Sunteți pe pagina 1din 205

WAN

T. PETRE

AXINTIE L MARTI,
STUDIU SI TEXT

CASA S'e-GA1ELOR
194 4
www.digibuc.ro

IOAN

T. PETRE

Profesor secundar

AXINTIE URICARIUL
STUDIU SI TEXT

SUCU RESTI

CASA SCOALELOR
www.digibuc.ro

PREFATA
!nceput in vremuri de lin4te, aceast lucrare apare inteo
epoca de adnci frmntri.
Dup Letopiselele" lui Nicolae i Miron Costin, prezentm
publicului cetitor un cronicar mrunt dela inceputul secolului
al XVIII-lea, mrunt ca functie social
uricar
ns tot
&Fa de iubitor al 'neamului su 0 al pmntului Moldovei ca
Miron Costin 0 loan Neculce.
Casa 5coalelor, hotrnd s tipreasc pentru neamul nostru
aceast lucrare, scoate astfel din colbul manuscriselor din cronici
un nou scriitor, a crui vieat i oper, aproape dou
sute de ani a rmas necunoscut i necercetat, exceptnd
edifia lui M. Kogln!ceanu,
care a devenit foarte rar.
JOAN

www.digibuc.ro

T. PETRE

AXINTIE URICARIUL

In anul 1712 in Moldova, i ea' obsteseul sat* cronicarul erudit, Nilcolae Costin, fiul lui Miran Costin. Dela
aceasta data, pan la dvirea rnarelui scraiter Iol Nemice, In aceeasi provinde, apar o serie de icarturari marunti, copisti de documente la caneelaria dommeasca,
earora domnii le poruncese s le sic:Tie faptele savrsite
in tirnpul stapanirii i s le treaed in letopisetul triL
Printre aeesti cartarari este i Axintie Uricariul.
Vieata i opera lui. nu a atras pAna astazi pe nimeni,
care sa-i arate insemnatatea i locul in cultura romn.
Niculae Iarga, cel mai mare sterile i cbirturar al neamului nostru, in dorinta de a oomunica stiri despre seriitorii romani, a seris mai pe larg despre Axintie In Istaria
literaturii Remne 0 a facut i comunioare la Academia
Romn despre vieata lui.
Axinrtie Uricariul a primit porunc dela Nicolae Mavrocordat, domniull Moldevei, sa continue cronica de partid
de Lagofatul. Nifeelae Costin, care intre
1711r712 a saris prima domnie a lui N.dicaliaa Vod
a ajuns leu istoria Moldevei pAn in Octombrie 1711. 0
moarte neasteptata 4 prea timpurie, 1-a f gout s intrerupd sirul istoai domniiorulul sau. Un an matt trziu
in 1713. Axintie Uniiciariul, eopist de documente i manuscrise la cancelaria domlneasc, incepe s scrie : A
doua domnie a lumi Nicolae Vod Mavraeordat in Moldova".

Gine era acest dregator marunt 0 de imdet venise ?


www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

In take addle pe loare le eapiaz4 ea pisar sau urcar


acestea suns foarte numeroase, preoum si In acelea,
care ne dau stiri despre vie* lui partieular, se intalneste numai numele de Axintie, eel de botez, flind necunosout cel de familie.
Intr'un zapis din 29 Octoinvrie 7023/1694, prin care

loan biv armas vinde M Dumitrasco Cuzgi o parte din


Crgkiimesti, se aratg urmgtorii martori: Tudosie Dubu .vel ban, Vasile Costache vornic j Iordache Cantaeuzino hatman; de asemenea i scriitorul actuluieu Axinti biv vgtaf am scris zapisul"i). Axintie de aici se
identificg cu Axintie Uricariul, care la aceastg dat 1694
este biv vgtaf, adicg foss funktionar la sat si sasit laIasi In cgutarea vreudei Ocupartii.

Patru anj mai trziu, in 1698, tot la Iasi, se intalneste


un Axirntie fiaiorul Candachii din Scntiae, care nesilit
de niment drueste ocina i mosia-ce are la sat la Surgnesti, ci6 iaste la Vinurbul Vaslui1u1ui, din btrnul Crges-

blur, precgt s'ar aliage partea diaeonului de Crgesti, partea BulAestillor, dumisali lui. Vase lie, Eficiorul lui Ptrgscgniasa ii fratele sgu luii loin i lui Gligori". ilntre martori isclesc: Gheorghe Hermeziu ce apare mai. trziu

diac de cancelarie i Zaharia vtaf 2). Axintie vnzgtorul


obcinei este Axintie TJricariul i aceasta rezult din fap-

tul cg este fiul unei femei Canklachia i cg se ggseste


impreun cui unii mici dreggtori. Peste ctiva ani, cnd
Axintie semneaza uricar, se aflA iari inteun document
alturi de acest Zaharia, cane devine biv vtaf.
La 29 Sept. 1702/7211, Axintie copiaza hrisovul, prin
care Constantin Dam i boiet rTdi1c darea Veritului3). Copistul se Intituleazg numai Axintie, f grg indica-

rea d'regg.toriei de uritaar. Este prima menitiune despre


el ea sorilior de lade. In aceast privinfal Iorga atierng
1) Iorga N. Studii i doeumente VI p. 147.

2) Ghilognesou. Surete i zvoade V111 p, 155.

3) ken Neculee. Burletinul anuzeului din Ia0. Anul 1924 p. 251.

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

urmatoarele in Istoria literaturii romaniesti: ,,Familia


lui ni este necunoscurta" i ca curiloar uneori Ii zice &lac,
Aminte se afla intaiu din Cate
ceda ce e acelasi, lucru,

acte de pe atunci cunosc pana astzi la 17 Noemvrie


1707" 1).

In anul 1703 apare in documentle ca uricar i clascal_


Inteun act din acest an, dat in Iassi de Constantin Duca,
Axintie se iscaleste (Axintie dasalul sau -uricariu12). In
aceasta mlitate, sca-ie hrisovul prin care domnul
Constantin Ducoa, vindie lui Tama, rbegutitcrul satele
Manz/cep i Gnguresti din Vinuctul Ialoa, pe care le
are mastenire dela mama sa, Doamna Anastasia3).
$i in anul 1704, sub noul domn, Mihai Racovita, Axintie e tot urioar domnesc. In Septemvrie croplaza acte
pen care domnul face diferite dand cel prin care boderii aseaza rupt
unul referitor 1a sase
manastiri grecesti5) i altul prin care domnul Intareste
NAstiernicului loan Palade dania unuii loc in hotarul targului Barlad,").

Si sub noul donm, Antioh Voda, Axintie rknne uricar. In Iunile 1705 capilarza uni)cul cu manastirile nhiniate Srantuaui Mormnt : Galata, Barnovschii, Sfntul
Sava, Cetatuia. Barnova diai nasal si tinuctul Masi
Sf.
Gheorghe dela Galati:7); in Iulie, o carte prin. care Antioh scutete de dajdiri doi preoti dela bisceritcal Feresti
din Vaslui8); in Septemvrrie, cartea clerului si a boierilor
ref eritoare la aceleasi sase mngstiri9) ; lin Octomvrie,
un opts de alctele mosiei Valea Seaca ").
1) Iorga N., Istroria literaturit moannesti 2 Vol, II p. 159,
2) Docum. CLXXXI/141 dela Academia Roannk
3) Iorga N., Strudiri i doeumente V p. 227 si Teodor B5f1an; Documente Bucovinene In, p. 124,
4) V. A, Urechi, Mimon Costin, Opere complete I p. 170,
5) Ibidem p. 172.
6) Ghibdinescu Surete i izvoade XXII p. 59-62,
7) Uricariuil VII p. 106,
8) GhibAnescu o, c vol. VIII p. 329.
9) Uriaariul VII p, 114.
10) Ghibnescu o c. XX p. 16.

www.digibuc.ro

io

T. PETRE

Si in anul 1706 are aceeasit Incleletnicire la canoelaria


domneased: astfel la 23 Martie redacteaza cartea, prin
care episcopii i boierii dam mrturile domnuauri pentra o
cumpraued i pisarrul li adaoga numele :
eu Axentie Uricarifulu amu sicesu acestu zapisu
oar sa se
stie"1). In August, actul cu pra dinire Nang i Pavel
Rugin jicniciar, pentru a patra parte din satul Roampnesti.2) i un ordin al hii A.ntioh Vod cAtre Talpes,
fost vornic de poart,
sernmtat de logoatul Ioan
Buhus3).

In anti 1707, tot oa uricar scrie zapisul prin care Beldiman

okmrasul a cumprat o mosie in tinutul Flcitului dela


Architrie, pivniceaul de Husi
eu Axintle Uricariful
am scris acestu zapis cu zisa lui Archirie"4) ; iar la 17
Noemvriie acelasi an, brisovul prin Tare noul domn Mihai Racovit seuteste de dari In fOlosuil mnstirit Ceftuia satul Andriesanii5).
Sub domnia lui Raloovilt Vod, actele eu nun-11(4e lui
Axinrtie sunt mai numeroase i pisarului i se dau i alte
Insrcingri in afar de cancelarie. La 20 Fevruanle 1708,
copiaz cartea prim dare boderiii recunosc c Iordache

Ruset, fost vornic mare de Taira de Jos, este stpfinuil


mosiei Mircesti din tintrtul Suicervei, ale c5.reit direse pro-

prietarul le pierduse :
eu Axintie unicairiul am scris
ca s s stie"6). A doua zi, hrisovul prin care domnitorul
intgreste stpnirea lui Iordache Vornilcul7). La 7 Mai,
Varlaam episcopul scoate hotarnici domnestI dela Mihai
Racovit pe (3avril yeil rpaharnisc, pe Bejan Hudici.
vornic globniii. (de gloart), pe PostoNchi Cosescul i pe
1) Melhisedec. Cnonica ausilor p 163.
2) Iorga N. Studii i documente VII la. 108.
3) Ibidem vol. XVI p. 208-209.
4) Ghiba'nescu o. c. val. WI p. 146.
5) V. A. Urechi Notite despre slobozii" la Analele Acad. Rom.

Mein. Sect. 1st. 1886-1887 13. 164.

6) Iulian Marinescu. Acte moildovenesti felurite... in Buletinul

Combs. 1st, a Rom. vol. VIII 13. '76; In Uricaruil XX 13. 85 i 87.
7) Ibidem p. 8.

www.digibuc.ro

AXLNTIE URICARIUL

Axintie Uricariul, de i-au ales r5zesiile dela. Dolhesci


druite, iar la 12 Iuilie obtine
Botneni, cuiniiprate
hrisovul domnesci). Este prima mkturie hotarnied a sa
cunoscut nou'a" si dela aceasta data, pan' spre sfrsitul
vtheii pe l4ng6 urIcar via i i. hotarnic, de celle Mai
multe ori impreung. du Bejan Hudici, vorric de glowt,
cu a1ii pe care-i vom ntjnii i porneni. Trel zile mai
tarziu, este la Iasi si smite actul pinin clam &maul intreste lui Ion Paladi venituraile d urrneaza ia se incasa
dela iarmaroacele Iclatre se vor Vine pe mia sa, Or4etnid.,
din Vinutul Cernguti2) ; la 20 Mai, un hrisov pain care
se recunoaste lui 1111e Cantocuzino dreptul de sta.pnire a).

La 9 li.mte a insemnat pe copii1e unor documente vechi

ctn timpul lui Masi le Lupul : pe primul : Ispisac sarbescu dela Vasillie Vod 'a". din vleatu 7144/1635 Noemvrie

18" iar pe altul din 28 Martile 7144/1636". Am talmcitu eu Axintie uricariulu s s tie" u Las let 7218/1708
Iunie 9 4) La 15 Iunie, frd s indice locul, redacteazA
o msurd hotarnic5. unor -bdtrani din urinetsti dela Vinutul Vasluiului, in care sat a avut j Axintie o
pe care a vandut-o in 1698. Hoarnic'ia e semnat de
Bejan Hudiki vornic de paorta i de Zaharia lat'y vel
Vtav a), care s'a intlnit In vnzarea amintit. La 13
Octomvr:e apare ca martor Impreun6 cu Bejan Hudici
Savin urkar Intr'un act prin care se vinde o Tigane e).
La 23 Noemvrie, Bejan Hudici vornicul de
Axintie urilcar aleg pArtile de mosie ale vornicului Iordeche Ruset din satul Bargsti Vaslui'). La 15 Decemvr:e acelasi an traduce din slavoneste un hrisov din 19
1) Melhisedec. Cronica Husilor p. 169.
2) Iorga N. Studii si documente V. p. 4ff, Toedor Balan. Docu_
mente Eucovinene III p. 141.

3) V. A. Urecht. Miron Costin I p. 172.

4) Iorga N. Studiri i documente XVI p. 296-297.


iivoacle VIII 13. 187-189.
5) Ghibnesou. .Sunete
6) Ibidem VIII p. 335.
7) Ibidem Ispisoace s't zapise V p. 74.

www.digibuc.ro

IOAN

10

T. PETRE

Fetru Vodd Raves : Aan stalls eu


Axintie uricar prect am putut deslega s s tie"1).
In anul 1709, tot sub domnia lui Mihai Racovit, dovezile documentare despre Axintie sunt i mai numeroase.
La 12 Ianuarie, domnul intreste lui Iordache Ruset biv

Aprililei 1546 dela

vel vorulic cumiprturile dela rzAsii din DgmAcuseni

Oceti. Locurile sunt alese de Bejan Hudiai vornie de


poart si de Axintie uricariu12). La 20 Ianuarie, copistul
scrie actul prin care se recualoaste aceluiasi boier
alte auanprtuni 'in tinutul Vaslui dela Ptratsco Buzne
hotarnicite de vornialli mentiona# mai sus. Deoi,

fiind aleas aceast bucat de loc, s'au rugat Domniei


Me le de i-au dat hotarniici pe boeriul nostru Bejan Hudici, vomit glotni i pe sluga noastra Axintire uniaariu
cu Apostol Cos5scu de au mers acola (la gura Teleajnei dela tinutul Vasluitaui) sir au strns megireii de prin
pregiur, anume care s'au saris mai gics3). La 31 Ianuarie
Mihai Vod recunoaLs.te boierului mentionat dou hlize
cump5a-ate pe valea Trcenilar in tinutul Vasiruiului, care

sunt hotgrite i alese


boiarinul nostru Bejan Hudici
vornic glotni i cu sluga noastr Axintie Uricariul i impreun ieu oameni buni megiesi de acolo cari scriu mai
gios tot anume"4).
La 28 Iunie Bejan Hudiul. Axintie Uri Icariul i Postolachi Oa5iescu fac o anrrtunie hotarnica vonnicului Icrdache Ruset a selistele Scheia, i Solestii din tinuftrul
Vaslui5). La 28 Iu lie, Axintie scrie zapisul prin care Safiul lui Toderwcu, impreung oui soru-sa tefania
vnd lui Iordaohe Ruset vannicul 13 pamnturi in
1) Iorga \ Studii I documente Vol, XVI p, 181.
2) Ibidem vol W p. 149.
3) Ghibnescli, Surete i izvoade VIII p. 75 0 XV p. 126: Uricariul XX p, 390 0 XXII p, 387
4) Uridariul XXII p, 238-240 j doc. 42. CXXIII In creqterea
colectiilor Acad. Roan Anul 1909 p, 192.
5) Ghiba'nescu o. c. *val. XV p. 126-127,

www.digibuc.ro

AXINTIE

TJRICARIIIL

11

So lesti; pmantul este platit cu un zlort batut1). La 30


Julie, vorniciiit citati mai sus stmt la Moicesti i Boldesti
unde aleg unele locuri pentru acelasi vomic 2). La 7
August, uricaniull este la Iasi i coplaza actul prin. care
Mihai Vod Raloovita intareste tot lui Iordache Ruset
stapanirea peste Dancesti, Pascani i Glodeni pe apa
Outitnei Domnie Me aim trimis hotarnici pre boiarinul nostru Blejan Hudici, vomic glotnii, i sluga noastra,
Axintie Unicariul, de au strans oantecni butt i batrni
razasi i megiiasi"3). La 21 Septemvrie redacteaza im
zapis aui Gavrdl, feciorua lui IvThtrocn Starcea, pain care
eu Axintie Uricariul am scris cu
se vinde un
stie". Mai scalesc ca
dzisa lui Gavril Stamm, sa
vomit
de gloata, Constantiin
martori : Biejan Hudki,
Rosca clucer i Gligorie diiac 4).
.In anii 1708 si 1769, Axintie mai mult hotarnic, este
Vod in tar% impreuna eu Bejan Hutnimis de
dici i Postolache Cosescu, ambii vornici, sa faca- masuratoni pentru difartiti boieri mari.
In prima clorinnie a lui Niicolae Veda Maivrocordat,
Axintie ramane
cancelarie si domnul Ii incredinteaza
alte .insancinari. La 6 Fevruarie 1710 scrie lui Iordache Ruset vornic un act, prin care acesta cumpara niste
locuri la Solesti In tinutua Vaslui5). La 20 Fevruarie un

alt hrisov 6). La 1 Ma2-tie se 016 printre donatorii poMleintiti in registrele lezuiitilor din 1ai - 1710 (Martius)
Vectum apum in Cutnar... in lites-Notario laxenti &do
k 6... ealceamenta patri superiori 1. 168"7). Inca din prima si scurta sa domnie, Nicoaae Mavrocordat, dorind s
1) Iulian Marinescu, Documente Vasluiene in Buletinul Comis,
1st, a Rom. IV 192, 193 si 221,
2) Ibidem p. 194.
3) Ghibkvescu o. c, vol, WE 13, 189,
4) Iorga N. Studii i documente XVI p, 306-307.
5) Iulian Marinescu. Documente Vasluiene in Buletinul Comis,

1st. a Rom IV p. 194.

6) Docun;entua 65/CLXXXI din Bbr. Academiei Romne;

7) Iorga N. o. c. p. 68.

www.digibuc.ro

IOAN

12

T. PETRE

aitease sau s aiba in biblioteca sa cronicile Moldovei.


1-a ales pe Axicatie s copieze manust-Zisleae cu letopise-

tele trii. Se pstreazg In Bibliateca Academiei Romne


manuscrisul Nr. 2601 prescris de Axintie Urilciariu1 in
-lute 1710 i care are urmtorul titlu : Letopisettial T-

ri Moldovei dela Aaron Voel incoace de uncle este prsit de Ureche Vornicul de Tara de Gios, slops de Mi-

ron Costin vornicul de Tara de Gilos In ora in Lasi In


antil dela zidirea lumiei 7218, iar dela Nasterea Mantuitarkilui lumii lui Is. Hs. 1710 : msta (luna) Iiu1 6
dni In zilile Mrii Sale luminatului domn Io Nicolae
Voevod s'au sexis"). La 18 Septemvrie, Axintie copiaz
actul, prim care Nicolae Mavrocardat i'nfareste lui Ion
Paladi vistier dania unui loc in tftrgul Barladului2), iar
la 7 Noemvrie un dOerument referitor la o milostivire
f4eutd manstirdi Brboirul, tcle cdtre damnitorul anentionat3).

*1 sub domnia vrernebied a lui Dimitrie Cantiemir,


Axintie rmne uricar la cancelaria domnease. Le-18
Decemvrile 1710, transcrie hrEsovul prin care noul domn
inncxieste seutirile avute de preotlis diaconii
tarcovnicii dela biserilcile din Iasi
i cel cu privilegiile aeordate icelor dou biseriei arrnenesti din acelasi oras5).
La 6 Mai 1710, o invoial dintre Constantin Postelnicul
jupaneasa Safta de o parte si clugarli dela Scul de alt
parte2), iar la 26 Decemvrie acelasi ani, un testiment al
lui Dimitrie Cantemir ').
In anul 1712 si urmtorii, sufb domnia a doua a Id
Nicolae Mavrocordat, documentele cu stiri despre Axin111

1) Miron Costin, Letopisetul Trii Moldovei.editia Ioan $t Pe_


tre p, 57.
2) Ghibnescu o, c, VIII p. 43,

3) Manuscrisul 13, Ella 5 dela Academia Romn: I. Bianu si N.


Hodos Catalog, man. rom. I p, 50.
4) Ion Elanu CamunicAri mrunte in Buletinruff Comis, 1st, a
Rom. I p. 308,
5 loan Neoulce. Buletinull muzeului din Iatsi anui 1923 p. 119.

6) V, A. Urechi o, c II p, 532-533,

7) Uricairiul II p. 114.

www.digibuc.ro

AXINTIE IhtICARIUL

13

tie sunt numeroase. La 20 Ianuarie scrie actul prin care


logoftul Nicola: Oostin j sotaia a, Ileana Logofeteasa,
dau Saftei Spadresei satul Cep1enita.1); la 1 Fevruarie
wn uriic lui Vasile Popa wracaraul pe care domnul Il nume,te sluga noastra"); la 1 August documentul prin
care donmitorul
boieril conliScl paibeaguluii loan Neculce biv batman satul Boianul dela tinutul Cernguti
lui stefan Luca vistiemicul, fwgar racesta la Rusi,
jumtate dim satul Barba% din tinutul Ficiruilui i le
dau lui Lupul Costachi vorrnile). In aceeasi. zi, Nicalae
Alexandiu Vodd porunceste lui Axintie Uricariul s
mearg la RotAmpgnesti s pue la lac un stlp de piatr
si de acolo s'a" stalpeasca mai, departe. La 15 Augatt,
Axintie intocmeste la Rotmpnesti raportul ctre damn
arat c2.1 s'a fcut cercetarea '); la 2 Septemvrie, un

nou roport referitor la o pr dintre eguanenii dela Sf.


loan Zlataust si Aron Vod, mngstiri din Iasi, i niste
slujitori ce au grdini oddi acolo5). Intr'un act din 29
Septemvrie, se spune c la 28 Iunie acellai an a fa'cut
atunci a ales
hortrnicie la Solesti In tinutul
partea popii lui Gheorghle : Axintie Uricariul ice am
fost hotarnic aturne"6). La 20 Octomvrie Axintie transcrie wn document cu o intirine dat episcoplei de Roman 7)

La 1 Martie 1713 in Dvt, zapisul pum care Ivan staroste de Artmeni cumpard cu 74 lei casele lui Todorascu Si eu Axintie Uricariul am scris acest zapis ca s'A se
stie". Printre martori e si Bejan Hudijci, vornic glotnii8).

La 23 Iunie d o adeverint unui4 Matei pentru niste


1) V. A. Urechi o. c. I p. 174.
2) Uricariul XV p. 273.
3) lulian Marinesou. Documente rehtive aa famillNeculce in

Bullertinul Comis. Ist. IV p. 45.

4) Iorga N. Stud-a $i documente vol.. VII p. 112.


5) Ibidem p 93.
6) IuMan Marinescu. Documente Vasluiiene In Buletinnil... IV

pag. 194.
7) Melhisedec. Cronica Romanulu; 13. 333-334.
8) loan Neculce. Buletinul muzeului Ia$i Anul 1921 p. 287.

www.digibuc.ro

IOAN

14

T. PETRE

pmnturi din So1eti, semnnd: Axintie uricar am fast


hotarnie. La 29 Iunie, Matei vnzand lui Ion Racovit
opt pmnturi, partea sa din Solesti la tinctui. Vaslui,
arat mrturia lu Axintie Uricariul, care a hotrit err
Postolachi Casescul1). La 1 Iu lie scrie cartea domneasfe
prin care se intreste cumprtura lui Ivan Armeanu12).

La 26 Julie, Axintie obtine dela domnitor urmtoarea


carte: Io Nicolae Alexandru Voevoda bj. mist gospodaru
-Moldavscoi clatt-am carte Domniel
slugii
noastre, luli Axintile Urcathuil, i pre cdne va trimitte s
aiba a strngea de a dzeace dela Catmnesti i s" strnga
Zemi

tot la un. loe, t dup ce va triera, atunce s alb6 a s'


inprtii cu toL rzt.*i ZIJA cu oboracul!, cine pre ct
parte th s'ar viriii,

Jar alt jj dtn rzi s nu intble apu-

cndu de a clzeace din faring, pn nu s va strnge la


un loc i nime s nu ste inprativa crtii Domniel Miale.
Iar care ar lua pestle poruncA, dup cum scrile mai sus,
vor fi de gloabA ts.i de centdri". Pe verso Axintie inseam-

nd Carte de luat de a dzeaae ot Catmni de pe Jijila3)".


La 17 August se parneneste intr'un act de vnzare despre o hotrnilcie fcut anterior : Cum si din cele opt
pmnturi din Solesti ce ni s'au dat Ini anui trecut 1712
tdui, die hotrit ce s'au hotdrit de Axintie Uritariul
la leat 7221/1712 Sgpt. 29 e)". La 20 Decemvrie 1713 scrie

hrisovul pentru pogonritul de vii5). Tot in anul 1713,


Axintie trebue s f i copiat izvoarele cronicilor rmase
dela logortul Nicolae Costin si de cane mrturibe* in
aron'ca sa cum in Septemvate 1712, Nicolaie Costin s'au
dos la tar pentru plimbare i pentru cercetarea mosiilor
bolnvindu-se putine zil muri. Si i-au
si a Intaatelar
prut ru luii Nicalae Vod de maartea aceluj baier si-au
1) Iorga N. o. c. p, 338-339
2) loan Neculce Bulletin. 191 p. 288
3) Iorga N. tiri despre Axintie Uridairiul in Analele Acad. Ram.
Mem. Secs. Ist. Tom. p. 29.
4) Iulian Marknescu o c. in Bul. IV p. 203.
5) Uricariull vol. I p. 42-45.

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

15

artat deasebit mil easel si, neldsnd comet]. rposatul


Nicolai, ou mult nevoint pentru pomenirea lui, au pus
de au saris istariile Terei Moldovei, care le .scosese cu osteneala lui"1). Pcat eft' nu ni s'a pstrat Letopisetul Trii
Moldovei aif lui Nitaolae Costin, copiat de Axintie.

Pentru anul 1714 stirile despre uricar sunt mai putine,


ins de mai mare important, avnd informaiii i deslare
vieata partlaudar a pisarului. La 29 Apniiiie transarie o
danie : Maria Urschioaie, vddiuva lui Dumirtrasco stalnic,
al-waste mnstirii Barnovschii slistea Trestianul la apa
eu Axintie uricar am
Siretului, In tinutul Sucevei:
saris cu zisa dumisale jupnesei stolnicesii, Ica sa se srt.ie2)"

la 1 Julie, actul domnesc prin care Tiganii sunt fmutiti de


dri3); la 5 August, hrisavul prin care Caterina, vduva lui
Solomon Costachi, doneazd patriarhului Hrisant din Ie-

rusalim a patra parte de sat din Vscguti in tinutul Sucevei ; Hrisant o drrueste mnstirli Barnovschii din Iasi
Iar eu Axintie uricar am scris cu zisa dummei clucereasa,
ca s s stie4)". La 18 August, Axintie obtine cb carte de
blestem dela patriarhua Hrisant, cu urantorul ouprins

Hrisanttu, au mila lui Dumn(e)dzu patriiarh a sfintei


cetti Ierusalimului si a toatt Palestina. Pacem Stire tuturor aui s c5clea a sti, iata c innainte Patriersiei Naastre jelui Axintie Urioariul prin razesii si pe Axinie Mrdroae si pre fec'or ei, pe Gligaras si pre Mattelu, pentru
niste I:44i de mosie dela Cottmani, care au oumprat Axintie dela Anita si dela Vrvara i dela Vaici1ije fr ce i-au
dat danie, dzitnd cum, aceste prti cndu li-au &cos la
vndzare, au intrebat vndz'Atarii pre Mtrdroae si pre
feciari ei, i ei atuncia n'au vrut s cumperia; iar ach
peste ditv(a) ani s scoial s intoarcg banii lui Axintie,

nu Lau intrebat vndzAtotrii, nice au


stiut ei de vndzare aceia pan'acmu. Drept mega a poftit
putind prilain Ca.

Cronicele Romniei 2 vol. lOE peg 172.


2) Teodor )351an. Documente Buoovinene JOEl p. 173.
1) Kog&InirceErnu

0) Iorga N. Studit i documente V p. 100.


4) Ibidem p. 175.

www.digibuc.ro

IOAN

16

T. PETRE

carte de bastm &supra bor. Deci, de nu inau intrebat


vandzAtorid, nilce au stiut ei de yandzare aceaia, pan acmu
s' fie iertati i blagosloviti; iar, de i-au intrebat i au
stiut i n'au Vrut s eumPere i acmu tggduescu, s fie tireblstemati de Doannul Dum(e)c1Z5u si de Maim

Precista si de 12 apostoli varhovnici i s fie 1egati si afurisiti de 318 printi din cetate I\TIchei si de tussapte sboar a toata' lumea, parte s aib cu hicla i eu trecliatul
piatra, herul, linannele, toate s s rgsipasc, filar
trupurile 1or s stea legate si afurisite, i In viata loir s'ai
dobandeasaa cutremurul lui Cain sci. swrumare Radii $ i
in viacinica munc, pan candu s vor impka cu Axintie
atuncia s dobandeascg ertgciunia i dezlegare. Aciasta
scriem la 1as lt. 7222 Av 18i)". Axintie nu se multurneste
numai cu cartea de blestem si la 10 Septemvrie acelgi an
primeste dela domnitor aceast sentint de judecatal :
Nicolae Alexandru Voevoda bj anlost gspodaru Zemle Moldavscoi : Adec4 s'au parit de fat innainte Domnii Meale

$i a tot svatul nostru sluga noastral Axintie Uricariul,


cum, avandu el mosie impreunA eu Mrtgrioae (sic) la sat
la Cotrnan, ce sntu (sic) la tinutul Iailor, i nlc dzise
Axintie Ca' mai mult parte are el &cat nii, ri eandu aru
fostu antertu, au strans Axintie ge au fostu de a Mace si
dat,
i-au chemat i pe dansii si ce li-au fostu partea
iar in arnd trecut s'au sculat Mdrdnioae i cu feciorii ei
$ i au luat de a dziace de paste tot si lui Axintie parte nu
i-au falcurt,
estimpu Inca vria s ia ei. De care lueru am
socotit Domni:a Mea, de vriame Ca' au luat ei an, iar estimpu s rabde ei, sd la tot Axintie, de paste tot, egzi e ei
sanguri n'au tAggdult,,ice au spus &apt Ica au luat eii an.
Pentru aciaia s. aib6 Axintie a luat estimpu, i lor s" nu

le dia nemic, lar dela anul innainte sg aib' a strange


venitul moii la un lac i s-si ia cine pe cat i s'ar aliage
partea d pe cum le or ar6ta diriasele i zapisele, iara
acmu asia s'au asezat giudecata pe cum arat mai SUS.
1) Iorga N. stiri despre Axintie Uricariul in o. c. p. 26-27,

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

17

aciasta pr s nu SA mai pramd. Aceasta scriem (Adaus


de alt mnd). Iar, de ar mai ave ei parte ace si ate rspuri
(sic) cu ne(s)cal dreasd s-si ia dracesi(sic) lac s vie de
fat s-si aleg. Hermeziu uricar". Pe verso crtii, Axintie
a Stiris: Carte ice m'am prlt cu MrEroael)".

Pentru anul L715, mrbutrille despre urkar sunt mai


multe. La inceputul anului, Axintie copiazd dou acte dom-

nest : unul prin care Nicolae Mavrocioa-dat face o danie


mitropoliei si altul, un testament al domnului, prin care
las Sfntului Mormnt pearl/ pomenire, 1.50 de stetii de
cele mall de sare2). La 2 Aprilie, Axintie obne 0 mrturie dela mitropolit_ Ghedion arhiepiscop i mitropolit Suciavschi facem
pe cum au vinit nnaintea noastal baba
Antoniia si asa au mktuirisit cu sufletul ei i cu. Erica lui
laumnedzn pentru o parte de ocing a ei, ice au avut de pe
printbii ei la Oosmani de pe Jijiia, cum n'au hiat la nice

un ban dela Axintie Urkariul, precum au parit Axinia


Mrddrioae cu feciorul ei, ce de a ei bun voe au datuZi
danie, neavnd ia uncle sa sprijeneaseg la btrniatele ei
si la neputhrta ei, si de atunci sntu(sic) Oane ani de candu
sade In icasa lui Axintie, icci cu totul s'au dat lui, pecum
scrie i In zapisul el, si Incd dzise c5., de nu
criade,
giura ; i tmplndus(e) la aciasta mrturie fate si
Gligorasco negutitorul, j lar asi.a mrturisi pe cum au
venit nainte lor baba Antonia atuncia, cndu i-au dat daniia
i-au poftit de au iscglit In zapis negutitorii i pe (cum au
dat de bung voia sa acia danie lui Axintie Uricariul, iar
nu Intealt chip. Decd noi, vdzindu mrturie incredintat
din gura ei, am facut aciast mrturie la mna lui Axintie
Uricariul ea s-si tie acia polite de mosie ou bun pace pe
cuan Ii iaste danie. Asijderile i pentru alt parte

de ocin dela, Tocsebiani de pe Prut, til au eat danie


lui Axintie Uricariul, pe icum arat i zapisufl ei, aqa au
1) Iorga N, o. c 13. 28-29,

2) lorga N. Studii i clocumente V p. 100.


3) Uricariul H p, 116.

www.digibuc.ro

LOAN

18

T. PETRE

mArturisit cu sufletul ei 1" La 1 Iunie, ea pisar de caneeiarie


o intdrire datd luil Ilie, slugd de visterie, pentru
niste cumpdrturi la linutul CArligaturii ; a daua zi alta :

a ui Cdrstea Areariul pentru niste case cumpdrate in


Iasi 3) La 20 Iulie, coplazd actul prin care Nicalae Vodd
inchind patriarhied din Alexandr!la mAndstirea Hangul 4).
Peste patru zile redacteaz un act de vanZare al Ruxandei,
farta hyi Murrguci si al frinlui ei Sandia.: Si en Ax4.ntie Uri-

cariul am scris cu lnvdtdtura Sandului 'W. La 13 August,


se aminteste inteun act : RdzeOn'i de Solelsti, oar! sa Ord
nevncluti la durn(nea) tui mornilcul Iorclachl, cum s'au afiat

la hotdrit: Axintie uricar

Bejan Vornicul ). La 1 Septemvrie, copiazd 'din pcyruncd clonmeascd o ruptoare a satelor Crcoanu Bgiceni pentru mnstirea Hangul ').
La 4 Septemvrie incepe s tranScrie larandica domniei a
doua a lui Nicolae Vodd, intercalnd-o In letopisetul tdrii
dela Sterdnitd Vod : Leatopisetrul Moldovil dela Stefan
san (fiul) Vasilie Vodd Incoace de uncle iaste ..pdrdsit de
Miron Oostin Logoatul, lard acmu s'au scos din izvodul
lu Vaselie Damian eau fost 3 (Logordt si de pre izvodul

lui Tudosie Dubdu Logoatul i altord In tragru in Esi


vlto 7224 Septembrie v Dina
zilele) Io Nicolae
Alexandru Vodd intea doa domniia'"). Pe fila 266v a
manusicrisului, pisarul a l6sat x-isemnarrea : PAnd gala am

scris eu Axintie Uricariur. La 3 Octonwrie e traclucdtor


de hriscave vechi slavone : Scortndu-sd acest surret de pe
ispisocul rpoosatului Alexanclru 'Bias Voevod, care au
fost pe sarble i 1-au tandreirt pe rumnie nIsui ise1it cu
1) Iorga N. stiri despre Axintie Uricariul In o. c. p. 27-28

2) Uricarriul XVII p. 27.


3) Idem val. XXII p, 363
clocUmente VI p, 419-420
4) Iorga N. Studii
5) Ghib5.nescu, Ispisoace i zapise V p. 67.
6) Itglian Marinescu, Documente Vasluiene In Buletinul... IV p.
195.

7) Iorga N. Studia i documente V p. 419-420.


7) loan St, Petre. Nicolae Oostin. Vieata si opera 13. 236. Am
datat manusorisuft lui Axintie Uridairtul cu annd 1715, deoarece
in Sept, 1716 e domn Mihai Racovita.

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

19

iscAlitura noastr SA s criazl". Patru zile mai trziu,


trimite o poruned hotarniailar Pnsul d. BaLsot s mearg
s aleaga lui Sandul Albot duper hotarufl Sendricenilor
partea dinspre Dorohoi 9.
In arrul 1716, att sub Ncico1ae Mavrocardat ct i swb
nowl damn, Mihai Raoorvit, venit cu a treia domnie, Axintie
Uricariul rmne pisar la cancelaria dornnealso. La 24 Fe-

vruarie copiaza mnstirii Brbaiul ,o carte, prin care are


drePtul s tin patru oameni in soutial3) ; la 20 Aprilie
un act de vnzare: sptarul Ion cumpr. satul Ttrasii
dela Maria lwi Stefan Milescu srdar :
eu Axintie
Urkariul am scris acest zapis ca s s stie4)". La 1 Mai obtine dela dornn o carte pen care intreste slugii sale, lui
Axintie Uricariul, stpnirea peste moia lui dreapt, un
loc de prisac in stnca dela Str'oanii de pe apa Jijiei, la
tinutul Iailor La 21 Mai scriie o carte grin care Mih.ai
Racovit adevereste unele cumprturi 61Ie lui Tordache
Ruset la Neamt i Soroca dela Vasile Cantacuzinol. La
30 Irunie, cartea prin care Maria, jupneasa r5pcsatului. Ilie
Cantacuzinio, ce au fast viistiernic Mare, a prit pe ciluggrii dela Hangul pentru satele Blttetil i. Innzgstii din
tinutul Neamtului, confiscate pe nedrept de Nicolae Vod
si date intai mnstirli Hangul i &poi inchinate de acelai
damn patrierhiei din Alexandria, pentrw pormenirea sa i
a familiei. Mihai Vod Racovit restitu visternIcesei VAduve satele mentionate7). La 1 Line transcrie o donartie a
domnului la targul Soroca cgtre Iordache Ruset la 15
Iulic, un act de vnzare lui Nora Usiarul:
eu Axintie
1) Ghibnesou, Surete i zvoade vol.. XIV p. 9.
2) Ghibnescu. Surete j izvoade voll. XIV p. 32.
3) Manuscrisul 35. fila 5 dela Academia Romanal ; I, Bianu
Nerva Hodos Cast. Manusc. rum. I 49-63.
4) Ghibnescu, Su.rete i izvoade XV p. 127-128.
5) Documentul 55/CCXVI in cresterea calectiilor pe anii 1936/39
p. 32.

