Constantin C. Giurescu - Principatele Române La Începutul Secolului XIX

CONSPANT.IN C.
GIURESCU
14, 4
ti
<
,/
,
E)
RA
S. "1-,IINT I F
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
PRINCIPATELE ROMTNE
LA INCEPUTUL SECOLLILUI XIX
Constatari istorice, geografice, economice si statistice
pe temeiut hartfi ruse din 1835
EDITURA STIINTIFICN
Bucureot
1957
www.dacoromanica.ro
PRINCIPAXELE ROMINE LA INCEPUTUL StCOLLILUI XIX
www.dacoromanica.ro
I
Harta
reprezeniarea grafic a realittilor geografice
este nu numai elementul caracteristic disciplinei care
studiaz lnfatisarea pmintului ca un tot organic, dar

tiride sa ocupe -un loe din ce in te mai mare si In alte ra-
muri ale stiintei. In filologie, aplicarea pe harta a unor

elemente lexioale a dus la atlasele lingvistice", deschizatoare de not drumuri In economia politia si In statistic, ea d relief conCluziilor trase din studiul cifrelor si
permite explicatif noi. ' at despre istorie, este bine cunoscut leg5tura care s-a fcut, Inca din vechime, Intre aceast
disciplina si geografie, titre studiul evenirnentelor si
institutiilor si harta trilor unde ele au avut loc. Cu alt
prilej, acum aproape dou decenii, spuneam : coala riou

istoric socoteste c.4 trebuie acordat o deosebit atentie
elementului geografic. El ajut Intelegerea faptului istoTic. Nu se poate face abstractie de hart ; ea trebuie s
Insoteasca once "expunere mai dezvoltat de istorie, once
oper de sinted.". 2 lar Dimitrie Cantemir a definil harta
sau mapa", cum Ii zicea el, In felul urmtor : mapa alta
nii iaste Tara numai istorie In siruri Insamnat, carea cleat
istoriia In slove spus mai chiar (ciar !), si mai aiavea

area prtile locului si tinuturile tarti." 3
1 Vezi si S. Mehedinti, Metoda geografifra in tiiniele
naturale i sociale, Bucuresti, 1947, 24 p.
2 Const. C. Giurescu, Pentru ,,vechia sscoalli" de isto-
rie, Bucuresti, 1937, p. 53.

3 Hronicul vechimet a Romano-,tnoldo-vtahilor, Bucuresti,
...p.
1901,
473.
www.dacoromanica.ro
Nu e de mirare- asadar c hgrtile, reflectind realittile

politice, administrative si economice ale unti tri la, -un
moment dat, au fost considerate drept izvoare istorice de
seam pentru cunoasterea acelei tri In momentul respectiv. In toate culPgerile mari documentare, ele ti au load
lor rezervat. Nicolae Blcescu, In pr9spectul Magazinulue
istoric pentru Dacia arat c acest Magazin"-va cuprinde
pe lingg documente, cronici, studii, si carte grafice si de,
sebite desenuri de monumente cu interes istoric." i
Pentru cunoasterea trecutului poporului romn, istoriografia s-a folosit de hrti, Inc,epInd cu antichitatea si mergind ping In plin veac al XIX-lea. De mare Jolos pentru
cunoasterea vietii poporului dac si apoi a Dad& romane
a fost celebra hartg a lui Ptoletneu, ale crei date sint necontenit confirmate de descoperirile arheologice ale vremii
noastre. 2 Asezgrile tnedievale de pe trmurile Mari Negre si de pe Dungrea inferioar Sint cunoscute 'si prin portulane aslic hrtile coastelor marine si ale hinterlandului
lor.3 Dupg Interneierea Principatelor, prima hartg care informeaz stringtatea in mod aproape satisfacgtor asupra
unei tgri rontinesti este aoeea a germanului G. Reichersdorf din Transilvania. 4 Ea Inftiseaz Moldova din vre-
4 N. Blcesc u,
Scrieri ales e,
Bucure0, 1955,
2 Astfel, dup aparitia monumentalei opere a
p. 28.
lui Vasile
Parv a n, Getica, Bucure0, 1927, In care se subliniaz -importanta datelor hrtii lui Ptolemeu, au mai fost confirmate, pe cale
arheologick dintre numeroasele dave indicate de Invatatul geo-
graf al lumii vechi, Piroboridava, In Moldova, i Comidava, in

Ardeal (vezi, respectiv G. Cantacuzn e, Un papyrus latin
relatif etla dfense du bas Danube, In Revue Historique du Sud-
Est-Europen", V (1928), p. 38--74 i M. Macre a, Cumtdava,

1943, p. 243-261 (Extras din Anuarul Institututui de
Sibiu,
Studii Clasice", IV). Alturi de harta lui Ptolemeu, trebuie mentionat nu mai putin faimoasa Tabula Peutingeriancr, infatiind
Intregul imperiu roman cu drumurile i oraele sale.
portulane din veacurile XIIIXIV vezi

Vicina lzvoare cartograf ice. Originea numelui.
Identificarea ora;ului, 1925, p. 6-22 i Gh. I. Brtianu,
Recherches sur Vicina..., Bucureti, 1935, 200 p. in 80.
4 Poarta titlul Moldaviae finitimarum que regionum typus i
1nsote4te a doua editie a lucrarii lid R ei cherador f, Moldaviae quae ohm Daciae pars chorografia, anrut la Viena, In 1550-
3 Pentru
aceste
N. Grimada,
0 reproducere a acestei hirti In A I. P apiu Ilaria n,

de monumente istorice, III, Bucureti, 1864, p. 134-5.
www.dacoromanica.ro
Tezaur
mea lui Petru Rares, dind numele a nu maf putin de patruzeci I ase de orase i ttrguri._ Nu e lipsit5 nici ea de
unele erori i confuzii ; totusi, reprezinti fat de hrtile
contemporane un apreciabil progres. In restul veactilui al
XVI-lea si In tot veacul al- XVII-lea gasim o serie de reprezentAri ale regiunilor din rAs'alittil Europei, cuprinZInd
Si tkile noastre ; cele mai multe stilt 'MA lipsite de- 'va-
loare; ttnele censtituie chiar adevkate monstruozitti" 2.

O mentiune merit totusi harta Dunkii alcatuit de Sanson si tipkit In 1696e, care d o seam de tIrguri si sate
moldovenestii_mentionate ping atunci de vreo alt hart. 4
Cu veacul al-XVIII-lea, cartografia Principatelor face
un pas- insemnat !'mainte. Chiar la Inceputul veacului, In
1700, apare la Padova, In Italia, harta Trii Rominesti,
a1ctuit de stolnicul C,onstantin Cantacuzino. lar In 1737 5
se tipreste la Amsterdam harta Moldovei alctuitl -de-D-imitrie Cantemir Inca' din 1716, In timpul refugiului ski in
Astf el ea cuprinde In hotarele Moldovei si Delta Dunkrii si
oluar un colt din Dobrogea nord-esticl Alturi de Brila din Tara
Romineasa, are o a doua Braila" In Moldova. Are de asemenea
dou localitti cu numele Pudna" : una mai mare la Siretul infeeste vechiul tirg al Putnei, care a disprut inainte de
rior
si altb mai mid, pe Birlad, la nord de- orasul Birlad ;
1559
aceasta din urm n-a existat niciodat. O seama de nume slut
Targorod" pentru Novgorod (Roman !),

Myscouo" pentru Milcoy, Cutuar" pentru Cotnari.
apoi transc-rise defectuos
2 Calificativul apartine lui G. Vils a n, O fazti in popularea

Pentrw hartile entice
1912, P. 7
medievale infAtisInd pamintul rominesc, veal si Marin p opescu-Spineni, Rominia in istorta cartografiei pind a MOO,
vol. 1-ji., Bucuresti, 1938) 173 p. si 57 hrti.
feirilor romineqti, Bucuresti
3 Sub titlul : Le cours du Danube depuis sa source jusqu' ses

embouchures, dress sur les mmoires les plus nouveaux du P. Coroneli et autres... O fotografie a acestei harti se afl la Academia R.P.R. Hrti, Atlasul Dimeincescu, 1. 97.
4 Citm Soveja (Sovesamo"), Odobesti (Obest" pe Milkow

Pentru alte hart din veacurile
towa", cu un pod pe Birlad)
XVIXVIII, vezi I. Bcil, Insemndri asupra cartografid
Moldovei i Munteniei din sec. XVIXVIII, Bucuresti, 1928, 10 p.
5 Locul si data aparitiei nu exist In exemplarul descoperit de
riv"), Comne*ti (Komoneste"), Piscul (Pisk"), Tutova (To-
Gh. Vilsan la Biblioteca National din Paris ; le-am dat dup

de la British Museum, a crui copie fotografica se
afl In Atlasul Dimeincescu, de la Academia R.P.R., f. 122.
exerdplarul
7
www.dacoromanica.ro
Rusia. Amindou. aceste hrti, datorit celor mai invtati

ramIni ai vremii 1, au fost Intoomite pentru inforrnarea
strinilor ces dintii pentru- generalul Marsigli, prieten

lui Cantascuzino, dar mai ales pentruistoricul loan Camnen
si geograful Hrisant Notara, cea de-a dona pentru membrii,
Academiei din..Berlin. Ele cuprind un numr insemnat de
elemente geografice : 978 pentru Moldova, dintre care 654
de sate -si 182 de ape2 si circa 900 pentru,Muntenia, dintre care, 526- de sate, 132 de cursuri de apa
78 lcapri
bisericest43. De ad l ihainte, numrul hrtilor privind trile
noastre creste4 creste
calitatea unora din ele. Semnalam harta lui Guillaume de l'Isle, aprut In 1703 4, care
cuprinde o serie de lamuriri -de caracter istoric, etnic sau
economic pe linga numele asezkilor omenesti ; ele dovedesc o informatie obtinut la fata
chiar dac ea
Inaintea acestora, un alt mare invtat al nostru, Niculae
Milescu, este primuf cartograf commn pe care-1 inregistreaz is-
toria. In drum spre China, pe and se afla in localitatea, Sa-,

marovsky Yam, el serie Tarului : Voi face o harta -autentic
si un inventar (dei nu am un cartograf cu mine) a tuturor rturilor si a altor factori naturali" (J ohn Bad de l-e y, Russia,
Mongolia, China, sol. II, London, 1919, p. 247; cf. Con st.
C.
Giur es c u,
Nicolae Milescu Spdtarul, Bucuresti, 1927,
p. 20. Harta de ,care scrie Milescu, harta Siberiei, a fost alctuita
de el si trimisa Tarului (Baddeley, o c., II, p. 247) ; ea se all In
arhivele din Moscova ; o reproducere la Muzeul romino-rus din.
Bucuresti.
2 Const. C Giurescu, Istoria Rominilor, III, 2, Bucucf. G. VIlsa n, Harta Moldovei de Dimi-
resti, 1946, p. 799;
trie Cantemir, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t, VI (1927),

p. 193-211.
3 Const. C. G-iurescu, Harta- stolnicului Constantin
Cantacuzino, Bucuresti, 1943, 28 p. In 80 si o harta.
4 Sub WW1 : Carte de la Hongrie et des pays qui en dpendaient autrefois, drese sur un grand nombre de mmoires et cartes manuscrites ou imprimes, rectifie par les observations du
Cte Marsilii et quelques autres,.. (0 fotografier a acestei hrti /a
Academia R.P.R. Hrti, Atlasul Dimeincescu, f. 106) Contele Marsilii" e generalul austriac de origine italiana Marsiglf, autorul
unei foarte importante opere asupra Dunrii si un bun cunosca,...
tor al trilor noastre, O'rieten cu stolnicul Constantin Cantacuzino.
6 Jata citeva iri aceste lmuriti : 1) Tschermiech ..ou. Ville
Noire autrefois siege du Hospodar de Valaquie (E vorba de Cerneti, dar informatia nu corespunde realitatii 1) 2) Antina, ou
y a beaucoup de ruines" (la est de Olt I) 3) Restes d'un ancien
11
www.dacoromanica.ro
nu e Intotdeauna exact. De mare importan t sInt hrtile

Iatocmite de austrieci-, fie itr timpul ocupatiei Olteniei
(1718-1739) ifie mai tIrziu In timpul rzboiului cu Turcia din 1787-1791.2 Acest rzboi a determinat, intre al,
tele, Intocmirea unei foarte minutioase hrti Inftistnd

Muntenia
far raiath Brilei
si Oltenia. Alctuit
din 108 planse,
pstreaa In manuscris, la Academia
R.P.R.3 si constituie o adevrat min de informatiuni atit
pentru geograf ctt i pentru istoric.4 Inainte de terminarea
secolului XVIII, apare la Viena, ta 1797, celebra hara a_

luf Rigas din Velestin 5, arotain de fel, dar ctstigat com-
chemin romain"
(de., la Cerneti, prin Craiova, la -Cimpulung)
4) ,Restes d'un chemin romain", de la nord de Turnu, pe la vest

de Pitesti, la Turnu Rosu 5) ,Hus, vine plus habite d'Hongrois
que, de Valaques" (Husii I) 6) Kotnar ou Kotinara, lieu clbre
pour les vins qui s'y font" (Cotnari !) 7) Schentey, grand couvent
uin (Scinteia. mn. Vaslui !) 8) Port de. Mangalia, un des meil3eurs de la Mer Noire" 9) Porte des escadrons" : un portal In
dreptul Medgidiei, la sud de Carasu peste care e faci1t si un pod.
1 Cum e, de oildg, harta lui F r. Schw ant z, Tabula Valachiae Cisalutanae...., din 1722, InftisInd Oltenia. O copie fotoglafica alcatuit din 4 planse (65 X 56 cm), dupa originalul de la
Kriegsarchiv din Viena, se afla la Academia V.P.R., HTli, sub
cota D. V. 35. Alte exemplare purtind data 1723, tot la Academie, sub cota D. V. 36 si D. XXVII 5. Vezi despre acest Ohre
exemplar I. BA cil a, Oltenia sub Austriaci 1718-1739. Un do(ument cartografic. Craiova, 1924,
16 p.
2 Vezi N. Doca n, Memoriu despre hot-dale cartografice privitoare la rilzboiul din 1787-1791, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom.,
t. XXXIV (1912), p. 1249-1360.
3 Sub titlul : Militairische (arte der kleinen oder oesterrei-
s: II,
chischen und grollen Wallachei, zvelche 6eide ,zusammen aus 394

Sectionen_bestehen, und wehrend dem Waffenstillstand zwischen
der k.k. und der- tiirkischen Armee vom Monat September 1790 bis
Ende Mai 1791 durch den Generalquartiermeisterstaab unter der Direction des Obristen Specht geometrisch aufgenommen,.und in. das
reine ausgezeichnet worden. Die Carte ist-in den halben Mafistaab
der wiener Zoll zu 2 000 Schritt in 108 Blaettern zusammengesetzt.
(Academia R.P.R. Hrti, D. XXVII 6).
4 Vezi, de pildg, Bucurestii si Imprejurimile, In plana 72. De
jur imprejurul orasului, la sud-vest, est si nord-vest, sint vii. E
mentionat i palatul de la Mogosoaia, In partea de nord-vest a saSub titlu/ Xcieta vi 'EU.etern gv j 31seigxorrai al Araoi ag-
-r115 xaL tikpog Tgv el; Tip/ Egedmqv xa luxeritv 'Acriav rcohapEfilcovregotopitoRivcov... Viena. 1797, 121 planse (Academia
drcoodwv
Hrti D. VII. 60). Pentru o parte a acesteL hrti, In care
www.dacoromanica.ro
plet cauzei grecesti ; 'ea linftiseaz. Peininsula Balcanick
trile romtne si coasta de nord a Mrii Negre, pin din,

colo de Bug, d'ind nu numai un bogat material geografia,
dar si indicatiuni istorice, arheologice si numismatice .
Harp rusesti privind Principatele Romine. Dup cum
rzboaiele dintre turci si austrieti au determinat Insemnate manifestri cartografice ale acestora din urm, tot
astfel rzboaiele dintre turci si rusi, In veacurile XVIII si.
XIX, au provocat o activitate similar. Marele stat major
rus precum si unii dintre generalii comancianti si chia
cartografi In afar de cadrele armatei au intocmit o serie
de hrti privind trile noastre, hkti care culmineazA in
acea din 1835, avInd o a doua editie In 1853. Primele hrft
ruse de acest fel pe care le cunaastem grit acelea ale la

C. M. Roth, aprute la St. Petersburg, In 1771. Una priveste Muntenia, inftisind muntii, apele si pdurile, orasele
si satele, acestea din, urrn de dou felurk mari 5i mici,
mnstirile, fintimile, podurile, bogtiile minerale, locurile

"btliilor din fzboiul inceput In 1768 precum si unele resturi arheologice 2; cred c a avut, printre izv.oare, si harta,
Stolnicului. Cealalt priveste Moldova, dInd aceleasi ele-
mente ca pentru Muntenia 3; a fost sigur influentata deharta lui Dimitrie Cantemir. Urmeaz harta Moldovei, tiprit la Amsterdam, In 1783, opera statului major rus,
se arat canalul de abatere al apelor Dimbovitei, vezi Cons t. C.

Giuresc u, Canalul lui Alexandru Vodd I psilanti, In Revista
Istoric RominA". XI (1941), p.1-7.
1 Se indic, de pilda, cu explicatii amanuntite, locul luptei de la
Termopile, planul Atenei, Pireului si al zidurilor ce le legau, locul
luptei de la Plateea, infatisarea unui vechi teatru grecesc, se- re,
produce aversul si reversul monedelor btute de orasele grecesti
astfel, pe coasta noastra, a monedelor din Histria si Callatis , se

area ca la Tomis-Constanta a fost exilat Ovidiu, etc.
2 Carte spciale de la Principaut de Valaquie publie par
M. R o t h,
St.
Petersburg, 1771. (Academia R.P.R. Harti
LII 37). La scar, pe ling5 indicarea verstei" ru-sesti, a leghei"

comune franceze si acelei ungare, da si leghea sau ceasul valah"
-(lieues ou heures de Valaquie").
3 Carte spciale de la Principaut de Moldavie, divise en ses
districts, publie par C. M. R o t h, a St. Petersburg, 1771, (Academia R.P.R., Mill, S. 39).
Valul antic din tinutul Covurlui e
notat gresit drept Canal Cohurlui", In timp ce la est de Prut i se
spune Voie Trajane".
10
www.dacoromanica.ro
realizat sub directia generalului-locotenent de Bawr (Bauer), '1;ri timpul razboiului din 1768-1774'. Acest general
care ne-a dato remarcabil descriere a .Munteniei, cu detalii asupra satelor i oraselor ei, 2 avea de gind s public,e
-si un Atlas- geografic

militar" cu privire la rzbaul
amintit ; atlasul trebuia sa cupeinda, intre altele, si o
harta' a Munteniei 3; cum Insa subscrierile
vederea tin-au fost suficiente,e1 s-a multumit s scoata numai harta Moldovei si a renuntat la Atlas. Scara hrtii in-
dica echivalenta : 10 oeasuri moldovenesti = 50 de verste ;

In ce priveste executia ei, se urmeaza sistemul vechi, dealurile si muntii fiind reprezentati prin siruri de linii paralele-, cum intreaga tara aproape e aooperit Cu asemenea
dealuri, harta capt un caracter uniform, cenusiu, asezrile omenesti fiind ca i pierdute In aceasta masa de 11niutO. Pe de alta parte, desenul i proportiile hartii nu Sint
nefcIndu-se pe
contrar afirmatiilor
exacte, ridicarea
baze riguros stiintifice. Cu toate aceste scaderi, harta lui
Bawr aduce foloase, mai ales In ce priveste identificarea
unor sate vechi, disprute azi sau ca numele schimbate.

Dintre hartile rusesti ulterioare, semnalm pe aceea din
1804,4 si 9 alta, perfectionat", din 1820 5; mai importanta este harta fizica si administrativa aparuta n 1828,
privind- Muntenia, Bulgaria si Rume1ia. Ea se datoreste
generalului-maior de stat major Hatov Tutti si a fost lu3 Carte ele la Moldavie pour servir Nhistoire militaire de ta
guerre entre les Russes et les Turcs, ley& par l'Etat Major, sous
la direction de F. G. de Bacvr, marchal gnral des logis, Lieute-
nant gnral des Armes de S. M. Imp. de toutes les Russies... Amsterdam 1783. Dou exemplare la Academia R.P.R. Harti, ftib cotele D. XXVII, 1 si H. III 317.
2 Sub titlul Mmoires historiques et gographiques sur la Valachie, Frankfurt si Leipzig, 1778, 236 p. in 8. Lucrarea a fost scris
in timpul rzboiului din 1768-1774 (vezi p. 47) si se intemeiaza,
mire altele, pe aceea, similark a lui Mihail Cantacuzino (vezi
Con s t. C. Giuresc u, Istoria Rominilor, III, 2, p. 824). Asupra
acestor Memorii ale lui Bawr, vezi si P. Constantinesc uI a si, Relajiile culturale romlno-ruse din trecut, Bucuresti 1954,,
p. 221.
3 Vezi Mmoires historiques et gographiques..., p. 229.
4 G. Vilsa n, O fazci..., p.
10.
Ibidem.
1t
www.dacoromanica.ro
crat la scara 1/840 000. Se- intemeiaz si pe harta francezului Pierre Lapie, apdrut la Paris, in 1821.2
Pe el:rid era la studii, la Berlin, regretattil geograf Gh.
Vilsart a gsit In biblioteca de acolo o hat-fa' rusd a Principatelor Romine care 1-a Impresionat profund prin exactitatea i amdnuntimea ei, pi-earn si prin cifrele statistice
care Insoteau asezdrile omenesti, sate si orase. E vorba
nu numai de o hartd-rtecunoscutd, reafirmd Vilsan
prezentInd probabil cea mai bund lucrare cartografics a
Rusilor In Principate, e vorba si de o hartd care prin am-nuntimea Cu care trateazd In special elementuI omenes;
alcAtuieste.un pretios 'document geografic pentru studierea
distributiunii i miscrii populatiunii In tinuturile romtnesti pe car-e le cuprinde".3 Mai mult chiar
adaug
, aceasta hart este poate tea mai frumoas hart
a timpului asupra trilor-romInesti, mult mai frumoas si

mai exactd dectt harta Valahiei publicatd dupd originale
austriace In 1857." 4 Examinind titlul Milli care cuprindea
dou date : 1835 si 1853, Vilsan ajunge la concluzia cA
probabil avem de-a-face cu o hartd al cdrei prim original
-a fost lucrat in 1835, care a fost Imbunttit prin corecturile ofiterilor statului major fAcute timp de 18 ani i cd-
reia i s-a add'ugat la fiecare sat si oras cifrele statisticeobtinute pria al patrulea recensmint rnsesc." Aprecierile.
lui Vtlsan asupra valoril hrtii din 1853 grit ImpArtsite
de toti oercettorii care au avut prilejul sd se ocupe de ea,
Gheorghe Zagoritz, in studiul ski Contributiuni la vechea
lat titlul hrtii, tradus din ruseste: Harta generald a Vexlahiei, Bulgariei i Rumeliei. Alcatuita la scara 11840 000 -de generalul mafor de stat-major Hatov 1-iu. Litografiata la depoul militartopografic, in anal 1828 (4 planse, la Academia R.P.R Hrti, D.
XIV 24).
2 Carte gnrale de la Turquie d'Europe en XV 7euilles. Dress&
sur des matriaux rassembls par Mr. le Lieutenant-Gnral Comte
Guilleminot, Directeur Gnral du Dpt de la Guerre, et Mr. le

Marchal de Camp. Baron de Tromelin, Inspecteur Gnral d'Infanterie. Par le chev. La pie, officier superieur au corps royal des- ingnieurs
gographes.., Echelle
Hrti, H. IV, 393).
1/800000
Paris,
3 Gh. Vilsan, O taza..., p. 14.

-
4 Idem, p. 12-13.
Idem, p. 12.
12
www.dacoromanica.ro
1821.
(Academia
statistia qi cartografie romlneascd, aprut In 1915, consider si el aceat'a. hart drept prima hart serioas5 a tarilor noastre",' o hart anodern In toat acceptiunea cucontinua ZagovIntului" Formele reprezentate de ea
ritz 2-7, puse ling formele cun,oscute prin ridicrile act
ale te uimesc prin exactitatea de anfnunt a desenului` 8.1
Pri,n partea statistic, ea c/stigg o Insemntate unicr-4,

iiind cel mai insemnat document despre starea populatiei
din Moldova si Tara Rominease i despre gruparea el pe
teren In prima jumtate a sec, XIX". 5 In ce priveste Iris

datarea acestei_ statistici, Zagoritz, spre deosebire de \tusan, crede, Intemeiat pe 9, serie de argumente, c ea esta
din anii 1829-1832". 6 In privinta msurei
continu
In-care datele statistioe au fost corectate la 1853, nu

se va putea spune nimic precis, pind ce nu se va cunomyle,
originalul hrtii, cdcl- pina astzi nu ne este cunoscutd
decit -copia litografiatd la 1853".7Vintil Mihilescu, fend -o comparatie lntre populatia cimpiei romIne la 1853
si 1899, consider' si el harta drept o minunat oper cartografic5", un document unic... pentru studierea schimbrilor suferite de populatia Trilor Rominesti In ultima
jumtate a sec..XIX". 8 In privinta datei cind au fost adunate viementele statistioe, el Inclin mai degrabl spre
concluzia fui Vilsan decit a lui Zagoritz. Jn stirsit, un ultim cercettor, Gh. Niihilescu, ocupIndu-se de satele din
cImpla Brilei, arat c harta rus descoperit de Vilsarr.
este cu mult i incomparabil (sic!) mai corespunzAtoare
realittii decIt harta austriaca de la 1789." 9
Toti cercettorii pomeniti mai sus n-au cunoscut dedt
editia din 1853 a hArtii ruse; prima editie, aceea din 1835,
ei
O. c.,
P. 3.
2 hiera, p. 4.
3 Ibidem.
4 lbidem.
11- Idem, p. 20.
Idem, p. 11.
Ibidem. Sublinierea 1ml aparline.
Mihilescu, Agezdrile omenesti, din cimpia.

rontinil la mijlocul si la sfirqitul sec. XIX. O comparatie mire hartcr
ruseasc11 din 1853 fi harta topograficd romana de la sfirfitul sec..
XIX, Sucure0, 1924, p. 63.
e Ch. MihAileseu, Yate asupra populajiel f i satelor din
cimpia Brailei in Analele Brailei", IV (1932), p. 85-86.
www.dacoromanica.ro
le-a rArnas necunoscut, dup cum_ necunoscutd a rmas
cu exceptia lui Ion Bkil '
si tuturor celor care au
scris desprecartografia Trilor Rominesti 2 i totusi aceast

prim editie exist In tara noastrd ; ea a fost achizitionat
de biblioteca Academiei dup primul rzboi mondial si

inainte de 19313. OcupIndu-ne de harta Stolnicului Constantin Cantacuzino, de aceea a lui Dimitrie Cantemir, de
harta lui Rhigas din Velestin si, In general, de toatehrtile mai de seam iprivind pmIntul Aril noastre, am
cercetat, In -anul 1947, timp de cIteva luni de zile, si
aceast prim editie, fctind, pe temeiul rezultdtelor la
care, am ajuns, dou comunicki asupra ei : una la Institutul de Istorie National din Bucuresti, In cursul aceluiasi
an, si alta la Institutul de Geografie, la Inoeputul anului
unmtor, Textul acestor comunicri urma s apar, flind
redactat In vederea tiparului ; manuscrisul mi-a fost r-,
tcit Ins de cei care II primiserd. Am reluat oercetarea
hrtii, la finele anului 1955 si In cursul lui 1956, am extins-o, si am procedat la transcrierea integral a tuturor
weal-nor omenesti pe care le cuprinde. Rezultatul acestor
cercetri e studiul de fat.
Titlul i leg-enda Willi din 1835. Harta diri 1835 se
compune din 10 planse de 82 X 59,5 cm fiecare 4, plus .o
plans micA, reaumativ, cu numerele de ordine ale celor
zece planse. Principatele RomIne sint Inftisate In plansele
I, II, IV, V, VII i VIII; Basarabia In plansele ll si V
Dobrogea In plansele V si VIII. Restul planselor ,priveste

1 Acesta, In articolul Nadi geograf ice asupra tarilor romine
intre 1800-1856, Cluj, 1931, 12 p., o semnaleaz, reprodutind since-
putul titlului si aritInd ci la trile romIne se d toate satele si

cu numrul familiilor" (p. 5)-.,
2 Vezi N. Doc a n, Memoria despre lucdirile cartograf ice pri-
vitoare la razboiul din 1787-1791, Bucuresti, 1912; M. popescu-
Spinen i, Primele manuizle de geografie in scoala vonaneasca.
Carfi, hadi si atlase publicate pina la 1864, Bucuresti, 1931, 24 p.r,--
N. Gheorghiu, Citevez observari asupra judelului Covurlui, In

Anuar de geografie si Antropoveografie", III (1911-1912)-, p.
34-35 (tabloul, statistic).

3 Cu bate investigatiile fcute eta persona/ cif si de I. Bcil,
fostul sef al sectiei hrtilor, n-am putut afta anul In care aceast
hart a fost achizitionat de biblioteca Academiei. Ea se afl astzi
inregistrat sub cota : Hrti III 461.
4 Afar de plana IX care are 82X66,6 cm.
14
www.dacoromanica.ro
drumul strbtut. de ostirile ruse prin Peninsula Balcanid,

plansele VII,
de la Dunre plif la Marea de Marmara
precum si Serbia : plansele III, IV, VI
VIII, IX si X
si VII
Titlul hrtii se afl pe plana III, sub coroana im14-
rial, vulturul bicefal ; are urmtorul cuprins : KapTa Teapa BOTIFIBI Erb EBpOrlif 1828 H 1829 113,11013b cocTamena 1311
1
-420.000
,g0J110
nacTosune BeJIHIMHb1 Cla macTpymenTanbnofa
CbeMICH 6eccapa6in. pexornoctuaposoicb cep6iu, BOCTOT-IHOH

tlaCTH 6yarapin H PYMHJI1H, H BOeHH011 C'beMKH mo.rmasiii, Ba-
zaxin n 6a6a,aarcacoil 06.riacria. I-pasnposana npla BOeHHO-
TonorpacimgecKowb Aeao. MDCCCXXXV. Adid, pe romt-
ne,ste : Harta teatrului de rzboi in Europa, In anii 1828

si- 1829, Intocmin la scara 42 000 din mrimea real, Cu
ridicrile instrumentale ale Basaribiei, Cu recunoasterile
pe- teren ale Serbiei, prtii de dsrit a tulgariei si Rumeliei, si cu rididrile militare ale Moldovei, Valahiei si
ale regiunii Babadagului. Gravat la depoul topografic
01.
militar 1835."
Titlul corespunde pe deplin cuprinsului hrtii, del In

timp ce pentru Basarabia, Moldova, Tara Romineasd si
Dobrogea avem de-a face cu rididri precise si complete,
cu.
indicIndu-se toate asezrfle omenesti, pentru rest
exceptia prtii dinspre Marea Neap-A a Peninsulei Balcanice e vorba numai de simple recunoasteri de-a lungul
drumurilor urmate de armat, dIndu-se numai cIteva ele-mente. Se poate spune c5, de fapt, e o hart a Principatelor, In hotarele lor la 1835, a Baaarabiei si a Dobrogei..
In ce priveste legenda, ea se afld In josul fiedrei
planse. Combinind partea comun a celor zece legende cu

elementele proprii numai unora din planse, obtinean urxntoarea legend generan :
Orase, de patru categorii : capitale de tad, de gubernii, res.
dinte de judet sau linut, neresedinte,
Sate de trei categorii : cu peste douAzeci de curti sau familii,
Cu cinci 014 la doukeci de curti, cu una phia la cinci
curti..
Sate- pustiite sau silisti.

Case sau curti boieresti.
Biserici..
Mnstiri sau schituri.
15
www.dacoromanica.ro
T. Stine, tire, cwre.
ff. Crciumi, hanuri, tractiruri" sau caravanseraiuri.

Statii de po*t.
Fabrici sau manuf acturi.

-11. Mori de ap5.
Mori de vint.
Herstraie.
Mine, ocne,
Fluvii, riuri, piraie.
Lacuri
Puturi
Poduri.
Faruri.
Drumuri de patru feluri : de pqt, marl, mici, poteci.

2L Hotare <le trei feluri : -de tar5, de regiune sau gubernie,Iie,
judet sau tinut.
Locul comandamentului de apetenie.
Ruine.
Pentru fiecare din aceste elemente exist un semn grafic deosebit. O sirigur exceptie : chid e vorba de atune
avind pIn la cinci curt sau
Semnul Intrebuintat,
tin, cerc
pentru aceast categorie de asezri omenesti
mic
se confund Intr-o seam de planse cu semnul pentru tIrle, stifle sau cosere din regiunea de cimpie sau deal.
Precizm : din tregiunea de IcImpie satt deal, deoarece- pentru stinile din regiunea muntoas semnul intrebuintat este
un dreptunghi mic negru. De altfel
termenul folosit
-pentru designarea tIrlelor sau stinelor de la ses si deal :

xyrops are, in aceast barn,- dublu nteles el Inseamna,
Intr-adevr, tIrl sau stin (vezi, de pild, regiunea BArganului sau a nordului Moldovei), dar Inseamn 1 c4tun, saris pe care-1 are acest cuvint astzi In limba rus.u.
Cu Intelesul de ctun_apare tertmenul Intr-o seam de nume
de asezri mici omenesti, avInd una pIn la cinci
cinci pIn la douzeci de curt. Citm astfel ctunele Codreana (5-20), Crasnolevca (1-5), Tagu-Tecureni (1-5),
Nelu-Tecureni (5-20) In tinutu/ Dorohoi, Apastoi (5-20)
si Tiliscani (5-20) in tinutul Iai, Modruz (1-5) si To

hileni (5-20) In tinutul FlIrlu etc.
Autorii hArtii. Fiecare din cele zece planse are cite trei
indicatiuni cu privtre la autorii plansei respective. In colI Vezi H. r. Ropasrmily N E. M. Pyccen, Pgcctto-pgmbuicKutl
can-eapb, Moscova, 1954, sub voce.
16
www.dacoromanica.ro
tal din stinga, sus, ester numele ofiterului sau ofiterilor

care au fcut ridicrile regiunii infatisate In acea plana.
Astfel, de pilda, la plana I citim : cbemica nomcosmuca

adic : ridicare facuta de colonelul Ditmars,".
In eoltul din stinga, jos, e trecut numele celui ce a gravlat
plana
a plana I citim : rpamposain. Minnow) 10
&lied : a gravat Ivanov al 10 lea". In coltul din dreapta,
AnTmapca
jos, se da numele celui sau celor care au scris textul
cifrele statistice. La aceeasi plana citim IrlabPSI3bIBa.Th CJIOBa i.0 mcrnm adica : a gravat literile islcin". In coltul din
dreapta, sus, se repeta, pe fiecareplansa,titlul hrtii anume: KapTa TeaTpa BORHIaI 1313 Eeponn adica : Harta teatrulu de rz,boi in Europa".
Reunind indicatiile tuturor planselor, rezulta
rile hartii au fost facute de urmatorii afiteri : coloneii Ditmars, Cornilovici, Von Ruge Weimarn si baron Von der
Hoven; Jocotenent-coloneluL Mend ; capitanii RozeliunSosalski i Rogovski. Colonelul Ditmars a facut numarut
cel mai mare de ridicri plansele I si IV le-a lucrat
gurt iar plansele II, V, VII si VIII impreuna cu alti ofiteri. De altfel, el era si nacealnicul" adica seful detasamentului geodezic Insarcinat cu ridicarile in Principate.
tim aceasta dintr-o adres a divanulifi tarii catre isprav--
nicul de Prahova, In care-i arata, ta 5 decembrie 1830,

c nacialnicul gheodezicesc dumnealui polcovnicul Ditmars, prin raportul cu numarul 690" aduce la cunostint
ca unii din dumnealor ispravnicii au Incetat a trimite ce
la judet topografilor inebuincioasele stiinte" statisticesti.
Dispune deci sa aratati topografilor din parte-v tot cu-
viinciosul ajutor, dindu-le taate stiintele ce vi se vor cere,

atit de la plsi cItsi de la sate" 2 Doi dintre ofiterii superiori mentionati mai sus, coloneii Von Ruge i baronul Von
der Hoven, facuser parte din comisia topograficA a statului
major rus, comisie care a ridicat hrtile Basarabiei si care

tsi avea sediul la Chisinau, in vremea cind statea acolo,
1 Cred &a' e unul i acela*i cu colonelul Riigen (Obrist Rfigenl
care, In vara lui 1834. Insotit de Ipcotenentul-colonelul Bergenheim
;.1 de un capitan. ridic Infreaga zon a granitei Munteniei spre
Transilvania (Vezi raportul austriac din 3 noiembrie 1834, In flu 1rmuzaki-Nistor, Documente, XXI, p. 579; cf. p. 245).
2 Gh. Zagoritz,o. c, p. 6.
Principatele RomIne
c.
8379
www.dacoromanica.ro
i7
In exil, Puskia Acesti doi ofiteri, ca, de altfel, i atti

membri ai comlsiei, condusa de &lonelul Stepan Ivano-
vici Bez-Cornilowicz, au cunoscut personal pe marele

scriitor in cercul generalului Orlov, comandantul diviziei
locale si In acela al locotenent-colonelului Liprandi, tinul
din spiritele cele mai ascutite ale vremii i excelent cunoscator al trilor noastre 2 Altul dintre ofiterii superiori
care au ridicat harta, colonelul Cornilovici, s-ar putea
fie Inrudit cu omonimul s5u, comandantul comisiei topografice mentionate mai sus.
In ce priveste pe capitanul, Rozeliun-Sosalski, el este
*i autorul unei inedite Descrieri statistice a Serbiei", descriere Intocmita pe temeiul notelor luate n anii 1830
1831, and Rozeliun s-a aflat In aceasta. tail 3.
Gravorii plamelor au fost Cerkasov, Gherderih (scris
o data si Gherterih), Hulitov, Ivanov al -zecelea i Retivih.
Cel mai mult a lucrat Gherderih : lui i se datoreste exclusiv
gravarea planselor III, IV, VI si IX, plana VIII fiind gravat5 In colaborare cu Cerkasov.
Scriitorii slovelor" si cifrelor au fost: Danilor, Eli-
seaev, Gherderih, Hudcov, Iergard, Ordin, Petror si

kin. A lucrat mai mult Petrov, sariind plansele V-si IX singur, iar III In colaborare cu Gherderih.
Gravorii si scriitorii nu poart5 mentiunea gradului lar,
a*a cum e cazul cu ofiterii care au fcut ridicrile ei
trebuie s5 fi fost subofiteri sau, eventual, tehnicieni civili
angajati In cadrele armate.
In total, opera de redactare a hartii a cuprins un numar de opt ofiteri i doisprezece subofiteri sau tehnicieni.
Pentru executarea pe teren a ridicarilor Insa si pentru

strIngerea materialului statistic -s-a intrebuintat un personal mult maI numeros, un Intreg
Gh. Bez-viconi i Scarlat

in exil, Bucuresti, 1947, p. 50-51.
deta*ament
(oTp$1,4)
Callimachi, PuFkin
2 Idem, p. 52-57. Pentru Liprandi vezi si G h. Ha u p t, Date
cu privire la cunostinfele opiniel publice ruse despre .rile omtnefii
fa Inceputul secolulut al XIX-lea, In Studii i articole de istorie

I, Bucuresti, 1956, p. 120-1a4.
a Multumesc colegului N. .I. Kazakov, de la Institutul de istorie

din Moscova, pentru informatia privind pe c5pitanul Rozeliun-Sosalski ; domnia sa mi-a comunicat c va tipri In cutind Descrierea statistie5 a Serbiei".
18
www.dacoromanica.ro
Impktil In companii i disputtInd de un important inventar tehnic, de specialitate. Numai pentru deplasarea, la 25
martie 1831, a jumkate de roat" (companie !)- de la

Ploesti la Craiova, cu material geodezic i Cu cartograi
respectivi, inclusiv bagajele tor, sint necesari patrusprez ce

cai si douzeci de care_cu cite doi boi
Cunoastem numele a o seam de topografi" care au lucrat pe teren. Documente inedite, de la Arhivele Statului
din Bucuresti, ne arat astfel cA In judetul Dolj au lucxat
inginerul" Lebedev 2, topograf de clasa a doua, i topograful Danilov 3;In Gorj i apoi in A/Ikea topograful de
clasa a doua Constantinov 4. Tot In Vticea au lucrat

topografii praporcic Sein i subofiter Severin5. In Teleorman a activat topograful de clasa a doua Titov 6 Pe
unja Dtufkii, mai Mai Intre Cerneti i Giurgiu7 apoi
intre Giurgiu si Galati 8, a fAcut Insemnki" i ,,cercetki
astronomicesti" cgpitanul de stat major Vroncenco.
and sf cum s-a lucrat harta ? Avem posibilitatea de adetermina cu exactitate intervalul In care s-a alckuit harta, de la primele ridicri pe teren pind la terminarea
nuscrisului definitiV. Operatiunile au lnceput In mai 1828,
adica Indaa_dup sosinea armatelor rusesti In Principate.
Stim aceasta dintr-un act inedit, de la Arhivele Statului
din Bucuresti. E adresa pe care vistieria tkii o trimite, la
12 mai 1828, ispravnicilor judetutui Buzkt ; adrese identice s-au &inns tuturot judetelor 9
arkindu-le CA, po1Gh. Zagoritz, o.c. p. 10-11.
Vezi, la finele acestui studiu, anexe, -documentul 3 si documentul 14.
Vezi anexe, documentul 4

-Cred c inginerul Bedev" din
docninentul cu data 1831, iunie 9 (anexe, documentul 10) e tot una
cu Lebedev. at despre topograful Debli"
lectura numelui nu-i
absolut sigur
din docuMentul ca data 1831, iulie 21 (anexe,
documentul 15)
s-ar putea s fie si el unul i acelasi cu,Lebedev ;
s-ar putea jris s fie si o alt persoani.
4 Vezi anexe, documentul 18.
9 Adresa este sub form de_ circular in care s-a compIetat numele judetului respectiv. Adresa pentru judetul Teleorman, din aceeasi zi (12 mai 1828), vezi-o la Arffivele Statului, Administrative
vechi, nr. 3277, dosarul 7, -f. 2.
19
www.dacoromanica.ro
trivit dispozitiei primite la 9-ale lunii curente de la pre-
zidentul graf Pahlen, urmeaz s se faca ridicarea In
plan a Moldaviei si Valahiei" de ctre colonelul de statmajor Ditmars. S-r dea deci atIt lui cit si ofiterilor ce-1
Insotesc ajutorul cel cuviincios spre Inlesnirea svIrsirii
acestii trebi" ; s'a'-i puje la dispozitie oameni si crute
pentru a se putea deplasa unde nevoia va cere ; s-ifac
de asemenea momille" adic semnele sau reperele detriangulatie de care va avea trebuint.1- Ridicrile Itt raiaua BrAilei erau terminate Inainte de semnarea tratatului
de la Adrianopol, asadar Inainte de 2/14 septembrie 1829,
deoareoe harta cuprinde aceast rala cu hotarul ei. Pe de
alt parte, manuscrisul hrtii era gata Inainte de anul
1833, deoarece In ac,est an. apar la Bucuresti, Iln,litografia

lui Eliad, h'rtile Munteniei si Moldovei, lucrate (1110 manuscrisul hrtii ruse (vezi mai departe p. 196). Prin urmare,
intervalul de timp In care s-a lucrat harta este mai 1828

1832. Ridicarea judetelor Vlasca si Teleorman In ca4 se
aflau Taielele Giurgiu si Turnu s-a fcut dupli incheierea
tratatului de la Adrianopol, prin care aceste raiele,impre-
11115 cu aceea a Brilei, erau Incorporate Munteniei, deoa-
rece harta nu d hotarele lor. La 5 decembrie 1830, divanul svirsitor al Trii RomInesti" ordona ispravnicilor de
Teleorman s dea tot concursul topografilor, procurIndu-le
datele statistice necesare 2. La 14 iunie 1831, topograful
de clasa a doua Titov ddea, din Rusii de Vede, isprvniciei o Insemnare de alimentele necesare grupului de trei
din care fcea si el parte si cape lucrau In cuprinsul judetului. Pentru acest grup se cerea zilnic : o oc de piine,
dou oc5 de carne, o ocg de lapte, o litr de crupe si Cite
cincizeci de dramufi de unt si orez. De asemenea, trei lumInri 3. La 24 iulie, isprvnicia de Teleorman, Instiinteaz vornicia din luntru ea' topografii au... plecat dintr-acest juder 4 i IntreabA cine achit alimentele care lf
1 Vezi anexe, documentul i; cf. actul din 6 septembrie, 1832/, la
Arhivele Statului, Vornicia din launtru, nr. 51-9, dosar 155: Pentru
asezarea momiilor pe la carantini".
In Moldova, ridicarea incepe dua 8 iunie 1828 cind sosese in lasi bfiterii topometri (Hurmuzaki-Nistor, Documente, XXI, p. 25).
3 Vezi anexe, documentut 11_
20
www.dacoromanica.ro
s-au dat. La care vornicia rspunde printr-o adres din

30 iulie c ele se vor achita de aire nii topografii, potrivit cu angajamentul pe care si 1-au luat; s se adre-
seze deci lor, dat fiind c ei s afl tot In partea locului"1,

probabil la marginea unuia din judetele limitrofe. In e-
sant5, pentru preturile curente ale epocii, este foaia de
cheltuial ce srau fAcut cu ofiterii cei cu scrisul statistic",

ofiteri care au sezut la Rusii de Vede Intre 13-28 iunie
13-15 iulie 1831 2.
In primvara aceluiasi an 1831 se lucra si In Dolj, de
ctre topograful rus Danilov care avea ca cinbvnic" sau
ajutor, dat de aimAcmia Olteniei, pe logofetelul Petrache Popescu. Acesta din urm se Intrecuse cu mincarea
butura, luate fr plat, de la locuitorii satelor din plasa
Jiul de jos, unde lucrase, din care pricin este reclarnat la
isprvnicie Corespondenta, inedit, privind cazul cinovnicului" se pstreaz la Arhivele Statuilui din Bucuresti 3.
Tot In Dolj a lucrat, In regiunea satului Comosteni, la

finele lui aprilie i Inceputul lui mai, 1831, si In regiunea
satului Zvalul, In iulie acelasi an, topograful Lebedev.4
'Tot pentru Oltenia avem stiri precise In leg5tura cu
judetele Gorj si Viloea. La 28 august 1831, topograful

clasa a doua Constantinov anunt pe ispravnicul de Vilcea c se afl In marginea de rsrit a judetului orj cu
msurtoarea
lacerea hartii" (hrtii !) i c In curind
va isprvi, trecInd in judetul su. SA-1 trimeat deci, peste
patru zile, la satul Milostea, la marginea judetului", un
cinovnic" adic un slujbas conceptist, priceput In ale scrisigui (contopist" ziceau mai tIrziu ai nostri !), un ttlmaci
de limb4 rus si patruzeci de oameni, cu topoare, cu prjini
msurat !) i cu car'e de transport. Totul InVezi anexe, documentul 16.
2 Vezi anexe, documentul 17, Din aceast foaie se vede c' articolul cel mai scump era spirtul, care costa 5 taleri ocaua, deci 200
de parale, In tirnp ce carnea de miel revenea la 26 de parale ocaua,
jimbla la 28 de parale ocaua, laptele dulce la 12 parale, iar ceapa

la 8 parale. Untul de vacA valora 3 talen i sau 120 de parale ocaua,
orezul 1 taler si 24 de parale, otetul 1 taler ocaua
articol remareabil de scump
brinza tot 1 taler ; ou4le erau 2 parale bucata,
iar luminarea de seu 4 parale.
3 Vez!, la fine, anexe, documentele 4, 6, 7, 8.
4 Vezi anexe; documentele 3 si 14.
2.I
www.dacoromanica.ro
sotit de zapciul sau vAtaful de plai respectiv A doua zi,

adica la 29 august, o cerere similarA era adresat isprav-
nicului de VIlcea de cAtre topograful praporcic Sein" care

avea s lucreze si el In judet. Si lui i trebuie, frA Inttrziere, un cinovnic care poate avea stiint bunA dA condei,
care poate s facA catagrafie dupA forma ce sA cere", apoi
un tilmaci care poate s stie limba roseascr, dupg aceea
40 de oameni lucrtori" cu 40 d prjini lungi" si doi

cal buni" cu seile lor. In afar de asia, II roag s tri-
rnit un om cu o scrisoare la lotru spre a aduce de acolo

pl topograful undorofiteri Severin". In sfIrsit, sA porunceascA zapciilor i pIrcAlabilor prin sate In tot judetu ca
s dea supunere i ascultare ori la ce loe s va IntImpla",
ca s nu se Intirzie sau Impiedice lucrul, adAugInd cA cei
ce nu se vor supune vor cAdea supt strasnica Aspundere". 2
Ni s-a pstrat si o adresA a cirmuitorului judettlui
Arges, datatA 2 octombrie 1831, prin care Intreab vornicia din luntru ce dispozitii d pentru satisfacerea topografilor din Pitesti care cer lemne de ars pe timpul cIt vor
sta In oras Intru scriierea catagrafii judetu1ui"3. Geea
ce inseamn
aveau de end s mai *AboveascA In partea locului. O cerere asemAnAtoare fAcuse, mai Inainte,
judetul Dolj. 4
Harta ne InfAtiseaz5 judetele Vlasca, DImbovita i Arge5 dupA operatiunea de arondare decis la 5 decembrie
1830, operatiune potrivit cAreia doug plAsi dinspre nord ale
judetului Vlasta erautrecute la alte judete i anume plasa
Cobiia, cuprinzind i GAestii, resedinta de pIn -atuncj, era
trecut la judetul Dinibovita, iar plasa GAlesesti la judetul Arge 5. Ceea ce InseamnA cA ridicarea topografic
a regiunii de contact dintre aceate trei judete s-a fcut
In cursul anului 1831, In once oaz dup 23 ianuarie, dat
la care ispravnicii de Vlasca nu se mutaserA Ina' de la

Gesti la Giurgiu. 6
Vezi anexe, documentul 18.

Vezi anexe, documentul 22.
4 lbidem.
dare.
Vezi mai jos p. 621-63 actele, inedite, privind aceast aron-
6 Vezi mai jos, p. 63.
www.dacoromanica.ro
La sfirsitul anului 1830 se lucra In judetu1 Prahova. La

6- noiembrie, ispravnicul acestui judet Instiinteaza divanul
tarii ca In ziva de 2 noiembrie a primit o adresa de la seful
de etapa rus din Ploesti j,coprinzatoare ca s aratm

dumnealui biv vel paharnic Neculai Balaceanul a iesi
din casa dumnealui, ce o are aici la Ploiesti, mutindu'-se

la alta cask ca In casa dumnealui sA se mute topografii"j.
Lucrul a durat, cu efectivul unei roate" sau companii

intregi, pina la inceputul primaverii anulul urmAtor.. La
15 martie 1831, divanul tArii comunica' ispravnicului de
Prahova ca peste zece zlle, adica la 25 martie, este a s'a
muta al doilea jumatate de roat din otreadul gheodezicese de aoolea din Ploesti la Craiova, prin Tirgoviste, Pitesti i Slatina. Si pentru ridicarea a toatii ale haznelii instrumenturi i carlor cu planuri cartejne (harti !), asemenea si pentru mergerea a tuturor topografilor Cu lucrurile lor, s s gateasca prin mai sus pomenitul drum cite
20 cara -cu cite &o bol si 14 cai pentru aceasta trebuint".
SA 11 se dea si cfartiruri pa unde vor poposi" ; proviziile
vor fi luate du prig magazir, adica din magaziile de
proviant rusesti 2. Restul din efeetivul companiei, adica

jumAtate, a continuat sA lucreze in Prahova. DovadA este
adresa din 24 mai 1831 a vorniciei mari Catre ispravnicii
judetului, cerIndu-le s cerceteze pentru niste neorinduieli
care avusesera' loc la Teleb, cu prilejul deplasarii acolo a
ofiterului topograf" si a zapciuilui p1Asii.3 Dupa ancheta,
ispravnicii raspund c vinovat de aceste neorInduieli
fuseserA batuti pircalabii si se ceruse cite zece parale de
era zapciul care se si
nume de om trecut In statistica
destituie.4 La 4 iunie 1831, ofiterii topografi lucrau Inca
In Prariova : dovad este adresa din aceast zi a vorniciei mari catre ispravnicii judetultti
F.aptul ca era -un corp Intreg de topograii

subofiteri
ofiteri
apoi Taptul cA fiecare -din el dispunea de
un numeros personal ajutator, recrutat dintre localnicii
cunoscatori ai terenului
Gh. Z a gori t z, .o.
2 Idem, p. 10-11.
Inzestrat cu Tnijloacele mate-
c., p. 6.,
3 Idem, p. 9.
ldem, p. 10.
Idem, p. 9-10.
23
www.dacoromanica.ro
riale necesare, in sfirsit imprejurarea c li se asigurase

nu numai cazarea si Intretinerea dar si concursul tuturor
autorittilor
de la divanul svIrsitor pig la Ultimul.
pIrclab de sat
explicA de ce s-a putut, Intr-un timp
relativ scurt, aduce la indeplinire aceast, operd importanta si de mari proportii : ridicarea, cu exactitate
Wick a intregii suprafete a Principatelor, cti kited detalii i cu cifrele statistice ale asezrilor omenesti. Era
cea mai de seama lucrare topografic din dte se executaser
pIn atunci In trile noastre.

In general, plansele au fost fucrate clutud aceeaqi tehflied, ixnensa majoritate a elementelor geografice Hind Inrectistrate acolo unde se aflau i fiind reprezentate peste
tot prin aceleasi simboluri. Sint Ins i unele deosebiri,
atit sub raportul notrii cIt i sub acela al simbolurilor
respective, deosebiri inevitabile de altfel chid e vorba de
o lucrare de asemenea proportii, alctuit de atitia oameni
In puncte diferite i, In parte, In timp de rzboi. In ce
priveste muntii, de pild, se dau nume de vIrfuri si de
catene, IncepInd de la Cerna pIn. la Bucegi inclusiv
(plana IV). Nu gsim, tri schimb, nici un nume In muntii
Moldovei (plansele V si I). ARA echip, alt metadd de
lucru, fie la notare, fie la transcrierel. In ce priveste ostroavele din balta Dunrii, se indic numele acelora din
balta Brilei (plana V) dar nu si a celor din balta Borcei (plana VIII). Hotarele judetelor stilt ciar trasate
In plansele I si 11, Inflis!nd Moldova de nord, nu Ins
In plana V care red sudul Moldovei sJ estul Muntenia
Astfel, de pild, nu e insemnat de loc hotarul judetului
Ialomita spre vest si nord-vest adic spre judetele Ilfov
Prahova. CIt despre mori, dac tri unele judete stilt Insemnate multe din cele care se affau In afara satelor, ca,
de exemplu, In judetele Dolj i Mehedinti (plansele
VII), In altele, cum skit judetele Buzu, Rtmnicul-Srat,
Putna, Tecuci, Covurlui i Bacu, nu gsim nici una
(plana V). Este evident c echipa care a lucrat In aceste
ultime judete n-a acardat debe atentie morilor, importante
totusi sub raportul economic, In timp ce echipa din primele
dou le-a notat cu grij.

Vezi mai jos, p. 29,
24
www.dacoromanica.ro
Sint *i unele inconsecvente In privinta notatiilor. Astfel, In toate plamele, afar de V, drciuma este redat consecvent (printr-un fanion care se reazm pe un cerc mic ;
In plana V-Ins, In legend, se indic drept simbol numal
cercul mic, fr fanion, dei In cuprinsul hrtii Ins*),

figureaz i simbobil
Aceste inconsecvente
*i
omisiuni nu sint Ins de
natur s scada valoarea, exceptional, a hArtii ca document geografic i istoric. Ele reprezint foarte putin,
cantitativ calitativ, In raport cu partea pozitiv a ei.
Sub raportul transcrierii numelor, s-a Intrebuintat, In
genere, transcrierea fnetic. Echipele de topografi au
notal aceste nume a*a cum le-au auzit pronuntindu-se de
ctre localnict Au scris deci Chetrip i Chetri, Sirght
i Gh4ortta, Crighind i Richili, Plochi, Grochi i Tuchelati, Chtscu-Rusului i Baba-Ghigi ; de asemenea Urzict, Nitoc (pentru mitoc), fidojina, Digolari '(pentru Bivolari) *i Gegeraji (pentru Degerati)
apoi Ghidijint i
Talpiji (pentru Ghidigeni i Talpigi), Oasili, ipotilt,
Piscurili, In sflr*it Bolentinul din vale, Cettenii din deal
In multe locuri, Stobodzeia. AlAturi Ins de acestenume,
gsim o suing altele, transcrise fk asemenea deformri

populare. Citim deci Peatra, Petrari, Petros, SIrbi., Urziceni,Viforita, etc.
In privinta aceasta, trebuie s tinern seam de faptul

c'd alturi de forma popular a numelui, a*a cum ti pronuntau tranii din partea locului, era *i 'forma oficial,
din condicile vistieriei *i de la isprvnicie, form pe care
fopografii au cunoscut-o de asemenea,
comunicat
odat cu datele statistice de care aveau nevoie2. A*a., se

explic Impestrittura de forme, f aptul c In una *i aceea*i
regiune gsim trecute pe hart ambele forme ale unui
flume, i cea popular *i cea cult.
Topografii, fiind ru*i, au transcris o serie de nume,

tintnd seam de particularittile limbii i ortografiei lor.
Gsirm astfel o serie de topice Infti*Ind pluralul, cu terminatia -ati;
-eni redate cu un -a final, a*a cum fac o
Acest din urm ume, pe malul drept al Dungii, in Serbia,
cam In dreptul Bresnijei.
2 Vezi mai sus, p. 17; cf. de asemenea, mai jos, p. 181.
25
www.dacoromanica.ro
serie de nume la plural In ruseste. Gsim deci TyKe.naila

pentru Tuchelati, In Flciu, TaTapelia i MapameHa pentru
Ttreni i Mrseni In Vaslui, KyAa.n6a pentru Cudalbi,
In Covurlui, etc. Dar alturi de ateste forme, Intlnim
altele, cu terminatia obinuit In romIneste ca, de pild,
Kbipaurann In Flciu, AnyHann Orb Herpaum ii Arges, sau
kayHaubt Konagewb In Ilfov. Sunetul h la Inceputul unor
topice este redat prin g, potrivit iarsi regulilor limbii
ruse. De aceea gsicrn racaErb pentru Hasan, In Covurlui,
Dip.ney pentru HIrlu In judetul cu aoelasi nume, FaAbim6Y pentru HadImbu In CITligAtura. IntIlnim ins
nume transcrise cu h initial, ca In Jomineste; de exemplu
XepecTpey in Ilfov, lIng5 Bucuresti, XoAtiPosi In \Tinca etc.
Uneori sunetul a, la Inceputul cuvintelor, dar cite-
odat si In interiorul lor, este transcris In liara cu o,

potrivit ortografiei rusesti. De aceea IntIlnim forme ca
MoKcyrb pentru Maxut In HIrlgu, Kosarnmeum pentru
Cavadinesti In Covurlui, Mouo.nami pentru Manolachi In'

acelasi judet, Xoperb pentru Haret In Putna, Comoma
pentru Samoila In Tecuci etc. De asemenea Plapopua. pentru Izvarna In Gorj i
6nomma pentru Iablanita
Mehedinti.
In general, este redat prin semnul respectiv din alfabetul rus; citeodat Ins ti gsim transcris i pyin o. Astfel
In 1-10.aypeax pentru Pdureni in Tecuci, Mo.rulopemu pentru
Mldresti, tot In Tecuci, ,aparoueuni pentru Dr5a5nesti
In acelasi judet, (Dopicauly pentru rrcasu In Dolj, linoeu-b

pentru Pl5eti In Scuieni etc. Aceeasi observatie i pentru
2. In general_ e redat prin semnul respectiv din alfabetul
rus, citeodat Ins i prin i. De aceea, gsim forme ca

pentru Muna In- Mehedinti, FHp6osinly pentru
Ttetffla
Glirbovt, In acelasi judet etc.

SInt i unele erori, inevitabile de altfel In once lucrare
cartografic de mari proportii si la tare au participat atItia oameni. Ele nu reprezint Ins dectt un coeficient cu
totul redus, disparent, fat de bogtiA de date ale hrtii.
Erorile sint de dou feluri : unele in legtur cu notarea
pe hart a unor elemente geografice, altele In legtur
cu transcrierea numelor. Din prima categorle fac parte :
1) Reprezentarea unor tIrguri prin simbolul Intrebuintat
pentru sate. Asa de pilda, Panciu ,In Putna, i Vlenii de
26
www.dacoromanica.ro
Munte in Scuieni. Explicatia poate sta in legtur cu

laptul c" avem de-a face en. asezri urbane incipiente,
cazul Panciului, care a Inceput s se infiripeze pe la
1815-1820 1 sau cu asezri care prin aspectul lor evocau

mai degrabg un sat mare decit un oras, cazul Vlenilor
de Munte. 2) Inadvertente de desert sau de gravare :
fost lacut confluenta Milcovului, nici gira Sodnea, in
delt, scris totusi clat. 3) Indicatii gresite: ruinele mnstirii Bistrita" In loc de ruinile mnstirii Yodita".
In ce priveste transcrierea numelor topice, asemenea erori

sint curente in once hart mai dezvoltat4 2; ele se datoresc
fie celui care. a cules numele, deci ofiterului topograf
care a auzit gresit sau a tnregistrat greit, fie gravorului

care a transcris gresit un nume corect insemnat. Am dat
In notele Anexelor", la finele acestui studiu, erorile de
transcriere ale numelor de asezri omenesti,
Vezi Const. C. Giurescu,

1820.
Populafia judefului Putna la
Constatari dernograf ice, administrative, economice f i cultu-
rale pe temeiul unui recensamint fiscal inedit, Bucuresti, 1941, p.

8
si
15.
Veii, de pild, semenea erori In harta stolnicului Constantin

Cantacuzino, fie In forma originala greack tiparita la Padova, In
170%. fie In aceea ulterioara, italiana, a lui Del Chiaro (Con s t. C.
Giurescu,
Harta stolnicului Constantin Cantacuzino, p. 24 si 26)
www.dacoromanica.ro
II
Cuprinsul hartii. Nu e In intentia noastr sA facem o

,expunere complet asupra tuturor elementelor pe care
le cuprinde harta : pentru aceasta ar fi necesare o serie
de volume. Insistm asupra asezrilor omenesti, In special
asupra satelor si oraselor, Intrucit ele reprezint elemen-
tul esential. Pentru elelalte categorii de elemente, Tie

multumim s relevgm citeva aspecte caracteristice ale
lor si sd punern unele probleme.

Muntii. Relieful nu e Inftisat pe harta din 1835. Nu
xist se,mne speciale nici pentru munti, nici pentru dealuri, Sint Insemnate numai pdurile care-i acoper ; golu-
Tile alpine apar ca pete albe in mijlocul acestor Intinse

pduri. Gsiln notate Ins numele a o serie de munti si
-a citorva lanturi, In Carpatii meridionali, Intre Dunre
si Bucegi. lath' aceste nume, incepind de la vest spre est,
transcrise Intocmai : Piatra Closanilor, Matra Boristen1,
Plesi, Arcan, Cruce, Sigleu, Muncelu, Dobrita, Vulcan,
Golana, Papusa, Strogu 2, Preghita, Tartareului, .Micaea,
Repidelea, TiTnova, Lupulu(i), Voineasa: Plaisor, Lantul
Minileasa s, Runculet, Ngarelai (sic!), Porcilor, Negru,
Parcalab, Lupi, Robu. Acestea Slut pin la Olt.. De la
I In realitate Borogteni, numele actual al muntelui gi satului,

Puma odinioar Borgti. Vezi Al. S te f u 1 esc u, Documente
slavo-romine relative la Gorj, Tirgu-hului, 1908, p. 576.
Probabil : Stogu ; cf. muntele Prislopu Stogului, in Gorj, in-ft-un document din 1545, iunie 2, la A 1. St ef ul es c u, o. c.,
p. 110-111.
,
3 Pe hart Xp(e6er) MumaRca. In ele urmtoare, trimiterile la
harta din 1835 se vor indica prin H.
28
www.dacoromanica.ro
Olt spre, rsrit Lespizel, Provoteasa, Popova, lantur

Piatra lui Crai, Ro*u, Leauta, Lantul muntele Buceci
De aci Inainte, pin la Carpatii orientali (Carpatii moldoveni) *i In Intreg *irul Carpatilor rrroldoveni, nu mai
Insemnat niciun nume de munte sau lant de munti. E

una din deosebirile de notare de care am amintit mai
Inainte 2. Pin5 la muntii Bucegi inclusiv, aveni de a face

cu o echip5 care a alatuit plana 1V; de acolo Inainte cu
alta, alcAtuind planple V i 1.
Faptul cA nu se indic sistematic i complet muntii
dealurile este, desigur, o lips4 a hrtii. Ea se explicA ins
prin scopul urmArit de aceast hart care vrea s redea,.
In primul rind, diferitele a*ezri omenesti (sate *i tIrguri
mn5stiri *i schituri, stine i co*ere, mori circiumi, etc.),
drumurile care le leag5, bogtiile (pgduri, minerale, intreprinderi) *i apele. Muntii i dealurile n-au interesat prirt
ca forme de relief.
Apele. Dac5 In ce prive4te muntii, harta d informatiuni putine i numai pentru o parte a lantului Carpatilor,.
In schimb, In ce prive*te apele, ea este o bog5tie extraordinar5. SInt notate *i cele mai mici plraie i grle, iazuri
blti, ha chiar *i multe fintIni*i puturi. Alturi de apzrile omenesti, reteaua IiidrograficA se vede CA a fost o
preocupare de cApetenie a celor Ins5rcinati cu ridicarea
desenarea hrtii. Nu este scopul nostru s reproducem
intreag aceast retea care prezint5 cel mai mare interes pentru studlile de geografie fizicA *i de toponimie ;
ne vom multurni s d5rn numai citeva exemple *i s discutam cileva din problemele pe care le ridicA ea.
Pentru a se vedea gradul de am5nuntime la care s-a
mers In ce priveste redarea cursurilor de ap5, vom lua
dou5 exemple din cursul superior al Dimbovitei i at
BIscei Mari, afluentul Buzului. De la Rucgr pin la izvorul Dimbovitei, se dau nu mai putin de 85 (optzeci i
dinci) de afluenti *i subafluenti. Unul din afluenti, RILLorul, are 17 (*aptesprezeCe) subafluenti, un altul numit
Ghimbav are 6 subafluenti. O c5ltorie pe care am fAcut-o
cu piciorul In aceast regiune, Intr-o vark pescuind p5sH XP. Fops Bytietui.
2 Vezi Mai sus, p. 24.
29
www.dacoromanica.ro
trvi, mi-a Ing5duit s-mi dau seama ea 'au fost notate

toate Oraele care, prvlindu-se din rnunte, dintr-o parte
si din alta, vin s creasc apa DImbovitet Cartografii

au mers pin In creierii rnuntilor, insemnind eu exactitate
tot ceea ce observau. Asa se explicA faptul ca aproape
de izvoarele Riului T,ITgului, mult la nord de Lerestir de

sus, In fundul muntelui, Sint trecute sase mori de ap5, la
rind, una dupA alta. Iar pe un afluent al acestuia, pe Riusor (altul decit ce! amintit Mai sus !), gsim 1nsemnate
alte opt mori, tot la rind. Asa se explic si notarea micului iezer de la izvoarele Lotrului, sub muntele 'Paring. IIn ce priveste Bisca Mare, afluentul Buzului, ea are,
Ja rindul ei, nu mai putin de 53 (cincizeci i trei) afluenti
subafluenti. Dintre acestia, unsprezece stilt trecuti
numele lor : aisca Mic, Znoaga, Casorca,,Pltinisu, Secuiu, Picior de capr, Sapte izvoare2, Mila, Cernatu, Btsculita i Patacu, iar patruzeci i dou fr nume, Aceast
mi-arn- putut da
Bisc Mare are o ap atl de bogat
Ina la confluent, localnicii au
seama la fata locului
avut impresia cA Buzul se vars In ea si nu invers, cum
e cazul In Tealitate. Asa se explic numele cAtunului
Gura Buzaulut pe care harta 11 noteaz' ad, catun avind
intre cinci i douzeci de gospodrii sau curti.3
O deosebitA atentie s-a dat Duneirii. Ea interesa pe

rusi In multe privinte. Un raport francez, datat Bucuresti
e
15 mai 1834, arat c ofiteri rusi au fcut recent
studii asuura flutocmai vremea cind s-a ridicat harta
stabilind diferenta de. nivel,
viului, cercetlindu-i cursul
In diferite puncte, fatA de vArsarea In Marea Neagei
Orsova, dupA aceste studii, diferenta este de 21 de metri,
iar la Brila numai de 3 metri4. Harta arat ostroavele,
mari si mici, ale Dunrii, Vltile de pe cele dou maluri,
girlele si privalurile care leag aceste blti Intre ele cit
si cu fluviul. Portiunea cuprins Intre Dunrea Vedic si
Borcea
pe de o parte, Intre
deci balta Borcei"
pe
i Paca
deci balta BrAilei"
Dunrea Veche
Pentru acest iezer, vezi *i G. VIlsan, O faza..., p. 13.

2 H: $apte izvorului.
3 Vczi la anexe, judetul Scuieni.
4 Raportul lui Bois le Comte, In Hurmuzak I, Documente,
XVII, p. 372.
30
www.dacoromanica.ro
de alta, este redat amnuniit, cu, tot complexut ei de

iezere", erle i privaluri, cu_ nume caracteristice i vechi
romInesti. Tot astfel Delta, uncle toponimia Inregistrat
hart arat prezenta unei strvechi populatii romInesti,
care s-a Intins spre rniazazi, In regiunea marilor limanuri si a -tarmului rnrii. Dar s drn ctteva exemple de
aceast bogatie de demente geografice In legtur cu Dunrea :
1) De la intrarea fluviului pe teritoriul Trii RomInesti
pIn la gura Oltului stilt notate 55 (cinci zeci i cinci) de

ostroave sau insule dintre care 37 cu numele lor, iar 18
fr nume. Jata lista celor dintii redate exact ca In hart ;
termenul de ostrov" se subintelege la fiecare din aceste
nume : Simian, Corbului, Vatighe, Bordei, Gradovita, Mic,
Maret Izvoreli, Gira, Florentina, Cohava, Astonottrnului,
Goliv, Mare Califat 1, Laneti, Schila, Sacean 2, Cite, AcCale, Dovleacu, Baciului, Astahce, Lom, Aliman, Mtirtaza, Ebih-Ada, Cuciuc-Ada, Boieadje, Izun-Ibraim, Sfracr,
Capanita Capancea, Ostrovu Codozlui3, Lapadiea, BegU(Iscra) Amed, Somovita, Tausan. Afar de
thioi
acestea, mai grit notate: ostrovul Puturoasa, Intre Dunre i balta Nedeia, si ostrovul Bistrita sau Vagastita
de faipt un complex de douzeci ip'atru de
(Kozeplu)
ostroave sau insule mid, In balta Potelu. Majoritatea relativd a numelor ostroavelor Insirate mai sus e romtneasa, urmeaz5 apoi numele turcesti, iar dup aceea
cele slave (sIrbo-bulgare).
.2) In sudul ju.detului Ilfov, Intre Greaca
Mos-
tistea, sInt notate urmAtoarele elemente : a) Iezerul" sau

balta Greaca, avInd trei guri" : Diaconu6, Poloed si Coadic
Poloea, Ruptura, Arjisel
masca i patru
si Mira. b) In jurul Greaci _se all
Argesul cel mic
Lacu lu Stroie.
iezerele" Sorna, Cgtlui, Vultur 6
I. Calafat !
2 Scris greit In H: Oz In loe de 0 sat Ostr. (Ostrov !).

3 Scris a*a-: O. Ocrpoaa Koxto3.71yA
4 La sud-vest de satul Celei, aa ca numele- ostrovului poate sa

fie tot Celei.
5 Scris chiar
: rypa Aiaxana, rypa nOAOR, rypa Komacica.
H Vulpur.
31
www.dacoromanica.ro
e) Intre gura Argesutui i Nostist,ea citim numele iezeTindeca, ,Buleav,

relor" sau bltilor Volei sau VOW)
Ciulin si Zasimeava. d) Iezerul Mostistei, alimentat de
girla" cu acelasi nwne, are spre sud si sud-vest urmtoarele iezere mai mici : Simon 2; Privaca, Arsa, Lesteava
Gepii 3.
3) In balta" Borcei sint Insemnate ,nu mai putin de
43 (patruzeci i trei) de iezere" si 13 (treisprezece) girle
privaluri, ifiecare cu numele lui, unele din acestea-
prezentind un deosebit interes sub raportul istoric -toponimic. Iat-le, In sensul curgerii Dunrii, de- Ia miaza-zi
spre miaz-noapte ; mai Intii iezerele: Slobozu, Sarogu,
Stirbu, Prosea, Bumbocoe, Beruea, Blaseeana, Cltun,
tiugan, Gluea, Stalpe, Albina, Meloea, Zavoi, Govirlui,
Poboi, Gavanii, Blestemata, Ursoaica, Vipja, Albile,
ba, Telebicioiu, Zaton, Cudesc, Portita, BrInza, Puoderco,
Rotunda, AdInca, Stueiea, Japsa, Cabal, Bentu, Cuimatu,
Vulga, Urza, Sateli, Cateno, Pajera, Cioara, Robu, Gredinili4. 'at:A acum si girlele i privalurile ; la ultimele se
adaug litera p. Intre paranteze: Lupu, Plosca, Braslovita, Bales, RAI, Costmbeasca 6, Cosmoz, Cov,arjin, Perecato (p.), Rosu, Cega (p.), Robu, Saltava ; aceasta din
urm e artat ea un curs important de ap, cel mai im-
portant din Intreaga balt" a Borcei, cum si e de altfel,
fAcInd legAtura Intre iezerul Cabal i Dunrea Veche. Beruea poate s vie dintr-o veche numire tracica : pe matur
Dunrii, In Dobrogea, era acum dou mii de ani, asezarea
de la Berrhoe ; o alta cu acelasi nume se afla in sudut
Peninsulei Balcanice, la vest de Salonic. Cov'frluiul, caree unul i acelasi nume cu Covurluiul dintre Prut i Siret
(de la care s-a nurnit apoi judetul !) i cu cel de la sudu1
Ialpugului, a avut, la Ineeput, un Inteles care astzi s-a

H: 130Abtlli
2 Localnicii ii zic Simoiul.
3 H: Cepe
Harta austriad din 1791 dei la o scar mult
mai mare (un tol vienez
5.000 pasi) nu d nici unul din numele
acestor iezere, &le guri (vezt plansele 74, 83 s 91).
4 H: Gredinuli.
5 Sic! S-ar putea s fie o transcriere gresit pentru Vale ; cf.
pe hart, Gura Bale, al doilea nume al Oltinei.
6 Harta are, din greseal, Oz" adic iezer ; in realitate, e o
32
www.dacoromanica.ro
pierdut, dupg cum s-a pierdut intelesul atitor topice de

pe fata pmintului trii noastre, mostenire a rnileniilor
trecute. Cine mai stie azi
exeeptind pe cercktgtorii de
specialitate
ce ,inseamn Ilfov, Tutova, lalomita, Vizut, Dsntui etc ? Acelasi e cazul Covurluiului ; aceleasi vor fi cazurile altor topice ale Hl-Vi pe care le vom
seninala mai departe. Portita trimite cu gindul la Portita
Razelmului, locul pe unde comunicg acest intins liman si
cele vecine lui cu Marea Neagr. Cabalut este un iezer
bogat In peste, pomenit In documente Incg la Inceputul
veacului al XVI-lea 1. Saltava, de asemenea, e vestitg,
de veacuri 2 pentru cantittile enorme de peste care trec
prin ea ; pe Saltava se pun gardurile" 1nainte de a incepe pestele, intrat In blti spre
depune icrele, -s se
&ag' Indrt, spre albia Dunrii. Nume ca Meloea, Gluea,
Stuciea, ca i atttea altele din lista de mai sus, trimit la
epoca Indeprtat a evului mediu, cind nu se Intemeiaser5

Inc Muntenia si Moldovd, dar cind satele de pe malurile
Dunrii isi duceau viata lor din vechi, fcind agriculturg,
crescind vite si turme de oi In balta" cea plin de pgsune
si prinzind peste In fluviu si in multimea iezerelor i jpsilor ce-1 mrginesc.
In balta" Brilel sint notate, in afar de Dungrea
Veche si de Paca, treisprezece cursuri de ap, cincisprezece iezere si douzeci i ase de ostroave. Cursurile de
ap se Impart In patru categorii riuri (peica) girle

(rnpao), privaluri (npnBa.m) si o a patra categorie
desemnat prin termenul prescurtat npos. cgruia i-ar
putea, eventual, corespunde, in romineste, brat" 3. Riuri
sint Filipoi, Chitorani, Zadna, Verigu Stoenesti i Broi 4;
Vezi documentul din 24 mai 1501 in Documente privind istoria Romtniei. Veacut XVI. B. Tara Romineascd, vol. I, p. 6.
2 Vezi documentul din 15 decembrie 1501 prin care Radu cel
Mare tritreste mAnAstirii Nucet, *futre altele.jumAtate din balta
iis Saltava, de la gura pn a Timburesti" (Documente... B, vol.
1, p. 8; cf. doc. din 1516, ianuarie 23, idem, p. 113). De la girla
Saltava s-a numit si balta.

3 In Delt, aceeasi categorie apare sub forma npo.nuab care
astzi, In Tuseste, are Intelesul de strimtoare" (vezi dictionarul
citat). In realitate, sint brate secundare ale Dunrii. CAci harta
arat ca asemenea cursuri de ap In Delta' proliv"-urile Ivnesti,
Tatarschi, Stepovoi, etc.
4 H: Boroi.
3
Principafele Romfne
c.
8379
www.dacoromanica.ro
33
girle: Lunza
Serban, Gingrsoaia 2, Vilciului, Bandoiu13, Dima-Peseri ; privaluri : Camarjoaia. Din a potra

categorie face parte cursul de ap Armineas.4 Iezerele sau
poarta urmtoarele numiri : Orza, *erban, Lungulet, Raci, Ulmu, Pesti Turcesti Pesti Rominesti
acesta
e un singur iezer cu nume dubliz, primul nume fiind scris
In jumAtatea de nord a lui, cel de al doilea in jumtalea
de sud
Scroafa, Sacu Fufsarul(sic !), Rotunda, Grov.
pele, -Sermuroiu, Libodoiu, Zadnat Puzdercu i G1vnelele.5 Numele dublu al iezerulut amintit mai sus se
explic prin !mprejurarea ea' pescarii turci si romini fcuser probabil o tntelegere s pescuiasc separat in
cite o parte si anume cei dintti la nord de Orla care leagA
acest iezer cu Bndoiul, iar ceilalti la sud de ea. In ce

priveste ostroavele, ele se numesc : Ostrovul Turcului, Filipoi, Dranovita, inuori 6, Stanca, Adjuoi, Lata, R111), Ti-
gama, Coada Lupului, Scurtului, Matceanului (Mcinului !), Lopatna 7, Ignita (sic !), Carotesca, Dimuleasa, Rotunda, Popa, Bregoloi laza, Cremen, Dineapa, Verigu
Stoenesti, Rocite, Dbancea 8 Jighizana, Constantin. Asa-
dar, cu toat dominatia turc indelungat, ata In Do-
brogea cit si In raiaua Brilei, i cu toate c pescarii turci

i exercitau i ei indeletnicirea lor aci, In balt, toponimia a t'Amas romtneasc, fr vreo influent din partea
slpinitorilor politici.
O concluzie asemntoare se poate trage i in privinta Deltei, unde influenta turc in toponimie e disparent fat de cea romineasc i cea rus. Ca si in balta"
Brilei si a Borcei, gsim i aici nume de ostroave, de
iezere, de braturi ale Dunrii, Orle i privaluri ; se adaug apoi, ca element nou, grindurile. Ostroave sint, la
vest de Chilia : Cap di drac 9, Dalerschie, Ivanesti, SoPoate : Lunga.
2 H : Djingarasoiea.
3
H: Vanduil.
H Aranineas.
H : Glavanezele
6 Probabil al morilor, dup morile care se vor fi aflat pe acest
ostrov.
7
9
H: Lapatna.
Adic de ling Deni.
H: Cap ti
drac.
34
www.dacoromanica.ro
lonet, Vinitic, CIlita, Cofa sau Stefovoi. La est de Chilia ..,

Salmanov, Otnojica, MazlInov, Ermacov, CernIi. In delta
Vilcovului : ostrovul Belgorodului (Cettii Albe !), Oceacovului i ostrovul Peceanoi. Apoi ostrovul Tatarschi (al
Ttarului !), intre bratul cu acelai nume i gtrla Arten/

i ostrovul Zatoca, Intre bratul Sf. Gheorghe i gira Licat. Dintre numele acestor ostroave, merit o deosebita
atentie acela al ostrovului Vinitic, adie al Veneticului
sau Venetianului ', amintire din veacurile XIII i XIV
cind Venetienii Ii aveau aici, la gurile Dunrii, contoarele

lor comerciale unde Inarcau grinele, pieile, mierea i
ceara locurilor noastre 2. Se vede ca pe acest ostrov, din
apropierea Chiliei, ii fcuse el aezarea, de a rmas In

traditia btinailor.
In privinta iezerelor i limanurilor (Insemnrn pe
ace_stea din urtn cu litera (/), gsim In hart urmtoarele nume : Tamaier, Pojarita, Nazliia, Noslar, (sic !),
RItundu 3, Ghideanca micA, Ghideanca mare, Radac,u1,
Achenuga, Ezer 4, Matita, Rojchi, Morheiul mare, Morheiul mic, Lisicie, Mamarul mare, Mamarul mic, Bendughen,
LUnga, Chiper, Fortuna, $odnea : toate acestea tntre bra-
tul Chilia i bratul Sulina. Mai spre sud, mire bratele
Sulina i Sf. Gheorghe, gsim iezerele: Moi, Dragulinul

mare, Dragulinul mic, Gorgov, Preslit 5 (1), Uzlina mare
(1), Uzlina mic 6 (I ) , Usacov (1), Obreten, Porculet,
Porcul, Lunciuc, Lunino, Puivol, Rowlet, Roul, Stamul,
Buivol. Dup cum se vede, multe din aceste nume s'ira caracteristice sau specific romIneti ; alturi de ele apar
nume date de rui, i ei vechi specialiti "ki ale pescuitului.
1 Numele acesta se gseste si tntr-o hart francez de la finele
veacului al XVIII-lea care, artind diferite brate ale DunArii, la vest
de Chilia, mentioneaz5, al5turi de bratul IvAnesti (le Danube Ivaneshta), bratul Venedicul (le Danube Venedikoul). Vezi G. V fi s a n, Rominia in Delta Dundrii la sfirsitul secokului XVIII, Bucaresti, 1927, p. 6; cf. Acelas i, Do5rogea, In Opere postume Bucuresti, 1936. P. 52-53.
2 Vezi N. Iorg a, Studii istorice asupra Chiliei si Cettii
Albe, Bucuresti,
1899,
p. 46-50; Acelas i, Venetia in Marea
Neagrei, I. Dobrotici, Bucuresti, 1914, p. 6-8.

3 H: PAtundo.
4 Mn.i Ezeri.
5 Probabil : Preslavet.
6 H: Lim. Mal. Uzleni.

55
www.dacoromanica.ro
In privinta cursurilor de ap din Delta, dm Intti numele bratelor pe care le formeaz Dunrea atIt la vest si
Ja est de Chilia, cit i In delta secundara a Vileovului.
Citim : Ivanesti, Popadiea, Tatarschi, (al Ttiaruilui), apoi
Stepovoi, Turetki (al Turcului !), Srednii (de mijloc I),
Perorva, Perorva (a doua oara !), Cerneasca, In sfIrsit,
In delta Vilcovului : Bealgorod( a Cetatii albe) Oceacov,
Ancudinovo, CrImecoe (al CrImului, adic al Crimeii),
Sredneae (de mijloc), Nou sau de miazazi 1, Stambul.
Intre bratele Chi1i
i Sulina, gsim bratul Arten
lele Sondea sau Penis, Lopatna (se varsa In iezerul Matita), Sodnea i Popadiea. lar intre bratele Sulina
cu nume caracteristic romlGheorghe : bratul Putita
nesc
riul rusesc 2 si
ruseasc, Gorgovo si
Litcov.
Grindurile sInt In numar de patru : cloud mari, avind

si padure pe ele, si doua mici. Gel .mai mare e grindul Caraorman a, care continua spre sud-est, spre gura bratului
Sf. Gheorghe, latindu-se lInga coasta mrii. Al doilea grind
mare, WA nume pe hart, e cel de la Letea. Grindurile

mici, iarasi fr nume, sint la Chilia Veche i, cel mai
mic, la vest de iezerul Gorgov, Intre bratele Sulina i Sf.
Gheorghe. Se mentioneaza de asemenea promontoriul
(virful), Ceatalul Sulinei", adica local unde Dunrea se
Imparte n dou, niai sus de Tulcea.
Pentru regiunea marilor lacuri, semnalm, In sfIrsit,
dou nume caracteristice : Portita, legitura intre complexul acestor mari lacuri si Mare si Pochind, insula din mijlocul Razelmului : ambele rominesti, cea de a doua avind
chiar modificarea obisnuit a labialei 4.
Dar nu numai Dunrea, cu multele ei brate, balti

Orle a beneficiat de atentia deosebit a cartografilor rusi.
Aceeasi grij se poate observa i pentru bltile i lacu-
rile din interiorul Principatelor. Sint notate, alaturi de

cele principale, i unele mici de tot, chiar daca nu li se
trece si numele. Numai pe Mostistea, Intre Tariceni
H: Home KAK lomme.
2 H: P. PycKoe.
H: Kapa-ypmairb.
Pochin In loe de Popin. Vezi i mai sus, p. 25.

36
www.dacoromanica.ro
Creata, se dau 22 (doug zeci i doua) de bglti i lacuri,
formate de acest curs de ap. Iar pe Colentina, intre
i Dragomirestii din vale, sint Insemnate sapte

lacuri, adicg acelea de la Vizuresti, Urziceanca, Ciocgnesti, Cretulesti, Buftea, Buciumeni i Mogosoala.
S-au notat de asemenea fintinile i puturile, element
de seamg pentru o armat In campanie. Pe malul drept al
Dunkii, Intre Turtucaia i Oltina, ggsim Insemnate nu
mai putin de 14 (patrusprezeoe) fintini i doug puturi. In
nordul Dobrogei sint iargsi o serie de fIntini : pe malul
de vest- al RazEimului, la nord-vest de Cherhanaua Cgluggr ; la sud de silistea Caranasat, aproape de Sinoe ; la
sud-vest de lacul Babadag; la nord-vest de satul Zebil.
In aceeasi regtune a Razelmului, gsim i trei puturi:
cloug la nord de liman i unul la est de el, chiar lingg
-tgrmul mrii. In Wrgan e insemnat numele unui put
Lapandu, la sud-vest de satul Cioara ; alte doug, dar frg
nume, sInt trecute la sud si sud-est de mngstirea Rica
In tinutul Suceava. Nu e In intentia noastr sg insistfn
asupra acestui element al hgrtii ; 11 semnalm numai,
adguend cA fmntmnile i puturile au determinat si o bogatg
Ohimpati
toponimie, In leggturg cu asezgrile omenesti : sate, cAtune,

drciurni. CRAM, ca exernplu, Fintina Domneasca, i Fin-
tina Banului, In Mehedinti, Fintinelele, de la un capgt la

cellalt al trii, Fintina Tiganului i Putu ui Mihalce,
cIrciumi, prima In Covurlui, cea de s doua in Tecuci,

Putu lui Haret, cgtun si statie de post In Putna, Putu
Olariului, sat In Tutova etc.
Pentru helestee sau iazuri nu exist un semn special,
ele fiind Inftisate pe hartg la fel cu lacurile i bltile

naturale. Cgpgtm totusi, citeva stiri despre unele din
ele, indirect, prin nusnele satelor aezate In apropiere.
Astfel, In DImbovita, ggsim notat Helegeul Dotnnesc, sat
cu 30 de gospodkii sau curti. Ii tra,ge numele de la
Intinsul si vechiul helesteu, de la sud de Tirgoviste, vestit

In toat tara. Iezgtura, impresionantg, de sapte-opt metri
Ingltime, si lung de kilometri, se pgstreazg, putin atinsg,
ping In zilele noastre. Am vzut-o, In 1946, and am
vizitat institutul de pisciculturg din regiune, de la Nucet
ruinele mnstirii cu acelasi nume. Se pare c acest
heleteu, ca i altele, a fost stricat In 1821, din ordinul
37
www.dacoromanica.ro
lui Alexandru Ipsilanti, conducgtorul Eteriei ; el .arli dat ordin, pe cind era la Tirgoviste, sg se taie toate iezdturile din
regiune, spre a ingreuna inaintarea turcilor. Tot in Dimbo-
vita, harta mai noteazg satul ()toste (Eleteu), avind 25
de curti, si cgtunul Olosu (Elesteu ?) cu 5-20 curti. In Roman, e sakil Helestieni, cu 177 de curti, iar in Ilfov, satul
Grecii de sus (Zdgaz) pe lacul CgIdgruanilor : aezarea
s-a format in dreptul iezgturii sau a zggazului".
Indicatiile hrtii, In acest domeniu al apelor, n ajutg,
de asemenea, sg lgmurim unele probleme de hidrografie
veche romIneasc. Se stie, de pildg, cg Birladul s-a
vrsat, odinioar, In veacurile XVXVI, direct In Dunare
schimbat cursul, curgind prin
c, mai tIrziu, Siretul
vechea albie a BIrladului. i fcind din acesta un afluent
al sgu 1. Urmele sehimbrii se vgd In harta din 1835.
Aceasta Inseamng, pe cursul inferior al Siretului, la nord
de satul Prival, cu nume caracteristic, ostrovul Birlat,
cuprins Intre doug brate ale rIului ; lungimea ostrovului
e de circa cinci kilometri. Actuala gurg a Birladului
asa cum o aratg si harta pe care o analizgm
este
!nsg la vreo zece kilometri nord-vest de ostrov-, In dreptul
satului Serbnesti din raionul Lieti. Prin urmare, atit

i acela al satului Prival sint dovezi sau mrturii ale procesului de captare care a avut
numele ostrovului, cit
loc In aceast regiune, proces In urma cgruia BIrladul a

devenit, din afluent al Dungrii, afluent al Siretului. Modificri ale cursului au avut loe si la gura Ialomitei i In
cursul inferior al Argesului, aproape de vgrsare. Despre
cea dintii ne informeazg asezarea Gura Ialotnita mica,
trecut In harta din 1835 cu 20 de curti sau familii ; cee4
ce Inseamng c era si o alta gurg a Ialomitei mari. Odinioarg, rIul strbgtea orasul de Floci ; astgzi, si4tea
acestui vechi oras dispgrut a rmas la aproape 1,5 kilometri" nord de actuala albie 2 In ce priveste cursul inferior
al Argesului, harta arat niste Orle pgrgsite, la
est de Oltenita, din care una trece pe ling satele Ulmeni
1 N. I. Antonovici, Probleme hidrograf ice in basinui inferior at

Siretului, Bucuresti, 1929, 8 p.
2 Dan Iliescu. Un vechiu oras dispdrut: Cetatea de Floci.
Bucuresti, 1930, p. 11-12.
Intr-un act inedit din 1710, tulle
19, privind mosia Cervenia din judetul Ialomita :

In matca
lalomitii cea veche" (Arhivele Statului Bucuresti, ms. 131, f. 100).
www.dacoromanica.ro
si Spantov, iar alta se desf ace din prima la vest de satul

Spantoy. Se pare ca i aici a avut loe o modificare In
vremuri vechi. Un eoou al ei ggsim in documentul din
10 decembrie 1622, prin care Radu Mihnea intareste mnstirii Snagov girlele care siht spre ocina sfintei mgnstiri, In sat la Spantog... Si sg fie volnici cgluggrii
sg-si ja vama de in peaste al zecelea, cum iaste legea. Si
sg fie In pace de catre stolnicii : s n-aiba nimenilea treabg cu acele gIrle de pre ocina, mgngstirii, pentru c iaste
acing direapt si de mosie a mngstirii, si nu sint esite
aceaste girle de In balt, ce au fost neste girle seci de

demult, acuan se-au umplut de ap de In apa Argesului
si au dobindit i peaste". Deci s nu se amestece nimenileac". Pentru ca acele girle sg poat primi ap din
Arges, !inseamng cg, odinioarg, ele au reprezentat un
vechi curs, o albie prgsit. Fenomenul se poate urmgri,
sub ochii nostri, cu pruteturile, vechi cursuri ale Prutului, care, la viiturile mari, se umplu cu apg din albia
Prutului. Am putut-o constata personal In regiunea Hermeziu-Bglteni-Vladomira, la nord de Iasi.

Dar dacg modificarea cursului acestoi patru rinri a
fost un fenomen natural, determinat de agentii fizici, grit
alte ape unde schimbarea albiei se explica prin interventig mlinii omenesti. Asa s-a IntImplat cu albia Siretului
Intr-un punct din, tinutul Putnei. O tim gratie scrisorii
lui Stefan cel Mare din 13 iulie 1471 adresat regelui Poloniei. ExplicInd c5 nu i-a putut trimite cei o mie de cglreti ceruti, Intre altele si din cauza conflictului cit Radu
cel Fruimos, Stefan arat c Domnul Munteniei a construit,
la hotarul dinspre Moldova, o cetate. A fost deci obligat,
la rIndu-i, sg ridice si el, prin munca 1,s5racilor" sgi,
adicg a tgranilor, Intgrituri la acelasi hotar, i abtind
prin anestesug- i thnicg apa Siretului de la cetatea lui
Radu, a fgcut-o s curg prin altg albie. Din care munci
sau anggrii au pierit multi dintre saracii" amintiti 2.

I. Bian u, Documente rominqti, Bucuresti, 1907, p. 77.
2 I. B og d a n, Documentele lui . tefan ce! Mare, vol. II, Bucuresti 1913, p. 312: Nosque similiter ex adverso congregando pauperes regniculorum nostrorum fecimus ex opposito alia fortalicia, in
aliurn volventes aouam Zereth a suo fortalicio. currere per maisteHum ac artem fecimus. De quo eciam angariaciones pauperum nostrorum quam plurimi ceciderunt, diversi occupati penuriis."
1
39
www.dacoromanica.ro
Urmele acestei operatiuni de abatere a apei sau

spre
a Intrebuinta termenul popular
de rstocire" a ei, le
g5sim In harta din 1835. Chiar in regiunea de hotar cu
Muntenia, afrm, In tinutul Putnei, dou sate: Cracu zis
si Vadul Rosca (84 de curti), situat chiar pe Siret, si

Rdsioaca (154 de curti) mai spre vest, chiar UNA granit5, tare Milcov i Putna. Intre aceste dou sate s-a
produs deci, prin lucrrile poruncite de $tefan cel Mare,
modificarea cursului Siretului. Ad a fost rstocit" sau
abAtut rul, ad, au fost construite i cet5tile de care e
vorba In scrisoarea amintitA. Nu ne putem gindi, In nici
un caz, la cetatea Cr5ciuna
asa cum presupunea Ion
Bogdan, editorul scrisorii din 1471 1
deoarece ea se
afla deasupra Odobestilor, Intr-o pozitie tare, aprat5 spre

departe de Siret.
Milcov de o rip Man, inaccesibi15
Urmrirea pe hart a diferitelor Rstoace" ne ajut5
s Intelegem i alte schimbAri in vechea noastr retea
hidrograficA. Rstoaca" V5c5restilor din Dimbovita
g5sim In hart5 satul Veiclimti de Rdstoacd, zis si Pitar,
arat5 o modificare, prin mina omului,
cu 84 de curti
a albiei acestei ape care, In cursul ei superior, se numeste astfel Rstoaca, iar In cel inferior Sabarul 2 Dup5
cum satul Lungulet
cu 246 de curti evoc santul
sau canalul" spat din ordinul lui Alexandru Ipsilanti
(1774-1782), spre a abate, In vremea viiturilor, apele
umflate ale Dimbovitei spre Arges si a feri astfel Bucurestii de inec3.
O problem interesant5 pune i atunul Brat4, cu una
pInA la cinci curti, asezat pe hart In judetul Rtmnicul SArat, In mijlocul unei regiuni bltoase i smircoase, de la
care si-a luat dup toate posibi1itile, numele. Dac5 e

asa, atunci trebuie f5cut5 apropierea de numele marii
b5lti de la nord de Galati, de vestitul Bratef, i pusA Intrebarea daa acest nume n-are cwinva un Inteles propriu la origine
ca i Bistrita, Ialomita, DlImbovita,
dac5 nu e un nume cornun, In leg5tur cu vreun aspect
I.Bogdan, o. c., p. 314.
2 Marele Diclionar Geografic al Rontiniei, vol. V.
Rstoaca.
p.
213, sub
3 Vezi Const. C. Giurescu, Canalul lui Alexandru Vodd
lpsilanti, Bucuresti 1943, p. 1-7.
40
www.dacoromanica.ro
sau o caracteristicA a bltii. Aceeasi Intrebare. se pune

pentru Argeq, care nu e numai numele binecunoscutului rlu, dar si al unei girle ce leag balta Leitimea, din
fata alatilor. In Dobrogea, cu Dtmrea. I Nu cumva 5i
Brates si Arges
care par nume foarte vechi, din vrei
mea strmosilor dad i 2 - au avut un Inteles ? Ne mr/ginim s punem problema, rail a Incerca sA-i dm acum
un rspuns. 3
Hi:1mile. Tot asa de bogate slut datele hrtii si In

ce priveste pdurile. Acestea au fost Insemnate cu grip,
ant In regiunea muntoas cit si la deal si ses. Pentru un
studiu al masivelor noastre pduroase, al evolutiei pe
care au avut-o ele de-a-lungul veacurilor, harta din 1835
este un document de cel mal mare pret.4
i Am auzit acest nume de Arges dat girlei care leag balta
Ltimea cu Dunrea de la niste pescan i cu care m aflam, in primvara lui 1939, la pescuit pe zisa balt. Stapinul lotcei in care m
gseam, i-a spus unui tovars al ski, dintr-alt lotcd, s. ias p4
Arges" in Dunre.
2 V, Pirva n, Getica, Bucuresti, 1926, p. 42, deriv numele
Argesului din numele riului Ordessos, pomenit de Herodot.
3 Vezi, in privinta aceasta, formularea de caracter general, a lui
I. I or da n, Nume de locuri romine.Fti in Republica Populard Romind, Bucuresti, 1952, p. VIII: Un f apt important, trecut de multe
ori cu vederea, este urmtorul : Foarte multe toponimice exista' ori
au existat ca nume apelative in limba de toate zilele. Este ciar ca
izvorul lor trebuie cutat, totdeauna j fr nici o sovire in lexicul
vorbirii curente".
4 In aceeasi vreme in care se ridica harta, cpitanul-locotenent

Von Burmeister, din flotila rus a Mrii Negre, fAcea, din ordin, o
cercetare a padurilor Munteniei i Moldovei spre a gsi lemne bune
pentru facerea corbiilor mari i mici" si a stabili pretul lor. La 26
iunie 1831, el se afla la Rimnicul Weil de unde se adresa mitropolitului artindu-i
Ca' a gasit lemnele de care avea nevoie pe la
i a mnstirilor si a schiturilor,
iar mai ales pe la moile episcopiei Rimnicului i a minstirflor
Cozii i Bistritii i Hurez si pe la mosiile schiturilor Mamul i Zltarii". Nstavnicii àcestor lcasuri nu-i pot, spune ins prelul pin
nu slut autorizati de organul tutelar. ,E1 roagl deci pe mitropolit
s-i dea o carta deschisd cu care sa" II s dea voe" zisilor nstav-
moiile mitropoliei i a episcopiilor
nici
spuie pretul. La Arhivele Statului, Bucuresti, Vornicia din
luntru, Tara Romineasa, anul 1831, nr. 497, se afl dosarul, cu

317 file, al intregii corespondente purtate de capitanul locotenent
Von Burmeister si de cinovnicul" Niculae Vleanu, atasat de administratia romineasa pe Rugg el, in aceast chestiune a matsrialuiui
de constructie pentru nvile flotilei rusesti -din Marea sNeagra. La f.
41.
www.dacoromanica.ro
Impresioneazg In primui rind, bogatul briu de pduri

care Incinge tara de la un capt la cellalt, de-a lung-ul
Carpatilor. Satele din depresiunile intracarpatice si de pe
cursul superior al apelor par pierdute In mijlcitul codrilor imensi care le Inconjurg din toate prtile. Din
acest bru "fat coboar masive peste regiunea dealurilor,
masive care, In unele locuri, se prelungesc si peste etmpie ping spre Dunre. In special, impresioneaz mrimea
pdurilor In Oltenia unde ele coboar pin la sud de
Craiova, pe valea Jiului, ajungind apoi, Intr-o fisie destul

de lat (Intre 3,4 si 8 kilometri !), ping aproape de Vrsarea acestui riu Ini dreptul satului Orseni 105.1 Dar 0
la rasdrit de Olt gsim masive foarte importante. In Teleorman, justificind strvechiul nume al acestui judet,
harta arat nrai intii o pdure mare tntre Olt si Calm-
tui ; ea incepe In drepttd satului Alimne.sti 47 si tine ping
la nord-est de satul Vispesti 50, pe o distant de circa

25 (dougzeci i cinci) de kilometri si o latime variind
Intre maximum 12 (doisprezece) si minimum 2,4 kilometri.

