenfelor lingvistice in limbi strine, au dreptul la recunoasterea si echivalarea rezultatelor obtinute la aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educafiei, cercetarii, tineretului si sportului; invayimantului liceal, care sustin si promoveaza examenul national de diploma de bacalaureat, care le d8 dreptul de acces in invaimantut26 Proba D de evaluare a competenfelor digitale. Rezultatul evaluarii se exprima prin nivelul de competenff, in raport cu standardele europene recunoscute in domeniu. Elevii care promoveaza, pe parcursul invatiméntului preuniversitar, examene cu recunoastere europeand pentru certificarea competenfelor digitale, au dreptul la recunoasterea $i a echivalarea rezultatelor objinute Ja aceste examene, la cerere si conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii,tineretului $i sportului; Proba E scrisi de evaluare a competentelor formate pe durata invayimantului liceal, dupa cum urmeaza: a) proba seris& la Limba gi literatura roménd ~ proba comund pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile; ) proba sorisd la Limba gi literatura maternd — prob comund pentru elevii de la toate filierele, profilurile $i specializdrile, care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritayilor nationale; ©) dowd probe scrise, diferentiate, dupa cum urmeaza: 1. pentru profilul real din filiera teoretica: (i) matematica; Gi) proba transdisciplinara din stiinte: fi 2. pentru profilul umanist din fil (i) 0 limba de circulatie intemationala; (ii) proba transdisciplinara din geografie, istorie, stiinte socio-umane. 3. pentru filiera tehnolo, (i) proba scris& disciplinara specific& profiluluis i) proba transdisciplinara specifics domeniului de pregatire. 4. pentru filiera vocational: @) proba practica sau scrisa, dupa caz, specifica profilului sau specializariis ic4, chimie, biologie. Cercetarii, Tineretului si Sportului si se dau publicitatii elevilor la inceputul primei clase de liceu, in Calendarul, metodologia, precum si modul de organizare si desfigurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si'se dau publicitafii, pentru fiecare generafie, la inceputul ultimei clase de liceu. (© Pentru anumite filiere, profiluri, specializdri sau calificari, stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, absolventii invatimantului liceal pot susjine un examen de certificare a calificdrii, separat de examenul de bacalaureat. Continutul, calendarul si modul de organizare a examenului de certificare a calificarii se stabilesc de Ministerul Educatic Cercetarii, Tineretului si Sportului si se dau publicitatii, pentru fiecare generatie, cel mai tarziu la inceputul ultimei clase de liceu. (7) Absolventii invayimantului liceal, care sustin si promoveaz& examenul de certificare a calificarii primesc certificat de calificare, corespunzitor nivelului stabilit prin Cadrul national al calificdrilor si suplimentul descriptiv al certificatului in format Europass. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat. Art. 78. — (1) Examenul national de bacalaureat se consideré promovat de catre invajimartului secundar superior, liceal, care indeplinesc cumulativ urmatoarele 1) au sustinut probele A, B, C si D prevazute la art. 77 alin. (4); ) au sustinut probele scrise E previzute la art. 77 alin. (4) si au obfinut cel putin nota 5 la fiecare dintre acestea; ©) au obfinut media aritmetica, calculata cu doua zecimale exacte, a notelor obtinute le probele scrise E prevazute la art. 77 alin. (4), cel putin egala cu 6.27 (2) in urma promovarii examenului nafional de bacalaureat, absolventului i se elibereaz& diploma de bacalaureat. (3) Absolventilor de liceu care au sustinut evaluarile A, B, C si D previzute la art. 77 alin. (4), li se elibereaz& certificate care atest nivelul de competenta lingvistic’, respectiv nivelul de competenti-digitald. Eliberarea acestor certificate nu este condifionata de promovarea probelor scrise E prevazute la art. 77 alin. (4), (4) In cazul nepromovarii examenului national de bacalaureat, pot fi recunoscute in sesiunile urmatoare, ‘a cerere, rezultatele la evaluarile A, B, C si D sustinute conform prevederilor art. 77 alin, (4), respectiv rezultatele la probele scrise E prevazute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel putin nota 5. (5) in decursul unui an colar se organizeazA dou sesiuni ale examenului national de bacalaureat. (©) Candidafii proveniti din invayimantul preuniversitar pot sustine examenul national de bacalaureat si examenul de certficare a calificarii, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. (7) Evaluarile A, B, C si D prevazute la art. 77 alin. (4) se organizeazi si se desfagoara Ja nivelul uni unei comis scolar general, in conditiile stabilite prin metodologie specifica. (8) Probele scrise E la examenul national de bacalaureat, prevazute la art. 77 a sursurilor, in fata unei comisii stabilite de inspectoratul scolar. isia prevazuta Ia alin. (8) este condusd de un presedinte, numit prin ordin al , cercetati, tineretului gi sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, avand titlul stiingific de doctor sau de un cadru didactic din invataméntul liceal, avand gradul didactic J si performante profesionale deosebite, dintr-o unitate de invapamént situata in alt judet decdt cel in care se afld unitatea de invajamant din care provin elevii care sustin probele scrise ale examenului nafional de bacalaureat. (10) Comisia prevazuta la alin. (8) este alcatuita exclusiv din profesori de la alte unita de invajamént decat cele din care provin elevii care sustin probele scrise ale examenului national de bacalaureat. (11) Rezultatele examenului nafional de bacalaureat se fac publice prin afisare. de invatamant, in timpul anului scolar, pe parcursul semestrului al Il-fea, in fafa (4), Se CAPITOLUL VI RESURSA UMANA Sectiunea 1 Beneficiarii educatiei Art. 79. prescolarii si elevi (2) Beneficiarii secundari ai invayiméntului preuniversitar sunt familile anteprescolarilor, ale prescolarilor gi ale elevilor. (3) Comunitatea local si societatea, in general, sunt beneficiari tertiari ai ‘invatiméntului preuniversitar. (1) Beneficiarii primari ai invayamantului preuniversitar sunt anteprescolarii, Art. 80. — (1) invafamantul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deci majore sunt luate prin consultarea reprezentantilor beneficiarilor primari, respectiv a consiliului national al clevilor sau a altor asociatii reprezentative ale elevilor $i prin consultarea obligatorie a reprezentantilor beneficiarilor secundari si tertiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale parintilor, a reprezentantilor mediului de afaceri, a autorititilor administrajiei publice locale gi a societait ile.28 (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, impreund cu consiliul national al elevilor si organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale reprezentative, elaboreaz& tun statut in care sunt prevazute drepturile si indatoririle elevilor, care se aprob& prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. in baza acestui statut, fiecare unitate de ‘nvaimdnt igi elaboreaz’ regulamentul scolar propriu. Art. 81. ~ (1) Anteprescolarii, prescolarii si elevii din invatamantul preuniversitar au Grepturi egale la educatie, prin activititi extragcolare organizate de Ministerul Educate, Cercetari, Tineretului si Sportului. (2) Aectivitatile extragcolare sunt realizate in cadrul unitatilor de invatamant preuniversitar, in cluburi, in palate ale copiilor, in tabere scolare, in baze sportive, turistice si de agrement sau in alte unitifi acreditate in acest sens. (3) Organizarea, acreditarea, controlul si competentele unitatilor care oferd educ: extragcolara se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportului Art, 82. — (1) Elevii de la cursurile cu frecventa din invayimantul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performan'a, de burse de merit, de burse de studiu si de burse de ajutor social. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din uncle venituri ale bugetului de stat si numarul acestora se stabilesc anual prin hotirdre a consiliului local, respectiv a consiliului judejean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucures (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, a burselor de studiu si a celor de ajutor social, se stabilesc anual, in consiliile de administratie ale unititilor de invagimant, in limitele fondurilor repartizate gi in raport cu integralitatea efectuarii si de burse pe baz de contract incheiat cu operator economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum gi de credite pentru studiu acordate de banci in conditiile legi (5) Ble potrivit prevederilor legal (6) Elevii etnici roméni cu domiciliul stabil in strainatate beneficiazd de burse, potrivit prevederilor prezentei legi. traini din invaiméntul preuniversitar pot beneficia de burse, Art. 83. - (1) Anteprescolarii, prescolarii si elevii din unitatile gcolare de stat si particulare autorizate/acreditate beneficiaz’ de asistenti medicals, psihologicd si logopedica gratuit, in cabinete medicale, psihologice si logopedice scolare ori in unitati medicale de stat. (2) La inceputul fiecdrui an scolar se realizeaz examinarea stiri de sénatate a elevilor, pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului $i Sportului si Ministerul Sanaa (3) Autorizarea sa 1 necesara functiondrii unitdtilor de invatamant de stat se objine fard taxe, Art. 84, — (1) Elevii din invayimantul obligatoriu si liceal acredita/autorizat beneficiaz® de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun, de suprafafd, naval si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar $i naval, pe tot parcursul anului calendaristic. (2) Ca masura de protectie speciala, elevii orfani, elevii cu cerinje educationale speciale, precum gi cei institutionalizati pot beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport menfionate la alin. (1), pe tot parcursul anului calendari (3) Elevilor care nu pot fi scolarizati in localitatea de domiciliu li se deconteazi cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin29 unitiile de invatmant la care sunt scolarizati, pe baz de abonament, in limita a 50 km, sau li se asigura decontarea sumei ce reprezint& contravaloarea a 8 cAldtorii dus-intors pe semestru dac& locuiesc la internat sau in gazda. (4) Elevii beneficiaza de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de opera, de film si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice. (5) Elevii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai statului roman, beneficiaz de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (4), Art. 85. ~ (1) in situati justificate, elevilor din invatdméntul obligatoriu, scolarizati intr-o alt localitate decit aceea de domiciliu, li se asiguré, dupa caz, servicii de transport, de mas si de internat, de cAtre autoritatile administratiei publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivitafilor locale, al societatilor de binefacere, precum gi al altor persoane juridice sau fizice. (2) Statul subvenjioneazA toate costurile aferente frecventarii liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum $i pentru cei care frecventeaz& scolile profesionale. Modalitatea de subvenjionare se stabileste prin hotérdre a Guvernului, inigiatd de Ministerul Educajiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Art. 86. — (1) Unitajile de invayimant incheie cu pirinfi, in momentul inscrier anteprescolarilor, respectiv a prescolarilor sau a elevilor, in Registrul Unic Matricol, un contract educafional, in care sunt inscrise drepturile si obligatiile reciproce ale parjilor. Contractul educafional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii, tineretului gi 5 este particularizat, la nivelul fiecdrei unitaji de invayamént, prin decizia consiliului de admi (2) Nerespectarea prevederilor contractului educational-tip de catre unitatea de invayimant este sanctionaté de inspectoratul scolar, in conformitate cu prevederile metodologiei aprobaté prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii tineretului si sportului. (3) Parintele sau tutorele legal este obligat s ia mAsuri pentru scolarizarea elevului, pe perioada invapiméntului obligatori. (4) Parintele sau tutorele legal rispunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul scolii, cauzate de elev. Art. 87. ~ Unititile de invagimént pot primi donafii din tara si din strainatate, potrivit reglementarilor legale, dac& servesc politicii educationale a sistemului national de invafamént si daca nu sunt contrare intereselor statului roman si legislatiei in vigoare. Sectiunea a 2-a Personalul din invijdméntul preuniversitar Art. 88, — (1) Personalul din invatimantul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar si personal administrativ sau nedidactic. (2) in invayamantul preunit (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederi (4) Personalul administrativ isi desfsoara activitatea in baza Legii nr. 53/2003 - Codul muneii, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 89. — in invafimantul preuniversitar de stat si particular, posturile didactice vacante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitiqii de invayimant cu personalitate Juridica, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului30 Art. 90, ~ (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoand care indeplineste conditiile prevazute de legislatia in vigoare. (2) Angajarea personalului didactic in unitatile de invatimant cu personalitate juridicd se face prin incheierea contractului individual de munca de citre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie. Art. 91. — (1) Organizarea si desfésurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare si administrative dintr-o unitate de invafamant sunt coordonate de director. Consiliul