6) Iulien Marinescu, Documente Basarabene,


letinul..., VII p. 15.
7) Uricariu(1 V p. 365-377.
8) Iulian Marinescu idem.

www.digibuc.ro

in Bu-

20

IOAN

T. PETRE

Urioarul am saris acest zapis cu invttura vnztorilior ca s


s stie1)". La 19 Decemvrie acelasi an, domnul parunceste

la sluga noastr, Axntii Uricariul s faca o cercetare la


Popesti. La 4 Ianuarie 1717 trimite domnului raportul sii
de executare 2). La 9 Ianuarie Axintie e la Iasi i scrie o
carte domneaso5 referitoare la niste vaduri de moar &la
Popesti, unde a fost ,,sluga noaStr Axntii Uricariu, de
au cercat cu oameni buni rszsi de aoolo i ca doi marari
...de au socotit cum cura apa pi acolo prin slisti3). Aetul
din 9 Ianuarie este clatat 7252/1744; cred ea' este 0 gresal
de transcriere a copistuilui saai o cetire eranat a editorului : 7252/1744 In loc de 7225/1717, deoarece, cum s'a artat

mai sus, Axintie trimisese raportul acestei chestiuni dela


Popesti la 4 Ianuarie 1717. La 1744 era damn Ton Mavrocordat i la aceast dat Axintie nu mai era in vie*.
La 30 Aprilie 1717, pisarul Axintie copiaz hrisovul, prin
care se pargsc egumendi clela sfntui Ioan Zlatust cu ciel
dela Dancull pentru niqte mosii ; pierd ealugaiti, dela Sf.
loan 4). La 12 Mai, un document prin care clarnnul Int-

rete lui Ilie Catargiul logart, satul Negrilesti, luat In


contul datoriilor dela Gheorghe Apostol paharnic6);* iar
la 25 Octomvrie, &tuff prin care clommil despguibeste pe
Ilie Catargiul Illogaft, cu prtille de mosii della tinutul

Cernuti ale lui Duanirtru Calmuschi, care

iia insusit

banii dela incasarea solritului6). La 13 Noemvrie, Axintie


Uricariul obtine o nou darte dela Mhiai. Raoovit, referitoare la pra lui tau Axiniiia Mlrdroae i cu feciorli

pentru o parte de ocin dela Catmani. Deci de vreme c


s'au invoit atuncia i s'au pus i deagetele unteacea
am socotit c umbli Mrdiroae ifr de cale, i s'au datu
1) Uricariul XI p. 299.
2) large. N. Studii i documente VI p. 61.
3) Ibidem.
4) Iorgfa N. Studii i docurnente V p. 59-61.
5) Idem Documente Tecucene, BArldene In Bulet. Cants.
IV p. 176.
6) Teodor Blan Documente BuCovinene III p. 169; aoelasi act
In ibidem p. 195.

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

21

Mrdroae rmasa au ficiorii ei den toat leagea orat,


aciast pr s nu s mai prased niceodatd peste cartea
Domnii Meale. Toi pisem. State diaci). In Decemvrie,
acelasi an, Axintie copiaz cloud acte: unul prin care Mihai'Racovit ia stolnicului Vasile Ciarul satele: Buciulesti
din Neamt, Hlucesti din Surceava si Spinoasa din tinutul
lu, pentru motivul ca a trecurt de partea gheneralului

de Brasu 0 a tlhrit In tara2) ; altul prin care domnul


Intreste fratelui su, Dumitravo Racovit, satul Buciulesti mentionat3). Tot din anu1 1717, mai sunt dou crti
domnesti scrise de Axintie: una prin care se drueste lui
Darie Dordoi, vornic de Tara de Jos nilte vii dela Nicorestii de Sus, luate dela Vaslachie al Mihlchioalei, care
s'a unit cu catanele si a fcut jaEuri in tar C), alta, testamentul lui Mihai Racovit, prin care iart de toate cljdele
mnstirea Cettuia5). In &el* an, Bejan Hudici, vorni-

cul de gloat, colegul lui Axintie de hotrnicii, 10 fake


diata (testarnentul) sotiei sale, Paraschivei, la darea sufletului,. prin care-i las patra boi i doazeci de stupi,
dinaintea protopopului Mader 0 a lui Gheorghe Hermeziu, pisar 0 el la cancelaria dornmeasc8).
Si pentru anul 1718 mrturille documentare surnt- nu`
mer9ase : astfel la 7 Fevruarie scrie actul de vnzare Prin
care Anita Medelnioereasa d. Mriei Sale satul Vitmuca
din tinutul CernAuti in local unor odoare pierdute de so1111 ei, Iordache Toma nvedelnicerul : Si eu Axintie Uricariul am scris s s 0.1e7)". La 23 Martie, hrisovulprin care
Mihai Racovit despguibleste pe Iordache Ruset jianicerul
dela postelnicul Neculai Soldanu, pentru jaful fcut de
1) Large N. tirri despre Axintie Uricarbil In o. c. p. 30-31.
2) Uricariul IX p. 160.
3) lulian Marinescu. Acte mo1dovente0i In Buletinul Contis. Ist.
a Ron% VIII p. 58.
4) Boga L. T. Docurnente Basaalabene XIV p. 19.
5) Uricarku1 III p. 53.
6) Iorga N. Studii i docuanente XXI p. 311.

7) Teodor EValan o. e. p. 195.

www.digibuc.ro

IOAN V. PETRE

22

acesta In timpul

Neantilart). La 20 Apri lie, Gheor-

ghie II, episcopul de Roman, obline o carbe domnease


scris de Axintie urcar dela Mihai Vod, peniru starostele
de cioci i pentru treizecl de oameni holtei din rap].
Roman2). La 4 Septemvrie, apare Ica traductor de hrisoave Suret de pe ispiscic vechi pe sambie dela Vasiflie
Voevocl, Calm:dolt de Axintie Uricard" '). La 11 Octomvrie

copiaz6 actua prin care domnitorul intareste armasuhil


Constantin stpnirea unui Tigan cumprat4). La 4 Decemvrle, pra Goienetalor city Vadestii pentru o parte din
Sadova5). Tot in acest an l documentul prin care se atri-

bue lui Calistru, ae au fost vel jicnkier, Maia. Barg:Amid


Ilea=
din judeluil Neamtuaui i stpnit pe nedrept
Logofeteasa, vAcluva lui Nizolae Costin. Beam Logofateasa
e silit s dea cktiggtorului i actele" pe care le are 6).

In anul 1719 ca pisar i hotarnic scrie la 15 Aprilie un


ordin cal:re Calistau, episcopul Rdmtilor i boierilar, vor-

nici de Campulung, s striae nite rase fcute pe locul


mnstirii Moldovital). La 1. Mai, Mihai Racovit. trimite

,,la sluga noastr, la Axintii Uricariul, ca s aleag la


Rohotesti ceae optzeci de pmnturi ale lui Iordache bivveJ vornic ; fiecare pmnt are douzeci de pai, iarr pasul
ase palmes). La 8 Iunie, Axintie transcrie actul prin care
Maria Sulgeraaia i fiul ei Constantin miluesc sfnta mibropolie cu jumtate
satul Rus, situat In inutua 'Sucevei. Uricariul precizeaz e a ocris dup zisa juvnesei
sulgeroaiei9). La 27 Iuinie, stenii *din Rohtestii vnd lui
Iordache Ruset varnicul partea lar de mole rdsurat de
1) Uricarlua III O. 57.
2) MeThIsedec. Cronica Bomanului i a episcopiei vol. II p. 4.
3) Ghibanescu, Surete i iivoade WI 13. 174.

4) Ibidem XI p. 60 i Boga L. T. Documente Badarabene.


5) Iorga N. Studii i documente VII p. 129.
6) Iorga N. Istoria Eteraturii romne0i lint ecoluff XVIII I vol.
Il adaosuri p. 48-49.
7) Teodor Milan o. c. p. 204.

8) Iorga N. o. c. p. klem p 152.


9) Teodor

Iclem p. 26.

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

23

Grigorie C000ran i Axintie Uricarriul 1) La 20 Julie, cor


piaz documentua prin care urmasii lui Grigorie Septelici
vnd mngstirii Barnovschii satul Vsagurti de lnga trgul
Siret dn tinutul Sucevei: ,,Si eu Axentie Uricarul am saris
dup zsa vnzdtorilor ea s sA stie"2). La 12 August, o
mrturie a lui Ptrascu aipitanul pentru o vnzare3). La
2 Decemvrie, hrisovul pain care domnitarul intreste lui
Adam san (fitl) Costasco Pancul, stpnirea sartului Ctmresti 1). Trei zile mai trziu, o intaire a domnului dat
Antimiei, vduva lui (3onstantin Turoul medelnioerul, pentru satele Zastavna i Pohrl,:iuti din tinutul Cern5ultilor,
pe care le-a icumprat dela clatornici2). La 20 Ddcemvrie,
un act de vnzare al lui Chiriac Hordil5.1).
La 11 Septembrie 1720, sorie cartea prin care Mihai Vod
drueste ibanulud. Dumitru. Maori un vad de moar In apa
Jijiei, lnga" Biserica DomneascA2).

La 12 Noemvrie, la Mohoriti in judetui Teouci, Axintie


Grigorie Ccooran fare o carte de hotniicie a
satului situat la apa Dobrotvorului8) i o ticul, prim care

Uricacrul

arata c.1 s'a irnprtit juandtate din satul aoesta la cinci


frati, ficiorii Silii celui btrn2). La 9 Decemvrie, tamgceste un ispisoe din 1546 dela Petru Vorld Bares, pe care
se afl insemnarea traducatorutlui: Am soris romneste de
pe srbie" mai jos a imprircinatului: ,,Eu, Vasile Bose
am dat cheltuial de i s'au seas dup uric, romneste, ca
s tie i alti frati2). Tot in acest an, Axintie trimite un
1) Large N. Strudii j documente VI p. 153.
2) Teodor 1361an op. c. p. 206.

3) Iorga N. o. c. V p. 230.
4) Ibidem p. 230-231.

5) Teodor Bklan o. c. p. 198.


6) lunge. N. o. c. VI p. 153.
7) GhibAnescu. Surete izvoade XII p. 69.
8) docum. 2160CXXVIII in Ore4tierea colectillor Academiei Romane In anul 1910 p. 150.
9) docum. 205/CXLII in Cre0erea co1eatiilor Academiei Romane
tri anul 1912 p. 119.
10) Ghlbanescu, Surete i izvoade XVIII p. 227.

www.digibuc.ro

IOAN

24

T. PETRE

raport domnului, In care spune led a fiout alegerea unor


locuri lui Aldea Postelnigul, lui Rhin i altora i).
In 1721 este mai tot timpul in tara, ocupndu-se de hotrnicii. La 12 Mai, la Barb*, face o msurtoare mpreun
Toader Lambrino2)., Se va reveni asupra acestei
chestiuni i in anul 1724. La 13 Mai, copiazd darea de
searn a unei judecti dintre Aftinia i Toader Cotelici
pentru prti de ocin din satul Stroani, uncle avea prisaca

uricarul. Ultirnul l-a propus martor pe Axintie: Deci


el (Toader Cotelici) Intai au dat sama eh stie i sluga noastr, Axintie Uricariul. Ce Axintie Uricariui de fata i-au
dzis ca' de aceia socotial nu -tie nemic;13). La 21 Septemvrie, Mihai Racovit porunce0e Lupului Gheuca treti logoft, luir Gligore Cocoranul, vornicul glotnii, i lui Axintie
Uricariul s mearg s aleaga lui Iordaehe Cantacuzino
vistiermosia Cucutenii din tinutul Carligturii7); la 20 Deaemvrie domnul Intrete aoestui boier hotarele ailese de
dregltorii amintiti 5)
La 14 Aprilie 1722, Mihai Vod instiintea26 pe Sandul
Cpitanul ziat (ginere) lui Gligore &lama i pe Stefan,
apitanul de tabr, ca trimite pe sluga noastr, pe Axintie
Urilcariul" pentru o hotrnicie o) La 18 Mai copiazA cartea
cu alegerea hotarelor Lasdaoanilor, proptrietatea darnnuhli,
mostenit dela 'mosul su, Tama Cantaeuzino 7).
Nu se cunosc acte scris-Te de Axintie;in anul 1723.
IncepAnd taw anul 1724, Urioariul nu mai apare, nici

copist, nici hotarnic, iar documentele dela aceast data


Inainte nu mai amintesc despre Axintie sau despre activi1) documentul 117ICLXI In Oresterea colectitlor Academiei Romane In anul 1908 p. 79.
2) Ghibdnescu o. c. VII p. 5.
3) lorga N. $tiri despre Axintie Uricariu1 P. 31-32.
4) docum. 11611CXLIII in Cresterea coaectiglor Academiei Romane In mina 1912 p. 119.

5) &cum. 193/CXXV In presterea oofiectiilor Academiei Ro-

mne in 1911 p. 135rn

6) Iorga N. Studii dociumente V p 103.


7) V. A. Urechi, Miron Costin I p. 174.

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

25

tatea sa anterloar. Inteun hrisov din 22 Ianuarie 1724,


Mihai Voc 16 face stire pentru o parte de ocin ditu Barbosi,

a lui Ilie Garie care Sant i pmnturi mdsurate de Toader Laibrino c'au fost vel medelnicer i de Axintie Uricarul, cnd au fost hotamici acolo1) (in anul 1721). La 16

Septemvrie acelasi an, Vasile Papa uricarul raporteaz


banului Macrei dela Bullbucani despre o hotArnicie, in care
se spline: Si fiind rzsii de Muntiani, SA' le fie zis Axintie

Uricariul c va veni o vreme

i li-or lua mosie, i or

zce c pe uncle merge Miletinut acmu iaste Milletinul cel

Btrn, ce mai bine s-i d o prechi de ciubote, nu pre


lungi In turiace, Sa" le pue o piatr, lar popa Chisc i cu
altii i-au zis c'd n'au putere, ca ei au la mn 'mice, de le
scrie png in matca cia lbtrn si. nu sA tern2). La 15
Noemyrie 1724, Neculai Axintie, fiul lui Axintie UricairiuL
copiaz un ordin care Nicodim Basotg, fost vistiemic, pentru un Tigan8).
Pn in anul 1733, nu se mai cunoaste nicio stire documentard despre Axintle Uricariul, ci numai despre fiul su,
Neculai Axintie, despre ginere-su, Grigora diac, i un nepot Vasile Adam, care ajunge paharnic. Socotim c, fiind
btrn, s'a Tetras din slujba de uricar i hotarnic, poate
inc din anul 1724, cnd se in 'tlneste intia oar ca diac
fiul. su, Nilcolae Axintie, dar mai trziu i ginerele sg.u.

In domnia lui Grigore Ghica, poate intre anii. 1727


1731, Axintie Uricariu a copiat o parte dinteo mare conpilatie de crouici moldovene i muntene: o istorie monumental pealtru acea vreme, fiind o culegetre a tuturor letopisetelor muntene i moldovene. In manuscrisul 5367
(volumul H al. lacestei coanpillatii) la fila 62, sub capitolul
41: Domnia lui Mihai Voca al treillea, feciorul lui Iane
Surdul dela Rumeli", se afl urmtoarea insenmare cu
p. 12.
1) Ghtb.linesieu, Surete i izmade
2) Iorga N Studii pi doeumente XI pl. 53.
3) Ibidem XVI p. 318.

www.digibuc.ro

IOAN

26

T. PETRE

rosu: De aice inainte am scris eu Axintie Uricariul dupre

cum mi-au spus Istoc Comisul, carele au fost sluga lu


Grigorie Voda"
clat-am
La 3 August 1731 Io Grigore Ghica
carte Domnii Meale slugii noastre lui Neculari Axntie,
diiacul de visterie, i pe cine ar treimite sa fie volnec a
mergi in Cotrnani si din Tocsabbni de piste Prut,
dzece
pe cat ya fi parte lui, sg fie voinec a lua die
din pane i din fanata 0 din prisaci cu stupi si

din pomat si d1n gridini cu legumi si din tot locul cu


tot vinitul pe obiceiu i nime sa nu ste impotriva
Iara cine ar ave ceva a raspunde, sa vie fata3)". Probabil
ci la aceasti data; 1731, Axintie murise, deoarece apace ca
proprietarul mosiei fiul su, Neculai Axintie, diac de visterie. Doi ani mai tarziu, la 17 Iulie 7241/1733, nu 7231/1723,

cum gresit a icetit editorul documentului, (aceasta reiese


si din critica interioard a hrisovului) noul donm, Constantin Nicolae Mavrocordat di o carte, prin care Gligoa-as diac

visterie praste pe Grigoras, feciorul Mardaroaiei,


pentru o parte din mosie din Cotmani lia tinutul
care parte... iaste zestre impreun i iaui alt parte de
cle

mosiia tot dela Cotmani dela socru-sau, Axintie Uricarhil"


Donmul a oranduit pe Constantin Costache vel logofat si
Iordache Cantacuzino vel vorrnic ea si judece para. Gligoras al Mardiroaiei nu tie cu oe pricina au stapanit
Axintie Uricariul partea Varvarei, fata Drigancei. Gligoras
ginerele prezint zapisul de cumparare din anii 7217/1709
dela Mihai Voda. De atunici pang acum, la judecata, au
trecut 24 de ani; prin urmare 7241/1733 nu 7233/1723, cum

s'a datat actui. Cat au trait Axintie n'au zi8, ce numai


acmu nefiind Axintie uricar, nici ficiorii
Iara Gligoras de visterie
stapaneasca mosiia pe zarpis ice are,
fari de nicio pricini" 3).
1) loan *t. Apetre o. c 13. 239-240.
2) Iorga N. $tiri despre Axintie Uricariul p. 34.
3) Ibidean p. 33-34.

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

27

Se constatg din aceastg carte, c6 la anul 1733 Axintie


Uricarul murise: probabil c nu mai era In vieat incg din
t.nui 1731. D. Giorge Pascu, profesor universitar, in Istoria
literaturrii romne, volumul Cronicarii molclluveni i munteni, d anul 1766 ca datg a mortii cronicarului Axintie2).

La 24 Ianuarie 1734 Intr'un act dela Contstatin Nicolae


voevod se arta pra Aftiniei, nelpoata lui Vasile Bejul
ficioral ei, Ionit prgar, cu Mader Cotelici pentru prti.
din. Strgoani", uitimul fgcndu-se mostenitor aa \mosului
Vasile Bejul. El au dat sam cg stie Axintie Uricariul
Axintie de fat i-au dzis cg de acia socotial nemicg nu
srtie" 2) Este o noug judecare a prei din 1731. Axintie mu-

rise la data crtii. din 1734 si n'a mai fost fartg la pra
aceasta.

Mai trziui intr'un document din 1783 se amintesc urmgtoarele despre Axintie : ,,...Au artat rgzsii cg mosul
lor Grigorie Tignas au dat (hrisovul) la mosul paharnicului Vasile Adam, anumi Axintie uricar, sg li prifac, la
care au mgrturisit tsi alti oameni streini, cd au auzit de
aceast pricing cd I-au luat sg li prifaCg" 3) Vasile Adam
etste nepot de filcg lui Axintie Uricariul i apare in acte
incg inainte de meartea p::tsaru1ui. La 1 Septemvrie 1727
ca biv tori vistier vinde lui Gligoras Mardar casele sale
din Iasi situate pe Podul vechiu4) ; la 12 Decembrie 1764
era biv vel jicnicer2).
In concluzie: Axintie Uricariud a fost un functionar mgrunt : la inceputul bv vtaf de sat, apoi trece la Iasi in cgutarea unei ocupalcii; fiul oarrecgrei Candachla din satul
Scnteie, cu nume de familie necunoscut, ajunge in anul
-1702, sub Constantin DuCa in a doua domnie, copist, psar
la canIcelaria domneascg. Png: In anul 1707 inclusirv, este
numai uricar la logofetle. Incepnd cu anul 1708 i se dau
1) Giorge Paseu, Istoria literaturii romne vol. II p. 58.
2) Iorga N. *Uri despre Axintie Uricariul p. 32-33.
3) Ghibneseu, Surete i izvoade VII 13. 99.
4) loan Neoulce Buietin
anul 1921 p. 288-289.
5) Ghib'ineseu Warn. p. 214.

www.digibuc.ro

IOAN

28

T. PETRE

insrcinri de hotrnicii: se deplaseazd in tara cu alti


vornici de poart i execut ordinele domniei. Ca uricar
cunoaste i limba slav, in care sunt scrise hrisoavele
uricele vechi pe care le tlmceste prlsilor ,,de pe ruse
srbie pe romnie", bineinteles cu plat. Incepnd eu
anul 1710, Nicolae Mavrocordat in prima si a doua domnie.
11 insrcineaza T1.1 copiatul manuscriselor de cronici. Se

cunosc trei manusarise transcrise de Axintie Uricariul.


Dupa moartea lui Nicolae Costin, tot Nicolae Vod 1-a Indemnat s scrie cronica domniei g doua.

In 1715 Axintie Li scrie pe curat izvrodul, rare ni s'a


pstrat. Apare in documentele vrenni pan in anul 1724,
cnd Ii iau locul de uricar la cancelaria domneasc fiul
su, Neculai Axintie i un ginere Gligoras diac, un alt
ctopist de manusorise, poate fiu lud Vasile Uricariul. In
rstimpul 1727-1731 Axintie a lucrat la o mare compilartie
de cronlci moldovene j muntene. Se Oie precis c In anul
1733 murise, lar In anul 1731 se afl proprietar al mosiilor
sale. NeCulal Axintie, feciorul uricarului.

www.digibuc.ro

II. OPERA.

1. Nicolae Mavrocordat inZitiatorul cronicii lui Axhitie,


La 17 Noembrie 1709, dupa maziliirea lui Mihai Voda Racovita, Turcii incredinteiaza dornnia din Moldova lui Niaolae Mavracardat, rare ocupa scaunul taidi la 25 Iamiarie
1710. Taal sau, Alexandra Exaporitul, fusese multa vreme
tergimarnul imparatiei turcesti, iar mama sa Sultana, nepoata fostului damn moildovean, Alexandra IV
Insusi Nicolae Vod, fiind doisprezece ani dragoman al aceleasi
cunostea la perfectie limbile: latin, greac si turca.
Nestiind lirrnba tarii, la inceput, se falosea de talmacim.
Sosit in domnia Moldavei, fiind uni iubitor al paturii tranesti si al invatturii, creeaz im curent de istariografie
in legatura au domniile sale. In prima dommie, prea scurt,

numai de nou luni, nu-si poate pune in aphicare aceste


planuri frumoase. La sfarsitrul aaeluiasi an, 1710, agravandu-se situatia politica in rasritul Europei, este inlocuit
cu Dimitrie Cantemir, orn de tan.' si de incredere al TILTDupa dezastrul &la Stnilesti i fuga lui Cantemir
In Rusia, la 6 Octomvrie 1711, Poarta numeste pentru
a doua oar damn in Moldavia. A doua domnie, care dureazd dela 19 Noemvirie 1711, data intrarii sale in Iai i
pana la 5 Ianuarie 1716, &and e mutat in Tara Romaneasca,
se icaracterizeaza prin ivirea a dal cmornicari oficiali: Ni-

coIae Costin pentru prima domnie i Axintie Uricariul


pentru domnia a doua. Mentionam c Mavracordat domneste in Milmtenia dela 1716-1130, maii putin doi ani de cantivdtate, ,cat a stat la Sibiu in mania Nemtilar, i c In ceawww.digibuc.ro

30

IOAN $T. PETRE

lalt provincie romneascA


gs:it un uronicar oficial in
persaana lui Radu Popescu. Deai domnitorul Nicolae Ma-

vrocordat, dorind sA aib faptele sale povestite In letopi-

setul tArtii a gg.sit arturati! qi In Moldova si in Tara


Romneasc si i-a Indemnat s scrie croniri domnesti. Din

west curent de cronici oficiale face parte si cronica lui


Axintie Uricariul.
Sosit la Iasi in Noemvrie 1711, oclatA eu reintoarcerea
sa In scaunul trii, a grbit pe Nicolae Costin LogofAtui s
termine cronfica primei domnii. In cursul anului 1712, Logoraul Nicolae a scris din amintirile sale istoria Moldovei
dela 17 Noemvrie 1709, numitrea lui Nicogae Mavrocordat,
pAng In Octomvrie 1711, eAnd se IntAmpl un cutremur,
adicA domnia Inaia a lui Nicolae Vod si domnia lui Dimitrie Cantemir, Para lea eu aceast cronic xficial, Cestin
luana i la letiotpisetul Trii Moldovei dela zidirea lumii

pn In vremea lui Iar dup ce au .treaut un an, in luna


lu Septemvrie (Costin) mergAnd la. tara pentru plimbare
pentru cercetarea tmosiigor si a bucatelor lui i bolnvindu-se intru putinei zile, cu pocint si pretum sA cade

unui bun crestin, au pltit datoriia cia de obste. Tot inteacelas vreme, bolnvindu-se 1 Nicolae VoidA fau, si nu

mai putin dect rudeniile liuft i-au ptrut ru lui Nicolae


Voda de moartea acelui boiariu sl au artat, deosebitA mil
easei lui; i, nelasnd coconi rposatul Nicolae, eu mult
nevoint pentru pomenirea lui, au pus de au saris istoriile
Tgri Moldovei, carele le scosese au osteneala
La afrsitul anului 1712, IViavr000rdat avea scrisii prima

domnie. Anii 1713 si 1714 sunt ani grei, cu griji multe


pentru domn din cauza lui Cana al XII-lea, care stabilit la
Vaxnita, lng6 Tighina, uneltea pentru stricarea pcii
dintre Rusi si Turd ; de asemenea Moldova era plinA de
soldtati lei 1 suedezi, adusi In lard la iernatec. Spre &far
situl anului 1714. Mavrocordat insrcineaz6 pe Axintie
Uricariul, care trangarisese priA atunci letopiseVele Tara
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

31

Moldovei, izvodite de Mixon i N:foolae Costin, sa intocmeasca amnica celei de a doua domnii din Moldova.
2. CupriDsul cronicii. Axitntie Uricariul scrie istoria Molclovei, intruchipata in -persoana lui Nicolae Mavrocardat,

dela 20 Decemvrie 1710, intrarea lui Nicolae Vocla in


Tarigrad dupa inazifie, pang la 16 Ianuarie 1716, zlua plecarii domnului in Tara Romneasca. Cronicarul nsui mar-

turiseste in primul alineat: Vrnd a scrie a doa domnie


a lui Neculae Vcsd, fac incepere de uncle au parsit rapaosatul Necolai Costin ci-au fast logardt mare, carili au scris
doniniia cia dentai a lui Neculai Voda i au saris

pang au marsu Necolai Voda la Galati i au trecut Dunarea, mergnd spre Tarigrad i acolo parastind, au inceput
a serie domniia lui Durnitrasco Vocla Cantemir. Incepnd
clar eu a scrie de- unde a lasat dumnelui, n'am lasat nepamenite nit&
ce s'au intmplat s'au luarat la maNecolai Voda, vrednIce fiind de pomenire
ca i dela cele ce sa vad a fi socoteli mic pat eel intalepti
.

a sa foIosi si a lua lumina, am lungit istoriia, nelasnd


nepomenite unele din cele mai miei ce s'au intmplat la
mazilie la a doa danmie a lui Neculai Voda".
Nicolae Mavrocardat sosind in Tarigrad la 25 Decembrie

1710, este primit indat la sfat tainic de vizir, ca sa afle


vesti din aceste parti de loc. Dumitrasco Voda Cantemir
face jadoba la imparatie invinuind pe Nicolae Vocla
,,au facut nedireptati in taxa, au luat averea boierilor si a
oprit ploconul bairamlcului". Plngrea este prezentat
de Manolachi Ruset vornicul, de Ion Sturzea vornicul
Gheorghi# Pharnicul, care sunt primiti de vizir in momentul Icand acesta iesea cu. ()stile din Tarigrad. Vizirul
pleaca cu tabara la Adrianopol, jar boierii ramn in capitala imparatiei, uncle sfatuiti de Ianio, capichiihaia lui
Dumitrasco Voda, pndesc pe sultan icaruia i-au tinut
calea joiiarii i aprinAnd rogojina in cap, au dat rucao
(plngerea)".

Imparattil a poruncit caimacanului s-1,scoata pe Nicolae


www.digibuc.ro

32

IOAN

T. PETRE

Vod.4 la divan
i ciaups-biasea trimis s-1 aducd,
nu+-1 gseste, deoarece se aseunsese de team in casele
fratelui su, Ion Vodd. Nicolae Mavrocordat face si el
plngere impratului i o trimite prin doanma sa; in jalili'd
arat slujbele fAcute impdatiei de tatdl sdu, Alexandru
Exaporitutl. # de el ea dragoman, cd a plait tot bind., Lind
invinuit pe nedrept de Cantemir, care vrea s opreasc
tributal sd se haineascd. Boierii neputncl isprvi nimica
la impdrtzie, desi mai I:nice/vase in. doug-trei rnduri, te-

rnndu-se de vizirul, u Idsat plngerea Mr sd astepte


rezultatul si au fugit spre lard. La Isaccea, vizirul afi de
trAdarea lui Cantemir i o comunicd i impratului. Ion
Vocld este ta-imis de Turci la Brdila cu un mesagiu pentru
Moldoveni, ca
atragg de partea imprdtiei. Rusii cuceresc Brdila, ins, sunt btuti la Stnlilest i aronicarul amid'

legaturile de pace dintre Rusi i Turci. Dupd oe Ipul


Costache vornicul, Antioh Joata hatmanul i Maxut Postelnicul, fosti caimacami ai
sunt arestati de vizir i trimisi la inchisoarea din Varna, Turcii aseaz caimacam pe
Ion Mavrocordat, fratele lui Nicolae Vod. Dornnii mazili
aflati in Tarigrad: Mihai Vodd Racovit, Antioh Cantemir

# Constantin Duce, cu toate uneltiaile, nu pot obtine


domnia.

Impratul cheam pe Nioolae Vodd pain caimacam


cere 50 de pungi de bani ea sd-i dea scaunul
neavnd,
e pus la popreaa Intre timp, vizitrul oere impdratului sd
numeascd doimri in Moldova pe Nicolae Mavracordat. Ascultnd de sfatul acestuia, Nicolae Vodd este adus Inaintea
impdratului la 25 Septemvrie 7220/1711 tsd-1 imbrace eu
caftan, Domnol instiintat d tar cd boierii. eaimacami
sunt inchisi la Varna, scrie fratelui sdu, Than Vod caimacamul, oa impreund cu Ion Buhus biv vel logofdt i Gavril
Miclescu vornicul sg alba grijd de trebutrile riii, ier el,
la 6 Octomvrie, a purees din Tarigrad i in drum, la satul
lng4 Ochiu, s'a ntlnit ou vizirrul tsi cu hanul
Devret-Ghirai. Aoolo Nicolae Vod a vorbit viziamlui penwww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

33

tru eliberarea oelor trel botieri inchisi la Varna. Aoesta i-a


promis c'd va suprune chestiunea imparatului, insg, pang sg

ajung la Tarigrad, aoel vizir, Baltagi Mehmet pasea, a


fost mazilit.

Incg de pe cale, Mavr000rdat trimdte sol pe Manotlachi


aga la Constantin Basarab, &annul Muntenied, sa-i comunice numirea sa. La 29 Octomvrie, Nicolae Voda ajunge
la Dungre si in aceeasi zi trece la Galati. La 8 Noemvrie
intr in Iasi cu alaiu i Pahomie, episicopul Romanului, Ii
citeste molitva de cktrnncie. Ion Vodd caimacamul pleacg

la Poartg, iar domnul .i ia scauntul lin vremuri grele #


pline de griji; tboierii erau In bejenii, multi Moldoveni rapiti de Turci i tgtacri, far tara plin de soldati lesi #
suedezi.

Cronicarul urmgreste legturile lui Nicolae Voal cu


hanul CirmuJ.ui i cui impgratia. Noul vizir, lasuf Pasea,
sprijind pe domnul Moldovei, careeobtine firman dela impgratie pentru seosul dn tail al lud Studinschii # al Wenrilor voevodului Chiovschii. Ismail, pasea dela Tighina,
n'a dat urmare firmanului, temndu-se de oraiul Carol. al
XII-lea, care avea trecere mare la impgrtie. Soldatii
stabiliti In Ora, fgoeau mari supgrri pamantenilor: Si
au inceput a vend din toarte partile jalobe la Nicolae Vodg
rgutat.ile roe fac Lesii c bat, cgsnesc, omoarg pe oameni
tsi Tad de femei i de fetele oamenior si jecuesc nu
numal pe pin case, ce si pre caLatori".
Nicolae Vodg, facnd plangere la Poartg de aceste rautti, impgratul a trirnes hatiserif (porunca scrisA de mna
lud) lui Ismail Pasea, sarascheriul de Tighina, ca

s sooata ostenii din Moldova. Primavera, Lesii sub


conducierea lui Gnuginschi, tree in Tara Lesascg #
pradg tot arma pang la vendrea iernii. Nioolae Vodg

scrie la Poartg fratelui sgu, Ion Vodg, ear pue nevoinitg s


scoata pe boierii nichii la Varna. Intarzlind eliberarea lor,
Lupul Vornicul intervine la Hanrul Crarnului i acesta obtine iertarea numai a doi lboieri: a lui Lupul Vornicul si
www.digibuc.ro
3

IOAN ST. PETRE

34

a lui Antioh Jora hatmanuff. Mai trziu Nicolae Voc IA reu-

seSte, qamintr'un firman asemntor, s scoatd din Inchispare


pe Maxut Postelnicul. Boierii acestia, dui:a un
ocol prin Tara Romneasc, sosesc In Moldova i capArt
dmegkorii. Cronicarul urmgreste mai departe activitatea
dommfiu. Niloolae Vod scuteste boierli, mazilli mngstirile de desetin. Un Alai Beiu cere Portii
dea oe-

tatea Soroca, iar Mavrocordat intervine la mpgraie s


frnn cetatea pe seama dom.niei. De asemenea scrie comaniclantului neamt dela Sibiu s clrme palanca rridicat de Maramureseni la margine, pe pmntul farii. Noteaza apoi sosirea coluhli Mazovetchii 1 Iasi, la 8 Octomvrie 7221/1712. Primul an de domnie se incheie ou adu-

narea boierilor la curte

en 'darea de seama ce o face

Vod.6. privitor la cheltudelile trii i incasarea drilor, pre-

cum si cuvntarea lui Nicolae VodI.


In anul al dcrilea, iarna, voevoda Chiovschii se Intoaree
din Tara Leseasc6 en oastea pentru iernat. Iusuf Pasea
vizirul este mazilit i Impraia numeste vizir pe Suleiman Pasea. mprriia porunceste hanului dela Crm
serascherului de Tighina s fae . pregairile necesare pentru Intorsul craiului prin Tama LeseascA.. Luarurile fiind
ornduite, gata de plecare, craikd refuzA s." porneasc spre

tara sa. Atimci hanul =le impraiei aceste fapte


ordond s-1 ridice i s-1 trimit la Tarigrad.
Hanul instiinteazA pe Nioolae Voc l s ingrijeasc' ea
impreun cu slujitorii linesti ce vor veni s scoatd din
tar oastea lesasc i suedez, fgr nicio mil, cu ordin
sd fie omotiti so1datii care se Opun. Allndu-se aceastA
veste, mare bucurie a f ost In tiara*, Inca in acea zi s'au
tras clopotele la toate bisericile s'a fcut slujbA (paradis i acathist). Domnul ornduieste baien i slujitori
Impreun cu Ion Buhus hatmanul pentru executarea poruncii amintite.
In vrerne ,ce mild Carol este asediat de Turd si TAtari la VarnIta, resedinta sa, nevrnd sg se predea, Stawww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

35

nislav Lascitnschii, eraiul palIon, tnavestit, soseste in tar,


la Bacdu i domnul aducndu-1 la Iasi, 11 aseazd sub paza

in casele egumenului dela Trei Svetiteae. In timp oe se


petrec acestea in tara, la 5 Fevruarie 1713, TuTcii prind
Carol 0.-1 tu-imit la Parrigrad..
pe
Hanul
pasa de Tighina icer lug Nicolae Wed s dea

pe craiul Stanislav in searna a doi gelati trimii. Domnul


refuz5. sd-1 predea fdr (Mid= ordin si pe mna unor
asemenea oameni. Mai trziu acelaqi pag trimite un ag
cu mai multi 1131e.s1ii ca
iaEr damnul d si el un
steag (companle) de sltujitari i doi boierinasi ea s. Insoteased pe eraiu pn. la Tighina. In scurt vreme sunt
rnaziliti: Hanul Day; let Ghiral i Ismail, pasea de Tighinat.,
crula i se tale si capul, apoi i vijzirul. Granricand ne d
amnunte despre cocresponclenta dintre craiul Stanislav si
Nicolae Vada. Imprrtia numeste ViZiT pe Ali Pasea, care
va aduce repede schimbTi i In Prinelpatelle Romne.

In Iunie 1713, fiind sfat mare la Ploarta, se hotrIste


mentinerea pcii intre Tutrci i Musrali. Caiplan Gherai,
hanul nou, pleacg dela Tarigrad spre Orm, jar Abdi Pasea e numit serascher (cocrnandant) peste toate stile Anadolului i Rumelii i e rnduit sa" meargd cui hanul la
Hotin, s ia zetatea i inutul dirnprejur sa-11 fac. raia.