La est de CAlmtui, ntre acest riu i Vedea, este apoi o alt
pe precedenta, spre
putem spune
pdure, continu5nd,
nord-vest-vest de Rusii de Vede ; ea se intinde In dreptul
satelor Vleni 214, Neaea 59, Baltati 109, Gresea 37, Brat,
covu 87 si Magureni 144, pe o distantg de aproape 13
(treisprezece) kilometri lungime si aproape 5 (cinci) kilometri ltime (lgtimea maxim !). La est de Rusii de Vede
este inrtisat o a treia pdure mre care merge din dreptul satului Beuca 80 pina In dreptul satului Tiggniea 45,
pe o distant de 18 (optsprezece) kilometri lungime si
aproape 10 (zece) ltirne. Ea se continu spre est prin
alte pduri ping la riul Teleorman, trecind, In unele locuri,
si la rsrit de el. Se continug, de asemenea spre sud,

printr-o pdure, de-a lungul Vezii, pe o lungime de circa
64-67 e raportul dpitanului despre lemnele gsite in diferite
duri ; se indica
i dimensiunile trunchiurilor. Despr aceasta cercetare a padurilor tia i trimisul francez Bois le Comte ; el o mentioneazA in raportul sau datat Bucureti, 11 mai 1834, aratind
s-au Erasit esPnte bune pentru constructiile navale ruse. anume stejar i brad (H urmuz ak i, Documente, XVII, p. 338-9).
'
Cifra care urmeaza dupa numele satului arata num5rul de
eurti sau gospodArii din acel sat.
42
www.dacoromanica.ro
14 (natrusorezece) kilometrt si o lime maxima de pestedoi kilometri. De la aceste paduri care, odinioar, ajungeat pina' la Dunare si de care s-a spaim!ntat generalut
rOman Caius Scribonius Cirio, biruitor al dardanilor 1,
vine numele satelor PcIdureti ,160, PcIdureti 5-20 si Paduresti 46 din judetul Teleorman. 2
Foarte important este si uriasa pdure din mijlocul
Munteniei care, acoperind nordul si vestul judetului Ilfov
si sudul judetului DImbovita 3, se continua In Vlasca, for-
mInd In acest din urm judet masivele de la Cascioaraartojani-Bucsanii de jos. Harta ne arata, prin dispozitia
masivelor pduroase si a petecelor de padure intermediare, ca odinioara pdurea trebuie s se fi Intins de la
sud de Ploesti pina la Dallare, Invluind Bucurestii att
dinspre vest
documentele veacului al XVII-lea amintase codrii Cotrocenilor, Grozavestilor si Lupestilor 4
dt i dinspre est si continuInd prin codrii de la ComanaDadilov. Aceast pdure se unea spre sud-vest cu marile
paduri ale Teleormanului, jonctitmea facIndu-se In regVi-
nea Dealu de josIzvoru de josAdunatiOsabitii ot
NegreniCatalina ScurtuMotov.
Intre aceast padure uriasa din Ilfov sr stepa Intins
a Baraganului exista o zona intermediara' In care harta
ne arat masive mai mici, adevrate petece" de padure,
fra continuitate Intre ele. Ultimele petece spre est, dincolo de apa Mostistei, adevarate avanposturi In rata stepei, sInt In regiunea Creisani (Torcdtura)LehliuSpunari : o padure la sud-est de Crsani si trei la sud de
Lehliu-Sapunari. Intre Mostistea si Arges gsim padurea,
mai important, de la Cernuleasa, IntinzIndu-se spre nord
si nord-est de hanul sau cIrciuma cu acest nume. Tot intre
1 Cons t. C. Giuresc u, Istoria Rotninilor, I, ed. a cincea,.
p. 10-11 : Dacia tenus venit, sed tenebras saltuum expavit"
2 Vezi, la fine, anexa : judetul Teleorman.
3 Fr. I. Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens, I.
Wien, 1781, p. 112, nume*te aceasta pdure a Valenilor" de la satur
Vdteni sau Podul Valenilor unde drumul pogei trecea peste Jalomita, sat wzat chiar In pdure, i-i d urmtoarele dimensiuni
treizeci de ceasuri In lungime i cinci-ase ceasuri In latime.
4 Vezi G. M. I on e sc u, Istoria Cotrocenilor, Lupescilor (Sf.
Elefterie) i Grozavescitor, Bucuregi, 1902, p. 3 -4, 15, 46, 103.
*i 537.
43
www.dacoromanica.ro
Mostiste i Arges harta indk : 1) o pdure la sud de

Bordeiu Iordchit ; 2) trei pduri la sud de drumul ThmdAu-Brnesti, avind ca punct de reper Odaea Monciu-
lui (nord i nord-vest de ea!) ; 3) doted pduri mici

intre Drumul sril i Rasa ; 4) o pdure mai Insemnat
In dreptul satelor Bude#1
Aprozi
Vasilati.
Nici Brganul nu e lipsit total de pdure ; e drept

,c5 cele trei petice pe care le cuprinde harta sint in lettur cu apa Ialomitei, deci Intr-o regiune cu umezeal
mai .mare. Primul petec de pdure se 015 la sud de satul Tatarei 28; al doilea, mai anare, la vest de Slobozia,
pe malul sting al Ialomitei, in dreptul satelor
Bejganii-Larga i Ivanefti ; al treilea, cel mai mic, pe
.malul drept, la vest si sud-vest de ctunul i statia de
-post Slobozia. Harta nu noteaz pdurea de la Chirana,
pdure de stejar i ulm, o adevrat surpriz5 In inima
-Brganului nici aceea de la Ciunga.
Nu e In intentia noastr s artm toate pdurile pe
'care le cuprinde harta din 1835; ar insemna s facem

.o lucrare special, de proportii considerabile. Ne multumian
.s atragem atentia asupra a *MCA trei din ele, cunoscute

'indeobste, din cauza vechimii i mrimii lor, sub numele
de codru: Codrul Hrlului, codrul Hertel
i codruI
Iasilor. 2
Cel dintii e foarte Intins : Incepe la satul Baiceni 96
si merg-e spre miaznoapte pin dincolo de Botosani, In
dreptul satului Cucoveni 88. Are o lungime de circa 58
(cincizeci si opt) de kilometri si o ltime maxim de 18
(optsprezece), la nord-vest de Htrlu. In acest codru intins
se afl schiturile Deleni, Dealu Ba4 i Zosin.
Codrul Hertel Incepea aproape de Prut, In dreptul

satelor Bajura si Oroftianii di jos, mergea spre sud-vest
Pentru Chirana, vezi Marele Dictionar Geografic sub voce.
Despre esentele din aceast5 p5dure mi-a vorbit Aurelian Bentoiu ;
despre Ciunga, agronomul Dadu Burnea, ambii cunosc5tori ai
locurilor.
2 Acest termen de codru" e Intrebuintat In raportul francez

tlin 1798, iunie 11, care citeaz5, Dentru lemnul de constructie, patru
codri imensi' : Codrul BIcului, Codrul Iailor (Kodrou Yassoub").
Codrul Hertei si Codrul din Imprejurimile Pietrei (H urmuzach
Documente, Supliment I, vol. II, p. 186). Dimitrie Cantemir, in Des-,

criptio Moldaviae, aminteste de Codrul Tigheciului si de Codrul Cotnarilor.
44
www.dacoromanica.ro
ping la latitudinea Ponarlei Glubocaia 224, apoi se Indrepta spre nord-vest si vest, ocolind tirgul Herta
ajungind ping la hotarul Bucovinei, peste care trecea de
asemenea, In special In dreptul satelor Buda de sus 68 sr
Buda de jos 65.
Codrul Iasilor se intindea pe o lungime de circa 60
(saizeci) de kilometri, Incepind de la sud-est de satul
Pgun i mergind spre apus, ping dincolo de Tiirgu-Frumos.
Soseaua postei, spre Vaslui, Il strbgtea prin jumtatea

de rgsrit a lui, trecind printre satele Ciurbesti i Lunca
BIrnova. Temeiul codrului era Ms mai ales spre vest, In
regiunea unde se Inffineau tinuturile ClIrligtura, Roman
si Vaslui. In aceastg parte, In mijlocul bungetului, se afla
mAngstirea, cu numele sugestiv, Cetate, precum i schiturile Stavnic i Hadtanbu. Spre rsgrit, dincolo de vechea
mgnstire a Dobrovtului, ctitoria lui Stefan cel Mare, as-
cuns si ea In mijlocul bungetului, codrullor se continua prin acela din nordul Fglciului care mergea, de-a
lungul Crasnei, pe zeci de kilometri, ping In dreptul Docolinei. Aci, In codrii Crasnei, s-a dat, In 1450, btglia
victorioasg a lui Bogdan care a sfrmat oastea leseasc,
asa cum fiul sau, marele Stefan, va face mai tirziu
codrul Cozminului.
Multimea pgdurilor
i Intinderea lor a determinat o.

foarte bogatg toponirnie pe Intreaga fat a tgrii noastre.
Sint mai Intti topicele In legturg cu termenii generici :
Pdureni, Pgdureti, Pgduroi, Codru, Sihl, Dumbrava,
Rediu, Cring, Huciu sau Heciu. Apoi acelea privind go-.
lurte pdurii, goluri naturale sau determinate de mina
omului. Deci : Poian, Poienit, Laz, Runc, Curturg
Jariste1. In sfirsit, topicele determinate de diferitele esentet Jari0ea" e o curtura f5cut Cu ajutorul focului, arzind p5durea, in timp ce lazul" i,runcul" se fac cu ajutorul toporului
cazmalei, taind copacii i sootInd apoi r5d5cinile din pmInt. CIteodat se intrebuintau ambele metode In ace1a0- timp. Vezi, de pild5,
documentul din 18 iulie 1587, prin care Mihnea Voievod Intrind
mAnAstirilor Motniiu, Agaton 0 loan Bogoslovul ocina din jurul
lor, spune: Pentru cA aceast mai sus-zis ocinii a lost ocin5

domneasc5 i a fost pdure intreag i necuritat5, cl au curdlat-occilugdrii de la meindstirile care Ant mai sus-zise cu securile si cu
foc i cu multd trudd" Documente privind istoria Rominiel. Veacul
XVI. B. Tara Romtneascii, vol. V (1581-1590), Bucure0i, 1952.
p. 316.
45.
www.dacoromanica.ro
ale pdurii
luate fie individual, fie colectiv
si de
arbustii ei. De aci multimea numirilor ca Bradul, Paltinul, Carpenul, Stejarul, Plopul, Ulmul, Singerul, apoi
Brdet, Fget si Fgras, Ceras, Mlijet, Pltinis, CArpinis, Alunis, Meris si Peris
e plin fata pmIntului
nostru de asemenea pduri de meri si peri slbatici, pdureti"
Mlini, Ruget, Smeuret 1, etc. Cred cd dintre
categoriile de numiri topice romInesti, In legtur cu naJura terenului" 2, aceea privind pdurea, In diferitele ei
aspecte, e cea mai bogat, cea mai bine reprezentat.
Din multimea topicelor, am relevat mai Inainte numele
celor trei sate Pdureti 160, Pdureti 5-20 si Pduresti
46 din judetul Teleorman. Adaog acum Pe'ulurefil 5-20
din Muscel, care trebuie s fi fost odinioar resedinta judetului cu acelasi nume, judet desffintat Inainte de 1600e.
Tot Pdureti este eel de al doilea nume, trecut pe hart in-
tre paranteze, al satului Bustenari 59, din Prahova. In
Arges gsesc Peiduroii de sus 44 si de jos 55; oil despre

Plidureni, ei apar intr-o seam de judete si inuturi, precum Putna, unde s'.Int dou sate cu acest nume, unul
avind 89 de gospodrii, oellalt 77, apoi In Roman, cu
51 de gospodrii, In Teuci, fr indicarea cifrei gospodriilor. 4
Bog-Mille minerale. Paralel cu ridicarea hrtii, rusii au

Intreprins si o serie de explorri mineralogiEe In Principate. $tim faptul din mai multe mrturii contemporane5.
I Vezi anexele, la finele lucrrii.
2 Pentru aceste categorii, vezi
locuri rominesti..., p. 30-80.
Iorgu Iorda n, Name de
3 Cons t. C. Giuresc u, Istoria Romtnilor, II, ed. a patra,

p. 400-401.
4 Citam si Pddurea Domneascd, han sau circium, in Dimbovita,

si Piidurea rea, asezare izolat sau cas, in tinutul Iasi.
5 Si mai inainte, in 1810-1812, rusii _au facut explorri miniere
in Moldova, printr-un specialist al lor numit Eifeld. S-au cercetat
atunci tinuturile Suceava uncle. dup afirmatia vistierului RosettiRoznovanu slut vazute vine metalicesti", si Neamtul la care s
afla mineralicesti vine"; planul era s se fad explorri si in Ba-
c5u, intre care munti, ling alte metaluri, s all si ocna srii,
'Acura si un feliu de asemnata ca ceara neagr materie care poate
s fie din vinele pAcurii", si in Putna, unde, in muntii Vrancii,
este sare si s afr In fata pmintului" (Vezi T. G. Bula t,
Rusii caut metale in Moldova (1810), in Arhivele..., III (1931,Y
p. 65-72).
46
www.dacoromanica.ro
Ne-o spune trimisul francez Bois le Comte, In memoriul

su datat Bucuresti, 11 mai 1834 In care afirm c Rusii
au fAcut o recunoastere minutioas a boggiilor interne pe
care le contin muntii Munteniei si Molaovei" i ca urmare au constataf in muntii Munteniei existenta aramei,
plumbului, a huilei, a sulfului, a chihlibarului si a silitrei". Pe .de alt parte, dintr-un dosar al Vorniciei din
luntru, din Muntenia, datat 6 mai 1832, rezult c, potrivit ordinului cancelariei generalului Kisselef, ofiterul
de stat major Silivanschi este trimis pe la munti s teroeteze apele minralicesti" 2. Mineralogii rusi au alctuit
un jurnal" al explorrilor lor, In care au notat, loc cu

loe i zi de zi, rezultatele obtinute. Acest jurnal a fost
folosit mai tirziu de mineralogul englez D. Lovi, cu prile-
jul cercetrii pe care o Intreprinde el Insusi In muntii

am
Munteniei. La 25 august3
relateazg englezul
plecat cAtre Pitesti 4 linde, prin jurnalul rusesc, am cerce-
1 Hur muz ak i, Documente, XVIII, p. 334 si 338; cf. XVII,

p. 348 si 352.
Un alt francez, Edouard Thouvenel, in lucrarea
sa La Hongrie et la Valachie, aparuta la Paris in 1840, afirm clq
asemeni : Rusii, in timpul sederii lor (in Principate!) au ridicat
harta geologica a Carpatilor... Inginerii generalului Kisselef au
cecunoscut existenta minelor de fier obisnuit si de fier magnetic,
de arama, in special la Crasna, de argint viu la Pitesti, de arbuni
de pamint la Gesseni", de sulf, de chihlibar galben la muntele
Dale de Roche", de catran mineral, de aur la Corbeni, de asfalt
in sfirsit, de salpetru, la Pucioasa, urvie se gsesc, de asemeni.
ape sulfuroase" (p. 255-256). In Muntenia a lucrat o echipii de 15
ofiteri condus de un maior, in Moldova una de 12, condus de uncpitan (Hurmuzaki-Nistor, Documente, XXI, p. 295).
2 Arhivele Statului, Bucuresti, Vornicia din luntru, Tara Romineasca, nr. 383, dosar 268 din 6 mai 1832.
3 Anul explorarii lui Lovi nu e precizat. In raportul su ps-
trat, dupa cum afirm N. Iorga, intre hirtiile lui Vod Stirbei"
(Studii fi Documente, XXI, Bucuresti, 1911, p. 10, nota) se spune
c rusii au sapat de mult" intr-un munte de ling schitul Paiana
Mrului (R. Sarat), gasind not fur $i argint. Daca e vorba de
explorrile facute de rusi in perioada 1828-1834, atunci rezult ca

Lovi a intreprins cercetarea sa cel putin un deceniu dupa aceea,
(1849-1856). Acesta putea
poate chiar In timpul domniei lui
avea ins raportul lui Lovi i mai dinaint, intrucit fusese ministru
de interne.
Poate c la acestee locuri se
4 Studii qi Documente, XXI, p. 8
refer Bois le Comte cind, in memoriul su din 11 mai 1834, afirma
c Ion Vod Caragea a Osit, pe mosiile sale, une mine de mercure

tenement abondante qu'en se bornant recevoir le minerai qui
47
www.dacoromanica.ro
tat locurile ce oraanii mi-au aratat, bnuite a avea argint

viu." Iar la 1 septembrie a ajuns la satul Armaeti din
Vilcea unde, povtuiti ad de jurnalul rusesc pentru carbuni de pamtnt", a igsit lignit.1 Pe de alt parte, In legatura cu zacamintele de chihlibar de la Valea Boului,
judetul Sacuieni, Lovi scrie : Aci Rusii, In anul 1833,
in iulie si august, au spat douazeci de zile, cu cite sasezeci de soldati pe zi; gropile ce ei au fcut sint astupate
acum" 2. Oficialitatea muntean a cunoscut rezultatele
explorrii mineralogilor rui ; dovada e nu numai faptul
ca. avea jurnalul" amintit pe care 1-a pus la dispozitia
lui Lovi, dar i Imprejurarea ea a informat pe Demidoff,
Invtatul rus, care venind de la Paris, a strabatut In

anul 1837 Principatele, despre bogat1ile miniere ale trii.
Detaliile pe care le da Demidoff asupra tuturor acestor

bogatii, artind In mod precis locurile unde ele se gasesc, provin din numeroasele documente" pe care oficialitatea muntean
dupg propria-i recunoastere
i le-a
pus, In mod gratios, la dispoOtie.3 0 bun parte din re-
zultatele acestor explorari ale mineralogilor rusi l'i gsesc

expresia In harta din 1835. Ea indica tot soiul de bogatii
miniere, de la sare si petrol pin' la plumb i arama, de

la smoal la diversele ape minerale.
In ce priveste metalele, harta arata In tinutul Bacaului minereuri de argint (cepe6pemibul), In dou locuri,
s'chappait de la terre, il en retirait des sommes considrables." A
trebuit totusi s inchid mina, de team ca turcii sa nu-i cear s
aprovizioneze cu mercur imperiul (Hurmuzaki, Documente, XVII,
p. 338).
1 Studii fi Documente, XXI, p. 9.
2 Idem, p. 5-6.
3-Anatole de Demidoff, Voyage dans la Russie mri-
dionale et la Crime, por la Hongra, la Valachie et la Moldava.
Excut en 1837, Paris, 1840, p. 150 si 175-178. Demidoff aratfi

c se gseste in Muntenia : 1) Aur, in apele de munte, de la Oltet
la lalomita, si in special in trei locuri, ling' sstele Oesti, Magalu

Malului (sic) si Brnesti. 2) Aramd, In trei locuri, in regiunea
Bii de Aram. 3) Mercur, ling orasul Pitesti (scris gresit Psle*ti I) 4) Huild, in mai multe locuri, cea mai bun fiind in plasa
Pirscovului din judetul Buzu. 5) Lignit in mai multe locuri si in
special in Oltenia, In Plaiul Vilcei. 6) Pucioascl in Dimbovita,
lingi Sotinga. 7) Grenate" (pietre semipretioase, rosii !) in judetul Arges, pe muntele Ciocan. 8) Chihlibar, in judetul Scuieni,
'MO satele Colti si Boilor (Valea Boului !)_ (O. c., p. 175-178).
48
www.dacoromanica.ro
pe cursul superior al Dofteanei Mari si minereurt de

(csmuoribtil) pe apa Slanicului. Pe ptraul Dofplumb
teana Mica, la sud-vest de satul Dofteana 211, si pe
riul Uz; la sud-vest-vest de satul Drmnesti 299, sta
scris mind de turnbac"
(rym6axosasi py,aa) adie -de

aratn galbend1. In tinutul Sucevei, la sud si sud-vest de
Baia, sint cinci semne de mind, fr' vreo explicatie
insa ; avem de a face cu urmele exploatrilor miniere de
alta data, exploatri care au determinat si numele orasului Baia, prima capital a Moldovei. Harta nu Inseamn,
In schimb, locul vechilor mine de la Baia de Arama, In
Mehedinti, nici pe acelea de la Baia de Fier, In Gorj.
In privinta srii, indicatiile grit numeroase. Sint aratate mai IntIi ocnele (canenze py11.114KH (omibt): de la
nord de Tirgu-Ocna tn Bacau, de la nord de Sleinic,
In Sacuieni, de la nord de Telega, In Prahova 2. Sint ar-
tate de asemenea puturile de sare adica de ap sarata

(co.neHoi4Kono,aem): li se mai spunea si slatine. Doug
asemenea puturi exista In tinutul Neamt, la nord i nordvest de Tfrgul-Neamt ; un altul e in tinutul Bac5u, la sudvest de satttl Faraoane ; altul In judetulMuscel, la nord de
satul Slnicul Ungureni, pe valea Riului Doarnnei. Urmeaz
seirate (co.nex liCT01114K'b): doua In tinutul
Putnei, la vest de satul Nereju. Tot In tinutul Putnei, e

aratat i pirdul sdrat p. conexbul) care se varsa In Z5bala la satul Paltinul. Nu e indicat Ins malul de sare
de la Valea sdrii tot In Putna, dupa cum nu sint indicate
nici acele de pe Buzau 3 i nici
omisiune grava
ocnele de la Ocnele Mari, In Vilcea. Mara doar daca topogra-
ful respectiv nu le-a subinteles In Insusi cuprinsul asezrii Ocna, trecuta Cu 151 de gospodrii, deosebindu-se,
privinta aceasta, de colegul ski din tinutul Bacaului
care a specificat totusi separat existenta ocnelor de acolo.
La est de Mislea, In judetul Prahova, Sint indicate

izvoare de petrol (HecfmunDie K.1110qH). Existenta petrolului
'Pentru sensul cuvintului tumbac, vezi L a 9, r Sinean u,
Influenta orientald asupra limbei i culturei romlne, vol. II, Bucuresti, 1900, p. 368.
2 Bois le Comt e, 1. c., p. 338 arat c- In 18321 s-au extras
45 000 000 kilograme de sare, de catre. 1200 de lucratori.
3 Pentru aceste maluri de sare de pe Buzu vezi Cons t. C.
Giuresc u, Istoria Rominilor, III, 2, p. 556 si 710.

4
Principatele Pomtne
C.
8379
www.dacoromanica.ro
49
rezult si din numele satelor Puf unte lui Hanu i Peicurefi,

sud-est de Vlenii de Muntel. Tot In
legturg cu petrolul sInt i asa numitele pufuri de smoalli
(marmot' xonoaes.b), semnalate In dou locuri : pe rlul
la est, respectiv
Oituz, la nord-est de satul HIrja 146, In Bacu, si la est
de ctunul Nicula-Mgura, In judetul RIrrMioul Srat, unde

stilt fcute dou asemenea puturi.
Izvoare minerale stilt notate In urmtoarele locuri :
1) La nord de satul Oldneqti din judetul Vilcea ; citim :
ape minerale" (manepaabilbisr Buhr). 2) La est de satul
alugAreni 136 din judetul Scuieni e un cerc mic alb si
legenda : apei mineralei Boboci" ; se pare a izvorul era
cunoscut din vechi 2. 3) Pe apa Sleinicului din Moldova,
In dreptul binecunoscutei asezri de astzi, st scris : ape
minerale". 4) La Strunga, In tinutul Romanului, sInt Insemnate ape minerale sulfuroase". 5) La obIrsia p!rului
Hangu, din tinutul Neamtului st scris : izvorul Flange
(FICTOLIHrb Fanry); e un izvor mineral 3. 6) Aceeasi obser-
vatie pentru izvorul Borca" din tinutul Suceava 4. Desigur, harta din 1835 nu indic5 decit o parte din izvoarele
minerale cunoscute In vremea aoeea In Principate. Ea nu
d, de pild, apele sulfuroase de la Pucioasa, unde In 1832,
B ois le C omt e, 1. c., p. 338, arat c petrolul se scoate
in Muntenia din 35 de puturi, la care lucreaza 102 lucratori ; valoarea produsului extras e de 400 000 franci anual. Intr-un alt raport
da numrul de 85 de puturi : 1. c. p. 445-446. Mineralogul englez
Lovi, I. c., p. 6-7, indic 35 de puturi la satul Pcureata" (Pacu-
reti 1), linga Vleni si o multime de puturi de pcur, ma mai

toate stricate la jumatatea drumului Intre Cosmina de sus si Telega, In Prahova. O statistica din 1830 a puturilor cu pcur" din
judetele Prahova i Scuieni si a lucratorilor Intrebuintati, la V.
Mihor de a, Muncitorii petrolisti din fara romineascd la 1830, in
Studii, IX (1956), 5, p. 120-125.

2 Despre acest izvor, D. Fr un z es c u. Diclionar topografic
si statistic al Rominiei, Bucuresti, 1872, p. 48, zice Boboci e una
din cele mai vechi bai ale Rominiei."
Pentru compozitia
p. 230.
apei lui,
vezi
D. Fr unz es c u,
o. c.,
Idem, p. 55
Pentru izvoarele minerale ale Moldovei, a se
consulta lucrarea D r. A. FS t u 1, Descrierea i intrebuinfarea apei,
simple si a apelor minerale din Moldova, Iasi, 1851, X + 204 p.
in 8. A doua editie, in care trateaza i despre izvoarele minerale
ale /vItinteniei, a aparut in 1874, tot la Iasi, sub titlul : Descrierea f
Intrebuinfarea apei comune Fi a apeior minerale din Rominia: Mol-
davia si Muntenia, VIII + 638 p. in 8.

50
www.dacoromanica.ro
asa cum ne arat un dosar oficial inedit de la Arhiveie

Statului, se trimiteau soldati pentru curd. 1 Nu le d nici
pe cele de la CAlimnesti despre care, Impreun cu cele de
la Olnesti, avem iarsi un dosar oficial inedit, din 1 aprilie 1832 2 E totusi pentru prima owl ctrid Intr-o hart ty-
pArit a locurilor noastre, ele sint indicate. Nici In harta

stolnicului Constantin Cantacuzino, tipArit la Padova Pltn
1700, care arat i bogAtiile miniere, nici In aceea a lui
Dimitrie Cantemir tipritA la Amsterdam In 1737 3, apele
minerale nu figureazg. O list mai bogat a acestor ape

gsim In relatia de cAlAtorie amintit a InvAtatului rus
Demidoff. Folosindu-se de datele puse la dispozitie de oficialitatea munteanA, el arat unsprezece izvoare minerale
sulfuroase cele mai multe, apoi sulfuroase-srate,
srate i feruginoase
in localittile Boboci, Sfintesti,
Sibiciu, Breaza, Pucioasa, Climnesti, Cozia, Olnesti
Govora 4.
Hotarele Principatelor. Harta ne d informatii precise

si In ce priveste hotarele Principatelor. In Carpati, hotaruj
linia conventional stabilit In urma acordurilor dintre turci i austrieci, Incheiat In 7 mai 1775, 12
mai si 12 iulie 1776 si 4 august 1791,5 acorduri care rati1 Arhivele Statului, Bucuresti, Vornicia din lunfru. Tara Romineasc, opis 15, nr, 594, dosar 164 din 14 mai 182.
2 Idem, opis 14, nr. 551, dosar 27 dim I aprilie 1832.
3 Iat titlul complet al hrtii lui Dimitrie Cantemir, reprodus
dup exemplarul de la British Museum : Principatus Moldaviae nova
et accurata descriptio delineante Principe Demetrio Cantemirio. A
Amsterdam, chez Francois Changuion, 1737, cf. mai sus p. 7.
4 Unele nume de localitti sint scrise gresit la Demidoff : Rozla
In loc de Cozia, Ribitchin In loc de Sibiciu, Glogova in loc de Govora, iar Bobocii sint trecuti eronat In judetul Dimbovita in loc de
Scuieni.
Pentru Moldova, relevm si izyorul de ap mineral
de ling Tirgul Ocna, de la grdina lui Nastasache, la poalele
muntelui Mgura", de care pomeneste Costache Negruzzi intr-una
din Scrisorile sale" (Vezi Opere alese, I. Bucuresti, 1955, p.
254-255.
6 Const C. Giurescu, Istoria Romtnifor III, I. ed. a doua,
Bucuresti, 1944, p. 306. Pentru modificarile de granit In muntif
Moldovei, vezi si I oan C. B cil , Hotarul de crofts at Moldovel, Bucuresti, 1923, p. 0-30; pentru cele din muntii Munteniei,
vezi N. D oc a n, Memoriu despre lucrarile cartograf ice privitoare
la rtzboiul din 1787-1791, p. 12-13 (pe temeiul hartii lui Schwantz
din 1722); Emil Micu, Contribi liuni la ictoricul regimentului
grtiniceresc mntui valah, Bucuresti, 1943, p. 16-20.
51
www.dacoromanica.ro
fliai mnclcrile sistematice, sau mutarea pajurilor" de

cAtre acestia din urm n veacul al XVIII-lea si In special
In timpul rzboiului Incheiat prin pacea de la ChiuciucCainargi i dup pace. Din aceast cauz, unja conventional din Carpati nu urmeaz peste tot cumpana apelor",
nici la vest de Olt, nici In Moldova, unde Inclcarea a fost
de asemenea considerabil, In dreptul tinuturilor Neamt
si Back'. Harta din 1835 Siind prima hart tiintific, ridicat dup metode matematice, Inftiseaz pentru IntIia
dat, In mod riguros exact, acest hotar din munti, cu toate
sinuozittile lui. Raptul austriac se poate foarte bine cbserva de o parte si de alta a iesindului de la izvoarele Frumoasei si ale Slanului, la nord de muntele Tartaru, iesind a anti limit nordic5 reprezint vechea linie de hotar.
Tot din liart se poate vedea In mod exact pentru Intija oar hotarul Bucovinei spre Moldova, ca toate
durile si iesindurile lui. Aceeasi afirmare si pentru hotard
dintre Muntenia si Moldova. Asupra acestui hotar au existat controverse In istoriografia romineascA ; bibliografia
respectivg e apreciaba 1 Acum Ins, In harta din 1835,

gsim o InfAtisare precisa a lui, pind In cele mai mici
amnuntimi, cu toate sinuozittile. Inoepind dinspre est,
de la Dunre, hotarul e format de Siret, de la vrsarea
lui iptn la nord-est de atul blehani. De aci incepe o
conventional care merge In directie general spre nordvest-vest, cu multe sinuozitti Ins. Ea las satele Blehani
33 si Corbu 35 In Muntenia, apoi trece pe la nord de Bitboaca 72 si pe la est de Tatarii 56 care rmIn de asemenea
In Muntenia ; continuind, pe la vest de Belciug 75 si la
vest de Neinesti 125, le las pe amtndou5 Moldovei. De
ad, a] unge la un mic afluent, nenumit, al Siretului 2, la

est de satul Maluri ; urmeazg cursul acestui afluent pe
vreo trei kilometri, spre vest, asa dar un botar natural.
Satul Maluri e artat pe hart jumtate In Moldova, cu
Vezi pentru aceasta bibliografia... Cons t. C Giuresc u,

In. legtturd cu Mircea cel Bdtrin, In Revista Istoricd Rondna, XV
Christof or Mironescu. Hotarul mire
11945), p. 416. Vezi
Moldova si Muntenia, in ,.Anuar de geografie

antropogeografie"
I: (1910-1911), p. 87-112 si in special p. 108-113 unde arat
hotarul in preajma Unirii Principatelor, pe temeiul pichetelor de
granit5.
E piriul Leica.
52
www.dacoromanica.ro
biserica, jumgtate In Muntenia. Hotarul redevine conventibnal, cu un traseu sinuos, trecind la est de ctunul Soci
5-20 care famine In Muntenia, apoi ipe la sud de Vulturii,
279, care ramIne In Moldova, pe la sud de Bop-lu, rrnas tot In Moldova, si ating,e Milcovul la sud-est de Resipifi 85 care famine In Muntenia. De aci urmeaz Mil/covul, lgsInd Rstoaca 154 si. Leimotestii 30 In Moldqva,
apoi iar o linie conventional. Deci Milcovul n-a format
hotarul intre cele dou tari pe tot cursul lui, fiind depgsit
spre miaznoapte In aoest loc
de la vest de Lmotesti
ping atinge la sud de Mindreqti
spre nord-nord-vest
-61, care rmine tot Moldovei, un pIrIu sau, mai bine zis, o
glrlg tras din Milcov. Urmeaz apoi aceast gIrlg, traversind Focpnii, las Vilcelele 5-20 si Paraschivenii
5-20 In Muntenia si rgspunde In cursul principal al Milcovului In dreptul Sloboziei Pintice.Fti 86, care rmIne tot
In Muntenia. De aci tine cursul Milcovului ping la izvor,
apoi iarsi o linie conventionalg
de fapt cumpgna apelor care desparte bazinul Zgbalii de bazinurile RImnicului
Sgrat si Buzgului
rgspune.nd la granita Transilvaniei
la vest de izvorul Zgbalei.
Pe unele portiuni, linia conventional e foarte sinuoas,
formind continue intrInduri si iesinduri In ambele tri.
Asa, de pildg, la vest de Corbu, sint trei intrInduri In
Moldova si trei In Muntenia. Apoi, la sud de Soci, hotarul

face de aserrienea dou intrinduri In Moldova si dou In
Muntenia ; tot asa la sud-vest de BotItlgu unde face iar
Cite dou intrinduri. Aceagg sinuozitate a liniei convenlionale permitea ca' sg treci lesne dintr-o parte Intr-alta,
uneori fr sg bagi de seamg. Ea usura In once caz mult
trecerea de care fugan i si contrabandisti. Se explic de
destul de grea
aceea msurile repetate pentru paza
a unui asemenea hotar, poruncile insistente care se dau
dreggtorilor si avantajele de care se bucurg satele de margine, din preajma hotarului, care lesne puteau trece dinColo 1
Tn 1794, doud sate din Putna fug, din cauza drilor excesive,
(H ur mu z ak i, Documente XIX, 'p. 722). Pentru
mdsurile de paza vezi V. A. Ur ec hi a, Istoria Rominitor, vol.
IV, 61, cf. 1, 481 ; III, 92-93. Pentru avantajele fiscale de care se
'
In
Muntenia
bucurau satele de la hotar, vezi Const. Giurescu, Studii de

53
www.dacoromanica.ro
Hotarele judefelor i finuturilor. Foarte pretioase &hit

indicatiile hrtii pentru stabilirea hotarelor vechilor noastre
judete si tinuturi. Abstractie feind de unele mici omisiunf
(vezi mai sus, p. 24) care, dupg pdrerea noastr, se datoresc m?i degrab gravorilor decit celor ce au ridicat harta,
tncolo, aceste hotare pot fi urmrite cu precizie. In locurile
unde hotarul dintre dou judete sau tinuturi se confund

cu vreun dru,m sau cursul unui ru, In locurile adic unde
harta din 1835 nu are semnul grafic respectiv indicat
mod ciar, ne-am orientat dup hrtile din 1833 i, In special, dup manuscrisul hrtii Munteniei, care nu grit decit reproducen i simplificate, dar cu hotarele judetelor limpede trasate, ale hrtii din 1835 1. Gratie acestei hrti se
pot delimita perfect vechile noastre judete i inuturi.
dacg, In privinta Munteniei, mai avem, In acelasi scop,
descrierea lui Bawr din 1776, statistica lui Dionisie Fotino
din 1815 si Extractul de suma plugarilor" din 1831 care
ins nu pot rivaliza, sub raportul preciziei, cu harta din
1835, pentru Moldova, unde asemenea mrturii lipsesc In
epoca arktat, aceast hart este unic. Multumit ei, putem delimita perfect vechile tinuturi Hindu, Cirligeitura
Herta, precum si intinderea de acum un veac si un sfert,
a celorlalte tinuturi.
In ce priveste Tara RomIsneasc, ea ne arat in mod
precis intinderea raialei Brdilei, desfiintate prin tratatul.de
la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), aceea a judetuluf
Scicuieni sau Saac, desfiintat pe data de 1 ianuarie 1845,
precum i hotarele celorlalte judete, simtitor deosebite de
istorie sociald, Bucuresti, 1943,
P. 54; Cons t.
C.
Giuresc u,
Istoria Romlnilor II, ed. a patra, p. 577 111, 2, p. 711.

Interesant, pentru toat seria de probleme legate de acest hotar moldomuntean este actul din 1706, mai 29, al comisiei mixte, care ia
sam de hotkiri cu privire la : traficul de la hotar, pdurile
aci, lucrul viilor, chirigii munteni, morile de pe Siretl, mosiile din
Moldova cumprate de munteni, finefele i gradinile pe care le fac
muntenil In Moldova, etc. Actul a lost publicat de N. -I o r g a,

Documente geograf ice I, Bucuresti, 1900, p. 29-31. Pentru raporturile proprietarilor de mosii de la hotar cu locuitorii din Moldova,
vezi dosarul 296 din 6 iulie 1832 de la Arhivele Statului din Bucuresti, Vornicia din launtru, Tara Romineasca, Condica I, nr. 411, cu
titlul : Del dup riportu ocirmuirii d Slam Rimnic pentru proCa*
dau tin lcuitorilor moldoveni"
Vezi, mai departe, capitolul despre fleirfile din 1833.
prietarii mosiilor dup hotar

54
www.dacoromanica.ro
ceea ce erau Intro epocA ulterioar, In preajma primului

rzboi mondial.
Tinutul arligaturei este unul din cele mai vechi ale
Moldovei, datInd, dupg prerea noastr, Inca din veacul

al XIV-lea, din vremea primilor voievozi. II gsim mentionat la tnceputul veacului al XV-lea'; numele
trage,
credem, de la o ap cu multe meandre sau cirlige" care
strbtea teritoriul sdu2.. Suprafata acestui tinut era redus, cuprindea Ins multe sate inc din epoca lui Alexandru cel Bun 3. Era mrginit de tinuturile Iai, Vaslui,
Roman si I-Prlu. Harta din 1835 arat In cuprinsul aces-
tui tinut 76 (saptezeci si sase) de asezri omenesti
anume: un oras, Tirgul Frumos, la marginea cruia trece

hotarul de vest al tinutului, saizeci i apte de sate, dou
schituri : Hadimbu i Stavnic, dott stIni, dou' mori
dou ctrciumi sau hanuri4. Hotarul tinutului arligtura
pornea imediat la vest de Tirgul Frumos spre nord, apoi
spre nord-est, atingind hotarul tinutului Hirlu la est de
cIrciuma Coruton ; de aci mergea spre sud-est-est ptri la
nord de Podu Eloi (Leloaiei !) care rmtnea In tinutul
Ctrligturei ; fcea apoi un intrind spre miazanoapte pin
la nord de Romanesti 80; continua In directia general
sud-est, Wind dou intrinduri In tinutul Iasilor, cel de al
doilea ajungInd pin la vreo trei kilometri i jumeltate
vest de orasul Iasi i atingea hotarulatinutului Vaslui lingA
satul Carbunari 30 care apartinea tinutului CirligAtura.
1 Documentul din 1426, august 12, prin care Alexandru ce! Bun
drueste" boicruki Giumiu StIngaciu ,,n.atru sate la Cirlig5tura

anume Popestii unde este casa lui, i Fintineale si Mihnestii pe
Bahlui i Cioltanii In glod i poiana din codru" (M. Cost 'Ache se u, Documentele moldoveneqti inainte de .te fan ce! Mare, vol. I,
Iasi 1931, p. 178-179).
2 Marele Dicfionar Geografic, II, p. 506, nu mentioneaz o ap
cu un asemenea nume In placa CirligAtura ; da Ins patru astfel de
nume de ape In alt parte (piriasele Cirligata In Back' si Putna,
arligata, afluent al Bistritei,
In
Suceava,
Cirligati brat" in
balt, In Ialomita : vol. II, p. 504 si 506). Afirmatia din Marele

Dictionar Geografic c numele plii arligAtura se explic prin natura terenului foarte accidentat, fiind Intretiat de o multime de
vi, printre care sint formate culmi, dimburi i podise", nu ni se
pare exacti.
3 Vezi Mihai Costchescu, o. c., I, p. 181.
4 Vezi anexe : Cirlig5tura.
55
www.dacoromanica.ro
De aci, hotarul o lua spre sud-vest, ping la sud de Mironeasa 77, apoi cotea spre nord-vest ping la nord de ctrciuma Mailed, aceasta rminind '.:n tinutul Vaslui ; de
aci spre sud-vest, apoi vest, apoi nord-est, ping la vest de
Mozoranii 5-20 care rgminea In tinutul Cilliggturei.
Hotarul urma dupg aceea directia vest, prin mijlocul codrului, apoi nord-vest, ping la vest de Tirgul Frumos de
unde am inceput.
Toomai din cauza micimii lui, administratorii de pe
vremuri s-au .gindit sg-1 desfiinteze, Incorporindu-i teritoTiul la tinuturile vecine. In harta lui Rhigas din Velestin,
care ne inftiseazg o noug Imprtire administrativg, revolutionar, a Moldovei la finele veacului XVIII, acest tinut
figureazg Meg ; In schimb nu mai figureazg tinuturile Tecuci, Herta, Botosani, iar Covurluiul si Tutova Isi schimbg
numelei. Dar l'n proiectul de noug arondare din aprilie

1833, alcatuit, In urma dispozitiei generaiului Kisseief, de
cgtre o comisie In frunte cu marele logoft Constantin
Sturdza, Cirligatura nu mai existil ; tinutul a fost suprimat, lar teritoriul lui repartizat tinuturilor vecine ; tinutul
lasilor are acum un ocol", adicg o plasg cu acest nume :
ocolul Cirliggturei" 2. Proiectul de arondare, amendat In
sensul Ca' rtn!In treisprezece tinuturi In loc de saisprezece

e insusit la 12 februarie 1834 de cgtre Adunarea Obsteasa 3 i astfel dispare de pe harta administrativ a tgrii un
tinut cu o vechime de aproape cinci sute de ani.
La fe! s-a Intimplat cu tinutul Ifirleiului. i acesta dateazg din primele timpuri ale statului moldovenesc ; rese-
dinta lui, tlrgul HIrlului, e unul din cele mai vechi tir-
guri ale Moldovei ; de aci, din tirgul Hirlu, la curtea

mamei noastre prea iubite", d Petru al Musatei un act In
alcAtuit5 de Phigas In 1797 si
Callimachi, a fost reprodusA de
N. I or g a, Documente privitoare la familia Callimachi, vol. II,
1 Harta special a Moldnvei
dedicat5 lui Alexandru VoilA
Rucuresti, 1903, la fine, In anexe. Pentru harta generala a lui Rhigas,

vezi mai sus, p. 9-10.
2
I.
BAcila, Imparfirea administrativa a Moldovei in anul
1833 Dotta documente cartograftce, in In amintirea lui Constantin

Giurescu..., Bucuresti, 1944, p. 139-141 si 154.
3 Vezi Attalele Parlamentare ale Rominiei, t. LV, 2, Bucuresti,
1894, p. 464.
56
www.dacoromanica.ro
latineste la 1 mai 13841. Tinutul Hirlaului era cuprins Intre tinuturile 1ai, C!Tligtura, Roman, Suceava i Dorohoi,
mai ttrziu, In veacul al XVIII-lea, adugindu-se, pe o

parte a hotarului acestuia din urm, tinutul Botosani,
nou creat 2. Potrivit hrtii din 1835, Hirlul cuprindea 128

(o sut doua zeci i 1:90 de asezri omenesti i anume un
citas
vechea resedint
o sut cincisprezece sate, patru mnstiri si schituri
Bala sau Balq, schitul Dealu
Bal, schitul Deleni i Zagaviea
cinci stini, dou mori
si o ctrcium sau han 3. Hotarul lui, pornind de la nord

de Podul Leloaiei (In harta : Podu Eloi 134"), mergea
spre nord-vest-vest, lsind n inutul Cirliggturei etunele
Miderjeti, Hu si Facutfa, tustrele avInd intre 5 si 20 de
curti, lstrid apoi in tinutul Romanului circiuma Coruton
i satele Baicenii 96, Laiu Stroeti 80 si Criveti, tind
codrul HIrlului care se Intindea deopotriv In tinuturile
HIrlu i Suceava, cotind apoi spre nord-nord-est i Inaintind spre nord pin la nord-est de Pasichi 1-5, aceast
asezare rminind In tinutul Botosani. Din acest punct, situat la numai opt kilometri de orasul Botosani hotarul
pornea spre est, fcea apoi o bucl spre sud, lstnd satele
Dracseni 247, Copeildu 72, Dracani 136 si Sulifa (In rea-
btate ttrg!) 137 in tinutul Botosani, trecea imediat pe la

vest de Zleitunoaia 161, de schitul Bala, de ctunul Balai, i ajungea aproape de hotarul tinutului Iasi la est
de Trueti. Aci incepea a doua bucl, in directia Intti spre
nord-vest, pin la nord de Armeana 1-5, apoi spre sudest, pin la sud de Tilhdreti 28, o adevrat ciudtenie
sub raportul arondrii administrative, teritoriile tinuturilor
Botosani j Hirlu intrind aci unul intr-altul. De la est de
Trusesti, hotarul Hirlului rnergea spre sud-sud-est, lsind
&duma $arbani i satele Babiceni 66 si Ringhileti 106
In tinutul Iai, cotind apoi, din dreptul acestui ultim sat,
Mihai Costchescu, Documente moldovenesti inainte
de $tefan cel Mare, vol. I, p. 6. Costachescu traduce greit In adunarea maicei noastre prea iubite" in loc de la curtea mamei noastre
prea iubite" (in curia matris nostre carissime").
2 Const. C. Giurescu, Istoria Rominilor, III, 2, p. 487:
Tinutul Botoanilor s-a format intre 1711, data informatiilor lu-
ciarii Descriptio Moldaviae care nu-1 mentioneaza, i 1757 cind apare

intr-o list5 medita de incasari asupra gotinei".
3 Vezi anexe : Hirlau.
57
www.dacoromanica.ro
spre sud-vest si atingind Jijia la est de Cobiceni 28 care

famine in Hrlu. Tinea apoi Jijia, ping la sud de Dr&
goesti 39, cotea spre vest si sud-vest pin In dreptul statiei de posta
Vechi, unde da In riul Miletin, cobora Miletinul pina la sud-est de Cioara 20, aceasta rm!,-
nind In tinutullau. De aci cotea spre sud-vest, atin-
end Jijioara seaca In dreptul satului Bilbucanii 72, cobora

pe aceasta vale pin In .dreptul Malaestitor 43 care rmtnea In tinutul Iai i apoi mergea in directia generala sud
ping la Podul Leloaiei, trectnd pe la vest de Ronianestr

80 care famine In tinutul Cirliggturei si pe la est de Totoesti 155 care apartinea HIrlului.
Tinutul Hirlgului a fost desfiintat in acelasi timp cu
vecinul sgu, tinutul Ctrligaturei, potrivit hotaririi Obstestii

Adunri, din 12 februarie 1834,_ amintite mai sus'.
Cel mai mic tinut al Moldovei era Herta. Infiintat intre
1776 si 17882, el are, In harta din 1835, treizeci si sapte
de asezri adicg un oras, al crui nume a determinat pe

acela al tinutului, treizeci si cinci de sate, si un schit
Mogosesti. Hotarul acestui minuscul tinut pornea de la
Prut, la est de Oroftianii de jos 56, mergea In directie
generalg sud, prin codrul Hertei, ping la est de circiuma
Podet, cotea apoi spre sud-vest, strabatind iar codrul ping
la vest de satul Ponarla Glubocaia 224, aceasta raminind
In tinutul Dorohoiului. De aci cotea spre nord-vest, tot prin

codru, trecea pe lingg marginea de sud a satului Chilicent
61 (un grup de case din acesta stnt argtate ca apartirCind
chiar tinutului Dorohoi !), apoi pe la vest de satul (84) si
schitul Mogosesti i rgspundea In hotarul rii spre Buco-
vina, la nord-vest de Mihoroni 105, acesta ramintnd In

Dorohoi. Urma apoi hotarul trii cu directia generalg nord,
apoi nord-est, ping la Prut, ultimul sat mentionat inainte

de Prut fiind Mamornita 79. Spre miazg-noapte, hotaruf
era format chiar de Prut adic iargsi de hotarul tarii, de
la nord-vest de Mamornita ping la est de Oroftianii dejos.
Tinutul Hertei a fost desfiintat In acelasi timp cu tinuturile Hirlu si Cirligtura, prin aceeasi hotgrire din 12 februarie 1834.
I Analele Parlamentare ale Rominiei, IV, 2, p. 463.
2 Const. C. Giurescu, Istoria Ronlinilor, III,
58
www.dacoromanica.ro
2, p. 488.
In ce priveste hotarul raialei Breiilei, el incepea la gura,

Siretului, mergea pe Siret In sus ping la gura unui afluent
nenumit, la nord-nord-est de *Vildeni, care rginIfnea In raia,
apuca apoi pe acest afluent spre sud-vest i apoi continua
ca o linie conventionalg, trecInd pe la vest de satele Iboglu, Chetroiu, Odaia Pasii, Tatarii, Naziru, Mola, Scortari (altul cleat cel de pe Buzgul), Muftiu, Cosor, Imiruli, Imina, Timpul, Viziri i PIrlita ; aceste sate sInt cu-
prinse deci in raja. La Mrlita, hotarul apucg spre est si

atinge Paca
adic bratul de vest al Dungrii care, Impreun cu Dungrea Veche, inchide balta" Brilei
la
sud-est de Chiortu ' Hotarul hrtii din 1835, ridicat pe teren, asa cum am argtat, Inainte de septembrie 1829 2, nu
coincide cu acela ridicat In toamna anului 1831 de cgtre
inginerul valah" Moritz von Ott ; planul din 1831, cuprinzind i Inclcgrile fat de vechiul hotar, lasd n afara
raialei satele Naziru, Mola i Scortari (Scortarul !) ; In
schimb, In partea de miazzi, el merge (ping la .Cglmgtui,
adeiugind raialei un teritoriu care nu figureazg In harta

din 1835e.
Si hotarele judetului Scuieni, desfiintat pe ziva de 1

ianuarie 1845, se pot stabili cu precizie, ajutindu-ne si d.
harta din 1833. Situat intre judetele Prahova i Buzgu
Scuienii era mai mare decit fiecare din ele ; el cuprindea
bazinul Teleajenului si o parte din bazinul de nord al Buzului,-anume valea Siriului i valea Biscei Chiojdului In
Intregime si valea Biscei Rusilii partial. Hotarul de est al'
Sgcuienilor pornea de la fruntaria trii, in munti, de-a
lungul BIscei Mari ping la sud-vest de Varlatnul (In
hartg : Virlamului!), apoi o lua sinuos spre sud-sud-vest,

lgsInd In Buzgu schitul Gheorghia i cgtunele Nuc, GotPentru hotarul raielei Brailei In veacurile precedente, vezi
I lie C or f u s, Hotarul raielei Brailei la 1695, In Revista Istoricd
Romind", XV (1945), p. 335-342, si Radu I. Perianu, Raiaua

idem, XV (1945), p. 287-333 si in special p. 299-301 ;
Raiaua
cetatea Brdilei, In Analele
Mihai Popesc tr,

1
(1929),
cf.
p. 6-19, si $erban Ciuntu, Raiaua Brilei, idem,
p. 20-30.
2 Vezi mai sus, p. 20.
3 Radu Perian u, Raiaua Brilei,
planul
(dup p. 333).
Acest inginer Moristz von Ott a ridicat in 1826 planul unei

Ing Arges. situat 'Mire satele Comana, Gostinari i Mogosesti
(Academia R.P.R., I-Hrti D. I..XXVI 7).
59.
www.dacoromanica.ro
net, Budeele, Olset, Dubracesti, Punga, Badila, cu cite

5-20 gospodrii, iar in Sacuieni satele Alunisu 44 Muscelu (Carmadjilor) 36, Begu 23, Fintina 30, Muscelu Tigan. Trecind riul Buzau, hotarul merge ,apoi In directie
general sud-sud-est pina la drumul postei Mizil-Buzu,
lsind In Buzau satele lzvorani 26, Miluiti 44, catunul
Muscel (In harta: Luscel !) 5-20, satul Darea . aringa
(Coca) 192, iar In Skuieni, satele Blestematele 80 si Ciolanu 47 (cu manstirea!), fosta man'astire Bradu i satele
Ochii Boului i Petroasa 135. La sud de drumul postei,
continua In directie generala sud-sud-est ping la sud-vest
de catunul Brildeanu, lsInd In Buzau satul Ratunzeni 80
ctunul Bradeanu 5-20, iar in Scuieni satele Clondiru
de jos i de sus, i catunul j statia de post Meirjinean
(5-20). De la sud-vest de catunul Brdeanu, unde-se Intilneste cu judetul Ialomita, hotarul apuca direct spre -sud
ptn la satul Glodeanu-Cirligi care famine in Sacuieni,
coteste apoi spre sud-vest-vest pia la sud de Silistea Glo-
cleanu care !Irvine iar In Sacuieni, apoi o ja spre vest,

lasind n Ialomita satul Salciile 154, si In Sacuieni satele
Glodeanu Sarata 100 si Boldestii 57. De la nord-vest de
Salciile, hotarul apuca In directie generala nord-vest, desprtind Scuienii de Prahova i anume rsInd satele FulgaRusi 213, Cioreni 54, Vadul Parului 64 si Murul 30 In
Sacuieni, iar satele Bereitari 36, Trestienii de los 28 si
Trestienii de sus 43 In Prahova. Continua apoi In aceeasi

directie nord-vest, tind drumul postei Ploesti-Mizil imediat la vest de Bucov, care rmine In Sacuieni, urca pe
-rIul Teleajen i apoi pe afluentul acestuia, Mislea, pia la
vest de satul Dumbreivesti 78, de unde apuc sinuos in
directia generala nord-nord-est pina la fruntaria trii, in
munti, la sud-vest de mnastirea Cheia, lasind In Sacuieni
satele Vilciinesti 175, Tristioara 34, Cozmina de os 39,
Cozmina de sus 64, Pietroasa (Barbis), Bertea 155 si

schitul lzvoranu, iar In Prahova satele Bustenari (Perdureti) 59, Milacesti 43, Tesila 76 si Treisteni 24 1
Acest hotar al SAcuienilor, fixat gratie hrtilor din 1833 i

1835, prezint unele deosebiri fat de acela reconstituit de E c a-
terina Zaharescu, Vechiul judef al Saacului in lumia is-
toricd qi antropogeograficd, In Buletinul SocietaIii Geografice", t.

XLI (19512) p..147173.
60
www.dacoromanica.ro
Gratie .hrtii din 1835, putem reconstitui nu numai hotarele celor patru judete i tinuturi disprute si ale raielei
Brilei, dar si hotarele celorlalte judete i tinuturi care au
continuat sg existe, dar au suferit modificri sub raportul
arondrii. Constatm Intr-adevr deosebiri insemnate intre
hotarele judetelor, asa cum se Inftisau la 1835, fat de
cum erau Inainte de primul rzboi mondial. Vom arta pe
cele. mai importante, mentionind In acelasi timp c nu a
fost judet In hotarele cgruia s nu se fi produs schimbri.
Mehedintii ocupau, la data alctuirii hrtii, o suprafat
considerabil mai mare cleat aceea din 1916; se Intindea
mai mult spre est, incluzind Calafatul i Inaintind pink'
aproape de Craiova. Hotarul .$ncepea la Dunre, la capul
de vest al ostrovului Eac-Kale, mergea spre nord-est, trcInd pe la Irest de satul Desa 153, vest de Tunarii-girbi
ambele In Dolj
continua spre nord-est, apoi spre est,
trecea pe la jumtate drumul Intre statia de postl Scripet
care rmlnea In Mehedinti i Bilet Sirbi 296 care apartineau Doljului, mergea spre nord-est, apoi spre est pin
In dreptul statiei de post Ceroial, unde cotea spre nordnord-vest. De ad trecea imediat la vest de satul Galiciulca
70, acesta apartinind Doljului, mult la est de Rudariea 77
care rrninea In Mehedinti, cotea spre nord-est, desprtind
Ploppru-Mare 150 (Mehedinti) de Seilcufa 104 (Dolj),
cotea putin spre est, apoi iar spre nord-est, treeind la vest
de Frasini 55 (Dolj) i lsind Bela 85 si Caciulatu 81 in
Mehedinti. Mai departe, hotarul cotea sinuos spre est,

ocolind satul Predesti 252, care rmInea In Mehedinti, tre-
cea imediat pe la vest de cAtunul Fliiminda 5-20 curti

fiind In aceast regitine la numai unsprezece kilometri
nord-vest-vest de Craiova, apoi mergea cotit spre Jiu pe
care-1 atingea imediat la vest de ctunul , itoaia 5-20,
acesta rmtnind In Dolj. De aci Inainte, urma cursul Jiu-
lui pIn la nord-vest la Stolojani, cu exceptia a dou por-
tiuni unde Doljul inainta si la vest de Jiu, si anume In

dreptul satului Svircea 102 (prima portiune) si a satelor
Valea lui Usturoi 5-20, Valea Micei 5-20 si
Bilta 112 (a doua portiune), toate aceste sate fcInd parte

din judetul Dolj. De aci Inainte urma, cu sinuozitti, directia genenal nord-vest, trecind pe la est de satele Mentit
din dos 76, Costeni 63, Trestioara 48, Ursoaia 59, Tinzi61
www.dacoromanica.ro
sanit 68, Chilcestii de sus, Apa Neagrd 42, Padesu 59,

strntind
Voeni 55
toate rmInInd In Mehedinti
zpoi spre nord muntii i lovind la hotarele trii la izvoarele
pIrinlui Sturm Asadar, judetul Mehedinti era, la 1835, mult
mai mare cleat la inceputul secolului XX. Era cel mai mare
judef al (eirii, avInd i cel mai mare numar de asezeiri ome-
nesti : 504 (cinci sute patru), n totul, inclusiv morile
dinafara satelor, fat de 364 ale Doljului si 282 ale GorjuGalicea.

lui.1 Pe lIng Galafat, el cuprindea
Virtopul, Ruddria, Maglavitu, Cofofenii din dos i o surn
de alte sate si ctune, care, dup aceea, au fost alipite

Doljului.
Judetul Olt mergea pinei la Duneire, cuprinzInd
por-
timea care, printr-o arondare ulterioar, a fost atribuit

Teleormanului i 1 care se gsea viitoarea resedint a
.acestuia, Turnu-Meigurele. Hotarul de est al Oltului incepea la Dunre, la sud-est de satul Fldmin,da-Ciuperceni
162, mergea drept spre nord i trecea pe la est de satele
Putineiu 92 si Beineasa 134, care fnfineau In judetul Olt.
Spre miaz-noapte, In schimb, era mai putin trains, 15sind Argesului o serie de sate Intre care citim Cimput
Mare, Murjesti, Simburestii din vale, Topana 2.
Vlasca se ntindea la 1815, data statisticei utilizate de

Dionisie Fotino s, considerabil mai mult spre nord, cuprinzInd Gdestii, plasa Cobiia, cu 15 sate, care au fost
-alipite ulterior Dimbovifei i plasa Galesesti
cu 17 sate
care au trecut la judetml Arges.4 Arondarea fusese de-
cis la finele anului 1830; dovad actul inedit din 5 detembrie, afltor la Arhivele Statului 5 ; aplicarea pe teren
a acestei msuri precum si mutarea capitalei de la GVezi, la anexe, Mehedintii, Doljul
Gorjul.
2 Pentru hotarul dintre judetele Olt si Arges la 1824 vezi I.
Ion asc u, Catagrafia eparhiel Arge.F la 1824, Bucuresti, 1942, P. V.

3 Vezi D. Fotin o, Ìasopia neacu, Aaxtag, t. III, Viena,
1819, p. 187-188.
4 Idem, p. 258-9. In 1815, judetul Vlasca includea chiar

schitul Negru Vod (Idem, p. 261).
5 Arhivele Statului Bucuresti. Administrative vechi. Dosar nr.
284, anul 1830, f. 13: Iar pentru mutarea isprgvnicatului dinG5esti la Giurgiu cum si darea plasii Cobii de judetul Dlinbovitti
plasa Glesestilor de judetul Argesului, s5 se dea porunca din partea divanului svirsitor spre a sa pune In lucrare."/
62
www.dacoromanica.ro
esti la Giurgiu a avut loc la Inceputul anului urmAtor. La

23 ianuarie 1831, divanul scria ispravnicilor, care erau Ina
le venea, se vede, greu s-si schimbe reseIn Gesti
dinta In toiul iernii s se mute negresit la orasul Giur-
giu" ; actul, de asemenea inedit, se afl tot la Arhivele

Statuluil. Vlasca se intindea mai mult i spre sud-est, cu-
prinzInd o serie de opt sate Intre Argesul inferior si Dunre Fcitoaia, lzvoarele, Ciurari, Ciumati, Coeni, Greaca,
sate care ulterior au trecut la judetul Ilfov. In schimb, de la Ftoaia In sus, Argesul nu
-forma peste tot, ca mai tirziu, hotarul !rare cele dou judete ; Ilfovul trecea si peste rill spre vest, InglobInd
tele Grdigea, Osibe.,stii (sic!) ot Greidi0ea
Mogomtii.
Prunctu i Fleirninda
Tn concluzie : fat de intinderea mai veche din 1815, Via--
ca a fost micsorat, In folosul a trei judete limitrofe; a
cIstigat In schimb raiaua Giurgiului, dobindind si o capidei excentric

tal, orasul de la Dunre, mai potrivit
dedt Indeprtatii Gdesti.
si el
Nici Ilfovul asa cum apare In harta din 1835nu
seamn, In privinta hotarelor, cu acela din 1916. DacA

hotarul fat de Vlasca lsa acestuia, la sud-vest, opt sate
si-i lua trei, hotarul spre Ialomita arta diferente mult
mai mari. El Incepea, la Durare, la sud-est de Ciocane#i,

Inglobind deci Ilfovului aceast schelr, mergea apoi
spre nord-est pind In dreptul satului .Manucu, care aMtnea In Ialorrnita, apoi cotea spre nord-nord-vest pIn"
dreptul statiei de post BcIrclganut, iar de aci spre nordvest pin la statia de post Movilita de pe drumul BucuUrziceni ; de aci, mergea spre nord-nord-vest pin
resti
la apa Ialomitei ; urma Ialomita pin la vrsarea Prahovei, apoi Prahova, lsInd satul Moara Serindarului In
Ilfov, lar satele Colacu i Patru Frati In Ialomita. La sud
de satul Buda, care era In judetul Prahova, hotarul pr-
sea apa Prahovei si o lua spre vest pIn la est de satul

Petrayani, care rmlinea tri Prahova. Aci Ilfovul devenea
vecin cu DImbovita ; hotarul o lua spre sud-vest, ping la
apa Ialomitei, apoi pe Ialomita spre vest pin la drumul
postei Bucuresti-Ploesti ; mergea mai 'Mtn de-a lungul
acestui drum spre miaz-zi, pIn la satul Movila, pe apa
1
Idem, f. 15; cf. Hurmuzaki, Documente, XVII, p. 339.
63
www.dacoromanica.ro
Coada Znagovului, tinea aceastg apg spre vest, cobora

apoi spre sud-vest ping In dreptul satului Ghimpafi, care
rmtnea In DImbovita, i apoi, cu unele cotituri, spre sud-
sud-vest, ping la Arges, lasind In Dimbovita satele i CAtunele Herufa, Brezoaia Camaraplui, Dileni i Bolentinul
din vale I.
In rezumat, Ilfovul se intindea mult spre sud-est, dincolo de Mostistea, toate satele de pe malul sting ale acestei ape si incg o suing allele mai spre est apartinindu-i. In
schimb, spre nord-vest era mai putin Intins, regiunea aceasta apartinind Dimbovitei. Conturul judetului, la 1835, diferea considerabil fat de acela din 1916.
Aceeasi constatare e valabilg i pentru judetul Ialomita. Dac hotarul lui fatg de IlSov este, dup cum am
argtat, mai spre rgsgrit, In schimb hotarul de miaznoapte
e mai spre nord, ctstigind atit asupra Buzului cIt i supra fostului judet al Brilei, desfiintat In urma ocuprii
orasului de ctre Turci In 1540 si inlocuit, in aceast parte,
prin judetul Rimnicul Srat. Hotarul Incepea In balta Brgilei, pe malul drept al Pascgi, In dreptul gurii Ialomitei, includea ostrovul Viirseitura, trecea peste Paca spre nordvest Intre satele Berteftii (Otnuidul), care rAminea In Ialomita, si Gura Ceilmeifuiului, care rminea '41 Rimnicul
Srat, o lua apoi spre vest, printre cele doug siliti Curcan,
lsa satele Tatarii 90 si Cheibwgi In Rimnicul Sgrat

continua spre vest, pe la sud de satul Macovei, ping in
dreptul satelor Scutelnici 22, care rmtnea in Buzgu, si
Miteleu, care rminea In Ialomita. Aci fcea un unghi ascutit spre nord, In dreptul satului Glodeanul (Frectifei) 85,
apoi continua spre vest ping dincolo de satul Salciile 154,
care apartinea Ialomitei, de unde cotea sp)-e sud-vest, rgspunzind In riul Cricovul Sgrat si mergind pe acesta ping
la vrsarea In Prahova. Hotarul urma apoi Prahova ping
la confluenta cu Ialomita, suia pe aceasta ping la est de
Moara Srindarului care rminea In Ilfov, i apoi mergea,
In directie general sud-est, lsind in [Hoy statia de postg
Movilifa, satele Befina 42, Ileana 102 si statia de post
Pentru Intinderea judetului DImbovita la 1810, vezi N. M.
Popescu, Judeful Dtmbovita in anul 1810 (Hotare, sate, sta-
tisticd), In Anuarul de geografie si antropogeografie, II, (19143-19111,

p. 145-156.
64
www.dacoromanica.ro
BcIreigan.-Urma apoi drumul postei ping la statia Coodele

(Cogea Babistan), care apartinea Ialomitei, continua spre
sud-est st apoi, din dreptul satului Manucu, spre sud-vest,
raspunzind la Dungre la opt kilometri i ceva vest de Silistra.
Judetul Rimnicul Sgrat se intindea mutt spre est si

sud-est, fiind principalul beneficiar al teritoriului ramas
disponibil prin desfiintarea judetului Braila. El atingea Du-
nrea, la extremitatea lui sud-esticg, in dreptul satelor

Bertesii, Vadul $eicii, Stanca, Gura Cdlrnetluiului i Gura
Girlutei care-i apartineau. Avea apoi toata partea de ta

vest de raiaua Brailel, fiind limitrof cu aceasta pe toata
Intrnderea Intre Dunre si Siret.

Judetele Buzau i Pravoha aratau cu totul altfel, In ce
priveste hotarele, din oauza judetului intermediar Sacuieni,
care le depgsea pe amindoug In suprafat. Am argtat ho-
tarul de vest al Buzului si acela de est al Prahovei,

atunci cInd am descris hotarele Sacuienilor ' In privinta
hotarului de est al Buzaului, el Incepea In munti, la izvo-
rul rlului Rimnicul Srat, cobora pe acest -riu plug In
dreptul mngstirii Poiana Mrului, care ramInea In RIm-
nic, cotea spre sud-vest, apoi spre est pina la vest de
Chiojdeni 76 care Jiminea de asemenea In RImnic, o lua

spre sud, trecInd printre atunele Slobozia-Bobeni (Rimnic) i Valea Chiperului (Buzau), dgdea In gut CIlnau la
nord de satul Mocani 60, prsea Clingul la sud de acest
sat si mergea Inspre miazazi ping ddea In soseaua postei Rimnic-Buzau la est de Fundeni 40. De aci o lua drept
spre sud-est ping atingea 11111 Buzau intre satele Nesipeni
48 (Buzau) i Piscu-Nefu 36 (Buzau). De aci hotarul se
Indrepta spre sud-sud-est, atingind dui Calmtui, la est
de satul Ulinul, care rminea In R. Sarat, apoi spre sudsud-vest, trecInd pe la est de Jugureni 25 (Buzau) si lovid In hotarul Ialomitei la vest de Cheibosesti 30.
CIt despre hotarul de Nest al Prahovei, el Incepea din
Carpati la muntele Bucsoiul, cobora spre miazzi, printre
mngstirile Sinaia (Prahova) i Pestera (DImbovita),
continua spre miazazi lasInd satul Provita In Prahova, iar
satele Puturoasa i Urseiu In DImbovita, cotea spre sudVezi mai sus, p. 59-60.
6
Principatele Romtne
c. 8379
www.dacoromanica.ro
65
est pin la latitudinea Stoboziei de la sud de Cimpina,

continua spre sud-vest traversind Cricovul Dulce deasupra
satului Edera de sus, continua spre sud-vest, lsind satul
Gura Ocni(a 82 in Prahova i rspundea In drumul postei
Ploesti-Ttrgoviste. Mergea pe acest drum spre rasrit pin
la est de satul M'inca) apoi o lua spre sud-est, lsind satul Crivcit 35 In DIrnbovita i fspunzInd In riul Cricov
la nord-vest de satul Lipoveni 101. Cobora pe Cricov in
dreptul Corneytilor de unde o lua spre est, formind Iota-
rul de sud al judetului, despartindu-1 tot de Dimbovita

In dreptul satului Pet,r(nani i lsind In acest din
urm judet satele Helbudu 60, PredeA i Pucheni 162.
Hotarul continua apoi spre fsrit pin dddea In Teleajen
la sud de Buda 53, cobora pe Teleajen, apoi pe Prahova
aceast ultim ap constituind hotarul spre Ilfov pind la
vrsarea Cricovului Srat, la nord de satul Patru Frati
pIn
unde se intilnea cu hotarul judetului Ialomita.

Judetul Muscel nu arat, in harta din 1835, modificri
importante In ce priveste hotarele, fat de cele din 1916.
Sint numai mici variatiuni locale, cite un sat trecind dintr-un judet In cel vecin, asa cum s-a Intimplat, necontenit,
mai cu toate judetele i tinuturile.
Nici Vilcea i Gorjul nu se deosebesc esential de ho-brete ior de mai tirziu ; e vorba iarsi numai de modifiari locale, de cmicA important.
Cit despre Romanati, hotarul lui de vest, dinspre Dolj
prezint deosebiri apreciabile fat de epoca ulterioar. El
are o serie de iesinduri i intrinduri care lungesc considerabil acest hotar i constituie adevrate ciudtenii sub
raportul arondrii administrative. Asile!, Romanatii inainteaz Cu o fisie de teren In interiorul Doljului, la sudest de Craiova, ftsie cuprinzind, spre extremitatea ei, satele Colmena de sus i Co,sovenii de mijloc. In schimb,
Doljul Otrunde In Romanati cu dou fii, gituite la punctul de plecare, Incit constituie aproape dou anclave In
judetuf vecin. Prima e limitrof
cu fisia Cosovenilor ;
Inainteaz spre nord-est i cuprinde, spre extremitatea ei,

satul Lacrita.-Cea de a doua, situat la sud-est de prima,
cuprinde satul Zapoga i inainteazg pin In dreptul satu-
lui Cercelu din Romanati. La sud-vest-vest de Caracal,

hotarul Romanatilor inainteaz spre Jiu pIn la vreo sase
66
www.dacoromanica.ro
kilometri jumtate de acest riu, trecInd simtitor la vest
de satele Timburepti i Moropnii Galici. Arondkrea de

mai tirziu a suprimat o parte din aceste intenduri si lesinduri, trasind o linie care scurteaz cu mult hotarul.
In Moldova, constatm ca i In Muntenia, cg unele tinuturi se inftiseaz, in harta din 1835, cu hotare ce se
deosebesc mult de cele de mai titziu ; la aceasta a contribuit i desfiintarea celor trei tinuturi amintite, CIrliggtura, HIrlu i Herta, ale cgror teritorii au fast Imprtite
intre tinuturile vecine (vezi mai sus, p. 55-58). La alte
tinuturi modificrile sint mai putin importante.
Covurluiul se Intindea spre nord-vest i nord mai mult
cleat In 1916, fiind vecin cu Flciul i cuprinztnd o parte
din viitorul teritoriu al Tutovei, cu mnstirile Adam i

Zemori. In schimb, spre sud-vest, pe Siret, hotarul venea
mai spre rgsrit, lsInd satul Piscu
odinioar ttrg
In tinutul Tecuci.
Tutova inainta mai mult spre sud, cuprinzind regiunea
satelor Negrelqti, Blinzi si Corod care ulterior a fost alipit Tecuciului. In schimb, nu avea regiunea mnstirilor
Adam si Zemori care depindea, In 1835, de Covurlui. Nu
ajungea, de asemenea, la Prut, Flciul invecinIndu-se, In
aoeast parte, cu Covurluiul.
intinendu-se mai spre sud decit In 1916, avea,
In cuprinsul hotarelor sale, regiunea satelor Epureni,
Horga, etc. Ulterior, aceast regiune, Impreun cu
aceea a mngstirilor Adam si Zemori, depinzInd de Covur-
lui, a fost alipit Tutovei, fcInd ca acest ultim tnut s

ajung ping la Prut. Prin aceast mug arondare, Flciul
n-a mai fost limitrof cu Covurluiul. Dar dacg Inainta mai

mult spre miazzi, in schimb, spre miaznoapte, se intindea mai putin. Regiunea de nord, incluzind satul Gura Bohotinului, Scopwni, Isaia, tinea, In 1835, potrivit hrtii,
de tinutul Iasilor ; hotarul trecea imediat la nord de
Odaia Birzul 5-20, care rminea in Flciu, i rspundea la Prut imediat la sud de gura Jijiei.
Deosebiri mari, In ce priveste suprafata, aratg tinu-
tul Iailor. Dac f AA de Fglciu, el Inainteazg spre

In schimb, spre vest, hotarul e mutt mai retras, ajungmd
ping aproape de resedintg : tirgurile Podul Leloaiei
gul Frumos apartin tinutului Cirligturei. Acest ultim ti67
www.dacoromanica.ro
nut se apropie, In punctul maxim de inaintare spre rAsrit, pin la o distant de circa .trei kilometri si jumtate
de tirgul Iasilor1. Ca o compensatie, o IntreagA regiune
spre miaznoapte, cuprinzind fostul tirg al $tefeinegilor
artat pe hart ca un sat mare cu 442 de curti sau gossatele Stinca i Bahrineqti, ambele la nord-est
podrii
de tefnesti, apoi satele si atunele Cipneineqtii, Tiliqcanii, Milalwni, Apostol, Dobriceni, i o sum allele,
apartin Iasilor. Hotarul pleca de la Prut, la sud de Stinca,
mergea spre vest, apoi spre nard-est, ping sub ZagodnaSrata 5-20 se Incovoia dup aceea spre nord-vest, apoi
spre sud-est, neatingind Jijia decit la sud-est de Cosiceni,
care Tminea In tinutul Hirlu.
Tinutul Botosani are o form eu totul ciudat ; e o ilus-
trare parc5 a tipului de tinut cu suprafat cilia dar cu
hotare Intinse. Spre est, el formeaz5 un intend aceentuat

In teritoriul tinutului Hirlu _care, la rindu-i, II ptrunde
cu o suvit Ingust si lung. Spre nord, tinutul Botosanilor intr cu o fisie Ingust In tinutul Dorohoi pe
care-1 imparteaproape In dou jumtti ; In extremitatea
de nord a intrindului se afl satele si ctunele Cordiireni,
Dumeni, ipoteni, Popeni, Armeana, i, ultima spre nord,
Havorna. Aceste intenduri li dau o form bizar, nenatural. Pe de alt parte, regiunea de vest, cu satele Bereqti, Adincata, Fetesti, care ar fi trebuit s tin de Bo-
tosani, fiind mai aproape de orasul de resedint, face

parte din tinutul Sucevei. Era firesc, prin urmare, s se
fac o noug arondare care s dea o form mai rational
atit tinutului Botosani, cit si tinuturilor vecine. E ceea ce

s-a si Intimplat ; Inftisarea acestor tinuturi, In a doua
jumAtate a secolului al XIX-lea, este mult mai reusit.
Tinutul Suceava are si el, In harta din 1835, hotare diferite de cele din 1916. Spre nord se intinde cu o fIsie Ingust de-a lungul fruntariei trii, pIn In dreptul Tirgului
Nou (Mihileni !). Cuprinde deci partea de vest a Botosanilor de mai thziu si chiar G mic parte a Dorohoilor;
Blirdujenii apartineau tinutului Sucevii ca si- satele si c5-
tunele Salijeni, Fete.,sti, Adincata, Bere.,sti, Greme,sti, Rudeqti, Roqii Calici, Pirilepca, etc.
1 Vezi mai sus, p.
55.
68
www.dacoromanica.ro
Tinutul Romanului are o forma mult alungit, In sensul nord-sud, mult deosebit de ceea ce era inainte de primul rgzboi mondial. Extremitatea de miazgnoapte a lui
ajungea ping la vreo opt kilometri i jumtate de or-asul
cuprinzind satele Todoregi, Criveqti, Laiu-Stroeqti
i Baiceni. Cea dinspre miazgzi cobora pe Siret ping la
sud-est de orasul Bacu, pgrsind eul in dreptul satului

Fundul (Alcazi) spre a se indrepta spre sud-est.
Tinutul Neamtului inainta spre sud-est, cuprinzind Intreaga regiune dintre Siret i Bistrita ping la confluenta
acestor dou rturi, icu exceptia unui intend al tinutului
Bacgu, In dreptul satului Schineni. Acest intend ajungea
ping la Siret si desprtea astfel portiunea mai micg de la
miazzi, din dreptul orasului Bacgu, constituind extremitatea de sud a tinutului Neamf de portiunea mult mai
mare de la miazgnoapte, a regiunii amintite, aceste dou
portiuni neav!nd continuitate decit prin apa Siretului 1 E
Inca' una din anomaliile vechii arondri administrative,
corectate ulterior, printr-o noug arondare.
Pentru tinutul Putna, deosebirile sint mult mai mici
fatg de situatia ulterioar. Singura modificare mai importantg va fi alipirea, in urma unirii din 1859, a Focsanilor
munteni de cei moldoveni, constituind un singur oras, si a
citorva cgtune
Paraschiveni, Vlcelei Miruireqtii Muntent
cuprinse intre Milcov i canalul sau erlita trasg
din Milcov, care desprtea cei doi Focsani, ctune care In
1835 apartineau Munteniei.
Tfrguri i orase. Unde au fost Vicina i Chilia Veche ?
pentru ergurile i orasele Pri-ncipatelor, harta din 1835
ne dg, ca si pentru judete, o serie de informatii pretioase;
sugereaz, de asemenea, unele Intrebgri i pune unele probleme.
Ea ne *CA, In primul end, prin datele ei statistice,
s ne dm seama de dezvoltarea asezrilor urbane, de evolutia lor progresiv sau regresivg. Comparatia cu a doua
editie a ei, din 1853, e, In privinta aceasta, concludent.
Constatm astfel declinul a o seam de -argue, In special
din regiunea dealului, si Inflorirea altora din regiunea
Pentru hotarele tinutului Neamt in aceast regiune, ne-am
servit de harta administrativA din 1833.
69
www.dacoromanica.ro
cimpiei, In legAtur mai ales cu avintul agriculturii si Cu

exportul c,onsecutiv. Vom arta acest dublu aspect mai departe, atunci &id vom cerceta editia din 1853. Mrginin-
du-ne deocamdat la aceea din 1835, constatAm a In

Muntenia, dup Bucure#i, trecut cu 10 074 de curti sau
gospodrii, vin, In ordine descrescInd, Ploqtir cu 3 179,
asadar, 'MCA la aceast dat, activul

Craiova cu 2 377
centru prahovean Intrecuse cu mult vechea resedint a baapoi Breiila cu 1 387, Caracal cu 963, Clmnilor olteni
nu s-a introdus
pulutzgul cu 709, Ruqii de Vede cu 669
Ina denumirea romantic de Rosiorii de Vede
Rlmnicul
cu 651,
numiti asa, iar nu RImnicul
de Olt
Cernefii cu 589, mai mari deci decIt Buzeita, care n-are

decit 572, cleat Pitetii ou 551 si Zimnicea cu 531. 'Sub
500 de curti sau gospodrii Sint Tirgu-Jiu : 455; Tirgov4te : 448; Rimnicul (Srat) 1: 435; Giurgiu: 421 ; Slatina : 336; Baia de Aramei : 312; Mavrodinul, tirg nou, In
Teleorman, Infiintat chiar In vremea ridicrii hrtii : 287,
In jurul a 200 de curti, depsind cu putin aceast cifr
sau putin sub ea, stint Cimpina : 215; Brebu, In Prahova : 213, Brdicenii, In Gorj : 206 si Meigurelile
nu i
se spurie, ca mai titziu, Turnu-Mgurele : 194. Cele mai
mici orase i tirguri din Muntenia, sub raportul populatiei,
sint, In ordine.descrescInd Curtea de Argeq : 172; Cell&
raVi : 165; Mezil -- forma aceasta de nume fiind mai
apropiat de etymonul su turc : menzil (post 1) decIt
aceea de azi : 161 ; Fi1ipetii, In Prahova : 132; Urzicenii : 122; Petreqtii de sus, In Gorj 97 si Oltenifa : 82.
Nu au, pe hart, semnul de Virg sau oras, desi, n realitate erau, Slnicui, In Scuieni, cu 739 de curti, venind
deci al qaselea In ordinea descrescInd a cifrei populatiei
prin urrnare, Intrecind majoritatea asezArilor urbane
din Muntenia, apoi Veilenii
In editia din 1853 ei apar
cu numele complet Vlenii de Munte
cu 416 gospodrii
Cala fatul cu 248.
In Moldova, dup Iai, trecut cu 6 092 de gospodrii,

vin Botopnii cu 3 648,
aproape indoitul Blrladului, cu
1 877 gospodrii si mal mult decit Indoitul Galafilor, care
n-au, la aceast vreme, decIt 1 721 ; apoi HuVi, cu
1 540 si Roman cu 1 369. Sub 1 000 de gospodrii, dar peste
500 au Dorohoi : 886; Ocna: 767
mai mare deci deck
70
www.dacoromanica.ro
Baceiul, care n-are decit 642 Flticenii: 673; Piatra: 601,

Herta: 595 si Tirgul Neamt : 519. Odobestii nitinr 467
de gospodgrii vechea avezare de podgoreni, devenit tirg
In preajma miscrii lui Tudor i a Intrecut deci orase resedinte de tinut ca Vastuiul: 432; IfirIclul: 414; Tecuciul:
328 si Tirgul Frumos : 217. Cele mai mici asezri urbane
din Moldova &kit Adjudul Nou cu 178 de gospodrii, si
Panciu Intetneiat la inceputul veacului XIX de colonisti
strbi care i-au dat i numele - cu 145.
Un loc deosebit ocup Fouanii, format In realitate din
dou orase juxtapuse : Focsanii Moldoveni, cei mai vechi,
Focsanii Munteni. Cifra indicat de hartg : 1 494 de
gospodrii sau curti se referg la amIndoug.
In Moldova, In vremea cind se face ridicarea hrtii,
existg citeva tIrguri de recent formatie
trI8i degrabg
tIrgusoare
pe- care ea nu le Inseamng ca atare, ci ca
simple sate. E vorba de Neimoloasa In tinutul Putnei, Infiintat ca tirg In 1818 ; de Saveni, In Dorohoi, Infiintat
In acelasi an, august 4 4; de Burdujeni, pe atunci In Su-
ceava, care apar In 1808 ca tlirg", iar In 1818 ca or-
se1"5. Citm de asemenea Dreiguenii In Covurlui, inte-
meiat In 18236, cruia harta din 1835 Ii d 115 gospodrii,
Sulita sau Sulitoaia 7 - i se zicea la Inceput i Dracpni
Intemeiat prin 1817-1819 8, In Botosani, cu 137 de gospodrii, FrumuOca In Hrlu, ntemeiatg In preajma anu-
Const. C. Giurescu, Din trecutul judefurui Putna, Foc-
sani 1937, p. 21 si Ac etas i, Populatia judefului Putna- la 1820,

p. 8.
2 Const. C. Giurescu, Populafia judefului Putna la 1820,
p. 8; cf. p. 15. Condica Liuzilor d acestei asezari numele de ,,Streinu ot Panciu" (Uricariul, VII, p. 305).
3 Mihai Canianu
Aurel Candrea, Diclionar geo-
grafic al judefului Putna, Bucuresti, 1897, p. 196.

4 Actul de intemeiere, din aceast zi, e publicat In Revista
Istorica", I (1915), p. 129-131.
5
rrs t. C. G iur es c u, Istoria Romtnilor, III, 2, p. 509.
6 Victor Tufescu, Ttrgusoarele din Moldova si importanfa lor economicti, Bucuresti, 1942, p. 135.
7 Asa-i spune M. Kogalniceanu, in 1844, In articolul su
provincialului tn la.si (Scrieri alese, I, Bucuresti, 1955, p.
1224 ;
...s triascA mcar In Sulitoaie sau la Odobesti, In Herta
sau la Adjud..."
Victor Tuf escu, o.
c., p. 139.
71
www.dacoromanica.ro
lui 1831 1 i trecut In hart cu 46 de gospod'rii. Nu au
semn de tIrg niel Baia fosta capital a Aril In veacul al

XIV-lea, numArind acum 363 de gospodrii ; !lid . tercineftii, importantul ora din veacul al XVI-lea, acurn deczut, dar numgrind Ina 442 de curti sau gospodrii ; harta
din 1833 11 trece totui In rIndul tirgurilor.
In Dobrogea, oraul cel mai important e Babadag,
centru militar de prim ordin, reedinta serascherului,
adicd a generalului comandant de armat ; el are 500 de
curti sau gospodrii. Nu se cl cifra pentru Tulcea, nici
pentru Ma cin, In schimb Ifiqova e trecuta cu 270 de gospodrii, Isaccea cu 120, Chiustenge (Constanta !) cu numai 68
au dreptate prin urmare cltorii vremii s
arate acest port ca fiind foarte putin populat
Mangatia
i Cernavoclei cu i mai putin : 30, respectiv 20 de gospodrii. In general, aezkile din Dobrogea au avutj mult de
suferit In timpul rzboaielor ruso-turce din 1806-1812 i
1828-1829; aa se explid scderea vertical a populatiei
din orae i risipirea a o sum de sate pe care harta le

arat ca sil4t1, adic sate desfiintate sau risipite (vezi i
mai departe, p. 90 i 137). Nu exist Ina oraul Medgidia,

Intemeiat mai tIrziu sub sultanul Abdul Medgid, de la care
i-a- luat numele, nici Mahmudia, numita astfel dup sultanul Mahmud, reformatorul imperiului turcesc. Dac In
ce privete Medgidia se poate spune ca e o aezare oreneasa nouei
In locul ei Bind OA atunci numai un loc
de popas al eltorilor care strabteau en diligenta sau

harta din 1835
nu arat aici nici un sat sail- atun
pentru Mahmudia
lucrul se schimb. Aici avem de a face cu o aezare veche care poart in harta ce studiem numele de Beftipe
cruta distanta Cernavoda-Constanta
moldoveneasca avind 72 de curti sau gospodrii 2 Acestei

vechi aezri, cu populatie venit mai ales dinspre miaz5noapte, din Moldova, i s-a schimbat numele in Mahmu-
dia. N-a fost prima schimbare de nume. Mai tnainte, In

veacul al XV-lea, a avut loe o alta, ca urmare a cuceririi
turceti, schimbIndu-se dup Trerea noastra mediev,ala
I Victor Tufescu, o.
c., p. 136.
2 La vest de ea se afla, pe hartA,
Be#epe turceaccl, avind
numai 39 de gospodrii. Betesine" din unele harti ale veacului

XIX nu e decIt o transcriere gresit a numelui Bestepe,
72
www.dacoromanica.ro
denumire de Vicina In Beqtepe (cinci dealuri"). Caci aici

credem ea a fost enigmatica asezare
port insemnat,
punct de vatn i resedint metropolitana
unde acostau
corabille italiene In veacurile XIII si XIV si de unde ne-a
venit, In 1359, primal mitropolit al frii Rominesti, Iachint de Vicina 1
In ce priveste Sulina, nu e indicat numele Insusi al
acestei vechi asezari, pomenite pentru IntHa data In opera
lul Constantin Porfirogenetul (circa 950 t. n.) ; se men-tioneazA Ins, In acest loc, un complex de mai multe elemente: un far, o redut, cazrmi, prvalii, o cafenea i
poate
o carantin : termenul Intrebuintat pentru acest
ultim element ; 6paprrearra nu se gaseste In dictionarul

ruso-romin al lui Ern. Grigorovitza, nici In acela, recent,
al lui Corlteanu.
Alaturi de o seama de orase i tIrguri, harta mentioneaz asezri omenesti cu acelasi nume, dar avind adaugat calificativul de vechi"; e vorba de Adjudul vechi, de
Fdlticenii Vechi, de Tulcea Veche i de Chilia Veche. Ele
reprezinta adeseori vechile vetre ale tirgurilor sau oraselor
respective, arasite In Imprejurari istorice mai mult san

mai putin cunoscute, de catre o parte din locuitorii lor,
care s-au asezat In locuri mai bune din vecinatate, Intemeind un nou tirg eu acelasi nume
cIteadat i cu calificativul de nou
In timp ce restul locuitorilor a rmas
mai departe pe vechea vatr, transformata cu timpul In

sat. Ele reprezinta de asemenea, Clteodata, vechile sate
pe mos,ia crora i cu a parte din a cror locuitori s-au
Intemeiat noile tirguri cu acelasi nume. Orasenii din vechiul tirg al Adjudului, constatat documentar In 1408, s-au
mutat din cauza revarsrilor Siretului si mai ales a faptului ca acest Tin rupea necontenit din vatra asezarii. Fenomenul continua sub ochii nostri, asa cum mi-am putut
(la seama la fata locului : malul se drlma mereu, la viituri, i, cu timpul, daca nu se vor face lucrri de aparare, o
bun parte a satului Adjudul vechi va dispare. Intemeierea nottlui tIrg al Adjudultti
situat la vreo cinci kilomefri si jumtate de Adjudul vechi, intr-o pozitie aparat,
Asupra acestei probleme pregatesc un articol deosebit.
73
www.dacoromanica.ro
Intre Siret
si Trotus, a avut loe la
finele 1,Teacului al
XVIII-lea, prin brisovul din 15 februarie 1795 1
In ce priveste Falticenii Vechi, ei sInt satul unde au

lost Oan5 PIntece", asa cum citim In actul din, 15 martie
1490, de la tefan cel Mare : numele lor se explicA prin
porecla acestui strvechi locuitor, Intemeietor sau proprietar al satului, foltic, de la bale, Insemrand pintecos" 2.
Pe o parte a mosiei acestui sat si pe o parte a mosiei satelor vecine 5 o1d5neti si TImpesti, s-a Intemeiat, pe loe
tlin", la 28 iunie 1779, o asezare mai Insemnat, cu

dugheni si case de locuit, asezare ridicat prin hrisovul
domnesc din 18 august 1780 la rangul de ttrg. La ince-
put, acest tIrg s-a numit cInd So1d5nesti

numirea cea
cind Timpesti, cInd Folticeni, dup numele satelor pe a cror mosie se Infiintase ; cu timpul, si
anume de la 1826 Inainte, ? prevalat ultima denurnire3.
Asa se face c In harta rus din 1835 gdsim satul Fltimai frecvent5
cenii Vechi si orasul Flticeni, la vreo doi kilometri si

jusntate de primul.
Tulcea veche, sat cu 20 de curti sau gospod5rii, e si-
tuat5 la circa doi kilometri si jumtate sud-est-est de orasul

Tulcea, tot pe malul Dunrii. Numele se poate explica In
dou feluri : sau aici a fost vechiul oras aproape de care
s-a ridicat noua asezare, sau avem de- a lace cu un vechi
sat care a dat numele su si o parte din mosia sa, ca i
In cazul Flticenilor, orasului Intemeiat In apropiere4.

Chilia Veche, In Delta Dun5rii, avInd In far, pe malul stIng Chilia Nou5, este arAtat, in harta rus5 din 1835,
ca o asezare fortificat, avind ca legend5 Kp. cTap. KHAN
(Cetatea (sau fortreata!) 'China Veche"). Imediat la
sud de aceast5 asezare fortificat5, harta Insemneaz5 Chilia

ruinat" (paaaa.ninibt KFIJIlli), sub forma unei suprafete ceva
mai mari, Inchiss intr-un patrulater, marginea dinspre

vest a lui fiind format5 de gIrla Arten care d5 In bratul
' Mihai Canianu si Aureliu Candrea, Dicfionar
geografic al judefulta Patna, p. 5.

2 I. Bogdan, Documentele lui $tefan cel Mare, I, p. 402.
3 Const. C. Giurescu, lstoria Romtnilor, III, 2, p. 509.

4 T. Voicu, B. Cotovu si P. Constantinescu, Mono-
grafia orafului Tulcea, Constanta 1928, 88 p. nu cuprinde nici ur;

fel de lmurire asupra relatiei dintre Tulcea si Tulcea Veche.
74
www.dacoromanica.ro
Ttarului (Tatarski), -o ramificatie a bratului Chiliei. Chilia Nou, de pe malul sting, se compune, la rindul ei, din
orasul Chilia (HHais) i, a sud-sud-est de el, cetatea
Chilia Nou' (Hos.
Prin urmare, harta ne infti-
seaz5 un paralelism : pe malul sting, o asezare urbarr,

civil si una militar, pe malul drept, de asemenea o asezare civil si tina militar. Concluzia este c5 aci, pe malul drept, in delta, a fost vechea cetate qi acezare a Chiliei, locul unde veneau genovezii i venetienii, In veacul al
XIV-lea, s Incarce griu, iar nu pe malul sting, la Chilia
nou, basarabearr, asa cum a afirmat-o categoric, In

ultimul timp, P. P. Panaitescu. Acesta, pornind de la o
ipotez a lui N. Iorga

formulat In treact i abandonat, citeva rinduri mai jos, de Insusi autorul ei
face o
serie de consideratii strategice", comerciale" si cartografice spre a dovedi Ca' vechea cetate a Chiliei a fost
pe malul sting al Dunkii. Sustine anume c' la Chilia
Nou, pe malul sting, e singurul loc unde numeroasele
brate secundare" ale Dunkii se reunesc pentru a se

despkti din nou mai spre vksare", singurul punct
strategic de unde se poate observa Dunkea care formeaz aci un cot", acest lucru fiind imposibil" de la
Chilia Veche2. Apoi, la Chilia Veche, malul intreg este
jos si inundabil, nu este posibil cldirea unei cetti" ;
de altfel
adaug Panaitescu
este sigur c nicl o
urm de cetate nu se vede nicieri la Chilia Veche" 3.
TreclInd la argumentele comerciale", Panaitescu crede
Ca la Chilia Veche nu se puteau desckca mrfuri din

corbii", deoarece de aci nu porneste nici un drum pe
uscat", pentru acest motiv, nici nu putea veni mkfuri
pe uscat de nicieri" ; asezarea este deci un port frdebuseu, un centru pescresc i atita tot". Dimpotriv,
Chilia Notr e legat pe uscat" In toate directiile. Sub
raportul cartografic, contintr Panaitescu argumentarea,
poTtulanele si hktile vechi din secolul al XV-lea si
al
XVI-lea nu cunosc decit o singurcl Chilie sau Licostomo,

I N. Iorg a, Cele cloud Chilli, In Buletinul Comisiunei Monumentelor Istorice", XXII (1929), p. 188-9.
2 P. P. P an aitesc u, Mircea cel Beitrin, Bucuresti, 1944, p. 301..
3 Ibidem.
75
www.dacoromanica.ro
asezat In hrti la nordul brafului Chilia". Asadar, in

concluzie, aci, la Chilia Nou5, pe malul sting, a fost
orasul si cetatea unica cetate", stpinit suooesiv de
bizantini, genovezi, munteni, moldoveni
turci.
Toat aceast argumentare a lui Panaitescu e lipsit

de valoare. Ea p5atuieste prin ignorarea realittilor geografice si istorice si printr-o documentare cartografic5
total superficial. Intr-adevr, sub raportul geografic,
Panaitescu n-a observat
dei d a intelege c a fost
c tocmai in- acest loc, la Chilia Veche,

la fata locului
este unul din grindurile Deltei, i anume un grind important, tnalt, excelent loc de observatie si pe care Dunrea, oriel de mare ar veni, nu-I 2coper5. E unul din
putinele locuri din Delt care scap de inundatie3. De
aceea a si fost. ales ca loc de avezare permanent:5. orneneasc. Din punct de vedere istoric 5i anume al realittilor istorice medievale, prezenta in delta a vechil cetati,
departe de a fi un inconvenient, era, dimpotriv, un avantaj pentru aprtorii ei : locul o fcea greu accesibil
ea se putea apra cu mai mult usurint Impotriva
atacurilor. Imprejurarea din 1462 and a putut rezista
atatului combinat al turcilor lui Mohamed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, si al moldovenilor lui Stefan
cel Mare o dovedeste. S nu uitm cg, In imprejurrile
evului mediu, locurile greu accesibile erau preferate pentru asezrile omenesti. Venetia
a uitat oare Panais-a tritemeiat nu pe pmintul ferm al coastei
tescu ?
ci in mijlocul lagunei, intr-un loc care oferea

mari dificultti atacatorilor. Aceeasi hart rus din 1835
mentioneaz tot in Delta, In apropierea Chiliei ruinate,
ostrovul Veneticului" (Vinitic") care-si trage numele
de la vreun venetian stabilit pe malurile ei 4. Sub raportul economic, prezenta in delt a cettii si a asezrii ci-
italiene,
P. P. P an a i tes c u, Mircea cel Bdtrin, Bucuresti, 1944, p. 302.