de administratie al unitfii de invatsmént aprobi comisiile de concurs si valideazd rezultatele concursului (2) Angajarea prin incheierea contractului individual de munc& a personalului didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se face de cAtre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie. Art. 92. ~ (1) La nivelul fieedrei unititi si instituyi de invatamént preuniversitar se realizeazA anual evaluarca activitiii personalului didacti iliar. Metodologia de evaluare se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportulu (2) Rezultatele evaluarii stau la baza deciziei consiliului de administrajie privind acordarea calificativului anual sia gradajiei de merit. (3) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului dezvolt& programul national de stimulare a excelentei didactice, finanfat din propriul buget, din care se premiazi excelenja didactica (4), Metodologia de acordare a gradatiei de merit si a implementarii programului national de stimulare a excelenfei didactice se elaboreazd de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului. (5) Salarizarea personalului didactic si a celui didactic auxiliar din unitayile de invatamant de stat se face si in functie de performantele profesionale, conform legii. (6) Veniturile salariale 9i extrasalariale ale Uircctorilor gi directurilor adjuncti, precum yi salarizarea personalului didactic din unitaile de invatamant particular se stabilesc prin negociere intre conducerea persoanei juridice finanfatoare si persoana in cauzi, cu avizul consiliului de administratie al unitatii scolare. (7) Inspectoratele scolare judetene si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti realizeazi auditarea periodic’ a resursei umane din invataméntul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunostinta celor in cauzd, consiliului de administratie al unitatii de invatamant gi Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Art. 93, — Hotirdrile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, rispunderea disciplinaré si disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unitajii de Invapimant de care consiliul de administratie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul it8tii de invayimant emite deciziile conform hotdrarilor consiliului de administratie. Angajatorul este unitatea de invapamént CAPITOLUL VIL oe CONDUCEREA SISTEMULUI SI A UNITATILOR DE INVATAMANT Sectiunea I Dispozitii generale Art. 94. — (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, elaboreaz& si implementeaz politica nayionala in domeniul invayiméntului preuniversitar. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului31 are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si al resurselor umane din sfera educatiei. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, ‘Tineretuli invafamantului preuniversitar, urmatoarele atribui 1a) elaboreazAi, aplicd, monitorizeazi si evalueaza politi b) monitorizeazd activitatea de evaluare extern’; c) coordoneaza si controleaza sistemul najional de invatamant; 4) avizeaza structura refelei invayimantului preuniversitar si inainteaza Guvernului, spre aprobare, ciffele de scolarizare, pe baza propunerilor unitatilor de invatimant, a autoritatilor administrajiei publice locale, a operatorilor economici, avind in vedere recomandarile studiilor de prognoza, centralizate, avizate si transmise de c&tre inspectoratele scolare judejene, respectiv al municipiului Bucuresti; €) coordoneaza elaborarea si aprob& curriculumul national si evaluare, asigura si supravegheaza respectarea acestora; f) evalueazi, aproba si achizitioneazé manualele scolare si asigurd finantarea conform Sportului exercita, in domeniul educationale nationale; emul national de legii; g) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si de functionare a unitdtilor subordonate gi a unitatilor conexe; h) elaboreaza studii de diagnozi si de prognozé in domeniul invatamantului; i) asigura omologarea mijloacelor de invajimant; |) asigurd cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvaté a elevilor cu aptitudini deasebite; k) asigurd scolarizarea specializatd si asistenta psihopedagogic& adecvati a copiilor gi tinerilor cu dizabilitati sau cu cerinte educationale speciale; 1) analizeazi modu! in care se asigura protecfia socialA in invayimant si propune masuri corespunzitoare Guvernului si autoritafilor administrafiei publice locale abilitate; m) coordoneaz, monitorizeaz& si controleazi perfectionarea si formarea initiala si continua a personalului didactic pentru politicile de interes national; 1n) elaboreazA politicile nationale in domeniul resurselor umane; ©) raspunde de evaluarea sistemului national de invatimant pe baza standardelor nationale; p) claboreaza, impreund cu alte ministere interesate, strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invayimantului, formarii profesionale si al cercetarii stiintifice; 4g) stabileste modalititile de recunoastere si de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice eliberate in strainatate, pe baza unor norme inteme, incascazi taxe, in lei si in valutd, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea si de recunoasterea actelor de studii, conform legi 1) stabileste structura anului scolar; s) elaboreaz’ metodologii si regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementa politicilor educetionale nationale; 1) construieste si asigura functionarea optima a Platformei Scolare de e-learning, precum sia Bibliotecii $colare Virtuale; u) elaboreaz’ norme specifice pentru constructiile scolare gi pentru dotarea acestora; v) di publiciitii si prezintd anual, in fafa Parlamentului, raportul privind starea invataméntului preuniversitar in Roméni w) coordoneaz’ colectarea si asigura analiza si interpretarea datelor statistice pentru sistemul national de indicatori privind educatia. (3) in realizarea atributiilor sale, Ministerul Educajici, Cercetirii, Tineretului si Sportului infiinjeaz, organizeazé si finanteaz’ comisii si consilii nationale. Organizarea si functionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului educafiei, cercetarii, tineretului $i32 sportului. De asemenca, Ministerul Educatiei, Cerceta Guvernului infiintarea de agentii. Tineretului_ si Sportului_propune Art, 95. — (1) Inspectoratele scolare judefene si Inspectoratul $colar al Municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului cu personalitate juridic& avand, in principal, urmatoarele atributi a) aplicd politicile si strategiile Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ta nivel judejean, respectiv al municipiului Bucuresti; b) controleazi aplicarea legislatiei i monitorizeazA calitatea activitiilor de predare-invatare si respectarea standardelor nafionale/indicatorilor de performanji prin inspectia scolara; ©) controleazi, monitorizeazd si evalueaz calitatea managementului unitailor si institutiilor de invaxamant; 4) asigura, impreund cu autoritafile administratiei publice locale, scolarizarea elevilor gi ‘monitorizeazd participarea la cursuri a acestora pe durata invatimantului obligatoriuy; e) coordoneaza admiterea in licee, evaluarile nationale si concursurile scolare la nivelul ‘unitatilor de invafamént din judet si din municipiul Bucuresti; ) monitorizeazi implementarea programelor nationale initiate de Ministerul Educate! Cercetarii, Tineretului si Sportului pe aria judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, precum sia proiectelor derulate de unitatile scolare si cele conexe in cadrul programelor Uniunii Europene in domeniul educatiei si tineretului; g) mediaz& conflictele gi litigiile survenite intre autoritatea administratiei publice locale si unitigile de invayamant; h) coordoneaza si controleaza activitatile unitatilor conexe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului din aria judefului/municipiului Bucuresti; i) prezint& un raport anual privind starea invayaméntului pe teritoriul judetului, respectiv lui Bucuresti, Acest raport se face public; {) aproba, la propunerea consiliului local sau a consiliilor judejene infiingarea unitaqilor pentru educatie timpurie, invat&mént primar si gimnazial; ) aplica politicile educajionale nationale la nivel judejean, respectiv al municipiului al municip Bucuresti; 1) acorda consiliere si asistenté unitafilor si institufiilor de invajamant in gestionarea resurselor umane sia posturilor didactice la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti m) monitorizeaza activitajile de constituire, de vacantare i de ocupare a posturilor didactice din unitate de invatamant; n) gestioneaza baza de date privind cadrele didactice calificate angajate in unitatile de ‘invatamént, precum si intreaga baza de date a educatieis ©} inainteaza spre avizare Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportul refeaua gcolaré din raza lor teritorialé propus& de autoritajile adminiswratiei publice locale, conformitate cu politica educafionala, a documentelor strategice privind dezvoltarea economica si sociala la nivel regional, judefean si local, dup& consultarea unititilor de invafamant, a operatorilor economici si a partenerilor socialiinteresati; ’P) realizeaz& auditarea periodic® a resursei umane din invayiméntul preuniversitar; q) asiguré colectarea datelor statistice pentru sistemul national de indicatori privind educatia (2) Structura inspectoratelor scolare judetene, respectiv a inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului gi sportului, 3) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu consultativ. Funcfionarea acestora se realizeazi in baza unui regulament propriu, elaborat si de administratie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetati, tineretului si sportului.33 (4) fn structura inspectoratelor scolare din. judefele cu invatimént si in limbile minoritafilor naficnale, sunt cupringi si inspectori gcolari pentru acest tip de invatimint. Acesti inspectori scolari sunt numiti respectind procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minoritafilor nationale. (5) In structura- inspectoratelor scolare sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru problemele copiiler si tinerilor proveniti din medii socio-economice dezavantajate. Sectiunea a 2-a Conducerea unitajilor de invatimant Art. 96. — (1) Unitatile de invapimént preuniversitar cu personalitate juridicd sunt conduse de consilile de administrate, de directori si de directori adjuncti, dupa caz. in exercitarea atributilor ce le revin, consilile de administratie si directorii conlucreazA cu consiliul profesoral, cu comitetul de paring si cu autoritdtile administratiei publice locale. (2) fn unitayile de invayamant de stat consiliul de administratie este organ de conducere it din 7, 9 sau 13 membri asthe a) in cazul unitijilor de invayimant de nivel gimnazial cu un consiliul de administratie este format din 7 membri cu urmatoarea componenta: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanti ai parinjilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplicd in mod corespunzator si pentru invajamantul prescolar si primar; ») in cazul in care consiliul de administratie este format din 9 membri, dintre acestia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanji ai consiliului local si 2 reprezentanti ai parintilor. Directorul si directoru! adjunct sunt membri de drept ai corsiliului de administratie din cota aferent& cadrelor didactice din unitatea de invayimant respectiva; c) in cazul in care consiliul de administratie este format din 13 membri, dintre acestia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentani ai consiliului local. gi 3 reprezentanfi ai parinfilor. Directorul si directorul adjunct sunt membri de drept ai corsiliului de administratie din cota aferenta cadrelor didactice din unitatea de invayimant respectiva. (3) Consiliul de administrajie este organul de conducere al unitatii de invagimant. La sedinjele consiliului de administratie participa, de regula, si un reprezentant al elevilor, cu statut de observator. (4) Dupé constituirea consiliului de administratie, membrii acestuia aleg un preyedinte de sedingi din randul cadrelor didactice, prin hotrare adoptat cu votul secret al majoritaj Presedintele de sedinta este ales pentru o perioadd de cel mult un an, conduce sedinfele consiliului de administratie si semneaza hotirarile adoptate in aceastd perioad’. (5) in invayaméntul particular si confesional, in componenta consiliului de administragie sunt inclusi reprezentanti ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administrate este asigurata de persoana desemnati de fondatori. in unitatile pentru invataméntul general obligatoriu, consiliul de administratie cuprinde gi un reprezentant al consiliului local. (6) Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de eéte ori este necesar, Ia solicitarea directoralui sau a doud treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare gi de functionare a consiliului de administratie este stabilita prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. (7) Consiliul de administratie are urmitoarele atribusii principale: a) adopté proiectul de buget si avizeazi executia bugetard la nivelul uni invajamant; ) aproba planul de dezvoltare institutionala elaborat de directorul unitatii de invayamant; ‘c) aproba curriculumul, la decizia scolii, la propunerea consiliului profesoral; 4) stabileste pozitia gcolii in relatiile cu teri ) orgarizeaza concursul de ocupare a func \gur rind de clase, i de 1 de director si de director adjunct;34 £ aprobii planul de incadrare cu personal didactic si didactic auxiliar, precum si schema de personal nedidactie; 2) aprobi programe de dezvoltare profesional a cadrelor didactice, la propunerea consifiului profesoral; a hh) sancioneaz abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legiiy i) aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatul concursurilor; 4) aproba orarul unitatii de invapamant; ) igi asuma raspunderea publica pentru performantele unitatii de invayamant, alaturi de director; 1) indeplineste orice alte atributii stabilite prin or educatiei, cercetérii, tineretului si sportului, respectiv ale Ministerului Educajiei, Cercetarii, Tineretului si Sportulu. (8) Hotirérile consiliului de administratie se adopta cu majoritatea voturilor celor prezenji, mai pufin cele prevazute la art. 93. Hotirarile consiliului de administrajie care vizeazd personalul din unitate cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a functiilor de conducere, acordarea gradajiei de merit, restrangerea de activitate, acordarea calificativelor. aplicarea de sanefiuni si altele asemenea se iau prin vot secret. Membrii consiliulu‘ de administrate care se afla Jn conflict de interese nu participa la vot. (9) Deciziile privind bugetul si patrimoniul unitatii de invayimént se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administratie. Art, 97. (1) Directorul exercitd conducerea executiva a unitaii de invayamant. in cazul unititilor de invajmént cu predare integral in limbile minorit&tilor nationale, directorul are obligatia cunoasterii limbii respective. in cazul unitatilor de invatamént cu sectii de predare in limbile minoritaqilor nationale, unul dintre directori are obligafia cunoasterii limbii respective. in aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizatiei care reprezint& minoritatea respectiva in Parlamentul Romaniei sau, daci minoritatea nu are reprezentare parlamentard, cu consultarea grupului parlamentar al minoritatilor nationale. (2) Directorul unitatii de invatémént de stat are urmatoarele atributii: a) este reprezentantul legal al unitatii de invapimant si realizeazdi conducerea executiva a ») este ordonatorul de credite al unitatii de invayimant; ©) igi asum&, alaturi de consiliul de administrafie, raspunderea public& pentru performanjele unitatii de invatamant pe care o conduce;, 4) propune spre aprobare consiliului de administrayie regulamentul de organizare si functionare al unititii de invapamént; ) propune spre aprobare consiliul executie bugetard; 1) rispunde de selectia, angajarea, evaluarea periodicd, formarea, motivarea si incetarea raporturilor de munca ale personalului din unitatea de invayamant; g) indeplineste alte atributii stabilite de cdtre consiliul de administratie, conform legii; bh) prezint’, anual, un raport asupra calitatii educatiei in unitatea sau in institutia pe care © conduce. Raportul este prezentat in fata comitetului de parinti si este adus fa cunostinga autoritafilor administrafiei publice locale si a inspectoratului scolar judefean/al_municipiului Bucuresti; le administratie proiectul de buget si raportul de ’) coordoneaz& colectarea si transmite inspectoratului scolar datele statistice pentru sistemul nafional de indicatori privind educagia. (3) Structurile si functiile de conducere ale unitatilor de invatimént particular si confesional, atributiile, modul de constituire, precum gi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare i functionare a acestora, in concordanté cu prevederile legale.35 (4) Directorul unitajii de invajémént particular si confesional exercité conducerea executiva, in stricté conformitate cu responsabilititile si atributiile conferite de lege, cu hotirari consiliului de administraie al uni invatamant si cu respectarea prevederilor regulamentului Art, 98. = (1) Consiliul profesoral-al-unitatii de invayimant este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea scolara cu personalitate juridica, este prezidat de catre director si se intruneste lunar sau ori de eéte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la soli ‘minimum o treime dintre membrii personalului didactic. (2) Atributiile consiliului profesoral sunt urmatoarele: a) gestioncaza si asigurd calitatca actului didactic; b) stabileste codul de etica profesionala si monitorizeaza aplicarea acestuia; ©) valideaza fisele de autoevaluare ale personalului angajat al unitatii de invaamant, in baza c&rora se stabileste calificativul anual; 4) propune consiliului de administratie masuri de optimizare a procesului didactic; ¢) propune consiliului de administratie curriculumul la dispozitia scoliis ) propune consiliului de administratie premierea si acordarea titlului de ,profesorul anului” personalului cu rezultate deosetite la catedra; {g) aproba sanctionarea abaterilor disciplinare ale elevilor; fh) propune consiliului de administratie inijierea procedurii legale in cazul cadrelor didactice, pentru slabe performante sau pentru inc&lcari ale eticii profesionale; i) propune consiliului de administratie programele de formare si dezvoltare profesionala continua a cadrelor didactice; {i alege cadrele didactice membre ale consiliului de administratie; k) indeplineste alte atributii stabilite de consiliul de administrate. Sectiunea a 3-a Unitagile conexe ale invijaméntului preuniversitar ‘Art, 99. — (1) Unitafile conexe ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului sunt: Institutul de $tiinfe ale Educafiei, casele corpului didactic, centrele atestate de formare continua in limbile minoritatilor nationale, Centrul National de Instruire Diferentiaté, Unitatea pentru Finanjarea invatémantului Preuniversitar, palatele si cluburile copiilor. (2) Unitatile conexe ale invafimAntului preuniversitar sunt: Centrul Judefean de Resurse si AsistenpS Educafionala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenfl Educafionala. GB) in fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneazi Casa Corpului Didactic, denumita in continuare CCD, cu. personalitate juridicl, coordonati. metodologic de inspectoratul scolar. Structura i atributiile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetiri,tineretului si sportului. (4) Central Judetean de Resurse si Asistengi Educationalg/Centrul Municipiului Bucuresti de ‘Resurse si Asistenfi Educational sunt unifi specializate ale invatimantului preuniversitar, cu personalitate {Juridica, coordonate metodologic de inspectoratul scolar. (6) Finanyarea Centrului Judetean de Resurse si Asistenfi Educationalé/Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala se asigurd de la bugetul consiliului judefean. (© Centrul Judejean de Resurse si sistent Educationala/Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenti Educational organizeaz, coordoneaz metodologic, monitorizeazi si evalueaz, dupa az, la nivel judetean/al municipiului Bucuresti, urmatoarele activiti si servicii educationale: a) servicii de asistenta psihopedagogica/psihologica, furnizate prin centrele judetene si prin cabinetele de asistenta psihopedagogica/psihologica; b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele si prin cabinetele logopedice interscolare; c) servicii de evaluare, de orientare scolara si profesionala; 4) servicii de mediere scolara, furnizate de mediatorii gcolari;36 ¢) servicii de consultanfa pentru educajie incluziva, furnizate de centrele scolare de educatie incluziva. (7) Structura, organizarea si functionarea Centrului Judetean de Resurse si de Asistengi Educational se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportulti. (8) Centrul National de Instruire Diferentiata se organizeaza si functioneaza conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului in 12 luni de la intrarea in vigoare a prezent (9). Unitat ‘inantarea invayiméritului Preuniversitar se organizeazi in ici, Cercetirii, Tineretului si Sportului. Atributiile, structura, organizarea si functionarea Unitatii pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educaiei, cercetsri, tineretului si sportului. Art. 100, ~ (1) Palatele si cluburile copiilor sunt unitati de invaimdnt pentru activitafi extragcolare. Palatele copiilor au si rol metodologic. (2) Palatul National al Copiilor din Bucuresti este subordonat Ministerului Educati Cercetarii, Tineretului si Sportului. (3) Palatele si cluburile copiilor sunt in subordinea inspectoratelor gcolare. (4) Organizarea si competentele palatelor si cluburilor copiilor se_stal regulament aprobat prin ordin al ministrului educafiei, cercetiri, tineretului si sportului, CAPITOLUL VIII - FINANTAREA SI BAZA MATERIALA A INVATAMANTULUI PREUNIVERSITAR Sectiunea 1 Dispozitii generale Art. 101, ~ (1) Finanjarea unitatilor de invagimant preuniversitar cuprinde finanjarea de bazi, finanjarea complementara si finantarea suplimentara. (2) Statu! asigura finanjarea de baz pentru tofi prescolarii si pentru tofi elevii din invajamantul primar, gimnazial, profesional si liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum $i pentru elevii din invatimantul postliceal special de stat. Finantarea de baz se face in limitele costului stendard per elev/prescolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educafiei, Cercetdrii, Tineretului si Sportului. (3) in invapaméntul preuniversitar particular, taxele de scolati consiliul de administrate al fiecdrei institutii sau unitati de invagimént, in condi re se stabilesc de ile legii Art, 102.~ (1) Finanjarea invapiméntului preuniversitar de stat, particular $i confesional se asigura din fondur' publice sau din alte surse, potrivit leg (2) Finanjarea invitamdntului preuniversitar particular si confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, in cazul invapimantului prescolar, primar si gimnazial obligatoriu, precum si din alte surse, potrivit leg Art. 103. - (1) Ministerul Educagi Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile péliticii financiare si resurselor umane din domeniul educatiei si colaboreazé cu alte ministere, cu autorititi locale, structuri asociative reprezentative ale autoritiilor administratiei publice locale, cu asociafii reprezentative ale pArintilor, asociafii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum si cu sindicatele reprezentative. (2) Consiliile locale si consiliul judefean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, pot contribui din bugetele proprii fa finanjarea de baz si complementara a unitatilor de invayimént preuniversitar de stat.37 Art. 104. — (1) Finantarea de baz asigura desfagurarea in conditii normale a procesului de invatamant la nivel preuniversitar, conform standardelor nationale. (2) Finanjarea de baz se asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuielile cu salariile, sporurile, ndemnizatiile i alte drepturi salariale in bani, te prin lege, precum si contributiile aferente acestora; b) cheltuielile cu formarea continu si evaluarea personalului; ©) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor; 4) cheltuielile materiale si servicii; €) cheltuielile cu intretinerea curenta, (3) Finanfarea de baz a unei unititi scolare rezultd prin multiplicarea costului standard per eleviprescolar cu coeficienti specifici unitatii scolare gi cu numarul de elevi si se aprobé anual prin hotarare a Guvernului. (4) Baza de calcul a fondurilor alocate unitailor de invatémént prin si din bugetele locale, pentru finangarea de baz, o constituie costul standard per elev/prescolar. Costul standard per elev/prescolar se determina, pentru fiecare nivel de invayimant, filiera, profil, specializare/domeni Determinarea costului standard per eleviprescolar se face de c&tre Consiliul Notional pentru wanjarea Invajmncului Preuniversitar, in condigiile prezentei legi si conform normelor metodologice elaborate de citre Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului si aprobate prin hotirare a Guvemului. Consiliul Nafional pentru Finanjarea invéjamantului Preuniversitar cuprinde reprezentanfii Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului gi Sportului, ai partenerilor sociali si ai structurilor asociative ale autoritajilor administrajiei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finantarea de baz a unitatii de invatamant se face pe baza unci formule de finantare aprobati prin ordin al ministrului educatiei, cercetiri, tineretului si sportului care ia in considerare costul standard per elev/prescolar, numiirul de elevi/prescolari din unitatea de invayimént, precum si factorii de corectie dependenti de densitatea de elevi in zona, severitatea dezavantajelor, de limba de predare si ali factori. (5) Finanjarea de baz aprobat anual prin legea bugetului de stat se repartizeazi pe comune, orage, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti, de catre directiile generale ale finan{elor publice judefene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu asistenfa tehnic& de specialitate a inspectoratelor scolare judetene, respectiv a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, (©) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unitatile de invafamant preuniversitar de stat ca finantare de baz, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creantelor stabilite prin titluri executorii in sarcina autoritatilor administratiei publice locale. stabi Art. 105. ~ (1) Finanarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat. Q) Finanyrea complementar’ se asiguri din bugetele locale ale _unitatilor administrativ-teritoriale de care aparjin unitatile de invayimént preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adiugatd, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli: a) investifii, reparafii capitale, consolidari ») subventii pentru internate si cantine; 6) cheltuieli pentru evaluarea periodicd nationala a elevilor; 4) cheltuieli cu bursele elevilor; ¢) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1); 4) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii; g) cheltuieli pentru examinarea medicali obligatorie periodic a salariatilor din invajémantul preuniversitar, cu excepfia celor care, potrivit legii, se efectueaz& gratuit; fh) cheltuieli pentru concursuri gcolare si activitati educative extrascolare organizate in cadrul sistemului de invagamant;38 4) cheltuieli pentru asigurarea securitajii $i sin8tstii in munc&, pentru personalul angajat, prescolari si elevi 4) gestionarea situafilor de urgent; k) cheltuieli pentru participarea in proiecte europene de cooperare in domeniul educatiei si formarii profesionale. (3) Finanfarea complementar& aprobath antal prin legea bigetului de stat se répartizeaza pe comune, orase, municipii si sectoare ale municipiului Bucuresti de catre direcfiile generale ale finanfelor publice judefene, respectiv a municipiului Bucuresti si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare judejene, respectiv al municipiului Bucuresti Art. 106, — Finanfarea de baz si finanjarea complementard se realizeazi pe baza contractului de management incheiat intre directorul unititii de invatimant preuniversitar si primarul localitatii/primarul de sector in a cArei raza teritoriald se afl& unitatea de invayimant, respectiv cu presedintele consiliului judejean/primarul de sector, in cazul scolilor speciale. Art. 107. - (1) Finanfarea suplimentar’ se acorda ca suma globala fixa din bugetul i, Ti i yf de invayimant (2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti gi consilille judejene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, contribuie la finanjarea suplimentara, acordind granturi unitafilor de invayamant, in baza unei metodologii propri (3) Finanjarea suplimentara se realizeaza pe baz de contract incheiat intre unitatea scolara si finantator. Art. 108. ~ (1) Unitiqile de invayimént preuniversitar de stat pot obgine venituri proprii din activitaji specifice, conform leg, din donatii, sponsorizari sau din alte surse legal constituite. (2) Veniturile proprii nu diminueazi finanjarea de bazi, complementaré sau suplimentard si sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administrayie. 