.,Cine poate s sorie cte una poroncele grele ce viniiia


totdiauna lui Necolae Vod dup ce s'au fcut aciast
socotial a Hotinului! Paronoi pentrui car, pentru salahori, pentru zaharea, i alte multe i in toate zile trecea
si in sus si in gios agi i clahodari dela Poartg, cu carii
vAuta pe toti
fclea Neoolae Vod mult cheltudal,
drulasIcA cte cu oarice". La 22 Rile, Nicolae Vocl
iesind din Iasi, merge la oarturi i apoi la Zagarance, unde
se intalneste cu hanul i serasoherul mentionat mai sus.
La 31 August, soseSte la Odriu sol dela Muscali. Domnul
st la Hotin au ostitle turcesti i ttrsasti prt la 24 Octombrie, cnd vine ordin dela imprtie s" egann acolo
numai Abdi Pasea, lar celelaltelasti s se intaarc6 la locuwww.digibuc.ro

MAN

36

T. PETRE

rile lar. Abia la 11 Noemvrie, intir Nicolae VocIA in Iai


si se ingrijeste c ostile tuncesti s nu &lea striegeiume
farii la intoarcere.
In 1714 vine in tar Chir Hrisant, patriarhuff Ierusalimului. Domnul primind blagoslovenie, face o tipografie

si *wale ea s inveti eini ar vrea fr de platd", Adusau i 2 dasonli de carte eliniascA i unul de cartea cia de
obti greciasc, ca sg intveVe eine air vrea i un dascAl ca
s'a* invet carte slaveniased i altul ca s inivet pe intles moldovenesti ; i li-au rnduit dasclilor platA".

Mai departe cronicarui pomeneste despre: Intamplarile


cele graaznice ce s'au intamplat lui Constantin Bsrab
\Todd, domnul muntenescu". Ridicat clini Bucuresti, este
dus la Constantinopol i inchis la Edicule, uncle a stat
mult vreme si Vasile Lupul. In ziva de 15 August 1714,

Brncoveanu este scos impreun cu cei patru fii i cu


Enachi Verescu vel paharnie: Si, inti aw tAiat pe toate
bezadeluii (fiii de damn) acestea innaintea ochilor lui, incepnd dela eel mai mare si pe rnd pana la eel mai mic;
apoi au tdiat pe un boiar oe-1 chema Enachi Viegfrescu vel
pharnic ; pe urni au tiat ii pe btrnua Bsbiraba Vod".
Dup do. am fie aonmie, soseste i dcamna lui Nicolae
Vodd eu cucanii dela 'Tlarigad. La sfrsiltul acestui an, din

nou Nicolae voda a artat boierilor searna visteriei. In


vara ace1uia5i an, domnul aseaz Ora eu rupta de da oamenii pe eiferturi". Tot atunci prseste tara j Voevoda
Chiovschii, despre care Axintie are cuvinte de ecar. Cronicarul d i alte intniplri petrecute vara.
Toamna vine ordin lui Abdi Pasea, serascherul de Hotin,
s mearg la Misir (Egipt). Nicolae Vod fl iese in In.
tmpinare i sunt artate serviciile acute de &pest pas
domnului. lai aceeasi toamn, din inidernnul patriarhului
Hrisant, se Tidied in toat tam dajdea preatilar, asezat
pe vremuri de Constantin Cantemir si se reduce vadrritul dela patru tani la doi bani. Craiul Stanislav, venind
dela Tighina, trace prin Iai gi se duce in 'llara Ungureawww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

37

sea, s mearga. in Tara Svedului. Crainl suedez trece in


Ardeal, prin Tara Romaneasca i ia drumul spre tara lui.
Autorul urmareste eventmentele interne gi externe petrecute in al patrulea an de domnie: gonirea solului venetian din Tarigrad de Care imparaie i trirmiterea lui
Mehmet Pagea dela Tighina lp. Hotin, ea sg inlocuiasca pe
Mustafa Pasea, care se duce In Bosnia. ,,Dupa eateva zile
i-au trecurt i haretnul pen Iasi, cu a carom trecere pen

Iasi, nu putina eheltulala -i suparare s'au Moult fag si


lui Nioolae Voda". Au venit porunci grele pentru oastea
dela Moreea.

La 12 Ianuarie 1715, pleaal patriarrhul Hrisant spre


Bucuregti, petrecut pana a rnargine de bbieri. Se urmrese atte acte ale imparatiei, savarsite in lunile Fevruarie..
Aprilie in leg:aura cu expeditia din Moreea. Chia- Samoil,
patriarhul Alexandriei, merge intai in Taira Romaneasca
dulpa ajutoir
in luna Iunie 7223/1715, sosegte i in Tara
Moldovei, fiind ajutat de domn, boieri mazii. In aceeasi
vara, Nicolae Mavrocordat savarseste i acte de tiranie,
pe care Axintie Uricariul le prezinta sub forma de milosterve si de ajutarare a bisericii. Ia cu .aprobarea divanului
satele Baltatesti i Manzesti din tinutul Neamtulud, dela
visterniceasa lui Ilie Cantacuzino, pe motiv ca au f ost pe

vremuri ale manastirii Ha.ngul si le restitue manastirii


pe care apoi o inchina patriarhiei de Alexandria. Nedreptatea aceasta se repara anul urmator de noul domn, Mihai Ra-

covita, care la 30 Iunie .1716 restitue satele mentionate


jupaneasa raposatului Ilie Canttacuzinio, printr'o
carte domneasca scrisa tot de Axintie Uricariul.
In Iunie acelagi an, vizilruT Ali Pagea ocuipa Mareea, cu-

cerind cetatea Corintos, iar kite() lun supune toata Moreea si Aghiamavra. Vizirul se intoarce la Tarigirad in Oetomvrie
in aceeasi luna pleaca din Iasi patriarhul Alexandriei. La 25 Decemvrie 1715 Poarta cheama pe Dimitrache Iuliiano, icapichihala trfi la Tarigrad,
face
cunoscut c i s'a dat lui Nicolae Mavrocardat domnia
www.digibuc.ro

IOAN

38

T. PETRE

ru Romnesti. Capigilarul Impi-tesc soseste in Iasi la 11

Ianuarrie 1716 si citeste firmanul la curtea domneasc.


Ziva urmtoare, cloamml trimite pe Constantin Ciuchi vei
comis i pe Constantin Ramadan,

vtaful de aprozi, in
Tara Rnnease, la boieri, cu crti, prin care orndueste
calmacami pn la sosirea sa. La 16 Ianunrie 1716 Nicolae
Vod puroede din Iasi i autorul urmreste cAldtoria dom-

nului; la 22 ale lunii Ii iese In intmpinare Vintil vel


cpitan de margine, la Grlele Putnii i indat Nicalae
Vod ink% In Facsani cu alaiui, impreung eu boieril trimisi in cale.
Cronica se incheie cu Insirarea bocierilor maxi, care au
fost la aceast. domnfie, Bind mentionat intai Nicolae
ostin, apoi ceilalti dregatori.

Izvoarele cromen. Nkolae Costin scrisese cronica


pritmei domnii folosind amintkile sale personale. Pusese
boier mare si luase parte la toate evenimentele povestite;
chiar cumosouse i pe Alexandru Exaponitul, tatl lui Nicolae Mavrocordat. Axintie Uricariul, un copist la camelaria domneasc, era Intrebuintat de dotnn in diferite servieil impreun cu mInh slujitocri dela curte. Astfel este
3.

trimis la biserica Trei Svetitele din Tasi s spioneze pe


Stanislav, daog este craiu sau nu, deoarece la inceput acesta se clduse drept im colonel suedez. Domnul incredintnd lui Axintie insemnrile sale (memorii, note zilnice),
acte oficiale de cancelarie, precum i corespondenta sa
particulard Il incleamn s sortie cronioa doanniel a doua
bazat pe acte. S vedem ce acte i-a Incredintat i ce
voare a avut la indemng pentru scrierea cronicii, pe care
el o numeste istorie.
Vieata lui Nicolae Voicl lia Tarigrad, cu tot ce s'a
tmplata cola, este culeas. din, notele cu insemnrile
domnitorului; grin urmare, de aci stirea c'd Nioolae Mavrocordat a sosit In Ta.rigrad in ziva de 25 Deoemvrie
1710, taina ci. vizirul i toate intrigile dintre Dimitrie
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

39

Cantemir i Nioolae Vodg. Tot din insemnrile personale


(menvocrii, jurnal
despre casele Domnului

ale lui Ion Vodd dela Amut-Chloi pe Bogaz, lumrirea


lui Nicolae Voc l de cAtre badangi-basea i hasechiu. despre
saraiul dela Fnar, servirea urmrAorilor de cAtre gazdele
domnului mazil cu cahve i erbet, ocrotirea din partea
Viziriului, despre ruca (plngerea) fAcurtg de Mavrocordat
impratului i trirnisg prin Dornna Sa i cuprinsul pln-

gerii: Aceste

i.

aleli au scris impAratului si aui esitu

rAspunsu". Tot de acolo, alte tiLri in legAturg cu domnul.


In-tpratul ii cere 50 de pungi de bani ca s-1 niumeasog
iard. Rhspunsul lui Nicolae Vadd prin caimacam, conrvor-

birea eu acesta, popTirea la ciauslar emini. (Mu lte din


aceste numiri turcesti ce se vor pomeni aparte la studiul
provin din Insemngrile domnului sau din aotele pe
care le are la indernng Axintie) ; prerea oarneniloT despre

soarta rea a lui Mavrocordat ca i proverbul Turcii gonescu epurile cu tarul", sosirea talhAsului (termen propriu) dela vizirul la Impgratul Intru carili sariia sA trimit donmu pe Nicol lae VodA la 1Vtalclova. (Nu cred ca
Nicolae Mavrocordat sg fi avut copie de pe acest tlhs
sg o fi utilizat Axintie Uricariul). Intrebarea muftiului de
cAtre Imprat, clacg poate da 'mica in lipsa vizirului; prietenia dintre muftiul j Exaporitul, precum ii rAspunsul

lui ctre sultan cu laude pentru Nicolae Vodd. De acolo


cuvintele spuse de imprat domnului, cnd 1-a numit,
purcesul lui Nicolae Vod la 10 Octomvrie cEn Tarigrad,
intAlnirea i convorbirea ou pasii pe drum, lbcalitsatile
png la Dungre, intlniirea eu vizirul
hanul DevretChirai la satul Vacsgcl, prietenia vizirului cu Exaporitul,
prietesugul hanului, despre val6area prietesugului la
Turci, notarea sumei de o sutg lei ChelrhrlIti de damn cu

vizirul si hanul la acea Impreunare, convorbirea cu vizirul pentru boierii muchisi la Varna, trirniterea usearulti
celui mare, de pe drum la Poart, cu scrisori la capichehaia si a lui Manolache Aga tat din drum la Brancsoveanu
www.digibuc.ro

IOAN ST. PETRE

49

cu daruri i specifioarea acestora: urn oeasornk de aur,


panzehrutri si tenzuhruri, precum darrul dela Basarab:
niste cardinal-I de argintu", sumo. de 50 lei data de toate
conacele dela Glai in &ante laOronicarul, urmarind vieata domnrului sau la Tarigrad
evenimentele petrecute in Moldova, pang la vendrea lui
Nicolae Vod in scaun cu a dorua .domnie, foloseste corn-

pleteaza uncle stiri din cronica lui Nicolae Costin, citnd


chiar izvorul de uncle culege infarma'tilile: Si au marsu
Ion Voda la Brila cu ada pcxrono5. a vezirulni i poate
fie avut i alte poronci si au scris la unit den mazili ce intalesesa ca sintu ila margini, prcum s'au scris sti. la domniia lui Dutnitrasoco Voda,
Povestind intmplarile

in legatura' cu cetatea Bri1a, mentioneaz: Si au l'asat


Moscalii cetatea (Braila), precum s'au scris la domniia
lui Dumitrasco Vod5.". De asemenea la ponturile incheiate
intre Rrusi Turd dupa lupta dela Stani lest:
Si alte
ponturi, care acestea le trec, pomenindu-le foarte pe scurt,
de vreme ce le-au scris a1ii (N. Costin) inainte de mine".
La inchiderea boienilor la Varna de cal:re TUTei, se spune:
oprecum s'au saris &Iva domnicia lui Dumitrasco Vodr.
De la 8 Noemvnie 1711, data venirii doannului in
Axintie fiind copist in cancelarie, a putut scrie unele stiri
si din memorie. Deci informartille interne si faptele petre-

cute in Iasi sau in Ora, i-au fost cunoscute i lui; insa


cele mai multe stiri externe, aproape toarte, sunrt culese
de oronicar din actele oficiale: firmanuri imprartesti, earti
ale capichehaelor dela Tarigrad, dela Tighina i dela

Cram, adicd dela hanul. Orke intmplare in legatura cu


domnia sau orice stire i aluzie la persoana domnitorului
a Anil, era trimisa de acesti functionari de incredere
pe larg, cu multe arrianunte. De asemenea Axintie are la
indemna cartile domnesti cu uncle dntervenitii ale lui
Nicolae Vocla la hanul, la Neintili din Marannures
precum si rapoartele diSumului ctre sultan.

Pe cnd se afla in Tarigrad, la fuarea domnieli inteawww.digibuc.ro

AXINTIE URDCARIUL

41

celas etas au sosit i erti den targ. dela Ion Vod, initlin-

tnd de toate acestea" (arestarea telor trei boieri). Pe


drum, domnul primeste alte erti dela Ion Vod i dela
boiari ice era cahmacami, sariindu ea' nu es oamenii din
bejenii i pentru oastea lui Voevoda Chiovschii". Cronicanal foloseste i firmanurile: ,,Care fermanuri toate s'au
sops, Precurn pohtise t s'au adus Nicolae Vod; & scriia
pentru ci s5 va fi itiutrait pie vremiet... ete. Vizirul Ii Scrida

(dotnnului)) adesea mehtiupuri, dar nu asea eu mrdire"


Axintie povesteste cole cuprinse in leest act. Scris-au
atuncea i eraiul svezscu la Necolae VodA". Se mentioneazg i rspunsul donmului Scris-au si Necolae Vod
la iaraiul wezscu pentaiu faptele cele rele ce fac estenii,
etc.". Trimis-au craiul i o carte ce ss ehiani manifest,
intru earii poronciia ostenilor").
Odat un pas cerand s i se dea cetatea &coati, dom-

nul a fcut un raport sultanului: Scris-au dar atuncea


la Poart multe socotele asupra acestii trebri... si precurn
face acela ci ari gand s prinz pasiri, hrneste o pasire
inteo cuse i o grijeste ea s'ei atngiase si Sal 1yrinz5.
alte pasimi, asea sal eade s Mca i impAratul cu aciia ce
Sint supusi supt stapnirea sa".
Sunt cunescute chiar hatiSerifurile trimise de sultan
craiului svezse: Impratul... si au semis la araciul hatserif s caute s s clue In tam lui fki de nianie. zdbavg. Asea scriia hatiseriPul inpratului, Ca' s'au seos suretul i s'au trimis dela Tighinea". Rmne s intelegern
din aceast stire, c Axintie avea in fata sa copia de pe
hatiserif, egriea Ii d icuprinsufl pe scurt.
Printre izvoare foloseste si erti venite dela boierii insrcinati Cu diferite misiuni. Au venit cArti dela vorn'eul
Manolachic Ruset scriind intatiu pentru Lesi... Dup aalasta scriia s fie mai nemerit trei ofiteri svezi i cu 4 slugi..
va aduce...". Sau
scriia vornicul cA vini era dnsii
cartea scris Lesilor din Cernuti de eltre agiii i boieri:

Si au trimis tot eu acel ofiiter, intru carii scriia intr'awww.digibuc.ro

42

if:DAN

$T. PETR11

cesta chip: IatA c au vinit poroncA dela puternica irnprtie s lj Durcnnvoastr din Tara Moldovei. Trimis-au spire aciasta i caste eu nod, ca de nu-ti Intalege
Dumnvoastr..." AltdatA corespondents, dintre I\Thcolae
Vodg. i Nan* cu privitre la o palmed (icetttue), f AeutA de
acestia pe pmnitua trii: Saris-au Necoaae VodA la 'comendantul dela Maramors pentru aciasta (palanca)... El
au rspunsu... DupA acela au scris Necolae Vad la ghe-

nerariul de Sibii pentru acia pAlancA". Se citeez5 din


scrisoare (carte) uninAtoarele: cAce cA la poneturile pcii
cil s'au f Alcut la Carlovit scrie i aciesta : La margini s
nu Se facA plinei Mce despite o parte, nice despre ate.
$i scriia gheneralului..." ObservAm cA In polvestirea evenimentelor, Axintle d i un fragment din 'carte, odat cu
redarea pe seurt a cuprinsua.ud acestui act.
5tirie despre craiul Suedezilor i clespre cele Int'Amplate
la Ttari, le cunoaste dn crtile capichihii dela Cearn, jar
cele Intmplate la Tighina sau la Varnita, din ertile capichihii de acolo. Musaipii (consilierii intimi ai sultanuld)
u scris hanului
oarateasc pe Nicolae Vod ,,Ca.re
(cArti) dacA le-au cetit hanua, spun sA fie zis: Nol, i pAn
a nu venf aceste cArti, 1-am wilt in dragoste pe Necolae
Vodg; tar de acznu1/2 scrindu-ne acesti fil ail no#ri inteacesta chip, 11 vom avea i In mai mult dragoste".

Hanul... au triinis si aicea In ar agi

i 1bes115.

aiimeni Mnitsti si au saris Wirdsturi. la Neoolae VodA, ea


FA scotata din tail pe toti Lesii
scriia sA ornduiasc5
slujitori". AltAdat hanul a trimis un Ttar eu o sctrisoare
la Nicolae VodA
dea pe craiul Stanislav, Dar Nicolae
Vod, urna vzind ics in scrisoarea ce-i trianises de-1 cerea,

nu pomeniia nemic de numeli lui Stanislav craiu,

ice

numaD scrila : S'd dai pe awl, catmint ce ne scrid. A au


niniterit acolo, pe mAnule acestor
Nicoaae
Veda... ce au socatitt de 11-au f 6cut rspunsu inteacesta
chip : CA nu poate s.-1 dea pe creiul fn manule a doi
oameni". Axintie reproduce cuprinsul sctrisorii. Surewww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

43

tuff (copia) c4id hanului e trirnis de Nicolae Vod la


Tarigrad. i pntvitor tot la chestiunea craiului Stanislay.
cronicatrul mai adaog Inc si aciasta au zis hanul
fac.,4 stire donmului, c, de va maw trimite pasea s-1 cear pe craiul Stanislav, nu palate s.
faca &annul intr'alt chip".
Multe stirri folosite provin din crtile tnimise lui Nicoaae

capichilhaii,

Vod de care capichthaia din Tighina : Si au chemat


pasea pe capichihale ce era la Tighinea i l-au invlat
den gull s scrie la Nicoaae Vocl sa pue nevoint...
Aceste cuvinte au zis pasea caplchihdii s le smile la
Necolae Vod. Sosit-au mai Innaintea agilor crtile capichihil". Au mai venit i alt carte dela, capichihrae
de Tighinea, intru cari scriia c, incongiurndu-se
curtea craiului svezscu, au pritns neste crti, ce le tri-

mitea la stank ci era In pair. cari citindu-le scaiia


intr'acesta chip : Lat Ca taimitte hanul i pasea carte
$i
ca s ne swath' den tair della Molldova....
scriia capichihae. "
Axintle are printre actele oficiale si diverse copii de pe
sexism:11e pensonale ale domnuaui. fie scrise de el culva,
fie pnimite dela alit-li si care servesc si de oa material pentru iStoria sa: bunkar sartisoarea Tut Nr.Oolae Vod cdtre
Ion Vod Mavrocnrdat: Iubite hate, i multmim foarte,

cai ai pus nevoint de n'ai lsat s pitar acei boiari;


v'ei avea i dela Dunmezeu plat si dela noi multArnit"
Sau cartea primit die domn dela Lupul. Vonnicul: c Lupul Vornicui, cum au esit dela inchisoare, au scris o carte
Inteacesta chip: Iat,
la Necolae Vod.... c
ea' ne sooase i pe noi Dumnzu dintr'aciasta inchiscare

cu mna Mira Sale Hanuaul, fiindu-ne Mrfa Sa stpn


vechiu i afflndu-mi direptate". Sau deproducerea scrisoma crab-dui Stanislav triinis lui Nicolae Veda' in
limba latin, Cu traducerea ei in romneste bine fkut :
.,I-au fcut
araiul rspunsu foarte frumots intr'acesta
chip si au saris tau mna sa, care scrisoare am scris-o
www.digibuc.ro

IOAN ST. PETRE

44

aicea Latineste, precum era saris5 Inteacesta chip: Celsissime Princeps..."


Pe lngA aceste scrisori partkiulare, dornnul i-a pus la
dispozitie i gazeturi. Povestintl drumul urmat de oastea
lui Gruginschii cu prAzile Lorin Tara LesaseA, cranicarul
mentioneazA adatA... : carii pradndu pe unde mergea, au
agiunsu rand suptu Varsav. i atta s'au ingrozit cetAtenii,
cat sidea cu portile cetAfi tot incuiate; i scria in gazetuna
cA cu acia greiaz ee au avut Troaditenii, cnd au vAzut pe
Greci suptu zicliurile Troadei i RAmlienid cnd qtiia pe
partile RAmului". ARA' dat5 citeazA niste
avizii : MgcarA c aciast veste (trecerea craiului Stanislav
prin Moldova) o simtise ii Necolae VodA dlin nisti avizii
ce scriia ca craiul Stanislav au purees din Holsatia dela
Miclenburgu i anergea cu poste ail wail zit ed anergi sk' mai
aducA paste svezaiscA, altdi ca merge spre Tighinea, dar
tot nu-i tredea Nicolae VodA s fae una ea aceia craiuI

Stanislav". Ateste avvi emu o gazetA manuscript, pe


care o painalau, plAtind abbnamentul, oamendi politici sau
cei te se interesau de pcliticA. Din fiecare centru mai important parniau asemenea avvisi"
Pomenind victoria gentraluliud Steanboc i armistitiul Incheiait pe 15 zile, aiurea, la alte evenimente, ne d,A si a-

TeastA atire: Era si im colonel a craiului Prusiii, anume


Sverin, carile venise cu vestile izbandel ce au fAcut Stemboc Gheniral cu oStile fezt4i inpotriva 0#6.1or

trimifnd la Tighinea cal-tile, el au vrut cli au ramas in


Poate s fi cunoscut stirea armisrtitiulud dela west
colonel, sau mai de grabA capichlhaia dela Tighrna
scos sualet de pe cArtile trimise de acest ostas, ii sA-1 fi
inaintat cancelariei damnesti.
Spre sfarsitul crandcli, holloservAm ea' atirile culese din
actele ofic:ale sunt din ice in ce mai numemase i dedi
mentiunile ma1 dese - Nildolae VodA, mAcar c avea vesti
0 Instal:4am dela capichihaeli i dela alti priatini, cum cA
1) Iorg N. Istoria literaturii roarane#1 2 vo1. II p. 167 not

www.digibuc.ro

AXINTIE IMIQARIUL

45

craiul svezascu iaste tot la Dimotiha (inchis) i n'are


Dechemvrie 25 din (1715) au trimis
dela Poarta de ad chemat pe Dimitrache Iuliano, capichiehaiaoa lui Nicolae Vocia, i mergand la veziajul ir-au zis:
Iat, Domnului tau, lud Nieolae Vocla, i-au dat puternicul
nostru imprat domnila Tar& Rurnnestri; deci sa mearga
ou o zi mai innainte sa stapaneasc alarioao i sa P e
voitorriu la trebi". La 11 Ianuarie 1716: $i s'au ceft derniceo socotinfa."

manul intru carele Sarlia imparatul inteacesta chip: De


vreme ce ne saujesti ou dreptate sir te pui tare pentru raia.
iat c te-am milult cu domniia Tarai Romnesti". Crorane d 0] cuprinsul cartil din 12 Ianuarie 1716, pe care
domnitorui
trimis-o in 1VIuntenia botierilar rii, prin
Constantin auchi vel comis si Constantin Ramadan, V5.
tar de aprozi.

Ref eltor la izvoare, putem s afirmam eu toata sigurant% ca cele mai =lib stini interne i externe, poate 80%
sunt scoase de Axintie Uricariul La inceput din Insemnarile
zillnice ale doannulni st di cronicia lui Nicolae Costin, care

stiri se completeaza cu noui am'dnunte, pe eare eronlaarul


anterior nu a!e-a cunoscut; apoli cu inforrnatii culese din
actele
1) carti trimise de capichihaia dela Tarigrad; de aka cele mai /nuke stiri petrecurte la imp:arid-Oa
turceasca. 2) carti dela capilchihala de pe lnga han, din
::are cfronicarul ne-a porvestit intamiplrile i legaturile Moldovei i domnului In atingere cu hanull; 3) carti dela capi-

chihaia de Tighilna, dela care avem rpovestea araiului Carol


ail XII-lea la Varnita, de 1ng6 Tighina; din crtile interne

ou slujibe aae unor boieri, din gazetuati si din avizii, din


firmanurl, hatiserifuri etc. Numai 20% din intamplarri, cele
interne, la care eronicarul s-a prilejit si el si care s'au petrecurt in Iasi sub ochil sai sau in tara, ca venirea craiului
Stanislav in Ei, noaptea, gazduirea luil la Treir Svetitele.
unde se ducea i Axintie sa spiloneze, trimis de domnul
su, veninea patriarhilar lirisant de lerusalim Santoil de
Alexandria, infiintarea scolilocr si tipografiilor etc., nurnai
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

46

aceste sunt scrise din memorie. Deci cronica lui Axintie


Urkariul este o oper izvaditi din acte i difenite izvoare
scrise, puse la dispozitie d doan i scidisi pentru domn.
4. Cronica este istorie. Atie face distinctie intre le
topisetul thi i oranicia sa, pe care o numeste istorie In
mai multe randuri: ,,...Incepand dar eu a scrie de unde
au lisat durnmeauk (N. Costin), n'am lisat nepeamenite niici
cdli ce s'au intamplat i eau aucrat la anazlilliia
Necolai
i
Vadi, vrednice Lind de potnerixe
tiind 1 deaa

cele ce si vid a fi sacotelj niei, pot ceii inaileptii a si


folasi si a aua lumini, am lungit istorta, men:sand nepomenifte unele din eele mai mica ce s'au intmnilat la mazilie
51 la a doa domnile a ai Necoaai. Vodi`. La luarea Hottimulurk

a observat ci in decurrsul vrerniii anulte oettli 51. tiri Mere


au paiecat grumajii sub jugul rabliei. Undle ea aceste mail cu

sporiu s'au intmpllat dela o sami de vreme in pianamtul


Molckwel, precum si vid in letoptisetul tirii 51 Intr'aciast
istorie". Sau: Asea ai luarea Haiti/1121W., ca o rani ling,
multi slibicitune i scidere i-au Matt, mecum si va arita
la aceaSt istorie".
5. Timpul cnd a scris cronica. Axintie UricariuLl insusi
mirtualiseste ea' a ini:eput si scrie oronica, eu Initimplirile
Moldovei.51 ale domnului siu, in anul al patruilea de dean-

nie, adici dupi 8 Noembrie 1714: Sli am inceput dupi


ce au trecut trei ani din a daa domnie a Mirli Sale a scrie
si am intrat
patrulea an". Afirmatia Ini este exact&
deoarece mentionnd intrarea lui Nicolae Vadi tn. Iasi,
spune ci i-a oetit molitva de dornnie la 8 Noemlbri 1711
,,Pahomie, Careli era episcop Romanului". Stim Pahomie
era episcop pani in anui 1714 si deci in timpul 1714-1716,

and Axintie scria cronica, nu mai era episcop. Imceputi


in al patrulea an, Axfntie a sfrsit de sees aranica dup
data de 16 Ianuarie 1716, plecarea lui Nicalae Mavrociordat
din Ia.5i, spire Tara Romneasci, i china- mn timpul clemniol
lui Mhari Racovit, dupi 23 Februarie 1716, sosirea acestulia

in soaun'ul domnliei. Cranicarul, insirnd luorurile bune


www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

47

fdcute de Nicol lee Vod, adaogA: ...care temndui-s pamntenii c viind mutarea domnii lui Nicalae Vod, s vor
duce si aoele obiceiuri bune dinpreun au Nicolae Vod,
avea topif multd intristare, care s'au i vAzut la inceput, ea'
cum au venit Mihai Vod in scaun, indatd au pus pa' preoti

s dea la cai de oaste". Deci in timpu I dommiei lui


Mihai Racovit i anume in 1716 sau 1717, va fi trimis

Axintie cronica in Tara Rcmneasa fostului su damn,


scoat copd, ca:re s'au
care va pune mai trziu pisani
pastrat In manusarise domnesti laaltalt ou dounalia Intia
a lui Nicolae Mavrocordat in Moldova si cu prima domn:e
din Tara Ramneaso.
6. 0 interpalare in editia lui M. Koglniceanu. Cel mai
veclitu manuscris cu mionica lui Axintie, este manuscrisul
Nr. 6 dela Biblioteca Universittii din Iasi,saris de mna
aronicarudui si care are urrnatarul titlu: Letopisetul Tri
Moldovei dela Stefan sari Vasilie Voda' inoaace, de unde

taste parsit de Miran Costin logontul, lama aarnu s'au


scos din izvodul lui Vasidie Dmian c'au fost 3 logoft si
de pre izvoclul lui Tudosie Dubu logaftul i altora in
targ in Esi vleato 7224 Sept (emvrie) v DINA (in zilele)
Nicolae ADexandru Vodd intrfa doa domnital, La Olaf 264v.

sees numele la
Axintie Uricariul copist i cronicar
sfrsitul cranicii lui Nicolae Costin: ,.PAnt aiceta am scris
eu Axintie Utricariul". Manuscrlisul inceput de oopiat la 4
Sept. 1715 a fast terminat de saris dup 23 Februarie 1716,
insa.unarea lui Mihai Racovirtd, i h.-Idea' a fost trin11 in
Tama Ramneasc lui Nicolae Vod, Care a pus mai trziu
pe preotul Stanciu Iercti dela biserica Tuturor Sfintilor din
Bucuresti, de i-a scos d'n acei manuseris cronicille moldovene ale domnei lui, scrise de Necolae Costin si de Axintie
Uricariul. i in izvodul lui Axintre i in prima manuscris
domnesc Nr. 58 dela Bifbnotecia Aoademiei Romne, oopiat

de printele mentionat in anul 1722 i aflat in stpnirea


lui Nicolae Mavrocordat, continnd i primii cinci ani de
1) loan t. Petre, Mediae Costin, Vieata i opera p. 236-238,

www.digibuc.ro

IOAN ST. PEAE

48

domnie din Tara Romneaso, nu avem gtiri In eronica


lui Axintle despre sinsitu1 lui Carol al XII-lea 0 al amiului Stanislay. Referitor la sfarsitul hcestor doi crai, gsim

In editia lui M. Kogdlniceanu urmatcarea interpolare a


unui copist de mai trziu i pe care o dau In 1ntregime :
Craiul svezasc ,,pe la van-ta Beranului, mergn.dil la Brasov, fiindu necunoscutu; i dela Brawl s'a duel pin
tera Ungursc la tra sea, la Svedia. Acest Craig, fiindil
om cumpRitil, i cu mult re'utate asupra nemului crest-

precum scrie la distort, 17 ani a avutil Cote cu


CrafAilil de la Danemarca i ca Craiulil de la Prusia,
cu Oraiulili de la Polonia, i cu Cur-fiurstii dela Sacsonia,

cu

altii.

Acestu Cra atrtil

fostil

maritti

fostu sumetitu, ctti, fac&ndu monede de


band, la o parte era chipuld set', de altd parte
era leul culcat, j scriea Imprejuril (occulist dermitat apertis) ce se intelege : cu chii dorme deschisi ; care se si scriea la patentele sae : lea nebrtruit ;
cu atta marire i sumetie era. alpil aceea s'au
sculatil cu ste j asurpra Impratulud. Petru
socotindu
va biruri 0 pre acesta; deril Dunmezeui ce
au lutratil ca unti puternic, sciindu tte ale omului eugete si pre celti ce se inlt 1E1 smeresce, gi celui mndru
Ii st impotrivd, agijderea i acestun Craili au arAtatil pu.

terea sa; c sculndu-se cu mare sunletia i indrsnire


asupala Irnprartului Petra, aga batalle grznic s'au facutii
lngsa. cetatea Pultava, si au Bastru desevArsitu biruitu, pre
cum scrie la acesta istonie ii neputendu se scape la tera
sea, au scapatu la tera Turceisc, la Bender sau Tighinea,
precum s'au scrisil. Dup . ee au mersil la tera sea, ail uitatil
nevoile, ;care aru ptimitti, i ar s'an sumetirtu i s'aD

sculatil iart. asupra Ctraiulud. Danemaral; la anul 1718.


Decemvrie 11, s'au sculatti eu ste, mergnrd asupra unei
cetti ee este a draiului Danemarcid, la granit, anume
Frederiksall ; i fiindii mare geril i pmntulu inghietatu,
a poroncitti Se' Leg santurri impregiurulti act& cetAti s o
www.digibuc.ro

A_XINTIE

URICARIUL

49

bata, L fidnda

Craiula Sveldu acolo, potroncinda soldase sape la santuri,macara cd era pmntula forte
tare inghietatu; i asa dndu in cetatte cu tunuri & cu
pusei, au nemerit pre Ortairula cu n glontil de pusci pin
capa;

i asa i-au fosta sfarsitula acelui Cratia vestita,

care se scriea Lea nebiruita. Asa respletesce Dumnezeu


celora mndri i sumeti.
Era Craiula Stanislav, mergndu dela Tighina, au mersil
pe la. Oittuz; trecndu j>in tera Ardlvilui Si pin teas Ungursca aa mama la Pomerania In tra Sveclului;
acelo, eta multe mestersuguri ail =Malta ca s sota pe
Oraiula Augusta se rme elti Craiu; er:4 MosealiA fiindil
Intru agintorula Crairuauti) Avgusta, nimicil au pututtil isprAvi Oraituail Stanislav; cr. Inca &labia au seciparta la Daritca

fiindu s'la pa-inda' Moscalik si de awl cu mare mester


suet detablaq-au sdpata Dantcanii, fiindu Moscab: impregiutrula Dantchii, i cerndu-la Ica
dea In mnele
Si de aoolo secipandria, au mersa la tra Ilranutzsed, la
Craiula ce i era ginere ; si de acolo 1-au trimisa Craiul
Frantei la tera Loteringii, i aoolo au fosta pn la sfnsitului vietei
Nicolae Iorga a artat cel clintaiu c se gAsesc In cronica
lui Axntie Uricariul unele anactronisme, care simt interca-

rari ale unui copist de mai trziu. Pomenirea mortii


Carol al XII-lea la 1 Decemvrie 1718 si pribegia craiului
Stanislav in Pomerania, cu lupta dela Gdansca (Danzig)cu
Muscalii in 1734, treoerea lui In Lotaxingia Irbtmplata la
1737 si mentiunea ca a start aaoao pan)." la sfarsitufl vietii,

petrecut in 1766, ne anat cA textul de mai sus este o


interpolare a unui copisrt dela sfarsituil secothalui XVIII. In
afar de cele remarcate ca anacronisme, se Observ chiar

din critica intern6 a acestui text, ea' nu ne afra'm In fata


unei pagini scrise de Axintie. Se citeaz5 pentru o singur
dat in toat cronica: precrum sCrie la asborii", izvor ne1) M KogEnticeanu. Ononicile Roanniei sau Letopisetele Moldovei

Valahiei 2 irod, TI p. 166.

www.digibuc.ro

IOAN

50

T. PETRE

mentionat niciaclat de Uricar. Dania este numit Danemarca, Tara LeseascA, Po Ionia. De asemenea multe neologisme recente : patente, soldati, moned, ceea ce riu g5sim
in cronica lui Axintie. Uriicariul terminase istoria sa in anii

1716-1717 si o trimisese st.panului, care o comandase,


fr interpolarea de mai sus. Pasajul este interpolat dukA
1770 si anume de Stefan Starce la 1791, copistua manuscrisului Nr. 239 clela Biblioteca Academiei Romne i folosit
de M. Koglniceanu pentru publicarea cronicii lui
Aceastg interpolare lra fcut pe d. Giorge Pascu, profesar
imiversitar, s afirme in Istoria litertaturli romne c5
Axintie Urilcariul a scris cranica sa n mai multe etape :
1718. 1735 si 1766 dcnd scrie ultimele rnduri ale cronicii sale"1).
7) Insusixii Lterare. Axintie Uricariul era indicat s scrie

.istoria Moldovei fidnd un copist crturar. Ca uricar, stia


lui, ea' se hidesliarvoneste. Am artat la studijul viie
letniCea i cu traducerea vechilor m4:ce din saavonieste pe
romnie". Stia birie i latineste. In cronica sa trariscrie
in latineste scrisoatea craiului Stanislav, trimis lur Nicolae Mavrocordat, pe care o traduce si in romneste ; citatul latin occulis dormitat apertis", referitor.la Carol al
XXII-lea, face parte n interpolaresi nu este al lui Axintie, ci al copistului mentionat mai sus, Cunostea bine *i
limba greac5.. La pierderea Hotinului, urmnd s6 arate durerea frii, dg urmrtoarea maxima' din Euripide: Nu iaste
Devoe sau urgie dumnziasc a criia greul s nu-1 poat

purta firea omeniascd" zice Eurepid, scriitorul de tragudii". D-1 Giorge Pascu afirm ea Uricariul stia limbile :
rus i turc. Este adevgrat cd in cronica a gsim multe
cuvinte turcesti, dar-ele palovin din izvoarele turcesti puse
la ditspozitie t3e domn, nu in original, ci in traducere : firmanuri, hatiserifuri, rbuiurltduri. Cronicarul a utilizat suretul (copia) in traducere.
1) Giorgp Pascu .Istoriea 1iteraturli romne. Oranicarii
munteni p. 58.