2 Ibidem.
3 Vezi G r. An tip a, Delta Dundrii, corectatil dupil ridicdrile

Tactile de directiunea pescdriilor, Bucuresti, 1910.
4 Vezi mai sus,
p. 35.
Intr-o hart5 francez de la finele
secolului XVIII, este mentionat, la apus de Chilia, bratul DuWarii Venedicul" (le Danube Venedikoul"). Vezi G. Vilsa n,
1?onfinii in delta Dun'drii la sfirsitul secolului XVIII, Bucuresti,
1927, p. 6.
76
www.dacoromanica.ro
vile de la Licostomp nu impiedica negotul, aa cum nu-1

impiedica nici asezarea In laguna a Venetiei, marele
centru comercial al evului mediu. Una, pieile de vit,

mierea si ceara erau usor transportabile in depozitele de
pe g-rind, cu gil mai mult robii. Magazii de gripe se
poate sa fi fost si pe malul sting, de asemenea locuinte
de-ale paznicilor militari 5i chiar ale unor negustori;
cet atea 1)ns si sediul administratiei, orasul propriu-zis,
era in delta, asa cum arat ruinele consemnate de harta
rus si cum o dovedesc In mod categoric o serie in-
treaga de portulane si de hrti pe care Panaitescu le

ignora. E vorba mai intii de trei portulane
dou de
pe la jumatatea veacului XV si unul din al XVI-lea

care pun tustrele Licostoma" In Deltei, nenottnd nitnic
pe tarrnul sting al bratului Chilia. Fotografiile acestor
portulane se pot consulta In Atlasul Dimnoescu
atlas
cuprinzind rF%producerea a o suma de harti vechi de la
British Museum privitoare la T'afile Rom!ne, atlas trimis
Academiei Romine in 1935 ', asadar cu aproape un deceniu inainte de aparitia studiului lui Panaitescu. Sint
apoi cinci hrti, toate din vecrut ab XVI-lea, i care, ca
si portulanele, inseamna tuscincile Licostoma" sau Kilia" 'in. Delta, nenotind nimic pe malul basarabean. MA
refer anume la harta din 1545 (De Ungaria, Transsylvania Ungarici regni prouincia"), la aceea din 1548 a
lui loan Honterus din Brasov (Rudimentorum cosmo-
graphicorum Ioan Honteri Coronensis libri III"), la harta

italiana din 1560, infatisind Orne romine si rasritul
Peninsulei Balcanice, la harta Anatoliei si a tinuturilor
vecine din 1578 si la harta lui Iacob Castaldo din 1584
(Romania quae ohm Thracia dicta... eescriptio") 2 Sint,
In sftrsit, dou harti, tot din veacul al XVI-lea, care noteaz Licosteno" (in realitate Licostoma!) in Deltei, iar
pe malul sting, basarabean, Kylia nou5", dau asadar

ambele asezri. E vorba de harta din 1578, intitulata
Tractus Danubii secunda tabula" si de aceea din 1595,
I Inregistrat la sectia manuscrise
a Academiei
R.P.R. sub
cota V 659. Fotografiile celor trei portulane

care sita trecute
In Atlas cu datele c. 1450, 1455 si c. 1575
se afl la f. 6 sus,
6 jos si 33.
2 Vezi-le In Atlasul Dimeincescu, la f. 23, 26, 37, 44 si 49.
77
www.dacoromanica.ro
titlul Taurica Chersonesus". M5rturia portulane-
i hrtilor e confirmat5, In chipul cel mai categoric,

de cronica senatorului venetian Francesco Longo. Acesta
arat5 Ca' sultanul Baiazid, dup5 ce a cucerit In 1484
lor
Licostomo" sau Chilia, a obligat pe toti locuitorii orasului s refac Licostomul vechi, situat pe un ostrov al
Duna' rii" 2 (sublinierea noastr !). Detaliile pe care cronica lui Longo le d5 asupra expeditiei sultanului, dovedese nu numai un izvor contemporan, dar probabil si un
martor ocular. In once caz, stirea nu sufer indoial.
Toate documentele cartografice mentionate mai sus,

i
mrtiaria cronicii lui Francesco Longo sint
asadar categorice: Lycostomo sau Chilia Veche a fost
In Delta, Intre bratul Chiliei si acela al Sulinei i anume
pe grindul, neinundabil, care impreun5 cu pintenul din
-NO al sesului de la nord oblig apele bratului Chilia sA
curg5, In acest loc, printr-o singur albie3. Abia In
1479, Stefan cel Mare, pentru a putea apra mai bine
bastion
acest important centru strategic si economic
face, intr-un timp reinaintat al statului moldovenesc
cord 4, o nou5 cetate, pe malul sting, drimInd pe cea
din delt5 si utilizIndu-i, probabil, materialul de construeGestul lui $tefan se explic dac5 privim harta : Moldova era o putere continental5 ; intreg teritoriul ei era
la nord de Chilia, iar capitala, de unde ar fi venit domnul, cu ajutoarele, destul de departe. De fapt, In 1484,
Stefan nici n-a putut ajunge m5car eu armata sa l
precum
1 Atlasul Ditniincescu, f. 45 si 58.
2 N. Iorg a, Acte si Fragmente ca privire la istoria Rominilor,
85: ne mando alcun di quel luogo a ConIII, Bucuresti 1897,

stantinopoli, ma i messe tutti a ref ar Licostano vechio, situa sopra
un scogio nel Danubio"
Termenul scogio, in italiana modern
scoglio, Inseamn stinc, colt de stinc in -ap (knell, roche, rocher, brisant,
rcif). Vezi G. Darchin i,
francese e francese-italiano, Milano, 1938,
Vocabolario italiano-
p. 1002.
3 In acest loc din Delt, asazi si Rhigas din Velestin Chilia

veche. In harta sa citim Auxcrrogov IIaXcdou KL iar De malul
sting : Niov KW (Acad. R.P.R. Harti D. VII 60, plansa
4 Constructia a lost terminata in 25 de zile (22 iunie
16
iulie) e drept c au lucrat la ea
asa cum ne arat cronica
opt sute de zidari i aptesprezece mii de ajutoare" : vezi 0 1Rierd Grka, Cronica epocei lui $tefan cel Mare (1457-1499),
Bucuresti, 1937, p. 127 si
149.
78
www.dacoromanica.ro
timp spre a da ajutor cetatii impotriva turcilor 1. Pentru

stpInii anteriori ai fortaretii si orasului, pentru bizantini
si genovezi, puteri maritime, care veneau cu flota, asezarea In delta era Ins preferabil. Flota putea apara mai
usor cetatea situat pe grind, avInd Dunarea In fat s'i
plaurul plutitor al deltei de toate celelalte parti. In concluzie, cetatea si orasul Chiliei a ,fost, inainte de 1479,
pe malul drept al Dunrii, In delta, acolo unde atItea portulane si harti pun Chilia Veche si unde figureaza si In
harta rusa din 1835 care arata In mod explicit si ruinele" asezrii de odinioara.
0 alt problema interesant pe care o pune harta din

1835 este aceea a satelor care poart totusi numele de
tirg. Gsim dotr asemenea cazurin Muscel : Tirgu Valea Mare i Tirgu Dealului, un caz In Rimnicul Sarat :
Tirgu Cucu i unul In Neamt: rirgu. Mai putem aduga, In aceeasi categorie, si Tirgu ande#1, din RImnicul
Sarat, mentionat In catagrafia din iulie 1831 2, apoi o
serie de astfel de firguri" mentionate In Marele Dictionar Geografic al Rominiei, anume : Tirgul, o parte a
comunei rurale Slavesti din Vilcea, Tirgul-Frumos, la
vestul satului D,nrnonesti In Prahola, Tirgul-Glodurile,
Tirgul-Valea Rea, sate In Bacau etc.
TIFgu Valea Mare, alaturi de satul Valea Mare, din

Muscel, n-are indicat cifra curtilor sau gospodariilor ;
acelasi e cazul si cu Tirgu Dealului, situat la o distant
de numai 3 (trei) kilometri de Pitesti. Tirgu Cucu are
douazeci de gospodrii si e si statie de post pe drumul
1 Const.
C.
Giurescu, 1storia
RornInilor, II, I, ed. a
patra, p. 72.
2 Extract de suma plugarilor" la Arhivele Statului Bucurestt,
ms. 838, f. 4. Aceast catagrafie a fost publicat in Analele Par-
lamentare ale Romlniei, t. II, Obicinuita 04teasca Adunare a

Terii Romtneqti Legislatura 1 Sesiunea 1 1831-1832, Bucuresti,
1892, p. 475-538. Numele satelor nu sint ins redate intotdeauna

exact dup ms. 838. Astfel, de pild, in judetul Rimnicul Sarat,
s-a publicat Slobozia Caratica in loc de Slobozia Caragica ; Delnita in loe de Domnita, Valceni Miziltii in loc de Vaceni Mizilgii,
Obditii In loe de Obiditii, Cuanta in loc de Ciiaita, Gutesti In
loc de Gutsti, Beslgenii in loc de Besligeni, Slobozia Limotesti
in loe de Slobozia Lamotesti. Blidareii in loc de Blidarii, Slobozia
Ttrani in loc de Slobozia Tataranu etc.
79
www.dacoromanica.ro
Rimnicul Sarat
Foc.sani ;
Tirgu Cindesti are 39 de
gospodarii.
Cum se explica acest calificativ de ttrg" dat unor asezri modeste, mai madeste, sub raportul populatiei, decit
foarte multe sate? SIitem, evident, In prezenta unor
asezri unde avea loc schimbul de marfuri Intre tranii
unei regiuni mai mult sau mai putin Intinse. Fenomenul
a fast general pe intreaga NO a pmintului rominesc,

atit in Muntenia cit si in Moldova si In Transilvania.
and aceste asezri se gseau pe un drum important de
comert i erau ajutate si de imprejurari politice i economice favorabile, ele se dezvoltau i ajungead adevarate ttrguri sau orase, resedinte administrative si mili-
tare, cu un nUmr mai insemnat de locuitori. E cazul
Tirgu Jiului, al Tirgu Ocnei, al Tirgului Frumos din Moldova si al Inssi Ttrgovistei. and imprejurarile nu le
ajutau, ele rrn:neau simple asezri rurale, cu putini locuitori, pastrindu-si insa calificativul de tirg", de loc de
schimb, determinat de pozitia lor favorabila in raport
cu satele Invecinate.
Din toate aceste tirguri" de mai sus, o atente special ni se pare ca merit Tirgu Dealului din Muscel.
Situat numai la trei kilometri de Pitesti, este evident
el n-a putut deveni loc de schimb dupei Intemeierea aces-
tui oras, cad n-ar mai fi prezentat nici o utilitate; tranii din imprejurimi n-aveau de ce veni aci, cInd 215-
turf era un Virg in toat puterea cuvIntului, cu numeroase

pravalii statornice. Trebuie s admitem deci ca. sintem
In fata unui strvechi loc de tIrg, de dinainte de interneierea Pitestilor i anume a locului de tirg unde se adu-
nau stenii din regiunea vecina a dealului : de aci

numele su Tirgu Dealului. Dup ce s-au Intemeiat Pitestii
prima mentiune documentar asupra lui este din
20 mai 1388 1
Tirgu Dealului a pierdut Insemnatatea
sa ca loc de schimb ;
pstrat Ins numele 2. El con C on s t.
C. G iuresc u, Istoria Romlnilor. Vol. II, 2, ed.
a palm, p. 430.
2 Pentru asemenea locuri de Virg in regiunea muntelui, 4n
Carpatii meridionali, unde se stringea lume de pe ambele versanturi (tirguri de doui
vezi I. Cone a, Profile toponimice prin Carpatii meridionali, In Probleme de geografie", II (1955).
p. 149 i 158.
80
www.dacoromanica.ro
tinu s5 existe n epoca ridic5rh hrtii statistice ruse ;

pe vremea cInd s-au alctuit dictiunarele geografice judetene, la finele secolului XIX,. gsim numele dublu :
Stefnesti (TIrgul Dealului)". In recensAmIntul din 1930,
Tirgul Dealblui apare ca o entitate distinct5, deosebit

de $tefnesti, In plasa Podgoriei din judetul Muscel.
Trebuie semnalat5 i categoria de sate numite Oreifeni. Harta arat In judetul Dolj, aproape de vrsarea
Jiului In Dun5re, pe malul stIng al lui, satul Ordsanii,
105; apoi In judetul Botosani, satele Or4eni 32 si
Orclfenii Crestefti 22 ; de la ultimul
luat numele
schitul Orsenii-Crestesti.
Numele aoestor asezri se poate explica in dou feori o parte m'car a lor
au venit dintr-un oras, In urma unor Imprejur5ri istorice
luri : sau c5 locuitorii lor
pustiiri, distrugeri, prdciuni

care
au atins acel oras, sau c5, pe locul respectiv, a fost odinioar un oras, deckut ulterior, dar ai cAror locuitori
au continuat s pstreze vechiul apelativ 1. Prima explicatie credem c s-ar potrivi pentru Orseni i Or5seniiCrestesti, IntrucIt aceste dou5 sate sInt In vecintatea
orasului Botosani, la nou, respectiv zece kilometri
jumtate distant. Traditia local stie de altfel de venirea aci, In satul Orseni, a mai multi orseni sau
situatie
yeti, pe la jumAtatea veacului al XVIII-lea 2
similar pare a fi In satul Orfanii din Ilfov care face
Noi, pe Mostiste3. Ad
parte din comuna rural
-se vor fi aezat locuitori din Corntelul, orasul amintit
adeseori In veacurile XVI si XVII si care, situat la vreo
saptesprezeoe kilometri spre miazzi, aproape de Dun5re,
a avut s sufere prAda'ciuni repetate din partea turcilor 4.
In sprijinul ipotezei c avem de a face cu fosti orseni
asezati la tara, citm numele satelor Cimpulungeni din
Buzgu, Agiudeni din Roman si Hwni din Tutova, tustrele mentionate In harta de care ne ocupm3 si formate
defavorabile
Cf. Iorgu Iordan, Nume de locuitori..., p. 265-267.
2 Marele Dicfionar Geografic, vol. IV, p. 596.

3 lbidem.
4 Const. C. Giurescu, Un vechi orag al Tdrii Rominefti:
Corndfelul (sub tipar).

5 Vezi mai jos, p. 99.
S
Principatele RomIne
c. 8379
www.dacoromanica.ro
81
din locuitori veniti din prtile CImpulungului, Agiudulul

si Husilor. Cit. despre Orsanii din Doll, am impresia c
slut ,mai degrab:4 urmasii locuitorilor unui vechi oras
care a fost aci, ling5 Dunre. Nu cumva in acest lac a
fost resedinta vechiului, judet de Baltd, pomenit documentar In 1444, predecesorul, in regiunea dunrean, a
judetuiui Dolj ? Ne mrginim s punem deocamdat In-
trebarea, rminind ca rspunsul s-1 drn mai ttrziu,

dup ce vom face si o cercetare la fata locului. Pentru
numil si Deatul
comparatie, amintirn satul Orasul
apartinInd In 1900 comunei Samara din juOrasului
detul Arges ; traditia local stie cl in acel loe ar fi
fost in vechime un oras" 1; la finele veacului al XIX-lea,
se mai puteau observa IncA rrnsite de ziduri de piatr
si crmida" 2 .
Sate i atune. Incontestabil, partea cea mai bogar

si mai interesant a hrtii din 1835 o formeaz asezrile
rurale, sate, ctune, odi, stini, cosere, ctrciumi sau hanuri, statii de post, si din acestea toate, In primul rind,
satele si atunele. Ea ne inftiseazA 4 094 (patru mii
nouzeci si patru) de sate si ctune In Muntenia si 2 439
(dou mii patru sute treizeci si noug) in Moldova. E cel
mai bogat document asupra satelor noastre, din toate cite
s-au pstrat ping la data aparitiei hrtii. Intr-adevr, ea
d mai multe asezri cleat catagrafia cuprins In opera
generalului Bawr, mai multe decit_statistica oficiar din
1815, utilizat de Dionisie Fotino in Istoria Vechii
Dacii", mai multe chiar cleat statistica oficial contemporan din 1831, cunoscut sub numele de ,,Extract de
suma plugarilor" 31 0 simpl comparatie a cifrelor e de
ajuns_pentru a dovedi aceast afirmatie. Catagrafia lui
Bawr d, pentru Muntenia, 2 696 de sate si cAtune 4;

statistica din 1815, 2721 sate si eatune5 iar statistica
1 Marele Dicfionar Geografic, IV, p.
2 Ibidem,
595.
3 O iron' desemna prin t.
4 Mmoires historiques et gographiques sur la Valachie, Frank-
furt i Leipzig, 1778, p. 106-228; cf. I. Donat, Asezdrile otnenesti din Tara Romineascd in seco/ele XIVXVI, In Studii", IX,
1956, nr. 6, p. 79.
5 D. Fotino, Ìctroeia sijg ;ream. AaxEctg, t. III, Viena, 1819,

p. 188-309. FarA satele din cele trei raiale care insA nu reprezinti
82
www.dacoromanica.ro
din 1831, 3 576'. Fctnd comparatie pentru un singur

judet, RImnicul Srat, &lint la Bawr 138 (o sut trei
zeci si opt) de sate2, In 1815, 144 (o sut patru zeci
patru) 3, In 1831, 195 (o sut nouzeci i cinci) 4, iar

In harfa din 1835, 202 (dou sute dou) 5. 5i In aceasta
ultim cilfr nu sint cuprinse nid trlele i coserile, nici
drciumile. Pentru judetul DImbovita, Bawr d. 169 (o
sut saizeci i nou) de sate si ctnne6, statistica lui
Dionisie Fotino 168 7, iar harta din 1835, 270 (dou sute
saptezeci) 8, asadar cu peste o sut mai mull. Diferenta
e si mai mare in ce priveste judetul Mehedinti: acesta
e trecut In statistica oficiar din 1831 cu 341 de sate9
in timp ce harta din 1835 d nu mai putin de 504 asezri
rurale dintre care 400 sate si cAtune1.
In ce priveste Moldova, fat de cele 2 439 de sate si
ctune pe care le arat harta rusa, statistica oficial reprodus de Gh. Asaki, In harta litografiat de el In 1848,
d numai 1 924 11; diferenta este de 514 In favoarea celei
dintli.
Cercetind satele hrtii ruse, putettn trage o serie de
concluzii referitoare la : a) mrimea lor, b) repartitia

mai mult de circa o sut. Bawr, o. c., p. 188-193 da', pentru aceste
raiale, un total de 91 sate (55 in raiaua Brilei, 35 in a Giurgiului, 1 in a Turnului).
Vezi Analele Parlamentare ale Rominiei, vol. II, p. 475-538
unde aceasta statistica e publicata. Originalul se afl, asa cum am
aratat mai inainte, p. 79, la Arhivele Statului din Bucuresti, ms.
838. In raportul lui Bois le Comte, din 11 mai 1834, raport care
se intemeiaz pe piese oficiale", numrul satelor muntene este de
3 562 (H urmuzak i, Documente, XVII, p. 337; cf. p. 334).
2 B aw r, o.c., p. 106-115.
3 D. F ot in o, o.c., III, p. 189-192.
4 Arhivele Statului, ms. 838, f. 1-5.
5 Vezi, la finele acestui studiu, anexele, jud. Rimnicul-Srat.
6 B a w r, o. c., p. 155(162.
7 D. F o ti Il o, o.c., III, p. 217.
Vezi anexele, judetul Dimbovita.
9 Analele Parlamentare ale Rominiei, II, p. 532-537.
1 Vezi anexele, judetul Mehedinti.
11 Harta Moldovei impartitcl in finuturi dupd cea din urmii rdtunzire. Sub directia G. Asaki, Iasi, lit. Inst. Albinei Iancu Pluto
1848" (Acad. R.P.R., Harp B. II, 9) ; o prima editie, din 1847,
Iasi, nu cuprinde tabelul iudetelor, satelor si politiilor", adic
oraselor (Acad. R.P.R. Hrti B. II, 8).
83
www.dacoromanica.ro
pe regiuni naturale, c) numele lor, d) felul de formare a

o sum din ele, prin roire i colonizare, e) situatia social, fiscal, militar si juridic a locuitorilor unor sate.
Meirimea satelor. Am imprtit asezgrile rurale in doug
categorii : ccItune, avInd ping la 50 de gospodrii inclusiv, si sate, de la 50 de gospodrii Inainte. Ctunele, la
rindul lor, se pot imprti In trei subdiviziuni : ping la
5 gospodrii exclusiv, intre 5 si 20 de gospodrii inclusiv i intre 21 si 50. Pentru primele dou subdiviziuni
exist i semne speciale pe barn,
timp ce a treia subdiviziune este reprezentat printr-un simbol valabil pentru toate s'atele ce depsesc numrul de 20 de curti sau
gospodrii. i satele pot fi ImpArtite In trei categorii:
sate mici, intre 51 si 100 de gospodrii, sate", mijlocii, de
la 101 la 200, si sate mari care depsesc 200 de gospodrii. In grupa satelor mari am putea face o noug subdiviziune, aceea a satelor foarte mari, cu peste 400 de gospodrii.
In general, harta arat un important numr de ctune

si sate mici ; ele formeazg majoritatea absolutei a asezrilor noastre rurale. Am fcut o cercetare In privinta ordinei de mrime a acestor asezri intr-o serie de judete ;
citez unul din Muntenia propriu-zis : Muscelul, ,altul din
Oltenia : Romanatii, al treilea din Moldova : Plana. In
Muscel, din totalul de 134 asezri rurale pentra care se

indicA cifra gospodriilor, 19 au Intre cinci i dougzeci
de gospodrii, asadar circa 14,1% din total ; 37 Intre
douzeci si una si cincizeci de gospodrii, asadar arca
27,6%; 61 Intre cincizeci si una si o sun cte gospodrii,
asadar circa 45,5% ; 15 entre o sut una si dou sute
de gospodrii, asadar circa 11,2%; /ri sfirsit, 2 peste
dou sute de gospodrii, asadar circa 1,5%. Numrul ctunelor i satelor mici
ping la o sut de gospodrii
se urcg la 117 din totalul de 134; reprezintg aadar circa
87,3%.
In Rornanati, din totalul de 173 aezgri rurale, pentru

care se indicg cifra gospodriilor, 5 au sub cinci gospodgrii (circa 2,9%) ; 22 Intro cinci i douzeci de gospodrii (circa 12,7%) ; 49 Intre douzeci si una si cincizeci de gospodgrii (circa 28,3%) ; 60 intre cincizeci
84
www.dacoromanica.ro
una si o sut de gospodrii (circa 34,7%) ; 26 intre o

sut una si dou sute de gospodrii (circa 15%) *i 11
peste cloud- sute de gospodarii (circa 6,3%). Catunele

reprezint
pIna la o sut de gospodrii
satele mici
circa 78,6% din totalul asezarilor rurale. E de observat
o sun' una pIn la cloud
faptul c satele mijlocii
peste dou sute de
i mari
sute de gospodarii
gospodrii
slut, !In acest judet de ses, mai numeroase
decit In judetul de munte si deal care e Muscelul. Ele

reprezint circa 21,3%, In timp ce in Muscel numai 12,7%.
Procentul mai mare se explic prin factorii fizici

nomici
care
favorizeaz
dezvoltarea
unor
eco-
asemenea
asezari.
In Putna, care este un judet cu toate formele de relief

din totalul de 167 asezri rurale
munte, deal, ses
pentru care se indica cifra gospodariilor, 1 are sub cinci
gospodarii (circa 0,6%), 8 Intre cinci si dou zeci (circa
5%), 37 'hare douazeci si una si cincizeci (circa 22,1%),
67 Intre cincizeci si una si o suta (circa 40%), 42 Intre
o sut una si dou sute (circa 25,1%) si 12 pesfe dou
sute de gospodrii (circa 7,2%). Totalul ctunelor
se ridica
satelor mici
pIn la o sut de gospodarii
la 113, reprezentind un procent de 67,6. Cifre asemntoare obtinem, In general, si In celelalte judete. Coneluzia acestei statistici : majoritatea absolut a asezarilor
i pentru multe judete chiar marea
rurale rominesti
sint afezeiri mici, In special de tipul 21-50
majoritate
si 51-100 de gospodkii.
Satele mijlocii, al/Ind Intre o sut una si dou sute
de gospodrii, constituie o minaritate, reprezentind, In

genere, intre o zecime si un sfert din totalul asezarilor
rurale. Satele mari, cu peste doua sute de gospodrii,
sInt o midi minoritate, devenind, In unele judete sau tinuturi, chiar o minoritate disparent. In sfIrsit, satele
foarte mari, cu peste 400 de gospodrii sInt exceptionale,
asemenea asezari tinzind sa se transforme In tIrguri.
Dintre satele foarte mari ale hartii, citm urmatoarele :
1) Balq sau Bala, In Romanati, cu 743 de gospodaril ;
stim dintr-un alt izvor, inedit, ca asezarea era Impartita,
www.dacoromanica.ro
85
chiar In aceast vreme, pe mahalale1; ea se va trans-
forma, ulterior, In tIrg. 2) Cirtojani, In Vlasca, avind 716

daca cifra a fost
gospodrii : e mai mare_ ca populatie
exact transcris 2 - decit multe dintre ttrgurile si orasele
Principatelor. 3) Poiana, In Dolj, cu 665 de gospodarii.
E de remarcat ca, In sudul, bogat In grIne i peste, al
Doljului, Mehedintilor i Romanatilor, gsim, chiar In
aceast vreme, a Inceputului agriculturii extensive, un
numar apreciabil de sate mari, dintre care mentionam :
Motteii 367, Bailestii Strbi 296, Ptulele 306 si Leul

cu 558 de gospoclarii. Acest
314. 4) Flarzinzi, in
sat, clevenit faimos In istoria trii prin Inceputui rscoalei taranesti din 1907, are la data alcatuirii hartii, mai
multi locuitori decIt inssi resedinta tinutului, orasul
FlIrlu, care nu e becut decit cu 414 gospodrii. Resedinta e intrecuta de altfel si de alte dou5 sate ale tinutului anume de : 5) Ceplenita, care ntimar5 430 de gospodarii si de 6) Deleni cu 434 7) Telega In Prahova
Cu 555 de gospodrii, Intrecind asadar atit Cimpina cit
si Filipestii de Tirg. Din cauza mrimii asezrii si a
faptului c aci i avea resedinta camrasul ocnei locale,
Telega e socotit de Dionisie Fotino, In 1815-1819. ca
oras"3; celelalte izvoare contemporane si posterioare
nu-i dau Ins5 acest calificativ ; nici in hrtile din 1833
si 1835 nu e trecut5 ca asezare.urbana. In 1810, Telega
avea 368 de case si 1 410 suflete4. 8) Salcia, In Mehedinti, cu 414 gospodrii.
In judetul Gorj grit o serie de sate mai marl, sub
raportul populatiei, cleat cele dou5 tirguri Br5dicenii

Petrestii de sus. Citm, dintre ele, Borescit, avind 396 de
1 Vezi actul din 21 aprilie 1832 referitor la suma de 3 000 lei,
repartizat pe mahalalele satului Bal i cheltuita, in intervalul
mai
1
septembrie 1831 de slujbasii i engineri si comisad si
ostasi trectori", cu prilejul ridicarii hrtii statistice rusesti (Arhiveie Statului Bucuresti, Vornicia din launtru, Tara Romineasc5.
nr. 313, dosar 198, f. 4).
2 S-ar putea s fie o eroare fie a topografulut, fie a gravorului. E., f. 35 d numai 160 de gospodrii.
1
'Iota Tijg ;team, Acociag, t. III, p. 215.

Stoica Theodorescu, Alonografia
comunei Telega,
Cimpina, 1926, p. 54; cf. Cons t. C. Giuresc u, lstoria Rominilor, III, 2, p. 496.
86
www.dacoromanica.ro
gospodkii, Pojaru cu 377, Vladimiri

satul lui Tudor
cu 287, Pirieni cu 280 si Scoarfa cu 253. Si In judetul
vecin, al VIlcii, Sint o seam de sate mari ca Pacqe.ytii
cu 296 de gospodkii, Strejeqtii cu 293, Oteanii cu 290,
Zavidenii cu 266 si Loptqata tot cu 266 de gospodril.
In BuzAu, Pulenteii Isi desmint numele: numk 310
gospod'arii ; satul mai are, de altfel, un al doilea mime:
Ciocela.
Repartifia satelor. In ce priveste repartitia satelor pe

regiuni naturale, harta ne arat o mare densitate in zona
dealurilor. Satele sint aci foarte dese, rnai dese decit In
once alt parte. Intreaga zon, IncepInd din Mehedinti
si ping In nordul Moldovei este Intesat de asezri ornenesti ; In unele prti ea in Scuieni, spre nord-vest- de
Mizil, in Buzu, Intre Policiori si Loptari, la vest de
Rimnicul Vilcei, In zona Tirgul Jiului etc., ea face impresia unui adevrat furnicar. Satele se insir de-a lungul
vilor ca mrgelele pe at ; In multe locuri, ele urmeaz
fr discontinuirti, extremitatea unuia atingind extremitatea celuilalt. Citm, ca exemplu, valea Riului Doamnei,
In Musoel, intre Corbi si JupInesti, Valea Dimbovitei,
Mire Gemeni si Drgoestii-Ungureni, valea Milcovului,
Intre Ptesti si Aria etc.
Bine populate sint si depresiunile intra-,si subcarpatice. Incepind cu depresiunea Closanilor, continuind cu
aceea a Lotrului, apoi a Lovistei, a Ruckului si Dragoslavelor, a Chioajdelor din Scuieni, cu Vrancea, cu depresiunea Tazlului, peste tot gsim ctune si sate numeroase. Sint adevrate aglomerri umane, din care prea
plinul roieste, formind alte sate cu nume ce amintesc ve-chea bastin. Asa gsim satul Dragoslovenii din Rimnicul Sarat, ctunele Rucrenii si Dragoslovenii din Soveja
Putnei, formate tustrele cu trani din Rucrul si Dragoslavele Muscelului. Asa gsim satele Chiojdeanca, din
Prahova si Chiojdenii din Rimnicul Srat, formate cu
cel mare si eel
oameni veniti din cele dou Chioajde
sau, cu numele oficial, Star Chiojd si Chiojdul de
mic
BIsca.
Mai rar populat, comparativ, este cimpia. Nu ne referim la regiunea de step a Brganului si Burnazului,
unde harta arat adevrate pete albe, ci la vestul elm87
www.dacoromanica.ro
piei muntene si oltene si anume In special la partile

unde lipsqte pcIdurea. Aci, asezrile grit mai rare, chiar
daca unele din ele au mai multe curti sau gospodrii.

ca exemplu, regiunea de la sud de Ptulele, In
Mehedinti, de la e_st de Calafat, In .Mehedinti si Dolj, de
la sud de Caracal, In Romanati, de la sud de Rusii de

Vede, In Teleorman. Tot astfel, in _ochiul de stepd al
Jijiei, la nord-vest de Iasi. Beiraganul are sate pe margini, adica de-a lungul Dunarii i spre judetele vecine:
Ilfov, Prahova, Sacuieni i Rtmnicul Srat. De asemenea,
de-a lungul riului Ialomita care
strabate si pe care
1'1
asezrile omenesti se insir dese, atit pe un mal et si

pe cellalt. Incolo, In regiunea centrala, adic In Bailganul propriu-zis, satele sint foarte rare. Intre Duraire,
Borcea, Ialomita i Mostistea, gasim doar citeva. Semnalrn astfel Lefliu (sic !) cu 48 de gospodarii, Lupsani,
a sud-sud-est si Sapunari cu 55 de gospodarii, la*nord-est
de primul, Satu Nou (Stefnesti) cu 95 de gospodrii,

la nord-vest-vest de Sapunari ; apoi, Inspre Ilfov, satele
Ileana 102, Podan i 36 si Suliman 25, tustrele pe apa Milotina sau VInata ; in sfirsit, catunul Barza avind intre
5 si 20 de gospodarii. In aceasta parte de miazzi a

Braganului, mergi zeci de kilometri fra s dai de un
sat ; numai cite o statie de posta ca Zlota i Baraganul,
cite o cIrciuma ca Dor Mrunt, Orelca, Crimea Razvan si

Circiuma Lupului, iar in regiunea de la nordul rtului
IaloMita, Miele i coserele arata prezenta omului. Aci e
patria turmelor de oi, a cirezilor sau tamazlicurilor de
vite mari, a hergheliilor i preucilor de cai si a Vinatului
de tot felul, de la dropie pi'n la lup. In vremea cInd
s-a ridicat harta, plugul nu sprsese inc cea mai mare

parte a Intinsei stepe, un adevarat ocean de verdeara
primavara, un nesftrsit de zapada iarna, btut de Vinturile naprasnice care i-au dat si numele. Cci Buragan"
inseamn, in vechea turca, furtun", virter, vifor"1.
Sub raportul repartitiei pe formatiuni politico-administrative, cea mai intens populat este Oltenia. Cele
cinci judete ale acestei provincii totalizeaza, In harta din

1835, 1 639 (una mie sase sute trei zeci i nou) de aseL. SAineanu. Influenfa orientala"..., I, p. XII.
88
www.dacoromanica.ro
zri omenesti, dintre care 1 392 (una mie trei sute noug
zeci si dou) de sate si ctune ; statistica oficiara din
1831 nu d cleat 1 204. Cele mai multe se gsese In
Mehedinti, care de altfel era si judetul cel mai intins din
ambele principate : 504 asezki omenesti, dintre care 400
de sate si ctune. Urmau In ordine descrescind i tinind
seam de numrul satelor i ccitunelor, nu de totalul asezrilor omenesti, Doljul cu 364, respectiv 299, apoi Gorjul cu 282, respectiv 257, Vilcea cu 295, respectiv 255,
ultimul, Romanatii, cu 194, respectiv 181 sate si ctune.
In Muntenia propriu zis, de la Olt pina' la Siret, Sint
3-366 (trei mii trei sute saizeci si sase) de asezki omenesti dintre care 2 700 (dou mii sapte sute) de sate si
atune ; statistica din 1831 cra numai 2358. Cel mai
populat este Ilfovul, cu 422 de asezri dintre care 349
de sate si calune ; urmeaz, In ordine descrescInd, Scuienii cu 346, respectiv 297; Dimbovita cu 295, respectiv 270; Argesul cu 286, respectiv 244; Buzul cu 325,
respectiv 230; Vlasca cu 270, respectiv 220, Rimnicul
Srat cu 264, respectiv 202; Teleormanul cu 230, respectiv 196; Oltul cu 214, respectiv 186; Ialomita cu
268, respectiv 163; Muscelul cu 185, respectiv 149;
Prahova cu 212, respectiv 148 i, ultimul, Brila cu 49,
respectiv 46 de sate si ctune.
In Moldova, it cele saisprezece tinuturi" - echivalentul moldovenesc al judetelor" muntene - sInt In
total 2 792 (dou5 mii sapte sute nouze,ci i dou) de
asezri omenesti dintre care 2 439 (dou mil patru sute
treizeci si nou) de sate si atune. Tinutul cu cel mai mare
numr de sate si ctune e Neamtul care, din 281 de

asezki, rurale are 238; urmeaz Backil cu 254, respectiv 223 de sate si atune ; Tecuciul cu 237, respectiv
215; Suceava cu 215, respectiv 206 i, abia In locul al
cincilea, Iaii cu 221, respectiv 201. Vin, dup aceea,
Tutova cu 222, respectiv 193; Putna cu 190, respectiv

171 ; Vaslui cu 187, respectiv 163; Dorohoiul Cu 196,
respectiv 150; Flciul cu 159, respectiv 145; Romanul
cu 156, respectiv 142; Hrlul cu 128, respectiv 112;
Covurluiul cu 144, respectiv 108. Cele mai mici tinuturi
ale Moldovei, sub raportul numrului de sate si ctune,
ca de altfel si sub acela al suprafetei, strit Botosanii cu
89
www.dacoromanica.ro
92 de aseziiri rurale, din tare 77 de sate si calune, Cirligtura cu 74, respectiv 61 si, ultimul, Herta cu 37, respectiv 34. E de retinut faptul CA si in Moldova, ca si In
Muntenia, judetele de deal si munte, adica" cele cuprinse
intre Siret si Carpati, sint printre cele mai bine popu-
late, ele ocup!nd primul, al doilea si al patrulea loc.

Dobrogea e regiunea cu cele mai putine asezAri rurale si cu cele mai multe silisti, adica' sate prgite (vezi
si mai jos, p. 137 la silisti !). Prezenta acestota din urm e
explicabil prin faptul ca pe aci, prin aceast regiune,
era drumul obisnuit al ostilor, In rgzboaiele ruso-turce.
AM In 1791, di si In 1809 si In 1828 avuseser loe lupte
repetate In Dobrogea1; rezultatul a fost pustiirea multor sate,
Trebuie subliniat ea' cele mi multe sate romine,tidin Dobrogea se afl de-a lungul Dungrei, pe malul ei
harta noteaz, de la Silistra la vale, satele Oltina, cu 25
de curti sau gospodkii, Mirleanu cu 20, Cochirleni si Seimeni, cu cite 5-20 gospodgrii fiecare, Stelniuni cu 42,
Asanesti cu 5-20, Topalu cu 37, Groapa Cioban cu 1-5,
D'Aieni cu 111, Roste cu 20, Iglita 2 5-20, Camenca,
al/nd 67 de gospod5rii, Zaclali
mai ttrziu cunoscut
oficial si sub numele de Azacla'u
cu 5-20 de gospodgrii, Jijila cu 50. Garvgn cu 43, rca'reni eu 64, Pisica
cu 26, Luncavita 3 cu 34, Rachel, Fetesti si C5's1a cu cite
5-20 de gospod5rii fiecare, Bestepe rnoldoveneasc avind
72 de gospodgrii si Dunavg 40. Numele satului nu e
intotdeauna un -criteriu sigur despre originea etnic a
populatiei respective, In sensul ea' se poate ca aceast6
populatie sa se fi prefkut, prin aluviuni ulterioare sau
prin emigran; este totusi, In marea majoritate a cazurilor, un indiciu pretios In acest sens. Dovada e Ins5si
asezarea Bestepe moldoveneasd ; aceasta, la inceput,

va fi avut si o populatie turceasd ; altfel, prima parte a
In turceste : cinci dealuri
numelui : Bestepe
nu
s-ar explica ; ulterior Insa, populatia rom!neasca" si anume

,
1 Pentru luptele din 1791 si 1809 vezi Co n s t. C. Giuresc u,
Istoria Rominilor, III, 1, edifia a doua, Bucuresti, 1944, p. 315 si

327-8; pentru cele din 1828, x,ezi I. C Filitt i, Principatele Romine de la 1828 la 1834, Bucuresti, (1934), p. 12-13.
2 H: Ignita
3 H: Luncovia
90
www.dacoromanica.ro
cea venit din Moldova a predominat, determinInd adausul respectiv

Prezenta elemeraului rominesc In Delt
se dovedeste prin numirile de ape din aceast regiune

(vezi mai sus p. 34) ; pentru restul Dobrogei, semnalez ad
o -serie de nume de sate, silisti si alte elemente geografice
Latatuea 5-20 gospodrii, Greci 140; Mnsti.
riste (Niculitel) 80; Satu Nou 22; Tichileti, fr indi-
carea numrului de gospodrii ;

Tichilesti 2, la
nord-nord-est de Top alu, Frectei3, la nord-vest de Catalui ; Musluesti, la sud-est de Cadi Cisla ; Baltadjesti,
pe apa Boascic Dere ; Burlachi la vest de lacul Tasaul ;
la est de Stelniceni si Pestera 4, la sud-est-est .de
Rasova. Dintre ape, semnalm iezerul Lacu, In pdurea
dintre Greci i Niculitel, gira Fortuna, izvorind din ace-
easi pdure si vrsindu-se

Dunre la sud de Iglita
riul Star Peceneaga artind, prin partea a doua a nu1111
caracterul rominesc al celor ce-au botezat-o.

Multi dintre rominii din Dobrogea grit mocani, veniti
cu oile, din Transilvania si stabilii.poi aci, unde gseau
psune Intins si o fiscalitate suportabil, In once caz
mai usoar decit cea de acas. O cercetare recent, aceea

a lui D. $andru5, arat Intinderea i intensitatea acestui
fenomen de colonizare : mai nu e sat din Dobrogea
care s nu se fi asezat asemenea mocani ; In unele din
ele, ei constituie chiar majoritatea populatiei 6. Ni s-au
pstrat, de pe la jumtatea veacului al XIX-lea, condici
de oierii" sau mocanii din Dobrogea, cu numele lor
mrimea turmelor respective 7. Semnalm, In acelasi sens,
Acelasi cred c e cazul satului Boascic, cu 30 de gospodrii,
situat la nord de Stelniceni, intr-o regiune romineasc, avind In

vecintate asezri rominesti.
2 H : Techelisti.
H: Fricace
4 H: Pestere.
6 D. $ an dr u, Mocanii in Dobrogea, Bucuresti, 1946, 239 p.
in 8.
6 Idem, p. 113-422.
7 Vezi G. Vils an, Mocanii din Dobrogea la 1845, Bucuresti
/1928/ 8 p. (Extras din Graiul Rominesc" II, 3) ; N. 1 o r g a,
La population de la Dobrogea vers la moili du XI X-e
d'aprs un manuscrit rcemment dcouvert, in La Dobrogea roumaine", 1919, p. 166-174.
a
www.dacoromanica.ro
o mrturie mai veche, din epoca In care tocmai se ridica

harta: e dosarul inedit de la Arhivele Statului din Bucuresti, intitulat Pentnu vitele mocanilor ot Dobrogea, a
Ii s da voie s le aduc. in Printipat", adit In Muntenia ,
el poarta data : 14 martie 18321.
Semnalkn, In sfirsit, prezenta unei serii de sate cu
nurrfe rominesti pe malul drept al Dunrii, In Craina sirbeasc. In aceast regiune, nu s-a fcut o ridicare complet a hrtii ; s-au indicat numai Citeva asezki ornenesti In legtur cu soselele principale, cu ,,mars-rutul"
ostilor. Totusi, si din aceste putine asezri, stnt citeva
..are atrag atentia. Notm astfel : Gegeratt (Degerati,

pronuntat bnteneste !), cam In fata Bresnitei de pe
malul sting; lzvore (Izvoare !) In dreptul Ostrovului
Corbulod, Valiuga, avind 5-20 curti sau gospodrii, la
nord-n-)rd-vest de Batoti ; Birloga, la fel, la vest de Valiuga ; Reacita, tot cu 5-20 gospodkii, la sud-vest-vest
de Cladova ; Suvaea, iar cu 5-20 gospodarii, la nord
de
Birza-Palanca ;
Cupuze$ti 2
(Copuzesti, de
la
co-
puz !) 5-20 de gospodkii, la sud-vest de Birza-Palanca.

In jul il Negotinului sint doug asezri rominesti
cu 5-20 de gospodrii, spre nord-vest-vest, i T'irneani, sat mare, cu 200 de gospodarii, spre sud-vest. Tot
sat mare stnt si
cu 200 de gospodrii, in fata
satului Gruea din Mehedinti partea a doua a numelui
india prezenta romtnilor ; numele intreg inseamn : Rominii sirbi" sau din Serbia. Semnalm, In sfIrsit,
leani, cu 150 de gospodkii, la sud de Zaicear, pe riul

Timoc, i dtunul Pirlit, cu 5-20 de gospodrii, la est
de Girleani 3.
Numele satelor. Nume duble. Cercetarea celor peste

sase mii cincisute de nume -de sate din Muntenia si MolArhivele Statului, Bucuresti, Vornicia din luntru. Tara Romineasca, nr. 484, dosarul 110.
2 Scris In doua cuvinte Cupu Zesti.

3 Pentru rominii din Craina, vezi G. VIls a n, Romtnii din
Craina Serbiei in ,.Anuar de geografie...", II (1910-1911), p. 177
200, cu planse si harti ; A c el as i, Les Roumains de Bulgarie et
de Serbie, Paris, 1918, 20 p. 5i o hala" ; revista Timocul", Bucu1 esti,
1931-1943; Mari n Popescu-Spineni, Aspecte geo-
politice si economice
p. 22 35
92
V.
Romlnii din
Balcani, Bucuresti,
www.dacoromanica.ro
1941,
dova, consemnate in harta din 1835, duce la o serie de

concluzii interesante. Mai mnti In privinta procesului de
formare a o sum din aceste sate, prin roire sau colonizare. Apoi in privinta apartenentei sociale, fiscale, juri-
dic6, militare 5.i administrative a locuitorilor din alt serie

de sate. Dup aceea, in privinta indeletnicirii locuitorilor
unei a treia grupe. Numeroase stnt satele ale Cror nume
reprezint porecle date fie de vecini, fie de proprietari,
fie chiar de locuitorii lor insisi. In sfirsit, o alt grup

de nume se refer la eveninzente ci personagii istorice
sau la urnze ale trecutului.
Cercetrile de toponimie romtneasc5 au relevat o
seam din problemele ce se pun in legAtur cu categoriile enuntate In rindurile anterioare. Ne gtndim In primul rind la lucrarea lui Iorgu Jordan, Nume de locuri romine0i in Republica Popular& Romn, aprut In 1952..
Ea grupeaz numele topice pe categorii, dup natura lar,
si le explic sub raportul filologic i, uneori, psihologic si
istoric. Nu vom repeta cele spuse In aceast lucrare ; ne
mrginim s relevm unele aspecte noi, s facem citeva
adause i s
ropunem unele corectri la explicatiile date.
Formarea de sate noi, fie pe vatra unor sate prsite,

fie In locuri unde nu mai fusese avezare omeneasc, este
unul din aspectele cele mai interesante si, am adguga,

cele mai caracteristice ale istoriei noastre. Din cauza
vicisitudinilor istorice prin care am trecut, multe sate de
rumini sau vecini s-au risipit pentru, a, se forma din nou,
in acelcui loc sati In altul, dup potolirea furtunei1. Spelat citeva exemple : 1) La 18 august 1615, Radu Mihnea,
infrind mnastirii Radu Voda niste tigani, arta ca fuseser ai
manastirii pe vremea lui Mihai Viteazul pina ce a dat Domnul
Dumnezeu mult rau pe aceasta tara si norod si pe toti oamenii
1
cind a venit aid Sinan Pasa cu toata puterea i oastea impArateasc, atunci s-a stricat aceasta mai sus-zis sfint mnstire a
domniei mele i s-au risipit toate satele f i ruminii si toti tiganii'
(C. Giuresc u, Studii de istorie social& Bucuresti, 1943 p. 60).
2) La 11 iunie 1616, Radu Mihnea arat c5 satul Orlea din Romanati, al mnstirii Cozia, au fost un sat pustiu Inca mai dininte vreme, din zilele raposatului Mihail Voievod, de au fost.
oamenii robiti si fugiti peste Dunare, de au ramas silistea pustie
si nu este scris nicirea in catastivul domniei mele la bir" (C. G i u-
93
www.dacoromanica.ro
cificm :
sate de rumini sau vecini, iar dup reforma
Iui Constantin Mavrocordat, sate de cl caV, deoarece satele celelalte, de mOsneni sau rzsi, nu se risipeau. Chiar
dac4 erau complet distruse, prin foc i pi-ad.& de ctre
nvlitori, locuitorii respectivi, citi sepaser, se Intorridicau, pe locul celor distruse, alte loceau indrt
cuinte, pcistrind vechiul nume al satului. Satele de mosschimbg numele, In timp ce la satele
neni i rzsi
de rum!ni sau, rnai tIrziu, de clcasi, fenomenul este
frecvent.
Schimbarea numelui la o serie Intreagi de sate nu
se poate expEca ins numai prin vicisitudinile istorice,

adic prin distrugerile fcute in timpul rzboaielor. Mai
exist i o alt explicatie anume inifiativa of icialitei(ii
sau a noilor proprietari i, adesea, a locuitorilor satului
avind
Socotind c numele vechi nu sun bine
sau,
el un -caracter satiric, scatologic sau pornografic
alteori, ne mai Intelegindu-1, ne mai dIndu-si seama de intelesul lui care fusese totusi clar In vremea veche and se
intemeiase satul sau and fusese botezat de slavi, unguri
oficialitatea, proprietarul nou sau locuitorii
sau turci
satului II schimb i adopt un nou nume Pe care II socotesc mai potrivit. Asemenea schimbri stnt frecvente
In veacul al XIX-lea, ca urmare a schimbrilor ce se produe in societatea si In administratia romInease ; ele se
l-ntIlnesc ins si mai Inainte 1
Iat Citeva exemple care ilustreaz afirmatia de mai
sus ;
skit luate tate din cuprinsul judetului Ialornita.
Satul B4inari de pe Boroea, din cauza caracterului satirico-scatologic al numelui, si-a zis, de la o vreme, Cocargeaua ; harta rus InregistreazA ambele nume, punInresc u, o.c., p. 60). 3) Documentul din 1628, mai 16, arat c
satul de rumlni Balteni din Ilfov, In vremea lui Simion Moghil
(1600-1602), cind s-au Intimplat trii domniei mete mult rutate de au ars *i manastirea (monahiei Anghelina I),
tenii, dup aceia, s-au risipit
putut" (C. Giuresc u. o.c.. p.
satul Bal-
toti ruminii care Incotro - au
80)..
1 Am indicat In Istoria Romtnilor, III, 2 P. 531 o serie de sate

muntene i moldovene care i-au schimbat numele In veacurile
XVIXVIII. Pentru problema schimbrii de nume la unele din

satele care intri In aceast categorie, vezi i observatiunile lui
I. Don a t, Asezeirile omene#1.... p. 11.
94
www.dacoromanica.ro
du-1 pe el nou Intre paranteze. Schimbarea se produsese

Inca inainte de 1815, deoarece statistica oficiara din acest
an are numai noua numire. Totusi vechiul nume dinuia
Inca pe vremea ridicarii hrtii ruse care-1 consemneaza,
chiar In primul rind. Pentru un motiv asemnator
schimbat numele satul Coaletii, care devine Radulesti.
Ambele nume sint trecute In harta rus, eel de-al doitea,
adica ce! nou, In paranteze. Si In cazul acesta, schimbarea se produsese lnainte de 1815. Fute#ii de pe Borcea, constatati astfel In veacurile XVIXVII, se trans-
forma In Fetesti 1. Geitinoii devin Margineanca, numele
cel nou fund trecut intre paranteze in harta din 1835.
Pirlita Isi schimba numele In Ulestii de jos, iar Colceagul

n Ulestii
amintind vechea dominatie Wat-asea'
de sus. Harta consemneazd atit vechile numiri cit si pe
cele noi, acestea din urma fiind trecute tntre paranteze.
Frecaleii, din partea de nord a judetului, devin Glodeanul ; de data aceasta, numirea veche e Intre paranteze,
ceea ce Inseamna ca se Intrebuinta mai putin, numele cel
nou, predominInd. Ditga insemnase pe vremuri, In evul
mediu timpuriu, end se asezasera slavii In tinuturile
noastre, Lunga. 'Dar acest Inteles, dup topirea populatiei
slave In mijlocul bastinasilor daco-romani, se pierduse
si, In plin veac al XIX-ilea, lurnea nu-si mai dadea seama
de el ; numele devenise, -pentru rominii din Bragan,
far sens. In 1835, gasim Inca satul trecut In harta' asa,
cu numele vechi Miga, dar in 1871, el se numeste... Marsilieni 2 Oare autorul acestui nou_ nume
fie vre-un
localnic3, fie conductorul judetului n-a fost el influentat de numele satului Maltezi de pe Borcea Cert este
I Pentru forma Tutesti, vezi de pild5, documentele din 1528,
oville 21 si 1542, februarte 20 (Documente- privind istoria Romtniet, Veacut XVI B, vol. II, p. 423 si 284-5). Tot asa e numit satul
In vremea lui . Matei Basarab. La Dionisie Fotin o. o.g.
III. p. 239 apare sub forma Fotesti. In harta din 1835 e Fete,sti.
2 Frunzescu, Dictionarul... p. 285.

3 Asa crede Iorgu lord a n, o.c., p 131, acceptind informa-tia unui fost elev din partea locului, care derM numele cel nou
de la un Marsilie, proprietarul mosiei."
4 Numele de Maltezi al satului de pe Borcea se gseste nu
numai in harta din 1835, dar si in statistica din 1815 (D ionisie
Fotin o,
o.c., II!, 039) si la B a w r; Mmoires... p. 142, deci in

timpul razboiului din 1768-1774 .
95
www.dacoromanica.ro
c5 aceast tendint spre nume exotice se constat In Talomita si in cazul satului Seitucu
diminutiv totusi caracteristic i vechi rominesc
care devine, Inainte de 1871...
Smirna 1
Si In celelalte judete, gsim acelasi fenomen de schim-
bare a numelor unor sate, si pentru aceleasi motive2.

Harta rus Indic, In Muntenia si Moldova, nu mai pu-
tin de 250 (cloud sute cinci zeci) de sate cu nume duble.

Cele mai multe se IntIlnesc In Ilfov : 37 la numr, urmeaz Ialomita cu 22, Bacul cu 20, Buzul cu 15-,
Rimnicul Srat cu 14; cite un singur sat cu mime
dublu g'sim In judetele Gorj, Neamt, Cirligtura, Herta

i Flciul n-au nici unul.
Dintre aceste nume duble, unele sInt importante sub
raportul istoric, fiindc ne ajut s identificm vechi
asezri. Asa e, de pild, cazul satlui Mnstirea din
Ilfov, de pe Mostiste, sat care poart In harta rus, intre
paranteze, i numele vechi Cornate7. Aci a fost, prin urmare, asezrea urbang din veacurile XVI si XVII, crawl nostru Corntel", cum Ii spune la 1648 Matei Dasarab, ctitorul bisericii din localitate, asezare care a dedzut apoi i i-a schimbat i numele, devenind Mnstirea3. Tot asa e cazul Niculitelului din Dobrogea care
poart, In aceeasi hart, i numele de Meineistiriste. Ceea
ce Inseamn, c5 In acel loc, a fost o veche mnstire,
anterioar probabil cuceririi turcesti din 1417. Satul Rogojeni din Covurlui se mai chearn i CeilcIraqi. Aci a
si Roman ; Vilcea
fost asadar un tirg de clrasi, purttori de ordine i

scrisori.
Frunzescu,
o.c., p. 449.
2 Astfel, in Ilfov : satul Gojanii de pe Mostistea

schimbat, dupa cit se pare, numele In Ulmul, lar Futestii, de pe aceeasi
p, In Tariceni. Pe de alta parte, satul Nenciulesti, tot pe Mostiste, s-a numit de la o vreme Chirnogi. Harta rus d ambele nume
sub forma Ninciulestii Domnesti (Chirnogi)", ceea ce inseamn
ca noul nume nu se impusese Inca. Pentru tustrele, vezi studiul
meu : Un vechi ora $ al Tarii Rotnine.yti : Col ncifelul. (Sub tipar)
Despre sate cu nume dublu In judetul Dimbovita, vezi N. M. P opesc u, Judeful Dimbovila in anul 1810 (Hotare, sate, statisticti),
in Anuar de geografie...", II (1910-1911), p. 153.
3 Vezi Con st. C. Giurescu, Un vechi ora F al Tdril Road-
nefti : Corndlelul (sub tipar).
96
www.dacoromanica.ro
Alte nume duble ne ajut s lmurim originea locuito-
rilor satelor respective. Astfel e, de pila satul Suditi

din Ialomita, cu 29 de gospodkii, avInd ca al doilea
nume, Intre paranteze, Ungureni. Prin urmare, steriii
de aci Sint veniti din Transilvania, asemenea celor care
au determinat numele atItor sate de pe clina de miazzi
a Carpatilor 1
Prin schimbrile de nume ale satelor se explic In

cea mai mare parte deosebirile care se constat Intre
diferitele izvoare referitoare la asezrile noastre rurale.
S 1u5m, de pila statistica din 1815, utilizat de Dioni-
sie Fotino, apoi harta statistic rus, tipkit In 1835,
si dictionarele geografice judetene, apkute spre sfIrsitul

veacului al XIX-lea. Statistica din 1815 d pentru judetul Ialomita 127 (o sui dou zeci si sapte) nume de
sate ; din acestea, 20 de nume, asadar aproape a sasea
parte, nu mai apar In harta rusei 2, dei aceasta cuprinde
un total de nume d3 sate mult superior aceluia dat de

Fotino : 163 fat de 127, asadar cu 36 In plus ; nu poate
fi deci vorba de omisiune. Ce s-a Intimplat, In cazul

acesta, cu cele 20 de sate ialomitene ale cror nume nu
mai apar In harta rus ? Au disprut ele oare, s-au pustiit, s-au transformat In silisti ? Faptul se poate admite
numai pentru o minoritate a lor, cum ar fi Ostrovenii,
1 Vezi si mai jos, p. 112.

2 lat numele acestor 20 de sate, In ordine alfabetia: Argati,
Brbulesti, Carareni, Cioroeni, Cotul Clinestilor, Cuiburile, Dimul

croitoru, Gura Strachinii, Matasesti, Miritesti, Motalva, Obiditi,
Odaia Manciului, Odaia Turchei, Ostroveni, Ostroveni (altii I),
Plumbuita,, Sasul, Stoenesti, Stupinile. Pentru alte citeva sate ale
cror nume nu apar de asemenea In harta rusa, cred c sintem

In fata fie a unor erori de Inregistrare la Fotino, fie a unor trans-
fcrmri. In harta msg., a numelor date de aceasta. Astfel Andrei

Scaul lAv8psio ExdovX), de la Fotino, inregistrat, cred, gresit
constatam si alte cazuri de asemenea greseli
s-ar putea s fie
Andrsesti ; Coada Badil s-ar putea s fie cel de-al doilea nume
al VlAdenilor care, In harta rus are, intre paranteze, Coada Bontea ; Crucea de piatra pare s fie, In harta rush', cel de al 4oilea
nume fie al satului Scutelnici zis si Stflpu de piatr, fie al Timbureslilor care se mai numeau si Chiatra ; Fundu este, cred, In 1835,
Fundu Crsani ; Piscul Caribilul devine Pisculesti, iar Ulestii de os
si de sus sint transcrierea corect pentru Umestii de jos, cel de al
doilea nume al Pirlitei, si Umestii de sus, cel de al doilea nume
al Colceagului.
7
Principatele Rorntne
c. 8379
www.dacoromanica.ro
97
de pilda, si cele de pe sleaul ostilor, deoarece, altfel, cam-
pania din 1828-9 n-a avut un caracter devastator In
aceast regiune, nu s-au dat lupte aici, nici nu s-au produs incursiuni turcesti. Asadar satele, In majoritatea lor,
au continuat sa existe, dar si-au schimbat numele. Pen-
tru unele din ele s-ar putea da
si o alt explicatie :
aceea a contopirii cu sate mai mari, vecine, pierzindu-si

astfel numele lor.
Concluzia la care am ajuns comparind statistica din
1815 cu harta rus, se verific, Intr-o msur si mai

mare, comparInd harta rus cu dictionarele geografice
judetene de la sfIrsitul veacului al .XIX-lea. Astfel, de
exceppilda, pentru judetul Anges, ale carui hotare
tInd regiunea limitrafa cu Oltul de care am amintit Inadata
inte
nu s-au Ingustat de la '1835 la 1888
alcatuirii dictioharului respectiv 2 - constatam CA 30
(treizeci) de nume de asezari rurale mentionate In harta
rus nu mai exista In dictionarul amintit, desi acesta din
urm e mai bogat In asemenea nume cleat harta 3. Ipoteza pustiirii asezarilor este exclus, deoarece Intre 1835
r888 nu s-a produs nici un eveniment care sa determine o asemenea pustiire. Omisiunea nu se explica deci
iarasi decit prin schimbarea numelor sau prin pierderea
lar In urma contopirii ou asezri vecine, rurale sau urbane. Fenomenul acesta de contopire e frecvent, mai ales
dupa 1829, chid imprejurarile politice si economice favorizeaza cresterea atit a satelor tit si a oraselor, In sipecial a cefor din regiunea seas 4.
Sate noi. Harta ne d pretioase indicatii asupra satelar noi, formate fie pe cale de roire, fie, mai ales, pe cale
Vezi mai sus, p. -62.
I. Lahovari, Dictionar geografic al judelului Argef.

Bucuresti, 1888, 168 P. in 8.
2 G.
3 Iat numele acestor asezri, asa cum figureaz 3n harta rus-,

A1eii ot Cacaleti, Alipiea, Batomiresti,
dar in ordine alfabetia
Birlabani, Brindusani. Brodeni, Chirpeni, Cizmari, Cleici, Finati,
Ghiltofani, Gonacesti, Gura Bascovului, Gura Launelului, Herbesti,

Irepele Muscelu, Mciureni, Moara Golescului, Munei, Odaea, (dei
Buciumeni, Osibitii ot Ruda, Poeana Listuroi, Popucesti, Prislopu,
Tarnita, Tolotreni, Valea Jorjovului, Valea Lumina, Valea Mirlea.
4 Vezi exemple de sate contopite cu orasele In a mea Istoria
Rominilor, III, 2, p. 531.
98
www.dacoromanica.ro
de colonizare, In acest din urmg caz, cu elemente atIt
rominesti cIt i strgine.

Roirea este un fenomen general rominesc ; II constatgm atit In Muntenia cit si In .Moldova i In Transilvania.
Nu este Insg specific rominesc, Il au toate popoarele intr-un anumit stadiu de crestere a populatiei. Surplusul
satelor
de obicei tineretul
pentru care conditiile de
trai devin din ce In ce mai grele, pgrAseste locul si se

asazg In altg regiune, Intemeind noi sate sau cgtune ;
uneori, ere poartg numele locului de plecare, alteori, nume
deosebite care nu amintesc prin nimic vechea basting.

Harta rusg ne aratg o serie Intreakg de sate formate pe
aceastg cale. GAsim astfel In Rimnicul Sgrat Chiojdeni,
cu 76 de gospodgrii, i, In Scuieni, Chiojdeanca (64 de
gospodArii) ; ambele sint formate cu sgteni i sgtence
fie cg e vorba de Chiojdul Mare
venite din Chiojdul
zis si bAtrIn" (Star Chiojd), fie de Chiojdul Mic, de pe
13Isca, vecin cu primul. Dragoslovenii, tot In RImnicul
Sgrat, sInt veniti din Dragoslavele Muscelului ; acest im-
portant si vechi sat de .munte, schelg spre Ardeal, a

dat, Impreung cu Rucgrul vecin, si pe Intemeietorii celor
doug cAtune ale Sovejei putnene : Ruceirenii i Dragoslovenii. Pentru acestia din Putna avem i documentare isto-
au venit Incg Inainte de Matei Basarab, ctitorul

mngstirii de la Soveja ' Tot din Muscel, dat de data
aceasta din preajma sau de la marginea ampulungului,
sint veniti Cimpulungenii din Buzgu, avezare cu 54 de
ricg :
pentru comparatie, citAm Agiudenii, cu 72

de gospodgrii, In Roman, veniti de la Agiud, (Adjud)
vechiul tIrg al Putnei, i Huqenii, cu 70 de gospodgrii,
gospodgrii ;
In Tutova, veniti din Husii FlciWui. Gheboeni, In DIMbovita, en 64 de gospodgrii, stilt veniti din Gheboaia acejudet; tot asa Potlogenii din Potlogi, Celienii, 122,
In Romanati de la Celeiul vecin, Vizirenii (Mopsca); 100,
In Buzgu, din Vizirul Brgilei, iar Optofanii (Plancica)
30 In Olt, din Optasii aceluiai judet. Tot da, Nehoiaqii
(satul cu 103 gospodgrii i cgtunul cu 5-20), din Buzgu,
Vezi C. Rdulescu-Codin i Preot I. Rutescu

p. 33-36; cf. Const. C. G i u-
Dragostavele, Cimpulung 1923,
r esc u, Istoria Rominilor, III, 1, ed. 2, p. 59.
99
www.dacoromanica.ro
se trag din Nehoiul vecin. Mdcsinenii, Cu 29 de gospodrii, in RImnicul Srat, trimit foarte pro6abil, la Macsenul Buzului, dup cum Ndeanca i Vintileanca, In Scuieni, trimit respectiv la Nenii aceluiasi judet si la satul
Vintil Vod sau Menedic din Buzu. In Moldova, Vulturenii In Tecuci, cu 104 gospodrii, au venit din Vulturii, satul cel mare al Putnei vecine. In Neamt, trei sate
stilt tnterneiate cu oamenii veniti din Transilvania
Birgtioanii, 171, de la BIrgu : Brogenii ifirgaeni 25,
tot de acolo, i Bretcanii 5-20 de la Brete; un al patrulea, Cotuvam4en4 are locuitorii lui veniti din Cotu
Vamesului de pe Siret. Ddenii, In Dobrogea, pe maluI

Dunrii, asezare important si bine populat
unele
izvoare din veacurile XVII si XVIII 11 socotesc orsel"
a fost Intemeiat de steni din Daia
chiar oras 1
Vlscei, dup cum Stelnicenii, din aceeasi Dobroge dung-
rean, au venit din Stelnica Ialomitei, de pe Borcea.

Asemenea exemple se pot usor Inmulti ; ele arat, toate,
Insemntatea ifenomenului de roire a populatiei rurale.
Clt priveste l'ntemeierea de sate noi prin colonizare,
cu elemente iramInesti sa'u strine, datele hrtii Sint
mai numeroase. Ele se pot Imprti In patru categorii :

1)Slobozii, 2) Sate de adunati, atirnati, osibif i, pribegi
streini. 3) Sate al cror nume indic originea etnicd
a colonistilor respectivi. 4) Sate al cror nume indic
regianea de origine
provincie sau judet
a colonis-
tilor.
Sloboziile stnt foarte numeroase. Ele se IntIlnesc In

toate judetele, afar de Mehedinti, Dolj i Viicea 2. Cele
mai nnmeroase se gsesc Ins In regiunea de botar dintre Muntenia si Moldova, asa dar In RImnicul Srat
judetul cu cele mai multe slobozii , In Tecuci si

Putna. Pentru RImnicul Srat, harta
dd
In
doucIsprezece
Con st. C. Giurescu, I storia Romtnilor, III, 2, p. 502.

2 Faptul ca harta nu indic slobozii In aceste trei judete, nu
e o dovad cA ele nu existau acolo la aceast epoc ; se poate
foarte bine ca s fi fost cunoscute sub alt nume, nu acela de slobozie. In privinta aceasta, cazul Rimnicului Srat e concludent ;
in earl de cele 12 slobozii consemnate In hart sub numele acesta
sau f i sub numele acesta, mai erau Inca' J1 (dou zeci i patru)
de slobozii, trecute Ins sub alt nume. Vezi mai jos, p. 101.
103
www.dacoromanica.ro
si anume opt trecute In acest singur nume

iar patru cu mime dublu, termenul de slobozie intrind
In al doilea nume 2. In realitate Ins, Rimnicul SArat
numra mult mai multe slobozii statistica Aseara' din
1831, care avea interesul s consemneze caracterul de
slobozii
slobozie a satelor ce fAceau sau f5cuser5 parte din aceast5
categorie, d nu mai putin de 36 (treizeci
ase)
asa dar cu 24 mai mult 3. Harta rus5 mentioneazA aceste

24 de localitilti, numai c5 nu le numeste si pe ele slohozii,
probabil pentru c locuitorii nu le mai numeau in mod

curent asa. Calificativul acesta prezenta interes pentru
sgteni numai in perioada de scutire; odat5 ea trecut,
el putea s dispar5, r5minind numele cellalt al satului.
Asa s-a Intimplat si in tinutul vecin al Putnei ; recensmintul fiscal din 1820 mentioneaz5 sase slobozii 4; nici
una din ele nu mai poart numele de slobozie In harta
din 1835 5; asadar, dup5 numai doisprezece ani
c5ci
ridicarea hrtii s-a terminat in 1832
calificativul de
slpbozie dispruse la toate cele sase sate. In Tecuci, harta
mentioneaz5 patru slobozii.
-Prezenta unor numeroase slobozii la hotarul dintre
cele dou5 t5ri rorn!nesti nu trebuie sA mire. Era in interesul domniei s5 fie bine populat aceast regiune de
Margine spre a supraveghea mai usor zisul hotar, spre
a Impiedica trecerile furise de oameni i mrfuri6.
Slobodziea Amara, Slobodziea Cerdac, Slobodziea Cioresti,

Slobodziea Coitli, Slobodziea Coroteni, Slobodziea Istudor, Slobodziea Piscu Negru, Slobodziea Pinticesti,
2 Bligosi (Slobodziea Ceresului), Pinticani (Slobodziea Aleco
Bagdad), Putentei (Slobodziea Costieni), Timboesti (Slobdziea Timboesti).
Vezi ms. 838 de la Arhivele Statului, Bucuresti, f. 1-5.

Caragica,
Iat cele 24 de slobozii in plus : Slobozia Dudescu,
Bandoi,
Girnita nao,
de streini
Lacul Rizii,
Morile,
Baba Visa,
Dedulesti,
Gura Clmtuiului,
Chichineti,
Perisoru,
Pitarului,
Mihalceni,
Codresti,
Belciugul,
Lmotesti,
lui MarStawului,
Bbenilor.
Ttrani,
Tabacari,
Chiritoilor,
grit,
lui
lui
Chica,
lui Vidrascu,
Slobozia Clucerului,
Ptrscanu,
Precistei,
Boului (Vezi Cons t. C. Giuresc u,
Populafia judefului Patna la 1820, p. 10).
Stobozia
5 In schimb, harta mentioneaf o slobozie nou :
Hulpesti.
MAxineni,
Rimniceni,
6 Vezi si mai sus, p.
54.
101
www.dacoromanica.ro
Uneori sloboziile cuprind, In riumele lor, vi numele

proprietarului respectiv, adia al celui care le intemeiase
pe movia sa. Astfel, harta aratg, In Rimnicul Srat, Slobozia Alecu Bagdad i Slobozia Istudor, recte a paharnicului Hristudor 1; In Buzau, e mentionat Slobozia Alecului, Cu 70 de gospodgrii, In Herta, Slobozia I mescu,
avind Intre 5 vi 20 de gospodgrii
subliniem a Iri tinu-
tul ava de mic al Hertei, eft o plas din Dorohoi, slut

trei slobozii , In Tutova Slobozia Conachi, a vestitu-
lui boier care stpinea In Putna Hanul Conachi ; ea mai

are, In hart, vi un al doilea nume, Zorleni, care a biruit
vi sub care satul e cunoscut azi. In Botovani, gsim
Slobozia , cìrban, cu 33 de gospodgrii, lar In Dorohoi Slobozia Apostol.
Dintre celelalte slobozii ale hrtii, merit o mentiune

special Slobozia Tohaneanca din judetul Skuieni ; ea
poart vi up al doilea nume : Ungureni Suditi 2 Din
aceste dou' nume se vede limpede a avezarea a fost
intemeiat cu romIni ardeleni din satul Tohanul-vechi

sau nou
de lingg Bravov
vi a ei Ivi pstraser,
daca nu toti, macar unii din ei, supuvenia austriaca.
Tot sate noi, cu locuitori strInvi din alte prti, sint
acelea ale cgror nume cuprind calificativul de adunati,
atlrnati, be yinari, osibiti, pribegi sau streini. Harta indic
o serie intreagg de asemenea sate. Le vom examina pe
rind, pe categorii.
Cu numele de adunati, apar 26 (dougzeci vi vase) de

sate, toate In Muntenia i Oltenia, nici unul In Moldova.
Calificativul precede, de obicei, numele satului linga care
s-a intemeiat noua avezare, cu oameni adunati" din alte
pgrti. Astfel gasim : Adunatii ot Cioceinefti (Andolina), cu
87 de gospodgrii, In Ialomita ; Adunatii ot Catica, Adunatii Comiceni i iaravi Adunatii ot Copeiceni (Gogootri)
cu 62 de gospodrii, tustrele pe Argev, In apropierea Bucurevtilor ; Adunatii ot Naipu, cu 21 de gospodrii, In
Vlavca ; Adungtii ot Fata de sus, cu 52 de gospodgrii, In
I Pentru acest paharnic Hristudor, vezi ms. 838 de la Arhi-
vele Statului, f 2. Tot In Pimnicul Sal-at mai avea o slobozie

cu
15 f amilii, in timp ce a paharnicului numra 77
si gramticuI
Hristudor" (Idem, f. 3 v.).
2 Trecut in hart, In parantez, sub forma : Ungureneni-Sudili_
102
www.dacoromanica.ro
Olt etc. 0 singur dat am IntIlnit acest calificativ precedind numele proprietarului care alctuise satul : e cazul cu Adunatii Jighirtului', In Romanati, avInd 37 de
gospodrii. De sase ori, calificativul singur, fr numele
altui sat sau al proprietarului, serveste spre a designa
noua asezare. Gsim astfel Adunati 42 In VIlcea, Adunati

52 In Teleorman, Adunati in RImnicul-Srat, Adunati
5-20 In Muscel, Adunati 27 In Prahova
Adunati
5-20 In DImbovita. In acest ultim judet, harta arat cinci
sate de adunati". In afar de cel mentionat, mai stnt :
Adunatii ot Baltita, 60, Adunatii-pna 25, Adunatii Bolovani 58 si Adunatii ot Padurea Domneasca 352.
Mai putin numeroase
nou de toate
satele de
atirnati" prezint aceleasi caracteristice ca si cele de
adunati". Ele nu apar In Moldova, ci numai In Muntenia ; unul din ele II aflm si pe malul dobrogean al Dunrii, la nard de Topalu, avind 35 de gospodrii. ateodat
se mentioneaz si satul in apropierea cruia a fost intemeiat noua asezare: astfel Atirnatii ot Sirbeni, 5-20, In
Vlasca, Bogatqta PlItirnatii 39, In Ilfov, sau Atirnati
(Bajenarii of Harlampiea), 1-5, in Scuieni. Alteori, callficativul singur formeazA numele satului nou ; citm :
Atirnati, 130, In Teleorman, Atirnati, 5-20, tot In Teleorman, Atirnati, 26, In Scuieni, Atirnati, 55, in Ialomita, In
balta Borcei. Intr-un singur caz se (IA si o indicatie asupra
proprietarului In cel de al doilea nurne al asezrii : Atirnatii (Odaea Alecu Gachi), din Ilfov, de lingd Grecii
de sus.
Cu numele de bejenari", harta arat sate atit In Muntenia 61 si In Moldova. Cel mai de seatn e satul Bejenarills din Putna, lIng5 Domnesti, avind 78 de gospodrii.
Probabil: ai Gigurtului".
1831 (Ecstract de suma plugarilor...")

d5 pentru judetul Buz5u sase sate de adunati" : Adunatii ot Postea C51m5tuiului, cu 34 de gospodrii, Adunatii ot Postea Fiurei,
cu 12, Adunatii ot Postea Tuguiata, cu 13, Adunatii B1igoi, cu
21, Adunatii Niscov cu 48 si Adunatii Coitesti cu 15 (ArhiveIe Statului Bucuresti, ms. 838, f. 7, 7 v, 8, 9 si 9v). In Mehedinti are
Adunatii ot Juana, cu 23 gospodrii (f. 69).
E. di In S5cuieni, In afara de B5jenarii
3 H Bejenarata.
pitarului Haralambi, cu 17 gospodrii (f. 10v), i alte dota sate de
b5jenari : Biijenarii ot Cretu, cu 81 de gospodrii, (f. 10) si B5jenarii ot Inoteasca i Parepa, cu 40 (f. 10v).
2 Statistica din ittlie
103
www.dacoromanica.ro
Restul sint asezni mici, fie c e vorba de Gherganii Bejenari (Mavrodin), cu 25 de gospodrii, din Dlinbovita, de
Bejenarti 5-20 din Tutova sau de Bejenarii din Tecuci.
Bejenarti ot Harlampiea, In Scuieni, am Vzut cA mai
poart si numele de AtIrnati.
Osibitii" arat tot sate noi, Intemeiate Itng altele
vechi, dar deosebite de acestea, neconfundindu-se cu ele.

Le gsim si In Muntenia si In Moldova. Astfel : Osibitii
ot Bucpnii de sus 5-20, In Vlasca, Osibitii ot Negrenii

de sys, 27 In acelasi judet, Osibe#ii (sic!) ot Greid4tea,
21, tot In Vlasca si Osibitii ot Ruda, 61 In Arges. In Baau e satul afilug'ra-Osibiti 47, la sud-vest de CAlugraLiuzi.
Cu numele de Pribegi, harta arat un singur sat In
Ialomita, avind 44 de gospodgrii.
Calificativul de Streini se adaug la o serie de sate
din Muntenia ; In Moldova, harta nu-1 mentioneazg. In

judetul Mehedinti gsim trei asemenea asezri : GirbovtStraini 140, Deveselu-Ostreini1 53 sJ Straini Malinchi 60.
In Vlasca, numele a dou asezri de acest f el are o form
particular : Bided de streini, 30 si Bane#ii de streini
36, fr ca s gsim, alturi de ele, satele vechi alcAtuite
din bstinasi, asa cum e cazul in Scuieni tinde, lIng

Te4anii strclini, se afl Teisanii megiesesti sau In Gorj
unde, alturi de Novacil streini, sInt Novacii rumlni. In
Arges, satul Streini-Ungureni 29 arat i originea din
Transilvania a colonistilor respectivi.

Cel mai mare numr de sate noi, alctuite cu elemente
venite de aiurea, 11 are, la data alctuirii hartii, iudetul
Extract
RImnicul Srat. Potrivit statisticii din 1831
constatm aci 36 de slobozii, 8
de suma plugarilor"
sate de adunati" si
1 de osebiti", asadar 45 (patruzeci

cinci) In total.
care are ins
In afar de calificativul generic streini
o
un dublu inteles strein de neam i strein de \loc
sum de s?+(,!. arat, prin numele lor, i originea etnica" a
locuitorilor respettivi. Stnt satele de strbi", rusi,
lipo-
veni, unguri, etc.
1 E, f. 69 : Streinii ot Devesel ; mai d

Peatra AIM (f. 69 v.).
104
www.dacoromanica.ro
satul Streinii ot
Prin sirbi" s-a luteles la noi nu numai sirbii propriu

zisi, dar si bulgarii. Strbul" era, In genere, slavul de
i aceasta nu numai In vorbirea poporului care stie

de sirbul" cu zarzavat si de strbrie", desi are-de a face
cu bulgari autentici, dar si in acte ofciale. Intr-o statistic din 1 septembrie 1830, asadar chiar din vremea ridicrii fiartii, citim: ,.Catagrafie de etti sbi se afl cu sesud
derea aici In orasul Ploieti, toti Bulgari". Asa *Mat
atunci cind gsim trecute In hart o serie tritreag de sate

cu adausul strbi", nu putem preciza, numai pe baza acestei indicatii, dac avem de a face cu sirbi sau cu bulgari.
Trebuie o cercetare special, pentru fiecare caz, fie pe baz
de acte, fie la fata locului.
In regiunea ctmpiei muntene, harta inregistreaz5 o
sum de sate cu adausul sirbi. Gsim astfel In Doli : Maciequ Serbi cu 107 gospodrii, la nord de el fiind Maciesu
Romini cu 112. Tot asa Tunarii Serbi, ling Tunarii Romini si Balle$tii-Serbi, sat mare cu 196 de gospodrii, fat
de cele 80 ale Bilestilor Romini. In Teleorman sInt
bu ot Meigura 38, In Olt loote$tii Sirbi 66, alturi de Ipotestii Romtni, In Vlasca Strbii (Ciolanu) 176 si G4te#ii
de os (Sirbil G4teti) 55. Astzi, primul din aceste dou
sate ale Vlscii se numeste, simplu, Ciolanu ; citindu-i
numele, nirneni n-ar putea bnui originea strin a locuitorilor lui. Tot asa cu Serbii Domne#ii de sus 40 si cu Serbu Domne#ii de jos 33, din Ilfov. Astzi, ele au perdut
calificativul initial care arta originea etnicA a locuitorilor
respectivi. Acesta e cazul, dealtfel, i cu alte sate din Muntenia si Moldova ; gratie hartii, tim felul In care s-au
format ele, cu colonisti strini.
Nu nurnai sesul muntean a cunoscut asezri de acestea
de strbi" ; le Intilnim si la deal, si nu numai In Muntenia, dar si In Moldova. In Tecuci. harta arat dou sate
de acest fe!, unul ou 119 gospodrii, altul cu 70; ambele sint numite Serbi ; la fel In Neamt si n Bacu In
acest din urm tinut, numele celor dou sate slut redate In
pronuntarea oopular Strghi. Tot dou asezri are si
Dorohoiul
S7rba cu 76 de gospodrii si Odaia Sirba,
I Vezi G. M. Petrescu-Sava,
Ttrguri f i orase mire Bu-
zdu, Tirgoviqte qi Bucure.Fti, editia a treia, Bucureti <1937), p. 64.
105
www.dacoromanica.ro
avind Intre 5 si 20. In Putna e Codru Serghilor cu 85 de

g,ospodrii, devenit azi Strbi ; in Dimbovita Serbii, cu 63,
In Vilcea Mog<hila> Serba.
Cu nume care s arate in mod cert prezenta bulgarilor,

harta nu d dectt trei sate : Bulgarii, 25 In Ilfov, Amsali
buteiresc pe malul sudic al bltii Carasu, In Dobrogea, In
opozitie cu Amsall turcesc si Slivna Nou, 113, In Prahova, la nord de Ploesti. Aceasta din urm e asezarea lutemeiat de refugiatii bulgari din Sliven, cu prilejul rzbo-
iului ruso-turc din 1828-9, asezare care a cunoscut o
scurt Inflorire, urmat apoi de strmutarea colonistilor

In Ploestii vecini (primvara anului 1838) 1 Totalul sudsirbi i bulgari
in Muntenia, se ridica, In
slavilor
1815, potrivit statisticii oficiale utilizate de Dionisie Fotino, la 7 799 de familii 2
Prezenta unor vechi sate de colonisti rusi In Muntenia
si Moldova se poate dovedi documentar. Rusii de Vede
arat existenta unei asemenea colonii pe apa Vezii Ind
In veacul al XIV-lea. Cltorii germani Peter Sparnau
Ulrich von Tennstdt care strbat In 1385 Muntenia noteaz ca o etap a drumului lor RuSsenart" 3, adic4 locul
sau tIrgul Rusilor 4; asezarea devenise, foarte probabil,
tIrg la acea dat. I se spunea Rusii de Vede ca s fie deosebiti de ceilalti Rusi, satul din Dimbovita ; acesta din
urm apare documentar la jumtatea veacului al XV-lea 5.
Harta ctin 1835 rtoteaz o serie de sate cu numele de Rusi
atit In Muntenia at si In Moldova : Rugi lui Asan cu 47
de gospodrii, In Vlasca, Fulga-Rusi cu 213 gospodrii
Parepa (Rug) Cu 21, ambele In Scuieni, Rusu In VlIcea
si Ruqciori In Olt. In aceeasi categorie intr, probabil,
cu 29
Valea Rugi 5-20, In Muscel i, poate,
1 G. M. Petr escu-S a v a, o.c. p. 63-67. Condica Liuzilor
arat ca sate cu populatie bulgreasc Novacii bulgari a mangstirii Fistici, Cirligatii bulgari rze$ti i Murgenii moldoveni i bulgari, tustrele in Flciu (Uricariul, VIII, p. 242 i 250).
2 Dionisie Fo t in o, o.c., III, p. 188-314 (textul grec).
3 N. Iorga, Acte f i fragmente cu privire la istoria Ronanilor,
Bucureti, 1897, p.
1-2.
4 Dup cum interpretm Russenart ca Russenort sau Russen-
markt.
6 Vezi
1919, p.
I. C. Fili t t i, Arhiva G. Gr. Cantacuzino, Bucureti,

16; prima mentiune e din august 1451.
1
106
www.dacoromanica.ro
de gospodrii, din Scuieni. In Moldova, citm dou ase-
zki, satul Rtqii Ciuta, cu 108 gospodkii, i ctunul cu
acelasi nume In Back' ; alte dou : RuA Cu 91 de gos1R.ufi, cu

i Chiscu-Rusului 5-20, In Roman1,
59 de gospodrii, In Tutova.
Tot Rusi grit i Lipovenii ; sate numite astfel constatm de o parte si de alta a Milcovului. In Muntenia, harta
Inseamn Litooveni, cu 20 de gospodkii, pe Borcea, In
Ialomita, apoi Lipoveni cu 101 gospodrii In Dimbovita
Lipoveni, cu 24, In Ilfov. E posibil ca i cealalt asezare
din Ilfov, Cretuleasca-Lipoveti cu 30 de gospodkii, s cuprind tot colonisti de acest fel. In M.oldova notm trei
asemenea sate In Suceava, ahume Lipovenii Bratefti, cu
.81 de gospodrii, Lipovenii-Homita, cu 34 si Manoleapodrii
Lipoveni cu 57; In Vaslui sInt alte dou : Lipovenii Vaslui,
chiar la nord de oras, cu 25 de gospodrii, si Lipovenii
cu 962
Un strat mult mai vechi de asezri slave sInt acelea
desemnate prin numele de Schei (Schei) sau $cheia (Scheia). E vorba de slavii asezati In primele timpuri ale conlocuirii lor cu noi ; et se asimilaser complet Ina :friainte
de nvlirea ttarilor (1241). Harta mentioneaz $ase

asemenea asezri din care patru In Muntenia : Schei, 71,
In DImbovita, Valea $cheilor 84 si Petrachefti (Scheiu),
72, In Scuieni, Scheia, cIrcium In Romanati, i dou In
Moldova : $cheea fostul oras, ajuns acum sat, cu 111
gospodkii, In Roman, 5i cheia, cu 172, In Vaslui. De la

acesti slavi strvechi vine numele Vlafca (romtneasc 1")
dat atit regiunii unde mai tIrziu gsim judetul cu acelasi
nume, clt i ctunului din Romanati, trecut In hart cu
5-20 gospodrii.
Ungurii au dat i ei un contingent de colonisti stesti,
mai ales In Moldova. Trebuie fcut Ins o deosebire net
Intre unguri i ungureni", prin acestia din urm Intele-
&du-se rominii de peste munti, din Transilvania si din
Condica Liuzilor arat ca ocupgii ale locuitorilor satului

Rui a Episcopiei Romanului : cInip, oloi, crut, sanii, neguttoria pestelui" (Uricariul, VII, D. 281). Erau deci si mesteri de a-
rute si snii.
2 Pentru Lipoveni In 1741-2 la HirIu. vezi N. I or g a, Studii
fi Documente, VI, p. 364
107
www.dacoromanica.ro
celelalte parti supuse Ungariei. Aceeasi observatie i In ce

priveste skull i scuienii ; In timp ce primii sInt unguri,
ceilalti sInt populatie romIneasca din partile Scuimei sau
vecine cu ea. Harta ne arat In Putna satul Vizanti-Un-
guri, cu 40 de gospodarii ; batrInii din acest sat mai stiati

Inca ungureste In preajma celui de-al doilea razboi moncercetare la
dial, dup cum mi-am putut da seama
fata locului. In Bacu e trecut satul Urmin4 (Unguri),

cu 70 de gospodrii ; In Roman, Lingua, cu 155 de gospodarii, i Feigcidclu, cu 5-20; n Flciu Corni-Ungurul,
sat mare cu 240 de gospodrii ; In Tecuci, Unguri, &tun

avIrid Intre 5-20 de gospodrii. Pentru toate aceste tinuturi, izvoarele istorice atesta prezenta de colonisti unguri1.
In Muntenia, sint de amintit Unguriu, cu 103 gospodarii,
In Buzau ; Calvinii, &tun cu 5-20 de gospoda-rii, In Sacuieni
Baseni Unguri, cu 68 de P. ospodrii, In Vilcea
(alturi sint Basenii RumIni !) i Sacui, sat cu 134 de

gospodarii i cIrcium In Dolj. E o Intrebare daca Ungurelu de sus, cu 35 de gosgodrii, si Ungurelu de jos, cu 32,
ambele In Gorj au avut, la origine. o populatie ungureasc ; ea se pune i pentru Vadu Ungurului, sat cu 116
gospodrii, In Covurlui ; impresia noastr este c raspunsut, In special pentru ultimul sat, e negativ.
O categorie aparte o formeaz numele de sate In legatura cu grecii i turcii. In ce priveste cele dintii, chiar ad1 Pentru Putna, a se consulta recensamintul fiscal din 1820,
care mentioneazA urmatoarele grupe de Unguri : 1) Ungurii din
Mindrisca", 2) Ungurii vechi ot Domnesti" i Bejnarii unguri
noi ot Domnesti". 3) Unrrurii noi ot Padureni", 4) Ungurii beAnari noi" din Vizantea. Grupuri mai erau i In satele Sascut
numele insusi e unguresc i inseamna fintina Sasului"
Orbeni,
Scurta, Pdureni i Bilieti. In total, ei insumeaz 314 liude"
sau unitati fiscale, reprezentind 2,45% din totalul contribuabililor
Judetului (Vezi Cons t. C. Giuresc u, Popularia jude(ului Putna
la 1820, p. 13-14). E posibil ins ca, in acest recensamint, prin
Unguri" s se inteleag i Ungureni" adied romini din Transil-
vania. In Bacu- si Roman sint satele de Clanged ; in privinta Ungurilor din Backi, la 1741-2, vezi
N. Iorg a,
Studii
Docu-
mente, VI, 317, 349 (cisl deosebit a ungurilor de la Calugra 1).

Pentru Tecuci i Flciu vezi, 'Mire altele, marturia lui Bandini, clugarul italian care viziteaz Moldova pe vremea lui Vasile Lupu
(V. A Ur echi a, Codex Bandinus, Bucuresti, 1895, p. 30-31 si
22-23).
108
www.dacoromanica.ro
mitind c, la intemeiere, vor fi fost grupe sau indivizi

apartinind grecilor, ceeace ar fi o raritate, grecii propriu
zisi necolonizindu-se rural'

mai curIhd am putea avea
de a face cu porecle date autohtonilor
cert este c5, la
data aldtuirii hrtii, nu mai erau nici la Grecii din Ilfov,
nici la Greaca, nici In celelalte asezri stesti cu acest

nume din Muntenia 2 si Moldova, asemenea colonisti strini ; ei dispruser In masa autohtonilor.
Cit despre turci, ei se asaz In sate nuTnal In Dobrogea
in mic numr
pe teritoriul fostelor raiale din
stinga Dunrii (Brila, Giurgiu i Turnu) ; o dat cu desfiintarea acestora, prin tratatul de la Adrianopol (septcmbrie 1829), turcii prsesc asezrile lor, trectrid pe malul
cellalt. Asa Mat numele de Ascmaga, Beitd, Beiut de sus,
Beiul de jos, Nazim, Naipu, etc. care se IntIlnesc In Vlasca
sau Vizirul, Osman Aga, Iboglu, Muftiu, Imiruli, etc, In

BrAila, au, la data tipririi hrtii, In 1835, numai o semnificatie istoric, nu si una etnicg. Cu atit mai mult cele
dinafara raielelor cum sint, de pild, Ibraamul, BrianCemeliu, Cealmi, Sarai (Bujoreni) din Covurlui, Cosarul
Nahimu tri Rimnicul Srat sau Sulimanut In Ilfov. Cerchezenii din Ialomita trimit, prin numele lor, la un cerchez, adicA un circazian, proprietar sau Intemeietor al
satului, In cazul cind era crestin
mahometanii n-aveau
voie s stpIneascA mosii In Principate. S-ar putea ins s
In documentele veacurilor XVIXVIII, referitoare la
de slobozii, se mentioneaz, citeodata, printre colonistii,interneierea
eventuali si grecii ; vezi, de pilda, actul din 1588, ianuarie 3, dat de
Petru chiopul lui $eptelici ca sa-si f ac sat in pustiu, la Fintina
Caplena, tu oameni streini, rusi, sirbi i greci (R. Rose t t j, Pdmlntul, satenii ci stdpinii in Moldova, I, Bucuresti, 1907, P. 294
nota). Dar acesti greci" erau, de cele mai multe ori, balcanici de
alt neam, care stiau i ceva greceste. De altf el si multi dintre cei
care se ddeau drept sIrbi i bulgari erau, In realitate, rominii fugiti peste Dunre i carie se Intorceau sub acest nou nume, dup
cum unii dintre moldoveni" si ungureni" erau tot munteni care
trecuser peste Milcov i Carpati i veneau acum Indrt. Aceste
deghizri serveau ca s li se piard urma, ca s nu mai fie reclamati de vechii lor stpini. Vezi In privinta aceasta si C. G i u rest u, Studii de istorie sociard, p. 54-55.
2 Gsim In hart Greci, rcu 131 de gospodrii i Greci cu 27,
In Romanati ; Greci cu 108, In Vilcea ; Greci cu 25, in Dimbovita.
109
www.dacoromanica.ro
fie vi o porecl dat unui romin care fusese prin Circazia

sau avusese legAturi cu aceast tar 1
Relativ numeroase grit numirile de avezri care atest,
direct sau indirect, prezenta figanilor. In afar de Tigiinia
vi Tigtinefti, tot la ei se refer i numirile de Tciteirafi,
Feitirei i Gei1bina0, tustrele, diminutive. Prima ti asimileaz cu ftarii robi din veacurile XIVXV 2 sInt ttarii
cei mici. Cea de-a- doua privevte aptitudinea lor de a lucra
fierul : fierarii cei mici ; o IntIlnim In Putna
avezare
cu 105 gospodrii, In Buzlu, cu 40, In Ilfov cu 35 3. Cea
de-a treia e In legtur cu culoarea fetei ; sate cu acest
nume gsim In Ilfov (32 de gospodkii), In Rimnicul Skat
(60 de gospodkii) i In Buzu (30 gospodrii) 4.
Tot In legtur cu culoarea Intunecat a fetei lor este
vi numirea ironicA de Faraoane, Faraoni; harta indic

sate cu numiri de acest fel In Back' (196 de gospodrii)
RImnicul S'Arat (58 de gospodrii).
O alt categorie de topice In legAtur cu tiganii stnt

cele derivate de la numele pe care vi-1 dau ei singuri,
acela de Rom, Romi. In privinta aceasta, e necesar Ins

o cercetare special, atent, pentru fiecare caz In parte,
cu o anchet la fata locului, spre a nu se face confuzie
cu numiri derivate din Roman vi chiar din numele nostru.
etnic 5.
A patra categorie de sate arat regiunea de origine

provincie sau judet
a locuitorilor respectivi. Dac pentru o seam din aceste sate, acelea mentionate atunci
and am tratat fenornenul roirii", se poate determina pu

precizie risui satul de bavtin de unde au plecat locuiDup cum sint porecliti unii romini : Strbu, Grecu, Rusu
pentru aceleasi motive.
2 Pentru acesti ttari, robi, vezi documentele din 1463, 9 iulie

1466, 8 februarie 1470,`;.1) august 1480 (in care apar ca robi un ttar si un tigan 1) 4 aprilie 1488 (robi ttail i tigani !) etc., in
Ion Bogdan, Documentele lui $tefan cel Mdre, I, p. 78, 106, 140,
242-3, 342 etc
In Muntenia li se spune ttari" : vezi, de pild, satele Ttrii Conduratului, cu 48 de gospodrii, si Colceagu
sau Ttrii lui Chirit cu 90, ambele In Scuieni (E., f. 10).
3 Vezi p. 111 si 127, satele cu numele de Fauri.
4 Si o cIrciurn, In BuzAu, poart numele de Galbanai.
6 Vezi. In privinta aceasta, observatiile lui Ior gu I or d a p,
Nume de locuri, p. 247-249.

110
www.dacoromanica.ro
toril respectivi (vezi mai sus, p. 99), pentru altele nu se

poate indica decil judetul, tara"
In sens restrins, local
sau provincia. Din aceasta categorie fac parte satele V14ceni, cu 5-20 de gospodarii, din Dimbovita, Mehedintii de sus, cu 28 de gospodrii, si Mehedintii de os,
cu 48, din Scuieni locuitorii lor au venit din judetele
Vlasca i Mehedinti Satul Birsanii, cu 32 de gospodrii,
din Mea, trimite la tara" Birsei.
cuprinzInd nu numai pe cei din Oltenia, dar

Oltenii
si pe cei de pe malul de rsrit al Oltului : ad i e, de altfel, i judetul Olt
s-au rspIndit de timpuriu pe o arie
larga. Inca la Inceputul veacului al XV-lea ti gsim In
sudul Moldovei unde dau numele lor unei regiuni Intinse,
Intre Focsani si Galati 2. In Bucuresti, aveau o mahala a
lor, cu o biseric de zid, care a pastrat pIn azi vechea
denumixe 3. Harta Inregistreaza o serie de sate formate de
ei, din manginea Oltului ping la Milcov. lata-le: Olteni,
cu 71 de gospodrii, in Teleorman, Olteni, fara indicarea
cifrei gospodriilor, In Ilfov ; Oltenii ot , tubeu, cu 50 de
gospodrii, In Scuieni; Olte.ni, cu 30 de gospodarii, In
RImnicul Sarat. Interesant e ca gasim un sat Olteni, cu
68 de gospodrii, si In VIleea, adica In Insasi Oltenia. Adi
termenul are Intelesul de locuitori de tingei apa Oltului.
In privinta Muntenilor" e de fcut discriminarea Intre
Intelesul de locuitor al Munteniei
tara i locuitor al
muntelui. CInd In tinutul Neamt harta arat satul Faurii
Munteni cu 41 de gospodrii, i, alturi, Faurii Moldoveni,

cu 33, este sigur ca avem de-a face ou loauitori adusi din
Muntenia 4; tot asa cind arat, in tinutul Iasilor, satul

1 In Buzgu, catagrafia din julie
1831
aminteste satul Mk-
cinenii Mehedinti, cu 34 de gospodrii (Arhivele Statului Bucuresti,

ms. 838, f. 8 v) ; pentru SAcuieni are : Mehedinta i Rahova, cu
114 gospodrii (f. 12).
2 Const. C. Giurescu, Oltenii"... Colonizdri muntene In
sudul Moldovei In veacurile XIV qi XV, Bucuresti, 1941, 10 p.
3 E pomenit pe vremea lui Brincoveanu Intr-un act din 8 februarie 1696: vezi G. I on esc u-Gi o n, Istorig Bucureftilor, Bucuresti 1899, p. 209.
S-ar putea ca aici sa fi fost asezati o parte din tiganii fauri

admsi de stefan cel Mare din Tara RomIneasd, In 1471, In urma
campaniei victorioase Impotriva lui Radu cel Frumos (vezi a

Grka, o.c., p. 120 si 148; cf. Const. C. Giurescu, Istoria
Rondnilor, II, 1, ed. a patra, p. 61)
1It
www.dacoromanica.ro
Munteni-Galateni, cu 66 de gospodAri ; acestia vin tocmai din regiunea trii de jos, colonizate din vechi cu el mente oltene si muntene, regiune care a pgstrat In toponimia ei amintirea acestui fapt. In schimb, satele Munteni,
cu 23 de gospodkii, in Iasi, Mu.ntenii de sus, cu 148 de

gospodkii si Muntenii de jos, cu 49, ambele In Vaslui, par
a arAta mai degrab5 oame.ni veniti din partea muntelui.
Cotu Munteni, cu 5-20 gospodArii In. Neamt, unde am
artat c5 au fost colonizati munteni, din Tara Romineasd,
e susoeptibil de ambele interpretri; tot asa satul .Rojetii de sus (Munteni), din Dolj, cu 5-20 de gospodrii :
locuitorii acestuia stilt veniti sau de la munte sau de dincolo de Olt ; mai probabil5 pare ins5 prima explicatie.
Alturi de munteni", cu sensul oameni de la munte",

trebuie pomeniti delenii" si vlenii", locuitorii dealului
si ai vgii. Harf a arat patru sate de deleni In Moldova,
In tinuturile HIrl5u
unde asezarea cu acest nume, dei
rural, intrece ca populatie chiar resedinta tinutului
F5lciu, Vaslui si Neamt. Vleni" gsim si In Muntenia

Intre ei V.6 lenii de Munte, cu numele aparent paradoxal
si In .Moldova (tinutul Flciului).
Dar n-au fost numai colonii de munteni In Moldova ;
constat5m si citeva sate de moldoveni In Muntenia. Astfel :
Moldoveni, cu 142 de gospod5rii, pe apa Ialomitei, la vest'
de Urziceni, Moldoveni, cu 103 gospodArii in Teleorman si
Moldoveni cu 73 de gospodrii, In Romanatil. In Dobrogea, actuala Mahmudie poart, In hart, numele de Be,stepe Moldoveneascei, a's/Ind 72 de gospodrii ; locuitorii ei
veniser5, In oea mai mare parte, din Moldova, in timp ce

In cealalt Bestepe, la vest de prima, erau turci.
Foarte numeroase sint satele de Ungureni, adic5 de
romIni ardeleni stabiliti la miazzi, si la r5s5rit de Carpati. Ele se intind din Romanati ping In HIrlu, fiind mai
numeroase In Muntenia propriu zis, iar In aceast tail
'In Bucuresti era in 1768 o bisericg ae lemn numitii Moldovent : vezi Mihai Cantacuzino, Ìcrcoea
rirIg BXcottag,
ed. Tunusli, Viena, 1806, p. 328. Acesti rnoldoveni asezati III Muntenia pl-
teau, In veacul al XVII-lea, birul moldovenesca, instituit special

pentru ei. Vezi detalii In Cons t. C. Giuresc u, Istoria Rondnilor, III, 2. P. 698-699.
112
www.dacoromanica.ro
Inssi, In judetele Arges, Muscel si Scuieni. Asemenea

sate se formeaz In general ca dublete ale unor sate de
localnici
care, spre a se deosebi de noile formatii,
Isi
adaug termenul de Pminteni". Harta InregistreazA In

judetul Arges opt sate de Ungureni ; pentru sase din ele
Oiesti, Albesti, CiotrIngeni, Marina, Cepari si Suici

exist si perechea de PmInteni" ; dou au nume independente : Valea Alb (Ungureni) si Streinii Ungureni.
In Muscel sint cinci perechi : Berivoesti, Boteni, Badeni,
Slnicu si Vldestii ; pentru aceasta din urm Insg, calificativul de ungureni a disprut, fiind Inlocuit prin de
sus!`, In timp ce dubletul lui a rmas cu calificativul p5minteni". In DImbovita, trei perechi de ungureni" si pMInteni" : Baseqti, Lacieni i Dragoeqti. In Prahova, dou
perechi : Dimbov i Manevti i un ctun numit simplu :
Ungureni. In Scuieni dou sate poart In numele lor calificativul respectiv : Pose#i-Ungureni (ling Posesti PAmInteni !) si Slobozia-Toheineanea (Ungureni-suditi). La
aoestea trebuie s se adauge Inc trei, uncle prezenta Ungurenilor" se deduce din numele satelor : Suditii de la
.Malu Rop, Amaru suditi qi Te4anii Streiini. In realitate,
satele de ungureni si scuieni, sau cuprinzind si pe acestia, erau mult mai numeroase Intr-aoest judet
de adi
si numele lui, nume cane a durat secole de-a Abdul, pin la
1 ianuarie 1845 , numai c ele nu au adausul respectiv,

ca s poat fi identificate imediat. 0 monografie a judetului Scuieni socoteste numirul acestor sate
exceptind
pe cele mentionate mai sus
la nu mai putin de doueizeci
fi doueil. De altfel si In celelalte judete, In afar de asezrile designate expres prin numele de Ungureni", sInt
o sum altele care au o proportie mai mare sau mai mic
de acesti romIni ardeleni. In Ilfov, harta Inseamn trei
asemenea sate : Miquinqtii Ungureni, i Suditil Ungureni
ambele pe Ialomita, si Ungurenii ot Gherghita, alturi
fiind Gherghita PmInteni. Cite un sat numit Ungureni
mai gsim si In judetele Dolj, Rornanati si Olt ; In Ialo-
3 Ecaterina Z aharescu, Vechiul judef al Saacului In
lumina istoricd f i antropogeograficd, In Buletinul Societtii.... de

geografie", XLI (1q22), p. 147-173.
8
Principatele Romtne
c.
8379
www.dacoromanica.ro
113
mita e trecut satul Suditi (Ungureni) 1 Totalul Ungurenilor" din Muntenia la 1815, potrivit statisticii din acest
an, era de 4 056 de familii. 2
In Moldova, tinutul Tecuciului numr patru asemenea asez5ri : Ungureni, cu 70 de gospod5rii, iar Ungu-
rent cu 66, Sloboziea Ungureni, tot cu 66 si UngureniMoghileni, cu 37. In tinutul Htrlului sInt Ungurenii, cu
103 gospodrii i Ungurenii lui Cuciurean, cu 30. In Ba-
c5u, numele satului Mocani, cu 32 de gospodrii, poate fi
explicat n dou feluri : sau ca ungureni" sau ca locuitori ai muntelui", ocupindu-se In special cu oieritul
cresterea vitelor. Cu acest ultim Inteles, se Intrebuinteaz5
azi termenul In regiunea de podg-orie din Putna spre a

desemna pe vrtnceni.3
In privinta Scuienilor, harta Inseamn trei sate avind
acest nume : unul In judetul Dimbovita, cu 40 de gospod5rii, altul n Neamt, cu 159, si al treilea In Suceava, cu 36.
Adeseori, In loc s5 se dea noii asezri un nume care

s5 arate locul provenientei locuitorilor, originea lor etnic
sau un calificativ ca adunati, atirnati, osibiti, i se spune,
simplu, satul nou. Harta arat o serie de asemenea sate
i In Muntenia si In Moldova. Cit5m, spre exemplu,

Satul Nou In raiaua Brilei, Satul Nou
avind si al doilea nume, intre paranteze, Noeni
in Ialomita, pe Bor-
noi"
cea, apoi dou sate noi" In Putna, unul cu 129 gospo-
drii, altul cu 45, si iar5si dou ,.sate noi" In Back', unul

cu 28 de gospodrii, al doilea cu 26.
Apartenente sociale, fiscale, militare, administrative fi
furidice. In anii Regulamentului Organic, care s'ilt i anii
ridicrii hrtii, societatea romIneasc ajunsese, ell sub
raportul social ctt si sub acel fiscal, la un grad tnalt de

diferentiere si inegalitate. Tot felul de categorii1 sociale,
Statistica din 1831 arat5 In judetul Rimnicul Srat satul

(Arhivele Statului Bucuresti, ms.
838, f. 2.v.), in Dolj Lipovu Ungureni, cu 47, alaturi de Lipovu ruminesc cu 75 (Ibidem, f. 59 v.), iar in Mehedinti, Mahalaua Ungureni, cu 11 (f. 69 v.).
lile Ungureni, cu 35 de familii
2 D. Fot in o, o.c., III, p. 188-314 (textul grec).

3 Pentru 12 ungureni sticlari"
al:Ha fabricanti de sticl
de la Bacau, In 1741-2, vezi N. I org a, Studii i documente, V1,
p. 349.
114
www.dacoromanica.ro
fiecare Cu situatia ei specialk Cu privilegii mai mari sau

mai mici, cu obligatii diferite, tot felul de categorii fiscale,
unele din ele legate si de rosturi administrative, militare
juridice. Aceast diferentiere i gseste, In parte, ex-
presie In harta; multe sate tin s-si precizeze, prin numele lor, situatia social, fiscal i administrativ pe care
o au. Mai tIrziu, and se va introduce, prin Conventia de
la Paris, egalitatea In fata legii, end se vor desfiinta formal privilegiile i inegalitatea fiscal, nu va mai fi interes
pentru mentinerea numelor i calificativelor speciale. Nu
va mai interesa dac satul e de mosneni, megiasi, rzsi

sau nu, de romini sau de strini, de--alesi, de adunati, osebiti, attrnati etc. Aceste calificative vor dispare treptat,
treptat ; o cornparatie intre numirile de sate din ajunul
celui
doilea, chiar al primului rzboi mondial si acelea cuprinse In harta ce studiem arat limpede procesul
de egalizare, de stergere sou disparitie a calificativelor ce
diferentiau asezrile skesti. Harta de la 1835, prin bogtia
si varietatea nurnirilor de asezki omenesti, ne sugereaz
imaginea vechii societti rominesti. Vom examina In cele
urmtoare cIteva aspecte din rInduielile sociale, fiscale,
militare, administrative si juridice ale acestei societti, asa
cum se reflect ele In harta mentionat.
Sub raportul social, o serie de sate, mai ales in Oltenia,
tin s releve caracterul lor de mosneni sau mosteni, asadar de oameni liberi, cu pknintul lor, spre deosebire de
satele de clcasi care stau pe mosia altora. Gsim In Gorj
Logrestii-mosteni cu 103 gospodrii, alkuri de Logrestiiceilalti sint In Mehedinti
Purcenii Mosteni, cu 107 gospoddrii, la nord de ei fiind
Purcenii-birnici. In Dolj, iarsi trei sate cu acelasi calificativ Neru moqteni cu 79 gospodrii, Almeisu-mosteni,
cu 50, i formanii-Mosteni (Popeni) cu 20; ling primele
doug sInt satele corespunatoare de birnici" ; ling ultimul stilt Jormanii-Adunati, numiti i Itac. In Mehedinti,
harta mentioneazA satul Girboveit-Mosteni cu 37 de gospodrii, iar In Olt Mosteinii, nu ca adaus, cf constituind
Insusi numele satului. In Muntenia propriu-zis, IntIlnim
calificativul de megiasi, sinonim, de altfel, cu monean 1;
birnici, Feirdisestii-mosteni
Vezi Cnnst. Giurescu, Studii de istorie sociald, p. 343.