1a sfarsitul anului bugetar, sumele neckeltuite ramén in contul unitatii de invatamant care le-a realizat gi se reporteaz& pentru bugetul anual urmator. 3) Directorul si consiliul de administratie al unitiii de invafamént cu personalitate jjuridica raspund de incadrarea in bugetul aprobat, in conditiile legii. Art. 109, - (1) Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului finanteazi anual, in cadrul programelor nationale aprobate prin hotirdre a Guvernului, urmatoarele competiti: ) competi intre scoli care se bazeaz& pe evaluarea institutionala a fiecdrei unititi de ‘invajdmant dupa dou axe majore: incluziune si performanfd. in urma cvaluarilor dupa fiecare dintre cele doua axe, se va realiza o clasificare a scolilor pe 5 niveluri: Excelent”, ,Foarte bun”, Bun”, ,Satisfficator” si ,.Nesatisfacator”. Sunt premiate atat scolile cu excelent in incluziune, cét si cele cu excelenta in performanta, de stat, particulare sau confesionale. §colile care obfit calificativul ,Satisficator” sau ,Nesatisfcdtor” se supun monitorizrii in vederea crester performantelor; b) in baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, scolile vor desemna ,.Profesorul anului”, ca semn al excelentei in predare. La nivel Judetean si nafional va fi desemnat ,Profesorul anului” pentru fiecare disciplina din planul de invatimént. Excelenfa in predare va fi recompensata financiar, prin programul national de stimulare aexcelentei didactice; ©) performanta elevilor ta olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creatie tehnico-stiinjificd si artisticé si la olimpiadele sportive se recompenseaz& financiar prin ordin al ministrului educatiei, cercetirii, tineretului si sportului.39 (2) in lansarea competijilor, Ministerul Educatiei, Cereetari, Tineretului si Sportului se consult& cu asociatiile reprezentative ale parintilor, asociafiile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul National al Elevilor gi cu sindicatele reprezentative. Art, 110, - (1) Bugeti de venituri si cheltuieli se intocmeste anual, de citre fiecare unitate de invatimant preuniversitar, conform normelor metodologice de finanfare a invatémntului preuniversitar elaborate de Ministerul Educaiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se aproba si se execut conform legii (2) Excedentele, anuale rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii se reporteazd in anul urmator gi se folosesc cu aceeasi destinajie sau, cu aprobarea consiliului de administrafe, se utilizeazd pentru finanjarea altor cheltuieli ale unitatii de invatamént, (3) Finanjarea unitatilor de invatémant special, a claselor de invatimént special, a elevilor din invagimantul special, a liceelor speciale si a CIRAE/CMBRAE, se asigurd din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judefene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial. Art. 111 ~ (1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, se asigurd urmétoarele cheltuieli aferente unititilor de invayamant preuniversitar, inclusiv pentru invataméntul special: a) finanjarea programelor nationale ale Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, aprobate prin hotsrdre a Guvernului; b) componenta locala aferenti proiectelor aflate in derulare, cofinanjate de Guvernul Roméniei si de organismele financiare internationale, precum si rambursarile de credite externe aferente proiectelor respective; ) bursele, aprobate prin hotarére a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, ctnicii romani din afara granielor f8rii, precum si bursele pentru elevii straini; 4) organizarea evaluarilor, a simulitilor si a examenelor nationale; ) perfectionarea pregatirii profesionale a cadrelor didactice si didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor si strategiilor Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului; 4) finanjarea, prin hotirdre a Guvernului, initiats de Ministerul Educatiei, Cercetari Tinereiului si Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investti, de modemizare si de dezvoltare a bazei materiale a institufiilor de invajamant preuniversitar de stat, inclusiv consolidari si reabilitari de scoli si dotari; 8) finanjarea unor programe nationale de protectie social, stabilite prin reglementari specifice; hy) finantarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de invatémant si pe meserii, tehnico-aplicative, stiintifice, de creatie, concursuri si festivaluri cultural-artistice, campionate si concursuri sportive scolare, cu participare nationala si. international, precum si olimpiade internationale pe obiecte de invayimant. (2) Finanjarea cheltuielilor privind inspectoratele scolare, casele corpului didactic palatele si cluburile copiilor $i elevilor, cluburile sportive scolare, se asiguré din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului. (3) Cluburile sportive scolare, precum si palatele si cluburile copiilor pot sa fie finantate si de autorititile administrafiei publice locale. (4) Consiliut judefean/consiliile locale ale sectoarelor si Consiliul General al ‘Municipiului Bucuresti aloca, prin hotardri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora, in vederea finangérii unitafilor de invayimant preuniversitar de stat, prin finanjarea complementara.40 ul judetear/Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura fonduri desfisurarea olimpiadelor si a concursurilor scolare judetene/ale municipiului (5) Cor pentru organizarea Bucuresti (6) Cheltuiclile aferente facilitatitor acordate elevilor privind transportul pe calea ferata si cu metroul se finanteaza prin bugetul Ministerului Educati si din alte surse, potrivit legi. Secfiunea a 2-a Baza materiala a invidméntului preuniversitar de stat Art. 112. ~ (1) Unititile de invitimant de stat pot detine in administrare bunuri proprietate publica, cele de invayimént particular au drept fundament proprietatea privat, iar cele de invayimant confesional apartin, in functie ce entitatea care le-a inflingat, uneia dintre cele doug forme de proprietate. 2) Terenurile si cladirile unitijilor de educatie timpurie, de invatsmant prescolar, scolilor primare, gimnaziale si liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de invafimént din cadrul acestora, infiinjate de stat, fac parte din domeniul public local si sunt administrate de care consiliile locale, Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de cdtre consiliite de administratie, conform legislatiei in vigoare. (3) Terenurile si clidirle in care igi desftisoard activitatea unitafile de invagimant special de stat, centrele judefene de resurse gi asistenfa educationala fac parte din domeniul public judetean, sespectiv al municipiului Bucuresti, si sunt in administrarea consiliului judejean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, in a c&ror raza teritorial& isi desfasoard activitatea, prin consiliile de administratie ale unitafilor de invatimant respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unitatilor de invatimant special de stat, ale cluburilor sportive scolare, ale palatelor si cluburilor copiilor si elevilor, precum si ale centrelor judetene de resurse $i asisten{a educationala sunt de drept proprietatea acestora si sunt administrate de catre consiliile de administratie ale acestora, (4) Terenurile si cladirile in care igi desfaigoaré activitatea inspectoratele scolare judejene, casele corpului didactic, centrul national de excelent’, centrele recreative si de divertisment, Palatul Nafional al Copiilor, palatele si cluburile elevilor, cluburile sportive scolare, precum si alte unititi din subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, ale c&ror cheltuieli curente si de capital se finanveazi de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului si sunt administrate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, prin inspectoratele scolare judefene si prin consiliile de administratie ale acestor unitaqi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unitatilor §i institutiilor respective si sunt administrate de acestea. (5) Nu fac parte din domeniul public local, judeyean, respectiv al statului terenurile gi clidirile prevazute la alin. (2)-(4), detinute in baza unor contracte de inchiriere, concesionare sau comodat proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice. (6) Schimbarea destinajiei bazei materiale a institutiilor si unititilor de invaimént preuniversitar de stat se poate face de catre autoritagite administrajiel publice locale, numai cu avizul conform al ministrului educatiei, cercetirii, tineretului si sportului. In caz contrar, actele de schimbare a destinatiei bazci materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infractiune si se pedepseste conform legii penale. Art. 113. — inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului sau institutiilor si unitétilor de invatimant si cercetare stiintificd din sistemul invapiméntului de stat, precum si asupra bunurilor apartinand consiliilor locale, judetene si, respectiv Consiliului General al Municipiul care igi desfisoard activitatea unititile de invétimnt preuniversitar de stat, se face, dupa caz, inAL registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, in cArjile funciare sau in cdrjle de publicitate funciard, eu scutire de plata taxelor prevazute de lege. TITLUL II INVATAMANTUL SUPERIOR CAPITOLUL 1 DISPOZITII GENERALE Art, 114, - (1) Prezentul itl reglementeazi structura, functiile, organizarea si functionarea invajamantului superior din Romania. (2) invatamantul superior este organizat in universitati, academii de studii, institute, scoli de studii superioare i altele asemenea, numite in continuare institu de invéjamdnt superior sau universitai. ) Institutiile de invatamant superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste institutii au personalitate juridica, au caracter non-profit, sunt de interes public si sunt apolitice. Art. 115. - (1) Invagimantul superior se poate organiza doar in institutii de invaqimant superior care au obfinut autorizarea de functionare provizorie sau acreditarca, pottivit legi. (2) Aciele de finalizare a studiilor emise in Roménia sunt recunoscute de catre stat numai in cazul in care sunt eliberate in conformitate cu prevederile legale in vigoare, de cétre institutii de invatamant superior acreditate. Art, 116, ~ (1) Sistemul national de invagimant superior include toate insttutiile de invajamant superior acreditate. O instituyie de invayémdnt superior autorizaté s& functioneze provizoriu, conform procedurilor legale in vigoare, devine parte a sistemului national de invayimant superior numai dupa acreditare. (2) Institutiile de invayimant superior din straindtate, recunoscute legal, ca atare, in statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul Roméniei, singure sau in parteneriat cu insttuyii de invatamént superior acreditate din Roménia, numai cu respectarea legislatiei in vigoare cu privire fa autorizarea, acreditarea si asigurarea calitijii programelor de studii. ) Institujile de invagsmént superior roménesti pot organiza, in Romania sau in alte state, programe de studii comune cu institutii de invafamant superior din strdinatate, recunoscute ca atare de statul de origine. In cazul in care aceste programe se organizeaza in strdinatate, trebuie si respecte reglementirile legale in vigoare atat in Roménia, cat si in statele respective. Art, 117, = Misiunea invafimantului superior este de a genera si de a transfera cunoastere catre societate pi 4) formate initialé si continua la nivel universitar, in scopul dezvoltarii personale, al insertiei profesionale a individului sia satisfacerii nevoii de competent a mediului socio-economic; b) cercetare stiintifica, dezvoltare, inovare si transfer tehnologic, prin creafie individuala si colectiva, in domeniul stiinjelor, al stiinjelor ingineresti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanfelor si dezvoltarii fizice si sportive, precum $i valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora. Art. 