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

51

Era un add= eunoseAtor al Bibliei ; probabil c cetise


si avea la indemana aloha li Serhan Cantacuz:no tipgritg in anul 1688. Ggsi(rn in opera sa multe eitate

proo-

rod 0 unul din Shah: De una ea aciasta au zis intleptul Sirah : Oala i eu cbildarea nu poate s s lovascd, cg, de s'or lovi, iar oala sg vA strica". Acest eitat
din Sirah, turcismele i neologismele, I-au a:cut pe D-1
Giorge Paseu s, creadd eg Axintie Uricariul ar fi i autorul crodeil anonime dela 1661-1709. Cele mai. multg
eitate sunt din Sfnta Seriptur 0 mai ales proorocul
David : Dar precum zice protrocul David : Gnclurile
oamenilor sintu toate fricoase i cu greLisal eugeteli kr"
Domnul irdspunde odatA boierior prin cuvintele acekiasi
prooroc : Eu sunt viiarme si nu orn, mila lui DunmAzau
le isprvesti toate cele buni". Sau precum zice proorocul
David : Mie ins a mg lipi de DunmAzgu iaste bini a vune
pre Dommul nedejdea mea". Bgnuesc ICA pune In gura dam-

nului tot un citat din acela0 prooroe prin emote cuvinte


spuse cu smerire : Alcestea sintu vnta sau fum. Dumnzgul mieu la tine imi iaste toat nedejde". OdatA gAsim
un extras si din proorocul Isaia : Wu sntu svaturile mele
ca svaturile vioastre, nthci eM1j mele ea egile voastre ; ce,
precum iaste departat ceriul de pgm.ntra, asa sntu deprtate sfaturile voastre j gndunile male de gAndurile
voastre", zice Dumnezgu prin prorocul Isaa. in Svnta
Scriptur ; i intr'alt parte a Scripturii iar4 zilce Dumnezdu : Ciartg i tiar4 tmAduia.,ste".
Un om au o astfel de gonceptie despre lume i un copist
harnic al letopisetelor tgrii : trauserisese in 1710 pe al lui
Mlron, in 1713 pe al lui Nicolae Costin eelelalte lucrari
ale lull Miron, in 1715 pe al anonimului din izvoadele lui
1Viiron ,Tudosie Dub:4u etc., trebuia s'd umeze ldnia prer
decesarillotr, in privinta rostului istoriei pentru posteritate.
Grigore Ureche i Miron Costin au soris ea s lash" invglturg urmasilar, Niaalae Costin pentru deschisul minii
cetitorului. Axintie dA o multime de amdnunte in legtur5.
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

52

cu vieata domnului sAu, pentru a se. lumina urmasii :


Stiind c i dela cele ce s vAd o fi socoteli mici, pot tei
intelepti a SA foloai si a kit lumin, am lungit
Tot pe linia inaintasilor si trebue considerat si prin
faptul cA este cluzit In povestirea evenimentelor de atot
puternicia lui Dumnezeu. Totul se face.lcu vointa lui Duninezeu, care apard pe ere-stall, pe donniul s'Au i pe cei
drepti Altele snt dec sfaturile oametnilor i altele
poronceste DumnazAu" Sau aceeasi ideie prin alte cuvinte:
gndiia oamenii i alte era ornduite de Dumneedit s s fated". Sau despre domnul sdu, Nicolae Vo&A :

dar l'Asndu agiutoriul icelu dela oameni, voi zice ca-i


toate trebile lui, c muilte bunAtAti
f'cus la alraci si la svintele biserici" saw despre Moldoyen' : Era irnflati mau toti. pernintendi eu nedejdile celi
deserte, nestiind voe
DumnezAu, Icom va fi, cAtu eu
agituta DumnezAu

nesocotiala 3jor, cnd s tinea log sint se:4p* de suptu giugul rogi, atuncea era ad' icazA ant numai la mare robie, oe
si la peril-le desAvAirsit, de nu li-ar fi agiutat iar mila lui

Dumnezu, care nu lasA desvrtsit pe crestirni la pierzame". Tot despre dommiva su : Si nu iaste de mint' c
i-au trimis DumnezAu si oarice intristare fell acia inchisoare lud. Necolae Vod, poate s fie gresit ceva ea un om,
cd nu poate nime s'A fie in lume i s'A nu gresascl i pentru
gresplfle Li s-i fie trimis Durnnezeu adila intristare".
Saru lin legturr eu eetattea Soroca: ,,Sau nefitind voe lui
Dunmzu sa s is pnA atunce alcia eetate, au isprvit
(Nicolae Vod) de nu s'au luat Saroca, precurn s'au scris".
in fine la luarea Hoti:nuluti de dAtre Turci: Sau fiind
voe lui DumnAzu ca s s'A certe incA i cu aciasta pArnnExemplele de
tul Moldovei, nu s'au putut isprrvit

acest fel su.nt numeroase am dat o mica parte : stint mai


multe decat la croniearii anteriori.
DacA Dumnezeu ocroteste poporul i tam, apoi i Moldovenii Ii indreapt gAndul llotr ctre Dnsal, cnd Ii scap
de nenorodre: Mare bucurie fu i pAretti de bine tuturor,
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

53

cnd au aflat de aciastg parone pentru scosul Lieilor, rt


fr Indemmil nimgruia intr'aceia zi, saira, a,u tras clopotole la toate biserieii si au fdeut paraclis aoathist; a*ijdirea j a doa zi &anima% i,ii luda pre Dunmgzgu, cl au
mntuirt tara de Lesi si au fkut litaniii i rugkiuni pentru
Sngtate lui Necolae Vodg". Un obiceiu din trecut *zi de
totdeauna al neamului nostru, mentionat In cronica lui
Axfintie.

O altg idee oglgiviteare In sirul povestirii si care-1 deb,sebeste de aronicarii inaintasi, este aceea eg, Axintie, dela
inceputul pang, la sfarsitua croniedri sale, il 1au4g mereu
pe Nicolae Vodg. In cronica: domniei diiniti, Nicolae Costin
mentiona i faptele nedrepte i tiranice ale domnului su
*i le justifica, egut.lind sg-1 arate nevinovat pe Nieolae \Todd

Probaigl eg aceasta rmultg din faptul icg era boior ana're :


fusese hatman, logart i avea o altg conceptie despre downnie politicg. Axintie, fiind un uricar, o slug a domnului,

nu poate avea o astfel de conduitg. El urmgreste pas cu


pas persoana lui Nicolae vocia i povesteste toate faptelp
bune Micute de domn. Chiar cnd se confiscg prin sfatul
tgrii moiil0 .Mnjesti i Bntateti din tinutul Neamtului.
dela visterniceasa lui Ilie Cantacuz:no, el vede o faptg
bung, deoarece &amnia le-a inchinat patrierhiel d Alexandria.
Dela venirea sa in tard, Axintie ni-1 infgtiseazg pe domn

ca un om blnd, cu multg mil pentru pgmnteni i pantru


Moldova, si un om eu multg trecere la stkognii sgri, Turcii.
La sosirea lui in targ, Nieolae V6e1g, au dat la toate conacili

cte 50 lei din Gglati panA in Scntee i s'au cumpgrat


di ce au trebuit Si au artat dintias dat aoast rni, cari
niciun dbmn n'au acut-o, sg vie spre targ cu dommtifita
sg-s uumpare comic pe banii sgi". Mehmet Pasea Baltascria
giuLt
11 avea in dragoste pe Nioolae Vodd
ades mectiupuri, dar nu asea cu rnrire, precum scriu alti
vebri, ce foarrte eu blndet.g, ca cum aa- scrie la un priiatin:
aSe* in mehtiupurile lui 11 nurrniia prilatin si voitorr de
www.digibuc.ro

54

IOAN $T. PtTRE

bine a impartii. Care titilusuri nu sint abiciuite a s da


domnilor crestinesti, nice li-au saris vr'odnoar acesto
cuvinte vr'unui damn altu vezir". Si muhtiul ce era pe
acele vremi, carile s5 &erne Ebezadea efendi, inc au
saris la Necolae Vod5 mectiup si-i da titilusuri foarte de
cinste, care i acesta iaste lucru neobiciuit la Turci, c5
rnuhtiul nu scale carte niceodat% dela sine la vr'un crestin.

mgcar de ar fi domnu cat de mare. S mira


Neco lae
Vodd de/ at:ate sacotint ce-i arata stpanii". Saul alt5
laud : Avea i aciast5 Ibutnatate Necalae Vod5. : nu obosiia, cnd sg inglotiia nevoile i trebile, nici avea preget,
ce atria feliuri de feliuri de mejloace, pentru ea ea' iprvasca trebile ci era pentru folosul tArgi" i: Deed au venit
aciast veste, cum c va SA ia imparAtie Hotinul, rnultu
s'au am5rit Necolae Vod5 4i au scris la' capithih5i, ca
pue nevoint cu tot feliul de mejloc, s nu sa feed aciasta ;
au scris si la alti priiatini cu mare rugminte; au saris
la stapni cu huargmi si Cate socatele au stiut, toate li-au
pomenit i li-au arbitat, cari pentru lungitul voccoavei nu
le scriu Cate una".
Se pare c5 Nicolae Mavrocordat avea mal
trecere
la Turci decat domnii munteni, deoarece in 1715 Moldoveniti si Muntenii, trimitnd boi i care pentru campania
din Moreea, vitele carele Moldovenilor Rind ornduite
lang cele imlogirgteSti (P. S.) partea sedentarg, s'au Inapoiat in bun% stare, pe cnd ale Munstenilor, facnd drumul pan% la Moreea, s'au pr5pdit, fapt semnalat de Axintie In aronica sa.
stPrerea pe care o are cronicarul despre donm,
pan al fdrii, cred leg se datoreste vietii sale de uricar, de
functionar mrunt in slujba cancelariei donmeti. Miron
Costtin inaintea sa i mai itarziu Ion Neculce, au sarrs c5
domnul este pomzuit (miruit) de Duramezeu si c trebue
turbati se
respectat. Nlicolae Costin crede c domnii
pedepsesc de oameni. Axintie este de alt parere: Asemeni
(ciocuirea oalei ou caldarea) iaste i para boiatilor cu
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

55

domnii : de cte ari au mrsu (bojan s prasc pe doninu


mazil la Poart, nicioclat n'au putut isprvi mai nemitcA ;
Ca' domnii, oricum ar fi, au priiatini oameni mari i s pun
pentru dnsii i nu le pot strica nemic cu pra; asea n'au

putut sgica nici lui Necolai Vod, ace i priiatini avea


multi, C mai toti cel eu cliregtorii la Poart Ii era voitori
de bine".

Preclecesorul sau, Nicalae Costin, are multe sentinte


morale presrate in monurnentala sa opers. : Letopisetul

Triii Moldovei". Poate s fie g o influent a acestuia


asupra lui Axintie, care obisnueste s strecoare ici colo in
povestirea evenimentelor unele Inivtturi morale. A se
pune in price cei mai mari, cu cei mai mici iaste nebunie";
sau nu poate s4 fie (orn) in lume s nu gresasc" ; aiurea :

Pentru aceia toti intleptii si dascalii ne invat nijei s


ne prea bucurgm, cnd Nredem toate trebile fcndu-s pe

voe noastr, nid s ni prea intristm, cncl nu urineazg


1
acele ce vom dup a noastr poltt".
omorirea lui
nu iaste de snirat c to ate ali
Constantin Basaraib :
sintu deserte : l bogiili i slav5. ; i intlepti i fericifi

aciia ce le socotescu ea cum air fi fum sau urn-

bed i i inerescu nedejde la singur Dunmzu". In fine

aceast prere despre noblete : dar i slehtilcdia i blagorodnicila, cnd nu iaste cu fapte buni, nfll cinsteste, ce mai
vrtos tocka.ste pre orn".
Alteari presar In povestire maxime gsite In diferite

izvoare pe care le transcrie, ca : Turcii gonesc iepuritle


eu carul" mentionat i mai sus; sau : Inema inprartului
iaste fntng adnc" i icitatul din Eurepid : Nui laste
nevoe sau urrgie dumnIziasc a criia greul s
poatb: purta firea omeniasca" folosit la indicarea culturii
cronicarului.
Mak C.nteresante sunt pArerdile lvi despre popoarele cu

care au venit Mldotvenii In atingere. Am mentionat mai


sus ;tin provffrb despre Tutrei; In alt parte vorbind des-.
pre Nicoliae Vod, adaoga : $i cu fgduint numai. au
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

56

potolirt lcormia TurrIcaor cela mult 5i nestioas" si: Precum iaste ofbiceiu Turcior, la cari nick, triab nu sa poate

isprvi fr dare de bani". Tort cuvinte die ocarg are si


pentru ntarri : 51 asa itnicerij Ii inprtiia pe $vezi (soadatii
lui Carol XII) diosihindrui-ii de mueri icarli avea si de copii.
Rpit-au i Tatargi cati li-au venit in de mn
dus

de Lau ascunsu pen gropi, precum iaste obiceiul lor". Desi

urste pe craitul svezsc, a crei vieat trist voni arta


mai jos, totusi are cuvinte de lauid pentru creclinta i jertfa solclatilor suedezi fait de craiul lor: Au netvoirt aga di
au cherinat pe cdpitan, icarili era razidentu In IasEl ce-i zieea Briiant i l-au adus la domniu; intrebartu-l-au domnul :
pentru ce s'au spgriiat i fac lutaruiri ce n s cad ca acelea ?... El tot de craiuil intreba : iaste viu, au ba ? 5i, de

va fi petrecut craiul ceva sau sal fie perit, lor ce le mai


iaste bun'a viiata? Numai dect s-i emoar pen cas sau
s incap la robie; mai bine or peri in icmpi ea nisti osteni
si oameni de cinste, iarg de viiata lor nu li-i grije nemic.

($i adevrat mi se parre e n'or fi alti oameni in lume a


nu sa' teme de moarte ea 5vezii si a avea atta dragoste
tcAtr craiul br, ct, de li-ar f z]s ciniva tuturor mear
pentru folosul araiului br, toti pe loc ar fi murit).
Uneori are curiozitatea remarreat si la Nicolae Gostin
de a sti erice amanunt in leggtuf cu faptele povestite :
,Nu stiu aciast veste din Cgali ce prindea, dulpa ce au
Incungiurat saraiul craiului Svezseu, au dila alta ciniva
o aflase
Poate i dentr'alte pricini, cari eu nu le
stiu, au ineeput a s invrki sine hanul cu pasea".
Axintie, un cunosctor al trii si compaimitor al srcimilli, din care se rid:case si el, ne d tabloul cu mizeria
Moldovei si a Moldovendlor crup dazastritil dela Stnilesti: Mare jeale i durene la 1:Inem avea Necolae Vod
si In Galati; i, clar au purees din Glati spre Iai, vzind tara, care cu un an mai irmainte o lsas tcirrilt
ilnibbvsugat, nu alumni robit i pustiitt die oameni, ce
caseli i besericile rsipite si arse ; si se ohta dela
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

57

inem vzindu pe ticAoii peminteni, cti scgpase de robie, go1, lips* si desprPti; brbati de feaneti, prdnti
de fboieri i frap de surori, cariti In toate zikle si la toate
conactile venfita sib Cdea la doannu cu laormi, tangaindu-se si jeluind de prad i robie ce li s'au intmplat".

Tot d:n dragoste pentru tara sa, vorbeste cu durere


despre giiugutl robi_ei care strange din ide In ce neamul
oPemintenii... wand s tinea c sint se:5p* de suptu giu-

gul robii, atuncea era s caz nu numai la mare rabie, ce


5:1 lo patine"; si la ea.derea Hotiamluf : asijdirea ii anulte
cetti Slobode sti tr Ce E era dintru sine stapartrea, au
czut suptu ascultarea altor stpani i plecndu grumazii
suptu gitugul robii, au suferit si au purtat toti nevoile si
grelili ce li-au venit din poronca stpnitorilor. Unile Ica
aceste mai cu sporiu s'au intamplat dela o sam de vreme
in pmntul Moldovei".
Dup Nicolae Vod, cronicarul compaitimeste in croniks
sa numai pe crania Stanislav, scpat i acesta dela urgie
prin nevointa lui Dumnezeu ,,ou giludeCatile ce le stie singur Dunmzgu" si prin mila domniului moldovean. Folosind

antiteza, ne ned plastic situatia acestur. craiu cdzurt in


nenorocire. Dorise sa" vadd un tritumif teribile i gseste o

realitate cruda IwIderea i craiul Stanislav, dorindu


de s.rgu s intre la moslia lui cu Osti tutroesti i ttrsti
si s dobandliasta scaunul crii lesasti cu varsare de singe
cresttnescu, cu mnupgnesti, cum au Intrat In Tara Mol-

devei, undell era ostile, indata au prvit cu ochiti lui un


thriamvu groznic, precum ztea Ca.tr mid, and metrgeam
trimisi de domnu, cndu era la Iasi la Trei Svetiteli ; am
valzut un triumfu terebitle, cd, cum au agunsu la Bacu.
au dat piste acia galciav, and au lovit Moldovenii pre
acei Lesi ce era la Bacu; i n2uind la Mrgineni, la casa
lui Stefan Ruset stalnicul, precum s'au scris, au prgvit cu
ochii lui pre ofiteri si pre ostenii lui, trecndu-i pe dinainte
gob i In butuci; fiarg. dup (cie au vinit la Pei i anii intlles
hanul Devlet Cherii i sarascheriul Ismail Pa.5ea de vinirea
www.digibuc.ro

58

IOAN $T. PETRE

lui, au trimis pe acei 2 gelat, adeca ucigasi de oameni,


sa-1 ia, precum s'au scris pe largt; mcar c s'au mntuit
acia primejdie cu giudecAtile ice le *tie DumnAzu
singur si prin nevointa lui Necolae VodA".
Un portret moral reusit,lucrat cu mestesug, asemenea eu
portretul lui Ion Voc15. de Nicolae Costin, este'al Voeviodului

Chiovschii, comandantul ostilor lesesti, aflate in tarA. Ambele portrete isvoresc i devin plastice prin exprimarea rA-

uttilor fkute tarn de ctre aceste persoane: Dar lucru


mai de mirat iaste pentru Voevoda Chiovsehii, cum 1-au
rbdat Dumnzu de nu i-au trimis vreo urgie i pediapsA
mare, c' pricina a mate rAuitti au fostu el, adlucnd atta
oaste lesasc aicea, care au ernat dob. erni In tarA si au
fcut pagubd tri mai mult ** pungi de bani. Dupg aceia
au mai fAcut nAcaz i pagubA mitropolitului tri i episcopului de Radauti si altar mazili dela Suiclay pentru nisti
unelti ce i. eau jecuirt la vreme cnd vinise Mostcalui in
tarA, precum sA va pomeni mai Innainte. Cari acest Voevoda Chiovschii atta era de rAu, ct nu pot alege cftli s

fie fost mai urn: Lesilor acelor ce esis cu dnsul den


Tara LesascA, au Lqlor carli Vnea in parfuea craitului Avgust, au Moldovenilorr, cA Mo1dovenii il huliia si-1 biastma, cAci au fcut atta rauttate i pagubA fdri el si oamenni lui; Lesii ce Iinea In partea craiuiiia Avgust Il huliia
afurisiia, numindu-1 Iuda, cci au trimis InteatAte
irneuni ()stile lui in Tara LesascA, carii era masiia, di au
f Aleut mult pradA si strkAciune. Lesii el era cu dnsul
IncA 11 blAstma
faclea pAgan, fra suflet i fr DumnAz5u; cA avnd multi bani, lor nu le da nirnic, ce-i lAsa
sA sA hrAniascA cu rApitul i eu tlhusagul, sau s'A moarA
de foame, precum i muriia, ict nice a patra parte n'au

mrsu Innapoi, rand au mArsu in Tara LesascA. Atka


bine avea numai la sine, cat era din niamul Pototioestilor,
dar i lehtiaiia i blagorodnicida IcAnd nu jaste cu fapte
buni, nu einsie*te, ce mat vartos oeraste pre arn. Nu sA
poate s nu-s ia si el platA !"
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

59

Cu Aceeasi revoltd i durene pentru tara si amenire,


judecg i inftiseazg i pe craiul Suediei, Carol al XII :

Pentru multe lucruri ce s'au intmplat la aceste


ia.ste s s mire omul de giudeatile ii Dumnzu, e intaru la craiul svezscu s videa giudecata lui DunniAzau,
vinind in protectia Turcilor i fcnd aceli turbrurri
mari di au scornit atta vrajbA intre Turci i intre NIoscali; $ kb au intrat Ttrmea inteacia iarn in Ocraina
pr suptu Chiev cli au robit mil. de suflete. Dupd aceia s'au
ficut

i aicea btlie la Prut, di s'au vrsat singe nevi-

novat ; dup acela s'au tmplat i aicea in tar aftata


prad4 i rolbie ; carile ntoe du atta nu s oidihniia, ce iardsi

fAcnd arnestecturi, au atitat pe inpratul turcescu spre


ostire inprotiva Moscalilor, i iar au Intrat o sam de TAtan', In Ocraina suptu tlnerea Moscului la valet 7221, .pe
postul eel mare, si au fcurt nu puting pagab aceloa- orestini ce lacuescu pe acolo ; i alu pohtit osti tuaicesti i ttirsti ea s intre pen Tara Lesasca, sA margd la statna lui, sa
nu rmde nice Tara LesascA needlcat i nestricata di osti

ca stele tamest si f6tArIsti. Las a zice acmu de cte rutti au fostu pricina di s'au fcut aicea in tar. Pre acelasi
oral l-au giudecat Dumnzu ; i acei protectori a lui,
btea u pusci
TuTcii l'au inidungiurat in cas
dumbarali ca pre un dusman, cat si casa preste dnsul au
aprinso, i ort cce iaste Dumn5z6u indelungu, rAbdAtoriu,
ori pentru alte taine nestiute a lui DumnAzau, au scApat
dinteacia pritrnejdro si au incput ca un rob pre manuffe
Turcilor i..j ducea la impirtie intsurat in burfe, precum
s'au saris mai sus, si bgat inteun rdvan prostu pre acel
crai i vestit vitiaz".Retinem din acest fragment idela c
Axintie se ridica contra turburkilar i rzboaelor lull Carol al XII-lea, precum a contra lupteti, dintre Muscalf
Turd, deoarcee s'au fcut cu vrsarea sngelui nevinovat, au robia ii prada t.rli, precum st:. a crestinilor dimprejur, conceptie de istorie mcidenn, din ziliefLe noastre.
Inteo luminA frumoasA apare icaracterizarea patriarhului
www.digibuc.ro

IOAN

60

T. PETRE

Hrisant, pe 'care Axintie 1-a cunoscut personal, cu care a


convorbit, obtinnd i o carte de blestem contra unor impridnati: ,,Pe vremea aea, merses in Tara Munteniascg
pre fericitul Chir Hrisant, patriiarhul a svintei cetgti
fiindu un patrilarhu foarte invkat, cat poci
zice cg In toti ereistinii nu sg afla pe atuncea asemind. eu
dnsul la invgtgturi; si era orn imblat cg 1-au trimis unchiu sau, rgposatul Chir Dosotheiu, patrilarhul Ierusalimului, de au inblat mai toat Europa, din Tara Moschiciaoc...6 pang in tara Frantozascg si pang la EneLitera". Cuvinte de laudg are si pentru Brncoveanu: Acestu svarsitt
au luat acel vestit donmu Bdsdrabg Vocla, carili au domnit
26 ani eu multg fericire si au fgcut Tara Mnteniascg stiut

si vestit in multe pgrti a lumii", Sau portretul hanului


In* putine vorbe : Era acel Caplan Gherai Hanul cam mg-

mmtel la stat, dar cinstei

i cuvios la chip si duke la

voroavg".

Cronicarul intercaleazg Jci colo in ndianul amnuntelor


cte o micg povestire, care descreteste fruntea mtitoruilui ;

asa, cum boierii ies cu jalba inaintea sultanului la Tarigrad :


asoa, intr'o zi venind inpratul dela Uschiudar
(cg mgrsesg s s irichine dupg obicelul inpgratillor turcesti, carii mgrgu in toate vineri Cate la o giamie de sg
inching la giamiile cele mari inpargtesti) iau tinut calea
boiarii si apenzind rogojina in cap, au dat rucao. Spun
sg fie zis atuncea inpgratul &Ara bostangi-basea : Aciia,
precum sg vgd, samng sd fie nisti telpi2i, de vreme ce
au aprinsu rogojina in cap ;" obioeiul de mai trziu al jalbei In protap. Altclat, povestea carierei viziru3iuj 1Vrola
Ibraim:
trecut multe ziffe si au mazilit inpa'r4ira
pe veziaiul si 1-au pus capitan pase vezia- au pus in locul
lui pe un Mola Ibraikn, carilj era capiltan pase. Acest Mola
Ibraim au fost um ealociu (barmen') la Tarigrad intam-

plndu-se di au intrat inpkatul odatg teptil in caicul lui.


preoulm au obicei inpratii turcasti, s'au luat iripkatul a
varovi eu acest Mimi= calcciu i placandu-i vorova lui,
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

61

dupa ci au marsu la sarai, au trimis di 1-au chemat si 1-au


facut capitan pe o catarga (corabie de trzboiu) ; dup aeeia
Lau fkaut capitan pase ; mai apoi 1-au facut i vezir, day
n'au vezirit mult, cA trecnd 20 zile, ai rrimis inparatul di
i-au luat pecetea i i-au tAiatu i capul".
Axintie Mterat, cu stilul ingrijit, intrebuinteaz ca
IVErom Costin comparatiA matri clasice cu termeni plastiei,

care se IntiParesc retin atentia cetitorului: clar osbit


si de alciasta, a sa pume In price cd mai mid eu cei mai
mari, iaste neibunie ; eu cel de protiva de SA apuca nestine
in priCe si'nea nu sa poate sa nu sa pagubased amndoi.
Precum i cnd sA lupta doi ce sintu Inteo vrtute (fortA),
desi sA intAmpla de biruiasi unul pe altul, dar Ine-.5S Si
rei ce au biruit sufld tari de osteniall si slabeste foarte :

au ct mai vrtos eand sa apucA nestine in price cu eel


mai mare si mai putincios dect dnsul". Sau altA corn-

paratie la luarea Hotinului de eatre Turd : Unile ea


.aceste mai eu sporitu s'au intAmplat dela o sama de vreme
In pamntul Moldovei, precum SA. vad In letopisetul trdi

si in inteaciasta istorie ; dar poate ea nu s'au platit eu


cAte s'au IntAmplat ptrig In mremile aceli ce au pomtmit

si au insemnat aciasta istorie, ce ii era ornduit sa-i vie


alta Tana mai mare si mai cumplita deek eelelalte (ce
i-au vemit : luarea adecA cetati Hotinului. CA, precum, cand

are un trup o ranA In vreo parte, bolnaveSte tIcit trupul


slbeste si hick cnd nu sa grijeste acia rana i incepe a
sa lAti, aduce tot trupul la primej die si la moarte, asea
si luarea Hotenulti, ea o ranA Ari, multa slbieiune
facut, precum s va arata ilta aciast i.storie ;
sedere
numb vracitul tuturor so famaduiasca aciast rand si SA
Insnktoseza si tot trupul".

Situatiile nefericite ale unor dregatari, sentintele morale presdrate printre evenimentele povestite, durerea ce o
exprima Isa decAderea koldovei ,,sub giugul rabitei" si revolta pentru prada tarii i sngele nevinovat Varsat la
Stanilesti, povtestirea twang, toate acestea fac ca lucrarea
www.digibuc.ro

MAN

62

T. PETRE

lui Axintie s nu fie o istorie seacd cu insirki monotone


de evenimente povestite uniform ;
ne afram in fata unel
cronici bazate pe acte i scrisd cu mult caldurd sufleteased si ou Inuit simt literar. Deci cronica este sCriSg ell
aceeasi durere pentru tar ca si a predecesorior : mai cald
dect Nicolae Costin i cu aocente sufletesti aproape de
sMixon Costin si de loan Necutce. Se locate spume c el ca
persoan, eu rchll eau social in organizarea politic a tarii,
a -fost un cronicar mrunt, un uriaar, un logofetej la cancelaria donmeascA, Salsa are acceasi cultur i aceleasi sentimente ca i naintaii. .Pointie a fost inskainat de domn
s-i scrie cronica dommuil confundndu-se tau terra i cu

nevaile ei, opera sa este cnonica Trii Moldovei pentru


t'mpul Oct. 1711-Ian. 1716, in care se expun
durerile i nenorocirile trii, a ckei istorie dup acte oficiale i legtual cu persoana donmului, a scris-o pentru
posteritate cronicarul Axintie uricariul.
8. Stilul i limba. In ceea ce priveste stilul observgm c5. Axintie este un elev al scoalei umanistice: intrebuinteaz5. fraza lunga intalnit si la Nicolae Costin al
crui adMillator i ciraz a fost, deoarece ne-a lsat despre
logoft cuvinte de respect si iubire. Fraza lui. Nicolae
Costin este mai grea, urrnnd sintaxa 1imbIi latine; a lui
Axintie este mai curgbitoare i mai apropiat de cursivitatea
noastre. Spre exemplu acest fragment luat la
intmplare: (Lui Stanislav Craiu.1)... Rspunsu-i-au Necolae Vod c aciasta nu 11 in man, c di ar fi fcut 0:ire

inprtii, cnd au vrut sa intre in tara si di ar fi intrat


ca un craiu, atuncea i-ar fi lesit innainte la margine i 1-ar
fi adus eu aLlai i ar fi petrecut au urn crai ; iar de vreme
ce singur au pohtit di s'au fa'cut teptil i u inirat necu-

noscut In tar, tot eu ace' chip trelbue s rbde i s asteate pnd va veni rspunsul dela imprtie," spuindru-i
pilde ca i altzi crai, vrnd s triascg pentealtetki teptili,
n'au fast nepopetly ce domnii acelor fdri i-au poprit sti. au
dat stire la inpgratii lor. Din cuvijite ca acestea s'au
www.digibuc.ro

63

AXINTIE 1:MICARIUL

potolit taraitul, asteptnd rspunsul eartilor ce au scris". Si


acest exemplu eu scurtirea cJe dajcliti a preotilor: ,,Mcar
ea vedea Nilcolae Voda c tara merge tot spre scdere

toate veniturile domnii s Inputineaz, dar vznd ea si


seaunele arhiereilor i mandsticrile, din intmplarile vremilor au agiunsu la lips, ea s nu. sd soave de podoaba
Intrumuse,tarea lar, avnd mare evlavie spre bisericele lui
Dumnezeu, iubind buna euviinta' easel Domnukd i 'locul
slsluirei slavei lui, i socotindu ea 1 cu cti bani s iau
dela acele sfinte lcasuri, putin folos.si ajutoriu va fi tari,
au ertat dajdeta arhiereillor si a tuturor mngstirilor si au

facut testament tu blestemuri marl, ca s nu mai scoal


dajdea pe arhierei i pe mnstiri ; ewrele 1-au iscalit si
Sfintiia Sa prmtele patriiairhul".
Vocabularul fotlosit de Axf.ntie Uricariul se deosebeste

malt de al lui Miron si chiar de al lui Nicolae Costin.


Aceasta provine, cred, si din oauza izvoarelor utilizate. De
aid multimea de termeni turcesta sau neologismele Intrebuintate. In plus se intlnesc arhMsme, ce nu se gsesc
In glosarul cronicarilor mentionati. i intrebuintate numai
de Nicolae Costin si de Axintie ea: cercfiturfi, alAturri de
cercetare, furtuna (nenorocire), intrebcitme, invccntare,
leftica, mender, reimentar, podghiaz, shldacele, sttoriia,
tfilhagul, volnittif. dela volnic, cAtinel, vechilul, zamca
sau expresii : oaste cvartana (la Miron, Nicolae Costin
Axintie Urieariul) a cumpta, a lua trsura, msura distantei
eu eiasuil: s sack tinutu1 Hotinului de jur Imprejur ete
ciasuri iaste si de curmezils"; sau indicarea mai multor
categorii de epitani: capitan mare mic lia etetatea Hotinului, cpitan de margin i csapitniia (epitan) codrului.
Axintie introduce In graiul epocei sale multe neologisme :
arminstritie, avizii, colonel pomenit lnga polcovnic, tomplement, gazeturt, general, manifest, ofiter, ordinanfu,
parolea, protectiita, protectori, rzidentul, ecretar, tiremenie, triamf, teribile. Mai mimemase sunt cuvintele turcesti, a earor provenient arm semnalat-o mai sus: aferim,
www.digibuc.ro

IOAN ST. PETRE

64

agfi-bumbaear, agfi-babeli, aga-ciohodar, ,aga-recshiptar.

arzuhaluri, bairamlcul, balgi-baslcurile, bbstangi-basea,


cap_gc.bas, capigilar, chihaia pasii, ciauslar ermini, cahve,
cahvegiul, ciorbagii, ciaus-basea, Iciohodar, capitan pae,
emaci, ezanul, hoget, iat, inicer agasi, itlac ferman, hasichiu, iarlc, magzaruri, mthtiiupuxi, mubaegi, odabasi, panzehruri, rum, snlc, serbet, snafuri, sageol (cAlaikne), solcul, taifaua, talhs, te1pi2L, tenzuhruri, topilli, ulemali. Multe din ele au disprut; unele, prea putine, dintiese si astzi. iar altele ca mehtupciu, topciu i chihaia, sunt pstrate In onomasticd.
9. Pfirerile istoricilor literari despre Alantie Uricariul. a)
Acela care i-a acordat din ordineicronologic mail multi aten-

tie in Istoria literaturii romne este Nicolae Iorga: Axintie


avea practica scrisului compunerii, cci diacul era chemat
adeseori s alctuiasc documenrte cu o form literar
podobit si aleasd, documente care erau, ca acel al judecatii lui Necrulce, capitole de cronic sau disertatii juriclice,
ca altele de pe acel timp. Nicolae Mavrodordat putea ea' fie
incredntat c urmtorul hii Costin in sarcina de istoiriograf
va da o expunere corect, o povestire mestesugit.
aceasta fiind-i meseria de mu4A vreme"
:
apucturilor lui Costin se vede clela incepurt. Ca si acesta,
Axintie trimite pe lectorii si, pentru a-i luanina la Crtile
sfinte, si la autorut de preferint al logoatukui moralist,
la Asus Siirah. Ca i acesta nu pierde niciodat prIlejul de
a sftui si a moralisa 2). Iar In alt parte: ,,ExristA deosebiri intre cel dintiu del de al doilea dintre cronicarii de
curte ai lui Nrcolae Mavrocordat. Fr a fi un mare povestitor ca Neculce, Axintie are mai mult libertate In mf.*carea stilului dect Costin i e mai supus dect adest
sentimentelor" 3). Tot Nicalae Iorga barzat pe citatul:
oelelalte ce s'au lucrat si se vor
1) Iorga N. Isioria literaturiji romrtetzi 2 vol. I p, 159-160.
2) Ibidem 13. 161-162,

3) Iorga N. o.

e.

13.

162,

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

Incra, se vor scrie

65

la a tea domnie a

hai Vod si la alte Domnii a Moldoveir,

lui Micrede,

cA

in cronicile lui Mustea


Amiras sA gAseste mult
material din hrtiile lui Axintie, care mergeau cu istoria
Moldovei i dup 1716, dupA plecarea lui Nicolae Mavrocordat in Tara Romneascd. Iorga sustine aceasta pe mo-

tivul CIA faptele lui Nicolae Vod5. din Tam RomneascA.


sunt urmdrite de aproape
amAnunte de cronioarii m-

runti pomeniti mai sus. Afirmatia rposatului Marie 11terar se va urmAri la .studiul 1,111 Mustea i Amiras, cnd
se vor al-Ma i acolo izvoarele de care s'au folosit. Tin
sd precizez cA Nicolae Iorga 1-a caractertzat 4intult bine
pe Axintie, prezentndul inteo lumina* just:A. Axintie este
discipol al lui Nicolae Costin, deourece scrbe.istorie ca
acela, insA in spiritul functinnii sale de topist; are mai
mult dragoste de tar i neamul su dect logoftul pomenit, fraza mai usoar mai mat dar de povestire, care-1

apropie de Neculce. D. protfesar N. Oartojan, in cursul


d-sale de Istoria literaturii romne vethi1) face aceeasi
prezentare ca Niloolae Iorga.
S'a mai ocupat de Axintie d. Giorge Pascu intAi in
articolul: Axintie Uricariul i Neculai Costin2) apoi in
astoria literarturE. romne, Cmcnicarii moldovent munteni". Dornnia sa crede c Axintie Uricaniul ar fi scris
cronica anonimA dela 1661-1709, copiatA tot de Axintie
aflat in Manuscrisul Biloliotecii Univ. din Iasi, laolalt6
cu izvodul original al cronicii lui Axintie. Ii interneiaz
presupunerea pe faptul cA in amndouA cronicile se gsesc
acelleasi neologisme $ d. ttircisme si-citate din acelasi autor:

Isus Sirah. Cu alte cuvinte, vrea sA rela prrerea afirmat


de C. Giurescu aprobat de majcritatea istoricilor literari c Letopisetul dela Dabija VadA 1661 la 1709" este
scris de un anonim de .pe izvoaidele lui Miron Costin, Tudose Dubu si Vasile Damian,
1) Cartojan N. Curs de Istoria literaturii romne veehi.
2) Arhiva Anlu 1922 p. 484, Iasi.

www.digibuc.ro

IOAN

66

T. PETRE

b) In luorarea noastra: Nicolae Cost;dn Vieata


opera" am mentionat lia destarierea mannscriselm ou letopisetul lui Niccilae Costiin i mannscrisul Nr. 5367 al Aeademiei Romne. Acesta, impreun cu ans. 2591 dela
aaeeasi bibliloteck formeaza o mare compilatie de cronici
muntene i moldovene. La fifla 62 din ins. 5367, sub titlul
capitolului 41, Domnia lui 'Mihai Voda al treilea, feciorul
lui Iane Surdul dela Rumeli", se afla uranAtoarea insernnare cu row: ,,De aice inainte am sells eu Axentie Uricar5u1 dup cum mi-au spus Istoc Comisul, carele au fost
sluga lu Grigonie Voda"). Neinteresandu-ma la acea
data' opera ludl Axintie. n'am adancit ehestiunea. Mai tarziu d. Constant Grecescu a publicat articolul : Marturiile
comisului Lstoc; un fragment de cronica 1659-1664" 2), in
care a desert's manuscrisele 2591 i 5367 fara sa afirme
categolic ea Axintie Urioariul, ImpreunA tau un alt copist,

este autorul unel marl. comilaii (poate cea mai mare).


de croniei muntene i moldovene, D. Grecescu prin acel
articol a urrriarit alt ehestiune, pe care vdu merrtiona-o
mai jos.
Un an mai t'arziu, cu mail muilt clarviziune i pricepere

d. Damian P. Bogdan intr'un articol

Despre

domnii moldoveni Stefan I 1# Iuga" publicat in aceeasi revista' 9, spune c Ak bite e auboml unei compilatii de cronici
moldovene i munten i precizeaza despre copistul manuscrisului 2591: Textuil deai a ms. 2591 a fost writs de

Axintie Uricariul la inceputul veacului al XVIII-lea, nu


ins mai tarziu de hilie 1723, intruct la aceast data,
ne spune d. Iorga, el nu mai era in viat '), dela pag. 1-674;
1)Ioan St Petre, Nicoa 1e Costin, Warta si opera p. 239-240; Ms
2591 descris In N. Oostin Letopisetull TAaii Moldovei, edia loan

t. Petre p. 16-17.