115
www.dacoromanica.ro
astfel satele Strirnbera-Megiaqi, cu 65 de gospodkii, la

vest de Vlenii de Munte, In judetul Scuieni, In opozitie
cu Strimbenii Boeresti, i Te4anii Megiemti, cu 135 de
gospodrii, In acelasi judet, In opozitie cu
In Moldova, gsim Rdz4a, sat cu 119 gospodrii, In Tecuci ; termenul e echivalentul moldovenesc al mosnenilor
sau megiasilor munteni. Tot ca un titlu de distinctie socialk Intilnim In Moldova si calificativul de curteni ; aa
e satul Valea-Corbu-Curteni, cu 21 de gospodrii, tot In
Tecuci. Curtenii corespundeau rosilor" din Muntenia, adicd
subalternilor marilor dregtori rspInditi prin sate si formind bresle militare si fiscalel.
Calificativul de rumini", adic trani depinzind de un
stpin, In Opozitie cu mosnenii, a disprut aproape pe vremea ridicrii hrtii ; de altfel, institutia Inssi dispruse
Cu aproape un secol mai Inainte In vremea lui Constantin.
Mavrocordat. L-am Intnnit o singur dat, In VIloea, unde,
alturi de Vai de ei, cu 181 de gospodrii, apar Vai de

runani, In realitate Vai de ei rumini. Dar si aici, acceptiunea social nu e absolut sigur 2. In toate celelalte cazuri, termenul e intrebuintat, fr Indoial, In sens etnic,
In opozitie cu sirbii", streinii" etc. Astfel, Runanii Giftefti cu 55 de gospodkii, In Vlasca, avInd lIng ei pe
Sirbii GIstesti, i IpoteVii Runani cu 66, In Olt, arturi de
Ipotestii-Strbi.
Mai des apare calificativul de dirvari, adic muncitori

la toate3. El se d, la finele veacblui XVIII si InceputuI
Const. C. Giurescu, Istoria Romfnilor, 11, ed. a patra,
p. 511-513.
In catagrafia fiscal din 1803, zis
i Condica Liu-
zilor, o sum de sate poart calificativul de rzsesti", spre a se

deosebi de omonimele lor de clcasi. Vezi, de pild, Vulturenii rzsesti, din Tecuci (Uricariul, VII, p. 318), Ireasca rzsasc, din
Tutova (Idem, p. 345), Sohodolul rzsesc, din Beau (Idem p.
289), Scurta rgasasc, din Putna (Idem, p. 301).
2 0 cercetare amnuntit5, la fata locului, ar putea arta (lac&
nu cumva, si in cazul acesta, termenul are sens etnic, nu social.
3Ii gsim, de pild, la fabrica de postav de la Pociovaliste
(Ilfov), in numar de 40, In afar de lucrtorii postvari propriu
zisi (Vezi documentul din 1794, august 18,
la V. A. Urechia,
Istoria Rominilor, V, p. 295). Ii gsim de asemenea, ca oameni de

serviciu, la statiile de post (vezi mai jos, p. 164). In sensul acesta
de muncitori la toate" trebuie modificat definitia din Iorgu
116
www.dacoromanica.ro
celui de-al XIX-lea, In special satelor de unde se recrutau

cei ce lucrau In statiile de post t. Calificativul apare fie
ca un adaus la numele satului, fie
cazul cel mai frecvent
constituind el singur numele satului. Citm urm5-taarele exernple : Catichea Dirvari, cu 38 de gospodrii,
In Ilfov, lIng Catica, Dirvarii de sus (Jemani), cu 64 de
gospodrii, si Dirvarii de os, cu 40, ambele In Mehedinti,
Dirvari, cu 31 de gospodrii In Prahova, i Dirvari, cu
25, In Ilfov. De la acest calificativ, devenit numele, grecizat, al familiei Darvari, se trage numele schitului din
Bucuresti.
Frecvente sInt cazurile chid, In numele satului, se cu-
prinde i acela al pro prietarului. Aoest obicei se rspIndeste in veacul al XVIII-lea; la Inceputul celui de al XIX-,lea,
el este curent. Vom cita, din multele exemple pe care le

ofer harta, numai pe acelea din dou judete; Ilfovul pentru Muntenia si Dorohoiul pentru Moldova. In Ilfov gsim Glina
cu 26 de gospodrii, Glina Andronescului ($erbeinita), cu 5-20 si Beileiceanca (Gima Go-
lescului), cu 55; apoi Maia Filipescului, cu 42 si Maia

Beirbuceanului, cu 55, Fundenii Veicarescului cu 26, Virtej-
Cornetu Greiditeanului, cu 28 si Brezoaia Vistierului cu
27; dup aceea Cosoba Hristii, cu 40, si BucqneascaCosoba Cretulescului, cu 22; In sfIrsit, Ceiciulatii Episcopului, cu 59, si Mavrodin
Banului) cu 35 (compar cu Bneasa, adicg satul Bnesii 2, ling Buouresti !).
Numele satului Bordeiul lordeichitei, tot din Ilfov, s-ar putea explica mai degrab prin numele celei care s-a asezat
Mtn ad, alturi de sotul ei Iordache, spindu-si bordei,
deci nu proprietara, ci Interneietoarea sattflui. In Dorohoi,

harta mentioneaz. Hiieu lui Gafencu, avind 125 de gospodrii, Volovtu lui Lupaqcu, numai cu 5-20, Gheorghiea-
Stroici, iar numai cu 5-20 si Banul Gherghelu, cu 30.
UrmeazA Slobodziea Apostol, cu 5-20 si Slobodziea lui

Tali, In sfIrsit Bajura Ghica, cu 34.
I or d a n, o.c., p. 188, reprodus dup Tiktin care d,

e drept,
cu semn de intrebare
sensul de tfietor de lemne (in pdure I)"
Holzfller.
1 Vezi mai jos, p. 164, nota

2 A aparjinut sojiei banului Dimitrie Ghica, tatl viitorilot
domni pminteni, Grigore
1828 si 1834-1842).
Alexandru, din
Muntenia (1822
117
www.dacoromanica.ro
Din exemplele aduse mai sus, se observA a indicarea

numelui proprietarului serv uneori, atunci cind grit mai
multe sate cu acelasi nume -- cazul Glinei sau al Maiei
din judetul Ilfov
spre o alai usoar recunoastere a fiecruia din ele.' Si In aceast privint Ins, ca si In aceea
a calificativelor amintite mai Inainte, se observ tendinta
de a se renunta la o astfel de identificare ; treptat-treptat,
numele proprietarului dispare din numele satului, inlocuindu-se printr-un al doilea nume dat asezrii respectiveFenomenul se poate urmgri chiar In epoca ridicrii hrtii :
Glina Andronescului se mai cheam si Serbnita, iar Glina
Golescului, Blceanca. Tot astfel Cosoba Cretulescului de-
vine Bucsneasca, iar Cciulatii Banului, Mavrodin. De

altfel, fenomenul de disparitie al numelui proprietarului e
usurat de Inssi trecerea propriettii dintr-o min In alta,
prin astorii si vInzri.
In unele -cazuri, asezarea proprietarului, curtea sau
conacul lui, este indicat In mod precis In hart, printr-un
semn grafic deosebit si prin termenul .asopl, (curte), ,aBopra
(curtile) sau noma (cas), care se adaug la numele satului respectiv. Astfel gsim Curtea Marginea Grozeqti,
cu 1-5 gospodrii, In Bacu, lIngi satul Grozesti, Curtea
Bogcliinesti, Cu 1-5 gospodrii, lIng satul Bogdnesti, In
acelasi tinut ; Curtile Bojureni, Cu 5-20 gospodrii, in
Tutova, si Casa satului Sahatu, In Ilfov.
Sub raportul fiscal, am vzut a un calificativ obisnuit
al satelor de tgrani clcasi, In opozitie cu acelea de mosneni, este birnici. Logreqtii-Birnici i Purcenii-Birnici In
Gorj, Neru-Birnici i Almalsu-Birnici In Dolj 2 corespund
satelor de mosteni respectivi. Birnicii reprezint masa cea
mare a contribuabililor rurali, pltind birul" sau capitatia" In mod obisnuit si regulat. In momentul and dispare
formal inegalitatea fiscal si social, cInd, In urma Con1 Procedeul acesta II gsim aplicat mai ales In scriptele visEcstract de suma olugarilor",.., recensAmintul
din iulie 1831, constatm In judetul Ilfov nu mai putin de 66
(aizeci i ase) de -sate la numele crora se adaugl numele propriu sau de dregtorie al proprietarului (Arhivele Statului, ms. 838,
f. Z1-27 v.).
.? Tot In Dolj, recensmintul din iulie 1831, d satul Mierea
tierkei. Astf el In
birnict alturi de Mierea moptent (Arhivele Statului, ms. 838, f. 59v).

11 8
www.dacoromanica.ro
ventiei de la Paris, toate satele sInt supuse aceluiasi regim

fiscal, diferentierea aceasta, prin nume, nu mai prezint
important ; treptat-treptat se renunt la calificativul birnici".
Liudele sau liuzii erau uniteitile contribuabile ; intr-un

liude intrau unul sau mai multi trani birnici, numrul lor
fiind In functie de starea material respectiv. Astfel, In
Muntenia, pe vremea miscrii lui Tudor Vladimirescu, intr-un liude intrau trei-patru trani frunte", cinci-sapte de
miiloc i opt-doisprezece coad" ' Era deci un sistern de
'repartitie a birului In raport cu averea taranului ; numai
a in loc s fie categorii de impuneri, erau categorii de

impusi. Cifra pe unitatea de impunere rminea aceeasi,
Varia Ins numrul celor care intrau In zisa unitate. In
kind, era tot un fel de cistit dar aplicat nu la un sat In-
treg, ci la un grup restrins. In Moldova, liudele reprezint,

Tn aceeasi epoc a miscgrii lui Tudor, de obicei un contri-
huabil, citeodat ins si mai multi. In tinutul Putna, de

potrivit recensmintului din
martie 1820, erau
12 816 liude, 2 fat (le cele 19 022 cite se aflau In toat
Muntenia ; se vede usor deosebirea de continut al liu1
delui" In cele dou tri.

Harta noteaz5 in tinutul Back satul Cdlugra-Liuzi,
cu 241 de gospodrii, la nord de CAlugra-Osibiti, cu 47
de gospodrii, si de Clugra Mare, cu 219. E un sat de
colonisti unguri, catolici, amintit si in secolul XVIII, sub
Constantin Mavrocordat 3. In Dolj, constatm satul Luzi 4
deci Liuzi cu 44 de gospodrii, ling TrapeTrapezita
zita, cu 130. In ambele cazuri, atit In Bacu citsi In Dolj,
calificativul fiscal de liuzi arat o asezare nott steasc,
ling vechiul sat ; el poate s aib aci i sensul de oameni veniti din alt parte, strini.
Totalul lor pe intreaga Ora se ridic5, in 1821, la 119 375 de

19 922 liude, revenind, asadar, in medie, circa
/As6 tArani la liude. Vezi Nichita Adaniloaie, Boierii
birnici, alcatuind
coala conclusd de Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1956, p. 19.
2 Const. C. Giurescu, Populafia judefului Plana la 1820,
p. 12 si 40.
3 Vezi N. I or g a, Studli qi Documerte, VI, p. 819.
H Luza, cu a (forma de plural in ruseste ; vezi mai sus,
p. 25--26)
119
www.dacoromanica.ro
Scutelnicii sInt tranii care nu plteau darea la vistierie, dInd In schimb stp:nilor lor, adic proprietarilor pe
mosiile crora stteau, o sum fix anual. Infiintati atil
In Muntenia l't si In Moldova de ctre Constantin Mavrocordat, prin reformele sale financiare din 1740 si 1742,
ei constituie o categorie separat fiscalt. De la ei si-au
luat numele satele Scutelnici (Stilpu de piatrei), pe Borcea, cu 27 de gospodrii, si Scutelnici, In sesul Buzului,
cu 22.
Alegi grit tot o categorie sau o breasl fiscal si anume una mai nou, l'nfiintat In veacul al XVIII-lea, In
vremea lui Grigore Ghica 2. Ei fac parte din categoria mai

mare a ruptasilor, pltesc deci pe temeiul unei intelegeri
cu vistieria ; birul lor e ceva mai greu ca al birnicilor
de find. Harta mentioneaz In Muntenia o serie de sate
purtInd acest nume : Alesii ot Ciociinesti, cu 27 de gospodrii si Alesii Mihaiu Vocki (Tigeiniea), cu 70, In Ilfov ;
Alegi ot Teliu (Teiu!) cu 5-20 gospodrii si Alegi ot
Cacalefi, cu 60, In Ange; Alesii ot Butesti, cu 70 de goscu exoeptia

podrii, In Vlasca. In toate aceste cazuri
Alesilor Mihai Vod
se vede 6 e vorba de sate noi,
formate alturi de altele, al cror nume II poart ; termenul de alesi poate avea deci, In aceste cazuri, Si Intelesul de osebiti". Pentru o asemenea interpretare pledeaz si numele cel de-al doilea al satului Alesii Mihai
Vod : PO niea. El arat oh' locuitorii acestei asezri rurale erau dac nu toti, dar In mare parte, tigani. Mihai
Vod s-ar putea s fie si Mihai Viteazul, dar si unul din
voevozii ca acest nume ai veacului al XVIII-lea, adic
Mihai Racovit (1741-1744) sau Mihai Sutzu (1783
1786, 1791-1793; o a treia domnie In 1801-1802).

$i sub raportul juridic, harta nP d unele indicatiuni.
Ea consemneaz In Muntenia opt sate de sudifi, adic. de
1 Const. C. Giurescu, Istoria Rominilor, III, 2, p. 644.

2 Mih a i Can t a cu z in o, latopta sil; BXaxi.ag, ed. Tunusli, p. 52-3 ; cf. traducerea lui Gh. Sion, Bucuresti, 1863, p.
30; Dionisie F otin o, o.c,. III, p. 352 (textul grec).

Nici
ihai Cantacuzino, nici Dionisie Fotino nu precizeazd de care Grigore Ghica e vorba, dar intrucit ultimul aminteste de aceast
breasl si de altele cu prilejul ref ormei lui Constantin Mavrocordat, s-ar putea s se refere la Grigore al II-lea Ghica (1733-1735 si
1748-1752.).
120
www.dacoromanica.ro
supusi strini, In spet Ungureni" sau romIni ardeleni,

care-si pgstreaa cettenia avstriack depind deci de consulul respectiv din Bucuresti. Din aceste opt sate, trei
sInt In judetul Scuieni Slobodzia Tohneanca (Ungureni Suditi,) cu 50 de gospodrii, Sudifii de la Malu Rop
i Amaru Suditi; dou In Ilfov ; Suditi Ungureni, cu 73
de gospodrii, i Suditi cu 24; &NA In Ialomita : Suditi
(Ungureni), cu 29 de gospodrii i Suditii Petros ; unul
In Buzu Suditii, cu 24 de gospodrii, la sud de orasul
Buzu.
Diferitele categorii de ostaV au dat numele lor la o

sumd de sate ant NI Moldova cit si In Tara RomIneasc.
Cele mai frecvente sint satele de vineitori, de pufcasi, de
ceileirasi, de dart:Mani sau dorobanti; i celelalte corpuri
sau bresle militare se gsesc Ins reprezentate In harta
din 1835'.
VIntorii care nu luau parte, numai la vIntorile domnesti, dar constituiau si un element al oastei, grit prezenti
In patru sate din tinutul Neamtului : Vintori, asezare
mare cu 355 de gospodrii, Vineitorii Cotu, cu 118, Viatorii-Piatra cu 70, si ltincitorii peste vale, cu 54. Ptwaii
apar in Tutova, sat cu 26 de gospodrii, In Vaslui, tot cu
26, si In Prahova, cu 33. Clrasii, cei ce fceau paza la
Dunre si duceau stafetele la si de la dornnie, au dat numele
lor celor dou asezri din Ialomita CldraVi vechi, sat
cu 47 de gospodrii, i CeileraVi, tIrg incipient, trecut tot
ca sat In hart:A, cu 163. Tot C'dlcirai e si un sat In Dolj,

cu 130 de gospodrii, ling Dunre, la nord-est de Bechet ;
e si cel de-al doilea nume al satului Rogojini Oin Covurlui, cu 168 de gospodrii. Pe drbani Ii gsim In
Dorohoi, unde satul cu acest nume are 152 de gospodrii, dar si n Olt sub varianta Dorobantu, cu 143 de gospodrii. Seimenii au dat numele lor asezrii din Dobrogea, de pe malul Dunrii, pandurii unui sat din Ialomita
constituind un detaavind 42 de gospodrii 2, Cazacil
Pentru toate aceste. corpuri de oaste vezi Cons t. C .G i ur es c u, lstoria Rominilor, II, p. 507-519 si III, p. 740-752.
2
Si Mihail Canntacuzin o, la-copig zijg 131.axtag, p. 322,
aminteste ca element militar, in judetul lalomita, c5pitnia" din
satul Pandurul; tot el aminteste de vinalorii i pandurii" din judetul Arges (p. 324).
121
www.dacoromanica.ro
sament permanent, In veacurile XVIIXVIIII, alit In

Muntenia cIt si In Moldova
unuia din Dimbovita, tot
cu 42 de gospodrii, catanele unuia din Olt, trecut
hart' sub forma Catanu, Cu 27 de gospod'rii. Cu Intelesul
generic de ostasi apar si satele de slujitori", cum skit
Zdvoiu (Slujitorii-Albeqti) 1, Cu 40 de gospodrii, in judetul Rimnicul Srat i Slujitori, cu 70 de gospodrii, in

Ialomita. Ling Bucuresti, notm Tunarii, sat mare, cu
204 gospodrii, de unde se reorutau, pe vremuri, servantii
artileriei ; alte doug sate de Tunari" In Dolj, aproape de
Dunre ; in Ilfov, deci nu prea departe de capital, satele
muTobopri, Cu 30 de gospodrii, Surtan i (Carasan)
zicantii oastei
cu 82, Rahtivani
cei ce aveau grij
de harnasamente
cu 21. Un sat Rahtivan, Cu 26 gospodrii, este si In DImbovita. In sfIrsit, un atun de Stegari
trecut Stigari
Cu 5--20 gospodrii, apare In Tutova.
Asemenea ostasilor, i dregtorii au dat numele lor
la o sum de asezri rurale. Ne referim, In primul find,
la dregAtorii cei mici, la subaltemii marilor dregtori, constituind adevrate bresle administrative, militare si fiscale. Rspinditi prin satele trii i numiti, la Inceput, cu
un termen generic, rosii" In Muntenia si curteni" In Moldova, ei reprezint o adevrat armat a statului feudal
rominese. De la acesti dregtori mrunti vin numele unor
sale ca Aprozi, In Ilfov, cu 46 de gospodrii, Stolnici, in
Teleorman, cu 82, , atrari In acelasi judet, cu 90, Martalogi, adic paanici la vmile de la hatar 2, tot acolo, cu
23, Serdari, In Covurlui, cu 56, Chitdrei (Pitrei !) in

Iasi, cu 33, Portan, In Vaslui, tu 106, etc. De asemenea,
nume derivate din acestea de mai sus, ca de pild, Stolniceni,
trei sate In Suceava, cu 93, 59 i 40 de gosgodrii, unul In Iai, cu 21, unul In Vilcea cu 5-20
Conz4ani, In DImbovita, cu 59; Dvorniceni, sat mare In
Dorohoi, cu 265 de gospod'arii, Arm4eni" in Vaslui, cu
1 Statistica din 1831, iulie, If d sub forma : Slujitorh Alboteqti tot cu 40 de gospod5rii sau familii.
2 In sensul acesta trebuie rectificat definitia martalogilor din
I. Iorda ri, o.c., p. 235; pentru Intelesul termenului vezi doeu-
mentul din 3 ianuarie 1695, comentat in Const. C. Giuresc u,

Istoria Rominilor, III, 2, p. 708-9.
122
www.dacoromanica.ro
69, Artnpaia, In Tutova, cu 42, si Arm4eli, In Ialomita,
cu 30; $etrreni, In Iai cu 50, Portdre#i, In Dolj, Cu

60, etc.
In aceeasi categorie a micilor dregtori sau slujbasi

trebuie asezati i brani#edi, cei ce pzeau braniqtele
domnesti, adic locurile oprite pentru fineat, vInat
pescuit. Un sat cu acest nume ti gsim In hart In judetul
Vlasca, avInd 76 de gospodrii. Tot In Vlasca e si satul
Braniqtea, cu 53 de gospodkii ; alte sate Brani#ea ni
le arat harta In DImbovitd, cu 125 de gospodrii, la
nord de cIrciuma Pdurea Domneasc5; In Dolj, cu 43, si

In Plehedinti cu 108. Prezenta acestor nume arat cnu
e Intemeiat Indoiala
exprimat intr-un studiu privind
vechea organizare a prii Romtnesti
despre existenta
In Muntenia a branistilor domnesti. In Moldova, gsim
Serbesti (Bran4tea), Cu 84 de gospodkii, In Covurlui,

Branisti, Cu 5-20, In Vaslui, i dtunul Braniqti Bocioc,
cu 5-20, In Iasi, In apropiere de Cozia, In marea braniste domneasc5 din sud-estul tinutului.
Tot aici, citm i $oimarii, satul din Scuieni, cu 102
gospodkii, ai ckui locuitori aveau obligatia de a prinde
oimjjsi de a-i invgta la vInAtoare 2.
In leggtur cu transporturile i cu drumurile, sInt satele de surugii, de menzilgii sau postasi si de podad.
Harta arati In judetul RImnicul Srat, pe malul iezerului
Voiceni, si la nord de drumul postei Brila-Buzki, satul
-
Voicenii-surugii. Statistica din iulie 1831
are, pe MO
Surugii ot Vceni" (sic!), cu 22 de familii, i VAcenii
mizilgii", cu 154; ea mentioneaz de asemenea, In acelasi
judet, Surugiii postii Cucului", cu 19 familiis. Surugiii

P. P. Pan aitesc u, Mircea cel Bdtrin, Bucureti, 1944,
p.
Alte dovezi despre existenta branitilor domneti in Muntenia am dat in studiul critic In legdturd cu Mircea cel Beitrin,
Revista Istoric Romlnr, XV (1945), p. 420-1
Pentru Ordlabii de brani*te" in Moldova, vezi condica lui Constantin Mavrocordat, in N. I or g a, Studii i Documente, VI, p. 222.
2 Pentru aceast obligatie a unor sate de munte, vezi porunca
domneasc din 7/18 mai 1792, ctre vAtafii de plaiuri din Muntenia, ordonindu-le s procure 21 de bucAti S gAseti .oimi frumo0... sa nu fie niscareva ciurele", adAugA domnul (V. A. U r e1112.
c h i a, Istoria Rominilor, vol. IV, p. 279) ; cf. documentul din
24 aprilie cu o formul similarg (Idem I, p. 417).

3 Arhivele Statului, Bucureti, ms. 838, f.
1.
v. i 4.
123
www.dacoromanica.ro
erau organizati pe biciuri", fiecare biciu corespunzind cu

o unitate contribuabilg, ca si liudele. Dionisie Fotino d,
pentru Intreaga Muntenie, cifra de 1 819 biciuri ; cele
mal multe s:nt In judetul Vlasca si Iilfov : cite 268; urmeazg Ialomita cu 243 si apoi Mehedinti cu 146. In Gorj
si VIlcea nu aratg asemenea biciuri, ceea ce e surprinzgtor, deoarece drumuri de post erau si In aceste judete. I
0 asezare de podari" ggsim In Dolj,.la sud de Craiova, ling Jiu ; are 89 de gospodrii ; tot In Dolj, Valea
Podarilor, cu 54 de gospodrii ; o alt asezare Podan, In
Ilfov, cu 36 de gospodrii ; o a patra In Bacu. Numele
satelor derivg de la cei ce aveau grij de podurile umbltoare peste ape.
Sate de agricultori specializaii, de pescan i qi de rnetepgari. Din marea masg a satelor de agricultori, unele
ajung sg se specializeze, cultivind de preferint o anumit plant. Cunosc satul BtineVi, In Putna, specializat
In gradinkie si anume In varzei, un soi urias de varzg,

de patru ori di una obisnuit. Carele acestor grgdinari
emeriti impinzesc toamna nu numai orasele si tirgurile
din Putna, dar si acelea ale judetelor vecine. Satul Fla-minzi din Botosani, de unde a parnit rscoala din 1907,
era cunoseut, In perioada dintre cele dou rgzboaie mondiale, prin cultura usturoiului ; de aci se aproviziona o
bung parte din nordul Moldovei 2. Der4tii, In Vlasca,
cultiv tot soiul de zarzavaturi, dar In special ceapa. Asemenea exemple de sate de agricultori specializati se pot
Inmulti. Fenomenul nu e din vremea noastr ; el a existat si inainte de vrerne3; un reflex al lu se poate observa
' Dionisie Fotin o,
o.c.,
III, p. 188-314 (textul grec).
Contractul incheiat la 9 mai 1811 de asociatia celor cinci concesionari ai postelor muntene, cu guvernul tarii, prevede un numr
de 1 462 surugii, 538 rotari si dirvari si 172 biciugasi", adicl
oameni vechi, cu *Uinta de orinduiala postii" (C. N. Minesc u,
lstoria po#elor romine, Bucuresti, 1916, p. 134).
2 Informatie dat de Mihail Gr. Romascanu, un bun cunosctor
al regiunii.
3 In Catagrafia fiscal din 1803, cunoscut sub numele de Con-
dica Liuzilor (T h. Codresc u, Uricariul, VII, p. 241-395 si vol.

VIII, p. 241-368), la o seam de sate se indic specializarea, ca
agricultori sau mestesugari. Astfel, despre satele Siminice si Pscanii din Suceava, Nnestii si Petrestii rzsesti din Putna, Brh124
www.dacoromanica.ro
In numele un,ei serii de sate din harta de la 1835. G5sirn

In ea astfel satul Grildinari, In Vlasca, cu 40 de gospod5rii.
Trei sate, unul in Vilcea, cu 113 gospod5rii, altul In Romanati, cu 115, si al treilea In Arges, cu 77, poart numele de Cepari; In Arges gsim i satul Varzari, cu 29
de gospodrii. Semnalm, de asemenea, satul Rachieri,
cu 40 de gospodgrii, In Skuieni.
Harta consemneazd si o serie de asezri de pescan:
s51ase, cherhanale si sate. Cele dintii sInt trecute chiar
cu acest nume slase" ; le Inttlnim In regiunea g-urilor
Dun5rii. Astfel, Intre Portita Razelmului si gura S.
Gheorghe gsim notate slase pescresti"1. In delt, ele
apar In patru locuri, tuspatru pe malul sting al bratului
Sf. Gheorghe : 1) la est de Prislav, unde citim Carasuat
(scilafe pesccirefti) ; 2) la extremitatea de sud a iezerului
dintre grindul Caraorman i brat : Scilafe ; 3-4) la est
de acestea dou5 : scilaqele pescarilor sau Ivancea Mare i
Ivancea Mica' (alseziiri pescez're#0 2. Cherhanalele sInt redate prin expresia pu6Holl 3a50,Eub. GAsim una la gura
bratului Sf. Gheorghe, In Delt, unde harta inseamn5 :
Catirlet sau cherhana.3 Pe malurile Razelmului sint alte
dou5 : una pe malul de vest, la sud-est-est de Enisala :
che rhanaua Ceilugr ; alta la est de Jurilovca : Cherha-
naua Doloman4. In sfirsit, o alt asezare de pescan,

fr5 calificativ, e notat in ostrovul Baltec (Bresco) al
Dun5rii, la vest de Zimnicea FIDIBHOM.
De la Indeletnicirea locuitorilor respectivi s-a tras numete satului Pescan i din Dolj, ltng5 Jiu, la sud-stid-est de
Craiova si a c5tunului Piscari din Ilfov ; tot la o asernenea
Indeletnicire trimite si numele satului Rcicari din Dolj.
sstii rzsesti, Motosnii, Muncelul rzssc
Frumuselul rz-
sasc din Tecuci, etc. se arat c sha cultivatori de tutun ; iar

despre satele Doljstii, Buruenestii, Agiudenii, Gherestii,
Tetcanii, toate din Roman, se spune cA produc in qi ctnepd.
ungurii din satul Corni, in apropierea imediat a Husilor, cultiv,
de preferint, tutunul (D. Ciure a,
istorice relative la Mol-
dova din jurnalul inedit al botanistului Julius Edel (185),

1955, p. 4).
H: pii6ai mame.
2 H: manan Himen (phi6ane xami).

3 H: rextepdierb 10111 phi6eof 3aBOKb
4H
pbe5. sao. Aoaotuma.
125
www.dacoromanica.ro
Afirmatia pe care o fgcusem pentru satele de agricultori specializati se poate face si In ce priveste mestesugurile. Sint sate Intregi care se ocup cu o anumitg
meserie ; Puchenii din Ilfov, de pildg, stilt Impletitori de
papurg : fac tot felul de Impletituri, In special rogojini si
zimbile sau papornite ; and treci pe osea, spre Ploesti, le
vezi atIrnate pe garduri, spre vinzare. Un alt sat, In apropiere, anume Piscul e specializat In ceramicg : lucreazg
cni, cnite, strchini smgltuite frumos, verde si albastru. Tot In ceramicg si anume, In primul rind, In oale, e
specializat satul Irestii din Putna ; forma oalelor lor aminteste perfect pe aceea a oalelor dacice, de acum dou mii
de ani, gsite In sgpturile arheologice de la Poiana (Tecuci) si Bontesti (Rimnicul Sgrat). Nu s-a insistat indeajuns In istoriografia noastrg asupra acestui aspect ; nu
overn Incg o monografie, nici macar un articol as-upra vechilor noastre sate de mestesugari i. Harta din 1835 d o
serie de indicatitini In privinta aceasta. Ea inregistreazg un
numr de cIteva zeci de sate care, judecind dup numele
lor, reprezintg sate de mestesugari. Iatg-le In ordine alfabetic : 1) Blidari, In Arges, cu 59 de gospodrii si Bli-
dari (Curatur<a), In Rtirnnicul Srat, cu 40..2) Carbunari cu 30 si Carbunarii Vechi cu 21, In Cirliggtura ;
Carbunarii Nou, c.0 27, In Jai; Carbunad 5-20, In Dimbovita si Cdrbunari fgr indicarea numg'rului de gospoca si
drii, In Ilfov. Locuitorii acestor sate, situate
acelea de blidari
In regiuni de pgdure, se ocupau cu
fabriprea cgrbunelui de lemn sau a mangalului 2. 3)
Ceilddrari, In Ilfov ; Cdlarusani, cu 156 de gospodgrii,
In acelasi judet ; Caldarar, ctun cu 1-5 gospodgrii,
In Teleorman. 4) Ciocanari, in Mehedinti, fgrg indicarea
numgrului de gospodgrii, si Ciocdnari, In Ilfov, cu 5-20.
5) Ciaran i cu 63 de gospodgrii, In DImbovita, si Ciurad,

-cu 29, In Teleorman. 6) Cizmari, cu 55 de gospodarii, In
Arges. 7) Cojocari, cu 65 de gospodgrii In DImbovita.
I Am indicat clteva sate de acestea In lstoria Rominflor, II,

editia a patra, p. 543-544 i III, 2, P. 570-571.
Colegul G. Zane
mi-a comunicat ca se ocupa de aceste sate de meteugari i 6
mtentioneazA sd scrie o lucrare asupta lor.
2 Condica Liuzilor arata ca bresle ce nu pltesc bir in tinutul
Vaslui, Intre altele, 21 carbunari gospod" (Uricatit41. VIII, p. 377)
126
www.dacoromanica.ro
8) Cremenari, cu 129 gospodrii, In Arges ; locuitorii satului se l'ndeletniceau cu strIngerea si 'cioplirea aschiilor
de cremene, pentru scpArat 1. 9) Croitori (Samzaneqti),
cAtun cu 5-20 gospodrii, In Tutova. 10) Dogari, sat

cu 42 de gospodArii, In Buzu2. 11) Fdurei, cu 35 de
gospodArii, In Inv ; Fdurei (Priuleasca), 105 gospodrii, In Putna ; Fdurei, cu 40 de gospodrii, in Buzu ;
patru sate de Fdurei In Neamt : de sus si de jos, mun-
teni si moldoveni, avInd respectiv 21, 5-20, 41 si 33 de

gospodrii ; Valea Faurului, cu 32 de gospodrii, in
Arges si Faureni, fr indicatie statistic', in Mehedinti.
Numele de Furei se d'dea obisnuit tiganilor fierari ;

ei erau faurii prin excelentA ai trilor noastre ; e inte-
resant de relevat seria de diminutive prin care sint designail acesti vechi robi : furei, ttrasi, glbinasi, tignasi. Ferari e cel de-al doilea nume al ctunului Piesaca,
situat la est de Craiova si av!nd tntre 5-20 de gospo-
drii. 12) Funari, adicA fabricanti de funii, sat cu 48 de

gospodArii In Ilfov 3. 13) Matasarii de os cu 36 de gos-
podrii, In Mehedinti 4, Matasarului (sic!) cu 46 de

gospodrii, In Dimbovita ; mestesug relativ nou, constatat documentar la noi in veacul al XVIII-lea 3. 14) Olari,
cu 57 de gospodrii, In DImbovita ; Olari cu 23 In Prahova ; Olari cAtun Cu 5-20 g-ospodrii, In Scuieni, la
vest de Cislu 6, strvechi, milenar mestesug al unora
1 Vezi despre acest sat si N. I or g a, Mostenii" din Ciernenon. 0 contribufie la vechea viafti a satelor muntene, Bucuresti
1931, 21 p.
2 Condica Liuzilor indic drept ocupatie a satelor Corntlul

indilarii din Putna dogtiria (Uricariul, VII, p. 303 II 310),
iar pentru o serie Intreag de sate din Tecuci, Bacu, Tutova, etc.
butndria (lricariul, VII,08-290, 295, 316, 318, 345 etc.). Alte
sate fac dranifti, sau sindril (Idem. 249, 252, 297 etc.), altele
pari pentru vie (Idem, p. 322).
Condica Liuzilor arat pe locuitorii satului Medeleni din Tecuci ca producAtori de funii (Uricariul, VII, p, 317.).
4 Matasarii de sus nu figureaz in hart5.
5 Vezi mentiunile documentare la N. I or g a, Istoria Industrillor la Romini, Bucuresti, 1927, p. 88. E de vzut ins care
si
din mtsarii" amintiti erau crescatori de viermi de mAtase si
care negustori.
6 Condica Liuzilor arat5 ca produc5tori de oale locuitorii din

satele Helesteenii si Boscotenii din Roman (Uricariul, VII, p. 2;78).
127
www.dacoromanica.ro
din satele noastre. 15) Peptinari, fall indicatie statistica,

In Scuieni. 16) Petrari, cu 155 de gospodrii, fn Dimbovita ; Petrari, cu 33, In Buzau. 17) Posteivari, sat cu
45 de gospodrii, In Ilfov ; Posteivarii $tiubeiului, cu 54
de gospodrii, tot In Ilfov ; un alt sat de postvari In
judetul Dimbovita ; el e amintit Intr-un document din
8 aprilie 1793 1 Privilegiul acordat la 6 februarie 1784
o Intreprindere
fabricii de postav de la Pociovalistea
prevede, intre altele,
moderna, cu sute de lucrtori
dreptul de protimisis adic de preferinta la eumpararea
lInei indigene faja de postavarii de Ora" 2. Acestia 'Moran postav taranesc, de calitate inferioar ; postavuI
subtire" era adus de peste hotare. 18) 0 alta categorie

de mestesugari erau aceia care lucrau papura, Mend
rogojini, zimbile si alte Impletituri. Un sat de asemenea
mestesugari stilt, ored, Rasufenii, numiti si Papurenii, pe
Borcea, In Ialomita, cu 23 de gospodarii ; primul nume
vine de la faptul ea rsuceau papura, Impletind-o. In
aoeeasi grupa intra, poate, si satele Rogojini din Covurlui si Rogojeni, cu 64 de gospodarii, din Mehedinti. 19)
Rotar, trei asezri cu acest nume In judetul Scuieni :
Malu Rop (Rotar), cu 80 de gospodarii, si doua sate
mici Rotar, cu cite 24 de gospodarii fiecare 3. 20) Sate de

Rudari care lucrau rude (prajini) si tot felul de obiecte
de lernn, gsim In Dimbovita : Rudari Gurcea cu 38 de
gospodrii, si Rudari, cu 23; In Ilfov : Rudari, catun
cu 5-20 de gospodarii, si In Ivlehedinti : Rudeiriea, cu
77 de gospcdarii: 21) Sapunari, cu 47 de gospodarii, !Tr
Arges. 22) $eiarii, care faceau sei si friie, au dat numele
lor la dou sate : $ilari In Mehedinti, catun cu 5-20
de gogpodarii, si $elaru, In Arges, cu 25 de gospodarii.

Selitrarii erau cei ce preparau silitra, necesar fa-
23)
1 Const. C. Giurescu, Istoria Ronal:11r, III, 2, p. 571.

Bois le Comte in raportul sau din 11 mai 1834, di pentru Munte-
nia, 21 de fabrici de feutru sau postav ordinar": sint atelierele

,postvari de tari" (H urmuzak i, Documente, XVII,
D.
acestor'
341). Intr-up alt raport, cuprinzind o statistici generali pentrtz
Muntenia in 1834, se di ins cifra de 32 de postivrii (1dem, p..

445-6).
2 V. A. Urechia, Istoria Rominilor,
I, p. 456.
Con dica Liuzilor di satul Costulenii rotari a Mitropoliei, 111

tinutul Iailor (Uricariul, VIII, p. 350)`.
3
128
www.dacoromanica.ro
bricrii prafului de pusc. Credem a In legtur cu aceast Indeletnicire, care utiliza pe la jumtatea veacului al
XVIII-lea nu mai putin de trei mii de oameni"
In
singur Moldova, stau numele satelor Se1itrara2 cu 20

gospodrii, in raiaua Billlei, si Selitraru3 cu 78, In Mehedinti. 24) Sularii, meterii care fIceau sule, au dat
numele ctunului Sularu, cu 5--20 de gospodrii, In Mehedinti. 25) Pentru teibeicari, harta din 1835 nu indic
vreo avezare ca acest nume; Dionisie Fotino, In opera
sa, hitemeiat pe statistica din 1815, d Ins, In judetul
RImnicul Srat, pasa Rtmnii, satul Taticarii 4. 26) Fabricarea varului, In varnite, construite de mesteri trani, a determinat numele a o serie de sate, In special
In Moldova 5. In afarg de binecunoscuta Varnifa, unde
a stat Carol al XII-lea, regele Suediei, refugiat in Moldova In urma InfrIngerii de la Poltava, harta mentioneaz5 Varnifa din Putna, cu 38 de gospodrii. 27) Aceeasi constatare pentru fabricarea spirtului si rachiului In
velnite. Gsim astifel, In hart, atunul Velnifa, cu 5-20
de gospodrii, In tinutul Clrligitura 6 28) Zkitaril sau
stringtorii de aur
In general tigani, dar In Vilcea
trani romIni biasi", In numAr de o sut, avInd In

1 Pentru operatia de pregtire a silitrei, centrele pnde ea avea
loc si alte detalii in legAtura cu aceast indeletnicire, vezi Cons t.
C. Giuresc u, Istoria Rominilor, III, 2, p. 561-562.
2 Popular se mai spunea si selistr sau silistr, prin asimilare
Ca un exemplu de felul cum diforcu numele cetatii Silistra.
meaa poporul numirile neobisnuite, care nu-i grit familiare, poate
servi numele Potigraful, de la sud de Ploiesti. Trecut in harta din
1835 sub forma Potegraful, In judetul Dimbovita, cu 33 de gospodrii, numele lui se pare c aminteste pe un tipograf care se va fi
asezat pe vremuri ad. Prin metatez s-a ajuns la potigraf.
3 H: Selitracu.
4 Dionisie Fotin o, a.c., III, p. 192 (textul grec).

arat c satul Brhsestii rzsesti
5 Condica Liuzilor
Tecuci produce var. (Uricariul, VII, p. 317.)
din
6 In afar de velnitele mici, trnesti, si acelea ale evreilor,

mai exista In 1834, la Iasi, o distilerie sistematic, miscati Cu
vapori de ap", proprietatea marelui vistier Canta ; putea s disspune consulul francez Duelos in raportul su
tileze ea singur
rachiul necesar ,pentru Intregul Princidin 1834, octombrie T
pat" (H urmuz a k i, Documente. XVII, p. 419).
Principatele Romtne
C.
8379
www.dacoromanica.ro
129
au dat numele lor urmtoarelor sate :

frunte 2 vAtafil
Zlatari, Cu 71 de gospodrii, in Tecuci ; Zrtreasa. cu
25, tot In Tecuci, i Zlteiriea, cu 31 In VIlcea.
Acestea Sint satele cu nume de mestesugari pe care
le mentioneaz harta. Ele nu reprezinta' totalitatea asezrilor In care Stenii se indeletniceau cu un mestesug
anumit. Sint multe asemenea sate ale cror nume Ins
nu au nici o legtur cu.specialitatea locuitorilor respectivi. Astfel, de pild, Albe#ii din Muscel, sat vechi de
pietrari, specializati In lucrul calcarului local si pomeniti In condica vistieriei lui Brincoveanu ; cine ar putea
bgnui specialitatea sterillor de acolo, judectnd dup numele asezrii ? Tot aa Delenii, In tinutul Hrlului, unde
se fgoeau pietre de moar, care se trimiteau i In Munspune nimic In privinta Indetenia ; numele satului
letnicira locUitorilor lui. Acceasi constatare e valabil
pentru satele de agricultori specializati.
0 a doua observatie care se impune este frecventa
satelor de mestesugari In jurul capitalelor trii. In Ilfov,

asadar avind putinta Sa-si desfac produsele In Bucu-
resti, harta arat nu mai putin de 11 (unsprezece) asemenea sate, afar de acelea ale. cror nume nu ne spun
nimic in privinta Indeletnicirii locuitorilor. De asemenea

In DImbovita, aducindu-si deci marfa In Tirgoviste, sint
opt sate de mestelugari ; i n-am pus la socoteal $otinga, unde era sticlria ; despre ea, vezi mai jos, la
capitolul industrie.
Poreclele ca nume de sate. Tendinta spre critic5. spre
satir, este, se pare, o caracteristic a poporului nostru.
S-ar putea crede c ea se exercit de preferint In tIrguri si rase; realitatea e cd satele nu sint 1\ntru nimic
mai prejos In privinta aceasta, ba, poate, Intrec chiar pe
tirgoveti. O dovad o constituie multimea de nume satirice ale satelor noastre, caracterizind fie asezarea lor,
al locuitorilor resfizic sau moral
fie vreun cusur
pectivi, fie starea Ion de lips, de Srkie, fie deprinderi
de-ale lor. O altd dovad o gsim In recensmintele sau
Vezi actul din 22 maftie 1797 dat de Alexandru Ipsilanti
acestor Masi din Vilcea, in Cons t. C. Giuresc u, Isforia Ro-
minilor, III, 2, p. 557.

130
www.dacoromanica.ro
catagrafiile Escale In care tontribuabilii sInt trecuti cu
numele i poreclele lor. Te uimeste spiritul, de bun cali-
tate, si fantezia de care dau dovad stenii si tirgovetii

c:nd e vorba s caracterizeze pe conlocuitorii lar 1. Harta
din 1835 cuprinde foarte multe nume de sate de acest

fel. Nu e necesar s'a' le Insifam, aci pe toate 2; vom da
numai citeva exemple, pe categbrii. In ce priveste asezarea satului, Intr-un loc mai ferit, mai la dos,'sau, dimpotriv, pe o coast de deal sau de munte, citez : I nf un-
data, cu 63 de gospodrii, In Ilfov ; Fundulita, cu 60, In

Romanati ; Ascunsa, trei asezri cu acest nume, In Romanati ; Pitulatu, cu 50 de gospodrii, In Mehedinti ;
Tuchelaji, cu 26, In TutoVa, i cu i In Flciu, i Topilalii Tuchelatii, cu 149, In Neamt ; ChituluO, cu 53, "Ifi
Putna ; apoi Cucuieti, in Putna, In Olt, In Ilfov, in Te-
leorman etc. La unii, din acesti Cucuieti" ca, de pila
cei din Ilfov, sensul e figurat, ironIc, deoarece nu avem
de a faoe aci cu sate asezate pe Inltimi. Pentru alte
aspecte ale satului, citm Bulbucata (Dnciulesti), cu 46

de locuitori, In Vlasca, i Sulegata, cu 5-20 de gospodrii, In Rimnicul Srat ; ultimul termen cuprinde o
apreciere estetic. In privinta rspindirii caselor, sInf satele de Risipiti : unul In Mehedinti, cu 130 de gospodrii,
alttil In Rlmnicul-Srat, cu 85.
Mult mai frecvente s'ira numele satirice In leatur
cu defectele fizice si morale, ale locuitorilor lor. Pentru
prima categorie, citm : Buzatii, Calun cu 5-20 de gosDeparatii, adic cei cu prul
smuls, sat cu 80 de gospodrii In Teleorman 3 i Stnultii,
podrii, In Ditnbovita ;
cu acelasi Inteles, n Covurlui, sat mare, cu 256 de gospodrii ; Baltatii; In Flciu, In Covurlui, In RImniculSrat, In Olt, In Mehedinti ; Piciorogii al doilea nume
al satului Dobnytestii, cu 61 de gospodkii, In Romanati ;
Sontacari, adic schiopi, cgtun In Buzu ; Ologi, cu 64
Vezi, de pila, poreclele din recensmintul fiscal al tinutului-
Putna, efectue In
1820,
la Cons t. C. Giuresc u,
Pooulatia
judetului Putna la 1820, p. 20-21.

2 Ele se afl In anexele studiului, pe judete si tinuturi.
3 N. Iorga, Revelatii toponimice pentru istoria nectiu1 a
Romtnilor, Bucuresti, 1941, p. 4, cede ca denumirea de Deparati e

o form rotacint pentru Depnati, ceea ce nu ni se pare probaba_
13
www.dacoromanica.ro
de gospodrii, In Teleormarr; Chioara, cu 69 In Ialomita ; Degerati, tri Skuieni, In Mehedini si In Craina

strbeasc5 ; Rebegi, cAtun cu 5-20 de gospodrii, In
Dolj ; Mruntei, Cu 38 de gospodkii, In Olt ; Jimbaqi,
cu 97, In Teleorman. Pentru cea de a doua categorie

Uluitii, un sat si un atun In Ialomita, Sperieti, sat cu
91 de gospodrii, In Putna ; Ghimpati, sate In Ialomita,

DImbovita, Ilfov
cel de ad are si un al doilea nume:
In Vlasca si In Romanati ;
forma Ingheipati, sat cu 44 de gospodrii, In Romanati ;
Neto fi, sat cu 97 de gospodrii, In Teleorman, si un al
doilea, cu 68, In Prahova ; Turbati, sat In Gorj, cu 88
de gospoddrii, i in Ilfov, cu 94; Mohortti, In Tecuci, cu
57 de gospodkii ; Clociti, In BuzAu, cu 43; Pardog,
adic- prefcuti, tot In Buau. Tendinta spre satirk s,pre
ironie, se vede si In calificative de felul oelor urmAtoare:
Diocheti, sate In Putna, cu 110 gospodrii, In Covurlui
Ciucoveni
cu 97; Afumati, sate In Ilfov, cu 131 de gospodkii,

In Dolj cu 50.. Acestia din urm mai au si un al doilea
nume: Afurisitii. Vecinilor sau poate chiar lor
li s-au prut c nu-i de ajuns o porecl ; au adugat
pe a doua, mai tare. In legtur cu sensul cel de-al doilea
figurat
al calificativului afumati", semnalm
numele satului Butorii din Vaslui, cu 110 gospodrii.
S nu fi fost oare de aci moldovanul care a biruit la
but pe muntean, cu prilejul Intrecerii de la Focsani, asa

cum povesteste cronica ? Herbinti, sat mare cu 212 gospodrii In Itfov, Ciumati, trei sate cu acest nume in
Ilfov, avInd respectiv 34, 50 si 21 de gospodkii ; Gclunog, cu 63 de gospodkii, In lalomita ; Moteitei, sat mare,
cu 367 de gospodrii, In Mehedinti I.
O seam de calificative se refer la starea materiala
sau social a unor sate; nici aici nu lipseste Ins, ade-
seori, o usoar nuant de ironie, de satir. Golliga se

intIlneste In mai multe judete: In Covurlui, cu 127 de
gospodkii, In Vlasca, avInd 55 de gospodkii si, de
dou ori, n Ilfov : una din aceste douk oea mai mic,
Un itinerar din a doua jurnitate a secolului XVIII mentioneazd la nord de Slobozia, Ialomita, popasul Mate arse" (Revista
Istorici", X, I924, p. 246). E o variant a binecunoscutelor Mate
fripte".
132
www.dacoromanica.ro
un atun de 5-20 de gospodrii, poartg i numele de

Doctor Caracaq. In Tutova, gsim satul Gole1.ei, cu 66
de gospodrii. Alte sate stilt numite Calici
asa e ctunul Ro Calici cu 5-20 de gospodgrii, din Suceava
sau Cauca: e vechiul nume al actualului Filesti de
ling Galati. Adesea apare porecla de Plrlita, nu In sens
fizic, de ars, pirjolit, ci In acela de lipsit, srac; asa, de
pild, Plrlita sau Ulestii de jos, cu 40 de gospodrii, din
Ialomita ; a doua Plrlird din Ialomita, zisg i Chirina,
cgtun cu 5-20 de gospodrii ; Pirlita din Olt, Cu 42 de
gospodgrii, Pirlita din Teleorman, cu 132 de gospodkii,
Pirlita din Buzu si cele cloud Firlite din Ilfov, cu 32,
respectiv 26 de gospodrii, ultima numindu-se i Stnesti.
Vai de ei e un nume de sat pe cane-1 Intilnim In diferite
prti ale trii : i In Gorj
sat de mosneni totusi
In VIlcea, unde dou -sate se numesc asa, si In Olt

asezare cu 59 de gospodrii
i In Scuieni, unde are
forma Vai de el (35 de gospodrii) ; alte izvoare pomenesc si satul Val de el de .lingd Slobozia In Ialomita 1
Si calificativele uscati
sat cu 134 de gospodgrii In
Neamt
fripti
cAtun cu 5-20 de gospodkii In Olt
i rai
sat cu 60 de gospodgrii In Ialomita
pot
s se refere la situatia slab material a locuitorilor respectivi. CIt priveste pe oghediri
pronuntarea localg,
din Rimnicul-Srat, a obiditilor
calificativul se referg
mai mult la aspectul de apgsati, supusi moralmente decIt
la acela de sraci, skmani.

ateodat, calificativele au o not mai acobntuat,
referindu-se fie la deprinderi rele, fie la o judecat aspr,
formulatg de mediul social. In Buzu, harta noteaz cg-
Satul apare In documentele mn5stirii lui Enache, din Slobozia, In secolul XVII, documente aflAtoare la mnstirea Dochiariu de la muntele Athos. Prima mentiune e fri hrisovul, scris In
limba slavA, din 14 septembrie 1634, dat de Matei Basarab mnstirii Dochiariu (G r. Nandri, Documente rominesti in limba
slavd din mdndstirile muntelui Athos 1372-1658, Bucureti, 1937,
p. 152-158). Vai de ei stilt mentionati apoi mereu in documentele
In limba rominA ale amintitei nArfastiri. 0 serie de copii fotografice
de pe aceste documente in limba rominA au fost In posesiunea
mea, date de profesorul Gabriel Millet din Paris.
In Marele Dic-
fionar Geografic, V, p. 702, se afirm cA Vai de ei e vechea numire a mnstirii Slobozia".
133
www.dacoromanica.ro
tunul CiomeigaA Cu 5-20 de gospodkii1; In Flciu

Hirlu, dou sate Tilhiiresti-tu 29, respectiv 28 de
gospodrii ; In Prahova, satul Vreijitori, cu 23 de gos-
podrii ; In Dimbovita, satul Haimanalele, cu 76 de gospodrii 2,
iar In Scuieni satul Blestematele, cu 80 de
gospodkii (lIng el, cu aoelasi nume, o mnstire de

maici).
Alturi de calificativele Insemnind ironie, satir, critic sau de-a dreptul condamnare, gsim o serie de caracter scatologic si uneori chiar pornografic. Majoritatea
se afl In cimpia muntean, in special In Brgan3,
fr s'd lipseasc Ins nici, din alte regiuni. O sum de
sate poart numele de Cacaleti : astfel ctunul Cacaleti
(Radu1e#0, cu 5-20 de gospodrii, In Ialomita, ctunul
Boloteasca-Cacaleti, tot cu 5-20 de gospodkii, In Ilfov ;
satul Albqti-Caccdeti, cu 80 de gospodkii, In Buzu-;
satul mare Cacaleti, cu 170 de gospodkii, In Dolj ; dou
sate Cacaleti, cu 71, respectiv 43 de gospodrii, In Vlasca,

plus o statie de post cu acelasi nume. In aceeasi g,rup
trebuie trecute satele Cadiceni, asezare mare, cu 180
de gospodrii, In Botosani, Cacan0u, cu 61 de gospo-
drii, In Teleorman ; Ccicdrdzeni cu 40, tot In Teleorman
cAtunul Cliceqti cu 5-20 de gospodkii, In Buzu4,

Alturi de aceste numiri notm apoi Cufuriti, sat cu
53 de gospodkii, In Rimnicul Srat, BUgoi (Slobod1 Un sat Ciumagi, cu 72 de gospodrii, e trecut In judetul
E., f 54 11 d sub forma Ciomagi.
2 E. d, in judetul Prahova, dou asezri In acest calificativ
Vilcea ;
Haimanatele, cu 26 de gospodrii (f. 16) si Haimanalele Ocnit Telegit, cu 518 (f. 16 v.) iar In Scuieni, Haimanalele ot Mtirgineanu,
Cu 27 de gospodArii (f. 10), si Livadea Haimanalelor, cu 78 (f. 12 v.).
Condica Liuzilor arat si ea citeva cartiere cu acest calificativ In

tirgurile si orasele Moldovei Haimanatele cu 45 de oameni,
Ttrgul Tecuci ; Streinii Hainianale, cu 183 de oameni, In Galati ;
Haimanalile, cu 280 de oameni, in tirgul Birlad (Uricaria, VII,
p. 3i9, 338 si 3581
3 Am artat mai sus, p. 94, citeva numiri de acest fel. O
serie IntreagA se aflA In documentele din veacul al XVII-lea privind
posesiunile rdnstirii lui Enache din Slobozia lalomitei; originalele acestor documente se gsesc la muniele Athos. Vezi si
G r. Nan dri s, o.c indicele, passim.

4 In Ialomita, vechiul nume al satului de azi Cacomeanca a
fost Cacamei (Cad mei). Vezi Marele Dictionar Geografic, vol. Il,
p. 139.
134
www.dacoromanica.ro
ziea Cereplui), Cu 40 de gospodrii, In acelasi judet;
Bligog, cgtun cu 5-20 de gospodrii, In Buzu, 13h-tara

cu 32 de gospodrii, i Bd.sinari (Cocargeaua) cu 48,
ambele pe Borcea, In judetul Ialomita.
De caracter pornografic sInt numele satelor
unul cu 86 de gospodgrii, pe Borcea, In Ialomita, altul
cu 55, In Rl'mnicul Srat, si Getojani. Cu acest ultim
nume, harta are iarsi doug sate : unul cu 156 de gospodrii, In Vlasca, i altul, cu 57, In Teleorman. Adaug
cg In Ilfov, pe Mostistea, a existat In veacurile XVI
XVII un sat numit la fe!'. In aceeasi categorie intr
numirile satelor Frecdtei

unul In raiaua Brgilei, cu
41 de gospodrii, altul In DImbovita, al treilea numit
Glodeanu, In Ialomita
si Cirligati : unul In Olt, cu
106 gospodrii, altul In Flciu cu 104.
De la o vreme, sgtenilor sau proprietarilar respectivi
nu le-a mai convenit asemenea nume; au cgutat deci
le schimbe, sg dea nume noi, cuviincioase, satelor lor.
Harta din 1835 consemneazg din plin acest proces de Inlocuire. O serie Intreagg de asezgri sint trecute cu nume
duble, dintre care unul de caracter special
satiric, scatologic sau pornografic
iar cellalt obisnuit, neutru.
Am indicat In paginile anterioare patrusprezece asemenea
cazuri, adguggm la acestea
urmtoarele :
Gaunosi
(Margineanca), In Ialomita, Bulbucata (Danciuleqti), In

Vlasca, Floce#i (Nefli) i Barciine#ii (Fislieni), ambele
In Ilfov, Minciunoasa (Tristioara) In Buzu, Carageqti
(Ghinguiata2) tot In Buzeu, Urichqtii nzici (Goldqeia),
In Covurlui, ChiriM1i (Uarba) i Pleicinta (Conachi),
iar In Covurlui, Conacu de peatrd 4 (Pirliti) In RtmnictilSgrat, Putentei (Ciocela) i Putentei (Slobodziea Costieni), ambele In RIMnicul-Sgrat, Marotina de os (Ghirrzpati), In Romanati, BujureA (Sperieata Repezi), In Teleorman, Borelti (Cecaneqti) In Arges.
Vezi, de pila documentul din 12 decembrie
(1579)
de la
Ftstianii
(Documente privind tetada Romtniei, IV B. Bucureti, 1952, p. 436).
2 Incuiata ?
Mihnea Voevod, In care sint amintite satele Gdojanii

2H:
4
1.11
statistica din iulie 1831 i se spune Colacu de piatri.

135
www.dacoromanica.ro
Dar alAturi de west fel special de numiri i In opozitie cu ele, grit altele atrgtoare, pitoresti, iar unele
de-a dreptul frumoase. Doug sate In Buzu i unul In
Scuieni se numesc Izvoru Dulci: ele au 65, 45 respectiv 42 de gospodrii. Un ctun In raiaua BrAilei, cu 5
20 de gospodgrii, poart un nume similar : larb Dulci ;
el trimite la viata pastoral a Brganului. In Mehe-
dinti gsim Izvoru Frumos, cu 45 de gospodrii. O cIr-
cluing sau han In Ialomita, devenit mai tIrziu sat,

poart, In harta din 1835, numele de Dor-md'runt ; el
vine, se pare, de la stpinul cIrciumii, mos Doru, care
era mgrunt sau mic de stat. In DImbovita, IntIlnim satul
Picior de munte, cu 90 de gospodrii ; In Flciu, Raiul,
cu 53 de gospodrii ; &dui ne duce la numele muntelui
raiul cel mititel
din Putna, pe ale cArui
Rdiutul
poieni au pscut poate turmele -ciobanilor din Miorita :
pe-un picior de plai, pe-o gur de !raj". Interesanit
evocator e si numele satului Apele vii din Romanati ; el
arat, poate, prezenta unor izvoare arteziene 1. O seam
de asezri
atIt In Moldova cl't si In Muntenia
poart numele de Frumoasa, Frumugca sau Frumu#ta ;
acelasi Inteles '11 are si Mufata din Flciu, cuvInt vechi
rominesc,
pstrat azi la aromIni ; In Olt gsim satul
Mindra. Numeroase stilt i numirile de sate In legAtur

cu fintlnile sau fintlnelele ; le Intilnim din Mehedinti
pIn In Suceava.
Intrebuintarea diminutivelor este o alt trstur a
numirilor de sate ; ele se aplicA atit cu privire la plante,
cItsi la locuri, la asezgminte si la finte omenesti. SemnalAm o serie de astfel de numiri : Nucqoara (Muscel),
Rchicioara (Olt), Sdlcioara (RImnicul Srat)
cup (Tecuci), Trestioara (de dou ori In Scuieni),
&gel (Suceava), Prunipri (Mehedinti), Dumbrdvita
(Putna i Roman), apoi Viiiqoara (Olt), Runcpru (Mehedinti), Izvorelu (Mehedinti), dupg aceea Curtipara
(Olt), Scdripara (Tecuci), Mliniistioara (Putna), In sfIrsit Domnifa (RImnicul Srat), RoVori (Neamt si Suceava), Roqioara (Flciu i Prahova).
Ilie Chirit, Monografia comunei Apele-Vii, In Arhivele
Olteniei, XV (1936), p. 62, explic numele prin bljile din regiune,

ceea ce nu ni se pare convingtor.
136
www.dacoromanica.ro
Siliqti. Al'Mud de sate si cAtune, harta Inregistreaz

asezri omenesti prsite, WA' locuitori, adic
Cel mai mare numr It constatgm In Dobrogea, fapt na-
tural de altfel, deoarece aici s-au dat lupte In ambele

campanii, atlt In
1806-1812 cIt si In 1828-1829; populatia turco-ttar din satele aflate In drumul ostilor fugind, asezrile respective s-au ruinat si multe din ele au
fmas asa, nu s-au mai rercut, pind la data ridiarii
lArtii. Am numrat In cuprinsul Dobrogei, phial la hotarul actual, nu mai putin de 85 (opt zeci i cinci) de
;
marea lor majoritate se af1 in centrul i sudul
provinciei i poart nume turoesti sau tgtAresti.
Si in B5r5gan, Intre Ialomita si C51mAtui,

citeva silisti, anume : Splrcaci
dup numele ps5rii

care, altdata", ea si dropia i potirnichea, era foarie frecvent In aceast step
Cucuta., Curcan
dou
cu acest nume
Gheorghita i Catorca al mare. 0 alt
siliste e In balta Borcei, spre nord-est-est de Silistra. In
Covurlui, cu semn de siliste, se d indicatia fostul

sat Placinta". Si In S'cuieni gsim un sat pustiit, Glodeanu sitite, la sud-est de Glodeanu SArata. Un altul In
Mehedinti, cu indicatia Galicea, ruinele satului"1.
Impresionani este numrul de silisti al-Mat de Bawr In Oltenia seas, in timpul rzboiului ruso-turc din 1768-1774. Numai In
judetul Dolj el arat 22 de sate si cAtune pustiite din totalul de
64, iar in Mehedinti 37 din 210 (Mmoires historiques p. 205-207

si 218-228). Mai inaintea lui, ofiterul austriac Fr. Schwantz d-
dea, In 1722, un numr si mai mare de sate pustiite" (pagi desolati") in judetele Olteniei Mehedinfi, 76 (saptezeci i ase) sate
pustiite fag de 166 locuite ; Do/ f, 43 (patruzeci i trei) pustiite
fatA de 101 locuite ; Romanafi, 35 pustiite fata de 97 locuite ; VIIcea, 33 (treizeci i trei) pustiite fat de 179 locuite ; Gorj, 13
(treisprezece) pustiite fat de `,106 locuite. In total 200 (dou sute)
de sate pustiite fat de 749 locuite. (1. BAcil 5, Oltenia sub Austriaci 1718-1739. Un document cartografic, Craiova, 1924, 16 p.).
Procentul cel mai mare II d regiunea dinspre Dunre, sesul, partea
muntelui fiind mai ferit. In Lovistea, de pild, nu e nici un sat
pustiit. Locuitorii dinspre Dunre se ascundeau uneori In stuful
bltilor. (Vezi Arhivele Statului, Bucuresti, Administrative vechi,
judetul Teleorman, nr. 3352, dosar 82, f. 1, actul din 6 decembrie
1828: Del d porunci pentru satele ce-si prsesc lcasurile
s ascund prin stufurile bdIfilor, s s Intoarc la urma lor
luntrile lor s -s facA ,zapt" (s se confite!).
137
www.dacoromanica.ro
Meseori, fostele silisti se reimpopuleazil, devin din

nou sate ;. unele din ele Isi pstreaz totusi, In asemenea
cazuri, calificativul de siliste sau 'II adaug la noul nume
al asezrii. Astfel gsim, in harta din 1835, satul Silistea
in VIIcea, fr indicarea numrului de gospodrii, apoi
Silistioara, cu 57 de gospodrii, In Romanati, Silistea

Otiea, Cu 5-20 de gospodrii In acelasi judet, si Vale
Siliste, cu 44 de gospodrii, in Vaslui.
Mnstiri si schituri. Harta din 1835 cuprinde, In cele
dou Principate, un numr de 192 (o sut nouzeci si

dou) de mnstiri si schituri in fiint, apoi 3 mnstiri
ruinate si indicatiuni indirecte, rezulttnd din numele asezrilor rurale, despre 35 (treizeci si cinci) de asemenea
lcasuri, existente sau disprute. Asadar, un total de 230
(dou sute treizeci). Cifra aceasta nu reprezint totalitatea mnstirilor si schiturilor ce se aflau In Principate
la 1835. CAlgtorul rus Anatol Demidoff, care trece prin
trile noastre doi ani dup aceea, afirm, Intemeiat pe

date statistioe oficiale, Ca' numai In Muntenia erau, la
acea data'', 202 (dou sute dou) mnstiri, din care 133
inchinate la Locurile Sfintel. Diferenta intre numrul
real de lcasuri sir acela dat de hart se explica' prin imprejurarea Ca topog-rafii n-au notat mnstirile si schiturile care se aflau chiar in cuprinsul satelor si ora.,selor,
considerindu-le ca incluse In reprezentarea
grafic5 a
acestora, asa cum s-a Intimplat si cu morile si cu hanurile sau circiumile respective. Tustrele aceste categorii
au fost consemnate numai cind constituiau entitti izo-
late, in afara satelor si oraselor. Asa se explic de ce

mnstiri insemnate ca Vizantea din Putna si Slobozia
din Ialomita, de pild, nu figureaz, in timp ce Sint trecute schituri mrunte ca acelea din Tutova sau Tecuci,
dar care se aflau izolate, In mijlocul pdurii sau al elmpului. Asa se explic de ce harta consemneaz mnstirile Cotroceni si Vckesti de ling Bucuresti, dar nu si
'Anatole de Demidoff, Voyage dans la Russie mri-
dionale et la Crime par la Hongrie, la Valachie et la Moldavie.
Execut en 1837, Paris, 1840, p. 168. Mihail Cantacuzino, In opera
sa editan de fratii Tunusli, d cifra de 223 (dou sute dou zeci

de mnstiri si schituri (trad. G. Sion, Bucuresti, 1863,
p. 172-176).
si trei)
138
www.dacoromanica.ro
Radu Vod, Mihai Vod, Sfintu Saya sau Sfintu Gheorghe dip 15untru1 Bucurestilor, dup5 cum consemneaz
Galata si Cet5tuia din marginea Iasilor, dar nu si Golia
si Trei Ierarhii din interiorul lui.
Din cele 192 de 15casuri, 94 sint In Muntenia, iar
98 In Moldova ; mnstirile In ruinA
Vodija, In Me-
hedinti, Balamuci In Ilfov si Bradu In Skuienii

sint
tustrele In Muntenia, iar din 35 de 15casuri documentate
indirect, 22 grit In Muntenia, iar 13 In Moldova. Judetul
muntean cu numkul col mai mare de mngstiri si schi-
turi consemnate este Vilcea

18 lcasuri , urmat de
Buedu cu 14, de Ilfov cu 13, si de Sdauieni 5i Gorj cu
cite 10. In Moldova, numrul cel mai mare de 15casuri
II gsim In Neamt : 21, urmat de- Tutova : 14 si de Putna
10. Tinutul laglor vine abia In rIndul sase, cu 7 Facasuri,
precedat de Vaslui cu 9 si de Tecuci cu 8.
Ung5 citeva m5n5stiri sau schituri
o micA minoritate
sInt trecute si cifre numerioe ; astfel, 11110 Bistrita din Vilcea e cifra 298, ling5 Tismana 41, linga"
Gheorghiea, schitul din nordul Buz5ului, 20, lIng5 D51Huti, in RImnicul-SArat, tot 20, MO Buciumeni In Te-
cuci, 35, lingl Cettuia Iasilor 50, lIngl Galata 32. Ele
nu se refer, credem, la num5rul dlug5rilor respectivi,
Cci ar fi inexplicabil de ce s-ar da acest numAr numai
la o micA minoritate a lcasurilor, omitIndu-se la tot restul. Nu poate fi vorba nici de curti sau gospodrii monahale ; este ,exclus.ca 4a Bistrita Vilcei s5 fi fost 298 dd
asernenea gospodkii. Explicatia cea mai verosimil5 pare
a fi aceasta : cifrele se refer la gospodriile trnesti
din satul sau c5tunul vecin mAnstirii sau schitului si
purtInd acelasi nume.
Unele 15casuri s'int indicate prin hramul lor. Astfel
m5nstirea- lui Neagoe, la Curtea de Arges, e trecut
In .hart sub numele Adormirea Maicii ,Domnu1ui2 ; m5n5stirea de la r5s5rit de satul Blestematele, In Buz5u,
cunoscut5 indeobste sub numele, iputin curios, al satului,
apare in hart ca Izvoru Tilm'dduirei, redat asa In romt1 Pentru schilul Bradu. Intemeiat de Radu comisul Mihalcea,
In sec. XVII si Inchinat la Pogoniana In 1688. vezi I. C. Filitt i,
Biserici qi ctitori, Bucuresti, 1932, p. 4.
2 H: ycn. np. 6oroponnubi.
139
www.dacoromanica.ro
neste. Alteori, se d numele popular al lkasului : acesta

-e cazul cu mnstirea de maici de la Cotmeana, In Arges : lInga semnul grafic respectiv citim
Maice. In
Botosani, la sud-vest de oras, e Insemnatd mnstirea
Domnii adic a Doamnei, iar lIngA Bucuresti, spre sudest, mnstirea catolicilor 1, adid a bulgarilor catolici
codonizati acolo.
In tinutul Nearnt
primul din Principate sub raportul numrului lcasurilor Inregistrate 2
harta consemneaza urmtoarele mnstiri i schituri : Agapiea, Beserecani, Bistrita Ciolpanii, Ciurubuc, Dumbrdveni,
Horaite (dou lcasuri !) Mreiteii, _Neamt, Nichidu, Pin.gdrati, Pocrov, Rdzboent, Runcu, Saheistriea, Tibucanii,
Secul, SihcIstriea, Sihla, $onori, Viivedeniea. Noteaz de
.asemenea satul Schitu Hangului, Cu 120 de gospodrii,
care prin Insusi numele lui arat prezenta lcasului, chiar
dad grafic acesta nu e trecut. Alte sate Ins nu ne dau

aceeasi indicatie : e cazul Buhalnitei si al Tarcului, din
al dror nume nu rezult
ca la satul Schitu Hangului
prezenta mnstirilor respective, aflate In Insusi cuprinsul asezhlor.
In V11cea, cel de-al doilea judet din Principate sub
Taportul numrului lcasurilor Inregistrate, gsim urmtoarele mnstiri si schituri : Arnota, Bistrita, Checa,
Comanca, Cornet, Coziea, Dintr-un lemn, Ezer, Frasinets,
Horez, Jgheabu, Peitrunsa, Saracinqti, Sleitioara, Surpata. Este apoi o rnnstire al drui nume nu e trecut
semnul grafic respectiv se afl la vest de satul Ghirdesti ; grit, In sfirsit, dou lcasuri deduse din numele a
H
KaTOJIAtleCKifi
2 Dup prerea profesorului
I. D. Stefnescu, In acest tinut

au existat mai bine de cincizeci de schituri i mnstiri" (I. D.
Stefnescu, Tim pia fi icoanele Impartitesti din litntitorii Pietrei, in Revista Istorici Romini", XV (1945), p. 495.
3 Pentru schitul Frsinet

zis- i Frsinei
vezi scrisoareea
din 4 decembrie 1864 a lui Calinic al Rfmnicului ctre Cuza Vod,
In care d lmuriri asupra intemeierii lcasului. Acesta a fost ridi-
cat In 1764,de un Hagi Cirstea din Rimnic cu frate-su Damian

Nicolicea fovipale fiul celui dintii, In locul unui alt schit vechiu
fcut de lemn la anul 1720 de ctre niste monahi anume Ilarion si
$tefan..." (Academia R.P.R,. Manuscrise, Arhiva Cuza Vod, vol.
X, f. 526-527 v.). Vezi si I. Dona t, Fundatiunile religioase ale
Olteniei, I, Craiova, 1937, p. 44-45.
140
www.dacoromanica.ro
dou sate:, Schitu cu 36 de gospodrii, si Mntistireni,

cu 201. Nu aceeasi deductie putem face din numele satelor Dobrusa si Stnesti, de pild, unde, iarsi, au existat
asemenea lcasuri.
1\l'u s000tirn necesar s reprodueRm aici numele tuturor
mnstirilor si schiturilor mentionate In harta din 1835;

ele se pot vedea In anexele acestui studiu, la judetele si
tinuturile respective. Vrem ins s atragem atentia asupra citorva din ele precum si asupra distributiei lor In
genere,
Un fapt izbeste din capul locului Cind privim harta
acestor lcasuri biserioesti : frecventa lor In regiunea de
munte si de deal inalt, pe clinele de sud si de e_st ale

Carpatilor. Desigur, natura terenului, locul mai greu accesibil si acoperit ,cu pduri seculare, a indemnat la
fixarea in aceast regiune a lcasurilor de reculegere si
izolare care skit ,mAnstirile, schiturile si ihstriile.
Dar va fi contribuit poate si o Indelungat
am zice
o milenar
traditie, aceea a anahoretilor, a vestitilor
Intemeietori" (ctisti" si polisti", cum le spune Strabo I), cAltori prin nouri", care-si aveau locurile de
rudciune sus,. la munte. De la Tismana si pIrf dincolo

de Neamtu, Carpatii Sint Intesati de lkasuri cAlugresti.
lar In cadrul acestei zone largi, trei regiuni mai res-
&ruse se pare a au exercitat o deosebit atractie: regiunea VIlcei, a Buzului si a Neamtului. Aci gsim maxi-,
mum de densitate a mnAstirilor, schiturilor si sihstriilor. In Vilcea, harta noteaz optsprezece asemenea lrtasuri, In realitate erau mult Alai multe i. In regiunea de
munte si de deal a Buzilului, luat In sens geografic, nu
administrativ, a fostului judet, asa dar In bazinul superior al rIului Buzu, gsim trecute patrusprezece lcasuri.
Ad i erau aoele faimoase sohituri ale monahilor" de care
aminteste stolnicul Constantin Cantacuzino Iri harta sa
tiprit la Padova in 1700. Un exempin tipic de cum vor
fi trit sihastrii Buzului In Indeprtatul ev mediu 11
ofer lcasul de la Alun4, spat In stincA si greu accesibil chiar astzi. In Neamt este numrul maxim InregisI I. Dona t, o. c., harta, are 42 (patru zeci si data') de lacasuri (mngstiri si schituti).
141
www.dacoromanica.ro
trat de hart : 21 de mnstiri, schituri si sihstrii, ultifiind reprezentate chiar In insesi

numele unor lcasuri. In aceste trei regiuni au fost, cu
sigurant, clugri si sihastri si inainte de Intemeierea
lacasurilor puternice, de zid, ridicate de domni in veacurile XIV si XV si inzestrate, prin hrisoave solemne, cu
sate, mosii si robi. Cind, in 1359, patriarhul de Constan-
mele cloud categorii
tinopol incuviinteaz
Intemeierea
mitropoliei rmuntene,
numind ca prim ietarh al noului scaun pe Iachint de

Vicina, el cere ca acestui nou-numit s-i dea ascultarea
si clericii # calugeirii" i laieii din Tara Romineasc I.
Se vor Si. adpostit l'n lcasuri rupestre, spate In stinc,

asa cum e acela zis al lui Negru Vodcl, din M.uscel, sou
cel de la Aluniq, In Buzu ; vor fi slujit In biserici modeste, lucrate din cite un stejar urias, cum a fost primul
lcas al mnstirii Dintr-un lernn, in Vilcea, sau din cite
o tis, cum afirm traditia despre prima biseric a Tismenii 2.
Impresioneaz de asemenea multimea schiturilor si

mnastirilor din dou tinuturi ale Moldovei de miazAzi :
Tutova si Tecuciul. In Tutova, harta arat patrusprezece
asemenea lcasuri, din care nou in fiint si cinci documentate prin numele unor sate. Cele nou lcasuri sint :
Cruceana, Floresti, Husului, Ireasca, Mosar, Schita, Schitu
Matine#i, Sf. Nicolai i Twill. lar celelalte cinci
toate chituri
au dat numele lor urmtoarelor sate :
Schitu Bogdanifa, cu 24 de gospodrii, Schitu Chirfibani,
Schitu Deleni, Schitu Orgoegi i Schitu Perv6fti; pentru
acestea patru din urm nu se d cifra gospodriilor. In tinutul vecin al Tecuciului sint opt lcasuri : A lu Ciucd,
Buciunzeni, Buzdugan, Maicea, Poglefu, Rdchitoasti, Sagasteiu i Ticmana. Primul poart numele fondatorului : Nico-
lae Ciuc, biv vel cpitanul de Tecuci 3; se pare a e unul

1 Hurmuzaki -I o r g a, Documente, XIV, 1, Bucuresti, 1915,
P. 3.
2 A I.
p. 51.
de Tisa,
Stefulesc u,
AitintIstirea
Tismana, Bucuresti,
1909,
Un schit din sud-vestul tinutului Roman poarta numele
3 Acest apitan apare in anii 1783 i 1786, judecindu-se cu

manastirile Galata si Barnowski pentru un vad de moara' in apa
Birladului pe mosia Iuvestii (C. Solomon si
Documente tecucene, I, Birlad, 1938, p. 74-78).
142
www.dacoromanica.ro
C.
A. Stoid e,
i acelai cu proprietarul care intemeiaz5, inainte de recen-
sAmintul fiscal din 1820, Slobozia lui Ciudi din tinutul

-vecin al Putnei, Intre satele Blehani i Costicni1. Mnstirea Rchitoasa e mult mai veche ; la 1713, martie 1,
ea ii alegea partea ei de moie din Cima, pe apa Zeletimului, de partea rzilor 2.
In Moldova, nu e tinut In care harta s nu Insemne
mnstiri i schituri ; chiar .i Herta, care nu intrecea in

mrime un ocol sau o plas a tinuturilor vecine, chiar i
ea are un asemenea lca: Mogoqe#i. In Muntenia Ins,
sltit dou judete, Brila i Teleormanul, In care harta nu
inseamn" nimic; In alte dou
Ialomita i Romana-ti
d5 numai cite un 15ca. Mnstirea din Ialomita nu e
aceea din Slobozia, aa cum ne-am fi ateptat
aceasta
nu e trecut, fiind In inima aezrii, Inglobat deci in

reprezentarea acesteia (vezi i mai sus, p. 138)
ci aceea,
de ling vechiul ora de Floci. Chiar numele ei este
Orasu: ea pAstreaz5 deci amintirea vechei aezri ur-
bane, care, la data ridicrii hrtii, nu mai exista, se-
pustiise din pricina fiecontenitelor rzboaie purtate prin
partea locului.
Dintre mn5stirile i schiturile mai putin cunoscute
pe care le Inseamn harta, relevm mai Intii patru din

judetul Gorj : Teiu, Mocerlita, Tele#i i Vdeni. Primele dou se afl pe apa Tismeinii,, i anume la nord de
mn'stirea Tismana, Teiuul la mai putin de cinci kilometh, Mocer/ita la vreo 'ase. Harnicul cercettor al lca-
urilor oltene, Ion Donat, le trece pe amIndou rintre

fundatiunile neindentificate", Intrebtridu-se chiar dac
Mocerlita era In Gorj3. Harta din 1835 rezolv nedumerirea, precizind aezarea ambelor lcauri. In ce privete
Telestii i Vdenii, care nu erau cunoscute ping acum
specialitilor 4, ele Sint pe apa Bistritei, la sud-sud-est
Pentru, aceast
slobozie,
Populafia judefului Putna..., p.
vez i
Cons t.
C.
Giuresc u,
10.
2 C. Solornon i C. A. Stoide, o. c., p. 53-55.

3 I. Dona t, Fundafiile religioase ale Olteniei, Craiova, 1937,
91-92.
4 Nu figureaz in lista de lcapri a lui I. Dona t, o. c.,
p. 95-96 ; acest cercetator arat de altfel e lista va spori prin
lcaurile care n-au putut fi identificate sau cele despre care nu
avem tiri sigure (o. c., p. 93-94).
143
www.dacoromanica.ro
de satul Telesti, respectiv pe malul de est al Jiului, la
sud-vest de satul Vdeni. In Moldova, semnalm lcasul

numit Cetati, din Vaslui. El se afla In mijlocul Intinsului
codru din nordul tinutului. Numele evocd rolul de loc

de aprare pe care l-au avut mnstirile In epocile de
tulburare din trecut, rol pus In lumin, de atItea ori, de
cronici. Tot In legtur cu acest rol este si numele mnstirii Tabdra din tinutul Romanului. In mijlocul intinsu-
lui codru al HIrlului, harta arat alte dou lcasuri In

care, la vreme de nevoie, oamenii puteau gsi adpost :
Schitu Deatu Ba4 i Schitu Deleni. De altfel, foarte
multe mnstiri si schituri, atIt In Moldova cIt si In
Muntenia, slut asezate In mijlocul codrului, In locuri
adpostite. Prototipul, In privinta aceasta, Il formeaz
mnstirea Snagovului care, In afar de adpostul pdurii Intinse, mai are si pe acela al lacului. Nu e de mirare c ea e printre cele mai vechi de pe prnintul tgril,
Intemeiat cu mult inainte de Mircea eel Btfin care li
d primul hrisov domnesc 1.
Harta triseamn citteva mnstiri si In Dobrogea. Una,
ruinat, la rsrit de Babadag, In apropierea lacului Razelm. Citim Ruinele mnstirii Sfintul Gheorghe" 2. In
realitate, este vorba, dup .prerea noastr, de ruinele
cettii de la Ieni-Sala, al crei turn, avind Inc si astzi
o Inltime apreciabil, a putut face pe topografi s cread c stilt In fata ruinei unei mnstiri 3. Poate &A In
cuprinsul oettii sau lling6 ea s fi fost si un lcas cu
hramul Sfintul Gheorghe. 0 mnstire, de data aceasta
In fiint, e notat de hartd la sud-vest de Babadag, In
rnarginea codrului. Poart numele turcesc de Teke, dar
nu este un lcas musulman, deoarece pentru meeeturi se
Intrebuinteaz un alt semn grafic, deosebit de cel pentru
mnstiri. Amintirea unui alt fcas cAlugresc este Ostrat In hart de munele satului Mnstiriqte (Niculitel),
cu 80 de gospodrii : forma numelui arat e aci a fost
I Vezi pentru istoricul acestei m5nstiri, N. serbnesc u,
lstoria mancIstirii Snagov, Bucure0, 1944, 221 p.
2 H: P. M. CB. Faopria
3 0 confuzie similar5 s-a IntImplat i cu ruinele monumentului
Tropaeum Traiani, din sudul Dobrogei, ruine pe care turcii le-an
numit Adam-Klissi", adic5 biserica omului",
144
www.dacoromanica.ro
o mnastire (cf. Tirgoviste, inite, porumbiste etc.). Cit

despre manastirea pustiit" de la Adam-Klissi, indicapriveste, In realitate, ruinele trofeului lui Trajia
ian" (Tropaeum Traiani).
intre numirile de asezari rurale din Principate, care
In acea vreme sau mai Inainte

atesta existenta
de
lcasuri calugresti, miele cuprind termenul de windstire, altele pe acela de schit sau mitoc, altele chilie, altele, In sfi4it, ceilugeir sau c1ugri, staret sau star4c1.
Din prinia categorie fac parte numele satelor Alnstirea
(Corntifel), in Ilfov, Monastirici i Valea Mitneistirilor in
Mehedinti, Meincistireni In Vilcea. Cel mai mare procent
de asemenea numiri II are, In Moldova, tinutul Tutoyei ;
am reprodus mai sus cele cinci nume de sate derivate de
la nume de schituri locale. In Muntenia, locul IntIi 1'1
ocupa, In privinta aceasta, judetul Olt, unde gsim satele
Ceilugeirii de jos i Ccilugarii de sus, Chiliea, Schitu i
Schitu (Deleni).
Stini, tide, cosere, odal, cile, saele. Cind se produce
ridicarea harjii, In 1828-1832, Principatele nu aveau
Inca agricultura extensiv care va caracteriza cea de-a

doua jumatate a veacului al XIX-lea. Ele erau tocmai In
momentul cind, pfin tratatul de la Adrianopol (septembrie 1829) care prevedea libertatea comertului pe Dunre si Marea Neagra, se stabileau premisele necesare
pentru o asemenea agricultur extensiva. PIna In acel
moment, economia romineasc se intemeiase, In bun
parte, pe pastorit, cresterea vitelor mari i in general
oile, boii, vacile, caii, porcii, mierea
ceara, pestele erau produse de -capetenie atIrt In productia intern cIt i pentru export. Asezarile In legatur
cu pstoritul i cresterea vitelor se gsesc deci In numar
considerabil ; ele formeaza chiar asezarile tipice In maeconomia animal
rea
stepa a Braganului, In Burnaz, In Bugeac;
nu
lipsesc mns nici In celelalte regiuni. Harta le inregistreaz

cu .fidelitate, din golurile de munte pina la Dunare
si Mare, din Mehedinti ping In Dorohoi. Constatam sase
feluri de numiri privind asezrile de acest fel : stint,
tide, cwre, oddi, c4le, saele.

Termenul sting se Intrebuinteaz numai pentru asezarile din munti care sint redate i printr-un semn gra10
Principatelc Romtne
c. 8379
www.dacoromanica.ro
145
fic special, un dreptunghi negru 1. Topografii au notat

stinile din Carpatii meridionali, din Oltenia pin In
muntii Buzului, nu ins si pe cele din Carpatii Moldovei : e unul din defectele de unitate ale lucrului diferitelor echipe (vezi si mai sus, p. 24). La vest de Lotru slut
reprezentate unsprezece stint, de fiecare dat5 fiind scris
cmma. Intre Olt si Lotru, alte cinci, iarsi cu repetirea
termenului s(cTbma). In muntii judetului Arges, sint
doutizect qi fret de stifle, dintre care una poart numele
Stina mare. In aceia ai Muscelului, unsprezece, din care
sapte la nord de Nucsoara, iar patru la -sud-est-est de
Dragoslavele. In muntii judetului Prahova, patruzeci de
lar In aceia ai judetiului Skuieni, patru. In total,
nou zeci i patru dintre care una singurk Stina mare,
are un nume propriu.
Pentru majoritatea asezArilor pastorale din restul
Principatelor, harta rus5 IntrebuinteazA termenul xyropb.
Astfel, de pild5, B5r5ganul e plin de oercuri mici IMO
care st scris acest termen. Il vom traduce, In asemenea
cazuri, prin trl, termen sinonim de altfel cu sttn 2 Dar
tot xropb sint numite i unele c5tune, avind Intre
1-5 si chiar 5-20 gospodArii. In tinutul Dorohoi de
pild5, harta inseamn5 Hutor Vasiliea-Curt, Hutor Ghitcauti, Hutor Livini, Hutor Netu-Tecureni etc., avind fiecare Intre 5 si 20 de gospodrii. In acesle cazuri, termenul trebuie tradus prin cgtun" ; acesta e de altfel Tritelesul pe care xropb Il are asfzi In bimba rus5 3. Sint
c5tune formate adesea in jurul unei tIne, asadar atune de
ttrlasi"4, caz frecvent pentru o seam din satele rominesti.
1 0 singur dat In muntii Olteniei, la vest de Lotru i la hotarul cu Transilvania, o stin e redat printr-un cerc mic.
2 1. A. Candrea, Dicfionar enciclopedic ilustrat Cartea Romineasccr, Bucure0 1931, sub tIrl : locul nemprejmuit i neacoperit unde se odihnesc oile ; prin extensiune, stina cu toat
preajma ei." Termenul e de origine slav, ibidem.
Tot prin
tIrl" traduce pe xropb i G. Vilsan, O faza..., p. 14.
3 Vezi Dictionarul ruso-romin al lui N. G. Corlteanu *i E. M.
Russev. Moscova. 1954. sub xrop.
4 Pentru termenul de tirlasi Intrebuintat de multi dintre locuitorii satelor de step, care au devenit Intre timp plugari, vezi S.
Mehedinti, Die rumcinische Steppe, eine anthropogeographische
Skizze, In Zu Friderich Ratzets Gedachtinis geplant als Festschrift
146
www.dacoromanica.ro
Numrul cel mai mare de tide I1 IntIlnim, cum e si

firesc, in Biiragan; am numrat nu .mai putin de 178
(o sut saptezeci si opt) de asemenea asezri pastorale,
dintre .care saptezeci In judetul Buz5ului, la sud de drusaptezeci In judetul

Ialomita. la nord de riul cu acelasi nume, douzeci
judetul Scuieni i anume In coltul lui de sud-est, saptesprezece In judetul RImnicul Srat si una In raiaua Brilei. Din toate acestea numai cloud title au nume proprii ;
una In Ialomita : Chichinet, dup numele satului, la
mul postei Urziceni-BuzAu-Brila,
sud de care se afl,
si alta In raiaua
Odaia
PaTi, la sud-vest de Chetroiu ; toate celelalte gut designate prin termenul generic xyrowb. Cu vremea, In cursul
veacului al XIX-lea, In jurul a o sum din aceste tire

sau stlrii, ca i In jurul odilor" si coserelor", se Inte-
meiaz ctune, apoi sate; procesul este strvechi ; harta,

de altfel, 11 consemneazA In multe locuri ; anticipInd asu-
pra celor urrntoare, citm In judetul Ialomita cAtunul

()data Pite$teanului Cu 5-20 de gospodrii, iar In Illov
satul Odaia Pitarului, Cu 22. Dar nu numai Brganul
are asemenea Ole. Ele se gsesc i in celelalte prti ale
Munteniei si mar in toate tinuturile Moldovei. In Dolj,
de pild, gsim patrusprezece tirle, toate fr nume proprii ; o a cincisprezecea, Dreigaica, poate fi tot tIrl sau
un atun incipient, cu 1-5 gospod5rii. In Mehedinti, stilt
zeoe ttrle ; cinci dintre ele, In regiunea muntoas, la-'
nord-nord-est de satul Ceresu, poart numele colectiv de
title de iarn" (aumxie xyTopa) 0 a unsprezecea, cu nume
propriu, Piciu, poate fi tIrl sau, ca si In cazul Drgaicei,
ctun incipient, cu 1-5 gospodrii. In Ilfov sint trei trle

alta la
fr nume
una la sud-est-est de Tirloaia,
care, Ins, pot
sud de CrIngasi, a treia la est de Rosu
fi socotite, eventual, i drept ctune, cu 1-5 gospodrii.
In Moldova, tinutul cu cel mai mare numr de -Urge
este Dorohoiul : am numArat 27 (dou zeci i apte) de
asemenea asezri pastorale, ifr5 nume proprii, In afar5.
zum 60. Geburtstage, Leipzig, 1904, p. 252-254. Pentru tire transformate In sate, vezi V. M i h ilesc u, Cercetdri antropogeogralice 1 Contribufii la studiul asezdrilor omenesti din eimpia romlnd
Mire 1853-1899, Bucuresti, 1923, p. 6.
147
www.dacoromanica.ro
de cele care pot fi socotite si drept catune incipiente,

cu 1-5. gospodarii. In aceast ultima categorie infra
asezrile Atrafiela, Bous, Cavacului, Lupascu, Pseeasi

(sic !), Uriesu. In tinutul HIrlului stnt treisprezece ase-
zri de acest fel : trei fail nume si zece cu nume proprii : Armeana, Baltduzu mortii 1 (sic !), Bob, Costiujani, Deringa, Grupa (sau Hrusa !) 2, Modrus, Schinoasa,
Tirnegu i Vadanii. In tinutul Iasilor, nou : patru fall
nume si cinci cu nume proprii : Apostuli, Brasteni, Negra, Sturzu i Tiliscani. In Covurlui, cinci din care trei
fara nume si dou cu nume proprii : Izgonul (Inseamna
corci, salbatacit, de porc domestic cu mistret, speta care
se Inalneste prin stufkiile din bltile Dunkii si din

Delta !) si Serbesti. In Flciu, opt, dou Mfg nume si
sase cu : Berbeceni
evocator pentru viaja pastorala
lcumesti, Leosti i Olanatina3. In Suceava, harta Inseamn cinci ttrle, toate fra nume, iar In
Neamt, trei, la fel. Nu mai Insiram tirlele din celelalte
tinuturi si judete : ele stnt indicate In anexe 4.
Coserele se Inttlnesc numai In Brgan si anume In
jumatatea de nord a lui, Intre Calmatui si Buzau. In
aceast regiune, harta arat saptesprezece cosare dintre
care sase fk nume, fiind indicate numai prin termenul
cosar" (comp), Komapa), iar unsprezece cu nume proprii. lata-le pe acestea din urm : Cosaru15 Ceres,
Golaia,
Groza,
Turtur,
Ogheala,
Nahimu,
Salcii,
Avras,
Gurau,
Cioctrlan 6.
lui Stanciu,
Cuvintul cosar are In limba noastra doua Intelesuri :
Batogu,
lui Vlad,
1) staul, grajd pentru vite", 2) patul uncle se pastreaza
porumbul". In cazul de fata, credem ea e vorba de

primul Inteles, acela de staul, grajd
am zice mai de-
graba, date fiind conditiile locale In epoca ridickii hartii

1 H: X. Ba.nu,lysymopubi
2 H rpyma
3 Ornateni ?
4 Relev numai pe aceea din pdurea din nordul Dobrogei, la ea

de iezerul Lacu.
5 Termenul cosar se repet pe lingl fieeare din snumele ce
tirmeaa.
6 H : Cerirlan.
7 I. A. Candrea, Diclionar enciclopedic, sub voce.

148
www.dacoromanica.ro
add post pentru vite. Ca este asa, o dovedeste si echivalenta pe care o Osim In legenda unuia din cele sase cosare fr nume amintite mai sus si anume a aceluia notat
pe hart la vest de Joita. Citim : ttrl (cosar)"1. Prin
urmare, termenii erau echivalenti. FcInd parte din categoria termenilor care Inseamn adpost pentru vite, ni se
pare ca, In spet, In cazul hktii, cuvIntul cosar desemneazA add posturile pentru cat. Regiunea de miazAnoapte
a Br5ganului era, asa cum arat Sulzer In lucrarea sa
asupra Munteniei, renumit pentru cresterea cailor 2 Pe
de alta parte, pentru stini sau tire de oi din Wrgan,
harta Intrebuinteaz termenul xropb. De vreme ce In
aceast regiune de nord a lui, intervine un termen nou
Komapb Inseamn cA el privea o asezare Cu destinatie
diferit, ea nu Insemna stIn de oi, ci altfel de adpost,

pentru vite mari, In spet, credem noi, pentru cai.
In jurul acestor cosare s-au format, de la o vreme,
atune si sate. Procesul e consemnat chiar de hart care
noteazA In judetul BuzAu ctunul Copt, avind Intre 5
si 20 de gospodkii 3, iar In judetul Ialomita satul Coo.rent, cu bisericA, dar fr indicarea numrului de gospodrii. 0 cIricium In Ilfov, la est de Obilestii Noi,
poart de asemenea numele de Covri.
Odile, ca si ttrlele, apar pretutindeni si In cimpia
munteand, In special In Burnaz, si, In Moldova, In regiunea de deal. Prin acest termen se Intelege de altfel nu
cimp sau pgdure
numai asezarea din ses
unde se
adpostesc vitele sau oile, mai ales vitele, dar si asezrile de munte, din regiunea de fIneat, unde sInt tinute
de asemenea vitele, In timpul verii. Dar In timp ce
odile" de la munte, alcRuite din lemn -- trunchiuri

nu grit locuite, In mod obisnuit, In
de brad sau fag
timpul iernii4 od5ile" de la ses si deal sInt asezki
statornice, Cu tendinta de a se transforma In cAtune si
sate. Cuvintul e de origine turceasa vine din oda care
H: xyrop (amain))
2 Fr. Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens, I.
Wien, 1781, p. 47-48.
3 E f. 11: Cosrelele, cu 33 de gospodrii.
4 Pentru aceste odai din munte, vezi V, Dumitri u, Asezdrile omeneti in muntii Siriutui, Bucuresti, 1938, p. 5 si 10-12.
1
149
www.dacoromanica.ro
s-ar putea s fie foarte

in limba romIn, anume imprumutat nu de la
inseamn odaie, incpere

vechi
turcii osmanlii, ci, fiind termen pastoral, rspindit, de la

turcii vechi, cumani sau pecenegi. In once caz, odi grit
una din
constatate documentar Tri veacul al XVII-lea
ele pomenit intr-un act din 15 decembrie 1631 2. Intrucit le socotim legate in primul rind de economia animal,
de cresctorii de vite si de pstori 3, nu_ putem vedea In
ele un fenomen specific secolului XIX" si anume specific treoerii la agricultura intensiv, a marilor latifundii",
asa cum sustine In lucrarea sa, prima de altfel in ma-
terie i aducind contributii valoroase, profesorul V. Tufescu4. Un document de pret despre multimea odilor si
rspindirea lor In Principate este chiar harta ridicat
1828-1832. In Vlasca, ea arat nu mai putin de 14
(patrusprezece) asemenea odi, dintre care opt, numite

simplu Odaia, In stadiul prim de dezvoltare al acestor
asezri, cu 1-5 gospodrii, iar sase avind si cite un
nume propriu. Din acestea ultime sase, doug i anu.me
1 L. $ineanu, Influenta orientaki asupra limbei ci culturei
p. 274-5: In af ar de Intelesul de
Incpere, camer", mai da si pe acela de adpost de vite, pe amp
sau Intr-o padure" (p. 275). Termenul a trecut i la ruteni, sub
romtne, II, Bucuresti, 1900,
form hodall, cu Intelesul de cdstirie (ibidem).
p. 5;
2 G h. Ghibnesc u,
Ispisoace
zapise, II, I, Iasi, 1909,
de acolo loveaste Glodisoare (sic !) unde au fost odaia

Banului, de acolo mearge la deal..."
3 Documentele veacului XVII arat ciar cA odile erau In legtur cu crescatorii de vite. Astfel In Anatefterul lui, Constantin Brillcoveanu se reproduce documentul din 15 februarie 1699 referitor la
darea erbritului ; vor da toti fr ile numai ceia ce au oddi pre
margine, aceia pre cit
erne s
ii
vita'
le va scrie crtile Domnii Meale, pre
s tie In seama" (N. Ior g a, Studii si Documente,
V, Bucuresti, 1903, p. 348). In alt act din 1694-5, referitor la darea

oluchacului
24 bani de vit mare si 8 bani de oaie, capr, rimator
se specified : vor da toti au mcar ce breasl vor fi cu vite
de suhaturi, au di-11as care vor fi pre margine, cari vor fi avInd
vite de neguttorie, toji s plteasca" (Idem, p. 341). In 1741-2,

In Moldova, Constantin Mavrocordat d o porunc pentru 38
liude pstori de la odae dumisale Casabasii Agalar ce este la tinutul

Tecuciului" (N. I or g a, Studii fi Documente, VI, p. 363-364).
4 Dr. Victor C. Tufescu, Oditile":0 fazd recenta de
populare a tinuturilor stepice de la rtistirit de Carpati, Brasov, 1937,
p. 14. In Condica Liuzilor -din 1803 slut amintite In Moldova nu
sapte odAi, ci noua. Vezi anexa de la p. 17
150
www.dacoromanica.ro
Odaia Ceilugdrita i Odaia Trestenic reprezint tot stadiul prim de'dezvoltare, cu cite 1-5 gospodrii, iar celelalte patru
Odaia Ca' lugr, Odaia satalui Buteqti,
Odaia Sirbii i Odaia Smirda , un stadiu ulterior, mai
Inaintat, deoarece au fiecare Intre 5 i 20 de gospodrii.
Si mai dezvoltate, dovedind deci o vechime i mai mare,
poate i ImprejurAri economice mai favorabile, sInt trei
din odile" Illovului : Odaia VIddica, avInd 58 de gospodrii, Odaia Fintina Radului Vodei, IMO' Jilav'a cu 31
de gospodgrii i Odaia Pitarului, cu 22 1; de asemenea
Odaia Hanu-Atceru din Teleorman, la sud de 5oimu, Cu
40 de gospodrii. In afarg de cele trei amintite, In Ilfov
mai sInt Inc patru odr, Intr-un stadiu mai putin avansat de dezvoltare : Odaia Alecu Gachi, numit i AtIrnati, Odaia Chirubui, Odaia Monciutui i Odaia Otopenilor, avInd fiecare intre 5 i 20 de gospodrii. Dintre
odAile" celorlalte judete muntene, mentionm Odaia
Turculut, cu 47 de gospodrii, In Dimbovita, Odaia Piteqteanului cu -25 de gospodgrii, In Ialomita, Odaia Topli-
ceanului sau Joita, cu 20 de gospodrii, in Rimnicul

Odaia Satu Ghighiutui, In Prahova, Odaia
Grogi (Groi ?) In Mucel, Odaia Buciumeni l'n Arge
i Odaia Barbu Corbutui, In Vficea, fiecare cu cite 5-20
de gospodrii. De asemenea, Oddite cu 49 de gospodrii,
Srat 2,
In BuzAu i dou aezri cu acelai nume Oda una cu

21 de gospodrii: alta, incipient, cu 1-5, In Scuieni.
Desigur, cea mai de seam dintre odAile" din Muntenia a fost Odaia Vizirului, la marginea de vest a raiaI Generalul rus Bawr, In lucrarea sa Mmoires historiques et
gographiques sur la Valachie, alcaluiti In timpul ocupatiunii din
1768-1774 si tiprit In 1778, arat In Ilfov urmtoarele sate formate In jurul une od5i : 1) Odaia Radu Yodel, i 2f) Odaia Seirindarului, spre hotarul judetului Ialomita ; 3) Odaia Lunga Woda",
calificat drept sat mic, 4) Oddi, sat mic, 5) Odaia, sat mic In Valea
Rezii (p. 144, 151, 153, 155).
2 Catagrafia din iulie 1831 mentioneaz In judetul Rimnicut

Srat si ()data lidbeanului, cu 28 de familii, in plasa Rimnicului
de jos (Arhivele Statului, Bucuresti, ms. 838, f. 2). Aceeasi catagrafie d In judetu/ Ialomita, In afar de Odaia Pite#encii (sic!),
Ina alt dou : Odaia Stiinefti cu 11 gospodrii, si Odaia Protopopulut, cu 21 (Idem, f. 19 v. si 20).
www.dacoromanica.ro
151
In veacul al XVII-lea cu robi

crestini adusi din Polonia, pe ling care s-au adugat
lei BrAilei, Intemeiat
apoi numerosi trani fugan i din judetele vecine, ba chiar

birsani veniti cu oile. Bucurindu-se de o Inalt protectie
aceast odaie era apanajul sultanei
odiasii"
au Inceput s se intind $i dincolo de raja, fcindu-si, la
rindul lor, alte
csrii pe pmintul
rii Rominesti, In Rimnicul-Srat, Buzu 5i Ialomita, si provocind multe neorinduieli 1 Ceea ce a determinat interventia voievodului Scarlat Ghica (1758-1761) la Poart
incheierea unei canventii potrivit creia aceast odaie
se administra de &are statul muntean, el urmind a plti
o sumg fix de 25 000 lel anual sultanei 2. In acel moment erau la Odaia Vizirului 1 500 de locuitori
mai
_multi deci decit In atitea dintre orasele si tirgurile din

tar ; ei aveau 70 000 de oi3. In 1828-9, and s-a ridicat de topografii rusi harta raielii Bri1ei, asezarea se
numea Viztri si avea 250 de gospodrii, sczuse deci fat
de ce fusese tnainte_O dat cu aranjamentul privind Odaia
Vizirului, Scarlat Ghica a obtinut de la Poart ca sA
fie indeprtati 5i turcii care se instalaser in multe sate,

,,f6cuser odi" $i asupreau pe locuitori. Trei agale
spune cronica
trimise dinadins de la Constantinopol,
in urma cererii voevodului, au stricat toate odile Turcilor i i-au gonit pe toti" 4.
In Moldova, cele mai multe oar le constatm In
:
sase la numr. toafe avind nume
tinutul
propriu ; trei din ele. Odaia Pi#a, Odaia Pragurile i
Odaia Urechi stilt In primul stadiu de dezvoltare, cu
Odaia Arana, Odaia
1-5 gospodrii, celelalte trei
Dorna i Odaia Hucu, Intrun stadia mai inaintat, cu

cite 5-20 de gospodrii3. In tinutul Flciului harta InVezi Mihai Can t acuzin o, Trsopta Tfig Bkcixtag, ed. Tunusli, Viena, 1806, p. 197-198.
2 Idem, p. 199-203.
3 Idem, p. 201.
4 ldem, p. 133.134.
5 In harta lui Petru Asaki, din 1833, se indic nu mai putin de

(patrusprezece) asezri omenesti cu numele Odaia In tinutul
Botosani, contopit cu Hriul, i anume : Odaia Botosanca lui Manoli, Odile Tohileni i Periliuca, Odaia Batrinesti, Odaia Rogojeni,
14
152
www.dacoromanica.ro
cu 1-5
Odaia Cimpuri
gospodrii, celelalte patru
Odaia Birzut, Odaia Golaii,
Odaia Milea Brinzii i Odaia Mindresti
cu cite 5-20.
In Back', gdsim trei ; una din ele, Odaia stirsitut Domseamnd cinci oddi", una
poart In numele su amintirea unei intimplri

istorice (vezi mai jos, p. 172). Dintre celelalte odi" ale
tinuturilor moldovene, merit s fie relevate Odaia din
Tecuci, cu 50 de gospodrii, Odaia Onesti, In Tutova si
nului,
Odaia Strba In Dorohoi, avind fiecare hare 5-20 de

gospodrii.
Dup numele pe care le poartd, odile" se pot I'mprti In doud categorii : unele care amintesc pe fondatorul sau proprietarul respectiv ; In aceast categorie intr Odaia Alecu Gachi, de pildd, sau Odaia Topliceanului,
Odaia Viddici, Odaia Milea Brinzii etc. Altele poart
numele satului In vecintatea cruia s-au intemeiat ; astfel, Odaia MIndresti, Odaia Cimpuri, Odaia Smirda etc.;
cite odat se specified faptul cd odaia e a satului cutare,
cum e, de pild, cazul cu -odaia satului Butesti din Vlasca
sau Odaia Otopenilor din Ilfov. Dac prima categorie
arat o initiativ individual, a proprietarului respectiv,
care-si face o asezare nou in legatur Cu turmele sale
de oi, tamazlicuriLe de vite sau herghelifle de cai sau
pentru a pune in valoare, prin agriculturd, un teren Intelenit, cea de-a doua poate sd fie si un fenomen de
roire", de proportie mai mica, mrginit la una,
cloud,
i Intr-un caz si In oellalt, oddile" sint nuclee In jurul crora se formeazd, cu vremea,
ctune si apoi sate ; asemenea sate se constat, intr-un
numdr apreciabil si tnainte de 1829, adic de inceputul
maximum cinci familii.
agriculturii extensive l.
Cistele si saelite. Cislele erau tot addposturi de vite

si turme de oi, fiind sinonime cu odile. Faptul rezult
Odaia Strahotinul, Odaia Bivolari, Odaia Lehneti, Odaia Rica,
Odaia Novacul, Odaia Traisteni. Odaia Mihilesii, Odaia Ciornohalul, Odaia PAtra*cani (I. Bcil A, I mpil rfirea administrativii a
Moldovei in anul 1833. Doud documente cartograf ice, in In amin-
tirea lui Constantin Giurescu, Bucure*ti, 1944, p. 144-145).