118, — (1) Sistemul national de invajimant superior se bazeazi pe urmatoarele principii a) principiul autonomiei universitare; ») principiul libertatii academice; ©) principiul raspunderii publice;42 4) principiul asigurarii cali ¢) principiul echitayi; 4) principiul eficienfei manageriale si financiare; 2) principiul transparentei; h) principiul respectarii drepturilor si libertajilor studentilor si ale personalului academic; i) principiul independentei de ideologii,religit i) principiul libertaqii de mobilitate najionald gi didactice si a vercetatorilor; k) principiul consuttarii partenerilor sociali in luarea deciziilor; 1) principiul centrarii educajiei pe student. (2) In invatamantul superior nu sunt admise discriminari pe criterii de varsta, etnie, sex, socialé, orientare politica sau religioasa, orientare sexuald sau alte tipt i excepfia masurilor afirmative prevazute de lege. (3) Studentii cu dizabilitati fizice au dreptul si aiba cai de acces adaptate acestora in totalitatea spatilor universitare, precum si condifii pentru desfisurarea normal a activitiilor academice, sociale si culturale in cadrul insttugilor de invajémant superior. (4) In invatimantul superior existi i pot fi organizate facultiyi de teologie, in confor ate cu prevederile art. 15 si itute de cercetare teologicé in consens cu perspectivele ecumenice si irenice internationale i in conformitate cu prevederile legale. doctrine politice; iemafionalé a studentilor, a cadrelor Art. 119. - (1) In institufiile de invapimant superior de stat, invayimantul este gratuit pentru cifta de scolarizare aprobata anual de Guvern si cu tax. Cuantumul taxei este stabilit de cltre Senatul universitar, conform legi (2) In institutiile de invapamant superior particular, invajimantul este cu taxd. Cuantumul taxei este stabilit de cétre consitiul de administratie, conform legii. (3) Institutiile de invatamént superior au autonomie in stabilirea cuantumului taxelor gi au obligatia si le comunice tuturor celor interesafi, inclusiv pe site-ul universitafi. Art. 120. — (1) Calificarile dobindite de absolventii programelor de studii din invatamantul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate gi prin alte acte de studii eliberate de invatimént superior acreditate. (2) Diplomele corespunzatoare programelor de studi univer oficiale si nu pot fi emise decat de institutiile acreditate, pentru programele si formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. in acest din urm caz, in cadrul institufiei care emite diploma trebuie sa existe 0 alta specializare acreditaté intr-un domeniu inrudit cu specializarea autorizaté. Nerespectarea acestor prevederi se pedepseste conform legii penale. Art. 121. — Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului este autoritate publica si este abilitat s& urmareasca, s& controleze aplicarea si respectarea reglementirilor legale in domeniul invayimantului superior si s& aplice, daca este cazul, sanctiuni, De asemenea, Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului gi Sportului controleaza modul in care universititile igi exercita universitara, isi asum& misiunea generala si pe cea proprie $i isi exerciti raspunderea Art. 122, ~ (1) Institutiile de invayamént superior au patrimoniu propriu, pe care i gestioneaza conform legii. (Q) Institutiile de invayimant superior de stat si particulare se infiinfea7a prin lege, cu respectarea dispozitiilor legale privind acreditarea, stabilite conform Ordonantei de urgenti a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitajii educatiei, aprobata cu modificdri prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile ulterioare.43 (3) Inigiativa infiingiii instituyiei de invagimant superior de stat aparjine Guvernului. Initiativa inflingarii institufiei de invayamént superior particular gi confesional apartine unei fundati, jai sau unui cult religios ori altui furnizor de educafie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator. Art. 123, - (1) Autonomia universitard este garantati. prin Constitutie. Libertatea academicd este garantata prin lege. Institutiile de invatamént superior se organizeazi si functioneaz& independent de orice ingerinje ideologice, politice sau religioase. (2) Autonomia universitars di dreptul comunitijii universitare si-si stabileasca misiunea proprie, strategia institutional, structura, activitafile, organizarea si functionarea proprie, gestionarea resurselor materiale si umane, cu respectarea stricta a legisl i (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprim& in Carta universitara, aprobati de Senatul universitar, in concordant stricta cu legislatia in vigoare. (4) Autonomia universitard se exerciti numai cu conditia asumarii rlspunderii publice. (5) in institutiile de invaamant superior este asigurata libertatea cercetarii in cea ce priveste stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor si valorificarea rezultatelor, conform legii. (6) {n institutiile de invapimant superior este interzisé periclitarea sub orice forma a dreptului la exprimarea libera a opiniilor stiinfifice si artistice. (7) Studentilor le este asigurat dreptul la libera alegere a cursurilor si specializarilor, in conformitate cu normele legale in vigoare si cu planurile de invayamant. (8) Structurile si functiile de conducere ale universititilor particulare si confesionale, atribusiile, modul de constituire, precum si alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite in conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultatiy al fondatorilor si cu aprobarea Senatului universitar, Art. 124, ~ (1) Raspunderea public obligé orice institutie de invatamant superior, de stat sau particulard: a) si respecte legisla domeniul invatméntului superior; b) si aplice si si se supund reglementarilor in vigoare referitoare la asigurarea si evaluarea calitati in invatméntul superior; ©) s& respecte politicile de echitate gi eticd universitard, cuprinse in codul de etica si deontologie profesionala aprobat de Senatul universitar; d) s& asigure eficienta managerial si eficienta utilizirii resurselor, in cazul universitiilor de stat, si a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului institutional; €) si asigure transparenta tuturor deciziilor si activitatilor sale, conform legislatiei in vigoare, Carta proprie politicile nationale si europene in vigoare; f) s& respecte libertatea academic& a personalului didactic, didactic auxiliar si de cercetare, precum si drepturile si libertitile studentilor. (2) In cazul universitajilor confesionale, rispunderea public se extinde la respectarea statutului gi a prevederilor dogmatice si canonice specifice cultului respectiv. Art. 125. — (1) in cazul in care se constati nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 124, Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului sesizeaz4 Senatul universitar in termen de 30 de zile de la data constatarii, Dac in termen de 3 luni de la data sesizar universitatea continu si nu respecte obligatiile prevazute la art. 124, Ministerul a) revocarea din funcjie a rectorului, in baza propunerii Consiliului de Eticd si Management Universitar, cu consultarea Senatului universitar. in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data revocarii din funcfie a rectorului, Senatul universitar are obli44 desemneze un prorector care reprezinté universitatea si care devine ordonator de credite pan la confirmarea unui nou rector de c&tre ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. In termen de 3 luni de la revocarea din functie a rectorului, Senatul universitar finalizeaza procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale in vigoare si trimite spre confirmare ministrului-educafiei, cercetari, tineretului si sportului numele noului rector; ind temporar sau definitiv accesul la finantarile din surse publice, la propunerea Consiliului de Etica gi Management Universitar, ©) propune Guvernului initierea unui proiect de lege de reorganizare sau desfiinfare a institutiei de invayamént superior in cauz&. (2) Constatarea incalcarii obligatiilor prevazute la art. 124 se face de cétre Consiliul de Eticd si Management Universitar, format din 11 membri dup cum urmeazA: 3 reprezentanfi numiti de c&tre Consiliul Najional al Rectorilor, 3 reprezentanji ai Ministerului Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, numiti de ministrul educatiei, cercetarii, tineretului i sportului, cdte un reprezentant numit de citre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in invayimantul Superior, denumiti in continuare ARACIS, Consiliul National pentru Finanjarea invayamantului Superior, denumit in continuare CNFIS, Consiliul National al Cercetarii $tiinfifice, denumit in continuare CNCS, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, denumit in continuare CNATDCU gi un reprezentant al federatiilor nationale ale studentilor. (3) Orice persoana fizic& sau juridic& poate sesiza Consiliul de Eticd si Management Universitar in legatura cu nerespectarea obligatiilor stipulate la art. 124. in urma primirii unei astfe! de sesiziri, Consiliul de Eticd si Management Universitar are obligatia de a investiga aspectele sesizate si de a rispunde sesizarii in termen de 3 luni. Raspunsurile la aceste sesiziri constituic documente publice si se publica pe site-ul web al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului. (4) Respectarea de cétre institutiile de invatdmant superior a obligatiilor stipulate in art. 124 sia altor obligatii legale aferente rispunderii publice, precum si respectarea de catre Consiliul de Etict si Management Universitar a obligatillor prevazute la alin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoand fizicd sau juridic’ roman’. Nerespectarea acestor obligatii poate fi atacat& in contencios administrativ de c&tre orice: persoand fizicd sau juridicd romana, potrivit legii. Art. 126. ~ (1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, stafiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, gradinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor si clinicilor universitare, precum si dotarile aferente, folosite de institufia de invayamant superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este ‘ndreptajitd si le utilizeze. (2) Fac exceptie de la preved Ministerului Sanatajii, ministerelor si institu alin. (1) spatiile si dotarile aferente care aparjin lor cu refea sanitaré proprie, in care se desfigoara invagimantul medical superior, spatiile care apartin cultelor in care se desfisoar& invayimantul confesional, precum si spafiile care aparjin Ministerului Apirdrii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informati in care se desfigoara invayamént de specialitate. (3) Spatiul universitar este inviolabil. Accesul in spatiul universitar este permis numai in lite prin lege si prin Carta universitard. Art. 127, — (1) Comunitatea universitara este constituita din studenti, personal didactic si de cercetare gi personal didactic gi de cercetare auxiliar. (2) Din comunitatea universitara fac parte si persoane c&rora li s-a conférit calitatea de ‘membru al comunitatii universitare, prin hotérére a Senatului universitar (3) Membrii_comunitajii universitare au crepturile si indatoririle stabilite prin reglementarile legale in vigoare si prin Carta universitara,45 iversitard prezinté opfiunile majore ale comunita Art, 128, - (1) Carta si se aplica in tot spatiul universitar. (2) Carta universitard se referd, in mod obligatoriu, cel pufin la: a) modalititile de desemnare si revocare din functie a persoanelor care ocupai func conducere sau care fac parte din structurile si organismele de conducere ale univer conformitate cu legislatia in vigoare; 'b) codul de etic& si deontologie profesionald universitara; c) modul in care se realizeaza gestiunea si protectia resurselor universitati; 4) conditiile in care se constituie fondurile proprii si stabilirea destinayi conditiilor in care sunt utilizate; ©) conditiile in care se pot incheia contracte cu institujile publice si cu alfi operatori economici in vederea unor programe de cercetare fundamentald si aplicativa sau a cresterii nivelului de calificare a specialistilor cu studii universitare; 1) condifile in care universitatea se poate asocia cu alte institutii de invatémant superior sau cu alte organizatii pentru indeplinirea misiunii sale; fle in care se pot construi, detine si folosi elementele aferente bazei necesare educatiei si cercetarii stiintifice; hh) modalitafile in care se deruleaza actiunile de cooperare internafionala ale institutiei de invagimant superior, incheierea de contracte si participarea la organizatiile europene si internationale; i) modalititile de colaborare dintre structurile de conducere ale universitatilor si sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic si administrativ si organizatile studentesti legal constituite; J) orice alte aspecte considerate relevante de c&tre Senatul universitar si care corespund oare. (3) Carta universitard se elaboreazi si se adopt de cdtre Senatul universitar, numai dupa dezbaterea cu comunitatea universitara. (4) Carta universitaré nu poate confine ptevederi contrare legislatiei in vigoare. Nerespectarea legilor in confinutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respect (5) Carta universitard se adopt numai dupa rezolutia pozitiva a Ministerului Educatie, Cercetarii, Tineretului si Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare, Rezoluti privind avizul de legalitate se emite de citre Ministerul Educajiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului in termen de maximum 30 de zile de la data solicitarii instituyiei de invatamant superior. (6) in cazul in care termenul prevazut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitara se considera avizata potrivit procedurii aprobairii