2) Grecesou Constant Mrturisiirile comisului Istoc, un fragment


de cronica Revist. 11st Rom, 1938,

3) Damian Bogdaki. Darninii Moldoveni. Stefan I si Iuga In


Revista Ist Rom, vol, IX 939,

4) Iorga N, cetit gresit documentua eu anul 1723; vezi mai susdata rectificat5 de noi; 1733, nu 1723.

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

67

partea doua a ms. 2591 s'a scris de un Muntean"


Parti
din cronica lui Axintie Uricariul i anume : Radul Negru.
Roman, fit.ul lui Dias, Izbnda luti telan eel Mare dela
Podul Inalt si Chemarea Sf. Nifon de Radu VodA, a publicat
M. Gaster 'in a sa Crestom4e romnd p. 186-194, ins51 datarea ce Gaster o face ms circa 1650-1675 e in totul

gres15". In pfus DI Damian P. Bogdan arata contrrbu-tia lui Axintie la domnia lui Roman, ea acesta a avut
sase fii si 11e dA i numele. De asemenea D-1 Constant Gre-

cescu a publicat In anexa' la articolul menf onat informa-

tine coanisului Istoc siorise de Axintie despre Milmea


Ghica Voda i Grigore Vodd, toti trail
clomni mtmteni din a doua jumAtate a secol'ulazi XVII.
Vod5., despre

Prin urrnare este fapt stabilit c Axintie Uricariul are


dou luarri proprii : o cranicA original5 si Ca' a colaborat
cu un copist muntean la o mare cornpilatie (cea maL mare)
de cronf ci munten i moldovene. situatia de astazi atAt
se st'e despre compilatia lui. Axintie Uricar'Jul. Contributia
cu informatiile sale la aceast compilatie intention5m s o
clam aparte, mai tArziu, intr'un 'capitol din o mare lucrare
intitulartd Compilatiile de cronici tnuntene i moldovene"
pe baza tuturor manuscriselor de aoeast naturA, aflate In
depozitul Academiei Romne, la care ne gndim sA o lu-

cram In vremuri

bum', de liniste, de maturitate a

noastrA i inteo scriere de and naturA.

e) Am pomeait mai sus pArerea d-lui Glorge Pascu cu


privire aa Letopdsetul Trii Moldovei dela Dabija Vod5
panA la prima domnie a lui Nicolae Mavalocordat in Moldova, sccotindu-1 soris de Axintie. Uricariul. IntAi Mihail
Kogalniceanu, far5 hiciun temaiu, 1-a atrtbia.5t lui Nicolae
Costia PArerea
insusirt-o Nioolae Ioa-ga i cgutat s
o impung prin Istoria literaturii romnesti. Constantin
Giuresett, cereetAtorul meticulos si eu afirmatlii demonstrate stiinffic, a combtut aceastA prere in cloud rtudii:
Contributiuni la studiul cronieelor moldovene (Neculai
Costin, Tudosie Dulogu, Vasile DAmian) Buc. 1907 si Izwww.digibuc.ro

68

IOAN

T. PETRE

voadele lui Tudosie Dubu, Miron Logoldtul Vasile Demian" Buic. 1914, pain care a demonstmt c letopisetul
chestilune a fost scris de un anonim de pe izvoadele acestor
scriitori. Aceasta prere a fast adoptat de majorittatea is-toricilor literari i chiar de Nicolae Iorga.
D-1 Giorge Pasou in anuil 1922 a publicat In revista Air-

hiva articolul Axintie Uricar4 i Neculai Costin" si a


atribuit acest letcpiset lui Axintie Uaicariul. In zilelenoastre, D-1 Constant Grecescu, fr s mentioneze pdrealm d-lui Giorge Pascu, din articolul citat si din Istoria
literaturii romne, ajunge lia unmtoarele afirmatiuni
Constantin Giurescu, ocupn.du-se de aceast 'monied
atribuit lui. Nicolae Costin, artat cg ea e format din
dou parti i numati partea privitoare la prima domnie a lui
Mavrocordat i la domnia lui Dimitrie Cantemir. dar
nu in intregime, este a lui Mcolae Costin, iar restul este
o prelucrare a unui anonim.
Aceast prelucrare asa cum se tarfl in ms 5367 si in
Letopisete II ed. 2 p. 3-417, noi credem c are clrept autor
pe Axintie Uricariul. Faptul rezult dup prerea noastr din armaoarele elemente') Dou notirte, una annd
loc de titlu i alta in text la cucerirea Brillei de Rusi la
1711 (Ms 5367 f. 236 7-5j) a.mntesc pe compilator Avxentie Uricariul.2) Acest Avxentie Uricariul obisnuestes
foloseasc sari ale martorilor contemporani, martori pe
care Ii numeste : Istoc ccmisul pentru Ghearghe i Grigorie
Ghica, Alexe Balaban pentru sfrsitul lui Gheorghe Duca,
Ivan Cpitanua. pentru cucerirea BrAilei de catre Muscali,
la 1711. 3) Se aminteste un faipt unit al lui Miron Costin,
se laud domnia lui. Constantin Cantemir, f r s dea
importanrp omoririi dui Milton Costin. 4) Constantin Duca
e ludat, desi tata sgui fusese prezentat inteo 'Waning
Pentru aceste motive si fr s pierdem din vedere
legatura de familie a lui Nic. Costin, eu cei mai sus aminautorul compilaalei nut poate fii Nicolae Costin, ci o
persoanil cgreia Ii sunt indilerente faptele pe care le
prezint, dupd izvoarele ce le poate aduna
avea la
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

69

indemn; aceast persoan credem ca e Avxenfe Uricariul" ').


In plus D-1 Grecescu a afimmat intr.o notit ea va reveni

asupra chestiunii, cu noi date. Nu cunosc materialui: documentar al. d-lui Grecescu. Ins6 in cronica original a Iui

Axintie, se afl i acest citat, care n'ar trebui s scape


nioiunui fstoric literar; pomenind ponturdle dintre Rusi
Turci, Axintie adaog ,,Care acestea le tree pomenindu-le
foarte pe scurf, de vrerne ce li-au saris ali mainte de mine" Nficolae Costin (si poate ceilali izvoditori anterior) t;
citatul Unile ca aceste mau ciu sporiu s'au intmplat
dela o sam de vreme in pmntul Moldovei, precum s
vld in letogisetul. Tarai i intr'aciast istorie. Deci. el
Axfntie a scris numai istorie. De asemenea s se observe
c Axintie este lun moralist in expunerea evenimentelor.
Nu este am, s-arniplu copist al izvoarelor folosite. In situatia
actuial nu putem afrma c Letopfsetul anonimului este
scris cJSe Axintie Uricariul. Ramne ca d:1 Constant Grecescu s-st publice studiul, jar speciaIitii s-si spun cuvntul.
10. Intocmirea edifice& noastre. Ni s'a pstrat izvodul
al lui Axintie Uricariuil In man.uscrrsul Nr. 6 dela
Biblioteca Universitlii. din Iasi, in Letopiisetul Tarai Moldovei dela tef an sn Vasilie Vod incoace, de.unde iaste
prsit de lVfiron Costin logoratul, iar acurn s'au sec's din
.

izvodul. lui Vasiie Dmian c'au fast 3 logoat di de pre


isvodul lu Tudosie DubAu logoatulsi altora in trg
Valeato 7224 Sept. 4 vbi DINA (in zilele) Nikcolae Alexandru Vod intr'a dca domniia". La fila 264v dup cronica lui
Nicolae Cost:in se Ord urmtoarea insemnare : Pnd aicea
am scris oui Axintie Urt(oariul". Chiar pentru cronica sa, o

parte dela fila 265 r 363 v este tot scrisul rui Axinfe;
restul filelor dela 364-375 sunt scrise de alt mn, Ultisunt copLate de M.
miele dou file are cronich lipsesc
Koglnicetanu din alt manuscris.
Avand la indemn izvodul. original al lui A3d_ntie,1-am
1) Constant Grebescu, www.digibuc.ro
irtic citat Rev. Ist. Rom, vol. III p, 90.

70

IOAN

T. PETRE

copiat In intregime liter cu literg. File le acMogate de M..


Kaglrifceanu le-am transcris din ms 58, copie muntean
din 1722, scris de Plopa Stamiul Ierei dela biserica Tu-

turor Sfintilor din Bucuresti, pentru dcmnitorul Nicalae


Mavrocardat, fiind cea &Mai copie a zvodului.
Mentionez c
lui Axiintle s'a transmis i in altemanuscrise, copi, ce se gsesc la Academia Romnd si la
Bibliateca Universitldi din Iasi si anume : 37 si 56, ambale In redactiunea izvorulut original, ad!c : Letop,setul
anonimului dela Dabija la 1709, cronica domn'ei dintdi a
lui Niciolae Mavrocordat de Nicolae Costin i cronica domniei a doua a acetudasi de Axl:ntie Uricaeul; manuscrisele
58, 239, numgrul 3 ce-a servit lui M. Koglnkeanu pentru
publicarea calectiei intregi, copiat la 1791 de Stefan Starce
fiind manusarisul cu interpolarea, 241 din anul 1755, Nr. 2
folosit de M. Koglniceanu, ms 1299 din anul 1725, dom-

nesc, mpiat tot de popa Stanciul Ierei si 4225 din care


lipsesc Mole coplate de Kcglniceanu j din rns 6 dela
Iasi, toate in redactiunea : cronica lui Nikolae Mavrocordat de Nicolae Costin, demnia a doua de Axf.ntie Uricarrul
Si &amnia lui Nicolae Vod din Tara Ramneasc, scrisa de
Radu Papesou. Mamiscrisul 132 dela Biblioteca Universittii. din Iasi este intr'o reddatiune aparte : sfrsictul eronudi
(Rzbaiul dela Poltava), op:mica lui Nicalae
Costin
cronica lui AriVe. Este o copie din anul 1780.

La transcrierea literefor chirilice .am folos:t indrumgrile Academiei Rcanne publicate


: Instructiuni provizorii. pentru functionarea serviciilor". Unele omisiuni datorrite chiar cronicarului, le-am dat prin**f..emnu1 convenit.

Am pstrat unele ftluri ale evenimentelor, asa cum le-a


scris,Axinte. M. Kaglniceanu
amis. Interpolarea am
introdus-o in subsol, la local cuvenit
Prin aceast edit-le, am turmait s pun la inclemana publicului i a specialistilor cronica lui Axintie asa cum ni
s'a pstrat in '..2vodu1 original scris in anii 1715-1716
chiar de Axintie.
www.digibuc.ro

DOCUMENTE INEDITE CU STIRI DESPRE

AXINTIE URICARIUL

Documentu 155CCXVI din 1 Mai 1716


Io Nicolae Alexanch-u voevoda bj mist gcepodar Zemt
Moldavscoe-adec Domnie Mea m'am m(i)l(o)stivit i amcat

am intdrit slugil noastre, Iu Axintie Uricariul pre a lui


dreapt ocin i mosie danie pre un Wu de primed in

stned la Stroari, de pre apa Ji la tinutul


zapis de mrturie eu pecetble slugi, docnnesti, care ni-au
artat de danie dela Paraschiva, fafta Iluti Enache, nepoata
Prvuhd vdtavulud, i dela ibiNtatul ei Ghdorghit si dela
unchiul ei, Dumitrasco Farsdnarcul, sicalind si mrturisind
ei
acel zapis a lor cum de nim(e) siliij, nice asuprif.,
ce de a liar bund voe au dat $ i au d6Puit acel loc de prisaca'
care scriem mai sus, din stnc la Strdoanit, slugii noastre
lui Axintie Urricaerul, pentru mult slujb ce li-au slujit
la trebile lor. Care acel loc de prisac au rmas $ i Para-

schevei dela mosul ei, Prvul vtavul, iar Prvului i-au


fostu de dande cu zapis dela rrzeslii de Stroani din ispisoc
dintkitura dela eapdosatul Duca Vocla Btrnfufl. Dreptu
aceia j Domnie Mea, dac am vAzut acel zapis adevrat
si de a lor ibun voe danie am crezut. Pentru aceia $ i dela
noastrelud ADomnie Mea am dat $ i am intrit
xintie Uricariul, pre acel loc d ptrisaca ce s'au zis mai
sus, ca sa-i fie $ i; dela Domnie Mea dreapt ccchn i mosie
danie lui j foicrilor i nepatillor lui si uric diktri-

tur stttoru in veci

altul s n'aib a sg amesteca.

U Ias lea 7224 Mali 1. V Dini Vtorag; pecte mare domneasca' de culoare rosie, Vasilie Popa uricar.
www.digibuc.ro

IOAN

72

T. PETRE

Documentul 216CXXVIII din 17 Noemvrie 1720


Mitql(o)stive

i luminate

Doamne, sa fii Mari la Ta

s(a)n()tos! Dupa luminata. porunca Mrdth Tale, am venit

aice la sat, la Mohoriti, c iaste la tinutul Tecuciului,


Dobrotvoruluil, de am strnsu oarneni buni

pe apa

i alti impregiurati din pregiur


megiasi din caril s'au taMplat, anume Vaslam sn
Gligarie Genes razasi at Mohorlti i Miraut si Sandul san Vaslam Genes ot tam i Ion i Sandul ficior
lui Tad er Genes s: Stratie, fata lui Are-on, nepoat() lui
Dragosin i lui Lupul san Sandul Vornicul rz i Albota
san Calapod ot Hultureni i Ionasco Bnd1 ot Micani
Grcsul ot Oprisasti i Samioi san Vase ot tam si
Costantin san Stratul, nvot lui Itonasco Surdul, rarzst
at tam si Ursul Nacul ot Mustesti j Radul ot Burdusaci
Gavril san Cnele oft Motesti i Gligoras san Gavril.
Dilaconal ot Zlatari. i al oameni buni, canii s'au pus
degeteli i iscJtu1riii mai gios i inpreuna cu toii, ni-am
sculat de am masurat satul Moharltii pe vatli Dobrotvorului si am facut doa racle de parnanturi: o racla despre
rasarit si o racla. despre apus : in oarelii s'au aflat seazaci
razesii

Moharlti

opt de paMantuiril, ilard peste tot 136 die pdmnturi si pa-

mantul 24 pasi i past& .sease palme. Delci am socotit pentru prtilii a ficiorilor Varlanesai, nepotii Negoae si a lui
Ionasco Surdul i li-am ales de catra alti razasi pe cum
ne poruncesti, avEd
de mosiia si de cumpratur6, pie
dives i pe zapis ce ni-au aratat i ai s'au venit lor ficio-

rilor Varlanesai din tot .satul. Mohoritii trei parti de sat cu


parte de cumpkaturti dela BtUctul de Craiasti i li s'au mai
venit si din parte 1.:4z4ilor: Inc earl tine Vaslam Genes
zece pamantuni i patru pa%
cari fac peste tat o suta

si 12 pam. = 4 pasi
stapit. Am pus un
stalpu In oapuil hataruflui din sus la Boldur lng drum
drept o rp ce lasqe) din codru despre apus, iar piatt
cauta la codru spre apus,pan'unde sa hotarast cu hotawww.digibuc.ro

.AXINTIE URICARIUL

73

altu stalpu s'au mai pus in dambu


nul Hulturestilor;
de catra Carlobina, uncle sa' loveste cu hotarul BeneSilor,
de acol(o) dela stalpu peste drumul cel rapos spre rgerit
peste gura vli Pojordtii i clrept la dial pin dumbrav
pang In zarea dealutiv: in codrd, uncle s inpreuna cu hotarul Sohodolului. De a'col(o I gies pe thai pin codru
pan(a) in hotarul Bdieanllor; de acol(o) sa intoarce la vale
spre apus, pan() In gura Vail Babe l. ip in buza piscului;
iar am pus un stalpu langa drum, supt un mr padureV,
de acol(o) dela stalpu, dreptu pan' inteapa Dobrotvorului
uncle sa inpreun eu hotarul Mustestilor si pre matca
Dobrotvorului In sus, pan la un stalpu de piatra ce am
acol(o) dela
pus in malul Dobrotvorului despre apus;
stalpu drept spre apus peste ses, peste loze la dial si In

.margini paduri; tam fdout m buor intr'un stejar si am


pus si un stalpu de piatr supt acel stejar: de acol(o)
dreptu la clal pin codru, pan unde s inpreun(5.) cu hotarul Doroftiiului j altor megliasi i pan() la hotarul
apa tal tot hede uncle s'au inceput dintai. la Boldur
tarul de giur inpregiur a ficirilor Varlanesdi. Iar In
parte lui Vaslam San Genes cu razasil uli li s'au venq
doozeci i patru de pamnturi in parte MohoritiIor din
gios despre apus pan! intr'ace a Dobrotvorului i pan5
In hotarul MusteStilor cu codrul cu tot ei s'alut venit pe
parte bor. lair peste apa Dobrotvicirului despre rasarit s

aiba triaba, caci el s'au luat cu vointa lui... parte cat li


s'au....; lax c'au ramas afara dintr'aciasta stalpitura aficionilor Varlanesi. Aceasta facem stire Mrii. Tale S5
f itj Marla Ta s(a)ntos! U Mohonit lt 7229 Noe(n)v 17.
Robii Marli Tali hotannici: Gligorie Cucoran vomic
glotnii i Axintie Uricar.
urmeaza 10 puneri de deget.
Oprisan lily sulger
www.digibuc.ro

IOAN

74

T.

PETRE::

Datum. 117 CLXI din 1720 ?


Midostive

i luminate Doanme, s fli Mriia Ta sn--

tos! Pamem stire Mrii Pa1 pentru sidistea piristidar, cari


dupd luminat poinunica Mkii. Tali arn mrsu aeoli si am,

intrebat de oameni, carii au fostu din pgrinVi


bah de accdi i pe cum au mrturisit eu sufletel(e) lor
asea s'au insAmnat tot anume mai gios:

Qostantin s'an IftiniLi ot prisci ase au mrturisit cunv


toart() silistea prisAcillor iaste domniascd si icndu s'au
dat locul Aldii Postelnicul, vnut-au s intre hotarnicid pin

s'au soulat tati sateni cari aud fostu lcuitor(i)


acolli si au grraSt damnului si au. poroncit s nu s() dea
s'aw stalpit locul Aldli pi din sus de
siliste nemkuia
pe oum s afl stAlpii i astzi. Asijder(i) i cnd
s'au dat o bucat() de doe luti Faun
de Duca Vodg. cel

iar nu s'aw dat slitsti, ce s'aw pus stalpii din


gios de sidisti: un stalpu in muche deadului, dreptu Piatra lui Aron Vod in costis despre apus i acmu acel
stlpu nu s() afl nicguri; i dela stalpu, sa" cobarida hotarul la vale spre ra'srit in matca Prisdcilor dreptu un
iaz ce era ezit de Pun.
Manoile Calras, ficiorul lui Iftintie Aprodul ot prisadi,
Watrn

tot asea mArturisesti.

Toder, heiorul Patrasco Giuganul ot ai8Aci, tot &sea


mrturissti oum c sitiite pescidar nu s'aw dat nici
Aldii, ici lui Piutri, nici mnstiri lu Pun, mct mnstirii lui sfetd Joan Zlartaust.
Sofroniia, fAmela lui Ghiorghie dela priski, tot asea
mkturislsrti.

1) Costantin san 1ftimie


2) Manche Crras
semnturi prin punere de deget
3) Toder Giuganul, ficiorul lud Ptrasco, tij (asemenea).
Toder, ficiorwl lui Jalob5 Chihaia dela prisAci tij mkturisasti eu Lfletul lui Ca' ilite priskilor nici lui Funwww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

75-

nki mnstiri lui sfetki Ioen Zlataust nu s'au dat, ce au..


fostu tot au fostu domniasc.
Toder san Jalob
Robul Mrii Tau, Axinte Uricariul.
Documentul 116

CXLIII din anul 1721.

Mihai Racovit voevoda bj mlostiu gospodar ZemL


Moldovscoi scriem Domniia Mea la credEncrlos boiariul
nostru dumnealui Lupul Gheuca tretii log(ofdt) si la Gligorie Guicoran, vornec glotnii, si la sluga nostr, AxintieUribariul : vzindui carte Domniei Me li, tar dumneavoastr
s v sculati i s mergeti la sat la Cucuteni CO iaste la

tinutul Carlegturi, care sat iaste a dumisali icinstit


ereclincios boiarirului nostru dumnealui Iardache Catacuzino vel viist i SA' strnge# oameni buni dinpregiur mecarii s vor fi hotrindu ow hotarul Cututenilor
rzAsi de acolea i inpreun eu tot)5 s socotiti pe dire

s si pe zapis ce va mite durninealui Iordache vel vist


s-i alegeti acea mosila din Cucuteni de etr toti inpre
giurati. Numai s socotiti foarte au direptate; nemrula
s nu fldriti i precum veti afla cireptu i veti allege,. s .
puneti si stalpi i s facet.i i o mrturiie incredintatd din
semne in semne eel a dumneavoastr i dla ailri oameni
buini, aril s'or intmpla la acel hotrit, ca s f s(d) fac.
si dela Domniia Mea dires drntriturg. Aciasta soriemU Iias let 7230 Spt. 12.

Asijdere si pentru a tree parte de sat de Cogesti care


au fosbu a mosului
Toate documentele de mai sus sunt din Depozitul Aca
demiei Romne.
BIBLIOGRAFIE

Academia Romn instructiuni provizorli pentru funfc


tionaree servilciffor".
/Milan Theodor. Documente Bucovinene vol. III.
www.digibuc.ro

76

IOAN

T. PETRE

Bianu Ion. Comunkgri mgrunte in Buletinul Comis. Mon.


Istcxriic

1 p. 306-308.

Boga L. T. Documente Basarabene XIV 1931 ChisinAu


96 pagini.

Bogdan Damian. Domnii moldaveni Stefan I si Iuga in


Revista Ist. Rom. IX. 1939.
Calinescu Gh. Istoria literatura romne dela origini png
in prezent. Buc. 1941.
Cartojan N. Istoria literaturii romne vechi. Ours anul....
Ciabanu Stefan. Istotria literaturii romne vechi IV. Curs
1941-1942.
Costin Miron Letopi%etul Tgri Moldovei editia loan St.

Petre But. 1943.


Costin Nicolae Letopisetul Tgrii Moldovei editia Ioan t.
Petre Bdc. 1942.
Cresterea colectiilor Academiell Romne pe anii: 1908,
1909, 1910, 1911, 1912
1936/939.
Ghibdnescu Gh. Ispisoace i zapise vol. V. 1921 Iasi 243

,
t

/I

Surete i izvoade VII 1912 Iasi


CQLXXIV si 334 pag.
VIII 1913 Iasi
426 pagini.
XII 1924 Iasti

.)

//

0/

a!

at

If

130 pagini.
XIV 1925 Iasti
LXXVI si 123 pag.
XV 1926 Iasti
LI si 342 pag.

XVIII 1927 Ia0


255 pagini.

XX 1928 Iai
271 pagini.
,,

at

XXiI 1929 tali


214 pagini.

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

17

Giurescu Constantin. Contributioni la studiul oronkelormoldovene (Neculai Costin, Tudosie Dubtu, Vasil le
Dmian) Buc. 1907.
Giurescu Constantin. Izvoadele luii Tudostie Dulbu, Miron.
Loganitul i Vasile Demian, Buio. 1914.

Grecescu Constant. Mrturriiae -comisului Istoc, un fragment de crania. in Revista Istoria. Roannd vol VIII
1938.

Iorga N. Istaria literaturii romntesti 2 vol. II Buie. 1926.


Documente Tecuicene in Buletinul Comisiei
Mon. Ist. IV.

stiri despre Axintie Uaicariul in A. Rolland


Mem. Sect. Ist. seria III tom. XVI p. 25-33.
Stuci documente vol. I 1901 Blue. 535 pag.
Studii i documente vol. V 1903 Buie. 720 pag.
Studii i documente vol. VI 1904 Buie. 660 pag.
5,
Studii i documente vol. VII 1904 Bloc. 383 pag.
Studii i documente vol. XVI 1909 Buie. 452 pag.
Studi i documente vol. XXI 1911 Buie. 613 pag.
Kogdlniceanu M. Cronicele Romanied: Axi'mtie Uricariul.
,,A dloua domnie a lw Neloulai Aif. Mavrocordat in
Moldova". Ed. 2, Vol. II p. 121-173.
Marinesicu lujijan Acte moldovenesti felurite in Buletinul
Comis. Man. Ist. a Romniei
Maririescu khan. Documente Basarabene, Fdlticene lia
Buletiriul VII.
Documente relative la familia Neculoe in Buletinul IV.
Documente Vasitudene in Buletinui IV.
Melhisedezt. Cronica Husilor si a episcopiei 1867. Buc..
647 pagini.
5,

If

Croni Ica Romanuffui.

Murrasu D. Istoria literaturii romne I Buc. 480 pagini..


Ioan Neculce. Buletinul muzeutlui Iai, anii 1921, 1923 si
1924.

www.digibuc.ro

IOAN ST. PETRE

78

Pasau Gioa-ge. Istortea literaturii romne. Cronicarii moldoveni i munteni 1926. Buc. 180 pagini.

Pascu Glorge. Axintie Uric.ariul si Neculai Oostin


Rev. Arhiva anul 1922 p. 484-498 Iasi.
?etre St. loan. Nicolae Co.stin, vieata i opena Buic. 1939,
286 pagini.
1Jrechia* V. A. Miron Oostin. Opere complete vol. I 1886
Bucuresti.
1.Irechig V. A. Notite despre slobozii. Analele Academiei
Romne Mem. Sect'. Ist. 1886-1887 p. 164.
1Jricariall vol. I
1852 Iasi 247 pagini.
II
1852 Iasi 279 pagini.
III
1853 Iasi 282 pagirni.
V
1862 Iasi 464 pagini.
1886 Iasi 400 pagini.
VII
It
IX ,1887 Iasi 500 pagini
XI
1889 Iasi 403 pagini.
XV 1889 Iasi 415 paginf.
,

71

XVII 1891 Iasi 499 pagini.


XX

1892 Iasi 4-18 pagini.

XXII 1892 Iasi 494 pagini.


IVIanuscrisele Nr. 13, 35, 37, 56, 58, 239, 241, 1255, 2601,
4225 dela Biblioteca Academiei Romne, Nr. 6
132 dela Bib Hakim Universiatii din Iasi.
Documente 55-CCXVI; 216-XXVIII: 117-CLXI; 116
CXLIII dela B:131. Acad. Romne.

www.digibuc.ro

DE A DOA DOMNHA
'LW NICOLAE ALEXANDRU VODA
(1/5 leaf 7220)

www.digibuc.ro

DE A DOA DOMNIIA LUI NICOLAE ALEXANDRU


VODA, VALEAT 7220
VrAndu a scrie a doa donmie a ludi Necolae VacIA,
fac Ineeper.e de uncle au pArsit alp-aosatul Necolai
Costin
fost logoat mare, carili au saris clomniia cia dentai a lui Neculai Vodd si au ocris pAn

au mArsu Necolai Vadd la G1ai i au trecut Du.nArea, mArgAnd spaie Tarigrad; i acolo pArAsind,

au inceput a svrie de dornniia lui Dumitrasco Vad


Cantemir. Incepnd dar eu a scrie de unde au lAsat
dumnelui, n'am lsat nepomenite nicii .celi ce s'au
IntAmplat i s'aru lucrat la maziliia luj Nectolai
Vadd, vrednice hind de pomenire i tiini cA

dela cele ce s vdd a ti socateli mici, pat cei inf 268v Wei* a s folosi si a lwa lumin, am lungit/istoriaa
neldsnd nepomenite unele din cele mai miei ce
s'au intmplat la mazilie i la a doa domnie a lui
Necolai Vad si am inceput dupa ce au trecut trei
ani din a doa donmie a MArii Sale a sorie i am
Intrat in& al patruffea an.
Sasind la Tarigrad Neculai VadA Dechernvrie In
ziva Ndsterii Domnului nostru Is. Hs. si mArgand
drept la caseli celi pArentsti ce avea la FAntar, ii
era curtea deschisA sd. toti boerinasiti lui strnsi In
toat vremea i mergea priiatini de sa Inpreuna in
taate
trimitea si soll ci era in Tarigrad pe
dragornanii lar la Nicolae VadA,
zicea room-

plementuri il mngia ca sA nu fac'd voe rea de


acia tmplari a mazilii.'
www.digibuc.ro

IOAN

82

T. PETRE

Trimis-au i veziriiul de au chemat pe Neco lae


Vocl indat cu parouca inpAratului i pentru
269R s-1 mnge cg nu era cu voe veziriului sar acia

precum s'au pomenit la domniia lui


dintiu; dar ma vrtos 1-au chemat ca s-1 intrebi
de vesti, fiind mrsu de curund despre aceste prti

de loc; si au fcut tain4 sootnd pe toti afar si

au rmas frnumai amndoi. Multe cuvinte de mangiare i-au


atuncea veziriul si cum ea,' iaste slujba (die. cu dreptate cunoscutd de Inptratul i s'a nu
fac voe rea, c fard de zgibavA i se va da domniia.
Dupd tacee 1-au Intrebat pentru vest Idespame

crestinesti: ce sd aude i oe s5J lucriaz


pentru stile moschicesti unde s afl. MAcar c
ostile moschicesti pn atuncea mai nice au flat
bine de stricatul pgoii; pentru aceia, lovind fr
de veste Ttarri cu cianiburi In Uoraina, au robit
multe suflete piste sam. Fost-au ou. acei Mari un
sultan si Voevoda Chiovschii cu Lesi de a lui i cu
lipcani i s'au intorsu innapoi cu pace, fcnd Mult
f 269v

stricdciune i incrcati de duiumud. La aciast intrebdciune a veziriului, m6car c


socotiia i vtiia Necolae Vod, c" rdspunsurile sintu
cu mare primej die la o vreme oa aceia, nestiindu-se

/ prad

la :ce sfraitu va vini treble care s'a incepus ; dar


precum
luminat Duannezdu mintea, au rdspunsu aa toate si au spus ce au stiut i ice au so-

eatit; cari, dacA li-au spus veztriul inpratului,


spun c i-au plcut foarte.
Inpreunare aceia a lui Necolae Vodd cu vezirkul

si mai vrtos c au fcut taind cu dnsua (neobiciuit lucru iaste la veziriul s facg tain cu domnii
mazgli) au zdgrit zavistie domnilor, i celor oe era
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

83

Tarignad, i celor eu domnii, si au inceput a-1 zavistui nu, nurniai Moldofvenriii, fce i Mun-

tenii i cerca sA afie veun mejloc u canili s&-i


porat strica. Care mejloc l-au i Mniat Dumitrasco
/ 270R Vod Cantimir stfatuindu-sa aicea in tara. en
o sam de boiari, carii nu-i era voitori de bini
lui Neculai Vod, adec sA trimit& boiari la Poart

si s fac mari jalob, precum New lai Vod au


fdcut multe nedreptti in. tar si au luat avere boiarikyr i pentru poclIonul bairaml&cului (ce era s..-1

dea Dumitrasco Vod, ca un poclon Ii &des&


Vodd in 9 kmi oe au domnit) s zic& c l-au
luat den lard i l-au poprift la sine, socotind c cu
aceste vor faci mare strinciune lui. Neculae Vod;

cat, una i s va strica numeli cel bun ce avea si

270v

cu greu i s va mai smote domniia, iar au ceialalt


vor faci mare paguba i sArAcie, ea si
socotiia
ce are s dea tot i la mare datorie sA incap, ctu
s nu mai poat lua nifciodart donmiia. Dar zice un
cuvnt: Altele snt adecid sfaturile oamenilor
alte poroneeste Dumnezu".
Fcndu-s dar primvard, au oranduit Dumitrasco Vod pe Manolachi Ruset vornicul i pe Ion
/ Sturzea vornicul i pe Gheorghit Paharnicull
c acestia au prirnit s fac5. aciastA slujbg, i li-au

fcut izvod de pr

era s fac; li-au dat si

izvod de toate veniturili ce s strnses in domniia


Neculai Vod dela boiari de do& ori i anume
cruri era Mcute den. cale afar& foarte i afar den
omenie: umil c pulses& inprumuta ce au luat
Neculai Vod dela boiari de do ori si anume
dela fiestkarile ce au luat si toat suma
deosbi iarls ; ai doilea e puses ea au luat
Neculai Vod.1 poclonul ba;--9.m1cu1ui den tar
www.digibuc.ro

84

IOAN

T. PETRE

tocrnis i izvoadele ci era la visterie de banii

f, 271R

birului ce strnses.4 i trimises la Poart, si au_


strilcat uncle zicea banii birului si au scris in locuL
birului, a bairamlculrui, care izvoade au cazut_
toate in mnule lui Necuilhe Vod, dac'd au luatiarsi domniia . /
Pornit-au Dumritrasco Vod pe acei bmari la
Tarigrad i ou izvoadelii ce li flcus, zdcndu-li
ICA VOT lua invtturd si dela Ianio, carili era capichih.ae lui Dumitratsco Vocl; carii, dacA au agiunsu

la Tarigrad, au gsitu gata pe veziriul ca s ias


Ica stile sA marg inprotiva Moscalilor. Au apucat
de s'au inpreunat odat. boiarii 01.11 verziiriul si au
spus jalobili lor. IL-au rAspuns intr'aceia clat ve-

ziriul, c vor avea dreptate. Dup ateia au esit


veziriuq. den Tarigrad si au mrs la Daut-Pasea,
aproape de Tarigrad, cale de un cias, dup obiceiul

inpr1i turcesti, ice au cnd vor s marg la caste, sed acolo la Daut-Pasea cteva zDle, ca saduca aminte si s grijasca cu toate cele treibuitoare-

de tltorie si de ostire. Mrs-au der si acolo boDarii de s'au inpreunat cu chihae veziriului i cu

si iar s'au jeluit de Necolai Vod i s'au


f 271 v rugat s / aib giudet drept; iar veziriul, aflnd socotelile lor si stiind c nurl prdscu cu dreptul,
li-au rspunsu s marg inpreung cu ordi:a pn la
Udrii si aproPiindui-s de MoldloMa, le va lua sama,

cA au fcut vechil Necolae Vod pe frati-sAu, Ion

Vcd, rnarii tergiman S'au fcut boiarii a fi bucurcisi si de aciasta si au zis c' vor mai rdmnea in
Tarigrad, ca s S gteaz; i asea, purcegndu
veziriul, ei au rmas In Tarigiad si vAzindu CA, ne-

n'au putut isprvi i socotind ch., de vor


merge la ordie, or isprvi i mai ru, c au :cuno-

micA

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

85

scut pe veziriul ca avea In dragoste re Nicolae


Vora, si sftuindu-sa ce vor face, i-au indemnat
acel Ianio sa dea ruca, adeca ravas de jalobla, la
sangur inpratul. Si asea, Inteo zi, venind inparatal dela Uschiuctar (ca rnarses s s inchine dupa

obiceiul inparatilor turcesti, carii margu in toate


I 272R vineri cate / la o giamie, de sa Inching la giamiile
cele mari Inparatesti) i-au tinut calea boiarii gi a-

prinzind rogojina In cap, au dat rucao. Spun sd


fie zis atuncea Inparatul catra bostangi-basea
Aciia, precum s vad, samn sa fie nisti telpizi,
de vreme ce au aprinsu rogojina in cap".
Lucru afara den cale j fr e socotiald au facut
acei boiari i, precum s zice, cu capetili lor au
vnut sa'gioace ; cd, rini da ruca la Inparatul, sa
chiam ca' niu baga In sama pe veziriul ; care lucru
inste de mare primejdie, veziriul. oricum ar fi,
pod zice, ca poate intacma eu Inpratul; dar osabrilt
i de aciasta, a sa rune in price eel. \mai
miei cu cei mai mari laste nebunie; eu
eel de protiva, de sa apuca" nestine In price gi'nca nu

sa poate sd nu sa pagubascd amandoi. Precurrn


f 272v

cand se lupti doi ce sintu nitro vartute / degi s


intampla de biruiasti unul pe altul, dar inc4 1 cel
ce au biruit sufl tari de osteniala i slabesbe foarte,
cu cat mai vartos Icand sa apuca nestine In price
cu oel mai mare i mai putincios deck dnsul. De
Una .ca aciasta au zis intaleptul Sirah ,,Oala
caldarea nu poate sa sa lovasc'd" cd, de s'or Iovi,
jar calla sa va strica. Asemeni iaste i para bodarilor cu domnii de cate ori au marsui boiari sa parasca domnu mazil la Poartd, niciodata n'au putut

ispravi mai nemic, ca domnii, oricum ar fi, au


priiatini oameni mari si sa pun pentru dansii si nu
le pot strica nemic eu para ; &sea n'au putut strica
nici lui Ne:olai Voda, cace i priiatini avea multi,
www.digibuc.ro

86

IOAN

T.

PETRE-:

c" mai toti cei cu diregAtoril la Poarta II era voi-tori de bine dar lsnd agiutoriul celu dela oameni
f 273 R voi zice c-i agiuta DunmeZdu la toate trebile lui, CA

muhe Ibuntti fic us In ara la grad i la svintele biserici. Pentru aceia acei ce au mgrsu s-1
prasc, s-au intorsu innapoi cu rusine, jar Necolai.

VodA au luat iars domniia Moadovei in scurt


vreme.