1 Aceeai hart a lui Petru Asaki da' in tinutul Dorohoiului 23
(douzeci i trei) de odi, cele mai multe din ele purtind flume.
proprii (I. 13 acil , o. c., p. 142-143).
153
www.dacoromanica.ro
ciar din actul lui Scarlat Ghica (1758-1761) referitor

la Odaia Vizirului, act In care aoestui sat i se spune, In
mai multe rInduri, i CIsla Vizirului 1. Harta arat In tinutul Flciului satul Clqla, cu 47 de gospodrii ; el s-a
format in jurul unei cle, In acelasi chip In care alleles-au format In jurul unei tIne, unei odi sau unui cosar.
In Dobrogea, gsim Paca C41a, cAtun Cu 5-20 de gospodrii, la vest de Jurilovca, Cila Lache Radji 2, lar ctun cu 5-20 de gospodrii, la sud-vest de Ragman (sudvest de Babadag). Termenul e turcesc3 ca i odaie. Tot
turcesc e un alt termen In leggtur cu viata pastoralg de
la noi anume saia, plural saiele. Acesta Inseamn, Ingrgditur de nuiele, cu acopermInt, care serveste ca
adpost pentru bol, vaci, oi, capre etc." 4. In turceste saje
inseamng staul ; In persan umbr"3. Si In jurul acestor
adposturi s-au format, cu vremea, ctune si sate. Harta
ne arat cgtunul Saele, cu 5-20 de gospodgrii, In Teleorman i satul Saelile, cu 122 de gospodrii, In Olt.
tIrle, cosere, odgi, ctsle i saele, toate aceste
asezgri, rgspIndite din golurile de munte Ong la Dunre

si Mare, din Mehedinti ping la Dorohoi, dovedesc Insemngtatea pe care a avut-o economia animal
pstorituI
si crestexea vitelor mari
In trecutul nostru. Harta fixeazg tocmai mornentul cInd de la aoeast economie se
va trece la agricultur extensiv, cind pgsunile i finetele
tgrii, si In primul rind marile stepe
Brgganul, BurMihai Cantacuzin o, la-roQta TA; Mayas., p.
104.
Si In harta manuscris din 1833 a caminarului Petre Asaki, Inftiind proiectul revolutionar de arondare administrativ a Moldovei
10 iinuturi In loc de 16
la legend cairn : odi sau clle"
(Academia R.P.R., Hrti : B. XXVIII 2).
2 H Kamm aaxe pa,awn. S-ar putea ca, In realitate, cila s se
fi numit La cheragii sau La chiragii, adic La crui, cuvIntul

Kiradi
avInd acest
mieles ($ inean u, Influenta orientald,
1,
117, sub kira6). Intr-un atare caz, avem de a face cu o transcriere

defectuoas a topografului sau a gravorului.
3 L. Sinean u, tut luen(a oriental& II, p. 93... kyla... lieu
ou 1-on fait paltre les troupeaux pendant l'hiver d. ky hiver").
In condica de porunci a lui Constantin Mavrocordat, din 1741-2,
se amintete de o cil turceascr pe apa Elanului pentru care se
d scutire de djdii (N. Iorg a, Studii fi Documente, VI, p. 213).
A. Candre a, Dicfionar enciclopedic, sub voce.

5 L. $Aineanu, o. c., II ,p. 307.
4 I.
154
www.dacoromanica.ro
nasul *i stepa Moldovei de nord

vor Incepe s fie
transformate In lanuri intinse.
Mori i fierstrae. Sint notate numai morile dinafara
satelor qi tirgurilor, acelea care constituie entitti izalate;

cele din cuprinsul a*ezrilor rurale sau urbane nu figureaz5. De aceea, intocmai ea *i pentru mnstiri *i schi-
turi, harta nu d imaginea tuturor morilor din Princi-
pate, a*a cum face pentru sate *i atunel. Dar chiar a*a,
cu limitarea indicat mai sus, nu se dau morile din toate
judetele *i tinuturile. Au fost o serie de topografi care
au socotit cg aceste a*ezri nu merit s fie consemnate,
de aceea nu le-au trecut. A*a se face cd In judetele Buzu *i Rimnicul Skat *i in tinuturile Putna, Tecuci, Covurlui *i Bacu harta nu India nici o moar. In schimb,
In altele, ele sint notate cu atentie. Cele mai multe le

aflm In judetul Mehedinti : 73 (*aptezeci *i trei) dintre
care unsprezece pe Corntel, Intre satele Galicea *i Teiul, cite *apte pe Drincea, pe Motru *i in regiunea Rogova-
Hotkeni, *ase la est *i sud-est de Danoeu, cinci in juruI

Vtnjului Mare, iar restul pe diferite ape ca Breznita, Co.5u*tea, $ovarna, Uznita, Topolnita etc. Urmeaz Ilfovut
cu 41 (patruzeci *i una) de mori, dintre care cincisprezece pe Sabar *i Sbrel, opt pe D'inibovita, *apte pe apa
Cldru*anilor, iar restul -pe alte cursuri de ap. It'
Vla*ca vecin grit notate 36 (treizeci *i *ase) de Mori
*i anume : *aptesprezece pe Neajlov, *apte la sud de
Putinei, patru pe Glavacioc, celelalte in diferite pkti ale
judetului. Teleormanul *i Doljul au fiecare cite 31 (treizeci *i una) de mori. In cel dint% majoritatea stilt concentrate pe Vedea :, *aisprezece, intre 5oimu *1 Ru*ii de
Vede ; pe Teleorman : opt la numr, *i pe Urluiul Mare :
cinci. In Dolj sint unsprezece mori concentrate la est de
Jiu, In dreptul satelor Dobre*ti, Toceni *1 Foi*oru, pe un
teritoriu relativ mic, de circa *ase kilometri patrati ; alte
cite cinci mori sint la sud *i est de Bratovoe*ti *i la nord
de Fintinelile. Dar nu numai cImpia muntean, bogat in
cereale, arat profuziune de mori, ele apar numeroase
1 Demidoff, intemeiat pe recensmIrrtul efectuat In 1837, afirm
a se gisesc numai In Muntenia, 2 299 (dota mii dott sute notfdzeci si nott) de mori de ap, 6 mori de Ott si 9 mori miscate de
cai (Anatole de Demidoff,
Voyage..., p. 174 si 187).
155
www.dacoromanica.ro
5i in regiunea muntoas, citeodat chiar in creierii munHon In privinta aceasta, merit s fie relevat cazul judetului Muscel. Aci harta inseamn pe Gura Vatrina"
numele de la obirsie al Rilllui Tirgului, la nord de Lerestii de sus, aproape de izvoare, ase tnori la rind. lar
pe un afluent al Riului Tirgului, pe Riusor, Sint notate
alte opt, una dup alta. Toate aceste patrusprezece mori
slut mult mai spre nord de once sat sau ctun, departe
In munti. Aci se puteau stringe, In vremuri de bejenie,
sate intregi : aveau unde mcina. Si In alte judete
-tinuturi de munte ca Neamtul, Suoeava, Argesul
i Gorjul
gsim trecute o sum de mori. In Moldova, numrul cel

mai mare e notat In Dorohoi
saisprezece de toate,
dintre care una are nume propriu : Moara Dragului. Asemenea cazuri de mori care s fie trecute cu numele lor,
-sint foarte rare ; harta consernneaz numai cinci : mo-
rile Feirceiqanca i Purisel in Romanati, Moara Cipitului

pe Jiu, la sud de Craiova, Moara
probabil a Ciupitului
aura Muntenitor, In Vaslui, si moara mentionat mai

sus, din Dorohoi. Toate celelalte Sint trecute fr nume,
dei e foarte probabil ca o seam dintre ele SA fi avut.
Dovadd Sint numele satelor care 5-au format cu vremea
in jurul unor asemenea mori, sate pe care harta le noleazg. Sint ctteva zeci de sate si ctune In aceast categorie. Ele au crescut fie In jurul cite unei mori domnesti
cazul cu satele Moara Domneascei din Ilfov
nu se indid numrul gospodriilor , din Prahova cu
31 de gospodrii, si din Vaslui cu 72

a unei mori mnstiresti
cazul cu satul Moara Seirindarului, 72 de
gospodrii, In Ilfov
a unei mori de Mare dregtor :
vezi Morile Banului, cu 36 de gospodgrii, in Mehedinti
si Moara ringanului (Banului), cu 20, In Ilfov ; a unei
Moara Golescului, cu 5-20 de gospomori de boier
drii, In Arges, Moara Bibescului, In Dolj, sau, In suit.sit, a unei mori oarecare, asezate la loc bun ; din aceast
ultim categorie dam satele i ctunele : Moara Goghii,
cu 34 de gospodrii, In Prahova, Moara Sorcii, cu 5-20,
In Buzu, Moara Dancului, cu 24, pe Bahlui, In Tinutul
Moara Sasului, cu 31, In anibovita, Moara Os1 Gura Batrina ?
156
www.dacoromanica.ro
man Ceacq, cu 5-20, In RImnicul Srat etc. O mentir

une merit i Moara Saracei
neascg
din Ilfov ; ea are
In opozitie Cu cea dom-
In hart si un al
doilea
nume : Tirloaia ; numr 76 de gospodrii. In Vaslui e
satul Poiana Riqnita, cu 25 de gospodrii ; numele aminteste vremea cInd oamenii mkinau, gen Cu putin spor,
la risnitg 1; de la un alt nume al fisnitei, fceiut, vine
numele satului Feiedieni din Ialomita. In dreptui orasului
Buzu, harta arat un brat care se desparte din rIul
Buzu si care poart numele de lazu Morilor ; pe el nu

s'ira trecute Ins mori, deoarece, asa cum am artat mai
sus, topograful care a ridicat acest judet, nu a socotit cg
merit s fie consemnate si ele. O situatie asemngtoare
gsim In Flciu, unde harta arat ctunul Valea Morilor,
cu 5-20 de gospodrii, pe rtul Lohana, dar fr prezenta
acestor mori.
Fierstraie sint notate numai In tinuturile Suceava i

Bacu. In cel dintli sint dou5 fierstraie pe ptrIul Suga
Mare, unul pe Rtsca i altul pe Riscuta. In Bacgu, harta
arat herstrgu" pe apa Casinului, la sud-vest de Manas tirea CaVn. $i In Vrancea au fost fierstraie. Harta
nu le arar, dar numele cel de-al doilea al satului Veatresti, Herasteu (70 de gospodgrii) o ovedeste. Aceeasi
trebuie s fi fost situatia In toate judetele de munte, numai c fierstraiele, fiind chiar in cuprinsul satelor, nu
au mai fost indicate (vezi si mai sus, p. 138).
In privinta pivelor (piuelor) sau dirstelor, o singur

aceea care rezult din numele satului Piva Petrii (35 de gospodrii) de la gura I alo-mentiune, indirecta'
mitei.
Circiumi, hanuri, rateviri. O categoirie de asezri pe

care topografii le-au notat cu grije au fost ctrciumile
hanurile sau ratesurile de pe drumurile Principatelor. Ca
si In cazul morilor, ei nu le-au trecut decit pe cele ca're
constituiau uniteiti izolate, in afara satelor i ttrgurilor,
nu si pe cele cuprinse In Insesi aceste asezri. Termenul
generic intrebuintat pentru a le desemna este acela de
&duma (Koptrma); de dou ori am Inttlnit $ termenul
1 De aci zicala : cu peste de undit si mrnAlig de rsnita
greu te saturi" (auzit de la un pescar batrin, pe Dunrica).
157
www.dacoromanica.ro
de han ca parte component a numelui asezrii : o dar

i alt dat In Teleorman,
in SAcuieni : Hanu Zote
numele satului Odaia Haniu Alceru.

In Moldova se intrebuinteaz, uneori, i rat4 (rates)
sau ratu. Nu se face pe hart deosebire Intre cIrcium

han; acklasi semn grafic le reprezint pe amIndoua ,
asa 'Mat nu putem deosebi asezrile temeinice, cu ziduri
groase, In care se adposteau peste noapte carele i chervanele crgusilor
hanurile deci, cum erau, de pilkI5,
Hanul Popricanilor sau acela de la Sulita (Botosani)
de cIrciumile obisnuite In care drumetii se opreau In trea-
cgt doar pentru a gusta si bea ceva, In timp ce caii sau
boii se odihneau.
Multe din aceste cIrciumi au nume proprii, pe care
harta le Inregistreaz, cIteodat numele e al -proprietarului sau arendasului respectiv ; asa e cazul cu cIrciuma
lui Dumitrachi Macri de la sud-vest de BIrlad, a lui
Tigara, la nord de Galati, a lui Paladi
notar sub
forma La Paladi2
Intre BIrlad i Tecuci; la fel cazul
cu Hanul Zote(i) adic -al lui Zota, din Scuieni.
Numrul oel mai mare de Circiumi fi gsim In tinutul
Covurlui : 26 (dou zeci i ase) de toate ; frecventa lor
-nu e de mirare: pe drumurile care duceau la Galati, la
portul de la Dunre, se teseau necontenit crusii, fie duand produse de-ale trii pentru export, fie aducInd marfA
strin, sosit cu corbiile. De la Galati la Oancea, sInt
zece drciumi, una dupg alta, si o a unsprezecea mai In
latura drumului, spre rsrit. Sase din ele au nume proprii : Tigara, Sart, . tef an, Moghilei, Sarafela, Fintina Tiganului. In acelasi tinut, pe drumul de pe valea Cuhurluiului, de la Chiraftei spre miaznoapte, circiumile se
in iarsi lant ; dou din ele sint trecute cu numele lor :
Mindroaia i Hasan. Acest drum continu In tinutul TutoVei, traversInd o pdure Intins In mijlocul creia gsim Circiuma Tainifei. Ii meritase, se vede, numele ; va
fi fost nu numai popas pentru cAlAtori, dar si tainit
pentru cei care le atineau calea. Din celelalte cIrciumi ale
-tinutului Covurlui, mai stilt trecute cu nume proprii urH: 4ymnTpaiut /vIaKplia.
2 In Badu e o cIrcium numit La Pope, poate La Popa.

158
www.dacoromanica.ro
mtoarele: Bogda.n, Conachi, Folte#1, Galgano, Macsi!Lent i Redu adicA Rediu; douAsprezece n-au mime.
Nu surprinde, pentru acelasi motiv al traficului intens,
nici numrul mare de ctrciumi din Ilfov : optsprezece de
toate, din care dotfsprezeoe cu nume proprii :
Arnclu-
ieanca, Cernoleasa, Cioccinari, Cwri, Erdachi (Iordache!)

Lupului, Nana, Orelca, Ostrata (Mistijoica), Rasa, Si-
ne#i, Tiganca. Mai tot atttea sint si pe drumurile din
Dolj, care duc spre resedinta banului. Din cele saptespre-bece circiumi ale acestui judet, nou au fost inregistrate
pe nume: Bataios, Bistrita, Bobilea, Cotanii, Chiliea, SaSasu, Vezeteria
popasul vezetiilor
i Vocuceni.
In Tutova sint notate saisprezkce circiumi ; majoritatea
zece
au nume : Argu.,seVi, Floregi, Tuscanii
asadar
clup numele satelor din apropiere
apoi Ocordeanu,
A lui Dumitrachi Macri, La Palade, Draga
dup
sau circiumreasa respectivg
apoi Reten, Nerova, i faimoasa Circiuma Tainitii, amintit' Trial sus. In
-tinutul Iasilor, din cele donsprezece ctrciumi cite stilt insemnate, atrage atentia numaidecit aceea numit Cornu
Sasu ; ea se afla ling Prut, pe locul luptei dintre Ste-
fan Toma, ajutat de ttari, si Constantin Movil, ajutat
de lesi (19 iulie 1612). Celelalte ctrciumi poart urmtoarele nume : Bozuluc, lanureni, Larga, MalaeVi, Merzqti,
Mocre.,sti, Poenile, Roa, Sapoci, $arbani ; a dousprezecea
n-are nume. Nu e amintit, pe valea Siretului, Hanul Ancutei ; poate la data ridicgrii hrtii se, numea altfel ;
schimb, In Putna, doti circiumi
Aran i Ilinca i Coronail Ilinca
ne fac cunoscut o alt crismrit, pe
Ilinca 1. Celelalte patru circiumi din acest tinut se numesc: Cucova, Valea Seaca
dup satele vecine
apoi Piatra Sturzii i Semilachi.
O situatie deosebit are judetul Ialomita. Ad multimea circiumilor
douzeci si una de toate, dintre care
patru cu nume: Reizvan, Dor mcirunt, Rogoz i Valea
Plopului
se explic prin lipsa de sate In intinsa step
a Brganului, prin necesitatea popasurilor pentru crusii i cltorii care o strbteau.
I In finutul Ctrlig5turei gsirn circiuma Elena, numiti astfel
desigur, dup crfsmgrit.
159
www.dacoromanica.ro
Nici In ce priveste aceast categorie de asezri nu e
necesar s. le Insirm pe toate ; ele se all trecute In
anexe. Ne multumim s semnalm eteva, ca, de pild,

Paclurea Domneasccl din DImbovita, atestind, prir, nu
mele ei, ca si Helesteul Domnesc din acelasi judet, caracterul propriettilor respective 1, apoi grupul de patru
cIrciumi de la nord de orasul Bacu numite Podan, Striesco 2, SauceA i Jidojina, grupul de sase circiumi din
cimpia Buzului, Intre Rtunzeni si Cldresti, toate fr

nume, drciuma Machedo din Vaslui, tinut de vreun macedonean, drciuma Vadu Vizirului din RImnicul Srat,
amintind o imprejurare istoric. Pe valea Prahovei superioare, harta arat trei drciumi : !titre Prahova, pe locul
satului Azuga, Trestia si Sion de Piatrel, han vestit, Intre
Busteni si Poiana Tapului, ars la 1848, Impreun ou hangiul Toma Albulet3.
Ca si In jurul tIrlelor, odilor si morilor. si In jurul
unor cIrciumi, hanuri sau ratesuri s-au Intemeiat, cu

vremea, ctune si sate. Constatm, chiar In vrernea ridi-
crii hrtii, Ratu,su de la Podu Seret, sat cu 20 de gospodrii, In tinutul Sucevei. Tot pe Siret, dar In tara de
jos, lg limita dintre Covurlui si Tecuci, s-a ridicat satul
Hanu Conache, In jurul hanului faimosului latifundiar
si poet Costache Conache. In Ialomita, acolo uncle a fost
cIrciuma lui Doru cel mrunt, e astzi satul cu acelas
nume ; In Ilfov s-au Intemeiat sate In jurul erciumelor
de 1 Nana si Ostrata.
Manufacturi. Sectorul cel mai slab reprezentat In harta
din 1835 este acela industrial, al manufacturilor. Pe ling
faptul c, sub acest raport, Principatele erau intr-un stade fabrici, In sens modern, Ina nu era
diu incipient
vorba4
se mai adaug si Imprejurarea ea manufac-
1 Citm si Cringul Domnesc din satul Suslnesti al fostului

judet Muscel, la punctul numit azi Hobaia (Vez .i C. Grecesc u,
Urmele unei biserici din secolul al XVI-lea in jud. Mwel,. In Revista
Istoricei Rominii, IX (1939), p. 502).
2 Poate : Stroescu.
3 Informatie data de Adrian Ghinescu, originar din Poiana
Tapului.
4 Singurele manufacturi care ar fi putut fi considerate prin
numarul lucratorilor drept fabrici incipiente, acelea de postav, una de

la Pociovaliste, in Ilfov, infiintat sub Alexandru Ghica in 1766, mu-
160
www.dacoromanica.ro
turile din cuprinsul oraqelor, tirgurilor i satelor nu erau

reprezentate, asa cum nu erau nici mnstirile, morile
hanurile. -Harta inregistreaza numai manufacturile dinafara acestor asezri, acelea care constituiau entitti izolate. In cuprinsul Principatelor slut numai doua, designate ambele prin semnul grafic care, In legend, e explicat drept ,,uzin i fab,rica de tot felul". Una e o cardmiddrie, irnediat la nord de orasul Bacu ; 1ing5 semnul
grafic sta scris : Kapmaq, deci carmida. Cea -de a doua,
la nord-vest de TIrgoviste, pare a fi o sticldrie. Termenul rus care Insoteste sempul grafic, anume .11eKJIR1111b1171
nu exista In dicticxnarul rus al lui Corlteanu, nici In marea enciclopedie sovietic. Spre sud-vest de aceasta manuf actur se afla' Insa, pe harta, satul Stecldriea, cu 62
de gospodarii, arMnd prin Insusi numele lui ca aci
fost o aseanenea manufactura. O alta asezare ou numele

de Steclariea, un &Ann avInd Intre 5-20 de gospodarii,
se dig' pe hart In judetul Ilfov, la sud-vest de satul
Balteni, spre rasrit de drumul postei Bucuresti-Ploiesti.
0 a treia Sticldrie este satul cu acest nume din tinutul

cu 85 de gospodarii. Pentru Intreprinderea din
DIrnbovita si cea din HIrlau avem documente care atest

functionarea lor In ve-acurile XVII si XVIII 1; desire Tea
din Ilfov aflrn tocmai prin harta din 1835.
tat apol lng au la Bucuresti, $i o a doua la Blteni, tot In
llfov, constatat documentar in 1794 nu mai functionau la data
(C. Serba n, Intreprinderea manufacturierd de

postav de la Pociovaliste si Bucuresti, in Studii", V (1952), nr. 3,
p. 89-91). Asa zisele fabrici" amintite In izvoarele anilor 1828
1834 sint in realitate ateliere i manufacturi. Vezi despre ele I. C.
Filitt i, Princlpatele romtne de la 1828 la 1834 Bucuresti (1934),
p. 136, 179 si 348 cf. raportul lui Bois le Corde din 11 mai 1834
care d, pentru Muntenia, numrul de 1 617 (o mie sase sute saptesprezece) fabrici" olarii, tabacrii, fierrii. velnite etc. (H u rmuzaki, Documente, XVII, p. 341); cf. Vladimir Dicules c u, O manufacturil de ceramicd la Tirgu-Jiu, 1832-1863, Bucuresti, 1956, 104 p. Aceast manufactura' care incepuse ca un simp:u
atelier In 1827, capti privilegii de la vistierie In 1832, Mai 13
p 42 si 55) ; ea fabrica portelanuri".
1 Vezi-le In Cons t. .C. Giur es cu, Istoria Rominilor, III.
2, p. 563-5. Pentru o sticlrie din tinutul Romanului, in anii 1798
1802, vezi C. S erb a n,
despre o sticldrie in finutul Romanului la sfirsitul secolului di XVIII-lea, in Studii i .materiale de istorie medie", I., Bucuresti, 1956, p. 353-366 (si extras).
ridicrii hrtii.
11
Principatele RomIne
C.
B379
www.dacoromanica.ro
161
Drumuri i poduri. Pota. Un element de prim important este reteaua de drumuri a hrtii. Intocmai dup
cum area' toate asezrile omeneti, de la cele mai mari
Elle, odi,
pin la cele mai mid
orase si ttrguri
hanuri , tot asa arat si totalitatea drumurilor din
Principate, de la cele de post ptri la drumurile vicinale
si la potecile din munti. Dat fiind caracterul militar al
hrtii, faptul e explicabil : drumurile au- fost intotdeauna
un element de seam in operatiunile ostAseti. In legend,
sint Inftisate trei feluri de drumtrri : de poqta, adicA
principale, mai marl, In realitpte de categoria a doua, si

drumuri mici, In aceast ultim categorie intrind si potecile din regiunea inalt a muntelui.
Drumurile de past asigurau leatura intre centrele

mai importante ale Principatelor adic orasele de resedint. Fat de traseul actualelor sosele, sint unele deosebiri, nu prea multe ins. In general soselele moderne
s-au suprapus vechilor drumuri de post. Cp deosebirt,
semnalm, In primul rind, vechiul drum de post Bucuresti-Slatina care, tnecind prin Babele-Mirsa-Lada, tind
deci Muntenia prin mijloc, lega direct capitala Wit cu
resedinta judetului Olt, nefcind ocolul prin Pitesti, asa
cum face, In vremea noastr, soseaua national. Intre
Buctrresti si ploieti, drumul postei mergea mai spre vest
de actualul traseu al soselei, lsind si Otopenii si Puchenii in dreapta. Spre Brila duceau dop drumuri de
post : unul, ocolit, prin Ploiesti-Buzu, altul, direct, prin
Brgan, adic6 pe la Urziceni-Buzu. Mai era si un al

treilea drum, mixt, prin inima Brganului ; el se desfcea din drumul de post al Clrasilor la statia Brgan ; o lua spre nord-est, sub form de drum mare"
pin la Slobozia unde da din nou in drumul pastel care
venea de la CPTrasi si apoi continua, prin 7meu si Bertesti, pin la Brila. Intre Giurgiu si Turnu Mgurele, un
drum de post mergea de-a lungul Dunrii, pe deasupra
luncii, trecind prin Hodivoaia, Cacaleti, Brigadir, Zirnnicea, Piatra.
In Dobrogea, drumut de posta strgbtea intreaga re-
giune de la sud spre nord, trectnd peste apa Cara-su,

chiar pe la punctul cu acelasi nume
spre est de ac-
tuala Medgidie, neexistent atunci, se indrepta apoi, prin

102
www.dacoromanica.ro
Caramurat, spre Babadag, de unde rspundea, traver-
stud codrul, la Isaocea ; Tulcea rmInea in dreapta, fr

legtur direct.
O observatie se impune In ce priveste jonctiunea retelei noastre de post cu cea strin.. In harta din 1835,
jonctiunea nu exista spre Austria, decit la CIineni si
Virciorova, In Muntenia, si la Mamornita, dincolo de
Herta, In Moldova. Drumul de post nu mergea mai departe de Cimpulung si Cimpina, neavInd jonctiune la
Bran, respectiv Predeal. Niel In Moldova nu exista jonctiune pe valea Trotusului, nici prjn Cimpulungul Buco-
vinei. Spre Rusia, legtura de post se frea printr-un
singur punct, pe la Sculeni, pe Prut ; intre Galati si Reni,

puncte terminale ale retelelor respective, nu era jonctiune.
Statiile de post e.nt indicate In mod ciar, printr-un
semn g-rafic special 1 Distanta intre ele nu e pretutindeni aceeasi : douzeci de kilometri sau o post" ;
unele locuri, ea e mai mic, asa, de pild, Intre Giurgiu

si Hodivoaia si intre Hodivoaia i Cacaleti ; In altele, ea
o depseste. Intre Bucuresti i Clrasi erau cinci statii
ringanu, Drumu Srii 2 - punct pe unde treceau spre

Duniire, venind de la ocne, carele trickcate cu drobii de
sare
Obi1eti. pe Mostistea, Brganu i Coadele (Cogea-Babistan). Iar intre Clrasi i Orasul"
mai
1 In unele orae, ca de pildA Ploetii i MAgurele, semnul nu e
facut. Omisiunea se datorete sau topografului respectiv, sau, mai
degraba, desenatorului.
2 H: Drumo Serii. Numele exact se poate vedea dintr-un act
inedit din 6 februarie 1831, privind cAratul a 5 000 puduri fin dAla
Drumul SAiii la magazia Bucureti" (Arhivele Statului Bucureti,
Administrative vechi, nr. 4749, dosar 161). Al5turi de drumurile
s5rii", coborind de la ocne spre vadurile DunArii, mai erau, in dimpia munteanA, o serie intreagA de alte drumuri numite dup5 produsele principale care se transportau pe ele. Astfel drumul pe*telui"
in Ilfov, pornind de la oravl Corntel (actualul sat MAnastirea,
pe Mostitea) spre miazA noapte ; drumul lemnelor" in aceeai, regiune a Cornatelului (vezi pentru ambele aceste numiri Cons t.
C. G iur es c u, Un vechi ora q al Pal Romineli: Cornti(elul, sub
upar) ; drumul untului" de la Giurgiu spre Turnu-M5gurele ; drumul cerii" dinspre judetele Romanati i Olt spre Zimnicea (pentru
aceste douA din urmA vezi P an tel e G eor ges c u, Dic(ionarul

geografic, statistic, economic fi istoric al judefului Teleorman, Bucureti, 1897, p. 286-7), etc.
163
www.dacoromanica.ro
exact fostul oras

de la gura Ialomitei erau trei : Zlota,
Sloboziea si Zmeau 1
Clteodat5, aceste statii poart chiar numele de Posta.
Asa este, .de pild, cazul cu statia dintre Brila i Vadul
Vizirului. Si Mizilal i datoreste numele unei statii de

post : menzil, In turceste Inseamn post. In jurul statiei, la jumtatea drumului intre Ploiesti i Buzgu, s-a dezvoltat pe Incetul, tirgul de mai tIrziu 2
Dintre drumurile de categoria a doua, s,.minalm pe

acela care duce de la Galati spre Flciu, de-a-lungul Prutului, pe cel care unea Tirgul Neamtului cu Piatra si cu
Bacul si pe cel care lega direct Iasii cu Romanul, tre-
cInd prin codru. In Muntenia, citm drumul care tia

Brganul In lung, pornind de la statia de post Brgan, prin Slobozia, Chichinet, Ulmul, Gradestii pe BuzAu si rspunznd tocmai la Costieni, In Moldova, pe
malul Siretului. Un al doilea drum mare" tia Brganul de-a curmezisul, plecInd (le la Gherghita, de pe malul
Prahovei, trecind prin GIrbovi, Grindul Fgrasului, Chi-
Potrivit datelor statistice oficiale, utilizate de francez,u1 Bois

le Comte in raportul su din 11 mai 1834, erau in Muntenia, la acea
dat, 121 (o sut dou zeci si una) de statii de post deservite de
3 022 de cal (H urmuzak i, Documente, XVII, p. 335). In contractul de adjudecare a postelor muntene asupra baronului Hristofor
Sachelarie, pe intervalul 1 august 1830-1 august 1833, se specificau
3 228 de cai (Const. N. Minescu, Istoria po#elor romine,
Bucuresti, 1916, p. 142). In Moldova, unde postele se adjudecaser
asupra lui Niculae Privileghie, pe trei ani (1831-1834), numrul
cailor era de numai 1 000 (Idem, p. 145).
2 Inssi statia de post- cuprindea o serie de- cldiri i acareturi
anume: 1) o cas de obicei cu dou odai, alteori mai IncpAtoare
pentru cpitanul postei i pentru calatori, 2) un grajd pentru caii
necesari statiei, 3) trei bordeie inepatoare, cu vatr, dintre care
dou pentru surugii i unu! pentru rotafii i dirvarii statiei ; rotarii
lucrau sub un sopron, 4) o iicnita tncpatoare pentru ovzul necesar
cailor, 5) un obor cu gard, euprinzind finul. Totul inconjurat de

gard, -avind dou porti (Vezi C. Minesc u, o. c., p. 147). In
;urul acestor eomplexe s-au dezvoltat o serie de ctune si sate. Recensmintul din iulie 1831 arat In Judetul Buzu patru asemenea
asezri cu nume caracteristice Adunafii ot Pofta Fdurei cu 12,
gospodrii, Adunafii ot Pogtea Tuguiatd cu 13. Adunafii ot A:1kt
cu 34, si Haimanalele Paget Cfinetu, cu 59, iar in
judetul Ilfov alte dou : Postea Drumul SdrU, cu 16 gospodarii,
Vatra Po5tii Negoesti, cu 12. Vezi Arhivele Statului, Bucuresti, ms.
838, f. 8 v., 9, 9, 9v., 21v. si '27v.
164
www.dacoromanica.ro
chinet, Viziri si rspunzind aproape de Brila, In sleaul

postei, la Vrstura.
In ce priveste drumurile de categoria a treia, cele
miel", harta cuprinde un adevrat pienjenis. Nenum4rate drumuri se tes in toate prtile; le constatm
creierii muntilor, trecnd dincolo, In Transilvania 1; Ile
gsim .si In Delt. In acest din urm loc, harta aran' un
drum mic care leagA Sulina de carantina Bazarcluc, la
vest de Vncov, pe malul stIng al bratului Chilia ; un alt
drum leagA aceeasi carantin de bratul Sulina, atingInu
pdurea de pe grindul Letea In marginea ei de vest. Alte
dou drumuri miel strbat pdurea de pe grindul Caraorman : unul leag sattif Cattrlet de satul Caraorman 5i
apoi merge spre nord, la bratul Sulina ; din acest drum
se desfac dou drumuri : una pre tdrmul mrii, spre
marginea de nord a grindului, alta -spre Ivanoea Mare si
Ivancea Mic, pe bratul S. Gheorghe. Al doilea drum
leagA satul Caraorman de gira Litcov, strbtind pdurea de-ba curmezisul.
Pentru poduri nu e (leca un singur semn grafic, dei

ar fi trebuit dou, deoarece peste apele mai mari ca 01tul, Jiul, Argesul, -nu erau, In vremea aceea, poduri fixe,
cl mobile, bacuri, cace alunecau de-a lungul unei sirme
sau unei frInghii de la un mal la cellalt. Harta arat o
serie Intreag de poduri ; ca i drumurile, ele au fost
insemnate ou grij, iiind un element de pret pentru desfsurarea operatiunilor militare. Pe malul drept al Dunrii, de pild, la sud de Vidin, Intre satele Skeleki6i
Vidboc, pe o distant de circa cincikilametri i jumtate,
gasim trecute fase poduri peste niste pIraie. Peste Arges, IncepInd de la vrsare, sInt insemnate urmtoarele
poduri 1) la Dariiqti, 2) la Buda Cornet, pe drumul postei ; ad i podul e dublu, 3) la Podu C4cioara. Nu departe
de aceast localitate, pe Arges in sus, sInt dou ctune
cu nume caracteristice: Podu Brincoveanu, pe malul
stIng, la circa 4,5 kilometri distant, i Podu Bdleanu,
Astf el de drumuri trec pe la Vilcan, la vest de valea
pe la Bran, pe la Predeal, pe Valea Prahovei, pe la nord de Slon,
In judetul Scuieni etc. In bazinul superior al Lotrului si in muntii
Lotrului e o adevarat5 retea de asemenea drumuri care duc la diferite stini.
165
www.dacoromanica.ro
pe malul drept, la circa 6,5 kilometri ; dar nici In dreptul unuia, nici In a celuilalt, nu se afl pe hart trecute.
poduri, 4) la Podu Pottogeni, 5) la Curtea de Argeq,
6) la Valea Danului 7) la Oiqti. Asadar, In total, apte
poduri dintre care unul dublu. Curios cA la Pitesti nu
figureaz pod ; e exclus s nu fi fost unul ad, In blrep-
tul orasului, cIt vreme erau pe cursul superior al Ar-
gesului, la Curtea de Arges si la Oiesti. Peste DImbovita,

de la vrsare la izvor, grit trecute urmtoarele poduri
1) la ctunul Ptroaia. pe drumul postei sore Oltenita Si
CAlkasi, 2) In dreptul satului Dudqti, 3) la Ttirtc4e0i,

4) la Brezoaica, 5) la Dragoslavele. In total, cinci. In
dreptul satului Podu Brbierului, care vine spre est de
DImbovita si la satul Podu Rizii care e chiar pe Dimbovita, nu s,rit insemnate poduri, cu tot numele caracteristic al asezrilor.
Nu e cazul s mentionm aci toate podurile hrtii din
1835; Sint citeva sute si nu numai pe cursurile de ap

mai importante, dar si pe unele mici de tot, pe piraie
pIrgiase.
De la aceste poduri si-au luat numele o sum de ase
zri, ctune si sate. In judetul aimbovita. In afar de
cele trei mentionate mai sus

Podul Brbierului, Podu
Rizii, Podu Brancovan
mai sint Podu Ceacq Ivan i
Podul Valenilor ; nu punem la socoteala i Podurite care
se refer mai curind la o form de relief. In Prahova,

harta arat ctunele Podu Neaga i Podu Cheit, cu cite
5-20 de gospodrii, i satele Podu Vadului cu 44, si
Podu Corbutui, cu 69 de gospodkii. In Ilfov avem Podu
Crevediea, numit i Crevediea de sus si Podu Pitarului,
cu 50 de gospodkii. In tinutul Iai, Podu Eloii cu 134

de gospodarii ; la Inceput s-a numit Podul Leloaiei adic
a lelei celei mari ; compar, pentru nume, cu satul Leloaia din Bacu (138 de gospodkii). Tot In legtur cu
podurile sint i asezkile de podari, amintite mai inainte
(vezi mai sus, p. 124).
Urme arheologice
amiritiri istorice. Topografii au
notat nu numai asezrile omenesti In fiint, dar si urmele celor vechi. Pe ling5 siliti sau locurile satelor prsite (vezi mai sus, p. 137) au Insemnat i ruinele de
cetati, de meinstiri
i vaturile,
scriind alturi numele
166
www.dacoromanica.ro
respective. N-a fost, ce-i drept, o preocupare special

aceasta
asa cum constatam, de pilda, In harta stolnicului Constantin Cantacuzino
de aceea o suma de
resturi arheologice nici nu figureaza In harta din 1835;
totusi, ea cuprinde o serie de indicatii pretioase i cIteva chiar unice, care nu se mai Intilnesc In alte harti
sau documente.
In privinta urmelor de cetati vechi, harta noteaz

est de Barbosi, In dreapta drumului de posta, care duce
la Galati castelul antic Chirghina" Capes. aam.Kilprimay
E vorba de ruinele sau, cum le spune Miron Costin, de
nruiturile"i castrutui roman de aci, ruine cunoscute In
Moldova sub numele de cetatea (sau cettuia) Gherghina" 2 La sud de Chilia Veche, In delt, se all Chilia
ruinatd" (passamibi KI4J1i11): e o suprafata ceva mai mare,
un patrulater, a carui latur vestic e formata de &la
Arten care da In bratul Ttarului. Aici fost-vechea asezare a Chiliei, locul unde veneau genovezii i venetienii
In evul mediu s Incarce grIu si alte produse. In apropierea Chiliei ruinate", harta Inseamna, de altfel, ostrovul
Viniticului", adica a venetianului (vezi i mai sus, p. 35).
Tot In nordul Dobrogei i anume la sud-vest-vest de satul Dunavat si est de extremitatea Razelmului, sta scris
ruinele castelului Carabair" (P .3. Kapa6aapi3). Sint ramasitele unei vechi cetti, romano-bizantine, necercetate
temeinic ulna acum, unde nu s-au fcut decit In parte 8ApAturi 3. Numele e turcesc i inseamn dealul negru"
Mir on Costi n, De neanzul Moldovenilor, ed. C. Giurescu,
Bticuresti, 1914, p. 45-46.
2 Idem, p. 46, aparatul critic. Pentru acest castru, ved
V.
I
Pirv a n, Castrul de la Poiana qi drumul roman prin Moldova de

os, Bucurestil 1913, p. 14-27.
3 Vezi G. L Brtianu, Recherches sur Vicina el Cetatea

Albcf, Bucuresti, 1935, p. 2. Se pare a aci a fost vechea asezare
Halmyris, cu o fortificatie refacut de Justinian (R adu Vulp e,
Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucuresti, 1938, p. 301 si 332).

bair, in ImprejuriPentru o serie de topice, terminate in
mHe Babadagului, vezi Marele Dictionar Geografic sub Babadag.
In harta lui F. Frie Carte de la Moldavie, Valachie, Be.ssara-
hie_ Vienne 1828 (Atlasul Dimancescu, f. 185). numele apare prin-
-tr-o gresal de gravare ca Ft. Karaban". In harta lui F. v o n

Stiilpnagel, Karte von der Moldau und Bessarabien, 1856 (Atlasul Dimancescu, f 19g), este un tort i numirea Karabair".
I67
www.dacoromanica.ro
I se mai spune si Cetatea Zaporojenilor 1, dar tehnica zi-
dirii arata o constructie mult mai veche decit asezarea
cazacilor In Dobrogea de nord ; ea se aseamn cir aceea
a cettii de la Ieni-Sala 2, indic asadar mai degrab o

origine bizantin. in aceeasi regiune, mai precis la nordcst de satul Ieni-Sala, harta noteaz niste ruine cu legenda ruinele manstirii Sf. Gheorghe" (p.m.c.e.) reopriH).
In realitate e vorba de ruinele cettii bizantine, apoi rosub Mircea cel Bdtrin
in sfirsit turcesti,
care supraveghea nord-estul Dobrogei, regiumea gurilor
Dunarii si a marilor lacuri. Sapaturl intreprinse In 1939
au dat la iveal, in aceast cetate, o frumoas ceramie
bizantina i veche ramtnease& precum i dou tezaure
monetare din veacul al XIV-lea, de la Petru al .Musatei
Miroea cel Batrin3. In sudul Dobrogei, pe malul Dunarii, la est de iezerul Oltina, e trecuta o cetate sau fortificatie darimata" (paaa. yxptin). Avem de-a face cu ruinele unei asezari militare romane, a unui- castru
probabil Sucidava (azi Satul Nou ?) asemenea celui de la
Capidava, tot pe Dunare, la nord de Cernavod& sau de
la Ulmetum, in interiorul Dobrogei- nordice4. La tarmul
marii, la capul Caliacra, harta inseamn : castel d'artmat" (pasaa.rfemfol samoKb ; stilt ruinele fortificatiei bizantine care oorespunde, in aceasta regiune de miazzi,
celei de la Ieni-Sala, din miaanoapte.
In Muntenia, gsim trei indicatiuni. Una priveste asezarea fortificata de la Bran : castelul darimat Terezburg" (P. 3am. l'epe36yprb)artat, sub forma de ruine,
pe drumul ce duce spre frontier& ling. hanul Ordti
(Open.'"). Numele este cel dat de sasi : Thrzburg ; in
documentele slave ale Trii Romtnesti, din veacul
XV-lea, i se spline Turcii" ; in cele latine Therch"5.
minesti
Vezi R a du Vulp e, o. c. p.301 si harta 6: La Dobroudja
l'poque romaine, la finele lucrrii.
2G.
I.
Bratianu, o.c., p. 91.
3 Scarlat Lambrino,
Sdpilturile arheologice din finutul
Duntirea de los, In Revista Istoria RomIn", IX (1939), P. 498.

4 R a d'u Vulp e, Histoire ancienne de la Dobroudja, p. 1.65
harta 6: La Dobroudja l'poque romaille, la finele lucrrii.
6
I. Bogdan, Documente privitoare la relatille Tdrii Rona-
nesti cu Brasovul si cu Tara Ungureascli in sec. XV XVI, Bucuresti, 1905, p. 3, 5, 6, 11, 16 si 21 pentru actele slave ; p. 27, 313,
335, 341, 543 pentru cele latine
168
www.dacoromanica.ro
Cea de-a doua indicatie se refet la cetatea Turnu, de la

gura Oltului. Citim cetatea ddrImat Turnu" (p. K.)
Typna): e faimoasa fortificatie in forma" de turn care,
dup o existent de un mileniu i jumtate, din vrernea
lui Constantin cel Mare pn5 la Inceputul veacului al

XIX-lea, a fost ras, potrivit prevederilor tratatului de
la Adrianopol (1829), odat cu cettile Giurgiu i Brdila 1 Alturi de aceste ruine, mai spre est, st scris :
Intritura drtrnat Cale" (p. y. Ka.ne);_topografii au notat aci noua. fortifi atie fcut de turci, la rsrit de stravecliul turn", fortificatie cucerit de rusi In timpul fzboiului din 1828-1829 2 A treia indicatie prvete
intriturd situat la vreo patru kilometri sud-sud-vest de
Cimpulungul Muscelului, pe soseaua spre Pitesti. Adi
semnul
ce-i dreptul nu chiar asa de ciar
harta are
un ptrat cu linii oblice la colturi ;
de fortificatie
legenda : fosta Intriturd Chidov" (6bis. yitp. KnikoErb).
Stnt Tuinele castrului roman cunoscute de localnici sub
numele de Jidova (de aci : Chidov 1) sau Grdistea.4
Intocmai dup cum consideraser ruinele mttii de
Ieni-Sala drept acelea ale unei mnstiri, tot asa au apreciat topografii i ruinele trofeului lui Traian de la Adam
Klissi. Desigur c i numele turcesc al acestui monua contribuit la
Inseamn biserica omului"
ment
formarea prerii lor. Pe hart citim : manstire pusttiteer (pasop. MOHaCTUPb).
In tinutul Covurlui, Intre Tulucesti, pe Brates, i t'ida

sau ctunul Serbesti pe Siret, e trasat un val, cu legenda
Valul lui Traian" (TpoRaosi. BaJrb). Indicatia e pretioas
a oficialittii molprin aceea c reflect opinia vremii
care socotea acest
dovene si a. locultorilor din. regiune
Gr Florescu, Cetatea Turnu (Turnu Magurele), In Rep.
438-9 si 441-2.
2 HurmuzakiN. Hodos, Documente vol. XVII, p. 136,
ista Istoria Romtn", XV (1945) , p. 432-464 si in special
nr. CCXII.
3 Acest castru pzea drumul care, plecind de la Dhnre, fcea

legAtura, prin Rusii de Vede, Pitesti, Cimpulung, cu Transilvania.
Vezi V. Christescu, Istoria militara a Daciei Romane, Bucuresti 1937, p. 147-149.
4 C.
Rdulescu-Codin,
19n, p. XXXVII
Muscelul
nostra,
Cimpulung,
XXXVIII.
169
www.dacoromanica.ro
val ca fiind fcut de Traian 1. Alte dou valuri .ale lui

Traian" unul valul nou" Intre Vadul lui Isac i lacul
Chitai, cellalt valul mic", la nord de LeoVa, sint fcute
In dreapta Prutului ; tot aci, In dreapta, harta Inseamn
un al treilea val, de-a curmeziul provinciei, fr vreo
indicatie In ce privelte numele.
O categorie deosebit de resturi arheologice o formeaza
ea
ruinele de mnstiri. Nu de mnstiri presupuse
acelea de la Ient-Sala i Adam-Klissi, relevate mhi sus,
ci de mnstiri reale. Harta are trei asemenea mentiuni. Una In Mehedinti, unde, la nord-est de VIrciorova,
citim ruinele mdruistirii Bistrita" (p. M. Eacrimma),
In realitate sInt ruinele mnstirii Vodita, ctitoria clu-
grului Nicodim i a lui Vlaicu Vod 2. A doua mentiune

este in judetul Ilfov, unde gsim, la est de CldArusani :
ruinele mnstirii Balamuci" (p. M. Ba.namyErb) Cea de-a
treia In judetul Skuieni unde, pe apa Nicovului, st
scris fosta mnstire Bradu" (6b1sui. moriacr. Bpazty)4.

Topografii n-au avut cunotinte istorice deosebite,
nici probabil, vreo deosebit Inclinare pentru arheologie.
Cci altfel nu se explic de ce n-au Insemnat valurile din
Dobrogea, Ifitre Cernavod i Constanta, niel urmele dru-
mului roman, din lespezi de piatr, de-a lungul

nici ruinele de la Severin
podul lui Traian i cetatea
medieval
nici urmele podului de la gura Oltului, nici.
In sfIrit,
Argnului.
cetatea de la Poenari, pe cursul superior al
Dar In afar de urmele sau resturile arheologice,
harta din 1835 cuprinde i o seam de amintiri istorice.

Ele rezult din numele azrilor omeneti, sate, ctune,
schituri i mnstiri, odi, hnuri etc. Unele se refer
la voevozi, altele la diferite personagii, altele privesc
locuri fortificate sau constructii de alta" natur.
I Si Miron Cosfin socotea acest var ca fiind al lui Traian. Vezi
De neamul moldovenilor, ed. cit., p. 40-41.
2 Pentru aceste ruini ale Voditei vezi V. Drghicean u,
Vodifa : istorie qi descr:ere, in Bul. Com. Mon. Ist.", V (1912),
p. 97-109
Despre schitul de la Balamuci, vezi Victor Brt ul escu

si II ie Remu s, Mndstiri i biserici d'n juderul Ilfov, Bucuresti,
1935, p. 5.
4 Pentru acest lcas vezi
Bucuresti, 1932, p. 4,
I.
C Filitt i,
173
www.dacoromanica.ro
Biserici fi ctitori,
Un deosebit interes prezint numele satului Cneazeaa lu Negru Vodd (Kiinsa Amy Flerpy-BoAa),sat situat
In judetul Muscel, pe valea Dimbovitei, la sud-est de
Bdenii-Ungureni. El se refer la sotia lui Negru Vod,.
la doamna sau cneajna" lui
compar cu numele satului Chiajna din Ilfov
a crei amintire este legat
de acest loc si de altele din judetul Muscel 1 Aci se afla
schitul, cii biserica spat In sana, a lui Negru Voda..
Asezarea e cunoscut de mult, purtind acest nume al Intemeietorului; o relev crtori strini 2 i cencettori
romIni3. Interesant i noud e In.s5 numirea Cneazea a
lu Negru Vodd pe care o d harta din 1835.
Amintirea unui alt voievod, a lui Vintild Vodd din

veacul al XVI-lea (1532-1535), e cuprins5 In numele
satului si mnstirii respective din judetul Buzgu. Tot
astfel, amintirea lui Aron Vodd, contemporanul i aliatul
lui Mihai Viteazul, s-a pstrat In numele satului din tinutul Iasi (44 de gospodrii). Mai greu e de determinat la
care dintre domnii cu numele de Radu sp refer satul
Cioara Radu Vodet, cu 62 de gospodrli, din judetul Ialomita i Odaia Fintina Radului Vodd, cu 31, din judetul Ilfov4. S pstreze aceste asezri amintirea unuia
din voievcaii veacului al XV-lea, a lui Radu ce! Frumos,
de pild, sau a lui Radu ce! Mare, ambii stptnitori cu o
domnie mai lungd si mai Insemnat ? A lui Radu de la
Afumati, viteazul lupttor contra turcilor din prima jumtate a veacului al XVI-lea ? Sau s se refere ele la voievozii eacului al XVII-lea, la Radu Mihnea, cel care a
stpinit n dou rIndari In Muntenia, la Radu Serban,.
Vezi
C. Rdulescu Codin, Legende, traditii si amin-
tiri istorice, Bucuresti 1910, p. 47-55; Acelasi, Muscelul nostru.

Comuna Corbi f i locuitorii sai. CImpulung, 1922, P. 7, 31-33, 35, 40.
2 Astfel, caltorul francez Bongars care trece prin Muntenia In
1585, o mentioneaz (H urmuzak i, Documente, XI, p. 191),
3 De pild stolnicul Constantin Cantacuzino, In harta sa din
1700: N kypou-B66a (Atlas Dimiincescu, f. 103; cf. Cons t. C.

Harta stolnicului Constantin Cantacuzino, p. 19).
Giurescu,
Asupra acestei asezri ca sl a celorlalte care se refer la Negru

Vod" pregatesc un studiu special : Amintirea lui Negra Voda
Tara Ronfineased.
FintIna lui Radu Vod5)" e amintit si In cronica lui Mitrofan

Grigoras, In legAtur cu o IntImplare tragic din anul 1716 (Vezi
D. Russ o, Studii istorice greco-romine, 11, Bucuresti 1939, p. 445).
17t
www.dacoromanica.ro
-vrednicul urmas a lui Mihai Viteazu, la Radu Leon, sau

la Mihail Radu (Mihnea al III-lea) ? In ce privete pe
Radu Serban, el e cunoscut de popor mai ales prin cei
de-al doilea nurne al su: vezi Podul Serban Vcx15 din
Mihail Radu a domnit prea putin si prea

zbuciumat ca s i se pstreze numele In legAtur cu
a8tfel de ctitorii. N-avem irnpresia nici a ar fi vorba de
Bucuresti I.
Radu Leon ; mai degrab numele se refer la Radu Mih-
nea sau la ,unul din voievozii amintili ai veacurilor XV

-si XVI. Despre primul nume al satului Tigniea din IIfov, adie despre Aleyii .Mihai Vod, am arAtat mai InaInte (p. 120) e el priveste, probabil, pe Mihai Sutzu,
domnul fanariot care a stpInit In trei rinduri in Muntenia.
O problem interesant pune numele Odaia Feryita

Domno din tinutul Baeului. Este evident e aoeast
asezare pstreazA amintirea sfIrsitului unui domn, probabil sfirsit tragic; de ce domn e Irisa' verba? ExaminInd diferitele ipoteze, ni se pare c aceea In legAtur
-cu sfirsitul lui Gaspar Gratiani ar avea mai mult sorti
de probabilitate. Se stie cs acest domn- al Moldovei, dup_
lupta de la Tutora (19 septembrie 1620), In care turcii

.1-au invins ata pe el cIt si pe aliatii si polonl, a fugit,
Insotit de putini osteni si de cItiva boieri, peste Prut,
spre apus. Aci 1-a ajuns moartea, fiind ucis de doi din
insotitorii s'al : Septelici hatmanul si Goia postelnicul.
Cu privire la locul unde s-a produs crima, exista' discutie

In istoriografia noastr : unii cercettori
Intemeindu-se
pe letopisetul lui Miron Costin
cred ea' faptul s-a produs In branistea de la sud-est de Iasi, altii, luInd In conbiografia acestui voievod,
siderare un izvor diferit
socot ca" el a avut
scris de un prieten contemperan
loc In tinutul Bacului, 2 apreape de tirgul Trotus, In a

erui biseric ar fi fost apoi Inmarmintat trupul de Catre
noul domn. Biografia amintit spune: in quodam monte
I $ t. NicoIaesc tt, Comunicare despre podul $erban Vocrd

la soc. Bucurestii- Vechi, In Universul" cu data 25 mai 1938.
2 Dr. N. C. Bejenaru, Gaspar Grafiani, domnul Moldovei
(1619-1621), In Cercetri Istorice", I (1925), p. 98, nota 3; "pare
6 n-ar mai rimine nici o Indoial c'd omorul s-a Infaptuit in localitatea Branite din judelul Badu".
172
www.dacoromanica.ro
qui oppido Totrusz imminet, in condensa silva" 1 Harta

din 1835 pare a da dreptate acestui de-al doilea .izvor
Odaia Fersitu Domno" se afl In judetul Bacu, in mijlocul pddurii, spre vest de drumul de post care ducea
spre TIrgul Trotus. Ucigasii au profitat de Imprejuratea
eh' se aflau Intr-un loc izolat i i-au pus n aplicare planul. La Intrebarea ce 1-ar fi fcut pe Gratiani s5 se In-
drepte spre Trotus, de uncle nu putea scdpa nici spre
Transilvania, nici spre Tara Romineasc, Gabriel Bethlerr

ca si domnul muntean fiindu-i dusmani, s-ar putea rspunde c a fkut-o -poate tocimai ca s i s piard urma,
fimd putin probabil, pentru argumentul invocat, s

cutat In aceast parte a trii ; dup aceea, prin munti,
s-ar fi putut Indrepta spre Polonia, tara aliat5
Numele satului Rar4 (28 gospodrii) din Covurlui,
spre nord de lacul Brates, s aminteasc el oare pe voievodul Petru Rares ? $tim din cronica lui Neculce
Inainte de a ajunge la domnie, acest voievod era negus.
tor de paste
mjar
i c-si aducea mara din *tile-
Bratesului, de la Dunre. Ipoteza se poate pune, deoarecesi alte asezri poart nume de voievozi, dregtori si alta
personagii istorice.
Ctunul Golsiea din Ilfov (5-20 gospodrii) are
si un al doilea mime: Doctor Caraca ;
el pstreaz,
amintirea doctorului Constantin Caracas, nscut In 1773,_

diplomat de la Viena (1800), medic al spitalului Pantefunctie In care a
limon, medic al orasului Bucuresti
succedat tatlui su Dimitrie

czut la datorie (31
octombrie 1828), In lupta contra tifosului, pe end Ingri-
jea bolnavii, in spitalele militare rusesti 2 Amintirea unuf

Do floralt medic o gsim si In cel de-al doilea nume
al satului Radomiresti din tinutul Bacului (50 de gospodrii) 3. Iar satul Dasceitu, cu 34 de gospodrii, din
judetul Ilfov, i trage numele de la un dascl, binecu-
Ibidem.
2 D i m. R. Posett 1, Dicflonarul contimporanilor, Bucuresti,.
1897, p. 44.
3 Marele Dictionar Geografic nu d nici o traditie despre inte-
meierea satului. Tot amintirea unui doftor" o pstreaza
satul
Horod4tea Doftorului din tinutul Dorohoiului, sat trecut In harta lui

Petru Asaki (1833). Vezi I. Bcil , Impiirfirea administrativa'
a Moldovei in anal 1833, p. 143.
173.
www.dacoromanica.ro
noscut in partea locului, de vreme ce nu s-a socotit ne-
cesar s se adauge si numele lui propriu, dar pe care
azi nu-1 mai slim'.

0 serie Intreag de nume de sate se refer5 la fortificatii, Intriri si lucrri de caracter militar. In aceast categorie intr diferitele ceteiti si ceteitui, greicliqti, pleinci
si tabere. Cu numele de cetate gsim asezri In Mehedinti, Teleonrnan, Muscel si Vaslui ; In acest din urm
tinut se cheam asa o mnstire, asezat In mijlocul pdurii. Ceteitui stnt In multe locuri ; semnalm pe acelea
din Mehedinti si Iasi ; ca si grdcliqtele, ele designeaz
foarte adeseori wzeiri preistorice. Pilleincile, ca si taberile se refer la lucrri militare mai noi, In once caz din
epoca istoric. Harta ne arat plnci In Vilcea, Teleor-
-man, DImbovita, Buzrau, Rimnicul Srat si Vaslui ; adu-
g-m c una din cele mai cunoscute a fost palanca de la

Radu Vodu", ridicat In 1595, din ordinul lui Sinan Pasa,
In jurul mndstirii din marginea Bucurestilor 2. Cu numele de Tabard IntItnim nu numai un sat cu 127 de gos-
podrii In tinutuf Iasi, dar si un schit l'n tinutul Romanului. Din aceeasi categorie face parte si numele Cazarmete, dat unei statii de post si unei circiumi sau han
din judetul VIIcea, pe drumul RImnicul VIIceaTIrgul Jiu ;

,e1 se datoreste cazrmilor ridicate de Austrieci in acest
loc, In timpul clt au ocupat Oltenia (1718-1739) 3.
Sint i constructii de caracter civil pe care ni le
amintesc o serie de toponimice. Astfel numele satului
Lungulet . antu (246 de gospodrii), din D1Mbovita, trimite la marea lucrare hidraulic5 executat In timpul lui
Alexandru Ipsilanti (1774-1782), cind s-a spat, din
dreptul acestui sat, ,santul de derivare a apelor DImbovi-
1 Marele Dicfionar geografic nu d nici o indicatie.

2 Pentru aceast palana, vezi Bucuresti, Rezultatele seipliturilor
arheologice si ale cercettirilor istorice din anul 1953, Bucuresti, 1954,
p. 141-143.
3 CazArmi (Kaaapmw) sint Insemnate pe hart5 si la Sulina ; tot
acolo e fcut si o reduta. Forturi sau amplasamente de baterii sint
trecute in mai multe locuri pe Dun5re : 1) la sud-vest de Virciorova,
2) in dreptul Ciupercenilor (Mehedinti), 3) lingl Calaf at ; in acest
ultim loe, sint reprezentate sapte forturi : patru la sud de oras, trei
la nord de el. Dou baterii sint insemnate si la est de Ilovita, In

Mehedinti.
174
www.dacoromanica.ro
tei spre Arges, pentru a feri Bucurestii de inundatii, In

timpul viiturilor mari Nu acelasi e cazul cu numele
satului , atif (28 de gospodarii) din Vilcea, pe drumul
postei Rimnicului Vilcea Caracal. El poate s se refere
fie la un val istoric sau protoistoric, fie la o lucrare mill-
tara efectuata de austrieci in timpul amintitei lor ocupatii

a Olteniei. Numele satului Beciu (34 de gospodrii), din
Rtpinicul- Sarat, se refera la o constructie din regiunea
de podgorie, pentru pastrarea vinurilor ; adaugam ca un
cartier din Odobe#i se cheama pina astazi Beciul domnesc, dup constructia executata n timpul lui Mihail
Sturdza (1834-1849). La lucrari de caracter civil se
unul cu 62 de gospodrii,
refer numele satelor Foipr
din judetul Dolj, precum i numele
altul cu 5-20
statiei de posta Cerdac din Mehedinti. Tot la asemenea
lucrri par a se referi i numele asezarilor Zidu Veachi
(5-20 gospodrii) din judetul Buzau i Costienii Zidu
(30 gospodarii) din Rimnicul Srat.
Datele statistice. Valoarea lor. O caracteristica a hrtii din 1835 i, In acelasi timp, un element original al
ei sint datele statistice ,; ele arata cifra populatiei la cele
mai multe din satele si orasele reprezentate. E prima si
singura, dui:4 cite stiu, harta tiparita a Principatelor care
cuprinde asemenea date statistice 2 Hrtile mai noi, etnografice, care arat repartitia populatiei dupa nationaMAU, prin cercuri i sectoare de cercuri colorate, nu dau
alaturi si cifra respectiva.
La asezarile mici, catunele pina la 20 de gospodarii,
cifra nu e indicat ; aceste asezri sint Ins imprtite In
dou mari grupe : cele avind- de la 1 la 5 gospodrii ex-
clusiv si restul de la 5 la 20. Ma !nett cititorul
poate s-si dea seama de ordinul de mrime a asezrilor
mid la care lipsecc cifrele. Exista pe harta si o seama
de sate, cu mai mult de 20 de gospodrii, cace n-au cifra

populatiei ; ele nu reprezinta Insa decit un procent foarte
redus, o mica minoritate.
1 Const.. C. Giurescu, Canalut lui Alexandru Voda psilanti, In Revista Istoric5 Romtn5", XI (1941), p. 1-7.
2 Exist o hart5 statistid manuscris din aceeasi vreme circa
a judetului Dolj ; ea cl cifra familiilor la fiecare asezare.
1835
Vezi
Ioan
C.
Bcil, O harta din anul 1835 a judefului
Oath Bucuresti, 1922, 15 p.
175
www.dacoromanica.ro
Cifrele nu se refer5 la indivizi, ci la gospoddrii sau

ctati ; aa era obiceiul pe atunci ; statisticile, In gene-
ral, nu inregistrau indivizi, ci sau familii de contribuabili sau uniteili contribuabile numite liude. Astfel, de pild, este statistica muntean din iulie 1831, cunoscut5 sub
numele de Ecstract de suma plugarilor si muncitorilor
15cuitori prin satele acestui Principat" ; ea d5 cifra pe
familii 1. Tot astfel este statistica muntean5 inedit5 din
martie 1830, cuprinzind ,,bresle privilegheate i sluiitoresti, birnici, p5minteni, birnici streini, scutelnici,
nici, suditi", tot pe familii 2 In ce priveste liudele", citrn catagrafia din 1820 a tinutului Putna3 sau catagrafia muntean din 1821 4.
Pentru a obtine numrul indivizilor, trebuie Inmultit

cifra familiilor cu 5. Acesta e coeficientul obisnuit intrebuintat de contemporanii hrtii. Demidoff, dind pentru
Muntenia, potrivit recens'nfintului din anul 1837, cifra
de 349 403 familii de contribuabili, adaug5 : ceea ce,socotind Cie cinci indivizi de familie, da un total de
1 747 015.'5. Francezul Bois le Comte, in raportul
din 14 mai 1834, arat c5 in .Moldova, potrivit recens&mintului din 1831, erau 125 671 familii de t5rani si plugari" adic, 628 355 indivizi" 6; prin urmare, coeficientul utilizat de el este tot 5. Dintre cercettorii vremii
noastre, G. Vilsan, in studiul pe care-1 consacr editiei
doua, din 1853, a h5rtii, admite acelasi coeficient de 5
1 Arhivele Statului Bucuresti, ms. nr. 838, avind 72 f. In fo. A
fost tiprit, cu numeroase greseli de lecturk in Analele Parlamentare ale Romlniei, vol. II, p. 475-538.
2 Arhivele Statului Bucuresti, Administrative vechi, nr. 259, anul

i poslusnici
ce se all la fiestecare judet. 1830, martie 10" si f. 21 unde se face,
1830, f. 18; cf. f. 19 'uncle se da o lista de scutelnici
pe judete, artare de toat suma postelniceilor, neamurilor, asidotilor, manzililor (sic !), breslasilor, cumpanistilor, ruptasilor_ i slujitorilor", adica cele opt categorii care constituiau breslele privilegheate
slujitoresti".
3 Const, C. Giurescu, Populafia judefului Putna la 1820...
Bucuresti, 1941, 40 p.
4 Nichita Adniloaie, Boierii discoala condusd da

Tudor Vladimirescu, Bucuresti, 1956, p. 18-19 si 23.
6 Demidoff, Voyage..., p. 188.
6 Hurmuzaki, Documente, XVII, p. 359-361.
176
www.dacoromanica.ro
suflete pentru o familiel; la fel, Gh. Mihilescu In studiul asupra asezrilor omenesti din regiunea BrAilei 2.
Asadar, spre a afta numrul locuitorilor din satele
orasele hrtii din 1835, vom Inmulti cu 5 cifra gospodriilor" sau curtilor" respective.
Aceste cifre au fost furnizate topografilor rusi de catre autorittile administrative romInesti. Fiecare ispravnic de judet a comunicat echipei care lucra In judetul
lui datele statistice respective. La 5 decembrie 1830, divanul trii, adresindu-se ispravnicului de Prahova,
arat c polcovnicul Ditmars, comandantul detasamentului gheodezicesc", asadar seful tuturor topografilor, a
fAcut cunoscut, prin raportul cu numrul 690, cei unii
din dumnealor ispravnicii au incetat a trimite de la judet
tgpografilor trebuincioasele qtiinte s(1)atisticeti". De
aceea divanul dispune: s artati topografilor din parte-v tot cuviinciosul ajutor, dindu-le toate stiintele ce vi
s vor cere, gil de la plsi clt si de la sate" 3. La aceasth
adres a centrului, ispravnicul de Prahova rspunde, la
10 decembrie, cg el a dat topografilor Intotdeauna relatiile cerute i CA asa va face si pe viitor.4
Care este rostul datelor statistice din .harta de la
1835? Pentru ce au lost ele introduse Intr-un document
militar cartografic, destinat arrnatei ? Oh. VIlsan
c adevratul scop... al celor ce au fcut harta, dei au
intitulat-o Harta teatrului rzboiului, a fost- aoela de
a da distributiunea populatiunii, desigur in vederea ridirii birurilor" 5. Dar dac acesta a fost scopul datelor
tatistice, cum se face atunci c nu s-a dat la bate a$ezdrile omeneW cifra precis ? De ce pentru atunele ptn
la 20 de gospodrii, cartog-rafii s-au multumit numai cu
imprtirea In dou categorii, de la 1 la 5 si de la 5 la
20? Tot una era pentru un strIngtor de biruri dad" un
cAtun avea o gospodrie sau patru, sase gospodrii sau
1 G. VIlsa n, O
p. 16.
2 Gh. Mihilescu, Note asupra populatiei i satelor din
Chilota Brdilei, In Analele Brdilei, IV (1932), p. 86, nota 4.
3 Gh. Zagoritz, Contribufie la vechea statisticti i cartografie romineascd, p. 6.
4 Ibidem.
5 G. VIls a n, o. c., p. 13. Sublinierea ne apartine,

12
Principatele Romtne
c. 8379
www.dacoromanica.ro
177
noasprezece? Cind se urmreste un scop fiscal, cum
e de pild In catagrafia din iulie 1831, atunci, la fiecare

localitate, mie sau mare, se arat In mod precis cifra
familiilor ; nu exist categorii, cum sint acelea privind
cdtunele din harta de la 1835. Dat ostirea rus ar fi
avut nevoie de date statistice In vederea strIngerii biruoperatiune care, de altfel, nu s-a fAcut niciodat
rilor
de ea direct, ci prin intermediul administratiei rominesti
ar fi luat datele vistieriei i le-ar fi transcris. Topografii n-au procedat ins asa. Credem deci c scopul datelor statistice n-a fost In legtur cu str'Nwerea birurilor, ci a avut o alt ratiune. Anume socotim cA aceste
date au fost introduse In hart pentru a da posibilitate
statului major s aprecieze exact posibilitatcifile de cazare a trupelor i de aprovizionare pe loc a (or. Pentru
acest scop, era de ajuns s se stie cA anumite asezri
mici au de la una la cinci gospodrii sau de la cinci la
douzeci, cci aceste asezri nu interesau prea mult pentru amintitele posibilitti, in timp ce, din punct de vedere
fiscal, asamenea indicatii generale ar fi fost total insuficiente.
Care este valoarea datelor statistice ale hrtii din

In principiu, once statistic n-are o valoare
absolut, de redare exact, precis, a realittii, ci una
1835?
relativ. Ea di o imagine care se apropie de
reali-
tate, fr.a coincide Insd cu aceasta, Faptul se datoreste

imposibilittii de a avea, In mod riguros exact, matematic, toate datele necesare, fie din cauze objective, legate de insuficienta i imperTectia mijloatelor i metol
delor de investigatie, fie din cauze subjective, a rezistentei

sau indiferentei celor pe care Ii priveste statistica. Rezistenta e cu atIt mai mare cu cit Investigatiile urmresc un
scop fiscal. Principial deci, trebuie s ne asteptm ca once
statisticA sau catagrafie sei nu coincidii cu realitatea, iar
diferenta s fie mai mare la statisticile fiscale. Cu alit

mai mult, cInd e vorba de statistici lucrate acum un secol si un sfert, u secol i jumdtate, l'ntr-19 epoc In care
mijloacele de informare si de control erau mai reduse.
Pentru vremea alctuirii hrtii, asadar a anilor 1828
1832, dispunem de urmtoarele statistici mai mult sau
mai putin generale: 1) 0 statisticA rezumat a contri178
www.dacoromanica.ro
buabililor Tdrii RomInesti, pe categorii fiscalei datat

1830, martie 10"; ea cuprinde sase categorii
bresle
privilegiate si. slujitoresti, birnici pminteni, bir_nici
streini, scutelnici, poslusnici, suditi care InsumeazA, laolalti, 238 264 de familii de contrilauabili sau 1 191 320
indivizi ; se d'A si repartitia pe judete a acestor contri-
buabili, nu InsA si pe sate t. 2) 0 statisticA, pe case, a

populatiei orAsenesti din Tara RomineascA, In 1830. Nu
d Ins cifra caselor din toate orasele
asa, de pildA,
lipsesc Bucurestii, Ploestii, Giurgiu, Tirgoviste, Slatina,
Curtea de Arges
iar acelea pe care le d'A sInt, In
unele cazuri, mult sub realitate2. 3) 0 statistic din
iulie 1831, cuprinzInd suma plugarilor si muncitorilor
lAcuitori prin satele" TArii Rominesti. Este o statistic
amAnuntit, dInd repartitia pe judete, plAsi si sate si
arAtind nu numai pe birnicii sau dajnicii obisnuiti care
rAspund capitatia", dar si pe nedajnici, subt felurite
numiri" 3. Si In aceastA statisticA cifrele reprezintA fa-
milii, nu indivizi ; s-au Inregistrat 260 789 de familii de

dajnici si 44 531 de nedajnici, In 3 559 de sate. 4) Statistica generalA a Principatelor, efectuatA In septembrie
1831 i ale cArei rezultate, IntrecInd cu mult asteptArile
oficialit'Atii, sint redate de Bois le Comte In rapoartele
sale din 11 si 14 mai 1834. Aceast5 statistic, fAcut tot
pe familii, a constatat In Tara RomneascA 2 032 362 de
locuitori, lar In Moldova 1 268 768, Imprtiti In diferite
categorii : clerpreoti, diaconi si cAlugAri, boieri de toate
categoriile, contribuabili Fopriu-ziO
1 Arhivele Statului
anul 1830, f. 18-21.
patentan, mazili,
Bucuresti, Administrative vechi,
nr. 259
2 Astfel Focsanii munteni sint trecuti numai cu 86 de case,

Statistica a fost publicata de
cifra mult inferioar realittii.
M. Emerit. Une statistique de la population urbaine en Valachie, en 1830, In Revue Historique du Sud-Est Europen", XVII
(1940), P. 16-18.
3 Exemplarul oficial, de la vistierie, al acestei statistici snuruit

i prevazut la fine cu pecetea pe ceara rosie, purtind de asemenea la
Mihail Ghica, Alexandru
f. 71 si 71 v. iscaliturile marilor boieri
Scarlat Ghica, Nicolae Filipescu, Radu Cornescu, loan Otetelisanu
se afl la Arhivele Statului din Bucuresti, ms. nr. 838,
etc.
avInd 72 f. in folio. A fost publicat, cu numeroase greseli de
lecturi, asa cum am artat mai sus, p. 79 in Analele Parlamentare
ale Rominiei, II, p. 475-538.
.
179
www.dacoromanica.ro
rupte, ruptasi, trani, bulgari, evrei, tigani

i necontribuabili : trani scutiti penai statului, leti
tru serviciul militar, vduve tu familiile lor, nevoiasi, tigani ai particularilor i etc. 5) Statistica efectuat din
ordinut generalului d'Eningshause.n si care d pentru
Tara Romineasc 1 976 800 de locuitori, iar pentru Molchrisavu,liti,
dova 1 138 000 2.
In afar Ins de aceste statistici generale, mai avem
diteva statistici partiale si locale. Citm astfel : 1) Sta-
tistica special a Bucurestilor din 1832, potrivit creia

orastil avea un numr de. 72 595 de locuitori, din care
clasa mijlocie" formeaz majoritatea
46 406 suflete
iar flotantii sint 12 000 3. 2) Catagrafia de toate casele i grajdurile" din judetul Prahova, cu data 1829,
ghenarie 28 4. 3) Catagrafia orasului Craiovii" din 1831,
cuprinzind pe negustori, meseriasi, clerici, privilegiati
birnici de rind. 5 4) Putin posterioare alcAturirii hrtii sInt
apoi o serie de statistici sau catagraffii ale unor plsi din
judetele oltene ; ele apartin toate anului 1834 6.
' Hurmuzaki, Documente, XVII, p. 335-336 si 359-361.
Condicile si- dosarele acestei obstesti catagrafii din 1831 au ars
In cea mai mare parte in 1944, q gara Chitila, din cauza bombardamentului aerian. Am mai gasit la Arhivele Statului din
Bucuresti 10 (zece) condici referitoare la judetul Doll, cu numeTele 1-10. Vezi si mai jos, p. 181 nota.
2 Idem, p. 360-361.
3 Idem, p. 336-337.
O parte a acestei statistici i anume
Catastihul patentarilor de, neguttori i meseriasi, impartiti pe
corporatii"
fost
publican'
de Emil VIrt os u, Ion VI r-
t o su i Noria Oprescu, sub titlul Inceputuri edilitare 1830

1832, Bucuresti, 1936, p. 131-203. O statistic a Bucurestilor din
aceeasi epoca (1831), statistic medita i foarte amanuntit, dind
numele tuturor locuitorilor, a fost gasit de curind de Ion Donat la
Arhivele Statului din Bucuresti domnia sa o va publica.
4 Gh. Zagoritz, Contribuliuni la vechea statisticei qi carto-
graf je romtneascel, p. 17.

5 Publicata de I. Don a t, Oltenia in secolul al XIX-lea, in
Arhivele Olteniei" XV (1936), p. 80-87.
.6 Se afl la Arhivele Statului din Bucuresti, dup cum urmeaz:

ms. nr. 379: Catagrafia satelor din plasa Muntelui, jud. Vilcea ;
ms. nr. 380-383: Catagrafia satelor din plsile Oltetul de jos,
Oltetul de sus, Cerna de jos, Horezul, Oltul, Rirnnicul, jud. Vilcea ;
ms. nr. 384-385: Catagrafia satelor din plasa de sus si de
jos, judetul Romanati ; 4) ms. nr. 386-388: Catagrafia -satelor
160
www.dacoromanica.ro
Ce date statistice au utilizat topografii ? Sau, mai precis, ce date statistice le-au fast puse la dispozitie de catreautoritatile rominesti ? Din corespondenta purtata de divanul trii cu ispravnicia de Prahova, se vede ca acOte
date erau furnizate de fiecare ispravnicie si ca operatiunea
Incepuse inainte.de 5 decembrie 1830, probabil Inca din
1828, de Cind dateaza primele lucrari de ridicare. (Vezi
mai sus, p. 19). Astfel stInd lucrurile, este evident &A n-au
fost utilizate datele statistice ale recensamintului din septembrie 1831, deoarece ele au loc la mai bine de trei ani
(lupa inceperea lucrarilor de ridicare. N-au fost utilizate
nici datele cuprinse In Ecstract de suma plugarilor" din
iulie 1831, pentru acelasi motiv. De altfel, o simpl" confruntare a datelor statistice pentru satele din hart si
pentru aceleasi sate din Ecstract", dovedeste ea avem
de-a face cu dou recensaminte deosebite. Am fcut aceasta

confruntare pentru satele din Braila si Rimnicul Sa-
rat si am constatat ca la nici unul din sate cifra statistica

nu e aceeasi. Am constatat de asemeni ca la toate satele
cifra din Ecstract" e superioarei cifrei din hand; la multe
sate diferenta e considerabil ; la unele, intrece chiar dublul. Astfel, fat de 55 de gospodrii CA arata harta -pentiu
satul Chiscani din Braila, Ecstractul" Gig 92, asaciar cu

37 de gospodarii mai mult. La satul Scortari din aoelasi
judet, diferenta e si mai mare: lard de cele 40 de gospo-
drii ale hartii Ecstractul" da 80, prin urmare o tres-
tere de 100%. Pentru satul Domnit a din Rimnicul Srat,

harta indic 27 de gospodarii, In timp ce Ecstractul" d
52: diferenta e de peste 90%. La satul Salciaara din Rim-
nicul Sarat aceast diferenta creste la peste 125% (62

de gospodrii fat de 142) ; la satul Stanca din acelasi
din plsile Dumbr5vilor, Amaradia si a orasului Craiova, jude-
tut Dolj ; 5) ms. 389 : Catagrafia satelor din plsile Cimpuri si

Jilturile, judetul Mehedinti ; 6) ms. nr. 390, 392, 393: Catagrafia
satelor din plasile Novaci, Tirgu-Jiu si Hamaradia, judetul Gorj.
Din nefericire, o parte Insemnat a catagrafiilor din anii 1829

1859, afltoare la Arhivele Statului din Bucuresti, au fost distruse
cu prilejul bombardamentelor aeriene din 1944; Inc5rcate In douii
vagoane care se aflau In gara Chitila, ele au ars. Vezi la Arhivele Statului, vol. ms. Lista instrumentelor de lucru din Arhiva
!storied Centrald a Statului, f. 14; Ministerul de Finante 327, 328,
342 si passim.
www.dacoromanica.ro
181
judet, la peste 133% (30- de gospodarii fata de 70). Nu
toate satele, evident, arata asemenea diferente ; la o seam,

deosebirile -stnt rnrunte, la multe nu depsesc 25%, dar
la toate exista plusuri fata de hart. Concluzia e ca recensamIntul, ale carui date au fost comunicate topografilor, este anterior Eastractului" ; avem de-a face cu ultimul recensamInt efectuat tnainte de Inceperea razboiului ruso-turc din 1828, probabil cu recensamtntul de la
Inceputul domniilor parnintene1. Asa se explic si diferentele mari, uneori chiar foarte mari, intre cifrele hartif
si acelea ale Ecstractului" : Intr-un interval de nou
ani, multe sate si-au sporit In mod apreciabil numruI
locuitorilor, nu numai prin nasteri, dar si prin admigrari.
Asa se explica si mirarea autoritatilor romtnesti si rusesti
cind procedIndu-se la recensamIntul din septembrie 1831,
s-au constatat cifre mult deosebite in plus fata de recensmIntul oficial anterior. Francezul Bois le Comte, :41 raportul
sat' din 11 mai 1834, referindu-se la. acest fapt, afirm urmtoarele : Recensamtntul efectuat In luna septembrie
1831- a pricinuit guvernmtntului ruso-romin o extrema

surpriza. Nu se compulsaser Inca jumtate din registrele trimise din judete ca numrul locuitorilor ce se credea
a exista In intreaga Tara', Romineasca si fusese Intrecut
eu mult"2. Chiar dac termenii latrebuintati de Bois le
Comte Intrec Intr-o masura oarecare realitatea, cert este
6 a existat o mare deosebire intre rezultatele recensmintului de dinainte de razboi, utilizate de hart, si re-
zultatele recensamIntului din septembrie 1831.

In concluzie : Datele statistice din harta tiparita la
1835, dar ridicata pe teren in 1828-1832, nu sInt datele

recensmtntului din septembrie 1831, nici acelea ale Ecstractului" din iulie 1831, ci datele recensamIntului de
dinainte de rzboiul ruso-turc. Ele reflect deci situatia
numeric a populatiei Principatelor In anii dintre rscoala
lui Tudor Vladimirescu si inceputul razboiului din 1828,
' Acest recensmInt efectuat In Moldova la 1822 si revizuit In
s-a Intemeiat pe recensmintul anterior, din 1820, care a
fest pus la punct in urma evenimentelor ce avuseser5 loe In 18211823,
Vezi Const. C. Giurescu, Populatia judelului Putna la 1820,

p. 8..
2 Hurmuzaki, Documente. XVII-,
p. 335.
182
www.dacoromanica.ro
finind seamd gruel de faptul ca" toate recenseirnintele fiscale
ale vrernii nu redau in mod fidel zisa situatie, ci sint inferioare ei. Constatarea credem c se aplicd In special recensmintului fcut dup rscoala lui Tudor care a prOus
o perturbare simtitoare in populatia satelor noastre./ In
once caz, datele Hrtii ne servesc spre a putea urmri evolutia progresiv sau regresiv a asezrilor noastre urbane
rurale. In privinta aceasta, editia a doua a hrtii din
1853, constituie unul din reperele principale.
www.dacoromanica.ro
III
Edifia a doua a hrtii (1853). Optsprezece ani dup
aparitia hartii din 1835, adic In 1853, se publica a doua
editie a ei. Un exemplar din noua editie se afla, Inainte dq
primul rzboi mondial, In Biblioteca Regala din Berlin ;
dupa acest exemplar, Gh. Vilsan a fcut dou copii fotografice, trimitIndu:le una Academiei Ron-fine 1, cealalt
seminarului de geografie al Universittii din Bucuresti.
A doua editie a hartii se compune dintr-acelasi numar
de planse. Pe plana III, se afla titlul care reproduce pe

acela al primei editii, avind Insa la fine urmtorul adaus :
Henpa-.neua al. 1853 may, no Aono.rnieuinrb ogn.nammnwb

WE,
1850 r. ocimuepama
reu. LIT. 5-ro nsx. xopnyca.
Adica pe rom!neste: Indreptat In anul 1853, dup completrile aduse In anul 1850 de ofiterii de stat major ai
corpului 5 de infanterie" 2
Pe plana II, In coltul din dreapta, sus, e lista tinu-
turilor Moldovei, dupa cum urmeaza : I Dorohoi, II Botosani, III Suceava, IV Neamt, V Iasi, VI Roman, VII Vas-
lui, VIII Back', IX Flciu, X Tutova, XI Tecuciu, XII

Putna, XIII Covurlui. Pe plana IV, In coltul din, stinga,
sus, e lista judetelor Munteniei : I Slam Rimnic, II Braila,
III Buzau, *IV Prahova, V Ialomita, VI Ilfov, VII DIMUncle se af15 Inregistrat5 sub cota : D. XIX I.
2 Acesti ofiteri f5ceau parte din trupele ruse care se aflau In
Principate, In urma revolutiei de la 1848. Ele erau sub comanda
generalului Udders ; retragerea lor a Inceput In prinfvara lui
1851. Vezi pentru detain, G. Fotin o, Din vremea renaerii na-
tionale a Jrii Romlne#i, Boierii Golefti, vol. III, Bucuresti 1939,

p. 221 si vol. II, idem, p. 207, nota 1
184
www.dacoromanica.ro
bovita, VIII Vlasca, IX Teleorman, X Muscel, XI Argis,

XII Olt. Acestea In Valahia Mare". Apoi : XIII Romanati, XIV Well, XV Dolj, XVI Gorj, XVII Mehedinti, In
Valahia Mica". Pe plana V, In coltul din dreapta, Os,
e o insemnare a carantinelor cercurilor Odesa si Isrriail
cu strjile respective.
Numele autorilor, gravorilor si scriitorilor planselor
slut aceleasi ea pe harta din 1835, cu urmtoarele deosebiri : 1) plana II nu are, In dreapta jos, numele scriitorului Danilov : locul e alb ; 2) la plana VIII, fotografia
Academiei R.P.R. nu are marginea de jos a plansei cu numele gravorului si scriitorului, asa incit nu stim dacA e la
fel da In 1835.
In ce constau completrile" din 1850 ale ofiterilor de
stat major ai corpului 5 de infanterie, completri pe teme-
iul erora harta a fost Indreptat" In 1853? 0 comparatie Intre cele dou editii ne arat imediat ea stilt deo-
sebiri importante In multe privinte. Ofiteril din 1850 au
tinut searn de madifickile intervenite Intre timp sub
raportul adsninistrativ, de noile orase si sate, de noile cai

de comunicatie. Ei au corectat apoi sau au precizat numiri de sate din editia anterioar si
fapt important
au modificat datele statistice, potrivit schimbrilor produse. SA examinm acum In Aetalii diferentele intre editia
din 1835 si aceea din 1853.
In ce priveste judetele si tinuturile, patru din ele au

dispkut : Herta, Hirlut i Cirligcltura In Moldova, Seicuienii In Muntenia. Ca urmare, s-au modificat hotarele
judetelor si tinuturilor limtrofe. Astfel, de pild, tinutul
Iasi care a Inglobat cea mai mare parte a fostului tinut

CirligAtura, inclusiv resedinta Tirgul Frumos, si o parte
a tinutului Hirlu, se lintinde acum pin la marginea de
sud a orasului Hirlu care famine totusi In tinutul Botosani. Pierde, In schimb, partea de sud-est, cu satele Coltu
Corni, Cozia, Covasna, Hilita, Bazga etc., In favoarea IInutului Flciu, si partea de -sud-sud-est, cu satele Schitu
Dichii si Valceri, in favoarea tinutului Vaslui. Acesta din
urm, In afar de partea ctstigat de la tinutul Iasi, mai
ja si o parte din fosta eirligAtur, cu satele Mdtrjac,
Mozara, Mladeni ; In schimb, pierde, In favoarea tinutului
Roman, partea de nord-vest, cu satele Pncesti, Daghita,
185
www.dacoromanica.ro
Talpaleu, Schitu Nacului, Poenari, Croesti, Bozieni, Iucsa,

Lalesti, Babusa, etc. Tinutul Hertei e Inglobat in intregime
In tinutul Dorohoiului, iar tinutul HIrlului In mare parte
In tinutul Botosani. Acesta din urm5 cap5t5 astfel o form5
mai regulat, dispAtind intrindurile bizare spre nord

est (vezi mai sets, p. 68). Judetul Skuieni e Imp5rtit Intre cele dou judete limitrofe Buz5u1
i Prahova ; Buz5u1
se Intinde acum mult mai spre vest, incluzind i Valea
Btscei Chiojdului. Dar arondAri administrative 1m au loc

numai la judetele si tinuturile limitrofe cu cele dispArute;
ele se produc i la multe din celelalte, fiind Inregistrate de
editia din 1853. Astfel, Doljul cIstig asupra Mehedinti-
lor, 1uInd de la acesta orasul Calafat si o Intreag5 fIsie

de teren de-a-lungul hotarului de vest ; ea cuprinde spre
DunAre satele Ciuperceni, Mag1avit, Cetate, Ulmu, Dobridor, .Mottei, Orodelu etc. De asemenea, Teleormanul in-
globeazd partea de miazzi a judetului Olt, inclusiv orasul Turnu M5gurele, devenit acum resedint5. Noul hotar
pleac de la 111.11 Olt, la nord de satul Plopi, trece pe la
nord de Slavitesti si se Indreapt spre nord-est-est atinend C5lmtuiul In dreptul satului CrIjeni.
In Moldova, F5lciul pierde spre miaz5zi, In favoarea
tinutului Tutova, regiunea satelor Epureni, Horga, Banca,
Gherm5nesti, Fedesti, Skiteni, Schineni, Rinzesti, CIrja,
Murjeni, Hanaseni etc. La rindul ei, Tutova pierde spre
nord regiunea satelor Negrilesti, BlInzi, BrAtulesti si Co-
rod care trec la tinutul Tecuci. In schimb, estigt spre
sud-est regiunea m5n5stirilor Adam si ZeTnori, luat de

la Covurlui. In felul acesta, Tutova ajunge cu o fIsie Ingust5 pin la Prut, desp5rtind tinuturile FAlciu i Covurlui care Inainte erau limitrofe. Nu e cazul s5 indic5m toate
modificArile sau arondrile de acest fel ; ne multumim s5
ar5t5m c5 ele se Inttlnesc si la alte judete i tinuturi.
Editia din 1853 Inregistreaz orwle noi, create intre
timp : Turnu Seoerin, Intemeiat In principiu In 1833 si
efectiv In 1836
din 1841 e resedinta judetului, In locul
Cernetilor i
si Alexandria Intemeiat In 1834. Cu priVezi pentru inceputurile orasului Turnu Severin, C. Pajur5
si D. T. Giurescu, lstoricul orafului Turnu Severin (1833-1933).
Bucuresti 1933, p. 50-61.
186
www.dacoromanica.ro
vire la acest de-al doilea oras, ofiterii din 1850 au comis

o inadvertent suprtoare : 1-au asezat pe malul de est
al rtului Vedea, pe cind In realitate el se afla pe cel de
vest 1.
In privinta oraselor i tirgurilor, avem i corectri ale

unor omisiuni ale hrii din 1835. Astfel, In inutul Putnet,
e trecut ttrgul Panciu, cu semn de tIrg, IndreptlIndu-se
astfel eroarea editiei anterioare care II trecuse cu semn de

sat. In realitate, Panciu figureaz ca tIrg Inc In recensmintul din 1820 2 TIrgul Nou din Dorohoi este numit acum
dup numele Intettneietorului Mihai Sturdza.
Apar i nume nol de sate. Astfel, In sudul Mehedintilor, harta Inregistreaz satul Gira Mica, cu 55 de gospodrii, la sud-est-est de Gira Mare, cu 310 gospodrii. In
ediia din 1835, nu exist decIt un singur sat Chia, cu 283
de gospodrii. Situaii asemntoare gsim i In alte judele. In Vlasca, satul Rasueeni, ou 171 de gospodrii la
1835, se transform In Rsucenii de sus cu 96 si Reisuce-
nit de jos, ea 107 gospodrii, la 1853. In acelasi judet,

Stoenesiii, cu 78. de gospodrii la 1835, devin Stoenqta
de sus ou 87 i Stoenegii de os cu 72 de gospodrii, la
1853. Tot asa, Brnistari, cu 76 de gospodrii, devin Brani$tarii de sus cu 60 si Bra'n4tarii de os cu 75 de gospodrii.. In Ilfov, Ulmenii cu 60 de gospodrii in 1835, devin
Utmenit Peiminteni, cu 188 si Utmenii Ungureni, cu 75 de
gospodrii, In 1853, iar Ciocnestii, cu 76 de gospodrit,
se transform in Cioca'ne#i Pminteni cu 79 de gospo-
drii, si Sirbii, cu 142. Dar nu e numai fenomenul de

sciziparitate sau de colonizare cu clemente alogene ; se
Intemeiaz si sate noi, eu nume care nu amintesc pe cele
vechi din vecintate. Astfel, In Mehedinti, se constat In
1853 satul Piscu, tu 63 de gospodrii, irnediat la nord de
Ghidiciu, care are 100 de gospodrii. In 1835, nu era trecut decit Ghidiciu, cu 76 de gospodrit In Putna gsim
asezarea Unguri, cu 40 de gospodrii, care nu figureazA
In 1835.
1 Ilie Catalina, Ora$ul Alexandria (monografie) 1834
1934, Bucuresti, 1934, p.
196
2 Const. C. Giurescu, Populalia judefului Putna la 1820,
p. 8.
187
www.dacoromanica.ro
Mai sint o categorie de nume noi de sate care apar

In editia din 1853, dar care nu Inseamn c avem de-a
face cu asefri rurale noi Infiintate n intervalul dintre
cele dou editii. Aceste asezri existau i In 1835, numai

ea* scriitorii hrii, desi fcuser semnul grafic respectiv,
au uitat s treacA si numele corespunztor. In aceast calegorie intr, de pild, satul Banovita, cu 25 de gospodrii, de la vest de Carnet, In Mehedinti. Satul e trecut
si In editia din 1835, dar fr nume. Tot astfel, Ciocdnestit
din deal, cu 286 de gospoddrii, din Teleorman ; el era
reprezentat prin trei linii In 1835, dar nu i se scrisese nu-
mele. In atari cazuri, avem de a face, prin urmare,

completarea unor omisiuni a editiei -precedente.
O sumg de numiri de sate capt, In editia din 1853,

adjective sau calificative care precizeaz caracterul salt
natura satului. Astfel, cele dou sate Vizantea din Putna,
serse simplu Vizantii In 1835, devin acum Vizantea
niistireascd si Vizantea
arAtIndu-se astfel deosebirea, sub raportul social, ce exista Intre satul de clcasi,
stind pe moja mnstirii, i satul de oameni liberi, stInd
pe mosia lor. Pricistaia, din acelasi judet, devine, In 1853,
Slobozia Precistii ; se indicA astfel modul de Intemelere
al asezrii. Liestii, sat mare, cu 243 de gospodrii, din
Tecuci, grit numiti In 1853, Liesti razdsil spre a se sublinia, ca si In cazul Vizantei, caracterul de proprietari,
stind pe mosia lor.
O alt caracteristic5 a editiei din 1853 este c Indreapt'
o serie de transcrieri ale numelor de sate din editia anterioar. In tinutul Putnei, de pild, gasim astfel lecturile
corecte Pomii Strajescului In loc de Poma 1 Strezesa, Igesti
In loc de Injesti, Vidrascu In loe de Vidreasca, Vidra In
loc de Ghidri, Gagesti In loc de Gazesti, Voloscani In loc
de Vaiuscan, Cimpurile In lac de Chimpurili, Boul In ice
de Buea i Vasuiul In loc de Vaseiu. Pentru alte tinuturi
judete, citgm cazurile satelor Solesti din Vaslui, In loc
de Selesti, Frasinu din Vlasca, In loe de Frasichi, Valea
Dragului din May, In loc de Valea Dracului.
O seam din numele duble de sate din 1835 apar In
noua editie ca nume simple ; unul din cele dou, de obi1 Poma, ca forma de plural rus, reda forma pomii din romineste. Vezi si mai sus, p. 25 26, pentru acest fel de transcriere.
188
www.dacoromanica.ro
ce! ce! pus Intre paranteze, nu mai figureaz. Ca exemple, dgm cazurile satelor Fgurei (Priculeasg), Rotilesti
(Verde) si Vgsuiu (Sacatura) din Putna, care In 1853
_apar sub formele Fciurei, Rotileqti i Vsuiu. La un al pa-
trulea sat din Putna, Cracu (Vadu Rosca), a disprtit,
dimpotriv, primul nume si a amas cel dintre paranteze;

In noua editie, citim Vadu Rocchii. Satul Grecesti (Fin-
Vil-telele) din Dolj se cheam, In 1853, numai Grecestt; In

schimb StrImba (Cotenii), din acelasi judet, a devenit Catanele.
Si inversul se petrece, dar mult mai rar : satul Galicea
cu 178 de gospodrii, din Mehedinti, se transformg In

Galicea-Moara la 1853.
Au loc i unele schimbgri usoare de nume, mai mult
formale ; astfel Rudgria din Mehedinti devine Rudari,
Morile Banului, din acelasi judet, Moreni, Clinovu, tIrguI

ars si jefuit de Cirjalii, tot de acolo, e Cleanovu, iar Beciul din Teleorman Becea.
Un alt element nou al hgrtii din 1853 sint soselele..

Sub Mihai Sturdza se Incepuse, In Moldova, construirea
unor drumuri moderne, cu santuri de scurgerea apelor
plantate, pe margini, cu copaci. Harta Inregistreazg aceste
drumuri, reprezentIndu-le prin doug linii groase iar, la legendg, prin termenul osea (tuocce). O sosea strgbate Mol-
dova de la nord la sud, pe valea Siretului ; ea Incepe la

TIrgul Nou sau Mihailenil, In tinutul Dorohoiului, trece
prin Fglticeni, Roman, Bacgu, Adjud, Mrgsesti, Tecuci
se terming la sud-sud-est de Tecuci, la hanul sau cIrciuma
Pufu Mihalce. O a doua osea Incepe la Dorohoi, treceprin Botosani si merge p!rig' la nord-nord-est de HIrlgu,
la satul Li1i. In Muntenia, nu se Inregistreaa asemenea

os ele.
Importante sint modificeirile pe care le constatarn in

datele statistice. Editia din 1853 are la foarte multe orase,
tirguri si sate alte cifre d_eclt prima editie ; are de ase.mePrimul asezmint pentru acest lirg se publica In Buletinul
Oficial nr. 90, din 14 noiembrie 1835. El arat c geograficeasca
pozitie" a t1rgului legata In o directa comunicatie cu drumurile
postelor Galitiei si Ungariei siguriseste circulatia negotului din
partea Europer. Cf.
I.
C. Filitti, Domniile romine sub Regula-
mentul Organic, Bucuresti, 1915, p. 575-6.
189
www.dacoromanica.ro
nea cifre statistice la unele asezri care nu avuseser In

1835. Pentru ac,easta ultimg categorie, citlm cu titlul de
exemplu, satele Beciul

In 1853 Becea
i Voivoda din
Teleorman, trecute cu 130, respectiv 121 de gospoddrii, si
satele Bordtqanii Mici, Tonea i Mligureni din Ialumita

trecute cu 55, 39 si 44 de gospodrii.
Ofiterii de stat major care au fAcut modificrile din
1850 s-au folosit fie de datele ultimului recensmint (1845)
ipoteza cea mai probabil
fie de indicatiuni obtinute
de ei direct, la fata locului. Acaste date noi privesc Muntenia si Moldova, nu tusk' i Dobrogea, unde nu s-a fcut
nici o modificare.
Studiul comparativ al datelor statistice din 1853 cu
-cele din 1835 ne Ingduie s tragem o serie de ooncluzil

cu privire la evolutia progresiv sau regresiv a asezrilor noastre rurale si urbane. In general, se constat un
spor important de populatie. Marea majoritate a satelor
oraselor arat cresteri 5nsemnate In numrul gospodriilor ; la unele, aceast crestere este de-a-dreptul surprinztoare. O minoritate a asezrilor famine stafionarei;
-o foarte micA minoritate scade. Gitm, spre exemplu, satele
de pe Borcea. Din totalul de 34 pentru care se d cifra
-populatiurtii In 1853, constatm c 25 (dou zeci i cinci)
au crescut, 6 (vase) au rmas stationare, iar 3 (trei) au

sczut. Dintre satele care au crescut, sporuri mari se Inregistreaz la Faccieni, care de la 20 de gospodrii sare la
93; la Cegani, de la 30 la 103; la Vic:Weal, de la 32 la 80;
la Feteli de la 29 la 98; la Dudeli, de la 25 la 133
spor record, de peste cinci ori mai mult. ; la B4inari
(Cocargeaua) de la 48 la 187; la Petroiu, de la 36 la 130

la Jigliliea, de la 72 la 148. Au rmas, pe Joe satele Lipoveni, Tanzbumti (Chiatra), Gildeu, Coslugeni, Scutelnici (Stilpu de piatril) si Ciotoiu. Au sckut Mirleanu,
de la 65 de gospodrii la 54, Hotarul de la 48 1a 34 si
cel mai mult, din cauza mutrii unei prti a locuitorilor In
satul_
Clrasii vecini, deveniti capitala judetului
Trimpni, din balta Borcei, de la 56 de gospodrii la 29.
In 1833 se mut din TrImsani In Clgrasi 18 familii de
fruntasi ai satului: vezi D r. Samarian G h. P ompe i, Istoria
orafului Clrasi (Ialomila) de la origine pind la anul 1852, Bucuresti, 1931, p. 68.
190
www.dacoromanica.ro
Sporuri mari de populatie se constat in multe p5rti

In empia oltean5 si muntean unde agricultura la un
as/hit extraordinar dup5 ce tratatul de la Adrianopol (sepiembrie 1829) hotrste libertatea comertului pe Marea
Neagra si pe Dunre. lata' citeva exemple de cresterei a-
numrului de gospodrii In satele din sesul Doljului si

.Mehedintilor : Mofeitei sporesc de la 367 de gospodrii
cite aveau *in 1835, la 559; Bililestii strbi de la 296 la
642, Poiana de la 665 la 985, Piernita de la 252 la 468,
Ceildrasi, la est de gura Jiului, de la 130 la 202, egarcea

de la 220 la 331, Calima, de la 178 la 320, Rastu, de la
126 la 228, Ciuperceni, de la 167 la 244, Cetate, de la 149
la 233, Bina, de la 170 la 372, Maglavit, de la 193 la 251,
Dobridor, de la 65 la 110, Orodelu, de la 109 la 219, Cleanovu, de la 121 la 207 si Grecesti (Fintinelele) de la 79
la 209.
Cresteri similare constatrn si l'in cimpia muntean5. In

Teleorman, Lisa spareste de la 56 de gospodrii In 1835
la 277 In 1853; Piatra de la 219 la 357, Mgureni de la
144 la 260, Veiteni de la 214 la 310, Cioldnesti de la 125
la 404, adAugindu-se si Ciolnestii din deal care In harta
din 1835 nu figureaz5 - Viisoara de la 105 la 184, $egarcea din decd de la 54 la 134, Zlota de la 103 la 189 si
Mindra Stobozia de la 106 la 277. In Vlasca, Chirieac
trece de la 70 la 230 de gospodrii, Steinestii de la 87 la
300, Fratesti de la 46 la 143, Putineiu de la 67 la
140,
Sloboziea de la 100 la 163, Uzunul de la 24 la 66. In Ilfov,

Ulmenii sar de la 60 de gospodrii la 263, In aceast ultim5 cifr intand si Ulmenii Ungureni adausi !futre timp,
cu 75 de gospodrii ; Obilestii Noi de la 71 la 170, Herestii de la 45 la 174, Valea Dragului de la 67 la 133, Dobreni de la 66 la 104 si Pllitciresti de la 29 la 93. In lalomita, In afar de satele de pe malul Borcei, cit5m si Gel-
Idrasii Vechi, care de la 47 de gospodrii ajung la 120.