tacite. universitare legisla Art, 129, — (1) Institutiile de invagimant superior pot infiinga, singure sai prin asociere, societiti comerciale, fundatii sau asociafii, cu aprobarea Senatului universitar. Conditia ca acestea A se inflingeze este aceea ca ele sa contribuie la cresterea performantelor institujlet si si nu influenjeze negativ in niciun fel activitdjie de invafamant, cercetare si consultant’. (2) Institujiile de invayamént superior pot constitui consortii, inclusiv cu unitatile de cercetare-dezvoltare, in baza unui contract de parteneriat, conform legislatiei in vigoare. (3) La constituirea societatilor comerciale, a fundatiilor sau a asociafiilor, instituyia de Invatamant superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de inventie gi alte drepturi de proprieiate industrial8. Universitatea poate acorda prin contract dreptul de administrare si folosingd asupra bunurilor patrimoniale societatilor comerciale sau asociatiilor in care are calitatea de asociat sau actionar ori fundatiilor in care are calitatea de fondator, cu aprobarea Senatului universitar. Dreptul de folosingé si administrare asupra bunurilor proprietate public& nu poate constitui aport al universitaii la capitalul social al unei societsti comerciale, fundatii sau asociatii. Art. 130. — (1) Institufiile de invaimant superior adopt un cod de etica si deontologie profesional universitard. Acesta face parte din Carta universitara si include obligatoriu:46 a) stabilirea situatiilor de conflicte de interese si incompatibilitayi; b) prevederea ci persoanele care se afla in relatie de soti, afini si rude pana la gradul II], inclusiv, nu pot ocupa concomitent functii astfel incat unul sau una si se afle fata de celdlalt sau cealaltd intr-o pozitie de conducere, control, autoritate sau evaluare institutionald la orice nivel in aceeasi universitate gi nu pot fi numiti in comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale c&ror decizii afecteaza soi, rudele sau afinii pan’ la gradul Ili inclusiv; c) masurile educationale, administrative si tehnice care se iau pentru garantarea originalitayii lucrarilor de ticenf’, master, doctorat, articolelor stiinffice sau a altor asemenea lucr&ri, precum si sancfiunile aferente. (2) Rectorul universititii are obligatia s& prezinte anual, cel tarziu pana in prima zi lucrtoare a lunii aprilie a fiecdrui an, un raport privind starea universitétii. Raportul este facut Public pe site-ul universitifi si este transmis tuturor parjilor interesate. Acest raport include cel putin: 4) situafia financiaré a universititi, pe surse de finantare si tipuri de cheltuieli; b) situatia fiecdrui program de studi ) situatia personalului institutie! 4d) rezultatele activitatilor de cercetare; ) situatia asigurarii calit&tii activitatilor din cadrul universitatii; f) situatia respectirii etic universitare gi a eticti activitailor de cercetare; ) situatia posturilor vacante; hy) situatia insertiei profesionale a absolventitor din promotile precedent. (3) Raportul anual al rectorului este 0 componenti a rispunderii publice si constituie o fundamentala pentru accesul la finantarile din bugetul public. CAPITOLUL II STRUCTURA ORGANIZATORICA A INSTITUTHLOR DE iNVATAMANT SUPERIOR Art. 131. — (1) Pentru indeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumata, orice instituyie de invayimant superior poate cuprinde urmatoarele componente organizatorice: facultai, departamente, institute, centre sau laboratoare, unitati de proiectare, centre de consultanté, clinici universitare, studiouri si ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru formarea continua a resurselor umane, unititi de microproductie si prestiri servicii, stafiuni experimentale sau entitafi pentru activitati de productie si transfer de cunoastere si tchnologie. in structura institutiilor de invatimant superior functioneaza servicii tehnico-administrative. (2) Instituyia de invapimant superior poate infiinfa, pe pericad’ determinata si pe proiecte, unitati de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri si cheltuieli, care au autonomie si statute proprii, aprobate de Senatul universitar. (3) Componentele prevazute la alin. (1) si (2) sunt organizate de fiecare institutie de invatamant superior, astfel inc&t institutia s4-si realizeze misiunea, s& asigure criterile si standardele de calitate, s gestioneze in mod eficient activitatile de invayamént, cercetare, productie sau transfer cognitiv si tehnologic si si asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunititii universitare, Art, 132. — (1) Facultatea este unitatea functionala care elaboreazd si gestioneaza programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale stiinjelor, artelor sau sportului. (2) Orice facultate se infiinfeaz’, se organizeazA sau se desfiinjeazA la propunerea si cu aprobarea Senatului universitar, prin hotardre a Guvernului privind structura insttutillor de ‘nvayimin super, initia anual de Minister Educa, Crcetii, Tineretului si Spor (3) {ntr-o institutie de invajamént superior de stat, Guvernul, cu consultarea Senatului universitar, poate sa infiinfeze si s8 finanteze un program de studii sau o facultate cu acele programe47 de studii care rispund unor cerinfe stringente de instruire si formare profes inceres national. Programele de studii astfel propuse se supun reglementarilor legale in vigoare referitoare la asigurarea calititi in invatamdntul superior. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, scoli doctorale, scoli postuniversitare si extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri sicicluri de studii universitare. (5) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in situatii temeinic justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului Educajiei, Cercetdrii, Tineretului si Sportului, poate infiinta facultafi, in cadrul universitatilor de stat, cu consultarea Senatului universitar. Art. 133. — (1) Departamentul este unitatea academicd functionals care asigurd producerea, transmiterea si valorificarea cunoasterii in unul sau mai multe domenii de specialitate. (2) Un departament poate avea in component centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, scoli postuniversitare si extensii universitare. (3) Departamentul se infiineaz8, se organizeazi, se divizeaz, se comaseaz sau se desfiinteaz& prin hotarére a Senatului universitar, la propunerea consiliului facultaji/facultatilor in care funcfioneaza. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care functioneazi ca unitafi de venituri si cheltuieli in cadrul universitati. Art. 134. — {nfiinjarea institutelor, statiunilor experimentale, centrelor sau laboratoarelor de cercetare-dezvoltare este aprobata de cétre Senatul universitar, cu respectarea legislatiei in vigoare. Art. 135. — (1) Invagiméntul superior pentru minoritatile nationale se realizeaz’: a) in institutii de invatamant superior in cadrul crora_functioneaza facultaji/inii/programe de studii cu predare in limba matern’; b) in institufii de invajimant superior multiculturale si multilingve; in acest caz, se ie sectii/linii cu predare in limbile minoritdtilor nationale; ©) in cadrul institutiilor de invayamant superior pot fi organizate grupe, sect sau li predare in limbile minoritatilor nationale, in conditile legii (2) Linia de studiu din cadrul universitaqii multilingve si multiculturale se organizeaz& in departamente. Cadrele universitare apartindnd liniei de studiu adopta si elaboreazA un regulament de funcionare propriu, care stabileste procedurile de alegere gi alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective in concordant cu Carta universitard, in termen de 6 luni de ta data intrarii in vigoare a prezentei le (3) Sectia de studiu este 0 forma de organizare a invataméntului universitar intr-o Himba a minoritdjilor nafionale, care poate fi institujionalizata, atat la nivelul universitfii, ct si in cadrul unei facultifi, prin departamentul sectiei, care are in component programele de studiu i structurile organizatorice aferente. Sectiile beneficiazd de autonomie universitard in organizarea activitétilor didactice, consti le (4) in invayimantul universitar pentru minoritifile nationale, se asigura pregatirea in ciclul I de studii universitare - licen, in ciclul II de studii universitare - master si in ciclul Ill de studii universitare - doctorat, precum si in invaiméntul postuniversitar, in limba materna. (8) Finanjarea de baz se calculeazd dupa un coeficient mérit pentru studentii care urmeaza cursurile in limba unei mincritai nationale.48 CAPITOLUL IL ORGANIZAREA STUDITLOR UNIVERSITARE Sectiunea I Structura anului universitar Art. 136. — (1) Anul universitar incepe, de reguld, in prima zi lucritoare a lunii include dowd semestre. Un semestru are, de reguli, 0 durati de 14 siptimani de activititi didactice urmate, de regula, de minimum 3 sAptémani de examene. Structura anului universitar se aproba de cAtre Senatul universitar. in atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o perioada de minimum 17 siptimani, (2) Senatul universitar al fiecdrei institujii de invayimant superior aprobé anual, cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesionala a enjilor, precum si calendarul activitatilor educationale specifice semestrelor academice de Sectiunea a 2-a Programe de studii universitare Art, 137, ~ (1) Programul de studii universitare reprezint& un grup de unitaji curriculare de predare, invatare, cercetare, aplicafii practice si evaluare planificate astfel incdt si duct la 0 calificare universitard certificata printr-o diploma $i printr-un supliment de diploma. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu. profilul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor. Curriculumul unui program de studii universitare se stabileste astfel incdt si maximizeze sansele obtinerii calificdrii dorite gi se aproba de tre Senatul universitar. (3) Concordanja dintre curriculum si calificarea oferiti’ de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calita (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si organizate pe 3 cicluri de studiu: licenta, master, doctorat. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocup ciclu de studii universitare absolvit. Art, 138. ~ (1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de {nvaqimant superior, cu respectarea legistatiei in vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, Senatul universitar aproba un regulament propriu de organizare gi functionare, in acord cu standardele nationale si internationale generale si specifice de calitate. 2) Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare. Organizarea $i desftigurarea de programe de studii universitare care nu functioneazi legal se sancjioneaz’ cu. nerecunoasterea studiilor pentru beneficiari, precum si cu amend’ pentru organizatori, potrivit legii penale, si cu retragerea imediati, de cétre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a autorizatiei de functionare provizorie, respectiv a acreditir pentru institutia in cauza, (3) Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaz distinct pentru fiecare forma de invayimént, fiecare limba de predare si pentru fiecare locatie geograficd in care se desfasoara, (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea nationala ‘nu poate contraveni celei europene. (5) Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare, domeniile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate si functioneze provizoriu, locatiile geografice de desfisurare, numérul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de49 studii universitare, forma de invayimant sau limba de predare, precum si numdrul maxim de studenfi care pot fi scolarizati, propus de catre agentiile de evaluare a calititii care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hot&rdre a Guvernului, promovaté de c&tre Ministerul Educatiei, Cercetérii, Tineretului si Sportului, inaintea datei de 31 martie a anului respectiv. Sectiunea a 3-a Forme de organizare Art. 139, — Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecventd, caracterizate prin activit&ti de invayimant si/sau de cercetare programate pe durata intregii zile, specifice fiecdrui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite stptiménal/zilnic pe parcursul semestrului si presupundnd intélnirea nemijlocité, in spatiul universitar, a studentilor cu cadrele didactice si de cercetare; b) cu frecvenfi redusi, caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri sinteza si pregatirii aplicative, programate in mod compact si periodic, presupundnd intélnirea nemijlocita, in spatiul universitar, a studentilor cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregatire specifice invagimantului la distant; ¢) la distant’, caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice, informatice si de comunicatii specifice, activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat. Art, 140. — (I) Programele de studii universitare de licenj& se pot organiza la urmatoarele forme de invajimant: cu frecvenfd, cu frecvenfa redusa si la distanta. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoarele forme de invayamant: cu frecventa gi cu frecvena redusd. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) si (2) programele de studii de licent& si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de invayimant cu frecventa. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de invatamant cu frecvenfi. Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligatiile referitoare la frecvenfé sunt stabilite de c&tre conducerea scolii doctorale organizatoare a programelor respective, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Obligatiile referitoare la frecventS constituie un criteriu de evaluare a calitafii scolii doctorale, inclusiv in vederea finantari (5) Diplomele gi certificatele de studii universitare eliberate de superior, in condifile legii, pentru aceleasi programe de studii, indiferent de forma de invayimant absolvit, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, competentele si cunostintele verificate, corespondenja dintre rezultatele invairii $i notele, diplomele sau certificatele de stud acordate trebuie si fie identice pentru orice forma de invajimant corespunzatoare unui anumit program de studii din cadrul unei institufii de invatmént superior. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de invayimént cu frecvent’ redus& si la distangi numai ‘de invapimént superior care au acreditat programul de Invafamant respectiv la forma de invyémant cu frecventa, Sectiunea a 4-a Contracte de studi Art. 141, — Institufia de invatimant superior semneazi cu fiecare student/student-doctorand/cursant/cercetator post-doctoral inmatriculat la un program de studii, un contract de studii universitare in concordanfé cu prevederile regulamentelor de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in vigoare. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar.50 Sectiunea a 5-a Admiterea in programe de studi Art. 142. — (1) Ministerul Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaz anual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii in insttujiile de invaymént superior de stat si particulare din Romania, (2) Fiecare institutie de invayimant superior elaboreazd si aplicd propriul regulament de organizare a admiterii in programele de studii oferite. Acest regulament se elaboreaz conform metodologiei-cadru prevazuta la alin. (1). (3) Conditiile de admitere, inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute publice in fiecare an, de cAtre universitate, cu cel putin 6 luni inainte de susfinerea concursului de admitere. (4) La admiterea in invayimantul superior de stat si particular, pentru fiecare ciclu gi program de studii universitare, cetafenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparjinnd Spatiului Economic European si ai Confederatici Elvefiene pot candida in accleagi conditii prevaizute de lege pentru cetaenii romani, inclusiv in ceea ce priveste taxele de gcolarizare, (5) Institutiile de invayimant superior pot percepe de la candidati, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, taxe de inscriere pentru organizarea si desfisurarea admiterii, in cuantumurile aprobate de Senatele universitare. Senatele universitare pot si prevad’, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor. (6) O persoana poate beneficia de finanfare de la buget pentru un singur program de licen, pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat. (7) Perscana admis la un program de studii universitare de licenfa, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-doctorand, pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv, de la inmatriculare gi pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor. (8) Institujile de invatimént superior au obligatia s& restituie, in cel mult doud zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat, ftird perceperea unor taxe, dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunfé la locul obfinut prin admitere, dupa afisarea rezultatelor finale. Sectiunea a 6-a Examene de finalizare a studiilor Art. 143, — (1) Examenele de finalizare a studiilor in invatméntul superior sunt: a) examen de licenta, pentru ciclul de studii universitare de licenja sau examen de diploma pentru invataméntul din domeniul stiintelor inginerest b) examen de dizertatie, pentru ciclul de studii univer ¢) examen de sustinere publica a tezei de doctorat;, 4) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare; ©) examen de selecjie, care precedd examenul de licen, in cazul studentilor/absolvengilor care provin de la institutii de invayimént superior si/sau programe de studi care au intrat in re. (2) Examenele previzute ta alin. (1) se organizeazs ji se desfasoaré numai de cétre institugiile de invajimant superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de Senatul universitar si care respects metodologia-cadru, aprobaté prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului $i sportului, in termen de. 6 luni de la data intririi in vigoare a prezentei legi (3) Absolventii programelor de studiu din institutiile de invaimant superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai in cadrul institujilor de invayimant superior care au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, ‘Tineretului si Sportulu itare de master;31 (4) indrumatorii lucrarilor de licenta, de diploma, de dizertatie si de doctorat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii confinutului acestora. (5) Este interzis& comercializarea de lucrati stiintifice in vederea facilitarii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de licent’, de diploma, de dizertafie sau de doctorat. Sectiunea a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs ale studengitor Art. 144, ~ (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaludri sumative de tip examen $i prin evaluarea continu’. (2) Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii de examinare aprobate de Senatul universitar, care au in vedere asigurarea calititi si respectarea prevederilor codului de eticd si deontologie universitara. (3) Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene: a) cu note intregi de la 10 la 1, nota 5 certificand doban: aferente unei discipline si promovarea unui examen; ) cu calificative, dupa caz. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluiri pot fi anulate de catre decanul facultati in temeiul prevederilor din Carta universitard, atunci cfnd se dovedeste c& acestea au fost obtinute in mod fraudulos sau prin incdlcarea prevederilor codului de eticé si deontologie universitara. Decanul poate dispune reorganizarea examenului. Art. 145, — Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere, de student ‘examinafi, de absolventi in cursul examenelor de finalizare a studiilor este in. exclusivitate de ‘competenfa institufiilor de invatimant superior, conform propriilor regulamente institufionale gi prevederilor Cartei universitare. Sectiunea a 8-a Diplome Art. 146. ~ Rectorul poate anula, cu aprobarea Senatului universitar, un certificat sau 0 diploma de studi atunci cénd se dovedeste c& s-a obfinut prin mijloace frauduloase sau prin ‘incdlcarea prevederilor codului de etica si deontologie universitara. Art. 147. — (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate in jard sau in strdindtate se realizeazd pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de Senatul universitar al fiecdrei institujii de invatamant superior, pe baza normelor europene, ale sistemului european de acumulare si transfer al creditelor de studii, cu respectarea metodologiei-cadru. (2) Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt ca urmare a exmatricularii datorate incdle&rii prevederilor codului de eticd si deontologie universitara nu pot fi recunoscute in cazul unei noi inmatriculari. @) in cazul unor programe de studii organizate in comun de dou sau mai multe universitafi, actele de studii se elibereazi in concordanti cu reglementirile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale.52 Sectiunea a 9-a Credite de studii Art. 148. - (1) Programele de studii universitare planificd si organizeazd volumul de munca specific aciivitstilor de predare, invajare, aplicare practic’ si examinare in concordanfi cu ECTS/SECT, exprimandu-1 in termenii creditelor de studii transferabile. Un credit de studiu transferabil consti in cantitatea de munca intelectuala dirijata si independent& necesard pentru finalizarea individual de citre student a unei unitéti componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare, completata cu validarea rezultatelor invaarii. (2) Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mic& decat cea corespunzitoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile, (3) Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabileste de catre Senatul universitar. (4) Durata programelor de studii universitare de licent& si master, pe domenii de specializare, se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se aproba prin hotirre a Guvernului. (5) Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenté si de master corespunde obfinetii a cel putin 300 de credite de studii transferabile. (© Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate in functie de domeniul stiintific sau artistic. Art. 149. — (1) Numérul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referin(& pe care universitafile il pot utiliza in recunoasterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu fundamental in scopul echivalarii si ‘ransfertrii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dint-un program (2) Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor si recunoasterea in strdindtate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferebile, pe baza lor existente in registrul matricol propriu, institutiile de invatamant superior acreditate pot clibera, la cerere, documente in cadrul c&rora s& fie atribuit un numar de credite de studi transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru aceasta operatiune, institutile de invayimant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de Senatul unive G) Pentru cadrele didactice din invajiméntul preuniversitar, Ministerul Educate Cercetirii, Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica, pe baza ECTS/SECT, invajaméntul universitar de scurtd duratd, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani, cu ciclul I de studi universitare de licenta, potrivit leg Sectiunea a 10-a Ciclul 1 - Studii universitare de licenga A. Organizarea Art. 150. ~ (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenti si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului gi cfrora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeazi prin hotardre a Guvernului, in urma evaluarii exterme realizata de cétre ARACIS sau de catre o alt agentie de asigurare a calitatii, din tard sau strdindtate, ‘inregistrat in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in Invayimantul Superior (EQAR). Studiile universitare de licent& corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT gi se finalizeazA prin nivelul 6 din EQFICEC. (2) La invapimantul cu frecventa, durata specifica a studiilor universitare de licenta este, dupa caz, de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studi transferable33 pentru un an de studii, Durata studiilor de licen pentru invayimantul universitar din domeniul stiinge ingineresti, stinte juridice si teologie pastorala este de 4 ani. (3) Un procent de maximum 5% din numairul studentilor cu freevenyS dintr-un program de studii universitare de licent& pot parcurge, cu aprobarea Consiliului facultafii, 2 ani de studii fntr-un singur an, cu exceptia insttutiilor de invatimént superior medical sil ultimului an de studii, in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfaisurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in vigoare. (4) in cadrul studiilor universitare de licent& este obligatorie efectuarea unor stagii de practicd. Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30% din locurile de practicd necesare, dintre care cel putin 50% in afara universitatilor. (5) Studiile universitare de licenfa la forma de invatimant cu frecvenfi se pot organiza fn regim de finanjare de la bugetul de stat sau in regim cu tax. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloc& pentru studiile universitare de ficenti a forma de invayimant cu frecventé un numar de granturi de studii finanjate de la buget, pentru universitatile de stat. (6) Senatul universitar poate infiinta duble specializari. Procedura de autorizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazutd de lege. B. Admiterea Art. 151. ~ (1) Pot partic Jiceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta. 2) in cadrul metodologiei proprii,institutile de invajimant superior pot stabili facilitayi sau condifii speciale referitoare la admiterea candidajilor la programe de studi universitare de licen, care au objinut in perioada studiilor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau alte concursuri nationale sau internationale. universitare absolventii de C. Diploma Art, 152. — (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenfa se numeste diploma de licen, diploma de inginer sau, dup& caz, diploma de urbanist. (2) Pe diploma de licenya, pe diploma de inginer sau, dupa caz, pe diploma de urbanist se mentioneaza toate informafiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invapimént urmaté si titlul obtinut. Diploma de licent&, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt insojite de suplimentul la diploma si se elibereaza, gratuit, in limba roménd si intr-o limba de circulajie internationals, Sectiunea a 11-a Ciclul I~ Studii universitare de master A. Organizarea Art. 153. — (1) Programele de studii universitare de master reprezinta al II-lea ciclu de studi universitare si se finalizeaz4 prin nivelul 7 din EQR/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studi transferabile cuprins intre 60 si 120. Pentru profesii reglementate prin norme, recomandari sau bune practici curopene, ciclul | si ciclul Il de studii universitare pot fi oferite comasat, intr-un program unitar de studii universitare cu o duratd cuprinsé intre 5 si 6 ani, la invatamantul cu frecventa, in conditiile prezentei legi, diplomele obtinute fiind echivalente diplomei de master. (2) Diploma de absolvire sau de licent4 a absolventilor invatamantului superior de lung’ perioada anterioara aplic&rii celor trei cicluri de tip Bologna este echivalenta cu diploma universitare de master in specialitate. durats de stu54 ‘Art. 154. — (1) Programele de studii universitare de master pot fi: ) master profesional, orientat preponderent spre formarea competentelor profesionale; b) master de cercetare, orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiingifica. invatarea realizata in cadrul masterului de cercetare poate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de.studii universitare de doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de invatamant cu freeventa si poate fi organizat in cadrul scolilor doctorale; c) master didactic. Masterul didactic se organizeaza exclusiv la forma de invatamant cu freeventa. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master intr-un domeniu acele institugi de invapamant superior care sunt acreditate sau autorizate provizoriu in acest scop. Art, 155, — (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, impreund cu stabilirea numérului maxim al studentilor care pot fi scolarizati i cArora li se poate acorda 0 diploma de absolvire se realizeaz& prin hotdrére a Guvernului, in urma evaluari externe realizate de c&tre ARACIS sau de c&tre o alt agentie de asigurare a calitatii, din fara sau strdindtate, inregistrats in Registrul European pentru Asigurarea Calitiii in Invayiméntul Superior, denumit in continuare EQAR. (2) in cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de master, programele de studii promovate sunt stabilite anual de citre Senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pana la data de | februarie a fiecdrui an, pentru a fi publicate centralizat. (3) Institufiile de invatémént superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asociafii profesional si/sau institufii publice pentru dezvoltarea unor programe de studi universitare de master care s4 raspunda cerinfelor pietei muncii. (4) Ministerul Educafiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului alocd pentru. studiile universitare de master la forma de invatimant cu frecvent& un numar de granturi de studij finantate de la buget, pentru universitiqile de stat. B. Admiterea Art. 186. — Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu diploma de licenfa sau echivalentd. C. Diploma Art. 157. ~ Diploma conferita dup’ promovarea unui program de studii universitare de ‘master si susfinerea cu succes a lucrarii de dizertatie se numeste diploma de master si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invayamént. ‘Aceasta este insofita de suplimentul la diploma care se elibereazd gratuit, in limba romana si 0 limba de circulagie intemnationala. Sectiunea a 12-a Ciclul II] ~ Studii universitare de doctorat A. Organi rea Art. 158. - (1) Studiile universitare de doctorat reprezinté al Ill-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Acestea se desfisoara pe baza unui Cod al Studiilor Universitare de Doctorat, aprobat prin hotardre a Guvernului. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeazi in scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Scolile doctorale se pot organiza de c&itre 0 universitate sau un55 consortiu universitar ori de cAtre consorfii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu universitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Universitatle, respectiv parteneriatele sau consorfiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o Institujie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat, denumité in continuare JOSUD, recunoscuta ca atare de Ministerul Educatiei, Cercetirii, Tineretului si Sportului, pe baza autorizarii provizorii, a acreditarii, respectiv a evaluarii periodice. (3) Academia Roména poate infiinta Scoala de Studii Doctorale a Academiei Roméne, cu respectarea prevederilor prezentei legi in privinja autorizArii, acreditarii si funefiondrii ca institutie de invayamant superior. $coala de Studii Doctorale a Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat. (4) Fiecare scoala doctorala este evaluat individual, pentru fiecare domeniu in parte, in vederea acreditarii. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza performantei scolii doctorate si a capacitatii institutionale a IOSUD din care face parte scoala doctorala. Evaluarea scolilor doctorale se face de cltre ARACIS sau de catre o alt& agentie de asigurare a calitati, din tard sau straindtate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii $i a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. Sistemul de criterii si metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educajiei, cercetdrii, tineretului si sportului, pe baza propunerilor comune ale ARACIS, CNCS si CNATDCU. Fiecare scoala doctoral este evaluat periodic, din 5 in 5 ani (5) Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale, ARACIS sau agentia prevazuts la alin, (4) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului acordarea sau, dup’ ccaz, retragerea acreditarii in vederea organizarii de studii universitare de doctorat. Acreditarea in vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atest& prin ordin al ministrului educatici cercetari, tineretului si sportulu (© Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri: a) doctorat stiintific, care are ca finalitate producerea de cunoastere relevant international, pe baza unor metode stiintifice, organizat numai la forma de invayimant cu freeventd. Doctoratul stintific este o condiie pentru cariera profesionala in invayaméntul superior $i cercetare; b) doctorat profesional, in domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoastere original pe baza aplicarii metodei stiintfice si a reflectiei sistematice, asupra unor creatii artistice sau asupra unot performanje sportive de inalt nivel national si international si care poate constitui o baz pentru cariera profesionala in invajémantul superior gi in cercetare in domeniile artelor si sportului. (D Scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeazi pe discipline sau tem: disciplinare gi interdisciplinare. (8) Studiile universitare de doctorat dispun, in cadrul institutional al IOSUD, de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor de studii si cercetare, inclusiv la nivelul scolilor doctorale. La nivelul IOSUD functioneaza Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat. La nivelul fiecdrei scoli doctorale functioneazd Consiliul Scolii Doctorale. Aceste structuri funcfioneazé conform prevederilor prezentei legi si ale Codului Studiilor Universitare de Doctorat prevazut la alin. (I). Art. 159, ~ (1) Programu! de studii universitare de doctorat se desf'igoard in cadrul unei coli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat $i cuprinde: a) un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate, in cadrul scolii doctorale; ) un program individual de cercetare stiinfificd sau creafie artistic8. (2) in domeniile de studi reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respecti reglementarile in cauza. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regula, de 3 ani. in situatii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungitd cu 1-2 ani,56 cu aprobarea Senatului universitar, la propunerea conducdtorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile. (4) O scoala doctorala poate recunoaste, conform regulamentului propriu de organizare si desfaisurare a studiilor universitare de doctorat si in conditile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stagii de cercetare stiinfificd, desfigurate in fard sau in strdindtate, in universitafi sau in centre de cercetare de prestigiu, precum si recunoasterea unor cursuri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. (5) Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice, in conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare si desfSgurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor studi se prelungeste in consecinté cu pericadele cumulate ale intreruperilor probate. (©) Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de conducditorul de doctorat si de scoala doctoral Art. 160, ~ (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaz8 cu finanjare de la bbugetul de stat, in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite. (2) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului i Sportului aloca anual, prin hotérdre a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului, un numar de granturi doctorale multianuale, pe o duratd de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii avansate si pentru programul de cercetare. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului. (3) Granturile doctorale se acorda pe bazi de competitie nationala de proiecte stiinifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stiintifice intre conducatorii de doctorat, ‘membri ai unei coli doctorale. Competitiile sunt organizate in coordonarea CNCS. (4) Numarul anual de granturi doctorale alocate celor dow& tipuri de competitii prevazute la alin. (3), precum si metodologia de desftisurare a competitilor se stabilesc prin ordin al ‘ministrului educatiei, cercetirii, tineretului si sportului Art. 161. ~ Doctoratul se poate desftisura in limba romana, in limba minoritatilor nationale sau intr-o limba de circulatie internationala, conform contractului de studii doctorale ‘ncheiat intre IOSUD, conducatorul de doctorat §i studentul-doctorand. Art, 162. ~(1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza gi in cotuteld, caz in care studentul-doctorand isi desfagoard activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducitor de doctorat dintr-o alt jaré, sau sub indrumarea concomitenté a doi conducitori de doctorat din institut diferite din Roménia, pe baza unui acord seris intre institufiile organizatoare implicate. Doctoratul in cotutela poate fi organizat §i in cazul in care conducatorii de doctorat sunt din aceeasi [OSUD, dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducdtorii de doctorat a atins varsta pensionarii, conform prevederilor din Carta universitars. (2) in contextul politicilor de asigurare a mobilitajii universitare, IOSUD poate angaja, pe bazi de contract, specialisti din strdinatate care defin dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4). B. Adi rea Art. 163. — Au dreptul si participe la concursul de admitere la studi universitare de doctorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalent& acesteia.37 C. Studentul-doctorand Art. 164. ~ (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat, persoana inscrist in programul de studii are calitatea de student-doctorand. Studenii-doctoranzi sunt ‘neadrati de cdtre IOSUD sau oricare dintre membrii [OSUD ca asistenti de cercetare sau asistenfi uniiversitari, pe perioada determinata. (2) Pe toata durata activitaii, studentul-doctorand beneficiaza de recunoasterea vechi {in munc& si specialitate si de asistent& medicals gratuita, fra plata contributiilor la asigurarile sociale de stat, la asiguratile pentru somaj, la asigurarile sociale de sindtate si pentru accidente de munca si boli profesionale. (3) Studentul-doctorand poate desfigura activititi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, in limita a 4-6 ore conventionale didactice pe siptimana. Activitatile didactice care depagesc acest nivel vor fi remunerate in conformitate cu legislatia in vigoare, intrand sub incidenfa Codului muncii, cu respectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contribujilor datorate, potrivit legii, la asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de sandtate si pentru accidente de munca si boli profesionale. Art. 165. ~ (1) Perioada desfisurdrii studiilor universitare de doctorat este asimilatd, conform legislafiei in domeniul pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu exceptia cazului in care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste, in aceasta perioada, contributii Ja asigurarile sociale. (2) Dupa sustinerea tezei de doctorat, IOSUD elibereazd 0 adeverint& care atest perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat. D. Conducatorul de doctorat Art. 166. ~ (1) Pot fi conducdtori de doctorat persoanele care au objinut dreptul de conducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi, precum gi persoanele care au obtinut atestatul de abilitare, avand cel putin funcfia de lector/sef de lucriri, respectiv de cercetitor stiintific gradul IN. (2) Calitatea de conducdtor de doctorat este acordaté prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educa international, propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educat tineretului si sportului. Stendardele minimale de acceptare de c&tre CNATDCU a dosarului pentru obfinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didacticé sau gradul profesional si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. (3) Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice si de cercetare care au dobandit acest drept trebuie s& aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o institufie membré a unui IOSUD gi si fie membre ale unei scoli doctorale. Cadrele didactice si de cercetare abilitate si cercetitorii stiintifici abilitagi devin conducdtori de doctorat in urma abilitaii (4) Specialistii care au, dobndit dreptul legal de a conduce doctorate in instit ‘invatimént superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate dobandesc calitatea de conducator de doctorat in cadrul IOSUD din Romania, dupa cum urmeaza: a) specialistii care au calitatea de conducitor de doctorat in una din jarile Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si Confederaia Elvetiana dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Roménia, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetari, tineretului si sportuluis b) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului stabileste o lists a institutilor de invayimant superior, din afara farilor menfionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universitafi ale lumii. Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din