Dax au luat inpratul rucao si au vzut jaloba


acelor toiari, au poroncit caimacamului ca s
scoat pe Nicolae Vod la divanu, jar caimacamul
temndu-s, s nu s dea cumva Nicoffae Vod in
laturi, intelegnd de aciasta, i s gandiascd inpratul
dat
*tire de au dositu, au poronalt lui ciauLs-basea ca sa margA ne de veste la
Nicicaae Vod, s ma apuce s s asounzsd i aflnd
ea era Nicalae Vod la caseli ce avea la ArndutChichi pe Bogaz, au luart i un hasichiu dela bos1 273 v tangi-bas(ea), eaci nu poate nime s calce caseli
acele ce sintu pe lng mare frd de stire lui blostangi-basea. i a:sea, mrgndu acolo uncle era Nicolai VadA (c s tmplase di erala caseli lui Ion
VodA, fratelui ski) s'au supus acOlo aproape si au
asteptat pnd s'aui deschis poiarta, vrnd s6 ijass un
orn cu. triabd ; i asea, au intrat ciaus-basea i hasichiul cu taifao bor. Iar Necolae VocIA, prinzind de
veste ca i s'au cdkat ourtea i4 dared
pribz,

au incuiat pe din lontru usa odii intru cari era si


au sezut acolo. Mrs-au ciaus-basea cu hasilchhal

intr'o odae, intru cari era o samg de boerinasi si


din slugi i au intrebat de Nicolae Vod ; ei au dat
samd cd nu iaste acolo. Zisu-li-au s li descue
odae cia incuiat ; ei au daft sang CA laste incuiat
274 R de tergimanul / cel maze i cheile sintu la dnsul.
cu atta s'au dus de acolo, lurancl vir'o doi boe
riinasi si vr'o doi topii den casA, pre carii i-au dus
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

87

la popriala bostangdilar. MArs-au si a &a zi claw


basea la saraiuj. cel dela Fnar a lui Necolai Vod
iar altb: eercatur n'au f'cut, farai cat, intrndu
iht-eo odae de cele de gips, au Intreblat pe boerinaii ce s tmplase acolo, uncle iaste Nicolae Vodd

pentru ice sa d In in gaturi, cnd l chiamA Inipratul; iar acei boerinasi au rAspuns cbi nu laste
acolo, nici Z1 stiu uncle iaste ; aducndu-i cahve
serbet de sus, s'au dus de acclo eu atta, trimiVindu la PoartA pe vr'o doi-rtrei din buerinaSii ce
sA rtmplase acolo, zitndu s fie zis boiairili, eft* au

a s pari i eu unii din boerinasii M Necolae vodg.


Iar Necolai Vod in noaptea aceia ce 1-au cercat
lia ArnAut-Chioi, ori c s'au temut vzind cA I-au
274 v cercat noaptea, ori pentiti ca sa nu stea la prA cu

acei boiari, c socctiia a fi lucu MIA de cinste


S stea cu unit ea aciia la divan si Ica sA
grAiasca neicariva cruv:Inte Inprotiv, au socotit de
s'au dat in laturi si au sezut cAteva zile tAinuit si
au scris cArti la Ordie la frate-sAul, la Ion Vod, si

la veziriul, cum c au dat boiarii ruca la inpratul si cum cA au trimis caimacamul de 1-au cercat
noapte la gazdA. Cari, IntAlegAnid veziriul, i-au
prut rAu foarte i au saris la caimacamul
nat, zicAnd Ca' nu s'au cAzut sA facA una ca aceia

si au instiintat i pe inpratul de aciasta, adecA


cum cd au mbirsu si la dnsul acei bbiari moldozis sA, marg eu
veni cu jalobA i cum cA
ordie, i apropiindu-sA de Moldbva, le va lua
sama, ca ay fcut Necolae VodA vechil pe frati-sAu,
f 275 R marile tergimanul, i i-au dat /si toate dresile ce
avea si nu s'au czut SA mai supere InpArgia Care
inVlegandu-le inpAratul, spun s6 fie zis DacA
iaste asea, s'au edzurt sA margA acolo, s li ia sama
veziriul".
FAcut-au si la impAratul ruca Necolai Vod si au
www.digibuc.ro

IOAN AT.. PETRE

88

dat-o singur doamna, intru cari scrlia cum o, si


parinteli lui. Nicalae Vod si el din copildrie au
slujit cu mare dreptate Inprfli aciastd pr ce
au falcut acesti boiari iaste mincinaasd, c nurnai
no luni au damnit i ,cum ar fi putut s ia clod pocloani a baeramlcului ? si inteacele 9 luni ce au
domnit, au 'plat-it si, birul deplin i bairamlaoul
acelui an si balgibaslacurili i miiarea. i (Hama ee
s d la mutpacul inprtescu; i toate paroncele Iry
f 275 v pdrtii

Mc:tut deplin / lard acestea sintu master-

suguri a lui Dumitrasco Veda, cd el ari gaud s s


facA haln i SA" s inchine Moscaliffor i pentru Ica
rme lui baniki bairamlcului i alti bani ice ia

den Ord, scornesti aceste pari ; c nici vreo


strmbtate sau tirnie, precum au parit acei boiari. n'au fcut ; c, cand au mrsu eu domniiia, au
gsitu tara foarte slalb i rstpit; i in cad
vreme au domnit, au ineeput a s tocani i a s
strange oameni din toate prtile ; earri acestea,
unde iaste tirnie i nedreptti, nu pot sd fie. Aesitu Ta'sIceste i alteli au scris Inpratului
punsui, cum Oa' in ziliili nprii seile nimrui
strambAtate nu s'au fcut, nu s va face nice lui
strmbtate
Au mai oencat in 2-3 rnduri aceti boiari la dif 276 R vanul impgrAtescu i ca arzuhaluri dara altu rspunsu nu le-au esit ; carii, vzindu a anti ou rucao
ce au dat, nemic n'au aspravit i cum e au incdput
la mare primejdie, pornind pe vezimiul asupra lor

cu urgie, s'au intorsu innapoi in tara cu multd


groaz, caci unii s'au temut a merge pre uscat
au mrsu leu corabie pe mare ; jar, carili au mrsu

pe usclat, s'au arnestecat pentr'alti cltoni, ea s


nu-i cunoase nime.
Agiungndu veziriul cu ostile inprtesti la Oblucitd, unde era podul fcut piste Dunare, au aflat de
www.digibuc.ro

AXINTIE URI CARIUL

89

hainie lui Dumitrasco Vod si cum tca au Intrat


Moscalii in Tara Moldoviei
in tlarg de Moldoveni ;

Cate s'au lucrat aicea


si au socotitu de

au ornduitu pe Ion Vocid, frateli lui Necolae


Vod, s." marga la Brila ; i au scris i ferman la
f 276 v too ldcuitorii tmi / ea s nu s'Tniprotivasc5, lui

Dumitrasco Vocl i sti fie supusi i plecati inpd-

rtii;precum au fostu. ti au mrsu Ion Vod la


Brila cu acia poronc a veziriului i poate s fie
avut i alte poronci si au scnis la unD den mazii ice
Inpeses c sintu la margini, precum s'au scris
la domniia lui Dumitrasco Vod, dar n'au vrut s
intllagg nime, cd era imflati mai toti pemintenii
cu nedejdile li deserte, nestiind voe lui Dumnezau, cum va fi ; eau, cu nesocotiala lor, cnd s
tinea c Sint scdparti de suptu giugul robii, atuncea
era sd caza nu numal la mare robie, ce i la perire
desvrsit, de nu li-ar fi agiutat ian mula lui Dumnezdu, care nu las desvrsit pe icrestini la pierzare.

Nevoitu-s'au In tot chipul veziriul, ca sd nu


f 277 It marg / aciast veste la inpratul, cuan ea' s'au hainit
Dumitrasco Vod, ea s mud intristeazA ; dar, ne-

putindu fi tinuit un lucru ca aciesta, au aflat


Inparatul i s'au adus amente de cuvintele lui Nicolae-Vod ce-i scrisesd in ruca, precum s'au pomenit, cum c4 ari gand Dumitrasco "vodg s s
fac' hain i opreste pocionul bairamlcului si
zicea cum CA i-au luat Necolai Vod ; i 1-tau prut

rau Inpratului, eAci au mazillt pe Nicolae Vocl.

agiungnd la tati vettea aciasta, huliia toti pe


hanul, carili tau fostu pricina de s'au mazilit un
domnu Ice slujiia du dreptate inprtii si au tocrnit
Tara Moldovei si au facut pe un hairt i punea
la socotial toti, cum cA, de va rmnea Moldova

pe mna ipprtii.
nu iaste altul ca s s trimit
www.digibuc.ro

IOAN

90

f 207 .v

T. PETRE

dornnu, fr numai iards Necolae Vod ; pentru,


aceia au indemnat pe Nicolae Vod priiatinii si,
s nu, mai saz tinuit /ice ssazdi ia easa lui. Cai pentru faati-su, Ion Ikea, cum c'd
rile,
1-au fostu trimis vei.triul la Brila, precum s'au
pomenit, ca s tragd pe Moldoveni s ai s hainiascA, vzInd si Indenmrili priiatinilor, au esit

de uncle era tdinuft si au mrsu de sidea la saraiul su.

Ion Vod, dac au mrsu la Brdila, au sezut


pnd cnd au intges c vin asttle moschicesti s
o ia, i atuncea au trecut Dunrea in ceia parte

si au mrsu la Meoin; iar a doa zi, au si sosit


Moszalii si au inceput a bate cetate, care au si
luat-o 'And in trei zile, mcar Ca' au sttut
Turcii foarte bine a rzboiu i s'au alArat si den
cetate, cum. s, cade; dar, neputndu sufehi focul
f 278 R Moscaliffor i setea,

c le luas apa, / a triia zi

au inchinat-o; si au dat Tvsoa1ii voe Tuncrlor s


ias numa cu dit va hi pe dnsid i cu ct or putea
radica. Dar, esiaidu Turcii, den cetate pen oastea
moschiclfaSA Cat s deprta cevta de capite,
nvald dragunii jHj jecuia. Iar a dca zi dup ci

au luat cetate, au si sosit trimiii cu veste, cum


Ca' s'au fcut pace; si au lsatt Mosoalii loetate, pre-

crum s'au saris la dornndia lui Dumitrasco Vod.


Inflegnd Ion Vodd c s intoarce
isprvind cu Moscalii icvle ce au vrut, c2.4 cuprin-*

zindu-i de toate prtile cu

mugime de osti

dndu-le nval neprsit i nelsind s le marg5


in obuz niciun fel de icai sau de oamenfi, li-au
cutat Moscalilor a cere pace, cu vrsare de su-

f 278 v doh si de avutie i cu fgade / c vor lace toate


ceiiridi Turcilor, cari au fostu aceste: S5 dea
Azacul, s strice samar cetate i alt cetate,
s" nu las in Tara Lesas:16 osti moschikesti j alte
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

91

poncturi, care acestea le trec pomenindu-le foarte-

pe scurt, de vreme ce li-au scris altii mainte de


Isprdvind dar acestea veziriul i mArgnd
spre pod ca s triacA Dun Area, dar au sosit la
Cartal, acolo au mAirsu si Ion Vod de s'au inpreunat cru veziriul.
Aco lo au mArsu i Lupul Costachi vornicul de

s'au inpreunat cu veziriul si 1-au inbrAcat cu aftanu de raimacamie; si de acolo D-au trrimis de
1-au luat din Iasi dinpreunA cu Antioh Jora hatmanul i cu Maxuth Posteinticul i i-au dus de
/ 279 R 4-au inchis / la cetate Vannei, precum s'au scris dupA
domMiLa lui Dumitrasco VodA ; i de acolo au

trimis pe Ion Vodd caimacam i swot-tor Tgrdi

Moldcvei, adevenindu-i cum CA' i domniia s va


scoate lui Necolae VodA.

Nevoitu-s'au unii din boiarii *Ai atuncea ca


s. aducA domnu pe Mihai VodA fcAnd magzaruri,
cum ICA toata tara pohteste donmu pe Mihai Vod

li-au trimis la inpArAlie; dar n'au putut isprAvi


nemick miei cu de acelor magzaruri lia PoartA, nefiindu voe lui Dumnezdu.
Trimitind veziriuif pe chihae lui la inpratul Cu

vestea isprvil si a biruintiti ce fcuse inprotiva


I 279 v

Moscalilor, mrs-au la dAnsul NecOdae VodA de


s'au inpreunat. Cartile / i-au spus atuncea (cum CA
va inpAnatul sA4 clar 50 de pungi de bani. pentru
poclonul bairamlAcului oe nu( 1-lau dat Dumitrasco
Voldb.". Putea dupA aceia Necolae Voidd s sA dea
ciard inpAradacA au inples cA. va
tul atAtea bani ; dar puses'a gnd sA nu s mai ascunzA, IcA i priiatinii asa Il indemna. Pentru aceia
nu s'au mai dat In laituini, ice idea
saraiul ce
avea la FAniar, pe cli o parte nedejduind in ulna
lui Dunmezu asteptandu den zi In zi, s di s'A
oat domniia Moldovei si sA-1 cheme inpAratul
www.digibuc.ro

MAN

92

T. PETRE

infbrace cu caftan, precum Ii scriia frati-sau,

Ion Voda, si alp priiatinii, pe de alta parte era


icuprinsu de malinke si IntrisW, stiind ca va sa-i
ciar Inparatul atatia ftani, preoum s'au zis mai
sus.

N'au ta-ecut multi zille si au trimis caimacamul

un eiohoclar la Necclai Veda' ca sa-I cheme sa


f 280 R .marg /la Poart ; 'care chemare, macar c Neculae Veda o stiia pentru ce iaste, dam- nevrand,
cum am zis, ea SA mai dosasca', s'au sculat de au
marsu la Paula. Top au inceput a zice cl
&lama ca sa-l.inbrace cu caftan de domnie pe Nicolae Vod daca I-au vazut ca merge la Pearta ;
c asea sa pm-fa cuvantul la tofp, cum de inste s
s mai trimit domnu cristin la Moldova, nu sa va
trimitealtul far Necolae Veda', ea' vinisd Inerul la
cumpand, s sa Lea pase la Moldova si s nu mai
trimita domnu.
Margandu Necolte Voda la Pearta, i-au zis caimacamul eum c porenoa inparatului iaste sa dea
50 de pungi de bani, poclonul bairamlacului ce mi
s'au dat ; intr'alt chip SA nu fie. Raspuns-au Necolae Veda cum c lazed poclon 1-au luat Dunatrasco Veda den tara i s'au dus au banii la Mosf 280 v cali ; dar, den vreme ce iaste asea poronca inprii, va vindea ce ari i va plini cat va putea eu
prinde au re are ; iar cat nu va putea piliinii, ce va
fi mila inparatului. i zicea Neculae Veda ea in
Cata vreme au domnit, ca SA nu rAmae gios nicio
pore/Ica inparatiasta, s'au indatorit si au plinit
birul i bairamlcul i toate eke s dau den tara
au ramas pain de datorii ; c'd den la.T n'au apucat
sa la cat au dat, donmind numai 9 luni. Spusu-i-au
caimacamul precum poronca inparatului iaste sa
saza la popriala rand va plied acei bani ; i l-au
Intrebat uncle Ii iaste au voe ra sa-1 oranduiasca ;
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

93

au pohtit
rndulascd la ciauslar emini,
fidndw-i casa aproape de saraitul lui Necoltai Marla.
asea, de aoclo au purees dinpreuna cu ciauslar
emini si au mArsu la easa lui la poprial,
Vzinclirsa Necolae Voct la popriald si cum ta-i
f 281 R cere inpAratul atrtia bani, au inceput a SO lOsa
de nidejdea &mink ;
acmu dides poroned ca !
s-i scoat odoarAli l alte lucruri ce-i mai rmses nezglojite, la vnzare; iar pe afard, intre

unii oameni era voroave tilt de ru pentru Nicolae Vod: c zicea ea" nu va mai vedea domniia nicio-

datd, cd nu daste lucru prost a s da ciniva in laturi, cnd irar porunci inpratul s marg la giu
deleart si cum c aeeste
fcut tot ow master
sug Tundi, de au seeds cuvantu c vor s-i dea
domniia, ca s ias de unde era ascunsu i sa-1
clobandiascO in mktule tor, precum s'au i facut
cum ea Turcii gonescru epurile cu earul, i alte
asemeni, fitesticarili dup socotiala lui grAiia. Dar,
precum zice pricrocul David : Gndurile oamenilor sintu toate fricoase i cu gresala cugeteli lor".
f 281 v Alteli ganidida oamenii i alte / era ornduite
de DumnezAu s s facd ; c' intr'acele ziLe ce era
inchis Neeolae Vodd, iat au sosit ifia inpratul
talhs dela veziriul, carili II trimisesd cu sfatul
tuturor pasilor dela ordie, intru rarili seniia s trimit dommiu pe Nicolae Vodd la Moldova, Ca' altul

si
nu daste de trimis donmu fdr de dnsul
inprafi iaste icredncios i tara Il va ; i cte l-au
prit acei trimisi de beiu eel hain, era toate minciund si sa-1 trimit fr
zbavg, ea S strng4
raeo s caute de poroncile InpOrsatii. Care talhs, daca au mrsu lia inparatul i socotind i inpratul cum CA eu adevgrat pu era altul de trimis
domnu la Moldova ; c ciialalti domni, ci era ma-

zill in Tarigrad, avea toti cte o pricin mare


www.digibuc.ro

IOAN

T. PETRE

Antiohi Vodd era frate lui Dumitrasto Vodd, carili


282 R s hainis i mrses eu / Moscalii ; Mihai Vodd

avea nume ea era s fugd la Moscali si au adus


osti moschicesti in tar, de au luart pe o sam de
Svezi dela CennAuti ; Costantin Duca Vod avea
nume c au adus pe Lesi, de au omcxrit pe un
inprtesKu

au socatit SA' dea domniia

iars lui Necolae Vod si au trimis de au Intrehat


pe muhtiul de iaste obicel s sa dea cuca la donmi
dela Inparatul, nefiind veziniul acollo ; Dar muhtiul,
fiind priiiartin lui Nicolae Vod, avnd prietesug cu

printeli su, cu Exaporiltul, au rspunsu inpratului cum si cuca s s dea s cade, si a s zAbavi
trimisul domnului la Moldova, nu iaste bine csi
cade cu un cias mai innainte s dea domniia lui
Neculai Vod i s-11 porniascA spire targ, zicnd
multe laude pentru Necolae Vodd. Atuncea au otri1 282 v mis i inpratul s cheme pe / Nicolae Vod, de
inbraci cu caftan de domnie.
unde era inchis

Nu santu svaturille mole ca svaturile voasire,


mole ea cile voastre ; ce, pretcum tiaste
deprtat ceriul de pmntu, asea sntu deprtate sfaturili mole de sfaturille voastre i gnidude gndurile voastre" zice Dumnezu
rile
prin prorccul Isaiia in Svnta Scriptur i int?altd
parte a Scripturii :Jards zilce Dumnezu
Ciart i iars tmduiaste". Pentrui aceia toti
intleptiti i dascalii ne invap nici s ne prea bucurm, cnd vedem toate trebili fkndu-s pe
nici

ve noastr, nici s ni prea intristAm, ndu nu


urmeaza acele ce vom dup a noastr poht. Cnd
s afla Necolae Vocla la acia mai mare ntristare
283 R pierzind nedejde de a luare domniia, cuprinsu de
mult voe rea pehtru inchisoare, inspimat e nu
va putea plini cu tot ce avea acele 50 de pungi de
bani, ce-i cerea inpratul, i frd nedejde, din bowww.digibuc.ro

AXINTIE URICARITJL

95

gat mtla 114 D.ummezu, carile nu trebe rugile ace-

lor oe s tem de dnsul si. d plati fdeltorilor de


(buntti, nu numai in Ioeia lume, ce i inteaciasta,

s'au druit lui Neoolae Vodd totte oele buni si


drepte i din'ohisoare s'au scos i domniia i s'au dat
acele 50 de pungi ce-i loerea inpratul li-au lsat.
Si nu iaste de mirat
trimis D.unmezau
oanice intristare eu aLla inchisoare lui. Neoulae

Vod, poate s" fie gresitu oeva ea un orn, a. nu


poate nime s fie in hime i s nu gresaso si pentru greselile lui, s-i fie taimis Dunmezu acia intr:lstare. /
1 283v

Era in anii dela zildirea lumii 7220, in luna lui


Septemvirie, in 25 zile, cnd au chemat lapratul
s5.4 imbrace cu aftan de domniie pe Niculai Vod;
mrgAnd la saraiul impgratesou
inbracndu-1
cu oftan i dndu-i mica, iaste obicei and mgrgu donmii s sdrulte poala sau pnnntul innaintea
inpratului; atucea ziic inpgratii dornnilor pren
mejlocul veziriuluj cteva poromoi; dup aceia le
zio i ou laude de n'or face asea; lair lui Nelculae
Viod atuncea
zis inlpratul aceste cuvinte:
largs ti-am iniiluit cu domniia Moldovei;
s cauti lair s me slujisti ou dreptate!" Si asea s'au
intorsu 1a gazd ou alai mare si frumps !oum s
cade.

Indat, dup ce au ingoircat caftan Netoolae Vod


I 284 R nc pnd a nu-i vimi sangiaciul dela Poart, / au
invtat S s
orti in largo; i avea gndu s
ornduiascd cairmaicami pe Lupua Oostachi vornicul

si Pe Anteohi Jora hatmanul, c inca nu stiia c


s'au trimis caMacam de veziriul Ion Vod, fratele
sgu, 1ii acesti 2 boiadi au czut la urgie; dar inteacelas cias, au sosit i icrti den tar dela Ion Vod,
instiint4nd de toate de aoestea si cum od au tr.mis
veziriull de auf duat pe Lupul Vornircul si pe Anwww.digibuc.ro

IOAN ST. PETRE

96

teol-;i Hatmanul si pe Maxut Postelnicul si era sd


li tae capetile si cUm lc au pus nevo'2nt de i-au

mantuit dintr'acia primejdie; dar n'au putut s-i


scloat de tot si i-au t&mis vezirinl la Varna de
.i-au inchis. Scrisu-i-au drepta aciasta Necolae Vodd
intr'acesta\chiip: Iubite frate, iti multdmim loarte,

adci ai pus nevoint de n'ai lsart s piiar acei


boiari; vei avea tsi dela Dumnezu platd si dela
f 284 v noi / multmit". Au scris

si. la Ion Buhus biv vel

logoft si la Gavril Iflelesad vernieua ea s'd fie


inpreun eu frati-su, Ion Vocl, s poarte grije de
ttedbili tardi, pn va merge si singur in scaunrul
sau. Scris-au icArti si la toti lcuitorli ca s iasd den
bejenii si s marg s s asezd pe la caseli liar si
sd n'albd niceo temere despre rime. Sarist-au si la
boiafri, milli or fi pribigit, stiindu-sd vinovati, esdei

au marsu de 1-au prtit la Tarigrad, ca s nu s


tiam ad i-au ertat ipe toti si s nu ailad nicio grije
si. s marg pe la caseli bar si cum ca-ci va avea pe
told in dragoste, zicndu-le ad acele treaute le-au
dart uitkril. Saris-au si la carii or fi pribigit, stlin.du-li c aik fcut niscariva greseli inpotriva Turcilor, pe vreme ci era Moscalii in tara, adeverindu-le
c nicr avea niceo nivoe. /
f 285 R
Fcuse voe rea Neculae Vodd pentiai acei boiari
ce-i trimises veziriul la Varna, dar avea nedejde,
inpreunndu-se cu veziriul pe drum, cd aiomu sa

porniia de mergea spre Tarigrad eu toate ostile


si socotiia s-1 intmpine dincoace de Udrei, CUM

s prinde de aicea, weicum s'au .Ti intmplat, si


acolo avea gndu s 4Sd roage veziriului, ea s-i
iarte si s trimit sl-4 scoatd dela inchisoare si
s-i aduc inpreun au sines in Ora.
Vinitu-i-au lui. Necolae Vodd si sangiacul dela
Pow-It'd iar icu alai f.i. cu obiciuita liremon'.e; si
avnd poronc dela inpratul ea (Id purciagd far
www.digibuc.ro

A XINTIE URICARIUL

97

de zdbavd in lard, au Inceput de sirgu a SA' gati


a s griji di cele ce sintu treibuintoare la Caldtorie. /
f 285 v In ziva a zece a lui Octonwrie, au purees Necolae
Vold din Tarigtrad i mrgand pe drum, s intalnida cu pasii ce vitniia dela oaste i s inpreuna eu

frea voroavg
arta toti mult dragoste, grdindu-i. cutvinte dulai i ardtndu ed le
pare btni cacti mergea donmu. lar, dac s'au apropiiat de Odrei, inrtlegand ed.' nu iaste departe ven'au vrut s margd pe la Odreiu, s nu s
intample s sosascd & vezIrlul acolo, i ar fi fdeut
si mai mult zdbavd cu inpreunarea i mai multd
cheltuiald; pentru aeeia, dela targul ce sd chiamd
Hafsa, au ldsat drumul eel mare a Odreiului
luand catva den boerinakt au purees sprintini, frd

de agdrlc, la 4 eiasuri de noapte i tindu de


curmeziq, j s'au fcut ziva deneoaci de Uclrei, la un
f 286 R sat ee-1 ziic Derventu Chioi; / de acolo, mrgand
lia un sat ce sd ehiamd Vacsl, au sosit sara acolo
si veziriul si hama Devret-Chirrai; si aui mdrsu

Necolae voda, de s'au inpreunat eu amandat


1-au priimit eu drageste i i-au artat mare prietesug, ca veziriul era paiiatin ined eu rdpdosatul
Alexandru Exaporitul, pdrintele luti Neculae Vod;

hanui lards, stiindu-sd e au fostu prieina mazilii


lui Necolae Vodd, ori cd s'au edit dj ce au fcut,
haiimindu-sd ceriacul lui, Dumittrasco VodA, Ori cd-i
era si mil de Nieolae Vod, fcndtti atta pa-

gubd., i-au ardtat multi dnagoste i prletesug. Aceste luarturi, dragostea si prietesugul, la Icrestini
s dau fiecui, dela cm cat de mare la eel mai mic
mai de gios; dar la Turci iaste luaru mare, cand
f 286 v arata unui erestin, mdcar sd fie / domnu, nisti
oameni mari ea aceia, han i vezir, dragoste si prietesug, e la inpdrtiia turciascd iaste" multd md-

rite i o numscu dumnzdire pre pdmantu. Inwww.digibuc.ro

98

ICYAN

T. PETRE

brAcatu-lau acolo eu caftan veziriul, fiind acolo


hanul, claw n'au cheltutit la amndoa
100 lei, puind prildna c iaste in drum si au purees
de grabd; si cu fgAdui.int numai au potolit lAcomida Tucii1or cea mult i nestioas.

Rugmintea eea denti re au Mica la ada Inpreunare Necolae Vodd cu veziriul, au fostu ca
sa sloboazd pe Wei 3 boiari ce s trimises la
Varna; dar au rspunsu veziriul CA nu SA' poate.
Ca' au apucat de au, famt stire inpratului pentru
inchisoarea lor it trebue larg cu stirea inpratului
slaboazg; numai s'au adeverit c mdrgnd
f N7 R la inpratul, Ii va / spune i va trian4e de-i va scoate;
dar n'au agiunsu s marg la inpratul acel vezir,
Baltagi Mehrnet Pasea. Ce agiungAndu la Odreiu,
dup putine zile, au trirnis Inpratul de 1Laumazilit, i lundu-i toat averea, 1-au trtnis la inchiscare; si putin au lips't s-1 i omoare, CA-1 prise
hanuil i oraiul svezsou la inpratul, cum CA ar
fi putut s ia la robie pe tali MoScalii si cu tariul
lor Icu cte puteri avea si la .ce slbiciuni i strm-

torire au fostu agiunsu, de n'ar fi lcomit s ia


multi galbini i s* fac5 pace ou dnsii; si in locul
luit s'au fcut vezir Iusuf Pasea.
Purcegndu de acolo Necolae Vocld spre tar,
1-au tmipinat cArti din lard dela Ion Vod i delta
boiarii ce era caimacami, scriindu cum cA nu es
f 287 v oamenii den Lejenii : uaid temnclu-s / pentru dapentru jacurili
tcfriile ce era datori Turoilor,
ce fAcus Turc:lor cnd Nn'inise Moscalii in tarA.
Soria si pentrul oastea lui Voevoda Chiovschii,
icum CA au intrat in tarA i s'au asezat dela Orhei
pn la Hotin. Cari intalegnd Necolae VodAy de
acolo din loc, au intorsu pe useriul cel mari SA'

margA la PoartA si au scris la capichihaiali

s"

siliasc ss scoatg fermanuri inpArAtesti pentru


www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

99

prFcindi ce s'an pomenit, s n'aibd nevoe


pemintenii, nici pentru jactrile ee s'au fAcut Tur
toait

cilor pe vreme 1VLoScali1or, rite pentru datorii,

pentru oastea cia lesasc ca s s rdici din tarA.


Care fermanuri, toaters'au scos precum pohtise
s'au adus la Nee, lae Vod; i scrlia: pentru ci s
va fi luctrat pe vneme otii, nime sA nu supere
1 288 R raeo, i datornicii s psuiast pe oameni / pnd in
trei luni ; i pentru rclIcatul astii lesdsti den tar ;
numai acel ferman n'au vrut Necolae Veda , sit-1
arete indatA, ce au venit in Ora, socotind a nu fi
vreme.

Dacil au tre:ut Neculae Veda muntele, au trimis la Bdsrabd VoclA, domnul munteniscu pe Manolachi Aga, pre carile 1-au fAcut comis mare vi-

nind In arg, soriindu-i

i fAcndu-i stire, cum


CA din mila lui DuinnAzu si a inpAratului, i s'au
dat domniia Moldovei; i i-au trirnis i putinteli

daruri: un ciasorni: de aur, panzehruri si tenzuhuri ; de care si Bdsrabd VodA, dupA ci au vinit
Necclae VodA in soaun, 1-au trimis cArtii bucu-

rndu-se c i s'au dat domniia i i-au trimis


nisti cAlmdri de argintu. dar.

In 29 zile a lui Ootonwrie, au sosit Necolae


VodA tla DunAre i tre:nd-o intr'aceias zi, au
1 288v

mrsu la / GAlati. Nu i-au e;it /lime innainte din


boiarii tri, flindu-i vinirea can de grabg si
fiindu i bolarii
unii la pribeg:e, altii daft
cu bejeniile spre munte; i incA nici conacili nu
era grijite bine, mAcar cA pentru conaci trimises
bani. innainte Necolae VD& pe Iamandachi Suto,

biv cmnar, si au dat la toate conacili cte 50


lei din GAlati pan5 in Scntee si s'au cumpArat
di ce au trebuit. Si au arAtat dintAias dat exiast
m'l, cari niciun domnn n'au fcut-o sA vie spre
tarA eu domniia i sA-s cumpere conac pe banii si.
www.digibuc.ro

IOAN

100

T. PETRE.

Mare jeale i dureri la inem avea Neco


Vod i.i in Galati; i, dac au plaices din Glati
spTe Taci, vzind tara, care cu un a mai nn-

inte o lsas tocmit i inibilvsugat;" nu numai


f 289 R robit i pustiit / de catrneni, ce i caseli i basericile rsipite si arse; si se ohta dela inem vzindu pe tiloli peminteni cAti scpase de robie,
gab, lipsiti i desprtiti: brbati de femei, printi
de ficiori i frati de surori, carii in toate znile
la toate conacile veniia i cdea la dorimiu ,cu laarmi, tnguitnidu-se i jelvind de pradd i robie
ee li s'au intmplart. De earn, fcnduri-se mult
mngia eu cuvinte buni, adeverindu-li-se
taum e" iou agiutoriul luti Dumnezu va sili eat va
putea, i pentru scosul robilor i pentru odihna
lor.

Lund veste Ion Voli, cum c au trecut Necer


lae Vod, fratile sau, Dunrea si vine spre
ias innainte in tiimpinare i treau purees
cnd de Vasluti i trecnd apa Bnladuhil, drept
f 289v

Baba Rea, s'au inpreunat ou Nicalae Vod, uncle /


spus cei cedesailcase Necolael Vodl Dac
vinna inaintea lui Ion Vod, cum ea iaste aproape
atstepta, si, dacA au inceput a s apropiia, i-au

trimis Necolae Vod un cal tureescu, di eei de


frunte, cu podoatbi frumoas, pre carili incAlecnd,
au mrsu i au desclicat, unde 11 astepta Necolae
Vad. i acolo inpateunndurse, s'au inbrtseat

s'au srutat; i dzind ca vr'un alas la voroav,


au inclecat si merges amndoi alaturea varovindu.

In ziu ce s prznuiaste sAborul Arhanghelilor


Gavriil, In 8 Ale a luti Noeinwrie, au
intrat Necolae Vod in Iasi cu alai au pomp
dornniatsc ; i mrgnd la Svete Necolae, au intrat
Mihail

in oltar i i-au cetit molifta cia de domnie Pawww.digibuc.ro

AXINTIE URLCARIUL

hamie, carili era episcop

Romanului; i facntf
rug" la Atotputernicul Dumnezitu, ea s-1 intA1 290 R riascA eu agiutoriul eel de sus,
esit din. beseriCA
si au mArsu aa eurte; i stndu in divanul eel

mare, pang' s'au eetart ferrnanur eel de domnie,


bArat Inca nu &A sooses'A ; dupA aioeia s'Azindu in

scaun, au mArsu toti. .de i-au srrutat poala, urrAnaunt sA donmiascA eu pael inteani
larg, dup'A ice au treout cAteva zille, tau inpArtit

toate boerille i fAcndu mas mare i-au ospatat


toiti; la earl masA au sezut ii Ion Vod i foarte
s'au veselit inteacia zi toat curtea; i s'au seulat
boiarii dela mase de au giucat in casa cia mare,
cA aoolo sA pusesA masA; i, dup .cri au giucat, au
dAruit Neeolae VoidA tutuilor bolarlior ate un
postav i cte un atlaz; i celorlaltjj boetrinasi, carii
au giucat,
dArruit cte un postav. Dupg. aceia
290v n'au / zAbAvit Ion Vocr si au purees la Tarigrad
rpe

in cai de offal; grAbindu-se ea' margA la PoartA.


Dact au pornit Neoalae VodA pe frati-sdu, pe lori
Vaal, la Tarigtrad, iambi au' mai. scris cArti la bo

iarii ce era pribegi, adeverindu-le cu giurAmntu

cA pre carli Ii sintu grei, irau ertt

i s.A vie fArA

de nictio siialA In aT. Li sA adeveriia i pentru


alte gAlceve i pentru datccrii cA n'or avea nilciun
supr i cum cA vor avea dela dumniia sa einste
odutare. Cari, stiindu-41
domniia dentAiu cA
iiaste stAtAtor La curvAntu, s'au inorezut si au vinit

toti; caati mai In grabg, cani i cu oarice z'abav.


Dupg aceia au pus mare nevoint pentru scosul
robilor; si au orAnduit oameni de au mArsu cu fer1 291 R manila oe sA scoses'A dela inprAtie ca unde vor
gsi Moldoveni rrobitti, s'A fie volnici a-i itia. Scosau si dela hanul iar1 semenea eu femmanul inpArteseu; si au dat hanul brulucbasi siimetni hd-

www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE.

102

nisti ca s margd inpreun ca oamenii cei domnest si inbla pen Bugiac si pe la Chi ilia pe la
pe la Brk la # uncle gsiia Moldoveni robiti, brbati i fAmei, Ii lua 0-i trimitea in tara;.
mueri # fete si
# s sootea sute de oameni,
copii miici, si-i ducea innainte lui Necolae Vadsa.
de-i videa pe toti; poronaiia de li s facea Inaducea goli i ca vai de dmii;
brcminte,
le da bani de cheltuiald, ()elm- eAstanit.i le fcea
cdrti de scutiald, ca s n'ailb nicio suprare; si
asea Ii trimitea pe la .aasele kr,
f 291 R Mcar Ca' la purcesul lui Ion Vcdd din Iasi/ spre
Tarigrad, i-au adus amente Necolae Vodd i s'au
rugat, mrgnd la Tarigrad s pue nevoint la

Poart, pentru slobwitul boiarilor ce era trimi#


la Varna, dar kegs $i, cnd au socotit c laste
agiunsu in parigrad, I-au saris artzi pentru aciasta; asijdirea au scris si la capicuhaeli, ca S siliasc s facA isprav i s s.sloboaz acei boiari;
dar timplnclu-se pr:Imeniald veziiriuilui, n'au pu-

tut face isprav in graba.


Mcar Ca' era pe atuncea Devlet Cheril hanul"
mare # putincios i 65, temea tocti de dnsul, vdzindu4 Ca' avea mare trecere la inprtie, dar
scriindu-i Neloolae Vodd ou rugminte
oarioe poclon, au fcut toate pe voe lui Necolae ViOd, dndu tari poroncA,
pentru scosul
robitilor j pentru ea s goniiascd Ttrl den targ,

f 292 R carli au fostu intrat leu vit pn aproape de Iasi


fcea mari suprri rutti # nPsti perninten:lor; i alte glceve mari, ce avea Nohaii eu

tara, toate li-au potolit, artndu-se tou dragoste


cu priintA lui Necolae Vod. Soris-au hanului
pentru Necolae Vodd
musaipii inpratuki: sirechiptar aga ca s4-i
lihtar aga, ciohdar aga
aibd in dragoste, ece # el # printii lud s'au sowww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

103

cotit vrednici a avea vinste i socotint dela inprtie. Care, clac le-au cat-it hanul, spun, s fie zis:

Noi,

pnd a nu ne viili aceste ciri, 1-am avut

In dragoste pe Necolae Voc l; iar de aomu, scriindur-ne acesti fii ai nostri intr'arcesta chip, II vom
avea si mai Iini mult dragoste". i asea, precum
am zis, de cte Il pohtiia Necolae Vod pe hanul,
de toate ii facea pe vole si aut 13psit suprrile cele
multe ce facea Ttgali. pemintenilor.