$i in Moldova, multe sate cresc ca populate, unele
chiar In proportii surprimz5toare; este efectul acelorasi
conditli economice favorabile, detenminate de dezvoltarea
agriculturii si de exportul sporit In Covurlui, Cudalbil

trec de la 278 de gospodArii la 510, Zmullii de la 256 la
396, Jorestii de la 178 la 269, iar Gdnestii de la 195 la
316. In Tecuci, Corodul salt de la 262 de gospodArii la
191
www.dacoromanica.ro
349, Poeana de la 187 la 297, iar Ionc4e,ctii de la 152 la

222. In Putna, Pauneqtii cresc de la 200 la 466, Suraia de
la 158 la 317, Movilita de da 260 la 401 ; In Tutova, Slobozia Zorleni de la 184 la 316.
Evident aceste cresteri masive nu se pot explica prin
sporul normal al nasterilor, Intr-un interval de maximum
ui sfert de veac cit a trecut, In cazul cel rnai bun, intre
recensgrr6ntu1 tare a stat la baza hgrtii din 1835 si recensgmintul utilizat de oftterii de stat major In 1850. Ele sInt
rezultatul In primul rind a unui- puternic curent de colo-
nizare spre cimpia roditoare, curent care porneste din
regiunea dealului si a muntelui, cu asezri omenesti dese

cu productie mai micg. O seamg din aceste asezri de
munte sint stationare sub raportul populatiei, altele aratg
chiar scgderi apreciabile. Fenomenul se explica' In cea mai
mare parte prin exodul unei pgrti a locuitorilor respectivi
spre regiunea de cimpie oferind posibilitti de hrang si de
cistig superioare. Numai In tinutul Putnei, Soveja scade,
de la 397 de gospodgrii, cite avea In 1835, la 354 In 1853,
Cimpuri de la 246 la 231, Reicoasa de la 226 la 190, Vdsuiu de la 135 la 94 si Miera de la 180 la 120. Desigw-,
nu toate satele de la munte din Putna arat aceeasi evolutie ; .multe cresc cum s'ira Negrileqtii care de la 178 de
gospodgrii ajung la 266, Naruja de la 100 la 175, Nistore#ii de la 121 la 180, Vidra de la 112 la 148, etc.; unele
au ciliar cresteri mari ca Nerejul care trece de la 99 de

gospodgrii la 227 sau Vizantea maneistireascei de la 43 la
142. Totusi, o analizg comparativ a regiunii dealului
muntelui cu aceea a cimpiei aratg ciar existenta curentului
de colonizare de la cea dintli spre cea din urmgi.
La acest curent din cuprinsul Principatelor, se adaugg
cel de-al doilea, din Transilvania, si anume, In primul

rind, din latura de sud si est a ei. Toponimia, asa cum
am argtat mai inainte (p. 112) e o dovadg peremptorie a
acestui de-al doilea curent. Sate de Ungureni sau Unguri
apar chiar In rgstimpul dintre cele doug editii ale hrtii,
asa, de pila Ulmeni Ungureni din Ilfov Ungurii din
Despre acest curent, in a doua fui-faite:te a veaculut al XIX-lea,
vezi G. Vilsa n, O fazd in popularea telrilor romineii, p. 25-27

Vintil M i h a i i e s c u., Asezdrile omenesti din dmpia munteand la mijlocul si la sfirsitul sec. XIX, p. 44.
192
www.dacoromanica.ro
Putna. Multi mocani, cu turmele de oi, se asaz in 135ligan, in special In latura lui dinspre balt"
asa se
explica, In parte, sporul oonsiderabil al satelor de pe 13oraltii tree, peste Dunre, in Dobrogea.
cea
Concluziile trase din comparatia datelor statistic" la

sate sint valabile si la orase. In general, populatia lor
creste ; o minoritate e stationar, o si mai mic minoritate scade. Din 53 (cincizeci i trei) de orase si tirguri,
pentru care exista' cifre In ambele editii, 29 (douzeci

nou) arat un spor de papnlatie, 15 (cincisprezece)
stationare si 9 (nou) scad. Multe din prima categorie se
OVA In cImpia Duninii ; Citeva din ele aran' sporuri importante. Astfel este Giurgiu care trece de la 421 de gospodkii la 1 494, Turnu Mligurele de la 194 la 302, Slatina
de la 336 la 721. Buzdul de la 572 la 1 361, Mizilul de la
161 la 327, Brilila de la 1 387 la 2 444 si Galatii de la
1 721 la 2 822. Cresterea cea mai mare numeric5 se constata', cum e si firesc, la Bucureqti: de la 10 074 de gospodkii la 12 972, asadar un spor de 2 898 de gospodArii
sau 14 490 de suflete. Ia.,cii cresc mult mai putin : de la
6 092 de g-ospodkii la 6 766, prin urmare-numai cu 674 de
gospodkii sau 3 370 de suflete. Prooentual, cresterea cea
mai mare o arat Giurgiu a ckui populatie a crescut de
trel ori fl fiumcitate In intervalul arkat. Urmeazg. In ordine descreseind, Tirgul Frumos care- sporeste- de la 217
prin adaos de colonisti alogeni
gospodkii la 554
Piatra de la 601 la 1 231 si Mizilul de la 161 la 327.
in majoritate
Tiirgurile i orasele stationare sInt
In regiunea dealului si muntelui astfel, Hirliiu, Tirgu
Neamt, Dorohoi, Bacu, Odobe#i, Petreqtii de sus, Curtea
de Argq, Cimpulung, T'irga Jiu, Filipeqti altele sint la
limita regiunil deluroase ca PiteX, Tirgoviqtea; Ploeqti i
este in regiunea
; unul singur Mavrodinul
seas. Dar aci, lipsa de crestere a populatiei are o explitirg infiintat cu
catie special : colonistii din Mavrodin
refugiati din dreapta Dunril, in urma rzboiului rusoneIntelegindu-se cu proprietarul
turc din 1806-1812
pnfintului, Incep sA se strAmute In Alexandria vecina
E surprinzAtoare stagnarea cresterii populatiei In _Ploeqti,
Ilie Catalina, Oraqul Alexandria (monografie) 1834
1934, Bucure0, 1931, p. 9-36.
13
Principatele Romtne
c. 8379
www.dacoromanica.ro
193
cil atit mai mult cu cit stim c5 o Mare parte din colonistii
bulgari ai noului tIrg. Bereasca sau Slivna nou5 s-au
mutat n acest oras ; avem irnpresia mai degrab c; In
cazul acesta, ofiterii au repetat, pur i simplu, cifra anterioar. Se pare c" au fost o serie de localitti
atit orase
It sisate
pentru care ofiterii de stat major din 1850
n-au dispus de cifre noi statistice ; In asemenea cazuri, ei
au lsat cifrele vechi ale editiei anterioare. Asa s-a IntImplat cu toate asezrile din Dobrogea ; asa s-a putut
tImpla si cu uncle orase si sate din Principate. C5ci e extrem de curios ca un oras ca Ploetii, in plin dezvoltare,
s5 nu Inregistreze nici o diferent, in cifra populatiei, de
la o editie la alta a hrtii.

In ce priveste firgurile
i orasele a c5ror populatie

scade, e de observat c majoritatea Ion se afl5n regiunea
dealului : Rimnical de Olt (Vileii!) Brddieeni, Cimpina,
Skinic i Baia de Aram& La aceasta din urm5 sc5derea e
de-a-dreptul vertical: de la 312 gospodarii la 80. Explicatia s1 i n faptul c o bun5 parte a populatiei s-a tras
spre noua capital5 a judetului Turnu Severin. Pentru alte
dou5 orase a c5ror populatie scade, explicatia e de ordin
administrativ : atit Cernetii eft i Herta nu mai sint resedinte de judete ; organele administrative corespunz5toare
s-au mutat In noile resedinte si, odat cu ele, si o parte din
negustorii i mestesugarii respectivi. Asa s-ar putea exe adevrat, usoarA, de la 1 494 la
plica si scderea
a Focpnilor, orasul dublu, de gra1 400 de gospoda'rii
nit : Focsanii munteni nu mai sint, In vremea aceasta,
resedinta judetului Rimnic, ea revenind, asa cum fusese
Inainte de a doua jum5tate a secolului XVIII, la RImnie adev5rat
cul S5rat. Mai greu e de explicat regresul
al C515rasilor, capitala judetului
usor, dar totusi regres
Ialomita : de la 165 de gospodrii, cIt avea In prima editie
a Ertii, el ajunge la 1522.
Vezi mai sus, p. 106.
2 0 pricina ar putea fi situatia de embaticari, supusi deci la

o serie de restrictiuni, pe care o aveau locuitorii orasului, terenul apartinind Iforiei spitalului Coltea ; pe de alta parte insi
se constata. IncepInd din 1830, un aflux de populatie, parte refu-
giati bulgari, parte veniti din satul Trimsani (Vezi D r. Samarian Gh. Pompei, Istoria orasului Calerasi p. 66 72). S
nu fie cumva o eroare de cifra In editia din 1853 ?
194
www.dacoromanica.ro
IV
Influenta tartii din 1835 asupra tartografiei rotninesti.
Harta din 1835 nu e Insetnnat numai prin pretioasele
elemente pe care le cuprinde, dar si prin influenta pe care

a avut-o asupra cartografiei rominqti. Ei i se datoresc
primele hdrii romlizeqti ale Principatelor Update la noi,
anume harta Munteniei si harta Moldovei, aprute ambele
la Bucuresti, In 1833, In litografia lui Eliad si Bilit.l. Pare
surprinztor, la prima vedere, ca dup o hart aprut In
1835 s se alctuiasa dou, litografiate cu doi ani mat
inainte. Nepotrivirea aronologic5 se lmureste Ins dac Vnern seama c5 cele dou hrti romlnesti au fost executate
nu dup un exemplu tipdrit al hArtii ruse, ci dupd nzanuI
In numarul din 7 august 1830 al Curierului Rominesc (vol.
II, p. 168) Efiade Radulescu anunt ca va apare, In litografie, o
hart statistic a pill Rominesti" alcatuit de Dinicu Golescu

si cuprinzind toate judetile cu mrcile lor, orasele, plaiurile si
schelile alit despre munti cit si despre Dunre, carantinele, oboerele de schimb, potecile, polcovniciile, capitniile, satele, ludele,
familiile, preotii, diaconii, boierii, feciorii de boieri, neamurile,

postelniceii, asidotii, companistii, mazilii, ru<p)tasii, breslasii, scu-
telnicii, poslusnicii, slujitorii, ostasii-panduri, streinii, tiganii, armenii, ovreii, manstirile, metoacele, schiturile pamintestt cum si cele
inchinate, baltile, helesteele, herstraele, morite, pivele. riurile,
girlele, piraiele, bilciurile, tirgurile de saptamina, mineralele, producturile fiescaruia judet." Harta urma sa cuprinda, In partea
inferioar, si,o prescurtare a istorii patrii, incepind cu 200 de
ani inaintea Mintuitorului, pina in zilele noastre" de asemenea,

o harta geografic a Tarii Rominesti". Mate aces"tea pentru pretul de trei galbeni imprtesti", platibili la aparitia hartii. Din
o adevrata Descriptio
nefericire, aceast hart asa de bogata
n-a mai vAzut lumina zilei ; peste nici dou luni, la
Valachiae"
5 octombrie 1830, Dinicu Golescu inchidea ochii.
01
www.dacoromanica.ro
scrisal ei, tare era gata la finele anului 1832. S-au pstrat,
la Academia R.P.R., exemplare din ambele hrti rominesti 1; s-a pstrat chiar si manuscrisul care a servit la
redactia definitiv, litografiat, a hrtii Munteniei 2

Harta administrativi a Munteniei. E alcAtuit dintr-o
singur plans msurind 135 X 88 cm ; are uimtorul
titlu: Hart administrativ cu tablit statisticeasc a
Printipatului Valahif, alctuit din porunca deplin Inputernicitului prezident al Divanurilor Printipaturilor Valahii si Moldavii, Domnul Ghenefal adiutant Kisselef, de
polcovnicu gheneralicescului stab Berghenheim 1-iu
si cpitanul din acelas stab cneazul Galitin, dup mastabul
1/420 000 In o. Bucuresti, 1833. Tradus de praporcicul
Sontul 1-iu, in litografia lui I. Eliad i R. T. Bilit".
Sub titlu, vine Numirea semnilor" adie legenda cuprinzind 53 (cinoizeci i trei) de semne diferite, pentru tot
soiul de elemente lizice, administrative si economice, de la
Sfatul administrativ" i Inaltul Divan" ptn la Balt
sau elesteu", Ap mare" si Girl". Sub legend, indicatia : Masstab 10 verste, drept dou oeasuri ori un tol
englezesc." In partea inferioar se 015 lista judetelor,

du-se la fiecare plile i plaiurile precum si resedintele
suboctrmuitorilor" adicA a administratorilor respectivi. In
partea din striga, jos, sint trei liste de ostroave" sau
insule ale Dunrii : Ostroavele Valahii Mici" (Oltenia !);

Ostroavele Valahii Mari" 3 (Muntenia!) i Ostroavele
turcesti".
Manuscrisul hrtii ne d unele elemente in plus Cu

privire la cei ce au lucrat ; el ne indic i numele topografilor, nume ce au fost omise In redactia definitiv,
I Harta Munteniei e Inregistrat5 sub cota :
plare sub cotele : D XXIX 21 i H III 682.

cota D XXIX 24.
2 Sub cota : D. XXIX 20.
I 29. Alte exemHarta Moldovei, sub
3 Harta d 66 de ostroave apartinind Trii Rominesti
i 81
Turciei. Cel de-al 66-lea ostrov ronfinesc, cu numele Seretu

chiar
la varsarea Siretului
nu figureaz in harta rus4 din 1835. Tot
66 de ostroave pentru Muntenia si 84 pentru Turcla d5 si harta manuscris5 a lui R ober t Bielitz, Donau Strom Karte von Orsoya bis Reni, 1511 dat5, In depozitul Academiei R.P.R.: H5rli.
C. 1V. .36.
196
www.dacoromanica.ro
tografiati. Dupa tradus de praporcicul militil
orrtul
1-iu", manuscrisul adaug : lucrata de topografii clasului

2-lea Lefcencu, Manjet, Krivoruciki i Zosim si' de iuncarii
militii CiocIrlan_ si Hoc"1. Combinind indicatiile redactiei
litografiate Cu acelea ale manuscrisului, rezult ca harta
Munteniei aprut In 1833, a fost alcatuita, din po'runca
generalului Kisselef, de catre ofiterii rusi de stat major, locotenent-oolonel Berghenheim 1-iu 2 si capitanul cneaz Ga-
litin, avind In subordine, drept colaboratori, patru topo-
grafi -rusi : Lefcenco, Manjet, Krivoruciki, Zosim i doi

iuncri ramIni : Ciocirlan si Hoc. Harta a fost tradusa
apoi in ~Trieste de praporpicul militiei Sontul 1-iu. Nici

unul din cei doi ofiteri de stat major i patru topog,rafi
nu se IntIlneste printre autorii hrtii statistite din 1835
(vezi mai sus; p. 16-18); ei fceau Ins parte, dup toate pro-
babilittile, din acelasi detasament geodezic, de sub conducerea polcovnicului Ditmars, i primisera sarcina special de a alcatui, in colaborare u ostasii romini In curs
de specializare, aceast harta a Munteniei.
Cuprinsul ei reproduce, simplificat, cuprinsul hartii din
1835. La aceeasi scara 1/420 000 se redau elementele esenale
prototiputlui rus. Se renunt Pasa la amanuntimile acesteia,
pretios In acelasi
adica toc.mai la elementul caracteristic
-timp ; nu se dau foarte multe din satele i catunele ei, nu
tiale fizice, politico-administrative si economice
se dau stInile, triele, coserile i odile, nici hanurile sau

circiumile, puturile i fintinile. Dintre elementele de geografie fizica lipsesc de asemenea foarte multe dintre apele
precum i dintre lacuri, elesecundare
piraie i &le
stee i balti. In schimb, se dau, In plus, indicatii de ordin
administrativ, In conformitate cu titlul, i anume se arata
1 Manuscrisul face, atit la legend cit si in hart, deosebirea

tntre mnstirile de calugri i demaici ; are, apoi, cloud drumuri
de post, unul mare si unul obisnuit ; la redactia definitiva, aceea
care s:a lifografiat, s-a renuntat la aceste diferentieri, trecindu-se
numai mnstire in genere si un drum de post, cel mare.
Pata
de elementele in plus, manuscrisur are si unele lipsuri care au fost
indreptate la litografiat. El cuprinde la legend termenii gresiti
Lancaner i efentrale care- au fost corectati in Lancasteri i lentrale. S-a corectat de asemenea pretutindeni t prin
2 Pentru locotenent-colonelul Berghenheim, vezi si mai sus, p.
17 nota 1.
197
www.dacoromanica.ro
In ce orase sint sediile diferitelor institu/ii judecatoresti,

administrative, militare, sanitare, scolare, etc. Se d, de
asemenea, inzpdrfirea in plci a judejelor, iar,hotarele judetelor sint ciar trasate ; ele supleaz, In multe locuri,
traseul lipsit de claritate al hrtii ruse. Se da, iarsi, calitate de tirg a unor localitti care apar n harta rus ca
sate. Acesta e cazul cu Urzicenii, Slobozia i Calarasii din
Ialomita, .Valenii din Skuieni, Dragasanii si Ocna din
Vilcea ; Petrestilor de sus din Gorj li se spune acum Carintnesti. Se dau, i sfIrsit, cIteva asezri
foarte putine
care nu erau In harta rus si care nu pot compensa nici

pe departe rnarele nurnr de cAtune si sate omise. Astfel
este locul unde a fost statia de post Visani, la sud-vest-
vest de Slobozia, In Ialomita, notat ';In harta din 1833 printr-un semn de cas.
Numele localittilpr au fast transcrise, In general, talequale, dup5 harta rus, netinindu-se seama de particularittile de ortografie i pronuntare ale limbii respeCtive, ba
reproducindu-se chiar i greselile evidente. Asa se explic
de ce gsim In harta din 1833 scris Mora Saraca i Mora
Sdrindarutui, In loe de moara : textul rus are MORO capaKa si mopa cepeKaapynyil; de ce gsim Alerzasia, MO Urziceni, i Casorli ling balta Greac, In loe de Manasia
Kamop.im. Forma
Cscioare : textul rus are Meaaci
i
Glodeanu Chirtidja, In loc de Glodeanu Cirligi, se ex-
plied de asemenea prin prototipul rus Taoasmy Kbipattawa;
tot aa $inderlita In loe de Sindrilita, prin anumep.nara.

S-au reprodus Intocmai numele gresite Susa
In loe de
Susana, mnstire pe Teleajen; Ceresul i Moneciul, In
lob de Cerasul i Mneciul, sate In Scuieni : Batrina In
'loe de Btrini, sat In acelasi judet. In acest ultim caz, ca
si In acela privind Glodeanu arligi, rusii Intrebuintaser
forma lor de plural, cu terminatia In a, form care s-a
transcris tale-quale. Greseala de identificare a hrtii ruse :

ruinele mnstirii Bistrifa, in loc de Vodita, este Insusit
de harta din 1833, amplificindu-se clriar prin adausul Susita, asa Inca citim : Bistrifa $usifa.
Citeodat, harta romineasa transcrie gresit chiar nume
care fuseser corect redate In prototipul rus. Astfel gsim
Spanfavut In Ilfov, Cretina Torcatura In Ialomita, Steli
in Gorj, Chiojul de Visna, Catana i Sabaciu de os In

198
www.dacoromanica.ro
Scuieni, Aesi n texttil rus st scris Spantov, Crasanii Torcatura, Schela, Chiodju de 13Isca, Catina si Sibiciu de jos.
IntIlnim Ins i cazul contrar, cInd-qarta din 1833 red
oorect..sau apioape corect
gresite ale hrtii ruse.
Citm astfel CcIrbune#i (Gorj) pentru Corbune5ti al Oro-
totipului, Valea Macriplui, (Ialomita) pentru Valea Mo-
crisului, Vorciorova (recte VIrciorova !) (Mehedinti) pentru Vaclarova i Lanici (recte Lainici) pentru Danici.
In general, harta administrativ a Munteniei, din 1833,
nu a fost lucrat cu mult Ingrijire, iar executia ei teh-
nic nu se poate compara cu aceea a hrtii din 1835. Trebuie sa se tie seam Ins de faptul ca e prima hattil care
se litografiazA n tara noastr ; sIntem deci la Inceputurile tehnicii cartografice romIne. In once caz, pentru organele administrative muntene ca i pentru publicul cult,
ea reprezenta un mare- pas Inainte, autorittile si cetatenii
aveau acum, pentru ntia oar, o imagine a trii Cu Imprtirea In judete, plsi i plaiuri, cu orasele si tIrgurile
ei si cu satele mai importante, cu reteaua postei, cu lcasurile mnstiresti, cu tot ce era necesar unei orientri
rapide ; iar aceast imagine era tiprit in romine#e, In
limba Aril, Arn timp ce toate hrtile anterioare ale Principatelor, alatuite de romlni, fuseser tipkite In limbi
strine : harta Maldovei a lui Dimitrie Cantemir 1h latineste, harta Munteniei a stolnicului Constantin Cantacuzino In greceste si, mai tirziu, In italieneste, harta ambelor tri a lui Rhi&s din Velestin In greceste. Ca s nu mai
amintim de hrtile alctuite de strini si care, In mod firesc, au aprut In alte limbi 1.
Harta administrativ a Moldovei e alatuit dintr-o

msurInd 106 X 71 cm. Are- urinhtorul
iitlu : Hart administrativ cu tablit statisticeasc a
singur plan
Printipatfflui Moldavii alctuit din parunca deplin Inputernicitului prezident al Divanurilor Printipaturilor Moldavii si Valahii, domnul gheneral adiutant Kisselef, de podpolcovnicu gheneralicescului stab Berghenheim 1-iu si ca-
CitAm astfel harta Moldovei a lui Reichersdorf, tip5rit in latineste, h5rtile austriace privind Oltenia, Muntenia si Moldova, hArti
alcatuite in veacul al XVIII-lea, in nemteste i latineste, hartile
ruse amintite la inceputul acestui studiu, hartile franceze ale lui

d'Anville, etc.
1;9
www.dacoromanica.ro
pitanul din aoelasi stab cneazul Galitin, dup masstabul

1/420 000, in o. Bucuresti 1833, tradus5 de praporcical (In-
tiul I-iu. In litografia lui I. Eliad si R. Bilit" 1. In coltul

din dreapta sus : Numirea semnilor" adic5 legenda ; cucu paprinde 49 (patruzeci si no* de semne diferite
pentru tot soiul de eletru mai pujin decIt Muntenia
mente fizice, administrative si economice, de la Sfatul
administrativ" si Naltul Divan" pin5 la Ezer stu lac",
Apa mare" si PIrIu". Sub titlu, echivalenta unitAtilor
de mAsur5 : Masstab 10 verste, drept dou ceasuri ori un
tol englezesc". Pe marginea din stInga, de-a lungul h5rtii,
cele XVI tinuturi ale Moldovei, cu ocoalele respective si
resedintele acestora, sub taita urmtor : Descrierea tinu
turilor printipatului Moldovii". Ocoalile". Locurile supt
ocIrmuitorilor":- Jos, isalitura autografA a podpolcovnicului Berghenheim liu.

Harta este, ca si acee_a a Munteniei, o reproducere,
simplificat, a p5rtii corespunz5toare din harta rusA de la
1835. La aceeasi scar5 1/420 000 se redau elementele principale ale prototipubui, omitIndu-se, ca si In Muntenia,
multe sate si c5tune, apoi tIrle, hanuri sau drciumi, ape
mici, poduri, puturi, bogtii-miniere, etc. Intr-un cuvint, se

elimin o serie de elemente care raceau din harta rus un
document de mare am5nuntime si precizie. Se adaugA, In
schimb, fat de originalul din 1835, imp5rtirea In ocoale
a tinuturilor, cu re.sedintele respective, si indicatii asupra
sediului diferitelor institutii administrative, judec5toresti,
militare, soolare si sanitare. Hotarele tinuturilor stnt dar
trasate ; gratie lor, putem urmri aceste hotare si in harta
rus5 unde din cauzA c5 ele coincid adeseori cu drumuri
sau cursurl de ap5, identificarea lor nu e Intotdeauna
usoar5. Cu privire la' hotarele tinuturilor Bac5u i Neamt,

harta din 1833 pune InC5 o problem5. Asa cum apare in
exemplarul Academiei R.P.R., unde hotarele tinuturilor
s'.int subliniate si prin dungi de culoare deosebit, tinutul
i Aparitia acestei hrti e anuntat in Moldova atit In Buletin
f oae Oficiald, II (1835), nr. 25 din 5 aprilie 1834, p 222, clt si in

Albina romineascd. Abeille moldave, foaia lui Gh. Asaki, nr. din 26
aprilie (8 mai) 1834, p. 152, arAtindu-se autorii, cuprinsul, pretul ei
un galbgn" si depozitul de unde se poate procura : institutul tipolitografii Albinei, in Esi."
2C0
www.dacoromanica.ro
Neamtului se tntinde cu o bucat i dincolo de tinutul Bacului, la sud de satul Schineni, legAtura cu aceast bucat sudic fcIndu-se exclusiv pe apa Siretului. In cazul
and nu avern de-a face cu o eroare de desen, e un uni-
cum al vechii noastre arondri administrative, deoarece )a

toate celelalte judete i tinuturi, chiar la acelea cu hotarele
cele mai ciudate, mai Intortochiate, ca Botosanii i Htrlul, exist tntotdeauna o continuitate teritorial direct,
pe uscat, intre diferitele prti componente. N-am putut verifica In arhivele locale dac acest unicum corespunde realittii, In epoca respectiv, m mrginesc deocamdati s-1
semnalez.
La transarierea numelor de localitti, s-au fcut destule

erori. Astfel, numai In tinutul Putnei, citim : Beriaji lin loc
Nereju, schiturile Scatche i Butucu In ice de ScIntela
Buluc, Fitouene#i In loc de Fitionesti, Bau In loe de

Bou, Scalacul In loe de Colacul, Adjutve#i In loe de Adjudu Vechi, Gaul4ca In loe de Haulisca. Dac pentru numete satului Bou este scuza c i In originalul rus transcriered a fost gresit,
las c ar fi fost obligat s compare numirile cu acelea din catagrafia oficial a vistieriei
pentru celelalte numiri ins aceast scuz dispare.

Dac ar fi tinut seam c,
ruseste, la inceputul cuvintelor, g se pronunt h, ar fi transcris corect Haulisca, asa
cum- se cheam, de fapt, satul. lar dac pentru celelalte
nume artate mai sus, ar fi copiat corect termenil din
harta rus, far fi evitat diforrnri care fac de nerecunoscut
numele atttor asezri. In general, transcrierea numelor In
harta Moldovei s-a fAcut cu neglijentei ; erorile stnt mai
numeroase decit In aceea a Munteniei. O explicatie ar fi
poate faptul c operatiunea s-a fcut la Bucuresti, c n-au
fost deci la indemtn catagrafiile sau statisticile oficiale
moldovene care ar fi perMis corectarea transcrierilor
gresite.
Un merit al hrtii administrative moldovene este indi-
carea a o seatnei de tirguri, tnfiintate recent, si care In

harta rus nu apar ca atare. Gsim astfel notate Tirgu
Non (azi MihAileni 1) i Saveni, In inutul Dorohoi ; Buceci (Bucecea 1)
i Sulifa In inutul Botosanilor ; Frumo201
www.dacoromanica.ro
Sculenii In tinutul Iasi1or ;

Podu Liloi (Leloaiei I) in tinutul Cirligtura ; Les pizi
Bordiujeni, In tinptul Suceava ; Buluzsu12 ori Bulesti ori
Cerpani in tinutul Neamtului ; Moinestf i Caiuti In tinutul
BacAului ; Namaloasa (Narnoloasa !) In tinutul Putnii ;
Nicoresti In tinutul Tecuciului ; Oancia i Otetul ori Drdgusenii In tinutul Covurluiului.
Carte gnrale des Principauts. Pe temeiul celor dou5
hrti administrative din Y833, public Scarlat (Carol) Rosetti, la Bruxelles, In 1837, o hartd a PrincipatOor cu urmtorul titlu : Carte gnrale des Principauts de Valachie et de Moldavie, rdige sur les cartes administratives
publies en. 1833 par le colonel Bergenheim et ddie a
S.A.S. le Prince Rgnant de Valachie Alexandre, Demettre
de Ghykr3 par Charles Rosetty, premier secretaire de la
Socit d'Agriculture de la 3 Valachie et mernbre de plusieurs Socit 3 Savantes de France 1837" 4. Ea este o reproducere micsorata, dar clara, a celor doua hrti laolalt (71 X 60 cm), avind aceleasi elemente, minus strnele, tirlele, coserele i odile, Circiumile, statiile de post,
puturile si fintinile, mineralele si o parte din pduri. Dat
fiind c harta se adreseaz unui public francez, transcrie-
sica In tinutul
rea numelor s:a fcut asa fret pronuntarea s fie ca in
romineste: de aceea gasim forme ca Sybitchou, Ourzitcheni, Ploychti, Tchrnika etc. Rosetti n-a fcut Ins o
revizuire a numirilor din hrtile de la 1833 -- am artat
mai sus e o seam din ele au lost transcrise g-resit
nici n-a carectat pe gravorul din 1837, asa Inca si In
harta sa stilt destule numiri stilcite. Citim astfel : Pertil

In loe de Petrile (Vlasca) Skalakoul, Sekatira Vasilu, Nestotochti qi Skatke, In loc de Colacul, Sctura Vsuiu,
Nestoresti i ScInteia (Putna), Oigalia, In loc de Jeglia
(Ialomita) etc. In ansamblu ins, harta se prezint
tistoare, limpae si mult mai bogat dectt cele care in' Tot In tinutul Iasilor sint Insemnati ca tirg
alt6 data oras vestit.
2 Scris : Bulmsol.
3
Sic !
4 Academia R.P.R. Harti : D V 3. Mentionata de I. 135cil,

Hrfi Geograf ice asupra farilor routine mire 1800
1853, Cluj,
1931, p 5.
202
www.dacoromanica.ro
formasera pina atunci publicul cult de limba franceza_

Scarlat Rosetti si-a cistigat -un titlu. de merit dind la iveal
acest document cartografic.
Harta Trii Romine0". 0 alta hart In care se vede
influenta hrtii ruse din 1835 este Harta TcIra RoutineVi,

publicath de Fr. Valbaum la Bucuresti intre 1,833 si finele
lui 1844. Harta, pstrat in colectiile Acaclemiei R.P.R. ',
n-are data'; ea este insa posterioar celor cloud harti administrativc,.din care ja unele elemente, si anterioar lui
ianuarie 1845 deoarece cuprinde iudetul Scuieni care
1
a fost desfiintat la aceast data. CA harta lui Valbaum

se inspira din harta rus rezulta dintr-o serie de-fapte. In
primul rind, din imprejurarea ca repetei cloud erori caracteristice ale acesteia : pune manstirea Bistrita pe locur
Voditei, IMO' Vtrciorova, si Scrie numele manstirii Suzana sub forma Susa". Ca si harta din 1835, si harta lui
Valbatim indica o serie de nume de munti dar numai kid
la Bucegi inclusiv. Numele Giurgiului e scris Jurju", imitind harta rusa, care are forma Jurja". Din hrtile administrative aparute In 1833, care se Intemeiaza tot pe harta
rusa, ja Valbaum si pune in harta sa ttrgurile Carbuneftii
din Gorj,. Dreigasanii din Vilcea, Slobozia din Ialomita si
Neimoloasa din Putna.
In general, lucrare-a lui Valbaum nu reprezinta un progres fat de hrtile administrative, dimpotrivA 2 Nici conturul tarii, nici cursul riurilor, nici forma lacurilor nu skit
facute cu exactitate; nu se dau pdurile ; la drumurile de
post constatm unele omisiuni, cum e, de Oda, aceea

privind drumul Braila-Buzau. In sftrsit, harta n-are lemultumindu-se sa dea, in
lipsa supratoare
gencla
partea superioar, numai numele judetelor.
Harta generalA a Moldover este titlul unei hrti a
slugerului G. Filipescu-Dubau, litografiat de Parteni si

Miler si apruta la Iasi, in 1853, in litografia lui Parteni 3.
O comparatie cu harta administrativ a Moldovei -din 1833

arat CA Dubai' a pornit de la aceasta, deci in ultim ana1 Sub cota : garti II 246.
2 Nu putem subscrie la afirmatia lui G h. Zagorit z, Contributie la vechea statisticd..., 2. 12 n. 1, ca harta lui Valbaum
reproduce in linii generale, clarificind-o, harta ruseasa"

3 Academia R.P.R., Stampc II
192.
203
www.dacoromanica.ro
liz, de la harta irusa din 1835. Proportiile sInt aceleasi,

dar conturunile mai putin exacte, desenul mai putin precis
,ca al hgrtii din 1835, iar continutul mai srac. Sttnt mai
putine sate, cgtune i mg.ngstiri ; nu se dau de loc cinciumile, odgile si tirlele, minele si pdurile. In schimb, s-au
introdus modificarte administrative, intervenite intre timp
precum
noile creatii. Tinuturile sint In numr de 13
se indicg
Hirlul si Cirliggtura se desfiintaser
tirgurile noi ; In afarg de acelea amintite In 1833, sint no1-lerta,
tate. deci Podul-Turcului In Tecuci, Murgenii $i Pue.stii In

Tutova, Darabanii In Dorohoi. O inovatie: numirile mai
de seamg sint scrise cu litere latine, aceasta de a doua
formg fiind Intre paranteze.
Atlasul geografic al Rominiei. Tot pe harta rusg din
1835 si anume prin interrnediul celor dou hairti adminis-trative din 1833 se Intemeiaz si Atlasut geografic al Ro-
lniniei, scos de maiorul D. Pappasoglu la Bucuresti in

cite una de judet
1865. Cele 32 de hgrti
cuprind
potrivit titlului general, drumurile centrale si cele de comunicatie, limitele plilor, numgrul familiilor fiescrii
comune
se pstreaz deci principiul numrtoarei pe
gospodrit sau familii
rangstirile toate, unja teleg,ra-
felor, postile, pichetele dunrene i muntene, puncturile

granitelor, locurile bgtliilor romline, puncturile arheologice cum i, pe fiesicare hart, statistica fiescgrui districtu
In parte" 1 Scara, pentru toate hrtile, este 1/420 000 ayadar scara hdrtii ruse. Elementele noi pe care le- introduce
Pappasoglu
linille telegrafice, locurile btgliilor istorice, statisticile judetene, sint de_sigur interesante; pgcat
ins cg executia hrtii las de dorit i c scrierea numirilor de sate e piing de erori. In Ilfov, de pild, dintr-un
sat cu dou nume: Mdniistirea (Corndtel) face doug sate
deosebite ; unul, Corntelul, e pus la locul lui, iar celgMnstirea, asezat la sud-vest-vest de Coconi l Chiseletul devine Chiriletu, Odaia Vldichii se transforrn in
Odaia Vladeni, Pupza In Pupazu, Cscioarele In Chirsorile, Cioplea In Coplea, Coconi In Cochini etc.
Academia R.P.R.
Stampe V. 405.
www.dacoromanica.ro
V
Anexele. Transcrierea Ifirtii. Anexele cuprind : 1) Toate
asezrile omenesti din Principate, asa cum s'Alt trecute in
harta din 1835, adic numele lor si cifrele statistice respective. 2) Toate asezrile omenesti din tinutul Putnei,
asa cum sInt trecute In editia a doua, din 1853. 3) Un nu-
mr de 26 (dou zeci si sase) de documente inedite din

intervalul 1828 mai 12-1832 august 24. privind operatiunea de ridicare a hrtii, documente aflate la Arhivele Statului din Bucuresti.
Am transcris numele asezrilor ap cutn sint in hartei,.
cu urmtoarele exceptii Ins : 1-) Am Indreptat grwlile
evidente, inevitabile In once lucrare cartografic In care
intervin mii de nume rostite Intr-o limb strin. -Se adaug greselile de gravare provenind din confuzia care se
face usor intre dou litere asemntoare precum, de pild
B i B r si p, A i .n. De elk ori am Indreptat ins, Irt
text, asemenea numiri gresite, am dat, In not, lectura

hrtii, spre comparatie. 2) Am transcris terminatia In
i, terminatia phi-a a unor forme de plural rus, prin
ralului nostru. Asadar Tuchelati pentruTyKulaua, Cudalbi
pentru Kyilan6a, Tatareni pentru TaTapena, Maraseni
pentru Mapaineua etc. 3) Am transcris pe g prin h la
Inceputul acelor mime unde topografii au fcut schimbarea dup fonetismul limbii ruse. Am scris deci Hasan
pentru Facau-b, HIrlu pentru Dipney, HadImbu pentru ra2Ibim6y, etc. 4) Tot astfel am transcris pe o prin a,
acolo unde topograful a tinut seam de fonetismul limbif
sale, In care o se pronunt a. De aceea, am redat pe
Moxcyrb prin Maxut, peKouarnmeum prin Cavadinesti, pe205

www.dacoromanica.ro
Xoperb prin Haret, pe 516.n0in11ua prin Iablanita, etc. 5) Am
transcris pe o prin oa In unele numiri unde topografii n-au
redat exact diftongul oa. De aceea Moara pentru Mopa.

6) De asemenea, am transcris pe o prin . In numirile
unde topografii, neinregistrind exact
aveau doar in
alfabetul rus semnul respectiv : 'b
au notat o. Asa, de
pild, Ilo,aypeam pe care 1-am redat prin Pdureni, Mo.ri..aopeutti prin Mldresti, (DopKawy prin Frcasu, linciewb
prin Pleti, etc. In sfirsit, am transcris uneori pe i prin I

In numiri ca Timm, 'Firma sau Fiip6oeHuy, Girbovt.
Pentru
identificarea
numirilor
diformate,
nesigure,
ne-am servit, In ce priveste Muntenia, de catagrafia din

1831 iulie (Ecstract de suma plugarilor..."), In forma in
care se pstreaza in manuscrisul 838 de la Arhivele Statului iar pentru Moldova
si, In unele cazuri, si pentru Muntenia
"
de Marele Dictionar Geografic ; de asemenea de tatagrafia din 1803 numit Condica Liuzilor si
de lista satelor din harta caminarului Petru Asaki (1833).
1 Redactia tiparit In Analele Parlamentare ale Ronzlniei, II, 13.

475-538, cuprinde, pe linga numeroase greeli de lectura a manu-
:scrisului, *i gre,eli suparatoare de tipar. Vezi i mai sus, p. 79.
www.dacoromanica.ro
Anexe
7 798 de asezri omenesti ale hrtii, Onduite alfabetic pe judete si tinuturi
Lista asezarilor omenesti din tinutul Putnei in edi-
Lista celor
tia a doua a hartii
IH. Documente inedite
(1853)
(1828 mai 12-1832
www.dacoromanica.ro
august 24)
I. LISTA CELOR 7 798 DE ASEZARI OMENESTI

ALE BARTH D1N 1835, RINDUITE ALFABETIC
PE JUDETE $1 TINUTUR1
.Abreviatiuni
B = loan C. Bacila, Imparfirea administrativa a Moldouei in

anul 1833. Douli documente cartografice, in In amintirea lui Constantin Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 139-155.
c. = Circiuma sau han.
ca. = Casa.
co. = Cosar
E = Ecstract de suma plugarilor..."
1831, iulie
(Manuscrisul
838 de la Arhivele Statului, Bucuresti).

f = fort.
H = Harta statistica rush' din 1835.
H2 = Editia a doua a hrtii ruse, din 1853.
L = Condica Ljuzilor, in Uricariul de Tk. Codrescu, vol. vri,
p. 241 395 si vol. VIII, p. 241-368.
m. = moara.
M.D.G.
p.=put.
Marele Dicfionar Geografic al Rominiei.
sil. = siliste, sat prasft.

stn. = stina.
st. p. -= statie de posta.
Orasele i tirgurile stilt scrise cu aldine.

Manastirile i schlturile sint scrise cu italice.
Arge
Adorrnirea Prea cut atei Ndscdtoare de Dumnezeul.

Adunatii ot Negrai 5-20; Albeasca ; Albeti Pgminteni ;
Albeti Ungureni ; Ardu 5-20; Aleii ot Cacaleti 60;
Aleii ot Teiu 2 5-20; Alimanetii de jos 37; Alimanetii
de sus 157; Alipiea 50; Arifu 125.
Manastirea cu acest hram, de la Curtea de Arges, ctitoria
lui Neagoe.
2 H: ot Teliu.
14
Principatele RornIne
c. 8379
www.dacoromanica.ro
209
Babana 62; Babuesti 42; Badiceni 56 ;- Baiculesti 77;
Banesti; Barbatestii si Cuna 68; Barbalotesti ; Batomiresti 100; BAlcesti 139; Bercioiu 28; Berislavesti 104;
Blrbalanii 37; Birloc 83; Wirsesti 121 ; BIrsesti (V1Adesti) 103; Mrsoiu 107; Blaju ; Blidaril 59; Bogdanui
(Moghindaneni) 30; Boisoara 2 48; Boresti (Cecanestr)
77; Bradetul 42; Bratasesti 38; Bratieni 80; Bratovoiesti
(Gruiul Lupului) 35; Brtndusari ; BrAdeni 5-20; Buciu-meni 40; Budeasa Mare 88; Budeasa Mica si Radiusa ;
Buhar 8 54; Bumbuiesti 55; Bunesti 104; Bunesti 5-20;
Butesti.
Cacaletii de Jos 24; Capateneni 64; Casa Veachi 60;
Catanii 20; Cepari Ungureni 53; Cepari Urluesti 77;

Cerboreni 76; Chirpeni ; CiofrlIngeni PAminteni 54; Ciofringeni Ungureni 64; Ciomagestii de Jos ;._ Ciomagestii
de sus 90; Ciresu 37; Ciutesti 51; Cizrhari 55; Cimpu

Mare 63; Cleici 90; Clocotita 5-20; Cocu 73; Copa-
ceni 58; Copaceni ; Corbenii 4 Bucsanesti 51; Costesti 91;

Cotmeana 68; Cremenari 5- 129; Cuca 106; Cucoiu 35;
Curtea de Argeq, 172.
Daesti 60; DAnicei 40 6; Dedulesti 119; Dejesti $2;

DInjesti 38; Dobresti 78; Dobrogostea Drogostea 7; Donesti 62; Draganu 54; Dragoesti 123; Dragolesti; Dragutesti 48; DrAgAnesti 5-20.
Fedelisoiu 74; Feteni 59; Finati 5-20; Flaminda
111; Flmindct ; FlAmInzesti 60; Furduiesti 51.
Galicea 126; Galisesti 51; Galisesti 81; Galisul 82;

Gaujanii 52; Gavana 99; Geamana 5-20; Geamana de
Jos 84; Geamana de Sus 36; Ghiltofarri ; Gligani8 100;
Glogovepnu 8 20; Golesti 158; Gonacesti 14; Goranul
91; Grajdu Bascovu 137; Grosi 70; Gura Bascovatui;
Gura Launelelui.
1 H : Bliudari.
2 H : Voiwara, din cauza confuziei intre B i B

3 E. f. 43: Bohari.
4 Carbenii.
5 H : Cremonari..
H: Donicei.
7 E. f. 44 V.: Dobrogostca
8 H: Gligai.
9 H : Golgoveanu.
210
www.dacoromanica.ro
Herbesti 180.
Ionesti 55; Ipotesti 27; Irepele Muscelu 21; Izba-
sesti 74.
Leunele 64.
Maice 1; Mancioi (Milcoiu)
103; Marina
Ungureni
5-20; Mciureni 54; Mloreni 79; Merisanii de Jos 44;

Merisanii de Sus 26; Minicesti 55; Mlaceni 28; Moara
Golescului 5-20; Moresti 33; Mozaceni 145; Munei 88;
Murjesti 69.
Negrasi-Pisc 28; Niculesti 2; Nitnti 92.
Odaea ; Odei- Buoiumeni 5-20; Oiesti (Retunda) 58;
Oiesti Ungureni ; Olanu 138; Osibiti1 ot Ruda ; Ostroveni
29; Ostroveni 37.

.13Aduroii de Jos 55; Pduroii de Sus 44; Pusa ; Peresanii 56; Peatra ; Pitesti 551, st. p.; Poeana 5-20;
Poeana Listuroi 3; Poenarii 93; Poeneasca 36; Poiana
Lacului4 64; Popesti ; Popucesti 5-20; Prislopu 5-20;
Prundu 20.
Rchitelu 5 de Jos 78; Rchitelu de Sus 78; Racovita
54; Rdcinesti ; Rteti 93; Rill* 6 Govora 63; Rijletu 7 Verosu 57; Robaea si Scaueni ; Rociu ; Ruda 61;
Rudeni 63; Runoul 95.
Samara 115; Salatrucu 77; Sapata 216; Sapunarii
47; Schit ; Schit ; SiMbotinul 22; SImburestii din deal ;
Shnburestii din vale 89; Slatiorile 43; Sloboziea 20;

Spinu 8 12; Stancioi 5-20; Stanesti 67; Stanislavesti
Teiu de sus 60; Staniqoara ; Stoiceni 246; Stoilesti 105;
Streini Ungureni 29; Stroesti 78; Surpati; Suseni 80.
Scheau 25; Scheea ; Selaru 25; Sendrulesti 5--20;
Serbanesti 56; Serbanesti 37; Suici Carpinesti 147; SuiciUngureni 22.
I La N. E. de satul Cotmeana. E veche mAnstire de maici
Cotmeana.
de aici numele
2 H: Riculesti.
3 Poeana lui Stroe ?
4 H : Puna Lacului ; cf. E, f. 45: Poiana Lacului.
5 H: Racotelu.
6 H : Ricaletu.
7 H Richeletu.
5 Spina ; cf. E, f. 42: Spinu.
www.dacoromanica.ro
211
Tarnita 63; Teiu 69; Teiu 72; Titesti 67; Tigveni 22;
TImpeni1 5-20; Tolotreni 74; Topana 2 87; Toplita 33;
Turburea 30; Turnu ; Tutana 81.
Tutulesti 90.
Uda de jos 118; Uda de sus 92; Urluiesti ; Ursi 121.

\ratea Alb (Ungureni) ; Valea Babii 59; Valea Crucisoara 69; Valea Danului 76 3 Valea FauruIui 32; Valea lasilor 4; Valea Jorjovului 31; Valea Fui Ienachi 75;
Valea Lumina ; Valea Mare 69; Valea Mil-lea 73; Valea
Porcului ; Valea Rea 62; Valea Sasului 63; Valea Uleiutui 5-20; Valeni ; Valeni 5-20; Valiu Glimboca 98;
Varzari 29; Vatasesti
TInculesti 25; Vernesti 59; VIIcnesti 60; VIlcelili 105; Vorlesti 50.
Zagoneni 5 46; Zarnesti 36.
Trei sate fr nume ; dou In nord, In regiunea mun-
toas, si unid la nord-est de Moaceni.
Douzeci si trei de stini In munti, dintre care una numit Stina Mare", la V. de Topologul superior.
Zece mori, dintre care cinci pe Topolog, iar cinci Intre
Costesti i Bunesti.
O cIrcium lr nume, Intre Poeana si Sillatruc.

In total, 286 de asezri omenesti.
Baciu
Albele 34; Asu 128; Asdu.

Baclu i st. p. 642; Bahna. 41 6, Balcanii 66;
Barati 48; Basesti 78; Baste 41; Bazarditenii-Malu
32; Blneasa 36; Brcnesti 70; Beresti (StrImba)
130; Berzunti 209; Betesti 76; Bizideli c.; ifirsnesti
107; Blejesti 185; Bogdana 100; Bogdana ; Bogdanesti
164; Bogdanesti 5-20; Bogdanesti Curtea 7; Borzesti

47; Bosoteni 53; Botu 5-20; Bratesti 107; Brtila de jos
61; BrAtila de sus 142; Brusturoasa 58; Buciumeni 172;
Bucsesti 85; Buda 44; Buda 30.
H: Tompeni.
2
H Tonana.
H: Valea Danilui.
4 H : Valea 1ilor.
3
5 E, f. 44 v.: Brbteti ZAgoneni.

6 H Bagna.
7 H: Dvor Bogdaneti.
712
www.dacoromanica.ro
Cacea 5-20; Cantiea, c; Garacleu 71; Casin 225;
Ciuti 122; Clugra Mare 219; Clugra

Osibiti 47:
Cerdac 3L; Cerni 87; Chetrisu 74; Chirita 50; Chiseta
Ciocanii 13; Ciugies 43'; ampeni 56; Cleja de

jos 103; Cleja de sus 60; Comnesti 97; Corbul 30/;
Cornetul 45; Costei 5-20; Costumba 28; Costurnba ;
Cotreanta 5-20; Cremen 34; Crigan 5-20; Cucueti
149; Cuzlic (Cilluggra-Liuzi) 241.

Drmneasca 5-20; Drmnesti 299; DeirmcIneqtilui ;
Dealu Nou 145; Deleni 80; Dofteana 211; Drgusesti 154.
Faraoane_ 196; Faraoane, c.; Flceasca 5-20 ; Fi-
lipesti 73; FintIneli 50; Frumoasa 83; Frumoasa 61;

Fundul 43; Fundul (Alcazi) 33.
Galbini 47; Ghimeusa 128; Ghiteni 34; Ghimieni 5-20;
42; Gtrleni 64; Gisteni 88; Gloduri
Girbovana
5-20; Goeasa 5-20; Goloseni 20; Golt 72; Gordan

(Ghingane) 25; Gorjesti 80; Grama 5-20; Grigoreni
Gropili 76; Grozesti 366; GroDesti Marginea, curtea
1-5; Gura Baibaciului 28; Gura Cerna 20; Gutinasi 20.
Halipe 5-.-20; Herestreu 25; Hilogea (Certa) 37;
Hiltiu Mare 75; Hiltiu Mic 5-20.
Iliesti 30; Izvoarile 42.

Jvreni 86; Jidojina, c. ; Joseni 116.
La Pope, C.; Lpus 30; Larga 54; Larga 36; Lavelenga
5-20; Leaspizi 109; Leloaia 138; Leontesti 111; Leorda
Letea 93; Leurdeni 30; Lihonata (Balata) 50; Ludatul
Lunca 5-20; Lunca (Ghimieni) 49; Lunca (Iengchesti) 34; Luncani 130.
Mjeresti 111; Mnstirea Casin 311; Mndstirea
CaVn ; Mnstirea Casin 5-20; Mare-Morino ;- Marsesti 5-20; Masora Poeanii2 30; Milului 91; Mocanii
32: Motocesti 5-20.
Nadisa 70; Negoesti 54; Nichida Bonlesti 240; Nichida Borlesti 34; Nosoesti (Strugur) 91.
Ocna j st. p. 767; Odaia 1-5; Odaia Sitrsitu Domnului3, 1-5; Odaia RI-Atria Faului ; Onesti 107; Oras
M. D. G.: Ciughe5u1.
2 MAsura Poeanii ?
H: Odaia Fet*tu Domno.
213
www.dacoromanica.ro
Avraama 31 si st. p. ; Orasa Mar e (Buda) 65; Ordionii 1

70; Ote.stii (Racova) 33.
Paharnicului 5-20; Paladesi 2 36; Palanga 21; PAcura 5-20; Pltinata 37; Ptrscanii 91; PIrIu Boului 32;
P1opu 56; Podan i c. ; Podurile 260; Poeana 84; Poeana
Nuou (Mon) 5-20; Poeana Rosca 31; Poloboc 95; Po-
pa Rafaelea 1-5; Popeni 106; Popoi 5-20; Pralea 63;

Prlesti 52; Prijali 25 ;, Prisac 5-20; Prohozesti 121
Pustieana 75.
Radomiresti (Doftor) 50; Racauti 110; Rdciuni 116;
Redeana 36; Rediul 145; Rediu (Flooesti) 1-5; Ripa

Epii 5-20; R"pili 137 Roselo 26; Rusii (Ciuta) 108;
Rusii Ciuta.
Satu Nou 28; Satu Nou 26; Saucesti 100; Saucesti,
Scariga 5-20; Schineni 81; Scutsinica 1-5; Sectura 34; Strghi 30; Strghi 5-20; Slatina 5-20; SlC.;
nic 110; Soci 48; Solontul 57; Stanesti 46; Striesco 3, C.
Stroesti (Gomanesti) 32; Suhodol 58; Sulita 5-20.
Sapanu 75; $esurili 39; $ipote 4 29; Sumusca 53.

Tamasi 146; Tazlu 288 5; TazIclu; Tazru Sarat 65;
Trita 6 22; Tetcani 63; Tisesti 100 ; .Tisesti 62; Trotus
128: Tuta (Dioseni) 44.
Tirdeni 47.
Urminis 69; Urminis (Unguri) 70; Ursoaia 5-20;

Vadu Rali 5-20; Valceni (Valea Tiganilor) 57; Valea Arinilor7 77; Valea Bajeni 5-20; Valea lui Lion
162; Valea Mare 232; Valea Rea 26; Valea Rea, c.; Valea Rea (Turlui) 25; Valea Schineni 5-20; Valea Seac
273; Valea Seac 76; Vasiesti 123 ;- Vermesti ; Vidrasco

63; Viisoara 8 57.
L, VII, p. 292; Ard5oanii razgssc.
2 Paladesti ?
3 Stroescu ?
4 H:
5 In plana II,
acest sat, aflat chiar la marginea plansei, e
trecut cu 218 de curti.

6 H: Tanta.
7 H: Valea Rinilor.
8 Visiora.
214
www.dacoromanica.ro
Doug asezri mici (l-5 curti) frg nuine la N.V. si
S.E. de satul mic Baste. Poate c cifra_de 41 curti se refer la tustrele.

Strn la N.V.V._ de Goeasa.
Patru hergstraie, dintre care trei pe dui Sulita, ury

afluent al Trotusului, la S.V. de satul Sulita si unul la
S.V. de. Satul Mngstirea Casin.
Clrciumg MCA nume, la N.E.E. de Goloseni.
Ocne, la N. de Tirgul-Ocna.
Put de sane la S.V. ce Faraoane.
Ape minerale, cu 1-5 curti, pe apa Slnicului.

Ming de plumb, pe apa Slgnioului. Ming de argint,
doug locuri, pe apa Doftanei. Ming de tumbac" adic
aram galbeng1, In cloud locuri, pe apa Doftana mic
pe apa Uzului.
Fabricg de crmid, la N. de orasul Bacgu.
Botosani
Agafton 49; Agafton; Armeana 1-5 (sau sang!).

Baiceni 70; Barzesti 1-5 ; Batrinestii Tulbureni 75;
Blinjesti 98 ; Botusanii si st. p., 3648; Brigoesti 161;
Buceci 177; Buceci ; Budzeni 34.
Cacoceni J80; Calinesti 92; Catameresti 31;
CAlu-
greni 5-20; Gelmeost 66; Cerchijeni 87; Cervecesti

61; Ciocnestii Cerchijeni 5-20; Copaleu 72; Cord-
reni 82; Costesti 106; Costinesti 57; Cosuleni 40; Cotereaga 1-5; Crestesti 321 ; Cucoreni 88.
Dejureni (Cuza) 31; Dolina (Pituluseni) 106; Doamnii; Dracseni 247; Dracsanii 136; Dumenii 112.
Ena 5-20; Epureni 81.
Feteti.
Gordanesti 104; Grigoresti 86.
Harizant 5-20; Havorna 163 Heliscanii 5-20; Hemteiti 2 179; Hriscanii 40.
vezi L. $ineanu, I nf luenfa orientaM a,supra limbei si
culturei romine I, Bucuresti, 1900, p. 368. Termenul tumbac" nu

este trecut In dictionarul ruso-romin de Corleteanu si Rusev, Moscova, 1954.
2 S-ar putea s fie o transcriere gresit pentru' Hentestii din

deal si din vale, hemp sub forma H1ntesti in L., VIII, 314.
215
www.dacoromanica.ro
lpotesti 57.
Jicoliea 1-5 (sau sting).
Marghelitii 1 1-5; Mnstireni 112; Mindresti 70.
Oncanii 24; Oncanii 5-20; Oroseni 32; Orosenii-
Crestesti 22; Orofenii-Crestefti.
Pasichi 1-5; Poiana Lupoae 59; Popauti 100; Popeni 5-20.

Selise 2 Bumara 5-20: Semenesti 160; Slobodzeia
53; Slobodzeia ; Socrujeni 20; Staroseltii 76; Staucesti
157; Stauoeni 168; Steni 1-5; Stogorii 1-5 ; 'Sulita 137;
$5rban 33; $6rbnesti 98; Sipoteni 72 ;oldanesti 52;
$oldanesti, c.
Talis, c.; Teasca3 5-20; Teisoara din
deal 1-5;
Teiseoara di vale 441 Tomesti 21; Tomesti 5-20; Tuturos 4 1-5.

Unteni 92; Uriceni (Soroceni) 31.
Viculesti 1-5.
Zaicesti 87.
0 asezare fr nume si cife, la S.S.V. de Cordareni.

Trei stini, la V. de Hemteiti, N. V. de Zicesti si N. E.
de Blinjesti.
Patru mori, la E. de Cordreni, N. E. de .Cosuleni, S.
de Batrinesti Tulbureni si S. E. de Ena.
In total, 92 de asezki omenes-ti.
&Ana (raiaua)
Arama 1-5.
Baldovinesti 23; Brila, st. p. 1 387.
Cazasu 5-20; Chetroiu 5-20; Chiscani 55; Chiortu
5-20; Ciuciu 5-20; Corabeti -,, Cosor 23; Cuptora.
Earba Dulci 5 5-20.
Frumosita 40; Frumosica 5-20 si st. p. ;

Gropeni 135; Gropeni 6 sil.
Marghiolitii ? Asezarea nu figureaz in M.D.G.

2 Selistea Bumara ? Asezarea nu figureaz in M.D.G.
3 L., VIII, p: 310 :- Tiascul.
4 Puturos ? Nu e in M.D.G.
1
5 H : Earbra-Dulci.
5 H : Grapeni.
216
www.dacoromanica.ro
Hagi-Capitan 1.
Ibis-Romul 2 50;
Ib-Oglu 32; Ignita 5-20; Imina
5-20; Imirult 5-20; Ismina (Mustan-Efendi) 5-20.

Muftiu 27 si st. p. ; Muguroaea 46.
Naer 23.
Mola 3
Odaia Paii, stki sau ctun 1-5 ; Omer-Fulghi, c.;
Osman Aga 30.
Peceneaga 25; Pelivani 20; Piscu Brilii 5-20; Pirlita 5-20.

Ramna 5-20 si st. p.;
Satu Nou 5-20; Scortari 40; Selistrarul 20.
Tatarti 5-20; Tichilesti ; Titcov 40; Titcovul Mic
5-20; Ttmpul 39; Tufesti 30; Turcoae, 35.
Valea anipii 22; Vdeni 85; Vrstura 36; Viziri 250.
Buzgu
Albesti (Cacaleti) 80;
Aldeni 43; Apostar

5-20.
Baldagari 5-20; Bligosi 4 5-20; Baltatii 5 5-20;
Becenii de jos 27; Becenii de sus 36; Beciu 39; Beilic
24; Bentu 30; Berca 61; Bisevcea 31; Blajanii 92;
Boda 30; Bodila 5-20; Boesti 45; Botan 5 20; Braesti

58; Brebul 38; Brdeanu 5-20; Budeete 5-20; Budesti 5-20; Bulgaca 55; Buzilu 572 si st. p. ; Buzesti
24; Buzioru 25.
Cace,sti 5-20; Caldaresti (Trandafil) 65; Caldarita

i st. p. ; Caputenesti 51; Caragesti
(Ghinguiata) 47; Celebiea 22 si st. p; Cerntesti 32;
Chiliea 25; Ciomagfasi 6 5-20; Cilneu 5-20 si st. p. ;
Cilneu si Slobozia Alecului 70; CImpulungeani 54; CindestI 134; Ctnesti ; Ctrlomnesti 34; Ctrpenesti 21; Cliseri ; Clocitii 43; Coca Seaca 54; Coca Ttnerestilor 32;
5-20; Calmatui
Coiteasca 5-20; Cosar 5-20: Cozeni 23; Cremeni 28;

Crivilesti 43 ; Cuctrceri 26.
H : R. S. Hagi-Capitan. Ruinile satului Hagi-Capitan ? Cf., In
Covurlui, fostul sat Placinta".

2 E: Ibisu Row.
3 H: Mala. In F : Molaoa.
4
H. Boligoja.
5 H Boltatii.
I H: Cemogo5i.
217
www.dacoromanica.ro
Darea
artriga (Coca) 192; Dogari 42; Dubracesti
5-20.
Fiurei 40; Fladeni 30; Flan:Inda; Floresti 5-20;
Frasinu 5-20; Frumoasa ; Fundata 5-20; Fundatura;
Fundu Seretii 45; Fundu Strimbului 5-20.
Galbanasi i e; Gavanesti 65; Gavani 5-20; Gavani;
Gavanu; Glbinasi (Tbrestii Noi) 30; Gheforita 2 5-20;

Gheorghiea 20; Ghizdita 50; Glodului; Goicel 27; Goidesti 40'; Gomoesti 55; Gornet 5-20; Grabicena de sus 55;
Grabicena de jos 46; Grajdani 75; Grunju 5-20; Gura

Caratneului 5-20; Gura Denneni ; Gura Gtrboca 5-20;
Gura Jgheabului 5-20; Gttra Niscovului 82; Gura Vii 26.
Hoidoba 5-20.
Iernotachi 40; Izvorani 26; Izvoru Dulci 65; Izvoru
Tamaduirii 3.
Joseni 64; Jurjeni 25.

La Pin 28; Larga 42; Lipiea de jos 160; Lipiea de
sus (Tufele 4 merei) 126; Lopatari 33; Lunga 75.

Macoveiu 120; Macsenu 47; Maloesti 25; Matiesti 43;
Mgura 81; Mrcineni 40; Mercesti 5-20; Merei
5-20; Mestici 5-20; Miluiti 44; Minciunoasa (Tristioara) 26; Minzalesti 25; Moara Sorcii 5-20 ; Moghila
Oil 46; Moisica 65; Mnesti 21; M.osesti 26; Matasti
43; Murjesti ; Musce15 5-20.
Nesipeni 106; Nesipeni 48; Nucu 6 5-20.

Odile 49; Oglaesti 5-20; Olset 5-20: Olisesti 24.
Palanca 5-20; Papa 5-20; Pardosi ; Pcura ; Pe-
trachesti (Scheiu) 72; Petrari 33; Petros 45; Pida; Inrlita ; Pirscovu mari 93; Pirscovu mic 28; Plascoe 90;
Pleasesti 5-20; Plesesti 34; Plopeasa 52 Podu Monci
27; Podu Monci ; Poeana Fundu 5-20; 'Poeni 5-20;
Policiori7 39; Popesti 5-20; Posombesti 49; Potaceni
35; Punga 5-20.
1 H : Talbanai.
2 In loc de Viforita.
3 H: Izvoru Tomuduila.
4 H. Gufeli.
5 H : LuFel.
5 H: Nuca
7 H : Policeri.
218
www.dacoromanica.ro
Racoviteni (Petrasoara) 42; Raganesti 21; Ratestii de

jos 32; Ratesti,i de sus 37; Rate,sti ; Rtunzeni 80; Recea 5-20; ReCi 20; Reu ; Ruginoasa 40; Runcu 29; Rusesti ; Rusetu 80.
Samoegi 5-20; Sapoga (Bobeni) 35; Sarata 36; S-
geata 56; Skioara 35; Saseni 29; Scarlatesti 5-20;
Sceni ; &hit Ceranca ; Schitu Ploqti; Scortoasa 35; Scu-
telnici 22; Seaca 5-20; Secara 5-20; Serbesti 5-20;

Slobodziea 25; Soresti 33; Spoelesti 5-20; StIlpul
131 ; Strimba Mare 70; Strimba Mic 45; Stupine ; Suditii 24; Surdila 1-5.
Scaeni 26; Sontacari 5-20; Stupeni. (Licoi) 40; Sunea 5-20.

Tambocesti 22; Tabrestii Veachi 35; Teis 34; Tina
Neagr 5-20; Tircovu 34; Tocila 5-20; Trestii 28
Trestieni 5-20; Tufe-Catun 5-20; Turloesti 5-20.
Tintesti 36.
Unguriu 103, Urltoarea 30.
Valea Banului 36; Valea Bote (Moscelu) 115; Valea
Chiperdui 5-20; Valea Ciobanoaea 40; Valea Dragomiru 33; Valea Epii 23; Valea Finena ; Valea Gura
Dere de jos (Marino) 32; Valea Gura Dere de Sus 2 27;
Valea Hotarului (Valea Prului) 42; Valea Larg5 34;

Valea Mulaea 46; \ralea Oizeanului 30; Valea Putului 30;
Valea Rati 50; Valea Sarestilor (Girboca) 65; Valea Sal-
cia 58; Valea Stefane 5-20; Valea Stina 44; Valea
Teancului 140; Valea Unsului 5-20; Valea Verze 5-20;

Vavaluci 26; Vernesti 100; Vintil Vod 20;
Vaca'; Vizireni (Mosasca) 100; Virlamului 5-20.
Zernesti 30; Zernestii di Ctlntt s-20; Zidu Veacht

5-20; Zmeaesti 67; Zmeaina 45.
Saptezeci de stini fr nume, la sud de_ drumul posteE
Urziceni
Buzgu
Unsprezece circiumi fr nume: sase mire Rtunzeni
Cldresti ; trei la S. de Celebiea ; una la N'. de Budesti;.
una la S. de statia de post

In total, 325 asezri omenesti.
H: Stilpur.
2 E. f. 7 v. Gura DArii de sus si Gura Darii de jos, in plasa.

SarAtii.
219
www.dacoromanica.ro
Cirligitura
Albesti 23.
Bogdgnesti 65; Braesti 41; Budesti 51; Buzna 24.

Crbunari 30; Crbunarii Vechi 21; Chiliea 37; Chilisor 26 ;_ Cornesti 48; Corodzoi, e; Cositeni 75; Cotuluc
(La Berdenian 1) 5-20; Cremseanca, c; Cucoteni 91;
Cuzeaschi 93; Cuzeasca 2 nou.
Derjeni 40; Doroscani 121 ; Draga 5-20; Dumesti
206.
Elena, c.
Faculta 5-20; Frumusel 34.

Ganesti 85; Goesti 125; Goitesti 121 ; Gorlesti 27;
Gorpasesti 112; Gura-SIrca 46.

Hadimbu ;
Hadimbu 51; Hus 5-20; SadIlm,
c.
Leasnicii 1-5 (sau sting) ; Lunganii de jos 42; Lun-
cranii de sus 88.
Maderjac 30; Miderjesti 49; Miderjestr 5-20; Mironeasa 77; Mladeni 5-20; Mogosesti 94; Mozara 5-20;
Mozoranii 5-20; Mungesti 68.
Nitoc 20.
Osrijeni 54.
Pauseasca 20; Pgutesti ; Podu Eloi 135 si st. p. ; Popesti 25; Prigoreni 148; Proselnice 58.
Ramanesti 51.
Savca 60; Scoblfseni 89; Scoposeni 34; Scortesti

s-20; SIriesti 202; Slobodziea 35; Sporvet 24; Stavnic ;
Stornesti 65; Stornesti 5-20.
Tirgu Frumos 217 si st. p.
Velnita 5-20; Voinesti 134.
Doug stini, una la V. de Gorlesti, alta la S. de cIrciuma
Corodzoi.
Doug mori, una ta N. de Stornesti, alta la E. de Hus.

Doug cIrciumi, fgrg nume pe drumut postei Iasi
TIrgul Frumos.
1
La Beldiman ?
H : Cujsca nou
220
www.dacoromanica.ro
Covurlui
A Jai Adam' ; Albesti 25.
Balintesti 47; Baltati 22; Barbosi 33; Beneasa 134;

Beneasa 37; Beresti 139; Blajesti 126; Bogdan, c. ; Bor-
sucani 36; Braina 40; Brian Cesmeliu 1-5; Brunesti

81; Butura 5-20.
Calica (Felesti) 24; Cavadinesti 147; Cealmii 5-20;
Chiraftei 117; Comanesti 96; Conachi c. ; Corni 59; Costi
66; Costi 27; Cotrosul 30; Craesti 150; Crciuna 5-20
Crestesti 26; Cucu 94; Cudalbi 278; Curilesti 2 (Uarba) 90.

Diocheti 97; Draguseni 115.
Fintina Tiganului, c. ; FIntinele 26; FIrtnesti 161
Foltesti 56; Foltesti, c. ; Frumusita 73.
Galati 1 721 si st. p. ; Galgano c. ; Gnesti 195; Gher
ghina, vechea cetate ; Ghibrtini 22; Gobalnea 5-20;

Golaseia 127; Gornesti 25; Gropeni 79.
Hasan, c.
Ibraamul 5-20; Itesti 81; Izdeleni 5-20; Izgonul,

stn. sau 1-5.
Toresti L78; Juresti (Filimon) 5 20.

Lozova 40; Lunca (Teplei) 5-20; Lupesti 144.
Macsineni 117; Macsineni, c.; Malusteni 97; Mandroaea, c. ; Manolachi 59; Mcisani 118; Mstacani 100;
Milesti ; Mindresti 89; Nnjina 117; MInjina st p. ; Mohil, C.; Movilei.
Oance 207; Oance ; Oasili 108; Odaea ; Onciul (Uan-
ja) 5-20.
Pascanii 97; Pascanii 5-20; Pochi 205; Peneu st. p.

57; Periea 5-20; Placinta 3 (Conachil 180; Plcinta,
sil. 4; Pochintani 30; Poniseni 25; Prodaesti 21; Pupacani
5-20; Putcani 101 ; Putcanilo ; Puteni 160; Puticheiu 74.
Raris 28; Redu 5 C. ; Rogojini (Calarasi) 168; Roscani
73; Rujeneni 30.
Sarai (Bujoreni) ; Saratela, c. ; Sart, c, ; Sseni 32;
Schintiesti 70; Schit Ghireasca ; Serbesti 1-5; Serbesti

I H: Adamov.
2 Azi Chirilesti. S-ar putea sa fie o transcriere gresith a hrtii.
3 H : Pleacinda.
4 H : ..Fostui sat Placinta".
5Rediu ?
221
www.dacoromanica.ro
(Branistea), st. p. 84; Serdari ($endreni) 56; Slivna 109;

Slobodzeia 5-20; Stefan, C.; Stoicani 47.
$ipotili 5-20; $ipotili; Sivita 98.
Tatarca 77; _TlpAloaea 5-20; Tmoani 45; Tulu-
cesti 89.
Tigara, C.
Urichestii mici (Golaseia) 59; Urlesti 47.

Vadu I Ungurului 116; Valea Lupi ; Valea Mita 5-20;
Valeni 180; Valiuseni ; Vedeni 83; Vintur 2 26; VIrlezi 181.
Zemori; ZMUlti 3 256.
Trei sttni, fr nume, din care dou la N. si V. de Cudalbi si una la N.V. de Minjina.
Dousprezece ctrciumi Mil nume.
DImbovita
Abuna ; Adunati 5-20; Adunatii Bolovani 58; Adunatii ot Baltita 60; Adunatii ot Pdurea Domneasc5 35;
Adunatii Tina 25; Afusa ; Alba 1-5; Anenoasa 60; Arjintnean 73,
Banesti ; 8arbureti 85; Basesti Ungureni 44; BMAciani 30; Bleni 101 ; Besteloaia 5---20; Bezdead 175;
Bilciuresti 4 67; Bodeni ; Bogati 127; Bldana 26; Bolentinul din Vale 224; Bolovanii 64; Boteni 52; Brailoiului ;
Branistea 125; Bratesti 30; Bratestii de jos 54; Brnesti
77; Brnesti 5-20; Brezoaea Camarasului 20; Brezoaeca 5 70; Buciumeni 6 36; Buciumeni 5-20; Bunesti 93;
Bungetu 58; Burduca 31; Butoea ; Butoiu 74; Buzatii

5-20; Buzesti 39.
Capriorul 72; Capsuna 182; Carpenisul de jos 44;
Carpenisul de sus 40; Cazaci 34; Clugreni 31; C5rbunari 5-20; Cgtunu 37; Ctunu mare 26; Ciurari 63;
Cindestii den deal 27; Cindestii din vale 101 ; Cobiea
'H: Badu.
2 Vinturi ? Nu e In M.D.G.
3 H: Zmulji.
4 H: Ba1cire0.
5 H : Brezoaeco.
6
H : Bociumeni.
222
www.dacoromanica.ro
28; Cocosu 34; Cocutieni 127; Cojasca 81; Colocad

65; Colanu 1 45; Coltii Pdurea 5-20; Comisani 59;
Cornesti 47; Cornetelul 59; Cornu 27; Costesti 143;
Costesti 5-20; Cotieni 71; Cretulesti 38;

Crighin 34; Crivt 32; Crivina 2; Cringurile 104; Crovul 68 Cuparu 30.
Dealutui ; Dileni 3 50; Dimbovicioara 67; Dobroe
(Lupoeanii) 75; Doicesti 56; Dolanii (Priboi) 4 22;
Costesti ;
Donesti 5-20; Dragodana 50; Dragodenesti 53; Dragoesti Pminteni 88; Dragoesti Ungureni 84; Drago-
miresti 109; Druganesti 76; Drumu Srii 29.

Fieni 47; Finta 6 68; Fintineli ; Florestii de .jos 160
Florestii de sus ; Frasinul 68; Frasinul 54; Frecatei
-5-20.
Gaesti 271 ; Gaiseni 146; Gemeni 87; Gheboaia 73;
Gheboaia 5-20; Gheboeni 64; Ghergani 46; Gherganii Bejenari (Mavrodin) 25 Ghimpati 25; Ghinesti
70; Glodeni 54; Glodeni (Solomon) 70; Gorgota 76;
Gorgota ; Greci 25; Gura Cobiea 56; Gura Foii 86;
Gura Ocnita 82; Gura $utii 80 7; Gura Volcana 49.
Haimanalele 76; Hbeni 53; Hebudu 60; Helesteu
Domneasca 30: Herescu Aresu 5-20; Heruta 5-20;
Hulodesti.
Icoana 5-20; Ilfov (Movila) 31; Ivanca 35.
Laculetile 49; Lascaesti (Calugarita) 30; Lazurile

58; Lipoveani 101 ; Lucienii de moar ; Lucieni din deal
56; Lucienii Paminteni 30; Lucienii Ungureni ; Ludesti

67; Lungulet Santu 246.
Mahalaua 98; Maluri 23; Manesti 58; Marjineni

(Mrcesti) 82; Matasarului 46; ngura 5-20; M-
gura 88; Mruntisu 55; Mruntisu st. p. ; Meri 25;

Mislea 56; Miroslavesti 64; Miroslvesti i Maracena
30; Miulesti 44; Mleci ; Moara Nou 26; Moara RaH : Coeaanu ; cf. E, f. 30: Colanu.
2 H: Crevino.
3 Deleni
H: E.: f. 30. v.: Priboiu
5 H: Drumu Serii.
6 H: Fanta.
7 In plana VII, Gura Sutil are 30 de aun, nu 130.
a H : Mahalada.
223
www.dacoromanica.ro
testilui ; Moara Sasului 31; Mogosanii 58; Moroeni 61;

Movila 30, Musoelu 20.
Nisipurile; Nucetul 67.
Ochii Boului 5?0; Ocnita 103; Odaea 5-20; Odaea Gonda 1-5; Odaea Turcului 47; Odobesti 77; Mari
57; Qlosteol 25; Olosu 5-20.
Palanga 80; Pdurea Domneasc, c. ; Peatroenf ;
Persinari 91; Pelina 105; Petera 2; Petrari 155; Petroaia 55; Petrosita 77; Picior de munte 90; Piscu
Catun 5-20; Ptraita 54; Plop 59; Plopi 64; Podu
Barbierului 183; Podu Brancovan 5-20; Podu Ceaus
Ivan 5-20; - Podurile 88; Podu Rizii 23 ; Podu Valenilor 42; Poeana lunga de sus 100; Poenarii ,Apostolului 110; Porcesti 5-20; Potegrafu 33; Potlogeni ; Potlogi 263; Predesti ; Priboiu 64; Produlesti 80; Prisaca 67; Priseaca 50;
Pucheni
162;
Pucioasa 21;
Puroinica 66; Puturoasa 23.

Raciu 48; Racovita 31 Rahtivanu 26; Ratesti 37;
Razvadu de jos 182; Razvadu de sus 49; Rstoaca (Pi.'
tar) ; Rtncaciovul 3; Rtpea 30; Rtu Albu 49; Rudari

23; Rudari Gurcea 33; Runcu 48.
,Sacueni 40; Salcuta 32; Saseni 53; Sauelile 5-20;

Savesti 57; Sbiesti 25; Schei 71; Serbii 63; Serdana
76; Sloboziea 35 Sloboziea ot moara 90; Socetu 61;
Sperieteni 59; Stanesti
29; Sttrieana de jos ; Stoenesti
'
79; Straosti 50; Strmba ; Strimbeanu 66; Strimbile
sus ; SturDeni 40; Suduleni; Suseni 55.
utaT Lacusteanului 4;
Serbanesti 133; Sottriga 90;
Suta Mic 35.

Tariceni 41;
Tatarani 91; Tatarei 122; Teis 43;

Titul 39; Tirgoviste 448; Ttrliciu
(Poenarii Rala) 41; Tomsanii 60.
Telesti ;
Tetcoi ;
Ttta 111.
Ulmii Curti 35; Urseiu 31; Ursoaia 5-26.

Valea Leorzii 65; Valea lui Dali 5-20; Valea Lunga
de jos 131 ; Valea Lunga de sus 127; Valea Mare 47;
H : Helesteul.
2 H: Pestere.
3 H: Rtncanovul.
H: 5utaga -Custeanului ;
cf.
E,
f. 29: Suta Lcusteanului
224
www.dacoromanica.ro
; Valea Tina 39; VkAretii din deal

46; Vkrestii din Vale ; Vcrestii de Rstoac (Pitar)
Valea Mari
84; ViforIta 53; Viforita ; Mana 44; Vid 155; VI,

zlireti 25; Vlaceni 5-20; Voinesti 82; Voineti 36;
Volcanii jos 60; Volcanii sus 50.
Nou mori, frg nume, din care trei pe Dtmbovita,

i RincAciov, dou la E. de Petroeni si
cite una la S. de Vale Mari, la N. de Valea Mare, la V,
intre MAnesti
de Glodeni si la S. de Doicesti.
$ase.cIrciumi frg nume, din care douA la S. E. E. de
SAbiesti, dou la N. V. de Dnesti, in pdure, si cite una
la E. de Ghimpati si la E. de Podu 'Valenilor.
In total, 295 de asezAri omenesti.
Dolj
Adincata 100; Afumatii (Afurisiti) 1 50; Albesti 46;

Almasu binnici 101; Almau mosteni 50; AmrAsti 5
20 ;
Amzulesti 52; Arpadiea.
Bardeni; Bataios, c.; Bllestii ROmini 80; 135i1estii

Sirbi 296; Beleteni 52; Belisa 5-20; Bichet 88; Billa
112; Btrca 170; Bircuta 45; Btrza 210; Bistrita, c.;
Btstritu 126; Bilzdina 5-20; Bizdina Gura Dolja 40;
Bobtlea, C.; Bodesti 89; Boj ani 5-20; Boloani 78;
Bolota de jos 62; Bolota de sus 37; Bolzesti 239; Bou;
Bourenii Vivoran 51; Boureni 2 27; Brabet Geresu 65;
Branesti 170; Branisti 43; Bratovoesti 72; Breasta 87;
Bucoviltu.
Cacaleti 170; Caciulatesti 5.-20; Calaparu 72; Calarai 130; Calusel 5-20; Capu Glodului 75; Carpenii de
jos 47; Carpenii de mijloc 57; Carpenii de sus 87; a-
tina; Ceremel 20; ares 125; Gerneli 54; Ceroea 32;
i st. p.; Chiliea, c.; Chimpinteni 84

Chircea 73; Chirnesti 5-20; Ciorboaia 321 Ciulnita 66;
Ciutora 158; Cima 172; Cocorova 72; Corbu 5-20;
Cornet ; Coroei. (Piscurili) ; Gotanii, c.; Cotofenii de
jos ; Cotofenii de mijloc ; Cotofenii de SUS 83; Craiova
Ceroiau ; Ceroiu
H Afirisiti.
2 H: Bouveni.
15
PrincIpatele Romtne
C.
8379
www.dacoromanica.ro
225
2 377 si st. p. ; Cretesti 21; Cava 55; Cruce 22; Crucell ;
Crusetu 68; aunosteni 123.
Daiianu 103; Desa 153; Diea 5-20; Dobresti 50;

Donet Lucustenii de sus 46; Dragaica 1-5 sau stn.;
Dragsita 1-5; Dranicu 68; Drosesti.
FArcasu 274; Filiesu din deal 273; Filiesu din vale
95; Fintineliii 56; Flgminda 5-20; Floresti 130; Floresti 60; Foisor 62; Foisor 5-20; Frasini 55; Fratostita 46.
Gabra ; Gaea de jos ; Gaea de sus 42; Galiciulca
70; Ghercesti 58; Gherlesti 78; Ghidiciu 76; Ghindeni

127; ainjova 164; Glodu Tiscu 5-20; Goba ; Godeni
56; Goestii 68; Gogoseni ; Goicea 176; Goldu 31;
Golumba 91; Grecesti (Fintinelili) 79; Grindeni 47;
Groseru 89; Gura Unghilui 1 5-20; Gura Voinei 75.
Intorsura 2 91; Ionelili 3 28; Izvora 49.
Jighera 131; Jiteane 35; Jiteane ; Jiteane Nucii
Mutei 32; Jiteanului 5-20; Jiurjita 212; Jormanii 47;
Jormanii Adunati Itac 37; Jormanii Mosteni (Popeni)
21; Joroc Mari 107, ; Jubega 88.
Lacoveii de sus 67; Lacrita 47-; Lacu Dudului 5-20;
Leamna 39; Lipova de sus 57; Listeava 38; Livezelili
118; Lacusteni 103; Lunariea ; Luza 4 Trapezita 44.

Maciesu Romini 112; Maciesu Serbi 107; Maloesti
103; Marscina ; Meltiseiu 32; Mericean 21; Mertesti
5-20; Mihaita 165; Milestii de jos 121 ; Milestii de
sus 39; Milinesti 57; Milovana 38; Mirvilo 20; Mischiea 81; Mlecanesti 36; Moara Bibescului; Moara Cipitului5 5-20; Moereni 65; Moflea 45; Morgasti 138;
Morinesti ; Moseni ; Motoci 6 28; Murta de jos ; Murta
de sus.
Nametesti 54; Naneu 5-20; Nechitei 34; Negoesti

79; Negoiu 92; Negritesti 5-20; Neru Birnici (Cruse1 H: Unghiului ?
2 H: Intorusa cf. E. f. 59 v.: intorsura.

3 H: Igonelili ; cf. E, f. 59 v.: Ionelele
4 Cred c inseam-15 : Liuzii Trapezita : cf. Liuzii Calugra In j.
Beau Localitatea nu exist In M.D.G.
5 Ciupitului ?
H: Matoci ; cf. E. f. 58 v.: Motoci.
226
www.dacoromanica.ro
telu) ; Neru Mosteni 79; Nioulesti 5-20; Nideia 171

Nitoesti (Urezu de sus) 35.
Obedeni 182; Ochisu; Ohaba 85; Ohaba 52; Orosanii 105; Ostroveni 82.
Pade 99; Panaghiea 36; Pandiea (Jorocu de jos)

Pelestii de jos 68; Penesti 65; Peresti ; Perivi 29; Pe
rivu 69; Pescan i 29; Petrisoru 162; Petrisu 5-20; Piciora
(Lunca) 27; Piscu 62; Plescoi 46; Plesoi 132;
Plosca 123; Ploti 47; Podan i 89; Poeana 665; Poeana

de jos; Poeana de sus 91; Popoveni 38; Portaresti 60;
Posan ; Preajba 98; Predesti 5-20; Presaca (Ferari)

5-20; Purceavo 24; Puscasesti 95; Puturili 93.
Racari 146; Radovan 20; Raeti 48; Rastu 126; Rebeji 5-20; Roseti Cotofeanca 102; Rojestii de sus
(Munterki) 5-20; Rojesti Ochi 5-20; Rogojina 23;
Rozogu 5-20; Ruptura 40; Rusetu 5-20.
Saca 82; Sacui 134; Sacui C.; Sadova ; Salcuta
104; Salcuta 27; Sapata 66; Sariresti 33; Sas4, c.;
Sernereci 28; Slavenesti 25; Slavuta 80; Soceeni; So-
coteni 30; Spahiu; Spinet 70; Stoina 175; Stoinita ;

Strtmba (Cotenii) 61; Stroea 21; Sumesti 62; Svjr-
cea 102.
Semnicu 45;
220; *Maio 52;
emnicu de sus 43;

itoaia 5-20.
erca ;
igarcea
Tamburesti 46; Tatomiresti 111; Tazloi si st. p.;

Teasca 28; Teisanii 5-20; Tencaneu 39; Ternovita 59;
Tirnova 74; Toceni 20,; Todoresti 5-20; Tolpatu 58;
Trapezita 130; Trochesfi 37; Trosca 62; Tunarii Romini
75; Tunarii Serbi; Turburi de sus 44.
Ttntareni 222; Tintareni ; Tuguresti 78.
Ulmetu 62; Ungureni 65; Urechesti 32; Urezu de

jos 42; Urzica Mare 83; Urzicuta micA 173; Uscatii
5-20.
Valea Borbului ; Valea Cululuil 38; Valea Dracului ;
Vale lui Cine 151 ; Vale lui Usturoi 2 5-20; Vale Mari
29; Valea Meili 5-20; Vale Mica' 5-20; Valea Muerii
24; Vale Podarilor 54; Vale Re Popi 65; Valea Stanii
5-20; Vale Ursoi; Vale Ursoi 5-20; Valuta 100; Va1 Calului ? Nu e In M.D.G.
2 H: Ustroi.
227
www.dacoromanica.ro
ritaI 56; Veleta; Vezeteriea, c. ; Visi 21; Virvor 68;

Vladimiru 25; Vladuesti 1-5 sau stn.; Vocuceni, c.;
Vodesla 27.
Zapoga 92; Zaval 109; Zlatora 5-20.

Patrusprezece tire fra. nume : cinci la N.V.V. de
Goicea ; trei la V. si N. de Ceroiasu ; dou la E. de
circiuma Bataios ; dou5 la N.E. de Gabra ; una la S. de
Salcuta si una la V. de Tunarii Romttni.
Treizeci si una de mori f'grA nurne: unsprezece la E.
de Jiu, in dreptul Dobroestilor, Tocenilor si Foisorului ;
cinci la S. .si E. de Bratovoesti; cinci la N. de Fintinelili ; patru la S. de Petrisoru; dou la N. de Criva ; cite
una la S. de Vale Ursoi, la S. de Fintinelili, la S. de
Jiteanului (5-20) si la N. de Maloesti.
Opt circiumi MCA flume : dou la S. de Preajba ; doug
la V. de Capu Glodului ; dou ling Floresti ; una la
N.V. de Intorsura si una la N. de Criva.
In total, 364 de asezgri omenesti.
Dorohoi
Abuneanu 1-5; AdAseni 23; Atrafiela 1-5 sau stn.;
Avrameni 24.
Bajura 2 57; Bajura 2 Ghica 34; Barole 3 35; Balintii
Bivolari 5-20; Bogjiena ; Boldisoara ; Borde 20; Bor-
dema 22; Bous 1-5 sau stn.; Braesti 90; Braestii Cavacului 115; Braestii Cavacului l-5 si st. p.; Brateni
74; Broscauti 124; Bugoghina 1-5; Buhaiu 41; Buneana 25; Buneana 1-5.
Cavacului 1-5 sau stn.; Cglinesti 26; Chitarasu Necranii 1-5; Cindesti 113; Cirete 5-20; ColAa 40
Codreana 5-20; Comanesti 108; Concesti 134; Cornesti
56; Cotu Pererita 25; Cotu Suhareu 70; Cotusca 70;

Cozleu 46; Cracaliea (Popeni) 43; Crasnalevca 48;
Crasnalevca 1-5; Crestianesti 98; Criniceni 43; Curt

5-20.
1 Varnita ? Nu e In M.D.G.
2 B. *i L VIII.
to.
302: Batura.
3 L., VIII, p. 305: Borole.
228
www.dacoromanica.ro
Damaseni 5-20; Darabani 152; Dersca1 153; Dobranautii Gapoi 128; Dolniceni 33; Dorohoi st. p. 886;
Draguli, m.; Draguseni 134; Durmitrachia 1-5; Dvorniceni 265.
Flendru 41.
Ganesti 93; Gaureana 74; Gheorghiea Stroici 5-20;

Gheomeghi Tecureni 1-5; Ghiliea 56; Ghireni 5-20;
Ghitcauti 27; Ghitcauti 5-20; Golnicitii 5-20; Gorodiste 23; Gorovei 22; Gorovei; Gumeni 46.
Hiliseu Curtesti 121 ; Hiliseu lui Gafencu 125; Horesi 1-5; Horloceni 22; Hudestii mad 2 134; Hudestii
mici 165.
Ibanesti 228; Ichimeni 26; Ivancuti 76.

Joldesti 5-20.
Leahu 5-20; Lihnesti 25; Lisna 50; Livini 5-20;

Loma 152; Lupascu 1-5 sau stn.
Maila Rupta 3 41; Mihoreni 105; Mileanca 164; Mitoc
113; Mlenauti 85.
Nelu-Tecureni 5-20; Nisnovet-Redi 76.
Odaia Strba 5-20.

Paltinesti 124; Phiu-Negru 88; Plopenii-Grima 5
20 ; Poeni; Pomfrla Glubocaia 224; Popeni 5-20; Po-
penii VIrnova 44; Prilipca 74; Prisotca 5-20; Pristesti 4
82; Pseeasi 1-5 sau stn.; Puzureni 5-20.
Rediu5 (Saracenilor) 1-5; Repioeni 94; Rijca 5-20.
Saucinita 102; Saveni 124; Sineuti 86; Strba 76;

(Ghireni) 1-5 sau stn.; Slobodziea 5-20;
Slobodziea Apostol 5-20; Stanesti 28; Streteni 30;
Slavinceni
Sturza (Plopenii-Cona) 5-20; Suhareu 124.
Seracautii 77; $erbacuta 1-5; $erpinet 5-20; $er-
pinet 6 5-20; 5indricenii Banul Gherghelu 30; indricenii di jos 54; 5.indricenii di sus 49; 5tobeni 49; $tobeni 5-20.
1
H: Dertca.
2 H: Hude0i mire.
3 Movila Rupt ? Nu este in M.D.G.

4 Azi PrAsteti.
H: Rede.
6 A doua localitate cu acest nume.
3
229
www.dacoromanica.ro
Talpa 24; Tataraseni 100; Teiosii 100; Tieasica 5

Timochi Coscureni 1-5; Tirgu Nou i 224; Trestieana-Stroco 59; Tureatca 169.
Tagu-Tecureni 1-5.
20 ;
Uriesu 1-5 sau stn.
Vaculestii-Verba 181 ; Vasiliea-Curt 5-20; Vitcani
Slobodzeea lui Tali 2 33; Vbcolici 1-5 ; VIrna c. ;
VII.-
naliveni3 82; Wadeni 24; Vlasanesti 1-5; Vlatenesti

101 ; Volovet4 1-5; Volovtu lui Lupascu 5-20.
Zagodna Sarata 5-20; Zvoresti 441.
Patru asezri fr nume, din care dou mai mari
(intre 5-20 ourti) la E. de Oroftianii di sus si la V. de

Cracaliea, iar dou mici (1-5 curti sau sttne) la N.E.E.
de Vaculesti si la E de Ponfirla.
Doukeci si sapte de stir-1i fr nume : cinci la E. de
Concesti, cinci la S.E. si N. de Dvorniceni, patru la S.E.
si E. de Tataraseni, doug la N. si N.V.V. de Cracaliea, dou
la E. de Lisna, dou la E. si N. E. de Bivolari, cite una

la S.V.V. de Boldisoara, la N.E. de Ganesti, V. de Hu-
destii Mici, N. de Ctrete, N.V. de Codreana, S.V. de Vircolici, V. de Serpinet.

Cincisprezece mori fr nume, dintre care cinci pe
13aseu la N.E. si S. de Mlaneuti, trei la S.Ei de Lisna,
cloud la N. de Dvorniceni si cite una la N.E. de Popeni,
N.V. de Horesi, N. de Mileanca, S.E.E. de Tataraseni si
S.V. de Curt.
0 cIrcium fr nume, la N.E. de Bivolari, pe valea
B aseului.

Flciu
Albesti 186; Armseni 61; Arsura 40; Averesti 47.

Balesti 5-20; Banca 81; Barbosi 95; Basesti 234;
Bltati ; Berbeceni 5-20; Berbeceni 1-5 sau stn. ; Berezeni 52; Blirlolesti 79; Bogdnesti 43; Botesti 67;
r Nu e argtat, grafic, ca ttrg.
2 H : Liuitali.
3 H: VIrmaliveni.
4 H: Valovet.
230
www.dacoromanica.ro
Bozii 51; Bradiceni 117; Brosteni 137; Budesti 57; Budesti, c.; Bumbota 5-20; Bursuteni 154.
Cgpotesti 48; Ctunu lui Bedreag 5-20; Ciornoga

140; CIrligati 104; Cisla 47; Codreni
1-5; Cordeni 38; Com 106; Cornii Ungurul 204; Cotu
Chetris 5-20; Cozmesti 184 Crasnaseni 108; Cretana
70; Cretesti 156; Cretesti 2 156;
'
Curjeni 25.
Dgvidesti 49; Deleni 100; D000leni 5-20 si st. p.;
Dolgheni 54; Dolhesti 103; Duda 141.
5-20; Cirjai
Epureni 180.
,Flcii 273 si st. p.3 ; Fedesti 59 ; Folesti, c. ; Fundg-
tura 32; Funda Crasnii.

Gajesti 47
cioni,
Ghermanesti 118; Ghermanesti 204; Ghet-
Golaia
'
1-5 sau stn.; Groza 1-5 sau stn.;
Grozesti
c.'44; Grumgdzoi 149; Grumazoaea ; Gujesti 104;
Gura Idriciului 82; Gura Pihna 67; Guseti 36; Guseti

5-20.
Hanaseni 77; Hoceni 129; Hotreni 102; Hranickni
44; Hreasca 28; Hurdujii de jos ; Hurdujii de sus ; Hui
1 540.
Ialan, c.; Icumesti 1-5 sau stn.; Idrici 46; Iva-
nesti 74; Ivinetesti 52.

Jigaliea 72; Jurcani 45; Jurjesti 29.
Latestii Nou 66; Latestii Veachi 5-20; Lelqti;

Leosti 53; Leosti 1-5 sau stn.; Leova 5-20; Lunca
Banului 4 40.
Malaesti 131; Mavlesti 41; Mona 151 ; Musata 79.

Novaci 90.
Odaia Btrzul 5-20; Odaia CImpuri5 1-5; Odaia

Golaii 5-20; Odaia Milea BrInzii 5-20; Odaia Mindresti 5-20; Odobesti 5-20; Olanatina 1-5 sau stn.;
Oltinesti 89; Ordesti 5-20; Oteleni 96.
Peicanii 48; Petrimnesti 80; Petralesti 27; Pihna
H: Chirja.
2 E chiar la limita superioar a planei V, putind fi confundat
cu Creje0ii din plana II. Cred ins c e vorba de cele dou sate
cu acest nume, azi Crete0ii de sus 0 Crete0ii de jos (vezi
3 Nu e trecut ca tirg.
4 H Lunca Binulul.
6
: Campur.
231
www.dacoromanica.ro
37; Plochi 59; Plotusesti 135; Podoleni 169; Poganesti ;

Pojoreni, C.; Popeni 30.
Raiul 53; Rediul 153; RIpili 50; RIscanii 53; Ro-
sesti 88; Rosieci1 128; Rosioara 27.
Salciru-Tulburi 5-20; Sarateni
Schit ; Semenesti
161 ;
Schineni 121;
162; Stalinesti 169; Stoesesti 2 99;
Stroesti 95.
Sarban-Mizin, c. ;
chiopeni 196; $iscanii 62; (:)pl'rleni, c.; Stibureni 103; $ulete 181.
Tabolesti 79; Tidejeni 27; TtlhAresti 3 29; Ttrzii 84;
Tomanu-Pipor 1-5; Tomesti 180; Troenasi 20; Tuchelati 81.
Tifol 54.
Urlati 89.
Valea Bosii 34; Valea Dariea 40; Valea Morilor 5
20 ; Valeni 70; Vicoleni 51; Vilcotesti 82; Vinzesti 71;

Vitcani 271 ; Vladnic.
Dou asezAri miei, fr nume, la S.S.V. de Bradiceni
si la E. de Hui.
Trei Circiumi, frg nume, din care una la S.S.E. de

Podoleni, alta la E. de Ghermanesti si a treia la E. de
Novaci.
O moarg la S.E.E. de Hui.
In total, 159 asezgri omenesti.

Gorj
Adunatii ot Popesti 28; Alicsani 42; Andriesti 91;
Aninoasa 153; Aninoasa ; Arcani 105.

Bacesti 161; Baea de Fer 123; Balacestii de sus 4 81;
Balanesti 88; Balcesti 89; Balesti 108; Balteni 182;
Baltisoara 29; Baneos 5-20; Banesti ; Barbatesti 66;
Basca 47; Batusesti; Berlesti 100; Berzeiu de phlure 6

185; Birce 76; Birzei de Jilort 131 ; Bita 83; Mrcaciu;
H : Gosieci.
2 H: Stoestesti.
3 H: Tulharesti.
Ba1acestii de jos sint trecuti pe /milk dar nu li s-a scris numele. V. mai sus, p. 188.
5 E., f. 62 v.: Mah(a)1(aua) Baniu.
6 H: padura.
232
www.dacoromanica.ro
Birlesti 99; Boboita 39; Bobu ; Bodula 1 45; Boea 67;

Boresco 396; Borosteni 80; Bradiceni 206; Bratuea 116;
Brosteni 98; Bucoreasa 57; Budieni 95; Bujneni 65;
Bumbesti 93; Bumbesti 51; Butoroji 33; Buzesti 72.
Caraul ; Caraul5 ; Caraul ; Carce ; Carpanisu 107;
Cartiu 68; CAlugreasa 92; alugri ; Crbunesti 117;
Carbunesti ; Ceauru 91; Ceplea 54; Cernadiea 28; Cernadiea 61; Chilcestii de jos 44 2; Chirligei 45; Ciocadiea
234; Cioclovina; Cioresti 38; Ciuperceni 38; Ctineni 3
98; Ctlnicu4 de jos 94; CIlnicu4 de sus 32; Cimpu

Fomei 5 45; C,onovoi (Danesti) 48; Copaceni ;
Cop-
cioasa 134; Corbeni 41; Corbeni 37; Corbeni 45; Cordon ; Cornesti 68; Costeni 88; Crasna 115 ; - Crasna ;
Cretesti 60; Cucoreni ; Cumanesti 47; Curpenelu 64;
Curpinu 28; Curtisoara 58.
Dobrita 128; Dragoeni 5-20; Dragoesti 100; Dra-
g,oesti 79; Dragotesti 57; Dutesti 35.

Farcasestii Mosteni 6;
Furmuselu 117.
Frantesti
73;
Fratesti
40;
Galesoaia 68; Gavanesti 54; Ghilcesti 70; Girbova

1C7; Glodeni 80; Godinesti 157; Golumbeni 5-20; Gornovita 64; Gruiu 107; Gureni
Heresti 180; Hobita 55; Hodore,asca 93; Horezanii
de jos ; Horezanii de sus 102; Hurezu 106.
Iasi 50; Izvarna 60; Izvoareli.
Jupinesti 7 102.
Lainici 8; Lazaresti 40; Licuriciu 108; Lileti 89;

Logrestii birnici 137; Logrestii mosteni 103; Lunca 216.
Mazarui ; Meris ; Miroslaveni 49; Miroslaveni ; Mocerlifa ; Moga ; Moga la rugi ; Moghilestii de deal ;
de vale 60; Mogosani 103; Moi 50; Mosatesti
59; Murjesti.
I E., f. 61 V.: Buduhala.
2 Cei de sus sint In Mehedinti.

