Capitolul 10 Sudarea prin aluminoterapie

10.

127

SUDAREA PRIN ALUMINOTERMIE

Sudarea prin aluminotermie denumit i sudarea cu termit sau

sudarea prin turnare, utilizeaz energia termochimic degajat, uneori,
n reacia exotermic de nlocuire a unui metal din oxizii si, de ctre un
alt metal cu caracter mai puternic electronegativ, [3].
Cel mai des se utilizeaz reaciile exotermice de nlocuire a fierului
din oxizi, de ctre aluminiu, astfel:
Fe203 + 2A1 Al2O3 + 2Fe + Q1
(10.1)
3Fe3O4 + 8Al 4Al2O3 + 9Fe + Q2

(10.2)

Capitolul 10. Sudarea prin aluminotermie

129

Cldura degajat n urma reaciilor ridic temperatura amestecului

pn la temperaturi de peste 2000C i poate produce n acest caz
topirea fierului, care poate fi introdus n aceast stare ntr-o cavitate ce
are ca perei laterali marginile unor piese de sudat. Fierul topit i
supranclzit topete aceste margini i se amestec intim cu metalul de
baz, conducnd prin rcire la sudarea pieselor.
n mod practic se procedeaz astfel ca n figura 10.1, [95].
Amestecul de oxizi de fier i pulbere de aluminiu se introduce ntrun creuzet C acoperit cu un capac Cp, prevzut la partea inferioar cu
un dop D. Amestecul este nclzit la o temperatur de peste 1300C prin
aprinderea cu un dispozitiv cu pulbere de magneziu, declanndu-se
reaciile de substituie care dureaz de regul sub un minut, dup care
se scoate dopul D. Metalul topit este introdus ntr-o form de turnare FT,
prin reeaua de alimentare a acesteia RA. Cavitatea formei este
constituit chiar din rostul mbinrii de realizat, ntre capetele metalului
de baz MB, lsndu-se de jur-mprejur un spaiu suficient pentru
formarea unor bavuri B. La partea superioar a formei se prevede o
maselot M, care se ndeprteaz dup dezbaterea pieselor sudate din
form.
Procedeul se aplic mai ales la sudarea cap la cap a pieselor
masive turnate din oel, a inelor, a barelor groase sau profilelor grele i
uneori, folosind n mod similar oxizi de cupru, la sudarea conductoarelor

Fig. 10.1. Sudarea

prin aluminotermie

Capitolul 10 Sudarea prin aluminoterapie

129

din cupru de seciuni mari. ncrctura creuzetului poate ajunge pn la

3 tone.
Limea rostului de sudare b, [mm], se calculeaz cu relaia
empiric:
b = (A / 0,14)1 / 3

(10.3)

unde A, [mm2] este aria seciunii transversale a captului metalului de

baz. La un kilogram de amestec termitic obinuit se obin 524 g Fe i
476 g de zgur, care rmne, de regul, n creuzet.
n cazuri rare, n locul aluminiului se folosete magneziul, care are
avantajul c produce substituia la temperaturi mai mici.