Iusuf Pasea, viru1 carile czuse in locul lui


yelimet Pasera Baltagiul, Inca' il avea in dragoste
pe Nicolae Vodd
scriia .adesd mectiupuri, dar

nu asea cu mrire, precum scriu alji veziri, ce


foarte cu blndet, ca icum ar sarie la im priiatin ;
ases in mehtiupurtile lui 11 numiia
\roams de bine a impartii. Care titilusuri nu sint
obiciuite a SA da dolma-Oar crestinesti, nice li-au
saris vr'odndoar aceste cuivinte WAR-1A domnru
altu vezir,
pohtiia pe Nicolae Vodd ca
trimita 'vesti de cele ce s intAlegu din pkille de sus ;
si nu numai vesti, ce i slat cerea dela Nirolae
Vodd, zicnd ca"-i sarie ce air sti i ce air socoti
iaste pentru folcsul Inprtii, C cele ce scrie, le

crede inpkratul, stiind ca nu serie minciuni; dar


lui Neculae \Todd foarte i era ou greru a rspunde
f 293 R. la aceste, /Ca pe di o parte cuncistea pe veziriull
era pohtitcr de pace, pe de alt parrte vedea pe hanul i pe scraiul svezAscu C Imbla ou feliuri de
feliuri de mestersuguri de fcea amestecArturi ea
sa strice pacea, care asezas Mehmet Pasea veziriul cu- oscalii, soriindu Ira Poarta multe min-,
aiuni, cum ca Moscalii nu SA tin de cuvntu, nice
fac cele ce s'au adeverit, e nut.scot otii1e ce au in
Tara Lesasc si cum CA s pogoarai i alte osti
moschicesti i alte minciuni, ca s Indemne iars

pe impdratul sa rdice caste asupra Moscalilor.


www.digibuc.ro

104

IOAN

T. PETRE

muhtiul ee ena pe acele vremi, earile s chema Ebezadea efendi, Inca au scris la Necolae VoclA
mectiup
da titilusuri foarte de cintste, care si
f 293v

acesta iaste lucru neobilciuit la Turci ea' rnuhtiul


nu serie carte / niceodat dela sine la vr'un crestin,

mdcar de ar fi domnu 61 de mare. S mina si


Necidlae Vod de atta socotintA ce-i arka stgpndi, dar nu sa innlta eu Brea nemie pentru
acestea, ce cu smerire zicea: Acestea sintu viintu
sau fum. Dulmnzul mieu la tine imi iaste toat
nedejde". De make ori, cnd 11 Buda vreun boiariu pentru vreo triab, cum ea' au ehivernisit-o
zicea: Aniasta cu inplepciune Mrii -Tale
s'au fkut", rspundea euvintele prorocului David:
Eu sint vitarme # nu orn; mila lui Dumnzu le
isprvesti toate eele buni".
Foarte u greu i era lui Necolae \Todd -a plini
poroncile inprtesti, fiind tara prclat i robit;
osbit de aciasta, pe di o parte ,intraSe o samA din
f 294 R oaste lui Halitohdi si se asezase pe ernatec- / in tar
precum s'au zis, puindu-se oastea dela Otrhei pn
la Samoa; pe di aata parte luas la tinutul Orheiului eteva sate un Studinschit liah i un Giaun
Beriu ttar, carii ace4ea aflnd vrei-ne, dup ice
s'auf dus Mescalii in sus, mrgnclu la Poart
spuind multe mincluni, au luat ferman ea se stpniasc acel doe, preaum sau zits, cateva sate si
s lipsiia domniia, nelund niceun fel de dare dela

acele sate. Pentru eare lucru, mkar c souses:I

f 294

Necolae Vod fenman ea s s. ia iars Innappi


acel loc sa" fie a t4ri, cum au fostu mai mamainte, dar vzind 61 nu d' vreme in de .mng, n'au
vrut nice Sa'-.1 mete ac1 ferman, e ace1 Studinschii # eu Giaun au fostu isprvit de au luat acel
loc cu mejlocul hanului,
hanul pe acele
vremi, precum s'au # mai pomenit, putincios / s'au
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

105

temut i Necolee Voda a mai pomeni oeva, ce


nea fermanul, asteptnd vreme ca aceia ca s5.-1
poata sluji. Avea ferruan Necolae Voda si pentru
scosul ostenilor hut Halitehil din tara si 1-au fri-:
mis la Sarascheritil de Tighinea, ala Cara Mehmet
Pasea, camile sa i apucase ea se pliniasca paronca

s't s scoat pe Lesi din tall; dar timplndu-se


de 1-au radicat pe clarisul dela Tighinea si au trip.
mis pe Ismail Pasea samascher, nemic aia s'au isprvit; ca Ismail Pasea, nu numai tca n'au scos pe

osteni din lard, ce i voe li-au dat ea s emeze


In tara, veghiind voe craiului svezascu, ca s purta
cuvntu atuncea: cti vezini.10. pasi sa Schilmba toti,

pentru voe araiblui svezscu Ii schimb5, Inpartiia


incepuse acmu a se teme de dnsul pasii ; pent 295 R tru aceia i Istnail Pat;a imbia tot dupa voe eralului i nemic peste voe lui nu facea.
Scris-ou otuncea i eraiul svetzascu la Necolae
Voila i Haletchd, pohtindu-1 ca se lase oastea
lesasca sa ernez In Moldova si nu vor face nicio
suparare lacuitordor, c i hran liar i cailor
vor cumpra cu bani, numai carte putintel fni
sa dea acelor ce n'au prilej. Raspunsu-li-au si Neeolae Voda cum ea taro, iaste a inparatului i In_

pratul au dat ferman s las ostenii din tara


cum va putea s dea voe s intre ostenii piste raeo
Inpratului? Trebue s dea stire Inprtii si precum va vini poronca, asea sa s fac. Dar n'au asteptat Yana le va merge r5spunsu1, ce indart au
trimis ordinantu la tot; ostenii ieis, lipeani, cazaci
295 y s sa scoale s. marga / uncle le va plcea s erneaz
in Moldova. Vzin i Necolae Vodg Ica s'au apro-

piiat, di Iasi si frog spre tinutul Sucevei si a Romanului, neputnd ea sa-i ganiasc, au polyldt pe
capeteniile dor, ca sa flu sa inprastie asea fiecum,
ce s s aseazg precum li vor orndui boiarii pre
www.digibuc.ro

IOAN

106

T. PETRE

carii Ii trimises icu aceia triab ; dar ei, daca s'au


vzut volnici ti. in tara, n'au mai asteptat SA' le oTancluiasca, ce s'au inprastdiat preoum li-au fost
s'au nip1lut toata Tara de Sus de dansil
pana la Roman. Si nti numai fan, ce i graunte
de mancat si de but lua dela pemintem ; i inca
aciia ce s pusesa pe la Hotin pe lia Cernanti
aruncase i ustava, precum zic ei, i ua)bani dela
oameni de cal Cate ** inteo luna si au luat catva

bani dela acele tinuturi si fcea mari suparari


f 296 R rautti pemintenilor ; I si au inceput a veni din
toate partile jalobe la Necolae Voda" de rautatilli
ce fac Leii, ea bat, aznescu, omoara pe oameni
si is Tad de femei si de fetele oamenilor i jecuescu
nu. numai de pin case, ce si pre Calatori.
De cate ori veniia jaloba pentru rutatile ce fac
ostenii, de toate ari trimitea Necolae Voda la ra-

zindentul oraiului svezascu de-i spunea de toate


si-1 pohtiia ca s sarie la ministrii craiului sa
scoata vreo paronca s s trimit la acei osteni, ca
sa nu mai faca anel fel de rautti; i totdiauna
razidentul, dar nemic5 ui sa ispraviia.
Storis-au i Neoolae Voda carte la craiul svezascu

pentru faptele cele rele ce fac ostenii in tara i i


sa ruga in narte, sa trimita sa-i carte pe acei faf 296 v catori de rdu si1sa le dea poronca sd nu mai faca
supdrari i Tautati oamenilor ; clar dela orai nici
vr'o isprava n'au vinit, MTh' numai adeverintd, cum

c va trimite de va lua samajO. va face certare acelar facatori de rele. Trimis-au nraiul i o carte
ce sa .ichiama manifest, intru cari poronciia ostenilar sa nu faca nmica afar din cale ; dam nice
dintr'acela niceun folios n'au fostu, c ei fcea mai
multe Tautati.
Mare urgie dumnazainsca era pe lcuitorii tarai
ernatecul acelor osteni, Ca' multe pagube, suparari
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

lOT

btatgieourr le f 'ace& ; care vdeind Necolae Vod


'Ca' de aiurea n'are mac, mcar Ca' era lucru de primejdie, c avea pe tatuncea inpratul pe ettaiul svezscu in multi diragoste, dar pentru fclosul de obste nesocotind / nici puind la samd primejdie sa, au,
f 297 R saris cu mare jalob la Poarta de toate rauttile ce
facea osstenii aciia In tar ; i accta jalob au tnrsu
in mnule inpratului indat milostividu-sd, au
trimis hateserif groznnc la Ismail Pasea, serasche-

riul de Tighinea, ea s scioata' pe toti ostenii den


Tara Moldovei ; c, de nu-i va scoate ail de intrzitare, nu v fi bline de dnsul.
Daca au mrsu .hatiserifui inprtescu da Ismail'
Pasea $ i au aflat
svez5sou
Voevoda
Chiovchii, s'au mniiat toti pe Nicolae Vodii $i bnuia foarte, icace au newt jalob la inprtie. Deci;

mdcar c era pasli piste voe aciasta, dar Ii cAuta


a plini poronca, hind cu hatiserif inprtescu,
cepuse drept aceia a zice Svezilor $ h,ii Voevoda
Ohiovschii, s trimit s, rdice pe osteni dela Mol-

297 v dova, dup poronca inprtii; dor / ei eu povesti.


si eu pricini, au tot deffungat vreme, pn s'au
fcut tprimvair. Jar, dada' s'au idezvArat bini,
s'au radicat cu totii, Lesii i Lipcanii i o samq de
Czaci, fiind reimentar si cap piste toot:6 oastea un
Gruginschii, staroste Ravschii, 1.51 au intrat in Tara

Lesascd si au Inceput a prada satele Hatmanului


SAnamschii. Intaiu, cum au trecut in Tana Lesase,
au dat nval la casa lui Costantin Turcule tt. biv
vel medelnieer, rarrile era Moldovan slujiia reci
pospolitei, policlovnic ; i prinzind de vest.e au apu-

cat de au fugit si au segpat. Mrs-au de acolo la


Snetin i s'au nevoit sa fac pe drganii ci era in
lcintru, s o itchine zamoa ; dar nemicA n'au
isprIvit, c li-au rspuntsu drganii, c pn or
peri toti s vor bate din zaanc si nu o \TOT inchina.

www.digibuc.ro

IOAN

'108

298 R

T. PETRE

daca au trecut Gruenschii cu oastea, au epit


i drganii den zamca si/s'au tras spre Stanislav,
uncle mai era caste si dragani mai multi cteva
pup& ; iar Gruginschii s'au Invrtit pe acoao cAteva

zile pen pregiur, pradnd i jecuind satele hatmanului Sinavsehli, pana au trirni i hatmanul
cAteva stiaguri eu un reimentar asupra loc. De
prinzind de veste Grughischil, s'au tras spre
apa Nistruluil pi au inceput a treci Incoa.ce cu oastea;
agiungndu i o samA
calarime sprintina din

gonasi, au apucat o sama de agarlc ice nu trecuse


Inca apa l i-au luat pe toti cati
trecuse de grumazi i eu agarlacuil ce s'au aflat ; iar Gruginschii
cu oastea sa au vinit lara# In tara.
Dupg aceia, dac, s'au mai odihnit oastea i eaii,
gtinclu-se i mai bine Inland cata caste mai ra,
masesa In tara, ca au fostu lasat cativaopteriii, carora
f- 298 V li era caii mai slabi cu / un Zagvdischii trajnic, si
,C,Azaci cu asaulul lor, anume
luand pi pe
Mirovici, au Intrat cu caste mai grea iaras In Tara
Lepasca, avnd gAndu s'a-raziblata in sus pAna
Pomeranie, s Inpreune eu craiul Stanislav pi cu
Ora's gheneral, ei era cu opti svezasti acetic pi s ia
pe craiva Stanislav sa-1 aduca icu osti, sA-1 pue erai
in Tara Lesasca. Inceput-au a sA mngkti acia caste,
daca au Intrat in-Tara Lepasca, c mergea multi ia
scriia lia stiaguri, cat s'au facut ca
Gruginschii
aa 20.000 di oameni tot Inannatti ; card pradndu
pe uncle mergea, au aginmsu 'Jana suptu Varsav. $i
atAta s'au Ingrozit cetatenii, cat sidea cu port:Lae
scrila In gazeturi ea au
ctatii tot Inculate ;
acia groaza ce au avut Troaditenii, eAnd au vAzut
&and
pe Greci suptu zidiuiriile Troaclei
stlia pe Anibal lnga portili Ramului/
299 R
Trimis-au Hatmanul Sanavschii in prejma lor
caste cvartana alte stiaguri mai sprintene dar
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

1 09,

nu sa cuteza sa de dea razboi, Ice astepta sa-i dobandiasca la vireo stramtoare i acolo SI le dea 'pavan'.

Mars-au dar Grugirnschiri eu oaste in sus, pana aproape de Toruni l acodu dandu piste nilti Moscali
ci era rnduiti la nisti targuri pe ernatec, i-au davit.
far de veste i pe multi au stricart ; dar fiind mai
innainte si alte esti mosohicesti i prinzind veste,.
au incalecat cu tc4ii si ai marsu asupra lui Grugenschii i dndu-le razboiu, i-au infrantru si au dat
dos a fugi, iar Moscalii s'au luat dupa dnii a-i gold.
Vzind Gruginschii ca-i gonescu, s'au stransu-s
toata oastea si. au inceput a-i tocmi ca s sa barta.
Prinzandu de veste de aciasta i oastea hatmanului,

care mergea tot dupa diii, li-au dat razboi tare


f 299 v denapoi; si*ea/puindu-i la mejloc si dandu-le razboiu de doh parti, indata un polcovnic
zicea

Sonic s'au inchinat cu cteva stiaguri ci era suptu


ascultarea lui. Vazind aciasta, Gruginschii s'au
spamantat si au plecat fuga ; asemend au faclut
alte capete ; iar cati au ramas, au iqceput a-d tada
a-i sparcui; i pe unii au prinsu vii.
ee au scapat, undi peu Silezcle j pren Tara Unguriasc, alii si pen Tatra Lesasca strecurandu-sa, au
vinit de au Intrat iaras in lard i s'au apucat a face
obiciuibele rutati pemintenilor.
Maicar ea ayes Necodae Voda multe grele i griji
despre toate partile, ea totddauna s luda Lesii
vor trece i eel: din eeda parte Lesi, de vor lovi
Pe acet,stea ci era in tall de a lui Haletchil, ori S
s certe sa nu mai intre nici ei in Tara Lesasca.
f 300 R j avea mare griji Necodae Vod s niu facfi vr'un
Meru ea acela Le., ca totdiauna pomonciia Lesii

din eta parte pren starosple de Cernalgi si pin


parcalalbul de Hotin, c n'or suferi calcatura ostenidor lui Haletchii si le via cauta a treicie i lor &AA;
lovasca ; ori swww.digibuc.ro
li sa dea paronca sa Turi mai su-

IOAN

"I 10

T. PETRE

pere nitei ei ; pe di alt parte avea voe rea pentru


rdutAtile ci fcea ostenii in tar si nu putea djderii sb." strngd ornduialili ce esiia din vistirie,
ea' nu-i lsa Lesii pe ranii s IrniMe s'a* insame
banii; nici ldsa pe zlotasi s acA trIsurd came-

nilor; ce desi lua trasur, sbleita cu arme dupd


dnsii de le lua trsura. Avnd aceste griji i grele
Nicaae Vod si
clar tot nu uita n5ci pe
ci era inch* la Varna ; ce totdiauna scriia
la frate-su tergimanul si la capichihaeli ea s sit 300 v liaisc pentru scosul ecelor bo'ari ; c'd adesA i giupnesele lor viniia la doninu i cddea lau lacrgrni,
rugndu-se s s milostivasc pe acei bo'ari ; iar

Necolae Vod le ardta cinste giupnesilor si le


zicea de sidea i cu icuvinte bune le mnge, cum
c ari nedejde fard de zbav sd vie i dumnilor
pe la caseli sale. Sd arta cu mira Necoltae Vad
spre acele giupnesd i despre alteli fcndu-le pi
voe di celi ce s ruga : ori pentru scadere oameniori pentru alte strmbtti.

Soris-au in cteva rnduri la Necclae Vod si


boarll aciia dela Varna ; dar rdspunsu nul
fcut, socotindu a fi luaru cu primejdie, fiind ei
suptu urgie inpratiasca, ca s nu caza tcrPe in
ar fi fostu
vr'un prepus ru numai siliia cu mijlocul tergiinanuhli si a capichihaelllar s sa isprvasc,
-f 301 R iarte inpratua. Carii, dae au vazut c" dela Neaolae Vod nu le vine raspunsul Cartior ci au scris,
mnule cutiva i s'a" le trimit la Poart

au inceput a s'a teme si mai rau, sccotind c

Necolae Vod li iaste cu uirgie. Pentru aceia Lupul

Vornicul, avnd cunostint eu Dovlet Chirai hanull, au agiunsu cu scrisoare la dnsul, giuruind
oarici bani, precum iaste obiceiul Turcilar, la
cari nicio triab nu s poate ispravi fr dare debani. Soris-au dreptu aceia si hanul in do ranwww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

I11

duri la inprtie, mrturisind c nu sintu vinovati


ace]. boiari
ca s-i soboaze delai irr
chisoare. -Spun s fie intrebat inpratul pe veziriul, s" nu cumva aibd tara sau domuul Moldovei
vreo paguiba, slabozinclu-se acei boiari; i dndu
samA veziriul cum e iaste si cu voe luti Necolae
Vodd si de muflte ori au pomenit capichihaelili
tergimanul, rugndu-se ea &A sd. sloboaze. Au pof 301 v roncit inpratul / s li dea itlac ferrnan, adec po
Topc de slobozit. Sftuit-au atm.:ea unii din priiatinii lui Necolae Vad, ca s nu ia eapthihaelili
aoelu ferman, ce s marg la hanul, de vreme ci
scrisesi la inprdtie i hanul ea', de sa trimite la
fermaNeoolae Vod, va bdnui hanul i s'au
dela Paart la hanul i hanul au trimis de i-au
scos din cetate dela Varna. Incd i aciaista au scris
priiatni lui Necolae Vod, ca s sorie i cu multmit hanului, &dci au pus nevoint de au seas pe
acei Mari ; cad au si fcut j au sorils la hanul
mictiup cu mare multAmit.
Dacbi au esit dela inchisoare acei boiari, ori din
indemnare cuiva, ori edntealt socotial, rilau vrut
s'a vle drept in tall, Ic'e au mrsu inti la hanul ;
dela hanul, puindu-se inteun vas, s?au suit pe Duf 302 R nre si au mrsu in Tara / Romniasc la B5.srab
lrugndu-se

Vodd. Pdrutu-i-au rui de aciasta lui Nioolae 1./od,

dac au intles,. i s Inclemna de mnie s-si


arunce sokib urgie pe dnsii i sd le facd mare
rutate, ,oa unow nemultAmitori ; c Lupul Vorni-

cul, cum au esit dela inchisoare, aul seriS o carte


la Necolae Vacl i neenica nu-i multArniia ; ce inc

oarecum Krila eu simetie, c s incepea aea carte


ce au scris, intr'acesta chip- .Iat, c ne scoase si
pe noi Dumnzdu dintr'aciast Inchisoare cu mna
Mrii Sale Hanului, Lindu-ne Mriia Sa stpn
vechiu i aflndu-mi
dreiptate" i altele ca aoestea.
www.digibuc.ro

MAN

112

T. PE=

Dar n'au vrut Necolae Vod s mute gndul cel


btm, ce puses6 din tepid pentra dnA, ca s le
feed bine,
vrea s fie binili depliini, scotindu-i
dela primeidie si den nevoe s-i aduc si la caseli
lar, zicnd cd, de nu va fi cunoscut de clnsii binile,

f 302 v de DuninAzu va fi eunoscut ; dar Ine i ei vor


cunoaste mai pe urrng, preaum s'au i f Aleut, c
mrgandu in Tara Romniasc i scriind la Necolae Vod crti cit poncturi, toate li-au priimit si la
toate li-au nicut rspunsu pe voe lor i intrindu -leCU
docnniasca i cu giunmnt, cum c
vinindu in ar, n'or avea niceo nivoe, ce Ina dalste i cutare. Cairli vAzind toate rspunsurile pe
voe lar i vinind in. tar, pe Lupul Vornicul I-au
pus fr de zbavd vannic mare del Tara de Gibs
pe Antiohie Jora, dup putini vreme, 1-au pus
logoldt -mare, svrsindu-se Necolae Costin ei-au
fost vel logo-Mt ; i atuncea s ciia eke n'au vinit
drept in tar, emu au esit dela inchilsoare, ce au
inblat pe la hanua si pen Taaa Ramniase.
Cndu.s'au fastu fcut firmianua pentru scasul a303 R icestor bojan, s'au fostu uitat s BA pue
pe Maxut
Postelnicul, ci era Inchis impreun cui dntsii. 1 att
rmas la inchisoare. De care intglegand, Necolae
Vaal au saris la caplchihaele si au scos i alt ferman pentru scosul! lui i 1-au talmis la Necolae
Vod, carile trimitindu-1 cu un postelnic de rndu

la Varna, au sac si pe Maxut i vinind in lark


1-au pus vornic tua Botseni. Acestea i alteli jape&
viia Necalae Vod dela Poart, eh' avea trecire si
mime bun si priiatini multi ; dar lucrurile Meal 11
fcea s die trist i tau vae Tea, ed tara pe cli o parte

era r5sipit, pe di alt parte czuse Micustile intfacel an si stritase mai. piste tot locul pinile ; pe
de alta Lesii mnca j jecue tot ce mai g5siia
rmAses6 lcuitorii tri la mare lips i srcie.
www.digibuc.ro

AXINTIE UR1CARIUL

1 13

Birul, pocloanlli *d. alte dri obicinuite a tri *i


303 y cheltuialile / n maia sedzuse nicidecum,
cuta
sd fie toate deplin. N'au suprat drept aciasta Ne-

colae Vod pe lcuitori cu niscai dri grele, ce


numai orncluiale lua dupd obicaiu i acele nu
niscai sume mari; cani aciasta mult era cu mirame
cum, lundu-se din Var bani asea de putinti, s
putea plini toate poroncile inprnesti.
Intr'acelas an, au rdicat Necolae Viod un obiceiu ru ce S crcuse de ctva ani innainte, de da
desetin trnelsti toti boiarii i mazilf *i mnstirile j au fAcut carte cu mare blstm, s nu mai
fie in tar acel obicei niceodnoar.

Nu s punea tenchiu sau hotar supargrilor grelilor i nevoilor ce viiniia tri, ce cu trecire zilelor
s aelogea alte nevoi mai proaspite. C

f 304 R tot intr'acelas an, porniti / fiind den zavistie un


Alai Bei i cu citva Cmibiceni si au r 'nrsu la

Tarigrad si au cersut dela inpratie S li dea


cetate Sorocii i eu o parte de doe s stpniast
s dea oarilce vinit nipirii. Carii dusesa acolo
izvodit i locul, cum vin locurile marginii, artnd
socotele, c ar fi mai de folos s fie Turci Ja acia
cetate i pe margine, dect A.' fie Moldoveni ; c

Moldovenii s hainescu lesne, i Bind atuncea


Arremile turburate, vinte acestu lucru la cum-

pand, pe voe lor s fie, de n'ar fi pus mare nevoin# Necolae Vocld, scriihd la stdpnti cele ce
SA' cAdea si la oapichihi ca s cheltuiascd i s dea

ce or putea, numai s nu s fac acestu lucru.


Avea i aciast buntate Necolae Vod: nu obosiia
cnd i s inglotlia nevoile i trebile, nici avea preget, ce afla feliuri de fediuri de mejloace pentru ca
f 304 v s isprvasc trebile, ci era pentru folosul tri.
Scris-audar atunoea Ja Poart multe scootele asupra
acestii trebi, cum c aciasta iaste inprotiva ponctuwww.digibuc.ro

TOAN

1 14

T. PETRE

rilar pcii, ce s'au legat la Car lavit ntre inprtie


si htre alte Inprtii i crii crestinesti; tog asea
s asezase ca s nu ia din pmntul Moldavei niciodanaoarg; arta j alte socatele, cari le stiia dela

rposatul Exaporitul, pgrintele su, zicndl ci


trebue s tie $ i s nu striae inprrtie, adeverintile ce-au dart acei treat* inprati raellar i celor
ce li s'au supus i s. nuri scaat, din obiceile lor,
ca s nu s feriascA i alte limbi si 0Di a s
supune Inpgratil; i, precum face acela ci ari Lgand
s primm pasiri, heneste a pasirre inteo cusc
o grijeste ea s'o arrngirasicA i s prima 1ii aalle

f 305 R asea s cade s faca i imprtie cu aciia ce sint


supusi suptu stp(rarea sa. Aoestea i altele asemine scriind Necolae Vod, cari qtiia rod plac Turcilor, cheltuind i ctva bani, si nefiind voe lui
Durnnzu s s ia pn atuncea acia cetate, au isprvit de nu s'au luat S9roaa, precum s'au saris.
Frcuse i Nemii o pAnc6 la Dorna pe Bistrift4,

unde sa hotrscu Cmpulungenii cu Unguati,


aflnd vreme cndu era rscoal In tara i vinise
ctva Nemti i acmu incepuse a lua i vam dela
nigutitorii ce trecea pe acalo cu pomaar si dela
trepda In Tara Unguriaso5
si nu lsa pi oamenii ce siklea pen pregiur s dea
agiutar la nevoile tarai, nice s pltiasc gorvtina.
Saris-au Necalae Vod la comendantua dela Marapeminteniii ce trecea

f 305 v morrs pentrurhacriasta, ca nu se cade s fac pgaaracg

pe locul trgi i s trimit s o striae. El au rdspunsu c dau sama Maramarsenii c acel loc iaste
ungurescu i zic ca.' au i dires i alte paiikini
ca aoestea. Dup aceia au saris Necalae Vod la
ghenerariul de Sihii pentru acia paaanc, cum ea
s'au fcut cu indemnufl Maramorsenilor, ca sa fie
pricina s." s inciap nisoai vrjbi intre inpar5-tia
turricirase si intre chesariul, cace c' la poncturil.i
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

115

pacii ci s'au fcut la Carlovitd, scrie i aciasta


margini sd nu sd facia pdrnci, nice daspre
o parte, nice despre alta". i scrila gheneraliului
sd socotiased sd nu cazd mai. rdu pe urrnk dacd
S va auzi la Inprdtie s nu sd prptivasca Maramordsenilor, c ei ar fi bucurosi s. s inciapd
niscatriva ameitecdturi; Ii scrida i aciasta ghenerat 306 R riului: sa/trimitd numai sd, o rsipascd acia plancd;
e, de nu va trianite dumnului, va trimite Neeolae
Vodd i o var strica, End. pe locul tdrdi. Cari

arti, dacd au. mnsu la ghenerariul de sal* au


trimis Indat de au rclicat acei Nernti si au rdelpit planca i alte case ce mai Meuse Nemlii
acolo.

Totdiauna turbura pe inpdratul cu scrisocri hanul


craiul svezdscu i s nevoiia s strice pacea cu

scriind cum cd Mosaalii n.'au esit din


Tara Lapsed, precum s'au fostu apucat, # cum
cd au -un gaud Tau; i alte multe ca acestea
ea sd s indemni Inpratul sd %timed' ia.rd inprotiva Moscalilor. Trimis-au dreptu aoeia Inpdratul pe un imbrihor ou scale In Tara Lapsed si tau

trecut pe aicea, pen tard,


pe la Iasi in
306 v luna # SAptevrii # Inpreunndu-se cu Nicolae
Vodd, au spus cum e mergirea ui iaste mai mult
ca s afli: e#t-au Moscaldi den Tara Lesascd, au ba?
Innaintea acestui imbrihor mersesd In Tara Lapsed
unl mrzac dela hanug. # un agd dela Ismail Pa-

sea pentru aciast pricind. Pre earii


Lesii ou cinste
i-au trimis Innapol;
au gdtat despre partea Lesilor sol mare, pre
Homintovschiri, voevoda Mazov4chii, l-au trimis
la Poartd. Cu ctdva vreme mai innainte s fdcea

cuvntu de mergirea acestui sol mare la Poart


desRre partea recipospolitii si* a ctrailului Avgust

dar s'au trdgdnat vremea, de au trecut mai trei


www.digibuc.ro

IOAN

116

T.

PETRE"

hmi pn au purees, Ca' tot mergea den fargu in


tirgu, gAtindu-se i cumpgrnd" di cele ce Ii trebue

ca s facg zelava", c nu stila bine cum mbl tref 307 R bili la inpktie
c era L*1/ pe atuntea
Inprecheti: unii tinea cu craiul Avgustu, altii cu
craiul Stanislav; cei ce I/lea cu Stanislay s afia
la pcnotectilei inpArsatii turcesti inpreund cu cralul
svezascu, adec.:1 : Voevoda Chiovschii, ViSnovetIchii,

Tarlo vel stolnic, Crispin, staraste Bubrauschii


alta mai mid, carii zicea cAtr Mprrtiel c towt
recipospolita lesasc iaste cu dnsii la un, cuvntu
toti vor craiu pe Stanislav; numai: ulna ea' SA
tern de Moscatli, a doa i craiul Avgusta ari oaste
Ssasc5 pe lng sini; pentru aceia, niavnd ce face
frd de voe lor, s supun craiului Avgust; dar,
inPgrtja inprativa Moscalilor, atuncea
cand
ei
tap. Lesii inpreunA cu ostile inprAtesti,
var merge asupra Moscalior; unile ea acestea zicea acei ci era cu craiul svezdscu, precum s'au zis
f 307 v mai sus. Carl varoarve au fgcut de / n'au dat aiuclienie

solului Mazovechii vr'o 8 luni So-

sit-au acel in Iasi in 8 zUi a lui Octovrie-vlet 7221


i-au facut Nicolae Vod alai frumps precum Sa"
cade, trimitind innainte boia.ri i lujitari si 1-au
aduis cu mare cinste, cuim iaste obiceiu de s face
sailor celor mati. Venit-au i la matte de s'au iv
preunat eu Nicolae Vod cu multe teremonii i cu
mare politie au tkut voroav5.; si la purees iars cu
alal si cu mare cinste, mrgnld si singur Necolae
Vodd de 1-au petrecut ?And la un loc.
Daca s'au punit amul de cnd au venit Necolae

Vodd cu domniia, au chemat pe tc4i boiarii in


Kasa cia mare si aducnid catastijele visterii, le-au
artat cte djdl i cte venituri domnisti s'au
f 308 R strnsu la visterie intr'acel / an ; au ar.kat i catastihul del cte cheltuidile s'au fcut cu domniia no
www.digibuc.ro

_AXINTIE

URICARIUL

117

si cite s'au dat la obiciuiteli dri a Orai si la


alte cheltuiale ce s'au newt ou veziril, cu hamal
qi eu paii ce vinlia la Tighinea. S. mira bolarii,
carii stlia rndld, cndu s citiia anurne condeile
di cele ce s'au dat pentru domniia no, ea' s dides foarte pe putin i nu cum s'au dat la alte
domnii; evr, mdcar c prea multe cheltuiale nu
s'au fcut, tot n'au cuprinsu surna veniturilor toate

cte s'au cheltuit i eau 01g date mai mult de


Niecolae Vodd 44 pungi de bani. Artart-au atuncea

balalaikr si sama dornnli lui cii

Necalae Voci'd

dintai, ca era in vistirie toate izvoadeli de cte


s scotses pe Ora atuncea *i de cte verauri s'd
strnses,

eva

izvcyade de cte s cheltuise

*/ la aceia donmie # la toate drile i trebili


1 308 v tri i / lundu-se sama, s'au &flat cheltuite mai
mullt " pungi de bani. Atuncea at.v zis Necolae

Bori dumn(e)voastr, vzut-ati samile # a doannii noastre cei dent& # a


Vocl boiarilor

anului ce am domnit pn acmu din milla lui Dumnezu; rspundeti durnnevoastr de s'a fi mai lug

vr'un venit si nu s'au pus in sam; sau de iaste


vr'un condei in cheltuiale afar din bale?" RAGpuns-au *i boiarii inteacesta chip cum c i toate
sintu toate mai
veniturile sintu puse #
pe putin de' cum s'd facea alte date. Zis-au atuncea
Necolae Voda bodarilor
fac zapis pe banil ci
era cheltuiti mai mult ; i s'au fdcut zapis i isedlincburl toi boia, l-au dat in mnule luti Ner_olae
Vod.

Dupd ce au trecut toamna, in al doilea an

domnii lui Necolae \Todd, in postul. Crciurntlui,


'rf 309 R lard au intrat in tara toartg oastea craiului/svezscu
si a lui Voevoda Chiovschii i s'au asezat pe ernatec
la Hatin, la Cernuti, la Suclav, la Niamtu; agiunses unii i la Bateau i
multe rutti In tara.
www.digibuc.ro

118

IOAN

T. PETRE:

N'avea ce sa le mal faca i Necolae Vroda, vazin&


la cat:a socotinta avea nparatiia pe craiul svezascu;.
temea si Ismail Pas,ea de Tighitnea de dansul,

Ica atuncea de curund rnazilise inparatila pe vezi


riul Iusui Pasea si au facut vezir pe Suleitnan Pasea. SA' purta cuvantuff cum ca craitul svezascu si cu.

harnil Devlet Cherai au fostu pricina mazilii lui,


Cace craiul svezascu i hanul Indernna pe inparatul

s strice pacea eu Moeaiii, iar Iusuf Pasea tot


punea piedica s nivoiia sa nu sa strice pacea.
Daca s'au maziaiit dara Iuisuf Pasea, dorind Inpara
tuff ca S iaisa din Tarigrad la Odreiu, pentru ca 3,51

f 309 v trimit i pe cralul isivezascu la tara lui cu cinste.,


precum sa adeverise, au dat porono sa sa strnga
toate otile, ca va sa ostiasca Inpotriva Moscalilor.
$i aie i singur inparatul au purees in luna lui
Noemvrie den Tarigrad si au mairsu la Odreiru';
dar multe semni rele i p'au tamplat 1 acia clc au plc:tat in cateva zibe necurmat ploi
mari i Aid si multi oameni din oastea inpara
tiasca s'au mnnecat pe drum.
Mare pareri de bird avea craitul sveza.scu, Intaregand cal' au vinit hiparatia la Odrei si cum
c va s astiasca. Inprotiva Moscalilar, sacatind c
intra si el cu astile Inparatesti In Tara Lesasca
va face ci va vrea; dar bucuriia lui era in desertu : nice st4a oeli ci s gtiin sa-i vie asupra,
pa..ecum sa va scrie la ranclul sa tamplarea. /
f 310 R

Trimis-au inpratul paronca la hanull si la Ismail Pasea de Tighinea pentra cralul svezascu,
ca hanul sa aduca toti Tat'tarai dela Cram, iara
Ismail Pasea sa poarte griji de taate ce au trebuit
pentru cltoiriia origului i arnndoi

duica pen

Tam Lesasc feu ostile i, de or vedea c Lesii


dau oak i nu sa put inprotiv niemic, s opriasca
ei
s nu li lase S fac vr'o strieeiuni_
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

119

in Tara Lesascd ; Lard, de li-ar ei hmainte, ori


Lesi, Ori Moscali, vrnd sd-i inpiediee, atuncea
ei s s apuce die arme i sd le dea rzbot ; i oricum ar fi, numal s Land cale craiului svezdscu si
sd-1 clued pang la Pomeraniia.
craiului
stre7Ageu inpdratul toate Cate Ii era trebuitoare
bani de agitmsu, cai, podoabi, ciar i alte lueruri
f 310 v
sa sd gdtezd ca s margd la tara lui inpreun eu hanu i cu sarascheriul eu ostile ce s'au
randuit.
Fdcutu-s'au toatg gatirea pentru purcesul eralului
i au venit multdme de Mari di
s'au tdibrit inpregiurug. Tiighinii. Vazind i eraiul

c toate sintu gata i numai la purees au rmas


luicrul, au inceput a ardta si el semne c s grijesti de purees si au trimis filer in .a.ral w bani de
imbla cumparnd cai; si acestea le fcea ca s
prelungi vremea, c astepta s sosasag craiul Stanislav dela Pomeranie, la tear& trimises pie! un
sacretar al su credincios, ca sd-1 adued, dar foarte
pe taind, eat nime sd nu stie de aidlasta. Iar hanul
Ismail Pasea, dae au vinit vreme cari socotlia sd
311 R porniascd pe arairul a / tri zi dupd bOramlaaul tureescu, acmu oranduise i scrisesd i conacili; i s .
gdtise si Necolae Vodd. sa li iasd Innainte la Tutora
si era s purciagd i hanuLl cu Tatarg innainte, iar
rattaiul si Ismail Pasea mai in urmg, era s margd
pe alt drum sci
sd inpreuni la Tutora cu
acolo era sd II sooartd Neeolae Vodd comae sil daruri.