H: Chineni.
4 H: Calnicu.
5 H: Fome.
6 Ceilalti grit in Mehedinti.
7 Jipunesti.
g H: Daniel.
233
www.dacoromanica.ro
Neagra ; Negoest1 100; Negreni 60; Novaci Ruminf

43; Novaci Straini 99.
Obtrsiea 209; Ohaba 61; Ohaba 85; Oltari 31; Or-
tani 52.
Pejeni 24; Pesceana de jos 90; Pesceana de sus 188;

Petrestii de jos 192; Petrestii de sus st. p. 97; Pistaseni
88; Pistestii din deal 67; Pistestii din vale 65; Piticul
35; Ptrieni 280; PIrtu1 136; Ptrtu 2 51; Pliuscu 3 39;
Plopsor ; Pocruea 97; Poeana 49; Poeana 67; Poenari
91; Poenari ; Pojaru 377; Pojodeni 50; Polovradje 161;
Polovraci ; Ponoareli 4 5-20; Preajba mare 108; Preajba miCA 53; Prigoriea 228; Prunesti 34; Purcari 202 5;
Purcari6 202; Purcenii birnici 46; Purcenii mosteni 107.
Raba ; Racii7 84; Racoti 208; Ragosu 73; Rasova
62; Rasovita 35; Retulesti ; Riuschi ; Rtncu 120; Rinja
1-5 sau stn. ; Rtsana 87; Rogojina 84; Rosiea 72; Rosiea de jos 100; Rosiea de sus 95; Rovinari $3; Rugi 72.
Saca 79; Sacu 66;
Sardanesti 161 ; SAcelu
140:
Schela 71; Scoarta 253; Scarus; Scrada 49; Secerelf

77; Serbesti 59; Serbesti 50; Sevca 8 21; Sinatesti 46;
Stmboteanl 72; Slobodziea 60; Sohodol 49; Soodol 95;

Stancesti 43; Stanesti 193; Stefanesti 77; Stoeana 39;
Stolojani 85; Stejarii 43; Sttrpoaea9 90; Strimba 93;

Stroesti 104; Surpati 111 ; Suseni.
amanesti 46; $as ;
asa 114;
isesti 21;
icofra-
ceni 80.
Teiuv Telesti 144; Tele#i ; Tismana 181 ; Tismana

41; Tismana ; Ttna 196; Ttnts ; Tirgu-Jiu st. p. 451;
Tolpasesti ; Tomasesti 75; Topesti 90; Turbati 88; Turcinesti.
Ticleni 141 ; Totoi 56.
H: Poreu.
2 H: Pereu
3 E., f. 63 V.: Plucu.
4 H Ponareli.
5 H : Pucari.
6 H Pucari; e al
doilea sat ail acest nume, la N.V.V. de
primul.
7 H : Racia.
8 E. f. 61 V.: Suca.
9
H: Starpoea.
2.34
www.dacoromanica.ro
Ungurelu de jos 32; Ungurelu de sus 35; Urdan i 245;

Urechesti 88; Ursati 37; Ursetei 39.
Vacan i 45 ; Vadeni 205; Vadeni; Vaidei 21; Valafag 98; Valea cu apt 61; Valeni 62; Veaca ; Versani
103; Viezuri 32; Vinata 64; Virtu 75; Vladimiri 287;
Vladuleni 91; Voinesti 20; Voitestii de deal 114; Voltestii de vale 96.
Zaicoi 120; Zorlesti 121 ; Zorlesti 2 121.
Dou sate Mil nume, dintre care unul e Balacestil
de jos.
O stAng in munti, la N. de Polovraci.
Dougsprezece mori farg mime, din care cinci pe un
afluent al Gilortului, intre .Mogosiani i Petrestii de sus,

doug pe Gilort, una pe un alt afluent al Gilortuluis doua
pe Jiu, la E. de Stejarii i la V. de Balteni, a treia la

E. de Baea de fer si a patra la S.E.E. de Caree.
In total, 282 de asezgni omenesti.
Hirlu
Albesti 130; Armeana 1-5 ; Armeana, stn.

Bala; Balt uzu mortii 1-5 sau stn.; Belcesti 218;
Bilbucani 72; Birlesti 75; Bob 1-5 sau stn.; Bodeni 71;
Boloteni 5-20; Buhanita 140; Buhanita ; Buhasceni 40;
Buimaceni 38; Buimaceni 3 38; Burtili 5-20.
Calimahi 5-20; Ceplenita 430; Chetroita c. ; Chiscareni-Lilesti 5-20; Chitoreni 53; Gioara 20; Ciori 20;
Ciorogana 55; Cirjone 126; Cobiceni 128; CosteanuI
(Dornesti) 5-20; Cdstiujeni 39; Costiujani 1-5 sau
stn.; Costiujenii vechi 21; Cotnari 230; CrAciuneni 27.

Danjeni 55; Dapinii c.; Deleni 434; Deleni 1-5; De-
ringa 1-5 sau stn.; Dudole, c.
Feredeni 68; Flmtnzi 558; Frumusica 4 46.
Gorbesti 32; Grua 1-5 sau stn.; Grusesti 5-20.

Hirlu st. p. 414; Hlipiceni 120; Hodora 93; Horocristea 40.
Iacobeni 1-5; Iacubeni 1-5; Ionasesti 98; Iorghi-
cesti-Gardiceni 82; Josepesti ; Iuresti 69.
H: Vele cu apa.
2 Al doilea sat cu acest nume, la V. de primul.
3 Al doilea sat cu acest nurrte, mai spre nord.
H: Furmu*ica.
235
www.dacoromanica.ro
Jumatateni 25.
Lausta 5-20; Liutii 40; Lulea (Caldariea) 1-5.

Macsut 90; Moara Profeclului 25; Modrus 1-5 sau
stn.; Muscateni 105.
Nelipesti 24.
Odaia AranA 5-20; Odaia Dorna 5-20; Odaia Hu-
cul 5-20; Odaia Pista 1-5; Odaia Pragurile 1-5;
Odaia Urechi 1-5; Onesti 51.

Percovaga 65; Petresti 38; Plugari 42; Prajeni 35;
Prisacani 37; Prisacani 1-5.
Radeni 139; Rediu 37.
Schinoasa, stn.; Schitu Dealu Bals ; Schitu Dealu
Ba4 ; Schitu Deleni 46; Schitu Deleni; Scobine 122;
Sinjapa 35; Sinjirei 28; Slobodziea 5-20; Stanesti 67;
Steclariea 85; Storesti 190; Stroesti 91; Stroesti, st. p.
20; Stroesti Biznoasa 131; Surnesti 1-5.
$atrareni 35; Sipoti 35.
Talisa Cerchije.ni 33; Talpa Tochileni ; Tirnegu1 1-5
sau stn.; TilhAresti 28; Todireni 127; Tohileni 5-20;
Totoesti 155; Traisteni 5-20; Trusesti 113; Trusesti
5-20.
Ulmii 69; Ungureni 103; Ungurenii lui Cuciurean

30; Unsa 25; Urzicanii (Corni-Capra) 1-5.
Vdanii 1-5 sau stn.; Vicoleni 5-20; Vladeni 61.
Zagaviea 42; Zagaviea ; Zbereni 63; Zlatunoae 161.

Asezare f5r nume2 la N.V. de Belcesti.
Cinci stint fr5 name: dolfa' la N.E.E. de 1-114-1511, dou5
la N. si N.E. de Armeana si una la N.E. de Stanesti.

Dou5 mori fr name, una la N. de Calimachi, alta
Ia N.E. de Ciori.
0 cIrcium5 fAr5 nume, la E. de Deleni.
In total, 128 asezAri omenesti.
Herta
Banc,eni ; Betesti 76; Buda di jos 65; Buda di sus 68.

Cotul (Baranca) 26; Culiceni 61
Danileni 109.
' Sau Tirneciu ; nu se poate citi limpede din cauza liniei de

hotar care taie litera penultim. Numele nu este iri M.D.G.
2 A fost scris un nume i cifra 25, apoi au fost rase.
236
www.dacoromanica.ro
Fundoi 41; Fundoi Herta 92.

Godinesti 93.
Herta 595; Hreatca 120; Hreatcuta 5-20.

Lucovita di jos 35; Lucovita di sus 46.
Mamornita 79; Mogosesti 84; Mogpqti ; Molriita
98; Movili 55.

Novosulita Pasat 55.
Oroftianii di jos 56; Oroftianii di sus 103:

Pilipeuti 113; Pilipeuti 110; Podet c.; Poeana 5-20;
Probodesti 113.
Robeni 42.
Siniheu Gorbovo 187; Slobodzeea 33; Slobodzeea
Imescu
5-20; Slobodzeea Rupta 31.
$tireanca 52.
Tirnovca 324.
Tinteni 43.
O moar fr nume la V. de Poeana.

In total, 37 de asezAri.
lalomita
Acsienti 62; Albesti 36; Alecseani 50; Andresesti 20;

Arm5sesti 30; Artarul 90; Attrnati 35.
Badeni ; Balaban 25; Barbatescu; BAsinari (Cocargeaua) 48; Bejganii-Larga 20; Beilicul 36; Berlesti 25;
Bertesti (Otmos) 60; Bertesti 5-20 i st. p.; Bordusanii Mari 25 Bordusanii Mici; Boronesti 46; Brostenif
Noi 76; Brostenii
'
Veachi 20; Beallita 30; Buciumeanca
(Demieni) 42; Bucul Buesti.
Calarasi 163; Cafarasii Vechi 47; Carabang ; Ca-
al Mare, sil.; Catorca Mic 45; Cazanesti 55;

Ckaleti (R5du1esti) 5-20; Ceacul 53; Cechina 61; Cetorca
china st. p.; Cegani 30; Cerchezeni ; Chetrui; Chichinet ;
stn.; Chioara 69; Chirina (Milita) 5,20;

Cioara 80; Cioroiul 22; Ciu1nita 30; Coadele (Cogea
Babistan) 5-20 si st. p.; Colacul 37; Colceagul 24;
Coloeagul 2 24; Colceagul (Ulestii3 de sus) 43; ConChichinet,
B. Slobozia Iliescului.
2 Al doilea sat cu acest nume, la S. V. de Urziceni.

3 H : Umetil.
2.37
www.dacoromanica.ro
diesti 53; Costmbesti1 48; Coslugeni 52; Cosereni ;

Cotenu 20; Crsani (Torcatura) 37; Crucea Razvan c.;
Cruntii 50; Cucoana 5-20; Cucut, sil.; Cunesti 35;
Curcan, sil.
Dechiseni 26; Dilga 23; Dormkunt 2 C.; Dridul ;
Dudesti 25.
Fc5eni 20; Fetesti 29; Fratilesti; Frumusica 20;

Fundu Crasani 35.
Gaita 110; Gembosanii ; Gheorghita, sil.
sil.; Ghimpati ;
Ghisdaresti 28; Giuresti 79; Gildeu 37;

100;
Gisca 45; Glodeanul (Frectei) 85; Gradesti 5-20;
Grindul
Mica 20.
(Fagarasului)
68;
Gropare ;
Gura
Ialomita
Hagieni 38; Hotarul 48.

Iazul 30; Ivanesti 20.
Jelava de jos 42; Jelava de sus 156; Jigaliea 72.
Lapandu, p.; Laptetoi ; Lateni ; Lefliu 48; Lipoveni
20; Luciu Nou 90; Luciu Vechi 5-20; Luivilez (Cadina
Cocos).
.Maltezi 24
Manucul 70; Marculesti 32; M5g-ureni;

Menasiea 50; Miteleu;
'
Mirleanu 65; Moldoverd 142.
Obroestii ; Odaea Pitesteanului 25; Ograda 29; 01-
tina (Gura Vale) 25; Oras, st. p.; Ora; Orezi.
Panduri 42; Patru frati 62; Perieti 82 Persica ; Petroiu 36; Pisculesti 25; Pisica (Stoinesli) 69; Piva
Petrii 35; Indita (Ulestii 3 de jos) 40; Pirtani 32; Podu
Dragan ; Poeana 65; Pribegi 44; Pupezeni 33.

Rasuteni (Papureni) 23; Rasi 60; Recoresti ; Reviga 4
5-20; Reviga 5 sil. ; Rogoz, c.
Salciilo 154; Sapunari 55; Sarateni Sarateni ; Satu
Nou (Noeni) 36; Satu Nou (Sternesti)' 95; Scutelnici
(Stilpu de peatra ) 27; Siliste, sil.; Sintesti 22; Slatiorile 39; Sloboziea 103; Sloboziea st. p.; Slujitori 70;
Speteni 40; Spiroaciu, sil.; Stelnica 34; Stina Pitisteana
5-20; Suditii Petros; Suditi (Ungureni)

H : Consimbe*ti.
2 H: Dormorum.
3
4
H:
H: Rediga ; E., f. 20: Reviga.

H: Rediga.
238
www.dacoromanica.ro
29.
$ocariciu 86.
Tamburestii (Chiatra) 29; Tatarei 28; Tonea ; Trimsani1 56; Troisanii, sil.
Tndgrei 41.
Uluiti 60; Uluiti 5-20; Uluiti ; Urziceni 122.
Vadu Petros ; Vaidomirul 20; Valea Mgcrisului (Grindasi) 30; Valea Plopului, c. ; Valea Seacg 5-20; Vla-
cheni ; Vladeni (Coada Bontea) 32; Vlaiculesti 55.
lloata 5-20 si st. p.; Zmeau 5-20 si st. p.
0 asezare frg nume la V. de CosImbesti.

0 siliste, fgrg nume, In balta Borcei, la N.E.E. de Si-
listra.
Saizeci si noug de stini, toate la N. de Oil Ialomita,

de la limita de V. a judetului Ong la drumul Slobozia-
Chichinet.
Saptesprezece circiumi fgrg nume; dou la V. de

Costmbesti, cloud la E. de Reviga, dou la V. de Valea
Seac, doug la E. de Suditi (Ungureni), doug la V. de
Chichinet ; una la V. de Girbovi, una la S. de Moldoveni,
una la N. de Oras, una la N.E. de Crunti, una la N.E. de
Sapunari, una la S.E. de Podu Dragan, una la N. de
Odaea Pitisteanului.
Trei mori fgr nume: una pe Ialomita, la N. de Uluiti
si doug la E. de Mggureni, aproape de Borcea.
0 statie de postg, frd nume, la N. de Rogoz ; ca si
aceea de la Cechina, e pe drumul Urziceni-Slobozia, care
pe hartg, n-are totusi traseu postal.
In total, 268 asezgri omenesti.
.
la0
Andrieseni 74; Apostol 5-20; Apostuli 1-5 sau stn.;
Aron Vodg 44.
Badarei 71; Badeuti 58; Bahrinesti 23; Barsinesti
39; Basciuj-Movila 34; Basooceni 34; Bazga 120; Balteni 75; Bilbucani 72; Bivolari 2 109; Birnova ; Mtn-
desti 5-20; Bobulesti 133; Bohotin 165; Borsa 105;
11: Trimstani ; E, f. 18: Trimsani.

2 H : Digolari, din cauza pronuntArii locale, lnregistrate defectuos.
1
239
www.dacoromanica.ro
Bozulue, C.; Brani 5--20; Branistii Bocioe 5-20; Brosteni 1-5 sau stn.; Brostatii 24; Burieanesti 20.
Capu Dealutui 5-20; Capu lui Chiriac 40; Casiceni
66; Caueastii 98; Caminkesti-Tiganasi 112; Csrbunarii
Nou 27; Ceteitaea 50; Chetrariea 5-20; Chetrosul 98;
Chiciora Lupului 36; Chipiresti 27; Chirpita 181 ; Chita-
rei 33; Cismaneti 71; Ciurbesti 31; andesti 38; Cir11g 36; Cfrniceni 116; Coada ' Stincii 50; Coltu Corni
65; Comarna de jos 202; Comarna de sus 89; Copou

37; Cornu.R Sasu, c.; Costase 5-20; Costuleni 140;
Cotu lui Ivan 33; Cotu 'Mora 22; Covasna 131 ; Coziea
161 ; Cratuleni 21; Cristesti 28; Cucoteni 65; Cucoteni
Golbani, 55.; Cujba 40; Cujba 5-20; Curatura 26.
Danca 41; Dobriceni 71; Dobricenii Mici ; D6Inideni
77; Durnesti 56; Durnesti 37.
Epureni 75; Epureni 35; Estraceni 28.
Floresti 38; Frasuleni 76; Frumoasa3.
Galaesti 68; Galata 32; Gameos 4 5-20; Gaureni 26;
Gaureni 5-20; Gavreni 31; Ghilista 61; Ghisona 5--20:
Glavanesti 5-20; Glinoja 5-20; Golboca 71; Gorionii
82; Gorodita-Izvoareli 43; Govoreni 25; Gropnita 30;
Grozesti 99; Gura Bohotin 5 40; Guranda-Budesti 5-20;
Gura Negra 30.
Hermeziu Trifestii 6 Vechi 85; Hlincea.7 .
Iacuseni 75; Ianureni c. si st. p. ; Ia0 6 092, st. p.
cinci biserici ; Ieza'reni 5 25; Isaiea 66; Iucseni 30.
.si
Laberdman9 5-20; Larga 54; Larga, c.; Lazareni 58; Letcanii Nou 87; Letcanii Vechi 31; Lunca
Btrnova 91; Lunceni 43.

Macaresti 74; Malaesti 43; Malaesti, c. si st. p.;
Manciu 39; Medeleni 5-20; Merzesti C.; Merzesti (Co-
nachi) 5-20; -Mesesti 5-20; Milalaseni 5-20; Minelea

I H: Codu.
2 H: Corpu.
3 H: Fromoz5.
4 Nu e In M.D.G.
5 H ! Bogoin.
6 H: Garniziu Grifetii.
7 H: Glinja.
6 H: Izoreni.
9 H: La Beldiman ? Nu e in M.D Ci.
240
www.dacoromanica.ro
29; Miroslava 61; Minatesti 26; BInzesti (Bosoaea)
129; Moara Dancului 24 si m. ; Moara Pascanii sau ctunul Cristesti 5-20; Mocresti c. ; Moreni 72; Munteni 23;
M.unteni Galateni 65.
Neagra 1-5 sau stn ; Neroni 40.

Oprisenii de sus 39; Osoiu de jos ; Osoiu de sus 55;
Ostopceni 35.
Pdure Rea, ca. ; Pun 31; Perju 30; Perieni 143;

Piuleni 73; Podu Jijiea ; Poeana 64; Poenile 2 C.; Pogoresti 38; Popricanii 71; Posta Bordeiu 3 Vechi 1-5
st. p. ;.Posta Sipoti vechi 1-5 i st. p. ; Potropesti 48;
Prisacanii 75.
Ratunda 25; Rdeni 60; Rediu AM 43; Rediu Mitropolii 29; Rediu Tatarti 76; Repedi4 5-2 p.; Ringhilesti 106; Romanestii-Bobulesti 50; Rosa C.; Roscanii
38; Roznovana 5-20; Ruseni 85.
Satu Rosu 5-20; Sljeni 25; Schineni 73; Schitu
Dichii ; Sc,oposeni 56; Sculeani 73; Slobodziea 5-20;
Slobodziea 42; Sworn 60 Solonet 27; Sorca 40; Stin-
gceni 40; Stolniceni 21; Stefnesti

'
442; Stefnesti 5-20;
StInca 39; Sturzu 1-5 sau stn. ; Suri 58.
Sandreni 5-20; Sapoci C.; Sarbani C.; Satrareni

50; Sipotili 127; Soldani 24; Sorogari 5 5-20; $orogari 5-20.
Tabra 127; Tautesti 41; Tarifa; Todoreni 5-20;
Tomesti 56; Topal 5---20; Tretcani 5-20; Trifesti Leipsu 77.
TiPileti ;
Tiliscani
27; Tiliscani 5-20; Ttliscani
5-20; Tiliscani, stn.; Titorii7 62.

Ungheni 8 22.
Vakeri 5-20; Valid 23; Vale Adtneg 9 30; VasicaMinztesti 20; Vetresti 26; Vladeni 92; Vladlceni 22;
Vladomira 27; Vorovesti 74.
1 Cei de jos nu grit notati.
2 H: Poeanale.
Borde.
H: Renedi.
6 H: Saragari.
6 AI doilea cdtun cu 5-20 curti.
4
16
Tutora.
H Unceni.
H: Vale Odinca.
Plinrinntele Rnmtne
c. 8379
www.dacoromanica.ro
241
Zabolotenii Bizede1 39;

horna 65.
Zabolotenii Fondos 2 42; Za-
Dou case sau asezki fr nume (1-5 curti), la S. E.
de statia de post Malaesti, pe drumul postei.

Trei stini far nume: una la N.N.E. de Cirlig, alta la
N.V.V. de Tautesti, a treia la E. de Schineni.
Dou cIrciumi fr nume : una la S. E. de Gura-Bohotinului, alta la S.S.V. de Zabolotenii Beizadea.
O moar fr nume pe Jijia, la N. E. de Costuleni.
Ilfov
Adunatii Copkeni (Giulesti) 35; Adunati ot Catica ;

Adunatii ot Ciocnesti, (Andolina) 87; Afumatii 131
Agiesti 77; Alesii Mihai Vod. (Tigniea) 70; Alesii ot
Ciocanesti 27; Aprozi 46; Arnauteanca, c. ; Attrnati (Odaia
Alecu Gachi) 5-20.*
Balamuci, ruinele; Baloteasca Cacaleti 5-20; Balotesti 30; Balta Doamnei 59; Balta Neagr 23; Baragan
5-20 si st. p.; Barza 5-20; Blcearbca (Gima Golescului) 55; Blteni ; Brcnesti (Esteni) 100; Belciugata
de jos 54; Belciugata de sus 5-20; Bejgani (Galatui)
5-20; Berceni 65; Berciuc 5-20; Betina 42; EiTcul 50;
Bira 25; Bobesti 22; Bogata (Coada Bogtii) 31; Bogatestii Ttrnatii 39; Boj dani 59; Bolentinul din deal3
51 si st. p. ; Bordei Iordachitii 5-20 ;Bordusanii (Pasrii) 5-20; Bosneagu 48; Boteni 24; Braga dir 60; Bra-
nesti 107; Bratasanii 5-20; Brtulesti 38; Brezoaia Vistierului 27; Brigadar 37; Brinzesti 28; Buciumeni 46 ; Buciumeni 42; Bucsanescului 4 - Cosoba Cretulescului 22;
Bucuresti 10 074 si st. p. ; Buda 5-20; Buda 50; Budesti 33; Buesti 30; Buftea de jos 37; Buftea de sus 28;
Bulgarii 25; Butimanu 63.
Caldarari 5-20; Caltuna 5-20; Canela ; Careda 63;

Catana 5-20; Catolicii 5; Catel 21; Catica ; Catichea
1 Adic Beizadea. In M D.G. Zabolotenii Sturzoaiei.
2 Zabolotenii Fotei In M.D.G.
3 Cel din vale In Vlasca.
4
H: Bucsaneaschirnli.
H: Catoliceschii.
242
www.dacoromanica.ro
Dtrvari 38; Cciulatii Episc,opului 59; Cldrusani 156;
Calddruqani ; Cscioareli 1112; Cernica 41; Cernica ; Cernoleasa, c.; Chetrunesti 34; Chiltimoceni ; Chirca (Chirculesti) 33 Chirnogi
Chiroiu 26; Ciocanari 5-20;
Ciocanari C.; Ciocanesti
189'
76; Ciofliceni 43; Cioranii 5-20;
Ciulei 5-20; Ciumatii de jos 50; Ciumatii de sus 21;
Ciurelu 5-20; alneu (Custureni) 83; ampurile 25;
Cltesti 50; Clinceni 44; Gneajna 115; Coada Znagovului 21; Coadeli 30; Cocanii de jos ; Cocanii de sus 5-20;
Cocioc 53 Cocosi Raduri 2 26; Cocosi Romtni 5-20;
Codreni 22;
' Cogestii ; Colentina (Teiu) 49; Colibasi 141;
Copaceni 160; Corbeanca ; Corneasca 5-20; Cornetu de
vale (Poeli) 4; Cosoba Hristii 40; Cosarna 5-20; Coseri c. ; Cotroceni ; Cotofeanca 5 90; Cretesti 63; Cretu 31;
Cretuleasca-Lipoveti 30; Cretulesti 51; Crevedia de jos ;
Crevedia de sus (Podu Crevedia) 30; Crivt 226; CrIngasi
1-5; Cringu ; Cuconi 80; Cucueti 45; Curatesti 24;

Curcubeu 5-20; Custureni 5-20.
Dasclu 6 34; Drsti 7 176; Demieni 40; Dtrvari 25;
Dtrza 44; Dobreni 66; Dobresti 59; Dobrosesti 8 23; Dom-
nestii de sus 98; Dragoesti 70; Dragomirestii din Vale

51; Drgnesti 70; Drida 42; Dridul 5-20; Drumu
st. p. ; Dudesti 51; Dudu 70; Dumitrana 5-20.
Erdachi 19 c.
Flurei 35; fiieni 37; Flmtnzeni 32; Flocesti (Nefli)

40; Floreasca 5-20; Frsinet 46; Frujinesti 20.; Funari
48; Fundeni 36; Fundenii Vacarescului 26; Fundu (Chiseletu) 115; Fundu Coadele 20; Fundulea 11 52.
1 H: Caorli.
2 Rudari ? Nu e In M.D.G.
3 H: Ramlna.
4 Probabil Poeni. Traditia satului Cornetu tie de poenile din

Mijlocul pdurii de corni unde 0-au fcut colibe intemeietorii satu-
lui. Vezi C. Alessandrescu, Dictionar geografic al judetului

Ilfov, Bucure0i, 1892, p. 139.
H: Cotefeanca. Cele 90 de curti sInt Impreun cu satul
Gurbneti.
6 H : Dascul ; E. f. 26: DascAlul.

7
H: Odore0i.
8 H : Dobree0i.
9 H: Serii ; E., f. 21v

10 Probabil lordachi.
Potea Drumul Srii.
11 H: Fondule.
243
www.dacoromanica.ro
Gaga de jos 27; Glbinasi (Rasa) 32; Gneasa 5-20;

(Mrgineanca) 63; Gheorghita Pminteni 153;
Ghergani 5-20; Ghermnesti 52; Ghimpati (Ciucoveni)
44; Giulestii din deal 52; Giulestii din vale 24;
Darnnesti (Rudeni) 71; Glina Andronescului ( erbanita)
5-20; Glina Filipescului 26; Golsiea 24; Golsiea
Gunosi
(Doctor Caracas) 5-20; Gostilile 71; Gostinari 112;
Grdistea 68; Greadiste; Grecii de jos 46; Grecii de mijloc Grecii de sus (Zgaz) 47; Groapa Porcului 5-20;
Gruea 100; Gruiu 20; Gurbnesti 90 1.
Hagi Gheorghi 5-20; Haraboc 5-20; Herbintii 212;
Heresteu 5-20; Heresti 45; Hotare 158.
Ileana 102; Izvorani 41; Infundata 36.
Jelava 105.
Lacu Turcului 22; Lmotesti 2 29; Leasii de jos 5-20;
Leasii de sus 5-20; Lefter 5-20; Leurdeni 3 22; Lilieci
30; Lipiea 76; Lipoveni 24; Luica 119; Luica 5-20;

Lupsani ; Lupuilui, c.
Maia Barbuceanului 55; Maia Filipescului 42; Malamucu 7.5; Mancea ; Manolaca 5-20; Mariuta 36; Mataroiu ; Mavrodin (Cciulatii Banului) 35; Maxineni ; M-
gureni 4 99; MIgureni 5 (Broscriea) ; Micnesti 24; Mnstirea (Corntel) 70; Mericas (Srulestii Nou) 74;
Merii Petca 52; Micnu ; Micsunesti 58; Micsunesti Ungureni 25; Miteni (Fundeni) 34; Moara Domneasa ; Moara
Srac. (Tirloaia) 76; Moara Srindarului 72; Moara Tin-
ganului (Banului) 20; Moghilita, st. p.; Mogosesti 52;

Mog-osoaia 66; Movila 45.
Nana, c.; Negoesti 38 si st. p.; Netezesti 61; Ninciulestii-Damnesti (Chirnogi) 30; Nuci 45.
Obideni 39; Obilesti st. p.; Obilestii Nou 71;
Veachi 68; Ocheasca 5-20; Odaia Chirului 5-20;

Odaia Fintina Radului Vod 31; Odaia Monciului 5-20;
dala Otopenilor 5-20; Odaia Pitarului 22; Odaia Vladica 58; Olteni; ()llenita 82 si st. p. ; Orac 5-20; Orelca,
Cifra de 90 de curti se refer la GurlAnesti ImpreunA cu Co-
tofeanca.
2 H: Lornatesti.
3 H: Laurdeni.
4 H: Mavgureni.
5 H: Mavgurenl.
244
www.dacoromanica.ro
c. ; Oresti ; Oresti (Firlastaca) 30; Ornesti 34; Osibestii

ot Grdistea 21; Ostrata (Mistijoica) c. ; Otopenii de jos
Otopenii de sus 57.

Panteleimon 70; Panteleimon ; Paseirea; Pascani 40;
Piscari 5-20; Piscu 31 Piscuri 25; Piscoianca 5-20
Piteasca 55; Pitaghei 25;

' Rirlita 32; PIrlita (StAnesti)
26; PlAtresti 29; Plumbuita 23; Podan i 36; Poenari 51;

Pohlad 109; Popeasca ; Popesti 35; Popesti ; Popesti
39; Porcesti 21; Postovari 45; Postovarii Stiubeiului
54; Preazna nou
Preazna veche 24; Preotesti 66;
Pruni 5-20; PupAza

50-' 5-20.
Radovani 208; Radulesti 105; Rasa 5--20; Rasa c. ;
Rasesti 20; Rebegesti 2 27; Resimnicea 53; R.esimnici noi 3
5 20 ; Rtioasa 72; Rosu 46; Rudari 5-20.
SamurcAsesti (Ciorogirlele Varlam) 96; Sahat 57; Sahat, ca.; Sbreni 70; SAftica 20; Srcineasca 23 S-
rulestii Vechi ; Schitu Tatareni ; Schitu Tignestii Ciolpani

Schitu Tigetnqti ; Selistea ; Serbii Domnestii de jos
Serbii Domnestii de sus 40; Simidreni 5-20; Sin4ti, c.; Singureni (Tamasu de sus) 20; Sintesti 27;
Slobodziea 32; Spantov 63; Steclariea 5-20; Stirieana
de sus 5-20; Stoeanoaea 25; Stroesti ; Stupineleli 109 ;33
Suditi 24; Suditi Ungureni 73; Suliman 25; Surlari (Carasan) 82.
Sainoica, stn. sau casA ; Sindrelita, st. p. ; Stefnestii
de jos 40; Stefnestii de sus 52.
Tamasu 25; Tamasu de jos 5-20; Tariceni 50; Tar-
tasesti 100; Tatine 4 5-20; TAmAdAu de jos 21; TmAdAu

de sus 70; Ttncbestii de jos ; TIncAbestii de sus ; Tingani 74; TIngani 27 i st. p. ; Tintava 5 97; Tobosari 30;
Trestieni 20; Tunarii 204; Turbati 94.

Tiganeti 30; Tiganeqti ; Tiganca c.; prloaia 5-20.
Utmeni 60; Ulmi 24; Ulmu 121; Ungureni ot Gherghita 48; Urziceanca.
H : Postovar (tiubeaevf.
2 H: Rebedeti.
3 H Pesimnici Movi.
H: Tatanini ; E, f. 27: CAtunu Tatinele.
4
5
Tintasa.
245
www.dacoromanica.ro
Vale Dragului ' 67; Vasilati 61; Vaceire#i; Vrsti 2

89; Vrstii de jos 41; Vrstii de sus 28; Vidra 5-20,
Virtej Cornet Grdisteanului 28; Vladichii 1-5 sau stn.
Zurbaua 3 26.
Asezare fr nume (peste 20 curti) la N. V. de Rtioasa.

Asezri mici (1-5 cursi) sau stIne la : S.S.E. de l'irloaia, S. de Cringasi, E. de Rosu.
Mnstirea Snagov e trecut pe hart, in insula lacului Snagov, dar Mea' nume.
$apte circiurni fr nume: dou la S. E. de Cltuna,

pe drumul postei, una la E. de Schitu Tatareni, una la
N. E. de Stirieana de jos, una la E. de cinciuma Rasa, una

la S. V. de Preazna Veche (ultimile dou pe drumul postei spre Clrasi), una la V. de Fierbinti.
Patruzeci si una de mori fr nume: cincisprezece pe
Sabar si Sbrel, opt pe DiMbovita, sapte pe apa Cldrusanilor, patru pe Colentina, dou pe Ialomita, dou la S. E.
de Gliiinpati (Ciucoveni), una pe Mostistea, una pe apa
Snagovului, una la N. E. de Cringu.
Mehedinfi
Adunatii ot Mea 58; Almajelu 106; Apa Negrea 42;
Arbotesti 118; Arjitoaea 309; Arvatesti 4 70.

Babaita 61; Baea de Al-ama 312; Bahnea 5-20; Bala
de jos 94; Bala de sus 72; Balotesti 40; Baluta 5-20;
Balta 86; Balta Verde 77; Baltatii de jos 189; Baltatii de
sus 84; Balvanesti 70; Basesti 38; Bascova 59; Batareea f.
Batamea f. ; Batoti 106; Bgatacesti ; Blcita
129; Blteani 65; Brbolu 107; Bela 85; Bistrita 130;

BIclesu 195; Bircaci, c.; Birnaul 5-20; Boboesti 34;
Boca ; Botosesti 67; Brabeti 64; Brabovo 168; Bradet
106; Bradet 5-20; Bralostita 206; Branisti 108; Bratovoesti 71; Brebena 44; Brebinari 88; Bresnita 231 ; Bres-
nita 82; Broscari (Tascu) 200; Broscari st, p; Brosteni

1
H: Vale Dracului.
2 H : Voreti.
3 H: Zurbad a.
4 H : Avrateti.
246
www.dacoromanica.ro
68; Bucura 79; Bucesti 43: Bucovicioru 1 61; Budanesti

70; Bunesti 36; Burila Mari 146; Burila Mic 67; Busul
127; Butoestii de jos 40; Butoestii de sus 39; Buzdinu

5-20.
Cciulatu 81 ; Cacoti 89; Calafat 248; Calenesti 5-20;
Calugareni 161 ; Caraula 2 172; Catun 201 ;

Catun ;
Catun ; Catun c. si m. ; Cznesti 107; Cera 161
Cerdac, st. p. ; Ceresu 41; Cernaea 146; Cerneti 589 si
st. p.; Cerno Virvu 37; Cetana ; Cetati 149; Cetatuea ;

Chirceni 43; Ciocnari; Ciorobareni 93; Ciovirniseni 96;
Ciuperceni 167; Ciuperceni 216; Ciupina 5-20; Ciupina
5-203 ; Cimpeni 5-20; Cfrcea 34; Clesnesti ; Clinovu 4
121 ; Closani 144; Colaretu 123; Co1ibasi5 221 ; Comanesti 48; Corcova 104; Cornetu ; Cornul 80; Corobeili
64; Corpino 6 127; Corza
; Cosovicioara 5-20; Cosovitu 67; Cosovitu 5-20; Costeni 63; Costeni 207; Coturuea de jos 44; Coturuea de sus 27; Cotofenii de jos 5-20;
Cotofenii din dos 223; Covrigi 87; Cracu Muntilui 7 29;
Crainici 116; Creguesti 66; Cremen 90; Criuciu Tufano,
c.; Criyina 100; Cringu Borita 63; Curatura 5-20; Curtisoara ; Cusmirul 230.
Dealu Mare 38; Dedovita 70; Dejarati 107; Delbosita
45; Desaragi ; Deveselu 107; Deveselu Ostreini 53; Dilma
55; DirVarii de jos 40; DIrvarii de sus (Jemani) 64; Dobridor 65; Dobrovo 42; Dragotestii de jos ; Dragotestii
de sus ; Drknesti 5-20; Drincea 75; Dudas 38; Dum-
brvita 60.
Ercea 66.
Farchsesti 41; Faureni ; Entina Banului ; Entina Domneasc 76; Entinelili ; Flminda 94.
Galicea 178; Galice ; Galicii stn ; Galicea, ruinele satului 9; Ghilmijoia ; Ghihnijoea 54; Ghirnita 130; GhirH Bucvinoru In. E: Bucovicioru.
2 H : Carlula ; E., f. 68: CarauIa.
3 A doua cu acest nume.

4 Fostul tirg, ars si prdat pe vremea Cirjaliilor.
5 H: Colibatu.
8 Carpenu, probabil.
7
: Crac Montiliu.
8 Sint patru cercuri, deci patru stini.

H: Ralicea. E silistea vechii Galicea.
247
www.dacoromanica.ro
nita de jos 120; Ghirnita de sus 100 ; Gtrbovat 98; Gtrbovatu-Niosteni 37; Girbovtu Straini 140; Grrla 283;
Glogova 256; Godeanii 40; Gogosi 171 ; Gogosi 181
Gogosita 181 ; Golentii Comani ; Gonta 70; Gornovita
86; Gornovodita 85; Govodarva 50; Govodarva Adunati
27; Grecesti 104; Gropanii ; Grozesti 68; Gruea 90;
Gubavcea 53; Gura Jidostita 25; Gura Motrului; Gura
Poroina Mica 95.
Halanga 90; Hata 5-20; Hinovo 200; Hotareni 80;
Huniea 143.
Iablanita 95; Ilovatu 271 ; Ilovita 37; Imoga 88; Ionesti 201; Iupca 72; Izemsal 84; Izlasomo 2 114; Izverna 3 171 ; Izvoreli 130; Izvorelu 170; Izvoru BIrdea 64;
Izvoru Frumos 4 45
Jidostita 5 45; Jieana Mari 142; Jieana Mica 38; Jigujeni 110; Jirosa 80; Jirovu 135.
Lacu 66; Laturoasa 40 Leaurda 6 54; Leaurda 5-20;
Lumnicu;
sus 99.
Lopoita 40; Lupa de
jos
61; Lupa de
Maglavit7 193; Mahala ObIrsiea 43; Malarisca 26;
Malovat 120; Malovnic ; Manu 48; Mardasitu 70; Marga

36; Marisesti 78; Matasarii de jos 36; Mentii din dos 76;
Mentii din fat 52 Merisu 63; Merit 48; Miculesti 98;
Miculesti 45; Miliota
' 68; Miliota 8 68; Moj arco 9 50; Mojiea 32; Moisesti 33; Monastfrici 31; Morile Banului 31;
M.ormanu 37; Mosna 97; Mosandru 5-20; Motatei 367.
Nadanova 28; Negoesti 131; Negrusa 31; Nevatu 19 27.
Oban Potmentu111180; Obitsiea 78; Oprisoru 216;
Oreavita 183; Oreavita 40; Oresti 5-20; Orodelu 1'09;

Orzesti 73; OstTovu Corbului 56; Ostrovu Mare 250.
H: Pzemsa.
2 E: f. 67: Slasoma.
3 H : Iaverna.
H: Formoz.
H: Jidosti.
6 H: Leaurba.
7 kJ: Madlavit.
8 A doua cu acest nume.
9 E, f. 68 v. : Mijarca.
4
10 Pare s fie tot una cu Siliqtea PaVdtu din E. f. 67.

E, f. 66 v.: Potmeltu.
248
www.dacoromanica.ro
Padesu 59; Padina Mari 94; Padina Mic 31; Paea
5-20; Paea st. p.; Patuleli 306; Paunesti 5-20; Peri

118; Pestrita 38; Pestana 79; Pestenuta 28; Petrisu 52;
Petris 29; Petroia 40; Piciu 1-5 sau stn, ; Pinosa 90;
Pinosa de jos 5-20; Pinteana ; Pitulatu 50; Plenita 252;
Plopsoru Mare 150; Plopsoru Mic 5-20; Plostina; Podeni 87; Podu trosului Piatra 107; Poeana 1 95; Poeanal
66; Popesti 23; Ponort 2 32; Poroina 5-20; Poroina
Igrevita 3; Poroina Mari 190; Predesti 252; Prestol 206;

Presna ; Presneni 230; Prisceav 162; Prunisori 110; Punghina 61; Purcaret.
Rachita 76; Racovita 5-20; Ratezu 96; Rsipiti 130;
Rogojeni 64; Rogova 204; Roseuta 82; Rucsoreni 45;
Rudriea 77; Rudica 73; Runcsoru; Runcu-Rediu4 42;
Ruptura 35.
Saca 196; Saoariciu 81; Salcii 414; Samarinesti 227;

Sardanesti 32; Saresti 5--20; S.caesti 21; Scaesti Rovina
5-20; ScApAu5 100; Schela Cladova 62; Schintesti 58;
Scorili 5-20; Scripet, st. p.; Seaverinesti 217; Seaverinului 30; Sec.0 171 ; Selitracu 78; Siliste lzverna 6 133;
Silesteni 52; Sima c.; Sirca 131 7; Slatinicu 42; Smadovita 59; Socolesti 81; Sopotu 111; Stanisti 30; Stncesti
320; Steicu 72; Stignita 73; Stingacea 5-20; Stolojani
72; Straini Malinchi 8 60; StrImba 65; StrImta 9 82; Stro-
esti 69; Sutaru 5-20; Sura 76; Susita 31; Svodea 5-20.
$11ari 5-20; $imieanul 161 ; $ipanesti 29; $ipotul
128; iroca 5-20; $iscarosu 5-20; $isestii de jos 219;
$isestii de sus 85; $itoea 1 5-20; $ovarna de jos 102;
$ovarrna de sus 78; $tefanului (Troenicu) 5-20 si st. p.;
Stiubei 5-20; $tuscani 37; $usita de jos 80; $usita de
sus 79.
H: Paeana.
2 H: Poporli.
3 H : Igrevpta. Azi : Erghevita.
H: Redu.
5 H : Scopeo.
H: Silite Izvepno.
E: Mahalaoa Sirsca.
Sau : StrAinii Mititei.

H: StrImta.
' E chiar pe hotarul dintre Mehedinti i Dolj.
9
249
www.dacoromanica.ro
Tarnita 42; Tarnita 5-20; Teiu 40; Tihomiri 32; Timisanii 68; Tfmna 62; Tirttlesti 5-20; Topolnita 44; Topolnifa ; Tortaba 23; Trastiora 48; Turcenii de jos ;
Turcenii de sus 108.
Terbes 37; Terioea 50; Tigana0 117; Tintaru 119;

Tintkeni 5-20; Tiru 24.
Ulmu 82; Ulmu 29; Urdanita 45; Ursoaea 59; Uzni-
cioara 80.
Vacaresti 5-20; Vale Anilor ; Valea Boereasc 62;

Valea lui Marcu 60; Valea Mn5stirilor ; Valea Paunului ';
Valea Petri 46; Valea Podului 70; Vale Re 60; Vale Re

34; Valea Ursului 43; Vardanita 120; Vidimiresti 107;
Vinja ; Vinja Mari 194; Vinjuletu Mic 109; Wrciorova 2
5-20; Virtopu 108; Virtop 44; Vodita3 ruinele mAnastirii Voeni 55; Voita 5-20; Voloeacu 63; Vornicioara
34; Voziolesti 102; Vrata 62.
;
Zagaea 90.
Zeoe stini si anume: cinci la N.N.E. de Ceresu (Zimnie
hutora) dou5 la S. E. de Ca'ciulata, una la S. de Predesti,

una la N. V. de Voita, una la N. de Sularu.
Patru cIrciumi : una la S.V.V de *itoea, una la N.V.V.
de Selitracu, una la V. de Butoesti, una la S. de Prunisori.
$ase forturi, din care cinci In jurul Calafatului si unul

la S. de Virciorova.
Saptezeci si trei de mori de apa" : unsprezece pe Corlalel, intre Galicea si Teiul ; sapte pe Drincea ; sapte pe
Motru ; sapte In regiunea Rog-ova-Hotkeni ; sase la E. si
S. E. de Danceu ; cinci In jurul Vinjului Mare ; patru pe
Breznita ; patru la S. si S. E. de Ulmu ; patru la V. si N.V.
de Obirsia ; trei pe Cosustea ; trei pe Podu Grosului ; trei
la S.E.E. de Plopsoru Mic; dou pe $ovarna, dou'a la N.

de Svodea, una pe Topolnita, una la S. de Balta Verde,
una la N.V. de Jieana Mare, una la V de Broscari, una
pe Uznita.
In total, 504 asez5ri omenesti.
1
H: Pantului sau Paunului, la V. de Timna. Litere defeatuos
facute.
2 H : Vaciarova.
3 H : Ruinele miinstirii Bistrita : Eroare.
250
www.dacoromanica.ro
Muscel
Adunati 5-20; Albesti 40; Aninoasa 52.

Badeni Prninteni (Stoeanesti) 98; Badeni Ungurenf
22; Badesti 75; Bajesti 117; Balilesti 50; Barzesti 51;
Berivoestii Pminteni 112; BerivOeth Ungureni 70; Bo-
gatesti 5-20; Boteni Pminteni 79; Boteni Ungureni
43; Budisteni 127; Bughea 75.

Calinesti 175 ; Capu Piscului 51; Cettenii din deaf
Cettenii din Vale 38; Chidov, fost cetate; Chitestf
CiocAnesti 40; Ciulnita Mare 45; Ciulnita MicA 51;
Ciumesti 70; Cimpulung 709; Cindesti 5-20; Circinov1;
Cneazea a lu Neg,ru Vod ; Colibasi 86; Contesti 64;
Copaceni 33; Corbii 216; Cordon ; Corsora 63; Cosestf
64; Cotenesti 53; Cotesti.
Darmanesti 35; Davidesti 74; Dieconesti 5-20; Dobresti 51; Damneasca ; Domnesti 118; Draghiciu 79; Dragroslavile 87.
Gnesti 2 5-20; Glimbocata 59; GtImbocelu 94; Glodu
5-20; Godeni 82; Golesti 99; Golestii 55; Golestii Badil

59; Gorganu 189; Gradesti 5-20.
Hinc5cioasa 3 62; HIrsesti 55.
Juguru 82; Jupanesti 75; Juresti 21.

Laposanii 20; LgicAi 4 41; Leicesti 65; Leordeni 189;
Lerestii 5 de jos 52; Lerestii 5 de sus 41; Livezehi 92.
Mala ; Manesti 24; Mari s 5-20 ; Mei nei stirea Valea ;
Mnstirea Valea 28; Mtu 110; Micesti 72 ;-Miclosanii
61; Mioveni 89; Mircosii 5-20; Moara Udeni 5-20;
Moeci 163.
Nmesti 6 61; Neftnelesti 6; Negreni 40; Negresti 63;

Nucsoara 40.
Ochesti ;
Odaea Grosa 5-20; Oret c.
i H: Circinevo.
2 H: Gonesti.
3 H: Gungaciosa.
4 H : Leichei.
5 H: Lirestii.
6 H: Nernoesti.
251
www.dacoromanica.ro
Pduret 5-20; Prninteni 94; Petresti 54; Petrosanii

46; Piscani 76; Picioiu 42; Ptresti 26; Poenari 80; Poinarei 37; Priboi 5-20; Priboeni 35; Pucheni 75; Purcareni 70.
Racovita de jos 44; Racovita de sus 56; Redesti 79;
Retevoesti 71; Rincu-1-lirsu,
c;
Ruc5r.1 247;
Rtuni-
Schitu Ciocanut2 ; Schitu Golesti 96; Schitu
Vinii ;
nesti 50.
Slmboteni; Slanicu PAminteni; Slanicu Ungureni ; Sla-
tina 5-20; Sloboziea 50; Stanesti 41; Stefanesti 117;

Sttlpeni 67.
Tamojnea ; Terezburg, ruinele cet5tii : Tirgu Dealului 3;
Tirgu Valea Mare ; Thoesti 37; Tomanesti 58; Topoloveni 112.
Titeti 122; Tiganesti 38; Tomanesti 58.

Ulita 32.
Vacare 35; Vadul Anii 5-20; Valea Bradului 21;

Valea Foil 65; Valea Mare 87; Valea Mare 97; Valea
Mare 5-20; Valea Nandrii 4 26; Valea Popii 78; Valea
Rusii 5-20; Valea Stinii ; Valea Vacii 40; Valeni 101;
Valeni 56; Vierosului 5 101 ; Vieroplui ; Visoiu 91; Vitechesti 59; Vladestii de sus 81; Vladestii Pminteni 127;
Voinesti 35; Voroveni 57; Vranesti 90; Vulturestil de jos
52; Vulturestii de sus 35.
Zbogatestii 5-20; Zgr, el:west 43.
Unsprezece sttni WA nume, in munti, din care sapte
la N. de Nucsoara lar patru la S.E.E. de Dragoslavele.
Patrusprezece anori, dintre care opt pe Rinsor, jar ase

pe Gura Watrina 6
Doug drciumi : la N. V. si S. V. de Schitu Golesti,
pe drumul postei spre Cimpulung.
In total, 185 aseza'ri omenesti.
I H : Racalu
2 H: Cecanu.
3 H: Dealui.
4 H: Nadri.
5 H : Veriplui.
6 H: Gura Vatrina
252
www.dacoromanica.ro
Neamt
Agapiea 210; Agapiea; Almasel 66; Aramesti 33; Ark
moaia Nigoesti 23.
Baltatesti 209; Balan 39; Blnesti 90; Brgoanii

Beserecani 32; Beserecani; Bescureni 5-20; Bistricioara 78; Bistrita 146; Bistrita; BIrcu 75; Mrjoveni
171 ;
Wrjoveni 32; Bleba 58; Boboesti 81; Bodesti 64; Bodeslii Precistei 191 ; Boezesti 45 Bogna 138; Boisti 73;
63
Bolosesti 31; Borsesti 65; Botesti

' 1-5; Bozieni 65 si st.
Brachisteni 77; Bradu 21 Branesti 5-20; Bretcani
5-20; Brosteni 50; Brusturi 104; Buciumeni 5-20; Buciuni 61; Budesti 139; Buhalnita 81; Buhusi 87; Butnresti 100; Buzesti 20.
Cadta-Neamtisor 228; Calu 140; Capu Dealului 1 38;
Cauciulesti 49 CAlugreni 25; Ceahlesti 18; Certieni
42; Chintinici 57
' ; Chirichesti 22; Chiserigu 41; Ciocnesti 5-20; Ciolpanii 2; Cioplestii Lecuseni 25; Ciurubuc ; Ciutcanesti 32; Ciutcanii 26; Chligi 98; Citligi 81;
Cirligul 89; Cirnu 73; Climesti 35; Coacanii 111; Contesti 40 ; Corni 39; Cornilesti 5-20; Cotu Gros 57;
Cotu Munteni 5-20; Cotu Vamiseni 186; Cracu Neagra,
93; Croesti 5-20; Cuejdul 44; Cuejdul 5-20; Curgan 27.
Davideni 82; Davidul 45; Drmnesti 83; Deleni 5
20 ; Dobreni 101 ; Dolhesti 73; Donesti 36; Dragomiresti
132; Draguseni 81; Dreptii 1-5 sau c. 3; Dulcesti 117;
Dumbreiveni; Durilu; Durnesti 31; Dutesti 43.
Faurii de jos 5-20; Faurii de sus 21; Fauri Moldoveni 33; Fauri Munteni 41; Fgetelu 5-20; Fimori 64;
Fundu Bicazului 90.
Galbin 130; Galbin 5,-20 si st. p. ; Galu 42; Ghermnesti 26 Ghigoesti 81; Ghindkani 145; Ghircina 115;
Ghirlesti 31; GIrtesti 60; Gosman 5-20; Grasi 69;
Grintiesti 50; Gromzesti 230-, Gura Bicazului 43; Gura
Doarnnii 33; Gura Viea 106.
Hallpa 141 4; Hangu 181 ; Harnicesti 37; Hasta 5 28;
p. ;
1 H: Capodealui.
2 H: Celpanii.
3 Semnul nu e ciar.
4 H.: Galipa.
5 H: Gata. Nu e In M.D.G.
253
www.dacoromanica.ro
Hlapesti 49; Hociunji 190 Hoisesti 55; Homiceni1 74;

Horaite (cloud' schituri !) ; Humulesti 132; Hutopi 28.
lapa 72; Mewl 5-20; 'strati 79; Itesti 71
Jzvo-
rul Alb 54.
Julfeni 5-20.
Leatcanii 5-20; Letcanii 53; Lilieac 29.
Manoaia 5-20; Mastacani 88; Mastacanii 42; Marjineni 198; Meirateii; MArteii peste vale 23; Mkteii
Tatarasi 2 78; Mercesti 24; Micsunesti 70; Minjesti 5
20 ; Moreni 42; Muscatesti 5-20.
Neamtu 519; Neamt 28; Neamt; Negresti 103; Negretesti 5-20; Negulesti 95; Nichidu.
Oci 59; Oglinzi 92; Oslobeni 57.
PAstrveni 161; Peletiuci 78; Petricanii 90; Piatra
601 si st. p. ; Pipirigu 3 100;. Pingkati 98; Pingrati ;
Pingkicioara 79; Plotun (Agapeni) 21; Pocrov ; Podo-
leni 173; Poenile 5-20; Poiana Largului 20; Poiana

Prisecii 60; Poiana Sachilor 4 1-5; Porcesti 239; Porcesti 5-20; Potoci ; Prejesti; Priutesti 78.
Racova 99; Radeni 70; Raucesti 147; Rgzboeni 33;
Rosieni 20; Roseni 5-20;
Reizboeni ; Repciuni 68;
Roseori 45; Roznov; Rujenoasa 140; Runcu 5 24; Runcu ;
Ruptura 99; Ruseni 38; Ruseni 5-20.

Sacueni 6 159; Safronesti 67; Sarata Bistrita 34; Sarata Mic 40; Sarata Ping5rati 27; Savinesti 186; Savinesti 24; Sliheistria Tibucanit; Schitu Hangului 120;
Secul 55; Secul ; Serbi 5-20; Serbi; Siheistriea ; Sihla;
Sileni 5-20; Silisti 35; Slobodzeia 210; Soci 50; Stejaru 28; Straja 5-20; StrImbu 47.
Serbesti 139; .5'onori.
Tamnesti 5-20; Tarc5u 73; Tatarasi 7 5-20; Tariteni

H: Gomini.
2 H : Tataraj.
3
H: Popiricu.
4 Acest nume e dat colectiv la trei asezri mici

situate In pdure, la V. de Rzboeni.
5 H: Runca.
6 H: Sacusni.
7 H: Tataraj.
8 H : Tereteni
254
www.dacoromanica.ro
5 curtil
110: Tere.5ti 121 ; Titniv.5ti 153; T1rgu 5-20; Trrj11 56;

Topilatii Tochelatii 149; Topoliseni 25; Toplita 122; Totoeti 48; Trife0 297; Turtureti 64.
Ttbucanii di jos 2 74; Tibucanii di sus 152; Tirvu-
Fagu3 26; Tolitii Neamtului 5-20; Tolitii Varaticu
5-20.
Unghi 29; Ungurai4 28; Uricheni 173; Uri 35;
UrzIci 76; Uscati 134.
Vadurile 118: Vale allA 21; Vale Sac 90; Vale
Viea 37; Vantul 34; Varatica 120; Vleni 5 73; Vvedeniea .22; Veivedeniea Verteti 55; VinAtori 355; Vintori
Cotu 118; VtnAtori Peatra 70; VlinAtorii peste Vale 54;
V:rlam 23.
Zbere0 ; Zelenqti 138.
Dou ctune (1-5 curti) fr nume: unul la E. de

Ghindoani, altul la N.V.V. de Schitul Dumbrveni.
Trei stini fr nume la E. de SAhastria "ribucani, In mij-
locul pdurii. Ar putea fi considerate, eventual, i drept
ctune (1-5 curti).

Cincisprezece mori fr nume: patru pe Bahna, trei
pe Calu, dou pe Neamt, doug la E. de Dobreni, dou
la N. i N.E. de Tereti, una la E. de Negreteti, una la

S.E. de Done.5ti.
Trei crciumF fr nume, una la S.E. de Sofroneti,

una la N.E. de Sileni, una la S.V. de Homiceni.
Dou puturi de sare (slatine) la N. i N.V. de Tirgu
Neamt.
Izvorul mineral Hangu, la V. de Cracu Neagra.

In total, 281 de aezri omeneti, fr puturile de
sare i izvorul mineral.
Tiorja. Se mai cherna si Brinistenii de sus : vezi M.D.G. sub
i BrAnistenii de sus.
2 Mai este scris o datg sub forma ribucanii di jos si cu aceeasi
cifr 74. Cred CA e o eroare a scriitorului
3 H: Tirivu Fagu. Nit e in M D.G.
4 H Uneuraj. Nu e in M D G.
6 H Vileni
Ttrsi
255
www.dacoromanica.ro
Olt
Adunatii ot Basesti 26; Adunatii ot Fata de sus 52;

Albesti 164; Alimnesti 47; Alunisu de jos 61; Alunisu
de sus 98; Apa Rosi 155.
Bacea 40; Badal 59; Badioea 5-20; Balanesti 171
Balteni 90; Baltati 36; Baneasa 134; Basestii 76; Beciul:
Bercioi 47; Berendeasca (Urlueasoa) 100; Berendeiu Nou
68; Berendeiu Vechi ; Beriea 50; Btrca (CAlugreni)
26; Btrcalesti 38; BIrlestii de jos 5-20; Bratcovu 87;

Brebeni 76; Busca (Mihaestii de jos) 46; Buta 36; Buzestii de jos 35; Buzestii de sus 24.
Calina; CAlugrii de jos 24; CAlugrii de sus 28; Ca-
rala Odaia 31; Caravaneti 132; Catanu 27; Cazanesti

66; Ceflani 62; Cereasovu de jos 42; Cereasovu de sus
36; Chiliea 70; Ciorica ; Ctrligati 106; Clocociovul 2 82;

Comanii 124; Comanita 47; Constantinestii de jos ; Constantinestii de sus ; Corbu 23; Corbul 5-20; Corntelu
84; Crciuneii de jos (Radomiresti) 156; CrAciuneii de
sus 58; Creti 54; Grimpoaia 105; Cucueti 35; Curtisoara 41.
Damurli (Potlogeni) 69; Delenii Red i 82 ; Dienci 47;
Dobrotesti 47; Dobrotinetul 158; Dorobantu 143; Dra-
culesti ; Druganesti 187; Dudul 24; Dumitresti 102.
Fata de jos 24; Fata de sus 30; Fgetelu 3 de jos 25:

Fgete1u3 de sus 60; Fispaliea ; Fintineli 22; Flminda
Ciuperceni 162; Floru 68; Friptii 5-20; Frunzaru 50.
Ghirlesti (Racovita) 62; Gilmeni 20; Grecea 77 si
st. p.; Gura Boului 67; Guroi 20.
Icoana 56; Ipotestii Rumini 104 si st. p. ; Ipotestii
Sirbi 66; Izvoarele dejos; Izvoarele de sus 53; Izvoru
de jos 76; lzvoru de sus 58.

Jngaru 49.
Margineni 60; Maruntei 38; Mgurelile 194; Mier-
lesti 65; Mihae.stii de sus 32; Milovu din deal 64; Milovu din vale 40; Mireni 80; Mindra Sloboziea 106; Mogosesti4 90; Mosteni ; Mudroi 5-20.
1 Poate tot una cu Boba din E, f. 46 v.
2 COIOCOCi0V1.11.
3
4
H: Fatetelu.
H: Mogone*ti
256
www.dacoromanica.ro
Negreni 102.
Odoresti 22; Oporelu 61; Optasi 72; Optosani (Piancica) 30; Otesti 212.
Pereeti 40; Peretul 124; Piscani 1 40; Pitlita 42; Plaviceni 50; Plesovu RumIni 95; Plopi 66; Pocala 45; Poganu 34; Porobul 2 65; Potc,oava 119; Profa 168; Proroci
47; Putenei 92.
Rdesti (Finttna LargA) 48; Rechicioara 43; Recf 53;
Reuneninsu 38, Rtpoasa 118; Ruptura 5-20; Rusciori ;
Rusoi 5-20.
Saelile 122; Salciea 94; Scarlat 5-20; Schitu 30;
Schitu (Deleni) 40; Scornioesti 50; Seaca ; Seaca (Sea-
cuta) 5-20; Sinesti 68; Slatina 336 si st. p. ; Slavitesti

38; Sloboziea 57; Soltnesti 5-20; Spineni 89; Sprincenata ; Stanislavesti ;
Strahoretu.
Stoboresti 63; Stoicanesti 96;
Saloreasca 47; $egarcea din deal 54; egarcea din

erbanesti 113; Sopiea 62; $uica 42.
Tatarei 55; Taureasa 105; Teiusul 25; Tetulestii de
jos 86;' Tetulestii de sus 25; Tezluiu 62 ; Tiea 56; Titulesti 5-20; Timpenii de jos 27; Tlmpenii de sus 46; Truvale- 70 ;
fenesti 80; Turiea 131.

Tiganiea 59.
Uda 109; Ungureiu 45; Uriea ; Ur,soaia 20; Ursi 110.
Vai de ei 59; Valcelile 28; Valea Crucisora 69; Valea Mare 47; Valea Merilor 50; Valeni 214; Verguleasa
78; Viisoara 3 121 ; Vispesti 50; Vispestii de sus 42; Vitanesti 45; Vlanguresti 4, Vulturesti 55.
Zavoi ; Znoaga 37.
Douzeci si dou de mori. Anume : sapte pe Plancea,

cinci pe Olt, patru pe Siul, cloud pe Clmtui, dou la N.
de Tureasa, una la N. V. de Znoaga, una la S. de Peretul.
Patru circiumi dou la S. E. de Znoaga, una la V.
de Balanesti, una la S. S. V. de Odoresti.
In total 214 asezri omenesti.
H Piscapi.
46: Opornu.
2 E., f.
3 H : Veisora.
4 E. f. 46: Vlingresti.
17
Principatele Romtne
C. 8379
www.dacoromanica.ro
257
Prahova
Adinca 91; Adunati 27; Antiiiloaia ; Aricetii de sus 29.

Baicoi 455; Baneti 71; Belciugu 40; Berceni ; BeTeitari 1 36; Bireasca 32; Bolaoliea 27; Banca, c; Bordenii de jos.; Bordenii de sus 42; Braneti (Negoeti) 66;
Brtosanca 43; Breaza de jos 60; Breaza de sus (Capu

Cmpului) 143; Brebu 213; Broastele 25; Buchelai 5-20;
Buda 55; Butenari (Pdureti) 59.
Calineti; CAtunu Ghighiu 5-20; Cerceeti 5-20.;

Cioranii de jos 107; Cioranii de sus 61; Ciupelnita 61;
Cimpina 215; Cocoreti 40; Cocoreti 23; Cocoretii de
grind 28-; Cocoeti 5-20: Codu Izvorului (Mahaita)
63; Colibai 65; Coltii de jos 24: Coltii de sus 46; Comarnic 177; Corlteti 32; Cornu de jos 35; Cornu de
jos 40; Cornu de sus 75; Cornu de sus 30; Cotoi 2 64;
Coteni 31; Cozleci 78; Cricoveni 20; Crtngu Sasului ;
Cringu Strejnic 53; Cringu Teiului 20.
Daneti 5-20; Darmaneti 149; Dealu Negutesii
5-20; D'imbov Ungureni 30; Dirvari 31; Drgneti 91;
Dragueti 20; Dumbraveti 78.
Edera de jos 44 ;Edera de sus 42.

FilipeOl 132; Filipetii de Pdure 148; Floreti ; Floriea 5-20.
Gageni ; Gaicareu 20; Gale 80; Gheldum 5-20; Ghighiului ; Ghimpeni 5--20; Ghirdoveni 53; Goruna 29;
Gura Bealeea 32.
Intre Prahove 3, C.; Izvoru 24.
Le,spezi ; Lilietii Gruiu ; Lunca Mare 31.
Maloeni 20; Marjinenii de jos ; Marjinenii de os;
Marjinenii de sus 26; Marunti 48; Marunti 5-20;

Mgurenii de jos 68; Mgurenii de sus 60; Mleti 4 54;
Mneti Nintriteni ; Mneti Ungureni 29; Meri 5-20;
Milaceti 43; Mislea 140; Moara Domneasc 31; Moara
Goghii 34.
1 E. f. 15: Baraictaru.
4 H: Cotai.
3 H: Infra Prasva. E vechiul nume al satului Azuga.

H: Maloe0
258
www.dacoromanica.ro
Nedelea 59; Netoti 68.
Ocina 98; Odaea Satu Ghighiului 5-20; Olari 23.

Pantaziea 20; Pasculesti 22; Peatra 5-20; Petrosa-
nii 80; Piscuri ; Ploesti 3179; Ploisciori 78; Plopeni 48;

Podu Cheii 5-20; Podu Corbului 69; Podu Neaga 5-20;
Podu Vadului 44; Poeana ; Poeana ; Popesti 69; Posada
5-20; Predeat; Proita 139; Puscasi 33.
Radila 1 40; Radul 62; Resanii-Adincata 104; Rifov ;
Romanesti 70; Rosioara 2 39; Ruda 40.
Sedeni 33; Scorteni 48; Seaca 5-20; Secariea 48;
Secrata 3 50; Senaea ; Siligenii Dealului 39; Slivna Nou

113; Slobodziea 22; Slobodziea ; Skin de peatrg, c. ; Starita 31; St5ncestii de jos 22; StAncestii de sus 28; Stejar 22; Stambeni 23.
Sima 73; otrele 4.
Tatarani 65; Telega 555; Tesil 76; Thsorul 117;
Tirprul ; Treisteni 24; Trestia 3, c.; Trestienii de jos 28;

Trestienii de sus 43; Tufeni 42.
Taparesti ; Tintea 66; Ttgniea 23; Tintreni 36.
Ungureni 5-20; Urlata 6 43.
Valea Seac 1-5; Varnita 35; Vladeni 74; Vraji-
tori 23.
Zalaanaca 5-20; Zalhanaua 7 135.

Patruzeci de stIni in munti.
Cinci mori : dou la N. N. V. de Romanesti ; una la N.
de Odaia Satu Ghighiului, una la E. de Drmnesti, una
la E. de Ploesti.
O circiumg, la S. de Sinaia.
Ocne de sare la N. de Telega.
Puturi de petrol la E. de Mislea.
In total, 212 asezki omenesti fArg ocne i puiuri
petrol.
' H: Radala.
2 H: Rooora.
3 E, f. 15: Sicrita.
H: Sompele. Corectura am fcut-o dupg harta manuscris a

5 H: Trest.
Munteniei -din 1833.
6 Azi Ur1eta.
7 H: Zalhanova.
259
www.dacoromanica.ro
Putna
Adjudul nou 178 si st. p.; Adjudul Vechi 174; Anghllesti 78; Angrii, c.; Aran i Ilinca, c.
Batinesti 74; BejenrAi1 78; Belciuc 75; Bere.sti 171
Biliesti 107; Bizighesti 38; BIlca 205; Btrsesti 171; Blehani 38; Bodesti 34; Bolotesti 2 98; Bolotesti 21; Bottrtau 3 75; Bascanii 25; Boul4 54; BrazIi 25; Bratii ; Buluc; Burcioaia 57.
Capatanu 78; Capotestii 55; Clieni 1485; Climauu
31; Climne.sti 41; alimniesti 72; Cianesti 67; Ciorani6 78; Ciuslea 126; Cirnpurili 276; Clipicesti 78; Clipicesti; Codru-Sirghilor 85; Colacu 73; Contesti 85; Copacesti 72; Corntel 46; C,oronati (Ilinca) c.; Costieni
129; Cotofnesti 87; Goza 54; Cozia-Copcesti (Lun-
ghe) 62; Cracu (Vadu Roca) 7 84; Cringu Stamatinului 5-20; Crucea de jos 109; Crucea de sus 184; Cucoya 113; Cucova, c.; Cucuetii de sus 54; Cucuetii de
sus-Mgura 51.
Dimaci 120; Diocheti 110; Doaga 29; Domnesti 47;
Draguseni 139; Dumbravita 20; Dumbravita.

Faurei (Priculeas) 105; Fetig 8 5-20; Fitionesti 164;
FintInele 40; Floresti 63; Focsani 1494 si st. p.
Gaurili (Gaura) -159; Ggestii 111; Ghidra 112; Gro-
zesti 85; Gujestii 99.

Haulisca 55.
Igesti 9 46; Irestii de sus 122; Irestii de sus-Mgura

63; Ivancesti.
Jaristea 1 131.
i H: Bejanarata.
2 H: Balotesti.
3 H: Borteleu.
4 H : Buea.
5 H-: Caineni.
Cea mai mare parte a Satului e pe malul
drept al Siretului ; restul, inclusiv biserica, pe cel sting.

6 H : Cereni.
7 H : Vadarojcu.
8 H: Fetilo.
9 H: Injesti.
lo H : Jiristii.
260
www.dacoromanica.ro
-Lazaresti 51; Lmotesti 30; Lepsa 21; Lema; LungaDochiea 1 22.
Maluri 58; Mnstioara 61; Mrbesti 181 ; Mrsti

73: Meara 180; Meara ; Mircesti 76; MIndresti 61 ;
drisca 61; Morile Cozmii 5-20; Movilita 260; Muncelu 74.
Nanesti 125; NAmoloasa 26; Nruja 100; Negrilesti

178; Nereaju 99; Nestoresti 121.
Odobesti 467 ; Olisesti 77; Orbenii de jos 66; Orbeni de sus 208.
Paltinu 78; Panciu 145; Paraipan (Baltaresti) 30;

Parava 157; Parosu (Sacatura) 69; Patrascani 63; P-
dureni 89; Pdureni 77; Pncesti 280; Pulisca 92; 135testi 122; Pu,nesti 200; Piatra Sturzii, c.; Podurile 69;
Poeana 75; Pomii Strjescu 2 23; Prahuda 40; Pricistaea 3 Prisaca 25; Pufesti 181; Purcei (Purcea) 4 155;
Purcelesti 34; Putu lui Haret 5-20 sf st. p.
Racoasa 266; Rdulesti 67; Rstoaca 154; Repedi
39; Resepiti ; Rotilesti (Verde) 95; Rujinesti5 204.
Sacatura 5-20; Sascut 203; Sascut 43; Sasul 80;
Satu Nou 129; Satu Nou 45; Schintei 37; Schintei ;
Scurta de jos 132; Scurta de sus 147; Semilachi, c.; Serbestii 63; Slobodziea Hulpesti 20; Soresti 5-20; Soveaja
397; Sparieti 91; Spineni 6 133; Spulber 24; Straoane
de jos 122; Straoane de sus 115; Suraia 158_
Sendelarii de jos 161 ; $endelarii de sus 328; $iscanii de jos ; Siscanii de sus 40.
Tarnitei ; Ttchirii (Tichireaju) 78; Tojanti 62; ,Tulnici 58.
Tifesti 108.
Urechestii de jos 74; Urchestii de sus 61; Ursoiu 44.

Vadu Turcului 39; Va lea Neagr 22; Valea Neagrii;
Valea Srii 101 ; Valea Seac 210; Valea Seac c.-, Valtaresti 30; Vainita 38; Varnita ; Vsuiu 7 (Sacatura) 35;
Azi Lunca Dochiei.
2 H: Poma Strejesa.
3 Azi Precistanul.
H: Pucei (Puna)
5 H : Rojunesti.
6 Azi Spinesti.
7
: Vaseiu.
261
www.dacoromanica.ro
Veatresti (Herstrgu) 70; Vidreasca 1 26; Vielini 30; Vic

nasesti 61; Vitanestii de jos 63; Vitanestii de sus (MAgura) 116; Vizantii 96; Vizantii-Unguri 40+ Voloscani
69; Vulturii 279.
Asezare micg (1-5 curti), fr nume, la S. E. de Pdureni.
0 sting pe Siret, la N. de iscanii de jos.
Doug izvoare s'Arate In Vrancea, la N.V.V. de Nereju.

Rimnicul Sgrat
Adtmati ; Andrees 25; Auras, co.
Baba Ghisg 32; Balta AIM 30; Bltati 50; Basa 55;
Batogu, co.; Batrirfa 5--20; BAbeni 97; Bilbeni Blgceanii 100; Bglesti 100; Bgligosi (Slobodziea Gere.sului)
40; Beciu 35; Betites-ti 42; Besligeni 5-20; Bilboaca
72; Blehani 33; Blidari Curatu[ra] 40; Bogza 82; Boldu

140; Bontesti 64; Bratis 1-5; Brosteni 52; Budesti 95;
Bularghi sil. ; Bumbaci (La un stubeu), c. ; Burdesti 112.
Caeata 40; Caslatina 2, C.; Ceres, go.; Cheibosesti3
30; Chetranu 5-20; Chetri 5-20; Chicestii de jos 5-20;
Chicestii de sus 65; Chichinet 90; Chiciura 5-20; Chiojdeni 76; Chirstianesti 30; Chitulusi 53; Ciocirlan, co.;
Cioresti 75; Ciurai, stn. sau 1-5; Ciineni 75; Cindesti
120; Cirligi 90; Codresti 45; Codresti 30; Colibasi 21;
Conacu 4 de peatr (Pirliti) ; Corbu 36; Coroteni 50; Corotenii vechi 5-20; Costienii [de] sus 52; Costienii Zidu
30; Coteqti ; Cotestii Slutus 180; Gotu Jirleu (Tupe) 24;
Cotu Lung 32; Cufuriti 53; Curcan, sil.
; DgnuleDanilo Valceliu, c. ; DAlhuti 31; Da'
stii 25; Dealu Lungu 22; Dealu Niculil 5-20; Dedulesti 64; Dedulegi ; Domnita 27; Dragoesti 55; Dragoeqti ; Dragosloveni 70; Drogu 68; Dudescu 100; Dumitresti 102.
Azi Vidrascu.
2 La Slatina ?
3E
4
Chioibassti.
E: Colacu de piatr.
Sluu e catunul de azi Shill, Mire Cote:,ti si Budesti (Comu-
nicare a profesorului I. Velicu).

.262
www.dacoromanica.ro
Faraonii 58; Focsanii 1494 si st. p. ; Fundureni _55.

Galbinasi 60; Ghireaza 25; Ginlesti 5-20; Gologan
126; Gradesti 67; Grebani 145; Grebesti 60; Gromas 20;
Gugesti 63; Gura Calitii 50; Gura Cahntuiului 58; Gura
Gtrluta 5-20; Gura Oreavului 25; Gurti, co.; Gurgueti
41; Gurgueti 5-20; Gurgueti 2.
Hirtopi 36.
Ianca 80; Isofocheni 5-20.

Jirleu 145; Jitiea 21; Joita (Odaia Topliceanului) 20.
Lacu Rezii 45; Lamba 5-20; Until; 20; Lstun 72.
Macsineni 29; Macsineni 26; Macsineni ; Maga 5-20:
Maracinii (Grecului) 26; Maralui 106; Martinesti 30;
Mcrina 104; Micoineni 5-20; Mihlmni 45; Moara Osman Ceaus 5-20 ; .Moara Uncea 5-20; Mocanii 60; Mot-
neu 5-20; Mudreni 5-20; Museteanchi 5-20.

Nahimu, co.; Nicula Mgura 5-20; Niculesti 48; Niculi 56; Niculi intru Rimnic 39; Noroiu 5-20; Nuci.
Obeala-.Mindra 20; Obrejita 30; Odobeasca 25; Oghea-
la, co. ; Oghediti 33; Olrenii din vale (ot Cotatca) 44;
Oghilesti 43; Olteni 30; Orat 20.
Palanga 64; Papuluga 24; Paraschevini 5-20; Paraschiveni 44; Peletina 25; Perisoara 20; Perseanu, c.;
Pinticani (Slobodziea Aleco Bagdad) 5-20; Piscu Nefu
36; Piscu Negru 35; Pinticati 55; Plasoi ; Plesesti 50;
Plesoi 31 4; Plochii Nou 22; Plochii Vechi 30 Podu Lacului 86; Poenita 41; Poiana Mrului ; Poiana Plopului
(Lacu lui Bobin) 5-20; Popesti 63; Posta, st. p.; Pre-
veghiu 5-20; Putrida mare 40; Putrida micA 5-20;
Putentel (Ciocela) 310; Putentei (Slobodziea Costieni) 36.
Racovita 100; Racovitg 5-20; Raduceti 25; Raca

48; Resipiti 85; Retezati 5-20; RIchili 25; Rimnic 435
si st. p. ; Rimniceni 141 ; Rimniceni 39; Rogoz ; Rublea ;
Runcu 25.
Salcii, co.; Salcioara 62; Schide 5 5-20; Scortarii 77;

Sihlea 72; Siritora 26; Slimnic 27; Slobodziea Amara
Trecut la un loc cu Focsanii Moldoveni. Cifra se referii la
ambele orase.
2 H: La satul Gurc_zueli (Ks A. rypryens).
3 E : Lntii
4 H: Plesoi.
A.2i Spidele
263
www.dacoromanica.ro
270; Slobodziea Cerdac 25; Slobodziea Cioresti 75; Slobodziea Colt% 50; Slobodziea Coroteni 112 ; Slobodziea
Istudor 37; Slobodziea Piscu Negru 39; Slobodziea Pin-
ticesti 86; Soci 5-20; Soresti 98; Stanca 30; Stancii,

co.; Sulegata 5-20; Sutu 41.
$ocariciu 55; $tubei 59.

Tair, sil. ; Tataranului 20; Tatarii 90; Tatarii 56; Terhesti 32; Tigoiu 60; Titeleli 21 ; Timboesti (Slobodziea
Timboesti) 1110; Ttrgu Cuou 20 si st. p. ; Toplioeni (Svir-
cita) 125; TorgpAlesti ; Traisteni 5-20; Turbure 39;

Turtuf, co.
Tuguesti (Hingulesti) 50.
Ulmu 140, Urechesti 68.
Vadu Seicii 31; Vadu Vizirului, c. ; Valea Larga 25;
Valea Rea 26; Varzare#i ; Visanii 72; Vijiitoarea 2 5-20;
Vtlaneasa 45; Vticeleli 5-20; VIrtescoi 80; Vlad, co.;
Voetinu 121 ; Voiceni-Surugii.

Zavoiea (Slujitorii Albesti) 40.
Saptesprezece stini : nou Intre Buzgu si CAlmtui,
iar opt in extremitatea de S. V. a judetului.

Sase cosare fr nume : cinci intre drumul post& Ilrila-BuzAu si_ hotarul de S. al judetului, iar unul la V. de
Joita. Acesta din urm are legenda : Stin. (Cosar)"3.

Sapte ctrciumi: dotA. la E. de Gura Oreavului, una la
vrsarea Buzului in Siret, una la S. de Baligosi, una la
V. de Lacu Rezii, una la S. V. de Tatarii 90, una la S. E.
de Perisoara.
Dou puturi de petrol la E. de Nicula ngura.
In total, 264 de asezgri omenesti.
Roman
Ajudeni 72; Averesti 4 150.
Baiceni 96; Balasenesti 22; Balomiresti 27; Barbatesti 40; BtrInestii de jos 88; BAtrInestii de sus 117;
Berbenceni 79; Bira 42; Bogdnesti 112; Boghici 129;
Bogonca 5-20; Bolosesti 80; Borticesti 50; Botesti 72;
i
H: Timbwgi (Slobodziea Timboeti).
2 H : Voijitora.
3
H: Hutor (Coar).
4 H: Abereti.
264
www.dacoromanica.ro
Bradului 25; Bradului; Bratesti 120; Bratulesti 81; Bucioga 80; Buc.iumeni 62; Bujoea 121 ; Buileanesti 114;
Butca 5-20.
Calinesti 69; Galugareni 93; Calugarita 35; Garnesti I
38; Causeni 21; Cautaseni 101 ; Certioni 2 60; Cettresti
75; Chetreasa 5-20; Chiliea 62; Chiscu Rusului 5-20;

Chitrisu de jos 51; Chitpisu di sus 96; Ctmpeni3 102;
Cordun 95.; Corgana 22; Goruton, C.; Costesti 90; Cotu-
Vldica 5-20; Comesti 21; Crivesti; Cucoteni 98; Cucova, c.; Cuzmestii la vale 20.
Dadesti 40; Damienesti 131; Dealu Mare ; Doljesti

117; Doschinesti 36; Drajesti 44; Drgnesti 182; Dumbravita 132.
Fgklu 5-20; Frcseni 62; Fedeleseni 58; Fircesti
32; Fundeni 48.

Gadinti 196; Gavreni 33; Gladeni 45; Goraesti 4 163;
Gornasestii-Rediu 95; Grochi 5-20.
Handresti 77; Hbsesti 123; Hlucesti 283; Hlu-
cesti 5-20; Helestieni 177; Holpasesti 5 111.

Iucseslii de jos 161 ; Iucsestii de sus 73; Iuganii de
vale 5-20; Iuganii din deal 56; Izvora 60.
Jurieni 57; Jurieni; Jurjesti 86.
I aiu-Stroesti 80; Lutca 24.
Macsinesti 5-20; Manjin 28; Marjin 1-5 ; Mer-
cesti 5-20_; Miclauseni 87; Mircesti 82; MIgla 38; Mogosesti 70; Movileni 42; Muncelu 115; Muncelui (Cotu
Jul Balan) 38; Munoelui de jos 72.
Neguseni 40; Nistorestii di jos 6 48; Nou-22.
Oborocenii de jos 44; Oborooenii de sus 45; Odobesti
80; Odva 5-20; Oteleni 107.
Paldesti7 66; PAdureni 8 51; Pistauta 5-20; Piticeni 24; Poiana Iurasco 41; Poiana Leonga 80; Poenilore 102; Poznari 5-20; Preajesti 35.
Cornesti, mosie nelocuit, in M.D.G.
2 H : Certiona.
I
3 H Campieni.
6 L, VII, 284: Gheraesti,
6 H: Golpasesti ; L. VII, p. 280: Hulp5s5sti.
6 Cei de sus nu slut trecuti in liartii.
7 I., VII, p. 285 : Pildesti.
8 H: Pobureni.
265
www.dacoromanica.ro
Rachitesti 95; Ragna 5-20; Radunda 49; Aeacea 30;

Redii' 43; Roman 1369 si st. p.; Rujenoasa Vatra 121;
Rusi 91.
Sabaoani 231 ; Sagna 136; Selivestri 92; Simionesti
54; Slobodziea 32; Stanitii 47; Sterp 38; Strimba 5-20;

Strunga, ape minerale sulfuroase 1-5.
-*cheea 111; $estari 5-20; **ompesti 38.
Tabeira ; Tamaseni 125; Tisa 5-20; Tisa ; Titcariii

39; Todoreni 39; Todoresti 118; Torcesti 1-5 si st. p. ;
Trasoanii 5-20.
Unguri 155;
5-20.
Ursov 5-20; Ursov 1 5-20;
Ursul
Vinocurnea ; V1scanii 91; Vorintiresti 41.
Patru mori : una la E. de Bogonca, una la V. de Bratulesti, una la V. de orasul Roman, una la V. de Simionesti.
Doti drciumi: una la V. de Ursul, alta la N.E.E. de

Fircesti.
In total, 156 asezri omenesti,

Romanafi
Adunatii Jighirtului 37; Adunatii Racoviti 5-20;
Amrstii de jos 133; Amrstii de sus 78; Apele Vii 2

114; Arcesti 87; Ascunsa 3 91; Ascuns Bostanii 4 5-20.
Babiciu 60; Baldovinesti 6 143; Balisa 120; Bals 3 743;
Balita 5-20; Banta Slobodzeia 33; Bazgari 45; Belgu-
nii de jos 7; Belgunii de sus 52; BIrza 75; Bobicesti 108;

Boica 8 5-20; Boldu I 1 I ; Borbesti 120; Bosoneanii Romini 9 131; Brancoveni 130; Branet (Gorganu) 81; Brastovt 103; Broasca (Slobodzeia) 24; Buzduc 40.
I Al doilea catun cu acest nume si numar de curti.
2 H: Apoleviea.
3 Jumtate din wzare e In Dolj.

4 H : Bastanii.
6 H: Baldovanesti.
6 H: Balas.
7 H : desus. Gresal5 prin r2petirea aceleiasi terminatii.

I E. f. 50 v.: Cdtunu Beiche.
9 Alti Bosoneani nu sint trecuti pe hart.z
266
www.dacoromanica.ro
Cacoresti 93; Caracal 1 963 si st. p.; Celariu (Virscoy) 125; Celei 95; Celieni 122; Cepari 115; Cepuriea
55; Ceroiu 130; Ceroiu 5-20; Chiliea 5-20; Chinteni
5-20; Ciocanesti 115; Ciunga Ascunsa 2 96; Ciuturoaia 399; Cindeni Brezonoa 50; Cfrlotesti 123;
testii Sirbi 20; Comanesti 5-20; Corabiea 3 38;
nesti 5-20; Cosovenii de mijloc 95; Cosovenii de sus 4
50; Coteni 26; Criva; CrInguri,le (Slobodziea) 21; Crusovu 80; Cupugar 5-20; Curtisoara 66.
Dasova 83 ; Dbuleni 217; Dobrosiveni 59; Dobrotesti 40; Dobrotestii Piciorogi 61; Dobrun 47; Dosu Ejdii 27; Dracovet 321 ; Dragaceni 46.
Falcoiu 162.; Froasu de mijloc 34; Frcasu de sus s
Ftntnelili 5--20; Flesteno 5-20;
;
60; Frcsanca,
Frsinitu 57; Fundu Dvornicului 44; Fundulita 60.
Gneasa 86; Gvnesti 6 202; Ghezdovesti 86; Ghitu,
c.; Gircovu 79; GIrla 71; Golfeni 52; Gradini 59; Greci
131 ; Greci 27; Grojdibrod 7 157; Gropsanii 156; Grozvesti 40; Gura Clugrii; Gura Iasului 5-20; Gura Padina 81.
Hotaru (Slobodzeea) 32; Hotrani 8 70.
lama 128; Ingheipati 44; Iontesti 87; Islazu 65; Izbacenii de jos (Tuf a) 34; Izbacenii de sus.
Jovresti 9 30.
Leorda 5-20; Leu 314 si st. p.; Liicenu 85; Lipesti

($tbanesti) 22; Una 30; Lustariea 37.
Mainesti 21; Margaceni (Marieni) 99; Margaoeni
(Marieni) 29; Margaritesti 90; Maronesti 51; Marotina
de jos (Ghimpati) 32; Marotina de sus 226; Morosanii
Galicii 86; Moldoveni 73; Morunglavu 229; Mozall 83.

Negresti.
1 H : Caracul.
2 0 parte in Dolj.
3
H: Corbiea.
4 Cowvenii de jos nu sint scrii pe hart5.
5 Fgrcap de jos nu e scris pe barra.

6 H : Gabanesti.
7 H : Grojdibzdu.
8 H: Hutoreni.
9 E. f. 49, V.: Giovrgti.
10 E. f. 49 V.: Mozolea.
267
www.dacoromanica.ro
Oblrsa 55; Oboga de jos 28; Oboga de mijloc 72;
Oboga de sus ; Orezu 49; Orla 134; Ostavtti 48.
Peatra 39; Peatra de jos 50; Peatra Serbii de sus

107; Plesoea 63; Poeana Mare 5-20; PopInalestii de
jos 72; Poplinzglestii de sus 41; Potelu 88; Potopeni 22;

Prascoveni 167; Purisel m.
Racovicioara 34; Racovita 82; Racovita 68; Redii 196;
Resca 2 76; Robanestii Botoea 24; Robanestii de jos 22;
Robanestii de sus 38; Rosienii de jos; Rosienii de sus
42; Rusanesti 75; Rusanestii de jos 23; R.usanestii de
sus 126.
Sahtesti 34; Scrisoara3 84; Scorburi 37; Sileste

Otiea 5-20; Silistoara 57; Slatioara 230; Slaveni 70;
Soreni 70; Spurcata (Sipoti Slobodzeia) 83; Stoeanesti

86; Strimba (Slobodzeia) 35; Studina 80.
Scheia, C.; Soptrlita 4 145.
Teiusani 5-20.
Tertelu 23.
Ungureni 72; Urieni 5-20; Usica de jos 201 ; Usica
de sus 76.
Valeni 48; Vdastra 98; Vdstrita 67; Verde 53;
Viisoara Mare 74; Viisoara Mic 5-20; Vlasca 5-20;

Vldulen1 26; Vulpeni 262.
Zarif 5-20; Zvorsca.

Sapte asezri fr nume: un- sat cu peste 20 de curti,
la V. de Caracal ; unul cu peste 20 de curti la N. de Banta

Slobozia ; dou asezri mici (stini ?) la S. de Ciunga Ascunsa ; una (1-5 curti) la V. do Banta Slobozia ; una
(1-5 curti) la S. de Scrisoara ; una la N. V. de Pras-
coveni.
Opt mori, dintre care dou pe at, dou la S. de Brastovt, dousj la S. si S. E. de Btrza, una la V. de Dobrosloveni, una la S. de Ianca.
Total, 194 de asezri omenesti.
Puricel ?
2H:
3
H.: Scolpwra.
4 H : Siparlita.
268
www.dacoromanica.ro
Skuieni
Albesti 55; Albesti 5-20; Albesti, st. p.; Alunisu 44;
Amaru Suditi ; Apostolachi-Cumitri 54; Aricesti 87; Ad-
onesti 30; Attrnatii 26; AtIrnatii Bejenari ot Harlam-
piea 1-5
Bltesti 55; Btrini 128; Begu 23; Bertea 155; Btsca

Rusilii 29; Biscenii l de jos 70; aiscenii 1 de sus 74;
Blestematele 80; Bobana si Isteul 95; Bobeni 50; Boboci, ape minerale ; Boderles 5-20; Boida 23; Bolac 2
36; Boldesti 57; Boldesti 44; Bolesti 23; Botesti 26;
Boului 31; Bradu, fosta mnstire ; Breaza Vispesti 140;
Bucov 51; Bucoveli ; Buda 39; Bughea de jos 38 ;, Bughea de sus 41; Burcanesti,
"Calvini3 5-20; Caputinoaia 5-20; Calugreni 136;

Calugrita 5-20; Ckbunesti 86; CAtieas 49 Ctina 56 ;Ctuna 23; Cecraciu 5-20; Ceptura 170; C4turasi 4 40;
Cerasul 108; Cernesti 5-20; Cheea ; Chiojdeanca 64;
Chiojdu de Bisca 128; Cioceni 54; Ciolanu 47; Ciolanu;
Cislu 92; Ciuciuneasca Noti 5-20; Ciuciuneasca Veche
5-20; Cirnului ; Clondiru de jos 66; ClOndiru de sus ;
Coada Amarului5 5-20; Coada Malului 30; Cogeasca
Colceagu 59; Colti 80; Cotti (Peatra) 6 5-20; Cordon; Cordon ; Costieni 20; Coserelile 37; Counina de
jos 39; Cozmina de sus 64; Crciunesti (Schitu) 31;
Cringu 42; Cuiba 47; Curmtura 5-20.
Dejerati 29; Dobrota 45; Drajna de jos 164; Drajna
de sus 70; Dubrovesti 5-20.
Fefelei 56; Fintesti 90; FittIna 30; Hntinelile j23;
Fundtura 35; Fundu Niscovului 5-20; Funduroaia 5-20.

Ghimperesti
124;
Ghitioara
128;
Ghizesti ; Cilni
5-20 Glodeanul CIrligi 72; Glodeanul Sarata 100; GloAeand Saliste ; Qoidesti 5-20; Gorinetu 102; Gornetu
Gornet 22; Gradesti 40; Gura Buzeului 5-20; Gura
Ghitioara 90; Gura Pltinasului 29; Gura Teghii 61.
Hanu Zote, c.; Hirsov 23; Homorkiu 42.
1 H: Biscii.
2 E, f. 11 V.: Balaca.
3 H: Calvana.
4
H: Ceptura.
5 H: Amurului.
6 H : (Petra).
269
www.dacoromanica.ro
Inotesti 60; lona 5-20 ; Iordchiana 20; Istrita de

jos 70; Istrita de sus 5-20; Izvoarele 82; lzvoranu ;
Izvoru Dulci 42.
Jircalei 25; Jugureni 1 45.
Lapuu Mari 128; Eapuu Nou 48; Lapuu Veachi

(Mari) 110; Lera 20; Lipneti 36; Livada 86; Lobeasca 25; Lupatna 5-20.
Malu Rou (Rotar) 80; Malu Vingt 30; Marjinea
Poduri-Nucii Ghidiea 30; Marunti 20; Matita 26; Mgura 2 90; Mggurenii de sus 563; Mguricea 4 5-20;
Mgrjinenii 5-20 si st. p. ; Mgrjinenii de los 21; Mgrjinenii.
de sus 5-20; Mehedintii de jos 48; Mehedintii de sus
28; Mezil 161 ; Miroi 60; MIrlogi 35; Mlgjet 36; Moara
Mgrcineni 51; Monceti 70; Murul 30; Mucelu (Carmagilor) 36; Muscelu Ttgan.
Neanca (Suhateni) ; Ngeni 45; Nehoiai 103; Ne-
hoiasi 5-20; Nehoiu 129: Nemerche 5-20; Nesipoasa
31; Nevesteasca 5-20; Nucetul 62; Nucetul ; Nucoara 5.

Ochii Boului ; Odai 1-5; d'al 21; Ogretinul 61;
Olari 5-20; Oliarici 23; Oltenii ot Stubeu 50; Orzoaia

5-20.
Paltenu 26; Parepa 45; Parepa (Rui) 21; Pgcureti 130;
Paltineni 34; Pngtgu 51; Intir1age6 de jos 33; Patir-
lage 6 de sus 56; Peptinari ; Perisoara 60; Petriceli 5-20;

Petricica 5-20; Petroasa 135; Petroasa 7 (Barbi) ; Piatra Corbului 67; Piatra Corbului 24; Piscu Dragoicii
5-20; Pitigoi 20; Plaviea 70; Plescioarele 5-20; P1e-
suya ; Plgeti 5-20; Plopul 41; Podenii Nou 72; Frodenii
Vechi 104; Poeana 78; Poeana Copaciului 35; Poeana

Mierlii 8 27; Poeanitele 20; Poeni 73; Popeatra 5-20;
Popesti 101 ; Posetii Ungureni 9 38; Potro Singuru 10 36;
H: Jughereni.
2 H: Magula.
3 Mgurenii de jos nu strit trecuti.
4 H: Magorici.
5 H: Puchibora.
6 H: Ptirlas.
7 Petrasao.
1
8 Merile.
9 Posestii Ptninteni nu sint scrisI, dar semnul satului e fcut

mai la S.
10 E, f. 11 v.: Protosinghelu.
270
www.dacoromanica.ro
Predeal 68; Predesti 60; Priseaca 48; Prosca 31; Provoteti 5-20; Puturile lui Hanu 5-20.
Rachieri 40; Racova 23; Rgtileu 50; Rincezi 48; Rotari 24; Ruptura ' ; Rusaat 31.
Salda 69; Sceni 33; ScAiosi 80; Scgrisoara 5-20;
Scurtesti 58; Sibiciu de jos 43; Sibiciu de sus 73; Singeru 120; Slanicu 2 739; Slobodziea 21; Slobodziea Tohneanca (Lhigureneni 3 Suditi) 50; Slonu 39; Stanila 20;
Star Chiojdu 170; Stefesti 42; Sterzeni 20; Stfimbenfboeresti 143; StrImbenii Megiasi 65; Suditii dela Malu Row ;
Suranii 79; Susana 4.
Schiulesti 24; Sipot 44; Soimarii 102; $tubeu 40.
Talea 20; Tt5reii Conduratului 40; Tega 24; Teisanii
megiesesti 135; Teisanii streini 5; Teseul 40; Thlesti- 119;
Tirleti 20; Tohani 106: Tomsani 42; Topila 5-20; Trenul 6 din (Treul) 61; Trestioara 34; Trestioara 5-20;
Troita 49; Tudurachesti 20; Tufe 5-20; Tufe Rosu

5-20; Turbure 37.
Tirculeti 65.
Udresti 55; Ulmu 49; Urlati 105; Ursoaia 57.
Vadu Pgrului 64; Vadu Sapatu 112; Vai de el 35;
Valea Anii 50; Valea Aninoasa 89; Valea Borestilor 24;

Valea Boului ; Valea Cucului 56; Valea Gardului 42;
Valea Gornetului 78; Valea Larg 43; Valea LargA 37;
Valea lui Seiman 32; Valea Luipului 33; Valea Mellor;
Valea Mucelului 62; Valea Nucetului si Marunti 50;
Valea Orlea i Chitorani 7 72; Valea Petra 41; Valea Plopului 24; Valea Poeni ; Valea Popii 37; Valea Rea 5-20;
Valea Scheilor 84; Valea Screzti 33; Valea SeacA 5-20;
Valea Sibiciu 85; Valea Siticea 45; Valea Stilpului 8 30;
Valea Urloae 50; Valea Ursoaia 70; Valea Vii 57; VAleni 9 418; VArbila 23; Wirbi/a; Vrbileu 183; Veneti
5-20.
I Raptura.
2 N-are semn de oras.

3 Sic !
4 H: Susa.
9 SteanIi.
6 Trecul; E, f. 14; Trenul.

7 H: Caturaniea.
9 H: Stimpului.
9 N-are sem'n de oras.
271
www.dacoromanica.ro
Zaharesti 39; Zanfira 21; Zapoda 38; Zimbroea 5-20.

Sat fr nume la S. de Posestii Ungureni : grit Posestii Pminteni.
Douzecisipatru de stni, dintre care patru In munti 5i
douzeci In coltul de S. E. al judetului, intre drumul de
post Buzu-Urziceni si marginea de S. E. a judetului.
0 moar la E. de Plesova.
Unsprezece circiumi, dintre care patru la N. de Oda[ si
Mirosi; dou pe Valea Teleajenului, intre mnstirile
Cheia si Suzana ; una la E. de Boldesti ; una la E. de
Parepa; una la N. de Glodeanu-Srat; una la S. E.. E. de
Mrgineani st. p. ; una la V. de Lapusu Nou.
La N. de Slnic e insemnarea : Mine de sare (ocne)".
In total, 346 de asezri omenesti, fr minele de sare.
Suceava
Adincata 150.
Baea 363; Balasesti 69; Balelesti, 74; Balsa, c. ; Banesti 70; Beresti 67; Blajesti 67; Bogataea 44; Bogdanesti 241 ; Boldesti 51; Barca 59; Bordujeni 270; Boresti pop.' 34; Boroaia 108; Bosteni 61; Botesti 99; Botusinita 23% Boureni 54; Boureni; Brateni 5-20; Bradtel ; 5-20; Brosteni 73; Brosteni BIrgaeni 25; Broqteni ifirgaeni; Buciumeni 39; Bucsi 37; Buda 186;
Buda 40; Buda Veretiiu 24; Budelita 62; Bunesti (cu
oameni) 5-20; Burceni 55.
Caracuesti 54; Cemortanii Rosilor 2 61; Chirilu 24;
Ciugareni 54; Ciugareni 28; Ciumulesti 108; Cobuji 62;
Cojosa 33; Comtrzani 35; Contesti 66; Corni 69; Cotrgasi 53; Crapaturile (Popesti) 40e; CTestesti 51; Crucea 80.
Dolhasca 241 ; Dolhestii mari 212; Dolhestii mica 1-5;
Dontii 5-20; Dorna 198; Draceni 211 ; Dragoeasca
5-20; Draguseni 130; Dumbr'veni 267; Dumbrvita di

jos 40; Dumbrvita di sus 42.
L, VIII, p. 250: BrAsti.
2 Scris trail Rosilor si apoi, dedesubt, Cemortanii.
3 H : Rapaturile; L, VII, p. 255: Crp5turile.
1
272
www.dacoromanica.ro
FAIticeni 673 si st. p.; Flticenii vechi 41; Fkcasi 40;
Fetesti 30; Filipesti 42; Ffntineli 81; Foresti 106; Fraseni 5-20.
Gainesti 73; Gancea 5-20: Ghermanesti 135; Ghermanesti 5-20; GIstesti-Ghietesti 150; Golicas Poeanoiu 100; Gorodiceni 151 ; Gremesti 107.
Hectul 212; Heresti 46; Hirtopile 70; Holda 30; Hol-
dita 5-20; Hreasca 25; Hui 88.
Ion5seni 87; Ioneasca 44; Iurcani 1-5 st. p.

Joldesti 140; Jurjesti 59.
Lamaseni 162; Lespizi 162; Leucusesti 70; Lipovenil
Bratesti 81; Lipovenii Homita 34; Liteni 179; Litcanii ;
Lunca 136; Lunca 5-20.
Malini 211; Manolea Lipoveni 57; Manijenii 42; Mas-
tacanii 5-20; Matioaea 1-5; Meresti 34; Mihaesti 52;

Miroslavesti 1 54; Mitesti 26; Modeea 2 48; iviotca 96;
Movileni 5-20.
Negotesti 61; Neicanii 22.
Oncesti 57; Onioeni 103; Opriceni 51; Ortesti 32.
Paeaseni 24; Pascanii (Vatra) 76; 1351tinisu (Glodul)
41; Petiea 95; Pirilepca 5-20; PIrtu Cirjii 28; Pirtu
Penti 27; Plesi 25; Plesesti 94; Plopeni 140; Poeana lui 3
30; Povalenii 5-20; Preutesti 4 5-20; Preutesti Bresescu
35; Probota 99; Probota ; Purciulesti 26.
Rabfea 43; Racovo 5-20; Radaseni 293; Rareu ; Ra-
tusu5 dela Podu Seret 20; RAtunda 42; Rica; RIsca
Tiganili 100; Roscanii 84; Roii Calici 5-20; Rosiori
55; Rotopnesti 111; Rudesti 26.

Sabasa 58; Saca 101 ; Sacueni 36; Salcii 127; Salt-
jeni 60; Sandomeni 61; Sarafinesti 97; Sasca 59; Sa-
vesti 46 ;- SAvesti 40; Seritel 148; Slatina ; Sltioara 44;

Slobodzkea 50; Sloboziea Fundu 23; Soci 128; Soci
5-20: Spataresti 62; Stejaru 30; Stolniceni 93; Stolnioeni 59; Stolniceni 40; Suha 105.
1 H: Miroslaveist.
2 L, VII, p. 255: Piaui Cirjei-Madeiu.

3 Sic !
I H: Preupeti.
18
H:
Principatele Romtne
c. 8379
www.dacoromanica.ro
973
5aru Dorna 130; Soimaresti 34: Serbetul 43; Sinca

5-20; Soldanesti 91.
Tampesti 78; Tatarusi 261 ; Teseutii 5-20; Tirziea
Neamtului ; TIrziea Rtsca (Grosi) 44; Tochileli 30 si st.
p.2 ; Tudora 245.
Tolesti 42; Tolisti 64.
Vale Saca 84; Varaticul 44 ; Vercicanii 1-5 ; Veresti
32; Veriseni 66; Virful3 36; Vldeani 156; Volturesti 28.
Zamostte 220.
Trei asezri mici 0-5 curti) Tar nume : una la S.
de Adincata, alta la S. E. de Dolhestii Mica, a treia la E.

de Veriseni.
Cinci stini, dintre care patru pe pirul Suha Mare, la

S. S. V. de satul Suha, si una la S. de Beresti.
Unsprezece mori, dintre care cinci la E. si S. E. de CemIrtani, trei la N. de Plesesti, dou la S. si S. V. de Bradtel 5-20 si una la V. de Veresti.
Patru herestraie, dintre care dou pe pirul Sulia Mare,
unul pe pirul Rtsca i unul pe pIrul Rtscuta.
O drciumii la V. de Rdseni.
Cinci mine la S. si S. V. de Baia.
Dou izvoare minerale Izvorul Borca, la S. V. de satul Borca, si un izvor sulfuros la N. de Fintinelc.
Doted puturi la S. si S. E. de mnstirea Rtsca.
In total, 215 asezri omenesti, fr mine, izvoare
puturi.
Tecucf
A deal 5-20; A lu
; A Mann, c. ; A Moara.4
Conachi 24; Antohesti (Bogdan) 96; Arutura, c.
Baimac 42; Balaneksti 45; Balanesti 34; Balotesti 30;
Barcea 173; Baroea, c.; Brboasa 34; Beberesti 76; Bejenari ; Benesti 41; Berheci, st. p.; Berhoea (Calrnatui)
35; Binesti 82; Blaga 60 Blajerii de jos 86; Blajerii de
sus 88; Bobus 5-20; Boghesti ; Bou-Ros 5 5-20; Brahasesti 253: Brainestea 30; Brainestea-Samoila ; BraiH : Semaresti,
2 Statia de post T spre est de sat.

H: Verpol.
H: Amora.
5 H: Bosu-Ros.
3
4
274
www.dacoromanica.ro
nesti 55; Buciumeni 1 145; Buciumeni 33; Bucsa 26;
Buda 46; Buda 33; Buda :30: Budesti 207: Burdusaci

111 ; Burluci 31; Buzclugan.
Calimanesti 72; Cauea 35; "Cheftelnita 5-20; Chilimaneasa 110; Chiser, c.; Chitani 23; Chitelusa 22; Colonesti 73; Condra 91; Condrachi 86; Corbasca 96; Corbita 37; Corbului 5-20; Corcioveni 39; Corni 100; Corni
25; Cositeni 37; Costis. 22; Cosposesti 29; Cota, c.;
Cotu Svarcasi 20; Cozmesti 152; Craesti 83; Criviseni
(Foca) 53; Cucoresti 5-20.
Dagraseni 70; Danailesti 2 23; Danceni 48; Dealu
Mare 82; Deunoea 5--z20; Dimacusa 58; Divideresti 38;
Dobrinesti 106; Doresti c; Dratesti 77; Drganesti 195.
Filipeni 45; Floresti 90; Foghieni 5-20; Franiea
5-20: Frumuselu 111; Fruntesti 92; Fundeni 108; Furceni 87; Furceni 5-20 si st. p.
Galbini 73; Gatisesti 100; Gandesti 40; Galceana 106;
Gheldeli, c.; Gherdana 62; Gherjoaia 38; Ghilivesti 38;
Ghirbu 20; Glavanesti 143; Godinesti 70; Gogor 151;
Golesti (Lascuroaia) 5-20; Grajdeni 46; Gulesti (Coasta
Lupii) 3 83; Gutu 29.

Hantesti 101.
Ionasesti 152; Itu 29.
Jurjeni 32; Jurjionii 54.
Lazunca 80; Legheci 35; Lespizi 88; Lichitesti 26;
Liesti 243; Lungociu 48.

Maicea ; Malurile 75; Matca 240; MaldAresti 5----20 ;
Milescani 75; Milesti 71; Minjina, st. p.; Moghileni 70;
Mohoriti 57; Moresti 120; M.otosani 59; Muncelu 156.
Nanesti 173; Nastaseni 5-20; Nazareni 5-20; Nedelca 5-20; Negulesti 72; Nicorestii 148; Nifornita
5-20; Nomoiova 4 43.

ObIrsia 5 (Fundu Berheci) 42; Ocheni 40; Odaea 50;
Oncesti 25; Otelesti 113.
Pancesti 99; Parince 58; lndureni ; Perje 5-20 .;_
Petresti 113; Pircheu 47; Piscu 123; Piscu Corbului 99;
1 H : Burciumeni.
2 H: Danaliesti.
3 H : Costi Lupi
4 L. VII. p. 327: Nmoloasa.
5 H : Obirsoea.
(275
www.dacoromanica.ro
Pirlu 20; Plopasca 1-5 sau stn.; Ploscuteni 24,; Pochi

1-5 sau stn.; Podoleni 66; Poealna 187; Poenari (Homocea1) 167; Pogleru ; Poiani 40; Prdes 5-20; Privala 89; Putinili 46; Putu Mihalce c.
Rachiteu 194; Racusani 24; Radaceanesti 78; Ras-
poca 30; Ratis c. ; Rchitoasa 148; Riichitoasa ; Rkgii 2
Reaci 67; Rediul Balan (Galera) 45; Rogozu 65;
119.' 29; Rutesti 35.

Rujitu
Sagastitu ;
Slcuta 41; Sarisoara 69;
Serbi 119;
Serbi 70; Slobodziea ; Slobodziea Neamtului 5-20; Slobodziea Podu Turcului 73; Slobodziea Ungureani 66; Socei 44; Sperisesti 103-; Stanisesti 60; Stanisesti 43; Strtm-
ba 5-20.
Sarba 39; $endresti 62; $erbanesti 125; $erbanesti
64; Serboaea 35.

Tamozes 20; Tarnita 3 50; Tataresti 45; Taula 21 ; Tecucelu sec. 101 ; Tecuci 328 si st. p. ; Tecuci st. p.4 ; Tocali 30; Tociloasa 5-20; Tofli ; Turoesti 179 si st. p.
TePu de jos 132; Tepu de sus 33; Ticmana ; Tiganeti
5-20; Tipu 30; Tiganeti 56; Ttganesti 52; Ttganetii
Nou 116; TiganqUi Vechi 115.

Umbraresti 70 ; Umbraresti 67; Ungureni 70; Ungurani 66; Ungureni-Moghileni 37; Unguri 5-20; Ursa 51.
Valeana 47; Vale (Boului) 5-20; Vale Corbu-Curteni
21; Valea Mare 5-20; Vale Mare (Ghidrascu) 5-20;
Vale Re 88; Vale Slcii 5 ; Vele in deal 5-20; Viloreni

78; Vileana 21; Vladnic 78; Vlamnic 92; Vorghesti 20;
Vultureni 6 104; Vultureni (Calapodesti) 44.

Zlatarl 71; Zrtreasa 25.
Dou asezri mici frd nume (1-5 curti), una la N.
de Zlatari, alta la V. de arba.

O sttn la S. E. de Strimba.
O circium la S. E. E. de Chiser, c.
H : Gomosea.
2 H ROZii.
H: Tarinta.
4 Sic ! La N. de oras.
5 H: Selcea.
5 H: Bultureni.
3
276
www.dacoromanica.ro
Teleorman
Adunati 52; Albota 112; Alexandru 5-20; Alexan-
dru ; Atirnati 130; Atirnatii 5-20.
Bacaeni 32; Badesti; Baduleasa 21; Balaciu 42; Bal-
tatii 109; Bseni 54; Belitori 215; Beuca 80; Bivolita

5-20; BIrla de jos 36; Siria de sus 40; ifirlesti 25; BU.steasca 29: Bogdan (l'Afilie) 5-20; Bordeili (MIndra)
78; Borestii de Geptura 133; Borestii de Vede 40; Bradu
de jos 63; Bradu de sus 36; Bratosanii 50; Brinceni 74;
Broasca 61; Brosteni 30; Bucovu 50; Bujoreasca 5-20;
Bujoreni 5-20; Bujuresti (Sperieata Repezi) 80; Bumboeni 97; Butculesti 77; Buzestii de Teliorman 40; Buzoesti 38.
Cacanelu 61; Cacarazeni 40; Caldarar 1 1-5; Calinesti 86; Calofiresti 105; Capu-Luncii 2 25; Caravaneti
132; Ceausesti ; Cerbu 41; Cersanii de jos 31; Cersanii
de sus 79; Cetatea 91; Cioara 70; Ciobani 21 Ciocesti
58 Ciolanesti 125; Ciolanesti si st. p.; Ciupac 136 ; Ciupesti
' 38; Ciurari 29; Gocheriesti 46; Colonesti 118; Colji 36; Corbul 84 Corbul 5-20 Corbul 5-20 3; Costesti 31; Cotorca 5-20; Cucueti 57.
Dealu de jos 72; Dealu de sus 45; Dedesti 23; Deparatii 80; Dobresti 5-20; Dobrogoste 25; Dobrotesti
(Dogi) 158; Dracea 126; Dragsanii 132; Dulceanca 4 28;
Dulcinea 5-20.
Falanica 24; Fintineli 85; Frumoasa 57; Fundatura
20; Furculesti 71.
Gaojanii 57; Gavanesti 178; Gherigheu 40; Ghimpanesti 30; Gir14ti 26; Gresea 37; Guesti 25.
Hintesti 129, Hirtesti 52.
Icoana 60; Ionesti 36; Izbsesti 42 5.
,limbasi 97; Jimbreasca 55.
-'
Laceni 38: Lacu 25; La Plopi 5-20; Lisa 56; Lu-
ceni 77; Lunca Corbului 38.
H: Caldaral.
2 H:Capa-Lunga.
3 A doua asezare 5-20, cu acest nume, mai spre nord.
4 E, f. 38: Dulceni.
5 H: Ozvisesti.
1
277
www.dacoromanica.ro
Maldera 88 Malureni 48; "Martalogi 1 23; Mavrodin

287; Mgureni (Ciocanii) 144; Mrghiea 81; Merii Gola 2
90; Merisanii 130; Mirisanii 40; Mirosi 126; Mitropoliea
Mogosoaia 224; Nioldoveni 103;
63 Moara
Mozaceni 55; Mozuesti 39; Muta 36.
N anoveni 4 64; Neaga 59; Netoti 97; Ninciuleti 110.
Ochesti 44; Odaea Hanu Alceru 40; Ologi 64; Olteni
71; Orbeasca de jos 76; Orbeasca de sus 113; Orja 47.

Paragina Sechera 34; Palanga 33; Panova 39; Papa
56; Pduresti 46; Pdureti 16Y; Pdureti 5-20; Priusca
23; Prul Rtundu ; Peatra 219; Peri 34; Pistolesti 5-20;
PIrvu Rosu 29; PIrlita 132; Podu de Brosteni 43; Popesti 45; Purdreni 5-20.
Raduesti 113; Recea de jos (Corntelu) 57; Recea
sus 70; RuOi 6 de Vede 669 si st. p.
Saceni 70; Sael/ 5-20; Scaesti 1-5; Seaca 93; Se-
listi? 50; Serbii ot Mgura 38; Slaveti 55; Slobodziea

21; Slobodziea Gauriciu 8 120; Slobodziea ot Calofiresti
41; Spatariea 46;
; Stolnici 82; StrImbeni 94; Suhaea 157; Svintesti 118.
Satrari 93; Serboeni 140; Soimu 61; 5ovreti 48 9.

Tatarestii de jos 58; Tatarestii de sus 91; Tecuci 120
st. p.; Tecuci ; Teleasca 59; Telesti ; Tufeni 119.
Tiganeti 131 ; Tiganiea 45.
Ulmeni 105; Umele 20; Ungheni 73; Uzlueni 111.
Vatasesti ; Vezii de jos (Vetisoara) 52; Vezii de sus
163; Viisoara 105; VIrtos Pelea 230; Vlaici 41; V1as-
cuta10 41; Voivoda ; Vulpesti 43.

Zimnicea 531 si st. p. ; Zimnicile 51; Zlota 103; Zlotesti 61; Zmerdioasa 116.
Treizeci si una de mori : saisprezece pe Vedea, tntre
*oimu i Rusii de Vede; opt pe Teleorman, intre vrsarea
1 H : Mertolegi.
2 E, f. 37 v.: Meri Goleni.

H: Mare.
4
5
H: Napoveni.
H: Paargina.
6 H: Ruse.
7 H: Sedisti.
H : Gauvriciu.
9 H: Soboresti.
10 H : Vlacsuta.
278
www.dacoromanica.ro
In Vedea si Tatarestii de jos ; cinci pe Urluiul Mare ; una

pe Calea Cnehn ; una pe Valea Pucioasa 1.
O asezare de pescan i (slas pescresc) In ostrovul Bale
tec (Bresco), la Dunre.
Un dreptunghi, cu o sgeat In sus, spre N., pe malul
Dunkii la S. V. de Cioara, si un al doilea, la S. E.: pare

sa Insemne posturi militare sau pichete.
In total, 230 asezri omenesti
Tutova
Anghila 5-20; Antesti 113; Argusesti, c.; Arin, c.;
Armsoaia 42; Avramesti 101.
Balabanesti 128; Balasesti 92; Bcani 60; Bejenarii

5-20; BIrjovana 5-20; Birlad 2 1 877 si st. p. ; Birzesti
5-20; Blesca 53; Blinzi 113; Bobiceni (Balitesti) 75 ;Bogdana 105; Bogdanesti 80; Bojesti3 101 ; Bojureni,
curtile 5-20; Boresti 20; Borodesti 44; Bratulesti 69;
Buda 125 ;_ Budesti 49; Bursucani 92.
Calimanesti 93; Carabut 5-20; Carapcesti 52; Cau-
esti 139; Ctuna-Balagoiu 22; Cernatii 40; Certolom4
38; Certesti 146; Chetreni 5 102; Chilieni 119; Chirjoani

98; Chitesti 28; Chitcani 193; Ciocani 82; Cioresti 143;
Cirlomnesti 166; Cobesti 101 ; Corlte.sti. 96; Conni 24;
Corodesti 54; Corodul 262; Coroesti 59; Coroestii de jos
91; Coroestii de sus 70; Costesti 216; Coi 5-20; Cotesti 89 ; Cotoroi \111; Crestestii de jos 41 ; Crestestii 6 din
(leal 44; Gringa 5-20; CroitorIi7 (Samzanesti) 5-20;

Cruceana ; Cursesti 130.
Dealul Mare 5-20; Dealu Mari 56; Deleni 132; Dimitrachi Macri8, a lui, c.: Docani 79; D_ocneasa 71; Do-
rotei. 5-20; Dracseni 5-20: Draga, c. ; Draghiceni9

I H: Pocosa.
2 H : Birlat.
3 S fie oare Botesti din L, VII, p. 351 ?

4 L, VII, p. 346; Ciortolomul.
5 H Chetrini.
6 H ; Creopestii.
7 H : Criuitorii.
5 H : Macriv.
9 H: Draghigheni.
279
www.dacoromanica.ro
DragomAnesti 5-20; Dragomiresti 110; Drujesti 33;

DumbrAveni 66.
Fataciuni 53; Frtturi 5-20; Fichitesti 63;

nele 5-20; Floresti 189; Floresti 62; Florefti; Floresti,
c.; Foltesti 48; Frunteseni 60; Funatura 5-20; Fun-
doaia 5-20.
Ghicanii 47; Ghidijini 45; Ghirghesti 70; Ghiroceni
110; GolAsei 66; Goltesti 32; Grajdeni 124; Gura Costesti 5-20; Gura Iezerului 42.
Flirsova 129; Hotar5 5-20; Husului ; Husului; Huseni 70.
Ibanesti 59; Ireasca 74; Ireasca ; 1tcani 50; Ivanesti
144.
Jugani 51; Jurjeni.

La Paladi, c.; Laza 134; Lelesti 50; Liesti 134; Li-
pova 184; Lunjesti 60.
Marisesti 91; Mascurii 57; Merjueanii (Evesti) 114;

Micesti 70; Miroasa. 1-5; Kinzati 87; Mosar ; Mosar;
Movileni 38.
Negrelesti 103; Negresti 157; Nerova, c.

Oancea 30; Oancea 5-20; ObIrseni 63; Obrisanii 50;
Ocordeanu, c.; Odia 1-5; Odaia Onesti 5-20; Orgoesti 70.
P5trscani 72; Perieni 128; Pervesti 5-20; Plesesti

26; Plesi 38; Plopana 92; Plopu-131; Poehideia 61; Podul Cotu Podului 26; Poenestii de jos 69; Poenestii de
sus 21; Pogana 59; Pogonesti 131 ; Poiana 30; Poiana
Guji 5-20; Politeni 60; Popeni 127; Popesti 50; Praja
54; Priponesti 190; Prisacanii de sus 2 52; Pruni 5-20;
Puesti 72; Punjesti 109; Pupezeni 71; Puscasi 26; Putredeni 41; Putul Olariului 22.
Racova 50; RAdesti 52; Reace 31; Reoea 5-20; Re-
deni 99; Redesti 98; Rediu 5-20; Rediul Ulii 60; Re-
ten, e.; Ruseni 63; Rusi 59.
Salteni 119; Schit; Schit Bogdanita 24; Schit Chir-
tibani-; Schit Deleni ; Schitu Ma1ine0i ; Schit Orgoesti;

Schit Pervesti; Sf. Nicolai ;
(Slobozia Btrlad) 3
H: Codu.
2 Cei de jos sint in Tecuci.
3 H: Simiti (Slobozia BurlatiY
2!0
www.dacoromanica.ro
21; Slobodzeia 32; Slobodzeia Conachi (Zorleni) 184;

Slobodzeia Poiana Petrii 5-20 1; Stanchiseni 45 ;, Ste-
gad 1 2 5-20; Straninoasa 20; Strtmba 40; Strimtura

5-20 si st. p. ; Suceveni3 35.
$andresti 55.
Tainitii, c. ; Talpiji 122; Tlpgoani 31; Toporesti 71;
Trohanul 66; Tuchelati 26; Tunsesti 99; Tuscanii, c.:

Tuseni 23 4; Tu.5ent.
Valea Babii 5-20; Valea Lurg 5 50; Valea Oanei

58; Vairatis 5-20; Vinderei 130; Vizureni Vladesti 53;
Voinesti 137; Vradesti 110.
Zev (Crivesti) 41.
Dou asezri fr nume: una la V. de Slobozia Co-
nachi (Zorleni), alta la N. de Voinesti.

O moar, la N. N. V. de Puscasi.
Sapte ctrciumi fr nume: una la N. V. de Gura Ezeiului, una la N. de Arin, c. ; una la S. de Floresti, c. ; una
la N. de Odaia Onesti ; una da E. de Lipova; una la S. si
alta la N. de Circiuma Tainitei.
In total, 222 asezari omenesti.
Vaslui
Albesti 90; Armseni 69.
Babara 7 5-20; Babari 5-20; Babari, c..; Babusa

68; Bahnari 95; Balesti 71; Balteni 181 ; Baltati 69;
Batca 22; Butorti 110; Benesti 93; Bereasa 84; Btrzesti

100; Bocesti 53; Bodesti ; Bolosesti 35; Bolosesti 39; Bo; Boresti 204; Borosesti 88; Borosesti 88 8; Botoe
vriesti 157; Bragaresti 90; Branisti 5-20; Brasevita 23;
Buda 5-20; Buhestii de jos 92; Buhestii de sus 98;

Burzugheana 5-20; Butucarie 37.
H : Si. Poiaua Petrii.
2 H : Stigari.
3 Siciveni.
4 Cifra e ling semnul perttru schit.
5
6
H: Lungu.
: Vale Oane.
7 Sau baba ra (rea!).

8 AI doilea sat cu acest nume
cu
Satul nu e reprezentat.
acelasi numr de gos-
-podrii, la S. V. de primul.
281
www.dacoromanica.ro
Canteleresti I 52; Carnodel k-20; Gazanesti 76 i Calugreni 84; Gatuna Cerneia ; Cerneiscaia 2 21; Cetati ;
Chetresti 109; Chircesti 101 ; Chirlesti 17; Chiscoesti 183;
Ciochirlesti 27; Ciofeni 38; Ciorita 60; Ciortesti 190;
Ciurol, c. ; Codesti 147; Coropceni 105; Coticu 70; Cotu

Cuzii 24-; Cozme.sti 110; Croesti 122; Cucea 62_
Daculaseni 48; Daghita 104; Danesti 135; Deleni 27;

Dimitresti 76; Dobriceni 110; Dobroslovesti 43; Dobrovt 361; Dobroveit ; Dracseni 100; Drajesti 99; DumeQt1
191.
Faghi 1-5; Feresti 279; FistIci 94; Fistici ; Focas-
ca 43.
Gunoasa 50; Ghergheleu 106; Ghindaresti (iura)

5 20; Glodeni 57; Glodeni 30; Grajdurili 48; Griestii
91; Gura Muntenilor, m.
Hucu 44.
Ipati 82; Iucsa 5-20.
Jigoreni 49; Jurjeni 57; J urieni.
Lalesti 53; Lipoveni 96; Lipoveni Vaslui 25; Lipo-
vt 206; Litooveit.
Machedo, c.: Maraseni 56; Marjina 24; Mrmoreni
42; Miclesti 167; Mircesti 92 ; Minjesti 71; Moara Domneasc5 72; Mocresti 30; Muntenesti 58; Muntenii de jos
49; Muntenii de sus 148; Musteresti 64.
Negresti 145.
Olonesti 32; Oniceni 127; Ontesti 97; Ordelesti 5-20;
Otesti 115.
Palanca 42; Parpanita 3 39; Parioanita ; Pocreac 154;

Poenari 128; Poiana 60; Poiana Chnului 4 5-20; Poiana
Risnita 25; Pincesti 5 111; Popesti 78; Porciseni 102:
Porci.Feni ; Portan i 106 ; Potropesti 5-20; Puscasi 26.
Raduesti 54; Rafaila 122; Rece 22; Rediul 53; Rediul 32; Rediu MogIldestilor 28; RIngoe 30; Roscoe 36.
1 Canteljesti.
2 Pare sa corespund5 aseziii numite Cotuna Morii lui Ciornei.", In B, p. 153.

3 Satul nu e reprezentat : cifra 39 e alaturi de semnul pentru
schit.
4 H: Chirnituti.
5 H : Poncesti.
282
www.dacoromanica.ro
Sasova 324 Schinteni i st. p.; Schitu Nacului 5;

Schitu Epureani 11 (sic !) ; Senteia 31; Slobodzeia 5--20;
Solesti 177; Soholet 97.
andoeni 118; Saranesti1 104; Scheia 172; Serbesti
85; Sirbotesti 71; Sofranesti 47; Stibureni 103.
Talpilei ; Tanac Burghelesti 165; Tansa 203; Taosti

49; Tatareni 69; Tacuta Bumbelesti 130; Telejina 56;
Telejina 5-20 i st. p.; Telesti 60; Timoftei (Gluboca)
35; Toderesti 143; Todoresti 5-20; Todoresti Meara 87;
Tolma 5-20; Trestieana 47; Tufesti 103.
Tibini 5-20; Tibana, C.; ribnesti 32.
Uncesti 5-20 si st. p.
Vale Mare 28; Vale Re 134: Vale Satului 5-20
Vale Siliste 44, Vaslui 432 si st. p. ; Vulturesti 88.

Tp5deni 181 ; ZIzinca 80.
Dota stIni In pAdurea din nordul judetului, una la V.

de Ctuna Cernea, alta la N. V. de Poenari.
Sase mori din car trei la N. V., si V. si S. V. de Dracseni, una la N. V. de Pincesti, una la S. de Ciorita, una
la S.E. de Ghergheleu.
Trei circiumi fa"r5 nume, din care una la V. de Toderesti, alta la N. de Bolosesti, a treia la V. de Dobroslavesti.
In total, 187 de asez'ari omenesti.

Vilcea
Adunati 42; Adunatii ot Heresti 5-20; Alun 171
Arnresti 110;. Armasesti 90; Arnota ; Aranel ; Auresti 62.

Baben i- 68 ;
Balteni 88; Barbatesti 273; Barcanesti
48; Barcanesti 28; Baseni-Rumini 91; Baseni-Unguri
68; Batasani 49; Barzaesti 102; Belsani 60; Benesti 78;

Berlogra 39; Bersesti 120; Bistrita 298; Bistrita ; Bistrila;
Birsani 32; Birsesti 86; Boesti 84; Bogdanesti 132; Bog-
danesti 80; Bogdanesti 47; Bojttreni 63; Brezoea 62;
Brosteni 190; Budesti 58; Budulei 34; Buduresti; Buleta

82; Bunesti 114.
Cacova 129; Calina 111 ; Calina 5-20; Calinesti 47;
Catetu ; Cazarmele, c. ; Cepari 113; Ceresti 66; Ceresu

B p. 153: Suranestii de gios i Surnestii de sus ?
283
www.dacoromanica.ro
119; Cermejesti 1361 Cerneleli 40; Cheea 109; Cheea;

Cherstnestii 94; Ciociltei 110; Cioresti; Ciumagi 72;
CIrlogani 110; Coeni 68; Colchas' 76; Coltesti ; Coman.ca; Copceni 87; Cornet; Corsora 110; Costesti 139;
Cotorani 49; Coziea 46 si st. p.; Coztlga; Crapaturile 110,
Creteni 148; Cucesti 80; Cuci 42; Cuculesti 37.
Danesti 177; Diana1 60; Dijoiu 78; Dintr-un lemn2;
Doba ; Dobriceni 20; Dobrusa 70; Dovzesti 59; Draga-
nii 48; Drgsani 173.

Ezer.
Faurestii de jos 89; Faurestii 3 de sus ; Fimureni 129:
Fiscaliea 83; Folestii de jos 111; Folestii de sus 160;
Ftrttelu 4; Frasinet; Frincesti 100 8.

Ganesti 113; Ganestilor 6 32; Gant 35; Gheroea 59;
Ghinculesti 44; Ghirdesti 107; Glevele 209; Glojesti 42;
Govora 117; Gradesti 69; Greci 108; Gura Vii 66,
Hataroiu 39; Heresti 66; Hobeni 81; Horez 140 si
st. p.; Horez.
Igoi 121; Inatesti 40; Ionestii Govora 72; Ionestii
Mincului ; Izvoare 40.
Jaroci; Jgheabu; Jinuneni 61; Julesti 39.

Laciul Pojar 34; Lacusteni- 44; Ladesti ; Lamotesti
45; Lapos 68; Lpusata 261; Lunca 48; Lunca 5-20 ;Lunjeni 69; Lupoaia 42.
Mala 65 ; Malaea 38; Maidaresti 192; Maldaresti 75;
Marjinesti 56; Manita 52; Matiesti 163; Mgciuca 64;

Mdulari 183; Mgura 30; Mgureni 34; Mnailesti 78;
Mnstireni 201 ; Mihiesti 78; Mitrofani 78; Mocrusa
38; Moereasca de jos 94; Moereasca de-sus 63; Moghila

Serba 7; Moloea 8 182; Molojesti 99; Molostea 115; ,Momura 49; Mumulesti 42.
Nasin 28; Nemoiu 206; Ninciulesti 63.
1 E. f. 55: Mah(a)1(ana) Dgianu.
2 Untru-lemn.
3 H : Farestii.
4 H : Fortotelu,
H: Frontesti.
Sic! Lipseste prima parte a numelui.
7 H: Mog. Serba.
8 In E, f. 54 e un sat Modoia, cu 90 de gospodArii.
5
6
284
www.dacoromanica.ro
Obislavu 56; Ocna 151 Ocnita 56; Odaia BaTbu Corbului 5-20; Olnesti 203; Olimpesti 100 ; Olteni 68; Orlesti 178; Otesanii 290; Otetelis 150.
Palanga 34; Pausesti 188; Pnesti 65; Piitrunsa ;
Pusesti, 296; Peilesti 30; Petranii de jos ; Petranii de

sus 160; Petreni 112; Petroasa 31; Plaviceni 34; Ple-
sesti 32; Plesoiu 33; Podeni 143; Pojocl 230; Popesti 48;
Popi 43; Priboeni ; Proeni 34.
Racovita 125; Rasipiti 49; Recea 116; RImesti 1 171 ;
RImesti 93; Rimnic de Olt 651 si st. p. ; Riureni 57; Robesti 40; Roesti 169; Romanesti 54; Romanii 111, Romasa Pava 2 Rosa 39; Ruget 33; Runcu 67; Rusanesti
60; Rusu.
Saharabu 44; Saracinesti 69; Saracinesti ; SaracineVi;
Schitul 36; Scorburi 37; Seciului 3 32; Serbesti 120; Serbesti 63; Silistea ; Sinesti 47; Sitoia 4 91; Slavitesti 5
87; Sltioara 187; Sltioara 32; Skitioara ; SpIrleni 86;
Stanculesti 78; Stanesti 68; Stanesti 47; Stoeanesti 121;
Stolniceni 5-20; Strachinesti 61; Strejesti 293; Stroesti
113; Suesti 26; Suhoretului 6 32; Surpata ; Surpateli 76;
Susesti 2,06.
Sant 28; Serbnesti 182; Serbnesti 104; Serbnesti ;
Sirineasa 51; Sitoea 36; usanii7 de jos ; Susanii de
sus 104.
Tatarani 27; Teiusului 8 120; Tereuza 49; Tighina

5-20; Titai 85; Tomsani 105; Torsoesti 54; Turceni
114.
Teica 36; Titilestf 5-20.

Ulmetu 76; Ursani 67; Ursi 10 86; Usoreti 84.
Vai de ei 181; Val de RumIni 40; Vale Lunje 60; Valea Mare 37; Vale Mare 106; Valeni 94 Vale Rei 58; VaH: Rometi.
2 Sic !
3 Sic !
4 H : Sitora.
5 H S1avie0.
6 Sic !
7 H: Sumonfi.
8 H: Tetiuului.
9 H: Turceniti.
H : Ure0.
285
www.dacoromanica.ro
selati 82; VIrleni 94; Vladesti 150; Voineasa 52; Voitesti 119.
Zatreni 124; Zavideni 266; Zavoeni 51; Zgube- 31;
Zlatgriea 1 31; Zmeuret 78.
Doit sate Nr nume, dintre care unul pe Olt, la granita de nord a judetului : deci Cinenii de Vilcea, iar celalalt la S. E. de Babeni Unguri.
Marfastire far nume, la V. de Ghirdesti.
Statie de posta' fr nume, la Ciineni.
$aptesprezece stIni In munti.
Trei mori, dintre care una la S. E. de Babeni Unguri,
alta la S. de Stoeanesti, a treia la N. E. de Calina.
Ape minerale In dreptul satului Oranesti.
In total, 295 de asezri omenes-ti.
Vlaga
Adunatii ot Copkeni (Gogosari) 62; Adunatii ot Naipu
A1eii ot Butesti 70; Asanaga 46; Atirnatii ot Strbeni
5-20.
Babaita 76; Babeli 92; Bacea 73; Bacea st. p.; Balan
60; Balanoea 50; Balariea 73; Balasoeni 91; Baneasa
127; Banestii de streini 36; Beiul 134; Belu de jos 54;
Beiu de sus 97; Bitcoveni 74_;_ Branistari 76; Branistea
53; Brigadir 160; Brigadir st. p.; Brosteni 74; Bucsanii
de jos 58; Bucsanii de sus 5-20; Budenii de streini 30;
Butbucata (Danciule.sti) 46; Butesti 40.
Cacoleti 71; Cacoleti 43'; Cacoleti st. p.; Cacova 43;
Cameanasca 22; Carapancea 1-5 ; Caratula 5-20; Cas-
cioara 90; Casoea 95; Catalina Scurtu 185; Catrina 21;
Gatuna 21; Calug5reni 67; Cervenii de jos 100 ; -Cervenii
de sus 35; Chirculesti 5-20; Chirieac 70; Ciocanu Canela S9 ; Ciocanu Domneasca 28; Ciumati 34; Ciupea
Ciurari 57; Cittojani 7162; Clejani 336; Coeni 75;
Comana 46; Comanesti 28; Confeti 97; Corbii Ciungi 3
H : Zlotareea.
S-ar putea ca cifra s fie gresit transcris. E, f. 35, d nu-
mai 160 de gospodrii.

3 H: Ciupsti.
286
www.dacoromanica.ro
Corbii mare 1601 Crivenic 240; Crovu 42; Crovu
84';
35; Cucuruzi 181 ; Cupile 27.
Dadilovo 86; Daea 1 85; Daea st. p..; Daifa 36; DA-
rasti 147; Dracesti 5-20; Dracesti 2 5-20; Drgnesti

152-; prgneasca 3 20.
Epuresti 96.
Falastoaca 75; Fatoea 157; FlmInda 67; Flmtnda

48; Frasinetu 103; Frasini 4 75; Fundu PArtului 5 93.
Gaojanii 156; Gaureni 50; Gheleteni5 90; Ghencea
e-20; Gherghesti 36
Ghimpati 60; Ghizdaru 5-20;
Giurgiu 421 ; Gtstestii ' de jos (SIrbii Gistesti) 55; Giste-
stii de sus (Rumlnii Gtstesti) 30; Glavacio,,au 378; Gogosarii de jos 126; Gogosarii de sus 28; Golseea 55;
Gostinu 50; Gostunarii 5-20 si st. p. - Gradinari 40;
Gratiea 155; Greaca 160; Greci 72; dros 116; Guruem 81.
Hobaea 52; Hodivoea 80; Hodivoea st. p.

Ionesti 74; Izvoarele 150; Izvoru de jos 70; Izvoru de
sus 171.
Jugureni 113.
Lada 32; Letca Nou 98; Letca Vechi 29.
Malu de jos 110; Malu de sus 150; Malu7 Rosu

s-20; Malu Spartu 139; Martalogi ; Maruntisu 5-20;
Mgura Laceanca 216; Mereni 232; Merii Talcueana 46;

Mihalestii de los 87; Mihalestii de sus 65; Mirzu 5-20:
Mira 161 ; Moara din Groap 38; Morteni 117; Motov
70; Murzinesti 86; Mustafita.
Naipu 67; Naziru 5-20; Neamtu 223; Nebuna 57;

Negrenii de jos 52; Negrenii de sus (T6porani) ; Novaci 106.
Obedeni 5-20; Obedeni st. p.; Obislav 67; Odaia
C.lugr 5-20; (Maja alugrita 1-5; Odaia satului
Butesti 5-20; Odaia Sirbii 5-20; Odaia Smtrda 5-20;

p.; Odaia Trestianic 1-5; Ogrezeni 40; Oinacu
si st.
I H: Odaea.
2 A doua asezare cu acest nume si aceeasi cifra de curti.
3 Draguneasca.
4 Frasichi.
H: Fundul Parilui.
6 E. f. 33 v.: Galateni mosneni si Galteni Mitropoliei.
7 H: Mala.
5
287
www.dacoromanica.ro
109; Osibitii ot Bucsanii de sus 5-20; Osibitii orNegrenii

de sus 27.
Parepu 83; Patruzeci de Cruci 1 '120; Pelea 167; Pe-
linoi 42; Pescan i 2 5-20; Petrestii de sus s 64; Petrile

105; Petrile st. p.; Petrisu 36; Petrosani 221 ; PIrjolea
5-20; Podu Balean 5-20; Podu Potlogeni ; Poeana
Lunga Stina 40; Poenile 50; Popesti 128; PopIntei 50;

PoprIlesti 20; Preajba 1-5; Presiceni 31 si st. p. ; Presicenii de jos 35; Presicenii de sus 40; Prunari 56; Pruhdu 158; Pueni 50; Punte 5-20; Purani 70; Putineiu 67.
Rascaeti 60; Rasuceni 171 ; Roseori 4 21; Roata 96;
Rotita 5-20; Riii lui Asan 47.
Sapatur 1-5; Selim 5-20; Serica 30; Sgaea 60;
Singureni 82; Siristrei 27; SIrbenii ot Gratiea 110; Sirbenii de jos 71; Strbii (Ciolanu) 176; Slavesti 55; Sloboziea '100; Stanesti 87; Stanesti 75; Steriea, C.; Stoenesti 78; Storobneasca 130; StrImba 81.
Talpa 210; Talpa, st. p.; Tangiru 73; Tmsesti 73;
Tirnava de jos 140; Tirnava de sus 75; Turbatu 36.
lintreni 78.
Udeni 79; Uliesti 73; Uzunu 24.
Vadu Lat ; Vai de ei 5-20; Vatasa 40; Vele 32; Vida
(CIrtojanii) 112; Vieru 64; Visanii 171; Vintori 59.
O mnstire fr nume la S. de DrgAnesti.
Opt odi fr nume, In Burnaz, Intre Stncesti si Babaita.
Treizeci si sase de mori, si anume : dousprezece pe

Neajlovul inferior, de la Clejani la vale; sapte la S. de
Putinei ; cincl pe Neajlov, la V. de Obislav si Uliesti;
patru pe Glavacioc, de la vrsare In sus ; dou la V. *i
N. V. .de Beiul ; dou la S. de Cacoleti; dou la N. de
Naziru ; una pe un brat al Argesului, la S. de Mruntisu ;
una la V. de Frsinet.
Trei Circiumi fr nume : dou la E. si S. B. de Nehuna ; una la S. S. E. de Chirieac.
I H: Crune.
2 H: Pescare.
3 Cei de jos nu sint trecuti.
4 H: R4eorli.
288
www.dacoromanica.ro
II LISTA A$EZAR1LOR OMENE$T1 DIN TINUTUL

PUTNA IN EDITIA A DOUA A HARTH (1853)
Adjudu nou 270 si st. p.; Adjudu vechi 115; Anghelesti 55: Angrii, c.; Aran i Hinca, c.
Balta Ratii 33; Batinesti 80: Bejenrtti 78; Belciugu
Beresti 118; Biliesti 141 ; Bizighesti1 43; Mica 94 BIrsesti 183; Blehani 36; Bodesti 34; Bolotesti 100:
Bolotesti 2 80; BotIrlu 72; Borsani 3 1 00 ; Boul 56; Bra-
ei 25; Brazii ; Buluc ; Birceoaia 75.

Capatanul de sus 40; Capotestii 41; Clieni 172; Climanul 27; Climnesti 41; Climnesti 62; Ciolnesti
Ciorani 4 78; Ciuslea 169; Cimpurile 231 ; Clipioesti
95; Clipicesti ; Codru Strghilor 110; Colacul 88; Contesti 80; CopAcesti 50; Corn4telu 30: CoronitIi 'finca.
C.; Costieni 209; Cotofnesti 154; Coza 87; Cringu Sta-
matinului 5-20; Crucea de jos 69; Crucea de sus 259;

Cucova 139; Cucova, c.; Cucuetii de supt Mgur 40;
Cucuetii de sus 60.
Dimaciul 82; Diocheti 117; boaga 29; Domnesti 120;
Drguseni 178; Dumbrvita 41; Durnbe-clvita.
Furei 192; Fetig 3 1-5; Fitionesti 240; FIntInele 40;
Floresti 32; Focsani 1400 si st. p.
Gurile Gaura 161 ; Ggesti 6 120; Grozesti 30: Gugesti 30.
Hutisca 75; Heresteu 927.
1
II:. Bizice*ti.
2 I-1 :
Boteti.
3"H: 131rani.
4 H: Cereni.
& H: Fetilo.
6 H: GAceti.
7 FI: Hereseu.
19
Principatele Roerle
c. 8379
www.dacoromanica.ro
289
Igeti 30; Iretii de supt Mgur 50; Iretii -de sus
160; Ivanceti 1
Jarit.ea 2 306.
Lazareti 51; Lmoteti 63; Lepa 21; Lema; Lunca

Dochii 40.
Maluri 29; Mnstioara ; Mr4eti 181 i st. p.; M'A-
r4ti 96; Mira 120; Mira; Mirceti 88; Mindreti 54;

Mindrisca 65; Morile Cozmii 5-20; Movilita 401; Muncelu 119.
Naneti 210; Nmoloasa 64; Nruja 175; .Negrileti

266; Nerejul 227; Nistoreti 180;
Odobegi 467; Oleeti 40; Orbenii de jos 66; Orbenii
de sus 185.
Paltinu 122; Panciu 159; Paraipan (Baltareti) 30;
Patracani 50; Pdureni 80r; Pdureni 93; Pncetii 316;

Prosul Sctura 102; Puleti 105; Pteti3 140; PAu-
ne0 466.;. Piatra Sturzii, c.; Pitului 58; Podurile 109;

Poiana 118; Pomii StrAjescului 77; Prahuda 86; Prisaca
25; Pufeti 200-; Purceni 70; Purceleti 40; Putu lui

Haret 1-5 i st. p.
Rcoasa 190; Rdulesti 89; Rstoaca 70; ReInde 50;

Resipiti 1-5; Rotileti 90; Rujeneti 230.
Sacatura ; Sascutul 281 ; Sascutul 45; Sasul 63; Satul.
Nou 111; Satu Nou 45; Schintei 37; Schintei; Scurta de
jos ; Scurta de sus 180; Semilachi, c.; Sloboziea Copcqti 87; Sloboziea Dimaciul 56; Sloboziea Hulpeti 20;
Sloboziea Precistii 38; Soreti 5-20; Soveja 354; Spe-
rieti 87; Spine0 159; Spulberul 120; Stroane de jos
175; Stroane de sus 150; Suraia 317.

Sendelari-Andrieu 120; Sendelarii de jos 106; $erbeti 80; $icanii de jos 5-20; icanii de sus 30.
Tarnifd; Tichiriu (Tichireaju) 118; Tojardi 62 Tulnici 123.
Tife*ti 90.
Unguri 40; Urechetii de jos 60; Ureche*tii de sus
30; Ursoiu 30.
H: Ivaceti.
2 H : Jereti.
3 H PutWi
293
www.dacoromanica.ro
Vadu Roschii 71; Vadu Turcului 39; Valea Neagr 22;

Valea Neagra' ; Valea Srii 187; Valea Seac 226; Valea
Seac, C.; Varnita 27; Varnita; Vsulul 94; Vidra 148;
Vidrascu 36; Vielini 30; Vinesesti 20; Vitnestii de sus
160; Vitnestii de sus-Mgura 160; Vizantea mnstireasa 142; Vizantea rzsi 105; Voloscani 190; Vultufile 230.
Asezare mic (1-5 curti) fr nume, la S. E. de PAdureni,
0 stIn pe Siret, la N. de Siscanii de jos.

Dou izvoare skate la N.V.V. de Nerejul.
In total, 192 de asezki omenesti.
291
www.dacoromanica.ro
III. DOCUMENTE INEDITE (1828 MAI 12.

1832 AUGUST 24)
1828, mai 12,, Bucureqti.
Vistieria face cunoscut ispravnicilor judefului Buzeiu sei

dea tot sprijinul polcovnicului Ditmar sic 11 insiircinat ca
ridicarea in plan a Munteniei ,71 Moldovei
De la visteriie ctre dumnealor boerii ispravnici ot sud. Buztt
Fiindc5 prin predlojeniea stralucirii sale domnului prezedent
i Valahii, sfetnic de tainA graf Palen,

scrisa de la 9 ale urmtorului, supt n. 336, sa face cunoscut catre
visteriie c domnul gheneral cfartir maister al ,armiei al doilea
cneazul Gorceacov au instiintat cum c5 dumnealui polcovnic stabut
ghinAralnicesc Ditmar, dup innalta porunca fiind Insemnat pehtrtr
radicarea In plan a Moldaviei i Valahiei, cere a i sa da atit
dumisale cit ofiterilor ajutorul cel cuviincios spre inlesnirea
al divanurilor Moldaviei
savirsirii
acestii
trebi, aritindu-s de ctre strlucirea
sa ca
sa s puie In lucrare aceast cerere. Deci, scriem dumneavoastr
ca s va aflati cu toat ingrijirea cind s va arata la acel judet

dumnealui pomenitu Ditmar cu oamenii dumisale pentru planurile ce are s fac5, s5-1 dati tot cuviinciosul ajutor cu oameni de
ai judetului i cu crute ca s meargd pe la locurile unde va
cere, Inlesnindu-s toate cererile precum i momii sA i se fac5, ca
s nu s intimple cea mai putin5 z5ticnire,_ spre a nu cAdea
dumneavoastr In r5spundere. Si de priimirea poruncii acestiea
55 trimiteti r5spuns la visteriie.

Vel vistier
828, Maiu 12.
De alt min' 1 cu alt cerneal5 :

Impreun5 lucr5tor stat soy. Sturdz.a
(Arhivele Statalui Bucure$ti, Administrative vechi, nr. 2611, anal
1828, f. 26.)
292
www.dacoromanica.ro
Formeaz lucrarea sau dosarul 14 a ispravnicatulul Buzgu. Circular trimis tuturor judetelor.
2
1830, decembrie 5, BucureA.
Divanul svluitor al Tdrii Romine0 catre ispravnicit

de Teleorman ca s dea topo grafilor ce lucreazd intr-acel
judet datele statistice referitoare la plt4i qi sate.
Divanul savIrsitor al Valahii, dumnealor boerilor ispravnici
ot. sud. Teleorman.

Nacealnicul
otreadului
gheodezicesc,
d.
polcovnic
Ditmars
prin raportu Cu no. 690, face stiut d. deplin Imputernicitului prezedent al divanurilor c InsHrcinarea pus5 asupr-i nu poste a sA
svIrsi de atre dumnealui din pricin5 c5 unii din dumnealor
ispravnici au Incetat a trimite de la judet topografilor trebuin-
cioasele stiinte statisticesti. Pentru care, divanul, potrivit cu

predlojAniea Ex. Sale dela 21 ale trecutului Noembrie supt
no. 7662, scriem dumneavoastr5 s5 aratati topografilor din parte-v
tot cuviinciosul ajutor, dindu-le toate stiintele ce vi sA vor cere,
atit dela plsi cit si dela sate, ca sd nu s Intimple nici un fet
de Inpiedicare intru aceasta, cAci la din Inpotrivd urmare, r5spunderea va ramIne asupra dumneavoastr.
Mihai Cornescu
B.
tirbei
No. 8921
al 21ea
ma. al 51ea
830, Decembrie 5
(Arhivele Statului Bucuresti. Administrative vechi, judeful Te1eorman, Nr. 3617, dosar 347, f. 2)
Aceast adresA a sosit la isprvnicia de Teleounan

ziva de 7 deceanbrie, data' pusA de alt !ilia In susul colii
de Artie. Adrese identice s-au trimis n toate judetele.
Pentru jud. Vilcea, vezi adresa respectivA la Arh. Stat.

Administrative vechi, jud. Vficea, nr. 4134, dosar 67, f. 2;
pentru Gorj, idem, nr. 4479, dosar 9., f. 2.
3
1831, mai 5, Como#eni (Dolj).
Adeverinta satului Como#eni din Dolj data' inginerului Lebedev cum di in timpul de opt zile cit a stat in
numitul sat n-a feicut nici o pricin qi n-a luat bani dela
nimeni.
Copie dup adeverinta satului Comosteani. N. 2.

293
www.dacoromanica.ro
Anu 1831, Maiu- 4. Adeverinta noastr la mina dumnealui ingineru Lebedev. Au szut la satu nostru Comosteani zile 8 0
n-au fcut nici o pricin, nici bani defa cineva n-au luat. Pentru
aceasta dm noi aceast adeverint dumnealui inginerului Lebedev.
$i pentru adevrat credint am isclit. 831, maiu 4.
Isdlit : Nicolae Gheorghescu ot Comoteni adeverez
PP
IP
SP
PP
Marin sin Mitruf

Mitrea sin Marica
a deverez
PP
Pt
Ceauf Marin
PS
cu toat obstea adeverez
Mitricd Zmeu
,,
Me sin Diiaconu
Radu sin Anghel
.
Stan pirctilab ca tot satu adeverez
19
fPopa Minea
IA ComIsteni martor
Diiaconu Petru
.s
Ilie sin Me
Dragomir sin Preda
Stan sin Dumitru
lonifd sin Ntcolae
SI
PP
Ptrvu Bortizescu
SP
cfitantie nefiind thduit de artatu satu, dup rugiciun ea ce mi-au fcut, spre a-si avea urmarea Intocmai, am adeverit-o si eu.
831, iulie 17
Aceast
Codin Armtiqa.'scu
Porucic Andreev
Copie intocmai
I. Bilcirescu
(Arhivele Statului Bucureqti, Vornicia din Iduntru, Tara Romineascd, Administrative, anut 1831, nr. 543, f. 75-75 v).
1831, Mai 20, Craiova
Ispriivnicia de Dolj clitre epistatul Craiovei artind cei

logofejelul Petrache, cinovnicul topografului Danilov, a
fcut cheltuieli in plasa Jiul de jog pentru care a fast reclamat de locuitori.
Ispravnicatul Dolj.
Domnealui epistatului politii Craiovi
Fiintld Petrache logofetl ce s-au orinduit de dumneata cinovnicu cu topografu Danilov, au venit satele din plasa Jiiul de jos
pe unde i-au fost mergerea, fcind artare si plingere isprvnicatu.-
294
www.dacoromanica.ro
lui c le-au fcut de sum d bani cheltuial dup foja ce au Inritisat la isprvnicat, si face trebuint negresit d dinsul ca s-si
dea rspunsul, pofteste isprvnicatul pe dumneata, s s trimit Cu
fntradins aici la isprvnicat a sta fata la plingerea lcuitorilor.
No. 369
Maiu 20.
(Arhivele Statului Bucuresti, Administrative vechi, judeful Dolj.

nr. ,4395, dosarul 197, f. 2),
5
1831, mai 29, laA

Preqedintele divanurilor qi comandantul oqtirilor dirt
Moldova fi Muntenia, generalul Kisselef, catre sfatul administrativ al Munteniei, cerirul sei se pule la dispozitie,
la Craiova, cleidirile necesare pentru cuartiruirea unei semicompanii geodezice.
Deplin imputernicitul prezedent al divanurilor i ocirmuitoriu

si al ostirilor In printipaturile Moldaviei i Valahiei, dela canteleriia politiciasc5, Mai 1831, 'as.
Sfatului Administraticesc al printipatului Valahiei.
Nacealnicul
gheodezicescului otriad
al
gheneralnicului
tab,
polcovnic Ditmars, mi s jelueste ca dup dou otnornii a comanderului o jumtate de roat a acestui otriad stab capitan Budberg
catr caimacamiia Valahii mici spre a i s insernna case pentru
certejn, eugaus i cvartire pentru dumnealui i pentru ofiterii ce
s afl in ace roat, pin acum nu s-au fcut nici o punere la cale,
din care pricin dumnealui pierde vreme in zAdar si nu s poate
indeletnici cu dtoriia sa. Drept aceia, eu puiu -ininte sfatului s
fac a sa punere la cale spre a se insemna fr prelungire pomenitele cvartire perrtru care strueste polcovnicul Dittrrars si care sint
neaparat trebuincioase spre grabire svirsirii Indatoririi puse asupra
dumisale.
Pe partea stIng5 e textul rus, cu data complet5 :
29
mai si num5rul 2066; pe partea dreapt textul romtn ; dedesupt, iscalitura autografA a generalului Kisselef.
(Arhivele Statului, Bucuresti, Administrative, Vornicia din lduntru, anul 1831, ni-. 543, f. 2-2 v.)
In textul rus : feugausar din germanul Zeughaus adicti arsenal, depozit de arme. Ad i sred al e vorba de o cladire care sa adtiposteascd pe soldafi si armele lor.
295
www.dacoromanica.ro
1831, Mai 30, Craiova
Isprvnicia de Dotj clre Cimcarnia Olteniei In chestia cheltuielilor abuzive 51 neorinduelilor feicute de logofetelul Petrache Popescu, cinovnicul unuia din topografii
ru5i, cerind s fie despeigubiti locuitorii 5i sanctionat respectivul cinovnic.
Cinstitei Calmcrnii.
11(
415
Art5m cinstitei ciimicimii ,entru PEtrache Popescu logofetelu

ce au lost orinduit di epistasiia Craiovei cinovnic din partea cinstitei ciimicimii cu unul din topografii rusi, carele mergind impreun
cu topograful prin citeva sate din plasa Jiul de os, au ficut nesuf elite cheltueli... cu minciri neserioase i buturi, vin i rachiu, fir
orinduiali, peste tit cuviinta cere. Au but $i au caznit pi lcuitori cu feluri d chipuri, luind si o iap de olac care s-au Intimplat
de au murit, rmind stipinul 1 ei pgubas. lath' alturat foe de
suma cheltuelii ce au fcut 2. Si ne rugam ca, judecindu-si cu dreptate gisindu-s urmate fir de cuviint, mai ales pentru dobitocul
facuitorilor ce I-au pripdit p5 de o parte s va porunci spre despigubirea licuitorilor, iar pi de alta i s va lace cuviinciosul nezam
de pirisire, avInd i isprvnicatul cinstit rispuns.
Maiu 30
(Arhivele Statului Bucure$ti, Administrative vechi, judeful Doll,
nr. 4395, dosnrul 197, f. 4).
7
(1831 mai 30)

Foaie de chettuiala facutei de lopfefelul Petrache. and
A fost cu inginerul topograf in satul Capul Glodului din

judeful Dolj.
Foiti de cheltuiali ce au ficut logofitu Petrache cu angeneiu1

Qe au fost In satul nostru Capul Glodului pentru msuratul pmintului cum la vale arati :
Ta ler I
Par ale
Dinu Morenci pe un fiel.
Ion sin Frtil pe un mel.
Ioniti pe cinci oci fAin.

Aci intercalat : Precum pentru acestea rportueste isprivni-catul cu no. 63 $i zapciul prase.
2 Vezi anexele 7 si 8.
3
30
296
www.dacoromanica.ro
10
10
_ 35
Sal-ban sin Matei pe trei oca faina,

Dobre sin Marin pe una litr unt i una oc. malai
Stancu Bratu pe una oca malai i 50 dramuri unt.
Tudosi sin Stan pe una 'alai /sic/.

Trica Boteanu pe una oc mlai.
20 Marin Shin& pe una oc malai.
20 Ion Balan pe una oca mlai.
20
20
Badia Dulcu pe o jumatate oca unt -i una oca mlai.

30 Avram sin Ene pe una MCA unt
10 Dumitru Cretul pe una litr unt i una oc mlai.
30
30
Dina Morencioaia pe una oca malai.
20
.Mitrica pe una ea mlai.
21
Radu sin Matei pe doua oca malai i o litr unt.

30 Radu sin Dinu pe una litra unt.
30
20 Dumitru sin Ilie pe una oca mlai.

20 Dinu ArbaOlu pe una oca mlai.
30 $arban sin Matei pe una oc malai i 50 dramuri praj.
20 Radu sin Matei pe una i jumatate ott.
32i
PatraFu pe una litra unt.
Karin Murgaanu pe dou oca mlai.
06
Stan circiumariu pe dou oc. yin.

Vintil pe apte litre 50 dramuri rachiu.
Pe dou oc vin i pac.

Radu isprvnicelu pe opt oca vin dal bun, veichi.
5201 pac pe u(n)sprezece litre rachiu spirt.
54
(Arhivele Statului, Bucurefti, Administrative vechi, fudeful Doll,
nr, 4395, dosarul 197, f. 5)
(1831 mai 30)
Foaie de cheltuiala feicutd de logofetelul Petrache, cind

a fost cu inginerul topograf in satul Ciulnita qi intr-alt sat
nenumit din judetul Doll.
Foita de cheltuial a (i)nginerului cind o vinit cu masurtoa-
rea pmintului.
15
litre rachiiu dela jupino Staroi
12
litre rachiu
oca de vin
205 oca mei (?)
10,5
..
4,20
3,24
6.-
8,
1 A fost scris frail 20, apoi corectat in 30. De fapt, pre(ul unei
ocale de malai e socotit la toti 20 de parale ; ocaua de unt e trei
talen i sau 120 parale, iar ocaua de fain 30 de parale.
297
www.dacoromanica.ro
2,5
1
30
2
unt
oca peste
de oo .
38
lemne
8 oca raffia.
1 un cal ca io i-am dat acu an si o patura si o iap de sat, i-am

dat-o sntoas si n-eu adus-o bolnav i s-au inti(m)plat si au
murit 1.
Talen i Parale
4 oca malai din Ciulnita

2 oc vin ot tam
2 gini ot tam
.1
.
.
.
1 oc unt ot tam
.
2 litre rachiu ot tam . , .
10 io (sic)2 cite 5 parale ot tam .
'A
24
1
10
10
(Arhivele Statului Bucuresti, Administrative vechl, jude(ul Dolj,

nr. 4395, dosarul 197, f. 6)
9
1831 Mai 31, BucureA
Vornicia din Mantra clitre cimdcdmia Cruiovei sr7

punit NM* intliziere la dispozitia semi-companiei geodezice cuartirul necesar.
Otnosaniie la cim'carniia Craiovei ca s dea cf artire pentru
certeajn.
D. daplin imputernicitu prezedent al divanurilor Moldovii tr,1

Valahii, prin predlojaniie din 29 maiu supt no. 2066, face cunoscut
sfatului administrativ ca dup doo otnasnii a comendirului a jumatate cla roat a gheodicescului otread steab cpitan Butberg catre cinstita cimacamiie spre a-i Insemna cf artire pentru certeajn,
cazarm, tigauz i pentru steab cpitan i ofiteri, pin acum nu s-au
fcut nici o punere la cale.
Vorniciia spre indeplinirea rnai sus pomenitii predlojanii Lace
cunuscut cinstitei aimcmii ca pa de o parte numaideett
insem-
neze cerutele cfartire fr da zabav spre a nu li sa da zaticnire

inttrziere la radicarea planului acolea in Valahia mic, lar pa d
Ping ad un scris incert, de om nedeprins cu condeiul. De

aci Inainte alt scris, sigur
2 Probabil : ou.
293
www.dacoromanica.ro
alt parte s faca cunoscut la vornicie pentru ce nu s-au dat cfartire

cind au cerut, -ca sa o instiinteze d. prezedent.
No. 1047.
Concept.
(Arhivele Statului Bucurefti. Administrative. Vornicia din duntru, anul 1831, nr. 543, f. 3)
10
1831, iunie 9, Meicep (Dolj)
Adeverinla satului Macep din Dolj datii ingineralui

Bedev cum cd in timpul celor 9 zile cit a stat in nutnitul
sat n-a feicut nici o pricinc7, nici n-a luat bani de la careva.
Copie dupa adeverinta sattilui Macesu N. 1.

Adeverinta noastr la mina dumnealui inginerului Bedevu. Au
shut in satul nostru Mcisu ruminesc zioa 1 9 si n-au facut nici
pricini, nici bani dela nimini n-au luat.
Pentru aceasta am dat adeverint dumnealui inginerului Bidiv
si pentru adevarat credinta ne-am isclit.
Saya Lebistrecea adeverez
Radu Giminteanu adeverez
Ivan Chirea adeverez
Stan Custurdu adeverez
Dinu Pufldbu 2 adeverez Cll tot satul Macisu.
Popa Florea ot Alticifu.
831, iunie 9
Eu Stan Burtea adeverez

Eu Florea Buiaderic
Eu Gheorghe Croitoru adeverez
Eu Lazdr Epure adeverez
Eu Stan Croitoru adeverez
Eu Popa Nicolae am scris .cu zisa si isalitura tuturor.
La darea acestii cfitantii fiind si eu fat, dupa rugaciunea ce
mi-au fcut, spre a-si avea urmarea intocmai, am adeverit-o cu isca-
litura. 831, iulie 193.

iscalit : Constandin Armafu
Porucic Andreev
Copie intocmai
4. Bilcirescu
(Arhivele Statului Bucurqti. Vornicia din Iduntru, Tara Romtneascd, Administrative, anul 1831, nr. 543, f. 78-78 v.)
I
Sic !
2 Cred 6 e o transcriere gresit pentru ptrcalabu".

-3 Data difer de aceea de la sfirsitul textului adeverintii.
299
www.dacoromanica.ro
11
1831, iunie 14, Ruqii de Vede
Insemnare- de alimentele qi lunzindrile necesare zilnic

pentru trei topografi.
Pentru hrana a trei topografi trebuie pa zi
Mine una oca

Carne dooa oca
Crupe o litr
Luminari doo
Orez cincizeci dramuri
Lapte una oca
Unt cincizeci dranuiri.
Textul, scris mai Intil In ruseste, de catre topog-raful

de, clasa a doua Titov i datat 1831, iunie 14, Rusii de
Vede, a fost tradus In josul paginii, In romIneste.
(Arliive1e Statului Bucuresti, Adrmnistrative, Vornicia din 1duntru, anul 1831, no. 543, f. 21)
12
1831, iunie 29, Bucureqti.
Vornicia triare a trebilor din leiuntru ccitre ispravnicii

de Teleorman ca s dea topografului ce lucreaza intr'acel
judet alimente contra cost, dupti pretul oficial.
*Dvornicia mare a trebilor din luntru a printipatului Trii Romlnesti, Dumnealor boerilor ispravnici ot sud. Teleorman.
S-au vzut coprinderea raportului ce ati trimis dumneavoastra
catre vornicie din 15 iunie subt no. 90 pentru lucrurile de Indestulare
ce cere topografu dela acel judet. $i spre raspuns vi s'A scrie ca sa
i s dea acele lucruri insa platindu-le duna eczamplaruri ; aseminea
s i s lnlesneasca si cele ce s atingu de insarcinarea pusa asupra
dumisale, dupa punerea la cale ce este facut.
831, iunie 29
Pentru marele dvornic din launtru, Filio Lenf

No. 2648
Secsiia 1-iu
Masa 1-iu
Bucuresti
Secretar : G. Grddisteanu
300
www.dacoromanica.ro
Sosit la isprvnicie In ziva de 1 iulie.

(Arhivele Statului Bucuresti, Administrative vechi, judeful Teleorman, nr. 3617, dosarul 347, f. 4)
13
1831, iulie 16, Bucureqti
Vornicia mare din leiuntru ceitre ispravnicii judetului

Teleorman, aratindu-le cd alimentele luate de topografi
urmeazil a fi pleitite de ceitre acqtia.
Dvorniciia mare dinluntru a printipatului Tarli RumInesti, dumnealor ispravnicilor ot sud. Teleorman.
La rportu dumneavoastr Cu no. 149 in pricina dezlegrii ce

cereti pentru plata lucrurilor de mincare ce iau topografii, de uncle
are a s plati, sa raspunde dumneavoastr : S faceti cunoscut topografilor c acelea au (a) le plati l`nsusi ei dup preturile hotarite
831, iulie 16
Marele (Bromic din luntru : Gheorghe Filipescu
No. 3462
Secsiia 1-iu
Masa 1-'.0
Bucuresti
Secretar : G. Gradisteanu
Sosit la ispr'vnicie la 19 iulie.

(Arhivele Statului Bucuresti, Administrative vechi, judeful Teleorman, nr. 3617, dosarul 347, f. 3)
14
1831, iulie 19, Zeivalul (Dolj)
Adeverinfa satului Zvalul din Doll data topografului

de clasa a doua Lebedev cum di a pltit tot ce a luat din
zisul sat in cele otpte zile cit a lucrat acolo i di nu le-a
fdcut nici o supeirare.
N. 4.
1831, iulie 19. Am dat aceast adeverint topografului al doilea

Lebedev care au szut la al nostru sat Zavalu sapte zile. Ce au luat
din satu nostru au pltit tot si nu am mai fAcut nici noi nici o suprare si n-au mai luat fr de bani nimic. Pentru aceasta &Am noi
adevering i iscAlit cu toti oamenii
30 t
www.dacoromanica.ro
Eu Stan Stanicd. Eu Barbu sin Bunea. Eu Mateiu

sin Nedelcu. Eu Bratu sin Mateiu. Eu loan Bujoricd.
Eu Stoica Giurca. Eu Staicu sin Aredelcu. Eu lane sin
Lazdr Baltd. Eu lane sin &Utica. Eu Marin sin Popa.
Eu Ion Plrcdlabu de streini ce am fost p vremea
ingenerului cu toti streinii adeverez.

Eu Ion Pircdlab de lude cu toti stenii adeverez.
Eu popa Andreiu adeverez si martor.
Eu popa loan adeverez. Eu _popa Staicu scriitor Cu
zisa numitilor de mai sus si martor.

La aceast adeverintA am fost si am isclit : Costache Zapciu.
La dares acestii cfitantii fiind i eu fat, dup rugciunea ce mi-au
fAcut, spre
avea intoemai I am adeverit-o cu isclitur. 831,
iulie 182.
Codin Armau
Porucic Andreev
Spre incredintare ci este copie intocmai.
. Bilcirescu
(Arhivele Statului Bucuresti, Vornicia din lliuntru, Tara Rona-neascd, Administrative, anul 1831, nr. 543, f. 77-77 v.)
15
1831, hilie 21, Grebeqti (Dot j)

Adeverinfa satelor Greibeqti i Tirnova din Dolj datcl
topografului Debli cum cii a achitat tot ce a primit in cele
cloud zile cit a meisurat in zisele sate fi cd nu le-a *at

nici o supdrare.
Copie dup cfitantiia satului Grbesti N. 3.

Adeverinta noastr la mina dumnealui domnului Debli 3 topografu ce au fostu orinduit cu msuratoarea aici la satu nostru
nesti i Tirneva, precum s s stie c pentru cheltuelile ce s-au fcut aici in satele noastre In doo zile tit au msurat, ne-am i priimit
toat plata. Pentru care am dat aceast adeverintd a nu mai Lima
a cuta nimic. Si spre incredintare ne-am pus degetile, in loe de
pecete, ca s s creaza. Si alt suprare nu ne-au mai fcut In sat
nimic.
Eu
Nicu sin Chira ot Grebesti
831, iulie 21
adeverez
Eu Marin Drlighicescu otGrebe$1 adeverez

Eu . tef an Nedeianu ot Grebesti adeverez
$i noi vechili
Eu Stancu Degeratu ot Grebesti adeverez
din partea a tot satu
Eu Mitrea sin Zamfir ot Grebesti adeverez
Eu
Rada Piralab ot Grebesti
adeverez
1 Lipseste cuvintul urmarea" ca In celelalte adeverinte.

2 Data- aceasta nu consun cu cea de la inceputul adeverintei
3 Lectura numelui nu-i absolut sigur.
302
www.dacoromanica.ro
Popa Dumitru
Eu Ion sin Zamfir ot Tirnova adeverez

Eu Dumitru sin Dina ot Tirnova adeverez
Eu Faun sin Grigore ot Ttrnova adeverez
Eu Marin Ptrctilab ot Ttrnova adeverez
Popa Dumitru ot Ttrnova adeverez
Si am scris eu Marin sin 1ordache i. martor
Eu Costandin sin Mateiu adeverez
La darea acestii cfitantii fiind si eu f at, dup rugAciunea ce
mi-au fcut spre a-si avea urmarea intocmai, am adeverit-o si eu Cu
isclitura 831, iulie 21.
Codin Armafu
Porucic Andreev
Copie intocmai
I. Bilcirescu
(Arhivele Statului Bucure#4 Vornicia din lefuntru, Tara Romtneascd, Administrative, anal 1831, nr. 543, f. 76-76 v.)
16
1831, iulie 24, Ruii de Vede

IsprOvnicatul Teleormanului cOtre vornicia din lduntru
arlitind di topografii au plecat din judet ; cine pldteqfe

alimentele date lor ? Vornicia reispunde cd trebuie sd le
plateasca topografii, dupd cuin s-au angajat. SO le scrie
deci, intrucit ei se afld tot 'in partea locului.
Cgtre cinstita vorniciia mare din luntru a printipatului Trii
Ruminesti, &Ala isprvnicatul Teleormanului.
Chid am priimit porunca cinstitei vornicii, scris dla 16 ale

lunii, no. 3462 in pricina lucrurilor date pentru indstufarea topografilor, c au s le plteasc ca bani dla insusi, p preturile hotrite, numitii topografi au fost plecat dntr-acest judet, iar lucrurile date lor fiind cele ce s arat in alturata foae isclit d judetul orasului, cinstita vornicie ori in ce chip va gsi cu cale vom
avea cinstit rspuns, ca s stim ce s artm celor care le-au dat
Cci ei, dup porunca cinstitei vornicii, prin zisa isprvnicatuluile-au dat.
-Niculai Hiot
No. 177. Secsiia 1-iu
1831, iulie 24
Aceast adres, primit la vornicie la 27 iulie si Inregistrat sub no. 3274/863, poart urmtoarea rezolutie :
303
www.dacoromanica.ro
Si se fad rspuns ispravnicilor a si adresarisi dumnealor citre acei topografi care s afli tot in partea locului 1
corespondendarisindu-s cu numitii, dupi ce vor priimi plata
acestor cheltuieli ce au ficut pomenitii, in vreme ce dumnealor Insusi ei chid s-au adresarisit catre isprvnicie au fcut ce-
rere cu cuvint ca vor plati pini la un ban, s-i tnparti bani

pi la [Acuitan i di unde s-au luat aceste lucruri, si plitind
banii, si ia adeverint dela licuitori ci le-au rispuns banii
si acele adeverinti s le trimit aici spre incredintarea
dvornicii.
1831, iulie 30
Filip (Lens)
(Arhivele Statului Bucuresti, Administrative, Vornicia din launtru, anul 1831, no. 543, f. 50).
17
1831, little 24 (Rtqii de Vede).
cheltuielile Petite cu hrana ofiterilor care au luat datele statistice din judetul Teleorman, in intervalul 13-28
iunie qi 13-15 ialie 1831.
Foaie d cheltuiala ce s-au facut cu ofiterii cei cu scrisul statisticu, p cum au sezut aici,, di la 13 iunie 'Ana la. 28, dupa cum
la vale s arati : 831
Talen t-
jimble cite o jumitate ad, oca

oci carne di miel
32
26
28
lumIniri di. seu

l'/2 (xi otet
2
oci orez
oci unt de vac
2
oci lapte dulce
2'7
14
16
26
16
124
36
32
20
8
ooa
25
6
oci ceap
oc spirt
Parale
28
12
2
8
10
5 --
25
80
Aceast cheltuial s.au ficut la venirea dintiiu i pac la veni-
rea di al doilea dala 13 iulie pini la 15:

16
4
3
1
1
jImble i pac
ocA spirt
24
20
oca carne
a ceap
litr orez
16
10
12
litr brinzi
luminri d seu : 4 parale
28
304
www.dacoromanica.ro
38
8
28
Cheltuiala venirii dintli
80
28
28
108
34
pac la venirea d5 al doilea
Adia una sut opt talen, treizeci i patru s-au f5cut cheltuial
aici d ofiterii cei ce au fost cu scrisul statisticu, pa cita vreme au
ezut.
Dumitrache Ghenea
Pit. Rudescu
831, iulie 24
(Arhivele Statului Bucurefti, Administrative, Vornicia din

untru, anul 1831, no. 543, f. 51-51 v.),
18
1831, august 28, in judetul Gorj

Topograful 'de clasa a doua Costantinov cere ispravnicului de Vilcea sci-i trimitd la satul Milostea, in termen de
patru zile, cinovnic, tilmaci de limba ruset, care, prd jini
40 de oameni cu topoare.
Copie
Cinstitului ispravnic al judetului Vilci, d la ofiterul engineri.

Fac tiut dumneavoastr c eu m5 aflu aici In judetu Gorju cu
msuratoarea i facerea hartii i fiindc5 am apropieat marginea ju-
detului, dau d tire ca i dumneavoastr d acolo s-mi trimiteti

cit mai In grab5 cinovnic i tilmaci la satu Milostea, la marginea
judetului, impreun cu zapciu sau vatafu da plai, cu toate cele trebuincioase ca sa nu sA dea zticnire sau sA ez eu acolo In marginea judetului, cAci asupra dumneavoastr privete. In soroc d5
patru zile s s5 afle la locul cel zis, cu car5, cu pr5jini, cu 40 odmeni Cu topoar5. i sint al dumneavoastrd plecat.
831, august 28
Topograf 2-lea clas Costantinov.
(Arhivele Stetulut Bucure$ti, Adm'nistrative, Vornicia din
untru, onul 1831, no. 543, f. 57)
111-
19
1831, August 29, in judetul Vilcea

Topograful praporcic ein cere cirmuirii judetului Viltrimitei : un cinovnic priceput, un tilmaci de limbd
cea
rusei, 40 de lucrettori, 40 de prjini i doi cai cu ceiie lor.
20
Principatele Romtne
C. 8379
www.dacoromanica.ro
305
Sa se expedieze o scrisoare la Lotru spre a aduce pe topograful , everin si sa se ordone zapciilor si pircalabilor
de sate sciasculte de topografi.
Copie.
(Corposul topograftlor)
Praporcicu Sein
August 29, 831, no. 7
Cinstitei otcirmuiri a judetului Vilci

Dup innalt porunc a impratului mieu, m rog cinstitei otcirmuiri, fr d pierdere d vreme, sa mi s trimit un cinovnic caro
poate avea stiint bun d condeiu, care poate s fac catagrafie

dup forma ce s cere, si un tilmaci care poate s tie limba roseasca. Si s mai orindueasc un om ca s duc aceast scrisoare
la Lotru, s aduc p topografu undor ofiteri $everin.
Inc mai art otarmuiri, la 30 ale acestii luni, negresit s-mi
adua doi cai buni cu sale si 40 oameni lucrtori si 40 d prjini
fungi si s s poruncease zapciilor si pircAlabilor prin sate in tot
judetu ca s dea supunere i ascultare ori la ce loe s va intimpla,
ca s nu s intimple vreo zticnire. $i cine nu s va supune vor
cadea supt strasnicd rspundere.
Corposul topografilor praporcic Sein.
(Arhivele Statului Bucurqti, Administrative, Vornicia din lduntru, anul 1831, no. 543, f. 57)
20
1831, august 31 (Rimnicul Vilcei)
Ispravnicul judefului Vilcea catre vornicia din launtru,

areitind c ofiferii topografi ce urmeaza sa ridice planul
judefului au prezentat cereri mari in oameni si materiale.
Au lost satisfacufi in masura posibilitfilor. Cere instrucfiuni.
Cinstitei mari dvornicii din luntru
Otcirmuitorul judetului Vilci
Cu pleaciune f ac cunoscut cinstitei dvornicii c in cuprinsul

acestui judeti s-au artat ofiteri topografi cei insrcinati cu rdicarea
planului judetului. uni dintr-acestia au si infatisat poruncile
inaltei stpiniri ce au tiescare coprinztoare ca s li se inlezneasc5
din partea otcirmutri judetului trebuinciosul ajutori spre indeplinirea insarctnrt ce este pus asupr-le.
306
www.dacoromanica.ro
Acesti topografi prin otnosenile lor atre otchmuire precum

prin tnsusi graiul dumnealor fac cereri mari si in felurimi de chipuri, precum cite 40 oameni cu topoara, cal de olac, cinovnici, ttlmaci, Inca uni i oameni tnarmati de paz, pricinuind si cheltueli
satelor, precum spre tnrredintare s alatura si copii dup5 unele
otnosenii ale dumnealor. Carora p deoparte li s-au inplinit cererile
pre cit au fost prin putinta, iar p de alta parte nu lipsesc cu plecaciune a pune In cunostinta cinstitei dvornicii fiinta acesti madele,
rugindu-m a avea cinstit poruna de urmare.
Dumitrache Cnezu
Secsia 1-iu
1831, avgust 31
No. 41
Aceast adres, primit la vornicie, potrivit Insemnrii

din partea superioarg a colii, la 5 septembrie i Inregistrat
sub no. 4350/1276, poart urmtoarea rezolutie :
S i
s faca' raspunsu a alcatui catastih pentru
bate acelea ce au dat acestor topografi, trimitind

cfitntiile d priimire dela pomeniti topografi, spre a
s face punere la cale. 831 sept.
16.
G. Grddisteanu
(Arhivele Statului Bucuresti, Administrative, Vornicia din la,
untru, anul 1831, no. 543, f. 56)
21
1831, august 301., Bucureqti.
Vornicia mare a trebilor din luntru Mire ispravnicii

judetului Teleorman, areitindu-le di plata alimentelor luate
de catre topografi trebuie s se face"( de acq.tia, agi cum
s-au angajat,
Dvornicia mare a trebilor din luntru a printipatului Tara Ruminesti dumnealor boerilor ispravnici ot sud. Teleorman.
Vzindu-s artarea ce faceti dumneavoastr prin raportu de

supt no. 177 pentru plata lucrurilor de indestulare ce au luat topografii pa vremea cind s-au aflat Intr-acel judet, spre rispuns
scriie dumneavoastr : Fiindca numitii topografi sa afl tot in
partea locului, s v adresarisiti dumneavoastr din parte-va chiar
catre dinii, si dup ce yeti priimi plata acestor cheltuieli ce au
facut, s sA Inparta banii pa la acei lacuitori de unde s-au luat

Peste data initial
lectura nu e sigur.
luna si ziva
s-a scris alta, asa incit
307
www.dacoromanica.ro
lucrurile supt luare d adeverinte spre incredintare c s-au priimit

plata ; care adeverinte s le trimiteti la dvorniciie, avind dumneavoastr drept temeiu adresarisirea lor ce au facut ctre isprvnicie,
supt cuvint cA vor plti toate pina la un ban.
831, Avg. 30
Marele dvornic din luntru : Gheorghe Filipescu
No. 4013
Secsiia 1-iu
Secretar :
Masa 1-iu
G.
Greidifteanu
Bucuresti
Sosit la isprvnicie In ziva de 5 septembrie ; lectura

lunii nu e sigur.
(Arhivele Statului Bucuregi. Administrative vechi, judeful Teleorman, nr. 3617, dosarul 347, f. 1)
22
1831, Octombrie 2, Piteli
Cirmuitorul judefului Argeq intreaba vornicia din launtru ce dispozifie da pentru satisfacerea topografilor din
Pite#i care cer lemne de ars pe intervalul cit vor sta
ora.
Cinstitii marii dvornicii a trebilor din launtru a printipatului
trii ruminesti, ocirmuitorul judetului Argesu.
Dintr-aceast alAturat otnoseniie supt no. 35 ce au dat oar2-lea clas ce s afl intr-acest
oras Pitesti va lua cinstita dvornicie pliroforiie de cerere ce fac
a li s da lemne de agiuns pre cit va sta aici In oras intru scriie-
muirii orinduitii topografi din al
rea catagrafii judetului. Ci fiindc ocirmuirea pentru asemenea
lemne nu are nici o porunc, m rog cinstitii dvornicii a avea

grab cinstit rspuns, de unde i prin ce mijloc s Ii s inlesneascA aceast cerere, ca s stiu ce urmare s fac.
Alexandru Ciocirdia
1831, oct. 2
Secsiia 1-in
no. 481
Aceast adres, primit la vornicie In ziva de 3 octombrie i Inregistrat sub nr. 5156/1573, poart urnAtoarea
rezolutie :
S i se fac rspuns dup otnoseniia venit intru

aceastfi dela vremelniceasca asprtirea la Instiintarea
judetului Doljului 831 Oct. 6".
308
www.dacoromanica.ro
Filip (Ler4)
(Arhivele Statului Bucure)cti, Vornicia din lduntru, Tara Romineascd, anul 1831, nr. 543, f. 86).
23
1832, aprilie 21, Ba4 (Romanati)
Repartizarea pe mahalalele satului Ba4 din Romanati

1 sepa sumel de 3000 lei cheltuitei, in intervalul 1 mai
tembrie 1831, de slujbaV, ingineri, comisan i .,si osta.si, cu
prilejul ridiceirii heirtii statistice.
Talen.
3000
Parale
Adec lei trei mii s-au adunat toate cheltuielile

.satului Balsu ce s-au fcut dela mai I si pina la septemvrie intiiu
de catre uni alti, de slujbasi i engineri i comisan i
ostasi treedtori, dupa artarea vechililor nostri adca plrcalabi i sindii precum
in deosebit catastih sa arata toate anume. Dupa care catastih, astzi stringindu-ne tali locuitori mahalalelpr Balsu, cu toate CA era
mai mult In catastih asupra locuitorilor puse, dar noi alegind aceasta suma de bani de mai sus cu dovad cheltuite, i le-am tinut in
seama pa care am si fcut intre noi cisl si am inbracat acesti
bani pa fiesicare cap de om, dup vitele ce trage in cisl. Ci spre
a fi stiut si a sa curma toate prigonirile dintre noi, ca s nu mai
lie volnic nimini a s mai jalui pentru vreo paguba din cite am tras
inteaceasta rzmirita, am dat acest inscris al nostru la mina Oralabului Matei Cotofan i. a sindiilor nostri cinci ce i-am avut, prescoate bani
cum sa s stie ch. are voie dupa cisla ce am fcut
si sa-si plteasa datoriile care pa unde ce au fcut, iar mai mult
n-are s ne supere intru nimic atit ei ph' noi cit i noi pa ei. Si
spre incredintare, nestiind carte, am rugat pa scriitorul acestii adeverinti de ne-au iscalit i noi ne-am pus degetile in loc de pecetiie,
ca sa sA creaza ; unde am rugat si pa dumnealui supt ocirmuitoru
acesti plasi de au adeverit cu iscalitur aceast I invoke, ca s s
urmeze intocmai.
Mahalaoa Podului cel mare

Eu Dincd Sinpa2 ot Bals adeverez
Eu Florea sin Ivan ot tam adeverez
Eu Teinasie Socuc ot tam adeverez
Eu Dincd sin ovan ot tam adeverez
Eu Stan Chimoi ot tam adeverez
Eu $tefan al Oprii ot tam adeverez
Eu $drban ot tam adeverez
Dupa aceasta" au fost scrise maf intii cuvintele adeverint
si"
care s-au sters apoi i inlocuit prin invoire".

2 S-ar putea citi i sin Pa".
:
309
www.dacoromanica.ro
Eu Constandin Moraru ot tam adeverez

Eu Stan Gorcd ot tam adeverez
Eu Florea sin Radu Ibrisim ot tam adeverez
Eu Radu sin Ivan ot tam adeverez
Eu Iliie Bliddroagli ot tam adeverez
Mahalaoa Teisu
Eu Dincd Butoi ot Teius adeverez
Eu Vasile Bou ot tam adeverez
Eu . tef an zet Vasile Soroiu ot tam adeverez
Eu Vasile sin Soroi am iscAlit cu zisa lui Dina Butoi

Mahalaoa Mirila
Eu Barba Coadd ot Mirila adeverez

Eu Radu Mai ot tam adeverez
Eu Mihai sin ceausi . te fan ot tam adeverez
Eu Tudosie Botan ot tam adeverez
Eu Nicolaie ot tam adeverez
Mahalaoa Corbeni
Eu Stanciu Olaru ot Corbeni adeverez
Eu Dumitrasico Moraru ot tam adeverez
Eu te fan MCildescu ot tam adeverez
Eu Marco sin Pita ot tam adeverez

Eu Stancu ot tam adeverez
Eu Vladu sin Udrea ot tam adeverez
Eu Matei Moraru sin Udrea ot tam adeverez
Eu Radu sin Prioteasa ot tam adeverez
Eu Nicolaie Croitoru ot tam adeverez
Supt ocirmuitoru plsi Oltetului
Pe temeiul iscliturilor dintr-aceast adeverint ce au venit faja
la suptocirmuire, au artat cele inscrise si cu graiul cerind a sa
Intri ca s se pizasa hotrirea ei, drept aceia adevereaz si
suptocirmuitoru dup orinduial

Ptrvu Florovici
832 apr. 21.
Intocmai dup orighinal
S. Medelnicer Cdmardsescu
(Arhivele Sta tului Bucuresti, Vornicia din Iduntru, Tara Romt-
neascd, nr. 313, dos. 198, f. 4-4 v.)

24
1832, mai 4, Bucureqti
Cancelaria prezidentului general Kisselef cere i vornicia din lliuntru aprobei ca sd se dea de catre autoritdt1
qi de locuitorii satelor tot sprifinul aseserului Silivanschi
310
www.dacoromanica.ro
trimis de cdtre prezident sd cerceteze Apele rninerale din

muntii
Romine0i.
Dumnealui Stab lecar coleschii asesor Silivanschii s trimite

de catre d. daplin imputernicitul prezedent prin judetile din partea
muntilor a printipatului Tarii Ruminesti ca s cerceteze acolo apile
meniralicesti i alte locuri de acele. Cantelariia exelentii sale plecat
roag ca sa i s dea porunca daschis ca In calatoriia aceasta acolo
unde nu sint cai d poste, s i s dea cei de prin sate cu plata

progonului dela sine, fara citusi da putin Intirziere. Si afar da
aceasta s i s dea, dupa cererea sa, din partea stapinirii locale,
f ara Intirziere, cuviinciosul ajutor, ca s poata inplini insarcinarea
ce este pus asupr-i.
Iscalit : director cantelarii
Carneiov
No. 842
leat 1832
Measita maiu 4
Au tlmacit parucic Macedonschi
MILm5cirea poart urrngtoarea rezolutie :

Tntocmai sa s faca carte daschis catre ocirmuii supt ocirmuitori i catre toti slujbasii politicesti
cum si catre lacuitorii satelor, ca pe linga cuviinciosul
ajutor, s dea pomenitului i cati trebuinciosi, pa unde
nu va fi postii, insa cu plata progonului dela sine.
tori
(iscalitura indescifrabil)
1832, mai 4
Aceast carte daschisA", reproducind dispozitiile rezolutiei
i avind aceeasi dat, 4 mai, se afl pe fila ur-
mAtpare.
(Arhivele Statului Bucuresti, Administrative, Tara Romineascd.
Vornicia din Iduntru, Condica nr. 1 (1829-1835), opis.. 10, nr.
383, f. 2)
25
1832, august 2, Bucurefti

Adresa polbovnicului Ditmars, qeful delapmentului geo-
dezic, cdtre vornicia trebilor din lduntru spre a interveni

ca sa nu fie supus carantinei capitanul de stat major Vroncenco, insrcinat cu o insemnare astronomiceascei" pe
Dundre, dela Cerneri la Giurgiu, deoarece el nu atinge
malul drept,
311
www.dacoromanica.ro
Otnosnia otreadului gheodizicesc dl. polcovnic Ditmars catre

vorniciia trebilor din launtru dela 2 avgust anu 1832, supt no. 570.
Dumnealui stabs-cpitan Vrocenco I, al stabului ghenralicesc,
s-au orinduit din parte-mi ca s5 fac o Insemnare astronomiceasc

pe dea stinga parte a DunArii, unde trebuie sd mearg5 cu luntrea
dela Cerneti pin5' la Giurgiu. Ins5 fiinda dumnealui In curgerea
acestii alatorii nici de cum nu are sa mearg la partea dreapt a

Dun5rii, de aceia dar eu plecat rog p5 cinstita dvorniciie s5 Intre-
buinteze masuri de a fi dumnealui slobod de carantin5 dup sAvIrsirea lucrrii pusa asupr-i.
Adresa, in rusete, iscA1it5 de polcovnicul Ditmam

precede traducerea in rominege de mai sus. Pe aceast
adres se aflA urmAtoarea rezolutie :
.751macindu-sa aceasta
otnosenie si In puterea
coprinderii sale s v face poruna ctre comitetul carantinelor intocmai si soglsuit cu aceasta.
Avgust 2"
(isclitura indescifrabil)
(Arhivele Statului Bucureqti, Vornicia din leiuntru, Tara Roml-
neascil, condica I, opis 11, nr. 513, dosar 149, f. 4. Dosarul are urmiitorul titlu: Deld pentru mergerea d. ceipitan Vrocenco dela
Cernefi pina la Giurgiu pa apa Dundrii a face astronomiceascei in-
scimnare")
26
1832, august 24, Bucureqti

Adresa colonelului Ditmars catre vornicia mare spre a
interveni ca sa nu fie supus carantinei cdpitanul Vroncenco, insarcinat cu observad astronomice pe Dundre, dela
Giurgiu la Gala fi, deoarece el nu atinge malul drept.
Polcovnic Ditmars catre vorniciia mare, 14 august 1832, no. 614.

In urma otnosenii melii dela 2, August cu no. 570 s-au dat dumstabs-capitan Vroncenco din poronc5 vornicii dragomanii
nealui
carantinelor pentru mrturie c5 el in vreme indeletnicirii n-au avut
comunicatie cu malul drept al DunArii si ph' acest temeiu nu trebuea
sA fie supus tinerii carantinii la Giurgiu, care dragomanii s4 si
intoarcea la locurile lor cu pocitea 2.
Acum fiindca dumnealui stabs-capitan Vroncenco este dator sA
mearg inainte dela Giurgiu pin la Galati si s f ac cerari
astronomicesti lingA Oltenita i Calarasi i Pioa Pietri si BrAila, de
aceia rog pa cinstit vornicie ca s i s'A' dea tot asemenea poruna
comitetului carantinelor precum s-au dat la 2 ale lui August, aseI In textul rus, numele c5pitanului e scris ciar: Vroncenco".
2 Posta!
312
www.dacoromanica.ro
menea si podorojne pentru dragomanii care s vor si intoarce pa la

locurile lor, pentruca dumnealui Vroncenco, sosind la Galati, s nu
fie terminul carantinii.
Adresa, In ruseste, iscAlit5 de polcovnicul Ditmars, se-
avind numkul 614 din

24 august, Bucuresti, precede traducerea romineasc de
mai sus. Pe aceast adres in ruseste se al l5 urmkoarea
ful detasamentului geodezic, si
rezolutie 1
S s facA porunc cAtre comitetul carantinelor,

cu copie dup aceasta, scriindu-se ca dup cum i s-au
dat In cunostintA prin porunca cu no... 1, s inlesneasc
mergerea d. cpitanului Vroncenco si ping la Galati. August 25".
.... (indescifrabil)
(Arhivele Statului BucureSi, Vornicia din Itiuntru, Tara Romtneascd, condica I, opis 11, nr. 513, dosar 149, f. 2).
i Loc alb.
313
www.dacoromanica.ro
ER
r."'
Tat
4-1
n't.
"-7.'--
1-}4
ir .4,0-*
lellbald6211
' -.4.--:.----_--2..,------',''
1' ' . :
..
, ..._., k,-.--..--.7.14ezeuxitifiltii--7
.
43 Ws
ceo.o-.44.44,4,?,3id .-.) 7
:i
.,..
"
.,oixresars-1
*vTp71aosaMICIR Avatrausii.
V-
!Amu `*smotaitht
ptimano. 4-twpotuefth (spin,
hohulto
hIOAAORIZ .11A/Lha/111 ft
C
zpawn ouAtt.'s
.01.1.)Vcfs_szr.
7-77
.
www.dacoromanica.ro
Pl. I. Titlul hrtii ruse din 1835.
u
'
Pl. II. Fragment de plana cuprinend o parte din fostele

judete Ilfov si Vlasca.
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
I
Introducere
Metoda cartografic in stiintii

istoria poporului romin 6.
5 10
Cartografia si
10 14
Hrti rusesti privind Principatele Romine
Hrtile lui C. M. Roth

Harta lui Hatov 11
in
a doua editie a ei
tatorilor romini 12
Titlul si
Harta lui Bawr 11.
10
Harta statistic din 1835

(1853) si parerile cerce-
legenda hrtii statistice ruse din 1835 .14 16
Plansele hartii
Autorii Wrtii
14
Titlul ei
Legenda
15
15
16 19
Ofiterii care au ridicat harta 16 Colonelul Ditmars 17 Gravorii si scriitorii hrtii 18 Detasamentul geodezic
Topografii
18
19.
19 27
and f i cum s-a lucrat harta ? ,

.
Harta s-a lucrat in intervalul mai 1828-1832
19
Ridicarea judetelor Vlasca si Teleorman 20 Lucrul in Dolj, Gorj si Vilcea 21 In Arges si Dimbovita 22 In Prahova 213 Deosebiri In lucrarea
planselor 24 Transcrierea numelor 25 Erori 213
H
Cuprinsul hiirtil
28-183
28
Munlii
Apele
29 41
Dunrea 30
Intre Greaca si Mos-
Bogtia extraordinara a hrtii
29
Ostroavele oltene ale ei 31

tistea 31 Balta" Bore& 32 Balta" Brailei 33
Delta 34 Baltile si lacurile din interiorul Prin-
315
www.dacoromanica.ro
Fintinile *i puturile 37 Hele*tee 37

Probleme de hidrograf ie veche romIneasc 38
Intelesul numirilor Brate* *i Arge* 40
cipatelor 36
41 46
Muffle
Bogtia hrtii 41 Pdurile oltene 42 Muffle

din Teleorman 0 Marea pdure din Ilfov, Dim-
bovita *i Vla*ca 43 Petecele de pdure spre

step 43 Brganul 44
Codrul Hirlului 44
Codrul Hertel 44 Codrul Ia*ilor 45 Toponimice
in legtur cu pdurea 45
Bogtiile minerale
46 51
Exploatri mineralogice ale ru*ilor 46 Metate 48

Sarea 49 Petrolul 49 Apele minerale 50
.
Hotarele Principatelor .
.
.
.
.
.
.
Hotarul In Carpati 51 Hotarul dintre Muntenia *i
Moldova 51
Hotarele judetelor i finuturilor .
.
.
.
.
Indicatiile precise ale hrtii 54 Tinutul CIrlig5turei 55 Tinutul HIrlului 56 Tinutul Hertii 58
51 53
B-4 69
Raiaua Brilei 59 Judetul Sacuieni 59 Mehedintii 61

Oltul 62 Vla*ca 62 Ilfovul 63
Ialomita 64 Rimnicul Srat 65 Buzul *i Prahova 65 Romanatii 66 Covurluiul, Tutova, Flciul 67 la*ii 67 Boto*anii 68 Suceava, Romanul, Neamtul 69 Putna 69
Tirguri *1 orae
Cifra gospodriilor ora*elor *1 tIrgurilor muntene.
moldovene *i dobrogene 70 Adjudul vechi, HIticenii vechi, Tulcea Veche 73 Unde a fost Chilia Veche ? 74 Sate cu nume de tirg" 79 Sate
69 82
numite Or*eni" 81
Sate
*i
atune
Numrul satelor *i ctunelor. Boatia extraordinar

a hrtii 82 Mrimea satelor 84 Repartitia satelor 87 Numele satelor. Nume duble 92 Sate
noi prin roire 98 Sate noi nrin colonizare : sloboziile 100 Sate de adunati", atIrnati", bergnari", osibiti", pribegi" *i streini" 102 Sate
de slrbi" 105 Sate de bulgari 106 Sate de ru*i
106 . Scheii 107 Ungurii 107 Grecii *i Turcii
108
Tiganii 110 Sate de olteni 111 Sate de
munteni In Moldova 111 Munteni, deleni, vleni
Sate de moldovera In Muntenia si Dobro112
gea 112 Sate de ungureni *i scuieni 112 Sate
Sate de mopeni, megie*i, curteni
114
noi"
316
www.dacoromanica.ro
82-138
115
Sate de dirvari 116
Sate cu numele pro-
prietarului 117 Sate de birnici si liuzi 118

Scutelnici 120 Alesii 120 Suditii 120 Sate de
ostasi 11
Sate de dreg5tori mici 122 Sate de

agricultori specializati si de pescan i 124 Sate de
mestesugari 126 Poreclele ca nume de sate
130
Schimbarea numelor satirice sau scatologice
de sate 135 Nume pitoresti de sate 136 Diminutivele 136 Silisti 137.
Manastiri si schituri .
.
.
.
.
.
.
.
Numarui si repartitia lcasurilor 138 nanstiri
si schituri in Neamt si Vilcea 140 Frecventa lca-
138-145
surilor in regiunea de munte si deal Irian 141

Multimea lcasurilor In Tutova si Tecuci 142
Mn5stiri si schituri putin cunoscute 143 Lacasuri in Dobrogea 144
Stini, tire, cosere, odiii, cIsle, saele .
.
145-155
Stini 145 'rifle 146 Cosere 148 Odai in Muntenia 149 Odaia Vizirului 151 Odi in Moldova 152 Nume de odai 153 Ctsle si saele 153
.
.
Mori si fierstrae
.
.
.
.
.
.
155-157
Marne in cimpia oltean si muntean4 155 Mori

In fundul muntilor 156 Sate formate In jurul mo
rilor 156
Fierastraie 157.
Circiumi, hanuri, ratesuri .
.
157-160
Mine generice 157 arciumi in Covurlui 158 In

Ilfov 159 In Dolj, Tutova, Iasi, Putna si lato-
Diverse circiumi si hanuri 160

159
formate in jurul circiumilor sau hanurilor
mita
Manufacturi
Sate
160
160-161
Drumuri si poduri. Posta .

Drumuri de postA 162 Statii de post 163 Drumuri marl si mici 164 Poduri 165 Nume de sate
In legatur cu podurile 166

Urme arheologice si amintiri istorice
Urme de cetti 167 Valuri 169
Mnstiri ruinat(
Amintiri despre voievozi 171 Amintiri des170
pre doctori 173 Diverse 174
.
.
.
.
.
Datele statistice. Valoarea lor .
Datele statistice ale hrtii 175 Curti" a 5 suflete
Administratja romineasc a procurat datele
176
Rostul datelor statistice 177 Statistici con177
temporane 178 Ce statistia au utilizat topogra-
162-166
166-175
175-183
fii ? 181
37
www.dacoromanica.ro
111
Editia a doua a hartii (1853)
184-194
Titlul ei 184 Deosebiri f ata de editia tutti 185

Judete i tinuturi 185 Owe i sate 186 $ose.
lele 189 Noile date statistice. Creterea populatiei
189
Orase *i tIrguri stationare_sau In regres 190.
'
IV
lnfluenta hartii din 1835 asupra cartografiei romine01

Harta administrativa a M.unteniei 197 Harta administrativa a Moldovei 199 Carte gnrale des
Principauts" 202 Harta Tarii Romineti"1)3
Harta generar a Moldovei" 203 Atlasul lui
195-204
Pappazoglu 204.
V
.
.
Anexele. Transcrierea hirtii .
hartii
din
1835,
rinduite
Lista a4ezarilor omene*ti ale
.
alfabetic pe judete i tinuturi .
.
.
.
.
Lista aqezarilor omeneA din tinutul Putnei In editia

.
.
.
.
din 1853 .
Documente inedite (1828 mai 12-1832 august 24) .
Cuprinsul
Dou plane in atara textului : 1) Titlul hartii din 1835

2) 0 parte din esul Munteniei, cu Bucuretii.
318
www.dacoromanica.ro
203-206
209-288
289-291
292-313
315-318
Redactor de carte Vasile Alexandru

Tefinoredactor : Teodorescu Ion
Corector : Baeeu Gh.
Dat la cules : 8.06.1957. Bun de tipar : 15.08.1957.
Tiraj : 4000+150 exemplare. HIrtie semivelinli sat.
de 65 gr/m.p. Format 54X84/I6. Coll editoriale 19,34.
Coll tipar 20 plus 2 planee. A.:01988/I957. Pentru

bibliotecile marl indicele de clasificare 9(R)(09).
Pentru bibliotecile mici 9.
Tiparul executat la Intreprinderea Poligraficil nr.
str. Grigore Alexandresco nr. 93-95, Bucureeti
R.P.R.
www.dacoromanica.ro
I.
I+
II
II
Lei 9
www.dacoromanica.ro
II
II

Constantin C. Giurescu - Principatele Române La Începutul Secolului XIX

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Constantin C. Giurescu - Principatele Române La Începutul Secolului XIX

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONSPANT.IN C.

pe temeiut hartfi ruse din 1835

PRINCIPAXELE ROMINE LA INCEPUTUL StCOLLILUI XIX

studiaz lnfatisarea pmintului ca un tot organic, dar

muri ale stiintei. In filologie, aplicarea pe harta a unor

institutiilor si harta trilor unde ele au avut loc. Cu alt

prilej, acum aproape dou decenii, spuneam : coala riou

istoriia In slove spus mai chiar (ciar !), si mai aiavea

2 Const. C. Giurescu, Pentru ,,vechia sscoalli" de isto-

rie, Bucuresti, 1937, p. 53.

Nu e de mirare- asadar c hgrtile, reflectind realittile

2 Astfel, dup aparitia monumentalei opere a

graf al lumii vechi, Piroboridava, In Moldova, i Comidava, in

Est-Europen", V (1928), p. 38--74 i M. Macre a, Cumtdava,

portulane din veacurile XIIIXIV vezi

0 reproducere a acestei hirti In A I. P apiu Ilaria n,

loare; ttnele censtituie chiar adevkate monstruozitti" 2.

Targorod" pentru Novgorod (Roman !),

2 Calificativul apartine lui G. Vils a n, O fazti in popularea

3 Sub titlul : Le cours du Danube depuis sa source jusqu' ses

4 Citm Soveja (Sovesamo"), Odobesti (Obest" pe Milkow

Gh. Vilsan la Biblioteca National din Paris ; le-am dat dup

Rusia. Amindou. aceste hrti, datorit celor mai invtati

strinilor ces dintii pentru- generalul Marsigli, prieten

Milescu, este primuf cartograf commn pe care-1 inregistreaz is-

toria. In drum spre China, pe and se afla in localitatea, Sa-,

resti, 1946, p. 799;

trie Cantemir, In Mem. Sect. Ist. Acad. Rom., s. 3, t, VI (1927),

nu e Intotdeauna exact. De mare importan t sInt hrtile

tele, Intocmirea unei foarte minutioase hrti Inftistnd

secolului XVIII, apare la Viena, ta 1797, celebra hara a_

(de., la Cerneti, prin Craiova, la -Cimpulung)

4) ,Restes d'un chemin romain", de la nord de Turnu, pe la vest

chischen und grollen Wallachei, zvelche 6eide ,zusammen aus 394

Hrti D. VII. 60). Pentru o parte a acesteL hrti, In care

plet cauzei grecesti ; 'ea linftiseaz. Peininsula Balcanick

trile romtne si coasta de nord a Mrii Negre, pin din,

ruse de acest fel pe care le cunaastem grit acelea ale la

si satele, acestea din, urrn de dou felurk mari 5i mici,

mnstirile, fintimile, podurile, bogtiile minerale, locurile

se arat canalul de abatere al apelor Dimbovitei, vezi Cons t. C.

astfel, pe coasta noastra, a monedelor din Histria si Callatis , se

2 Carte spciale de la Principaut de Valaquie publie par

Petersburg, 1771. (Academia R.P.R. Harti

LII 37). La scar, pe ling5 indicarea verstei" ru-sesti, a leghei"

-si un Atlas- geografic

dica echivalenta : 10 oeasuri moldovenesti = 50 de verste ;

unor sate vechi, disprute azi sau ca numele schimbate.

3 Vezi Mmoires historiques et gographiques..., p. 229.

, aceasta hart este poate tea mai frumoas hart

a timpului asupra trilor-romInesti, mult mai frumoas si

Guilleminot, Directeur Gnral du Dpt de la Guerre, et Mr. le

Hrti, H. IV, 393).

3 Gh. Vilsan, O taza..., p. 14.

Pri,n partea statistic, ea c/stigg o Insemntate unicr-4,

teren In prima jumtate a sec, XIX". 5 In ce priveste Iris

din anii 1829-1832". 6 In privinta msurei

In-care datele statistioe au fost corectate la 1853, nu

Mihilescu, Agezdrile omenesti, din cimpia.

le-a rArnas necunoscut, dup cum_ necunoscutd a rmas

cu exceptia lui Ion Bkil '

si tuturor celor care au

scris desprecartografia Trilor Rominesti 2 i totusi aceast

de biblioteca Academiei dup primul rzboi mondial si