Dar, daad au vinit vreme i i-au zis craiului


purciagd, el au rdspunsu cd nu poute asea in grabd

sg punciag, puind mate ricin; ear pricina cia


adevrat era, eari s'au saris mai sus, ad astepta
pe craiul Stanislav, nrumai nu vrea sa spue.
Saris-au hanul carte la Inparatul, lc= ad au f acut toatd gtirea pentru purcesul eraiului svezdscu
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

120

f 311v

Tatari s'au 16sat caseli si au vinit pentru dnsul/


-1 el acmu afld pricini i indelung vremea

va s purciag. Mngatu-s'au foarte inpratul,


dac au vzut cartea hanului; dar si mai innainte,
pnd a nu-i mergi cartea, incepuse a sa ci de cele
ce facuse pentru craiul svezscu, di au stricat pa-

cea cu Moscalii si au cunoscut c nu li plcea


aciasta nice ulemalilar, nice osteniilor; i socotiia
c.a., de nu va vindeca aciasta, poate s s facd si
vr'un zorbalc; pe de alt parte adeverindu-se Ca'
nivointa caalului svezscu nu iaste pentru folosul
inprdtii, ce iar pentru folosul su, iar inprtiia sl aibd i pagub, inIdemnndu s ostiasc asu-

pra Moscalior si el cnd va socoti s facg pace


tau Moscalii. Acestea au inceput a gncli si a pre-

puni inpratul si la acest prepus 1-au pus mai


r 312 R mult armistriVe ce Mouse Stemboc/ ghenral svezgsou in Holsatiia eu Moscalii i cu Sasii, carii
atuncea avnd rozboiu acolo pentru Pomeraniia,

au dlat parolea in 15 zile s nu s apuce de arme


nice unii, nice altil; cari spun s o fie fdcut
Ica s poat scoate pe craiul Stanislav pen ostile
moschicesti si s-1 porniasc teptil spre Tighinea,
precum s'au i fcut. Pentru aciasta pricin, dar
pentru alteli nestiute, ea SA' zice: inema inpratulbi iaste fntn adncd, au schimbat i inpratul solootiala i dragostea ce acea catr oraiul
svezscu, spre prepusurj i spre uriciuni, precum
s'au i artat mai pe urm; i i-au scris singur inpratullui craiului Name ca s s scoali i s, s
clued in tam lui, pen Tara Lesascd, eu ostile ce
s'au irnduit. Iara craiul, cunoscnd mn ct, dragoste

f 312 v J avea inpratul / nai iamainte, au socatit ea si


atuncea va lsa pe voe lui: dreptu ace!La au rspunsu

ca nu-i gata bini, fice au putut asea in grabd s


gteaz, ce s-i mai trimit inprtiia i alti
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

121

bani de scheltuial si gtindu-se bini, sa va scula


va mergi la tama lui; si cu socotele ca aeestea,
socotiia s intoared pe inparatul, sa-1 mai lase.
Dar si inparatiul acmu socotise i alesesa pentru
craiul svezscu, numai sa-1. pue In mana, ori lou voe,

ori fara de voe; i, daed i-au marsu veste, cum led


nu va s purciada si puni pricinii, s'au aprins inpdratul de mniie si au trimis pe imbrihonul cel
mare si pe claus-basea si au scris i la eraiul ha-

tiqerif, sa caute s s clued in tara lui fama fie


nimica zabava, lou ostile ce i s'au rnduit sa-1 clued;

lard% de ari gnd ca s fac intealt chip

313 R socotiased led apoi / sa va face si amintrilea: pen-

tru aceia s nu fac Intr'alt chip, ce numa s sa


dued. Asea scriia hatisiriful inptratului c s'au
seos suretul i s'au trimis dela Tighinea.
Sciris-au i hanului poronca s fata cum am sti
s-1 parniasca pe craiul; i, de n'ar vrea de blund
voe, sa faca in ce chip ar spent; s-.1 prinz i s-1
trimit uncle era poroniea imparrtii ; eari poronled,
datd i-au marsu hanului, au trimis la craiul i i-au
zis s s scoali s purciada; iax el atuncea au mspuns ked, de-1 vor omorl, nu sa va dluce
Atuncea au pononcit hanul i pasea de i s'au tiat
obroacile ci i s da dela inparatie; i s'au rdicat

f 313v

eele enice4ti ce4 paziia si au pus di-au


incungiurat curtea oaste ttrasca si caste turciasea, care vinise dela Cetate Alba si de pe aiurea,
li-au potrondt nice apa s nu lasa pe vezi sa ia.
iar au rapezit la inpratie cum e nice intr'un
chip craiul nu va s iasa, ce zice ea acolo va pert
Daca au pornit la 1npratie hanui i pasea
acest mai de pe urm rspunsu a cratului, alu trimis
aicea in tiara agi i be1ii i siimeni hanisti i au
scris buirultaumi la Necolae Vod'd, ea s pue s
scuata din tara pe toti Lesii
scriia sa ornduiasea
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

122

slujitori de agiunsu inpreuna cu cei triniii dela


Tighinea, ca
poat gold din lard afara, i pre
Lesi si pre Sivezi; iar de s'or puni cumva inpotriv,
fra de niceo mir bitndu- i amorndu-i, s-i
scoat den tar. Si au dliemat pasea pe capichihae
ce era la Tighinea
ilwatat den guird s serie
f 314 R la Nicolae Vod, s pue nevointd la aciast triab
si s trimita oaste =IVA, mdcar i singlur s incalice i s marga i numai S siaoat pe toti os-

tenii den tar; e, de nu va putea s-i scoat, iaste


mari rusine devletului, adec inpratii, i apoi va
vrea s dea sama; pentru acela i sangur s Incalice, ea' s'ar fi trimis i math multa oaste dela Tighinea. numai ca s nu fac calctura tari nu s'au trimis. Alceste cuvinte au zis pasea capichihaii s li
garie la Necolae voe.A. Sosit-au mai innaintea agilor
crtile capichifbaii, cari vazindu Necolae Voda,. 'in-

data au ehemat pe Antiichie Jura vel logoft d pe


Ion &lase vel ban si pe Gheorghii veil pharnie
pe Iamand vel jitniker i 11-au dat porouca s sa
gateaz, s'a marga eu agii i eu oastea ce vine dela
f 314 v y..ghinea, sa scoataine ostenii ci erna in tar& ornduiindu-li s ia den siimenii de curte o saang i
.

den siimenii hatmanesti si agesti si den catani,


tea avea Nicolae Voda un stiag atuncela, tot voinici
sarbi, si sildea in icurte; si den elnasi s'au oranduiltu sa dea i boiarii. j manastrile eke o soma
de oameni.
Dupa ci au dat poronca acelor boiari si au cvranduitu slujitorii si ciiaJlali oameni, ca sa marga inpreun cu boiarii, au scris &anti la mazili si la par-

tellabil de pe la tinuturile aceli, la earl era Lesi


ernatec mai cte putintei; la Cmpul liungu, la
Balttesti, la Thrgul Niamtului, la Piatr i pe
aiumea, cum a au vinit poronea
scoat pe Lesi
den tara i sa caute
scoata de pe la acele lotcurL
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

123

pe undi; era ; i mcar c in buirulturi sca-iia, 136tndu-i. i omorindu-i s-i goniasc, den lard, dar5
f 315 R Nicolae / Vod, avnd inem crestiniastc% tari Po-

ronci trimitea nime sa nu-i jetuiasc sau altu su-

pr s li facd, ce numai s-i scoart den tar afar..


Mare bulcurrie fu j preri d'e bine tutualor, cnd au
aflat de aciast Poronc pentru scosul Lesilor, cat
frd indemnul nMruia, intr'aceia zi, sara, au tras
iclopotele la toate bisericili 0 au fdcut paraclis
acathist ; asijdirea i a doa Zj &mini* i lucla
pre DumnAzAu, ,c5.' au mantuit tara de Lesi i au
flcatt litanii i rugicih.rni pentru sntate lui Necolae Vocl; c mari i nesuferite rutti incepuse
atuncea mai pi, urm a faci bietior peminteni; ca
trani (las a zice
mncnd i istovind tot dela
cele mai mari grozAvii ce facea) inicepuse de mergea i pe la caseli maziligor si la case boeresti si la

f 315 y mnstiri/si istovka tot ce gsiia. Mrgndu dar


poronca la mazili pentru ostenii ci era InPrAritilati
pen tarA mai cte purtintei, au uitat porontaa ce li-au
dart Netdolae Vod 0-1 punea In burtuci pe Lesi

jecuia de ce gsiia la dnsii; de cari lutru intAlegnd Necolae Vod iar si a doar si a triia oarg
au trimis poronci, ca sg nu-i jecuiast-1 pe Lesi, ce
numai s-i scoat den tank' afar; dar desi intlegea unii, filar cei mai multi fgcea cum stila ei lua
tot ce gsiia la ea/10i
ducea goli i desculti,
numai cte eu un suman rAu asupr-le

da peste

hotar; unii spre Unguri, altii spre Lesi.


Au mai vnlit
alt. carte dela capiichihae deTighinea, l'ntru cari scrila eA incungiurndu_se
curtea craiuluil svIezIscu, au prinsu nisti erti ce
f 316 R le trirnitea la ostenii ci era in tara, / earl citindu-le
criia intewesta chip: lat cA trimite hanul i. pasea oaste 'ca s scoat den tara dela Moldova ; dar
voi s nu bgarti sam, ce s vA strngerti la un
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

124

i, de vor vini asupra voastra, voi Inca sa v


aparati i sa v bateti eu dnsii, cad aceste ce fac
ei, nu 8intu au stirea inparatului". i iscrila capiichihiae cum ca au mai scpat mai innainte i alte
carti i sa-i fie amente de aciasta, Ttrimisau Neloc

colae Veda indat di au chemat pe razidentul


craiului ce era in Iai si l-au intrebat di i-au venit
niscariva icarti dela craiul; el au spus drept ea
venit i li-au trimis indat la Cernauti. Atuncea au poroncit Nicolae Voda sa nu mai fie slobozi Svezii ci era in Iasi; b*i. a ornduitu un bu-

Iucbase cu slujitori de-i paziia la gazda d era,


ca sa nu marga la dnsii nime, larr nu vireo alt
necinste, i oborocul ce avea li sa da deplin. /
1 316v Rpezit-au Necolae Vodd indat ca s intoarca crtille

au triniis la Cernuti; dar n'au putut sa le

agiung, ca vezii avea laai de pasta la toate conacile, den Tighinea pna in Iasi si din Iasi pna
la Cennauti i pang la Ocn, numai pentru purtatul

Sosit-au in Iasi Ghenz

agii i ostenii ce

vinise della Tighinea pentru scosul Lesilor si au


sezut trei zile, de s'au odihnit cathi i s'au gatit
bini; si a triia zi, au purees inpreun'a cu boarii
si au cidelalte gloate ce s ornduise i mergea

spre Cernguti, c acolo era toate capeftile ostii leZagvoischi strajnilcul, Becherschii, Rosohavsch:i, polcovnicii si altii, carii acmu prinsesa de
veste, cum ea margu sa-i scoata si au rapezit de
s'au strnsu toti sluPtorii, cari era mai pe aproape

si sta gata grijiti.


Intalegnd di aciasta i boiarii, earii mergea /
f 317 R cu agii i cu oastea, maaar c dides Necolae Vod
seriind la torti lacuitorii
carti In mnule
die or trebui i le vor poronci boiarii, s aiba a sari

toti, eine cu ce arme ar avea; iaira tot au socotit


www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

125

cg li-ar mai trebui oaste si au scris la Nicolae


Voda sg mai trimitg j pe hatmanul i s mai dea
alti slujitari, c Lesii au prinsu de veste i s
strng Iba un loc si au gnd sg nu s dea, ce sa s
apere; d cari intlegand Necolae Vadg, au cranduitu si pre Ion Buhus hatmanul, cu O smug de slujitori, di cei de !mite si din cei di afara, i cativa
boerinia.si de curte, C pe hatmanul I-tau pohtit
s'au trimis nti, scriind ca
mai innainIte
ar trebui. sg fie si hatmanul cu otili, c unde haste
hatmanul ascultd si ostile mai bini i alta, c5 ari
d stki.ostenilor la purees
dobi i trmbita
f 317v i la alte trebi. Purees-au dar
hatmanull eu carii
s'au pomenit mai sus ; dar, pana a sosi acolo, arei
trimesi intair apropiindu-se spre Cernguti i kind
veste adevgrat acei stew. ci era ostrnsi accffo,.
carii era ca vr'o 2000 di oameni Lesi cu Lipeani
lou Moldoveni ce s scrisesa la Lesi, au socotit intiu s trimA6 podghiaz s ia limbg, sg afle ctg_
sam di caste vine si ce sooctial iaste, c alte
vesti dela Tighinea nu li mai viniia, fiind craiul
svezgsicu Incungivatat; numai acele cgrti ce am zis .

cg au scgpat dl li-au mgrsu, in cari scrla c va


s margg oaste sg-i scoat den lard, dar sa nu sa
dea. Apoi ier5 au soKotit de n'au trimis pod,ghiaz

ce au trimis un oftter sved, di au mgirtsu le s'au


/mpreunat cu agii i cu boiarii la Botaseni si au
intrebat pe agi, cu ce poroncd mirgu in sus. Agii
au rgspunsu cg au venit poroncg deflla prea puterf 318 R nica inptratie, cati osteni or fi di a lui Voevoda
Chiovschij in Moldova, sa ias toll din tar5, sg s5
durg ariunde ar vrea; iard Cali or fi vezi, sg
margd la artaiul lor i sg var da oameni di or
merge icu damn. Rgspuns-au i el cg nime nu s va
algti den loc, pang nu le va
undinantu deia
craiul svezgscu; pre carriffe, dacg au rdspunsu inwww.digibuc.ro

IOAN ST. PETRE

126

tr'acesta chip, s'au mniiat agii i 1-au dat s6-1


tie cu pazd. Vinise cu dnsul si crtiva Upcani i pe

aciia 1-au luat Ue1lii pasii in sama 1or, fiind de


lege turciascd; i intrebdndu-i noaptea, au spus cd
acel ofiter au vinit in chip de iscoadd, ea sd vazd
ici di oaste iaste si di ar putea sg ia i limb. Apoi
climiniata agii i boiarii au socotit di au scris carte
la acei era strnisi la Cernduti, si au trimis tot
eu acel ofiter, iniam earl scriia intr'acesta chip:
led* leg au vinft pod:urea' dela puternica inf 318 v paratite sa esiVI Duannlvoastr din Tara Moldovei. yrimis-au spre aciasta i oaste ow noi, ea, de
nuqi. intd.lege Dumnvoastr sd eii, i M.I. de voe
sd v gonim i sd vd scoatem den lard afard; de can
Mid domnul nostn4 nice noi n'am pohti ca s petreciti Dumnvoastr vr'un ra-u; pentru aceia prielenesti sfdtuim pe Dunmvoastal s v soulati, sd
v duciti in tam Dumilor Voastre ari aiurea uncle
yeti vrea i sd nu vg puniti inprotiva poroncii inpgrtesti".
Raspuns-au clard i Lesii mai in scurt, cum cA
einstea Mdrii Sale donmului o ferescu, dard nice
din loc sa sd slcoale fdrd de ordinantul craiului nu
veg. putea ; hied sd roagd s-di mai. astepte, pana le
va vini rdspunsu, ca. au scr.'Js i ei la Tighinea.
319 R
Crispin, staroste Bobrouschii, flind la Tighfnea,
s'au apucat innainte hanului pentru Ulan Polcovnicul cu toti Lipcanii, cum ea nu SA vor puni inprotivd i s va iniehina lui si au trinlis i un roh-

mistru a lui, lipcan, anuane Iusuf, ca sA li dea


:Aire s* nu sd pue inprotivd, ce sA SA inichine;
oarileo mergea tot Inpreund eu agii i cu. boiarii.

Apropiindu-se dard de Cernduti agii i boiarli

cu ciile, Gavril Miclescul iv vel vomic fiind


acolo staroste, mkard e era cuprinsu de Lesi in
Cernduti i cu vrti inpreglurul gaz dii lui, darts
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

127

tot sA agiungea cu Moldovenii id era sex* la Lesi

indernna sd sd osdbascd ei den Lesi j s


rdrne in
va erta dornnul de gresala
lor ;
aciast poroned
agii
f 319 v ce era afar cu ostile; asijdirea au trimis / cuvntu
Lipcanilor s nu se pue inprotivd, ce
mdcard cdintr'acia zi sA gditise i avea gandu
sd bat, dar a doa zi. diminiata, au esitu Iniu
Moldovenii i s'au inchinat. Dup aceia au esit si
Lipcanii toti, cu carii s'au amestecat i Lesii zi-

cnd cA sA vor inchina i ei; Laird. efrti Lesj au mai

rdmas, i-au trimis cu ctiva be1ui i au slujitori


max:even& ea sd-i petriac peste hotar i s-i sootatA
den tar& Alsejdirea i pe lngd Lipcani au pus

slujitori, ca
clued spre Tighinea ;
iar pe o samd de drAgani lesi In porbu svezdscu,
carii era de toti 70 cAldri si 150 pedestri, pre aceistea i-au luat agil loll sine
aducea inpreung
cu boiaiiii spre Fai, oa sA-1 duc la Tighinea, Ins
frd de hatmanul, e pand agiunge hartmanul la
Cernduti, hind purces mai in urm, precum am
f 320 R zds, i s'au isprgvit aceste toate. Dupd aceia, auzind
hatmanug. cd Leii, carii i-au trirnis
scoat din
tard nu esisd pn atuncea, ce tot zAbrviia la Toporduti, au mdrsu cu slujitori inteacolo, ea sA-1
scoatd din tard.
Mare grije avea Nicolae Veda* di acei osteni,
&led au intles cA sA strngu la un loc $ i au gdnd
s s pue inprotiv; iarg &ICA i-au vinit veste, cum

cA s'au isprdvitu o triabd mari ca aceia, fdr nimied zAbav i glciav, s'au bucurat foarte au
dat laud lui Dumnezdu.

CANDU AU NEMERIT CRAWL STANISLAV


LA MOLDOVA

Fiind incungiuratd curtea craiului svezscu, prewww.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE,

128

Cum s'au saris, trimirlau ham]. la Nicolae VodA


un agA, anume Eiup-Beiu, facndu-d. stire cum ea
f 320 v au luat veste ardevarata pentru craiul / Stalliaa/V, ea
eu buna samd intr'acesie zili iaste sa triacd pen
Moldova i sa-i 'fie aminte sa-1 prinz

sA-1 po-

priascA. Nu stiu aciasta veste: din carti ce prindea,


dupg ce au, incunginrat saraiul crainlui svezascur
au di aa altu einiva o arflase hanud. MAcarA ca
eiastA vaste o sinrtise i Neoolae VoclA din ?Usti

.ce sonia, cA craiul Stanislav au purees din Hodsatiia dela Midenlburgu mergea cu poste $ i unii
zie ea mergi sA mai aclucA oaste veizased, aiUij ea'
merge spre Tighinea, darA tot nu-i credea Nicolae
Voda sa faca una ca aceia eraiul Stanislay. Pentru
aceia au raspunsu
lui Eirup-Beiu i hanului c

aciasta poate sa, fie i minciun

poate sa s

facA aciasta
cu metansug, dar me ui va fi aminte, i asea, cu. aceste raspunsuri au pornit pre

f 321 R Eiup-Beid innapoi ; darA au marsu / acia grije in


inima dcmnului i au dat poronea in toate partile :
orke otEjter sved ar nemeri,
trirnita' la Iasi.
Inteacele zile, iatA au venit i niste crti dela
vornicul Manolachii Ruset, carile sA tmplase da un
sat a fiiu-sau, tefan Stoinkul, langa targulBacAu-

lui, scriind 'intaiu pentru Lesi,, osteni ,M era la


Back', ed terea (nulte prividenturi dha cameni $ i
facea mult guar oamenilor SA laud ea vor aprinde i curtile stolnieului stefan $ i cum au incalecat
cu cati oameni au avut carti au mai puturt strange
fAr de veste eu gloata, i-au sport i-au
prinsu pe toti si cum ca-i aduc pe toti in butuci
eu stiagurile lor si cu oeni br. /
f 221v Diva' aciasta scrida sA fie mai nemerit acolo trei
ofiteri sve*zi cu 4 slugi
sA vAd a fi oameni de
triad $ h cum ea, vazind aceste tullburari
prinsul

Lesilor, i-au giurruit galbini dj aur ea sa-i triaa


www.digibuc.ro

AXINTIE URICAMUL

129

In Tara Unguriasca de unde au vinit si sa nud stie


nime; si cum, diva ce lieau zis vornioul Manolachi
c aceia nu sa poate, ce trelaue sa marg la domnu,
au priimit; numai s'au rugat sa nu-i duca ziva in
Iai si vor merge si la domnu. $1. scriia vornicul e
vini icu dansii
via aduce la inanastire la Galata
i sa aib raspunsu dela domnu. Vazind Necolae
Vodd ce-i scriia vornicul Manolachi, indata au
prepus ca Intre acei ofiteri va fi si craiul Stan*islav

pe omul ce au trmis Innainte au dat raspunsu


vornicului Manolachi, sa-i duca sosind noapte la
f 322 R Iasi la gazda lui
-fad. stire. Ei vinin& / au

marsu pe la Galata si au intrat cu toii acolo;


lasand pe cei mai maxi acolo cu fiiu-skv, stefan
Stolnicul, au venit Manolachi Vornicul cu unul In
Iasi ; i mdcara c trecuse catva de noapte i sa
culcasa domnul, dar venind postelnicul cel mare
si falcanclu-i stire, *au trimis de i-au chemat la
curte pe Manolachi Vornicul i cu acel ofiter ; Ins Intaiu au chemat Nicolae Voal pe Manolachi
Vornicul i I-au Intrebat

de-a-mnunicul.

Dupa

aceia au chemat i pe ofiteriul acela i 1-au I/litrebat ce oameni sint i dincatro vin i unde margu.
El au dat sam pentru sine ea' iaste $ved, liar pentru icelalalt ce ramasese la Galata, cum iaste Frantoz si iaste nurnelii Laurentlus Bure colonel* si sa
afla si el In Slujba aralului svezascu i vin den
Pomeranie i au trecut den Tara Unguriasca In
aminte sa cumpere si/
Tara Munteniasca,
f 322v niscariva cai
i acmu margu spre Tighinea la
lor. Au Intret;at domnul : pentruce
venit i celalaltu ; el au dat sam c iaste can boliac si au ramas 1a manastire, jar-a dimiiniat va
vini si el. N'au vrut mai muditu sa-1 ilspitiasca Nicolae Vod, ce 1-au trimis n mae la gazda lui
Manolachi Vonnicul pang a doa zi; si au Inceput a
www.digibuc.ro

IOAN

1 30

T. PETRE

gandi si a socoti de va fi craiul Stanislav, ce trehue sA facA i uniael

dea gazdA ? Socotlia In-

tr'un rand
aduc in curte, s5.-1 pue in casa cia
mari; apoi lard au socotit: int.& s6.-1 ducA la mamistire in Trei Svetiteli apoi larA cum va socoti
va face si s vazA intaiu iaste acela au ba ; si di
iaste aceiuia, wiew-va sg sg spue, au ba.

Si. &sea, a doa zi, au telmis domnua la Trei Sveau zis egumenului sA ias
odaile cele
f 323R egurnenisti, c vor sa vie ni*ti oalspeti
*i au
mrsu larA vornicul Manolachi la Galata sd-i adne
thiteli

pe toti; dar tot n'au vrut sa vie ziva, ce au astiptat pang, au innoptat si atunioea au venit si au
intrat in Tnieh Svetiteli, uncle i sA grijis: gazde.
Thmitea dornniuil oameni dli cei di case cAti carii
spunea taine ca acestea ca s ia sama aratA
semnili a fi acel om ci era ppepus ? Lua same aeei
trimii; i mAcard cA siliia dispre o parte sA s
ascunza, dar tot aruncarSi Cate un cuvant zicnd :
,,c5, di ni va agiuta domnul pre noi" va avea priia
tini doli crai putintiosi.
Pohtittrs'au acela ce sA falcea a fi Frantoz di au

venit di s'au inpreunat cu Nicolae Vodd, la earl


inpreunari numai atata au lipsit sA zicA, cA eu
sintu craiul Stanislav ; dar toat Voroava lui
Ii arta cirii laste; si 1-au icunoscut dornnuliiri.datg,
f 323v

stiind pe tat-su, pe Lescinschii, dela / Tarigrad,.


cnd au mansu cu solie ; dar n'au vrut s-i spule
Eu pre dumnta ca
cunoaste, fir cat i-au
pre un colonel a-cralului svezscu te socotescu ;
iar de-mi vei spuni ales cini esti, atuncea te voi
cAuta intealt chip". El atuncea altA n'au rspunsu,
fail cat au zis ,,Eu sint un colonel nenrocit
sintu In mana Domnii Tale si de mi-i cauta si, de
mg veii agiutori, vej avea ca pe o slugai pe cradid
svezascu". i asea s'au dus iar la gazd.
www.digibuc.ro

-AXINTIE

URIdARIUL

131

A doua zi, s'au pohtit di au mrsu la biserioa cia


unguriascA s asculte leturghiia i SA' pricestuiased; iard dupA leturghie, au trimis pe preutul
dela beserica unguriascA la Necolae Vaal, ea sA
eA va s trimit pe atel ofiter ce merses si
intku, (mid filer era secretar erainaui svezdscu,
spue toate taineli lui (cA pohtiia sA se descopere
t 324R eatr / Necolae Veda sa-1 stie eine iaste)
ciarA
sfat ice sA cade s facd, 'ogee socatila cA vinirea lui

va conteni furtuna ce Anise craiului

svezAtScu.

lard Necalae VadA, dacA au vzut c are gaud sA

spue cini iaste i c eiar sf at, au prilmitu pe


sdcretariuil, carile mArgAnd la Necolae Vod, i-au
spus cum cA acel de s fAcea colonel, iaste craiul
Stanislav si cum cA 1-au trimis craiul s;.rezAsOu pe,
dnsul. di 1-au adus dela Pomeranila, ea sA.,-1 due5
1a Tighinea ; si au zis ea" sara va Vint i singur,
iarA teptil, si or vorovi celi ce SA' eade.

Duip ce au nnoptat si au esit toti boiarii din


,curte, au venit i craiul Stanislav ea sAeretariul
la cUrte teptil i apropiindu-se di icasa cia mica,
i-au esitu Necolae Vodi innainte i inchinan-

du-i-se pA.n la pmnt, lau priimitu cu mare


t 324v cinste. Si au fAcut / tainA numai cate treio craiul,
Nicolae VadA i sgoretariul i au varovit vr'o 2

ciasu.ri. 7is_au cradUl Stanislav SA serie cArti la


PoartA pentru vinirea ibui, facAnd stire; i spre
aciasta lau Indemnat si Necolae VoldA s scrie.
Dupd aceia
mArsu la gazd si a doe zi au staris
cA4ile la veziriu1 si la hanul j la pasea de Ticu un
ghinea
trimis cu un om al sAu
am a lui Necolae Vod, toate la hanuil, ea sA tri-

mit la Poart cele ce scrda la veziriul. Oranduit-au Necole Vod dupa aceia, taste

trebuia

ale mesh i alte di afard, de i sg da toate deplin,


ea sa nu chetuiascA un ban;
trimitea In toate
www.digibuc.ro

IOAN

132

T. PETRE

zile pe acel preut frantruijcan, de-i facea leturghie


In eas; i ornduise Necolae Voci de-1 p'Aziia
oameni di ai sai: pe Spandonii vel cmnaa-, pe
f 325 R C,upariul, pe vtavul de / copii, pe cmrasua de
duketi i pe cahvegiva i pe un cpitan de eatani,
om i acela di casa lui Necolae Vocla, ea s fie

pururea lng dnsul. Dupa aceia au mrsu Necolae Vod in 2 rnduri, di s'au inpreunat teptil
la gazda 1i4, In Trieh Svetiteae.

Cum au luat pe eraiul vezsat Tura nevrfind


s

lias

de ibung voe.

Dupd ce au incungiurat saraiul crraiului svezscu, cum s'au zis i mai ISUS, *i au saris iar la
inpr-tie, dndu-i stire cum c eraiul niai iritr'un

chip n'a s asculte poronoa si cum ari gaud s


i bat (CA tocmise inpregiurul pailatuaui sau,
unde sidea, inplndu toate vasele cte avea barilci
alteli cu pmnt, i puses inpregiur ea s:k sa
poat supune oamenii lui i s dea cu sinetile)
pnd a vini rspunsul dela Imprtie, au mal trimis hanul
pasea i imbrihor-aga euvntu
s nu se pue inprotirva poroncii Inprtesti.
s

f 325v

ce s'a*.ias" s6-1 due'd. Graiul li-au dat rdspunsu: ca

mai r'u Ii va arede acmu i pe hanua i pe pasea,


de vreme e" i -au fcut atte rautgi de nu-i lase

oaminii nice ap s la, nice intr'un chip; liar s5


dea In mnu, socotiasc' ICA s va increde s
nuli lor; ce mai bine va peri aeolo. Era inpreun
cu eraiul
Pototchii, Voevoda
si Xeije Visnovetclti i Tank, s CrIspin, carii,
vzincl c'd nu sintu semne bunt pentru craiul, au
esitu dela dnsul si au mrsu la hanua si la.pasea

li.au dat gazde in Varas, afarg din eetate Tiau sezut eateva zile; apoi intr'o noapte,

ghiniii,

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

326R

133

nu stiu ce s'au socotit i iar au fugit i au intrat


unide era araiul.
Ghenar 30 zile, au sosit i rspunsu dela Poart
C Iusuf Aga, eapigibasea, carile au adus hatiserif
1nprtescu, ca s ia pe oraiu s-1 due:1 la Se lenic; .2ar de n'a vrea i s'a puni Inprotiv, sarj dea
rzboin: ori s.1 omoare, ori s-1 prima viu.

iar au trimis pasea la craiul pe seliam agasi


hanul pe un sefersah mrzea, di i-au ifkut stire
c au vinit hatiserif Inprtescu, ea s tas s
marg uncle taste poronaa Inprtii; el tot asea au
rspunsu c'd acolo va peri, &air n'a esi.

Atuncea au poroncit pasea di s'au strnsu toti


i toat oastea si au pus di

ciorbagii i inicerii

au Pogorit din cetate vechi tunuril i li-au tocmit


s bat asupra easi craiuluii. $i a doa zi, simbt,
au esit hanul Dovlet-Cherii cu Ttari si Ineinsu
cu shaidacele i pasea
pistoale la cal si eu
2 326v toat I oastea cllrime ce era la Tighinea si au hy
ceput a da din tunuri asupra casei, uncle era ea la

700 di oameni au craiul; dar nu credea nici intr'un chip crini1, c-i var face pn intr'atta.
au poroncit pasea inicerior s dea nval asupra
$vezilor i s li dea Azboiu'cu foc; ei au rspunsu
t la oameni ce nu rclic arme asupra locr, nici
ei n'or rclica arme. $i asea au inceput a zice7
Alah ! Alah!" si s'au intorsu toti dnicerii spre cetate si s'au dus pe la gazdeli lar..Rdmas-au hanul
cu Ttari si pasea numai cu ciohodarii i cu putinea clrime, Othi de mnie amncloi; apoi s'au
intorsu si ei n cetatR. Aciasta ce au fkut inicerii
si n'au vigut s dea rzboiu. $vezilor, au fkut-o,
ori c nu s, inclura de craiug., eke le da mult
bacsis, ori ea' agiunser craiul au daruri la capetell inicerilor i pentru aceia n'au vrut Intr'acia
zi s-i dea rzhoit,
www.digibuc.ro

IOAN

134

T. PETRE

tA doa zi, dumenecg, Fevruarie 1, dezrdemeniat, chemat-au pasea lard pe ciorbagii


pe
ink eri i pe toti btranii inicerilor si pe inicer
agasi 4i au scos hatiseriful de 1-au cetit i 1-au auzit toti. Rspuns-au i ei c aceia ce au facut-o
simfbat de n'au vrut s dea razboiu craiului, nu
s'au pogorit dela dansiii si nu iaste vina lor,
iaste a emacilor, c n'au vrut s s bat; si au zis
s margi i ei la craiul
griasc, doar ii va
crede pe dnij si ias
vor lua ei 'asupra lor,
si-i vor face zapis, cum ci nu va avea nice nivoe
si s-1 ducd pand uncle iaste poronca npratului..
$i i-au porvobt ipasea si au marsu toti ciorbagii
si odabasli si au grit craiului, cum ci-1iauasupra
precum s'au zis mai sus. Iarg crabil li-au rspunsu c nu-i crede nice pe dansii; facA ce or vrea
f 327v c n'a ei. Auzind i ei acestu f rspunsu, s'au ma-.
f 32711

nliat si au es:_rt Innapoi toti inkerii si au lsat


tunurile cari aduses intaiu si au, adus mai mari
cumbarale si au marsu asupra craiului. Craiul incd tocrnise $vezii i sta supusi la
locurile ce tocmise; mcar c .cralul avea mari
nedejde l micen, ci nu-i vor da rzboiu, c-1
inpluse pe toti cu darurile; dar tot Ii tocunise pe
ai sii, si apere.
baliemezuri

Dari inioerii, cum s'au stransu la un loc, Indati au slabolzit cateva tunuri j au aruncat
curnbarale; dar nkeuna n'au nemerA casa oradului,

ce o covarsiia pe diasupra, ori ci nui vrea si-i


omoare, ori ca nu era meSteri buni la acele trebi.
Dup aceia Indat au dat iurus i au 1ntrat pe
feriastr in cdsd si au inceput a jecui si a scoate
pe $vezi aiai Cate 2 i cate 3. Craiul Sidea Intr'o
f 328R case mai In Iontru eu cel mai alesi i si bate-a si
si apra de acolo i n'avea putere
fac neVzind Turcii c n'au putere
strice
www.digibuc.ro

AXINTIE

URICIARIUL

135

sg aparg den cas, au poroncitt s dea foc easel, iar

$vezii ce era in lontru paz;ia de sCrigea. $1 aciasta s'au fgcut eteva ciasuri, pang au luat sama
inicerii pe uncle es $vezii peste acaperernnt de
stingu facial i pgziia acel lac acolo; si cat s iviia
vr'un $ved s stng focul, da intr'insul cu sinetili. $i asea, s'au pgrgsit $vezii de a esire s stnga
focul i s'au aprins acoperemntul i au inceput
a arde casa; i cralul tot sidea si nu vrea s iasg,
pang au marsu nisti gheninali de ai lui
inpiaisu afard, zicndu-i ce seade s arz in casg. $1

au esit afar au arme si au inceput a sg bate eu


f 328v

Turcii si 1-au rgnit un Turou la o mng putintel,


Vgzind TUTCD.c5 sg aparg, s'au strnsu multi si
acolo 1-ar fi istovit, de afar fi strigat un gheniral
CA' iaste craiul ; i atuncea au dat nvalg inicerii si
1-au prinsu-1 i 1-au luat; numai hainile Ii era crunte i 1-au mai zgaraiat un Turcu laugh' nas ou o
sulirtg si inteacel cias s'au strigat la meceturi ezanul, ce s ch'amg iatg, la 2 ciasuri de noapte.
asea cum au fostu, 1-au dus acei iniiceri la pasea;
carile cum au vzut pe pasea, razindu au inceput
a-i zice: afetrim, aferim", adeca: bini m'ati ehiver&sit". i asea, l-au temis intr'o odae In sai-ailul
pasii, dndu bacsis cte 10 galbini i eke 20 acelor
iniceH ce 1-au adus.
Dupg ce au luat pe crairul, indata au inceput a
jeaui ce mai rmgsesg in saraiul craiului si au
aflat multe lucruri scumpe; raftnri inpardtesti, sar329 It gintgrii j ailte odoarg, pang au cuprins / de tot facul, de nu sg mai puttea apropiia, $i asea s'au pus
strAy) impregiurul focului, ca s nu sg mai. apropie

nime, iar pe $vezi i cte mueri a lor i copii au


fostu, i-au luat pe toti vii; n'au petit nice 10 oameni, numaj s'au ranit ektiva; asea inicerii
inpartiia pe $vezi, diosgbindu-i de mueri cart
www.digibuc.ro

MAN $T. PETRE

136

avea Li de eapii. Rapirt-au i Tatarai caVi li-au ve-

nit In de mana i i-au dus de i-au ascunsu pen


gropi, precum iaste obiiceiud lor

mica' de

eas acia vestit Initru vitijie curte a craiului svezascu venise la atata, cat zicea tc4i c s'au. stansu
de pe fata pamantului.
Pus.au pasea a doa zi de au intreblat pe craiul
duca sa fie langa
cari oameni de ai sal va
dansul ; si au ,cersut Intaiu pe doftorul iuii d pe
f 329v Orotoi. Gheniral i pe Muler 1 Canitiler*Jul; si au
trimis pasea di i-au rascumparat dela
trimis la craiul. Iar pana In 2-3 zile, s'aut stransu
vr'o 30 de Svezi langa craiul, tot rdscumprati
pasea, si au inceput pasea s arata icu bine catr
craiul, ori c i se faicuse mil de dansul vzindirl
la ce au agiunsu, ori c socotiia ea poate sa" sa intoarca iara spre bini
Iar vineri, Fevruarie 6 zile, au Incalecat Mustafa Pasea, carile era acolo la Tighinea cu imbrihoruil ce venis mai Irmainte cu poronca Imparatului, ca s porniasca pe craiul i btndu-s mehterhaneo, pasea au) marsu la saraiul lui Ismail Pasea si au incalecart si Ismail Pasea ii sta cliri amandoi, asteptand s iasa craiul i s intre intr'un
f 330R

r'advan ce-i gat'se s-1 duca; si sta si inicerii alai si


multe gloate de oameni, card astepta sai iasa craiul
s-1 privasca; si au asteptat acolo pasii amandoi
mai bine de un alas cri si cralui nu esiia
Dupa aceia 1-au scos i pe oraiul si era infsurat
Intr'un mender, cat nu i sa vedea nice capul nice
raclica 6 oaimeni ca pre un mortu
asea 1-au bgat intr'un radvan si 1-au acoperit
cu alte borfe, cat numai bcxrfele sa veclea, iar
alt nemic, si au intrat i Crotos Ghenciral cu
dansua in radvan. i asea au purces pasii alturea
inniainte i pe ua-ma lor rdvanul acela

www.digibuc.ro

i dupg.

AXINTIE URICARIUL

137

rdvan mergea chihaelili pa:saw 0 pe urmd met.-

gea mehterhanile btkadu. $i au mrsu Ismail


.Pasea phrid" la un loc., nu mult, i s'au intorsu Innwoi ; iar lmbrihar aga i cu capigi-basea putcesesd mai inhainte cu un cias. $i au mas la Cdu330 v seni; / j di acolo 1-au tot dus ctlinel pn 1dng4
Odriiu; i, dac s'au apropilat de Odrflur au poron-

cit inpAratul de 1-au dus la un trgsor, ce s


chiamd Demirdes ; si de acolo 1-au mutat la alt
targu, ce s chiam Dimotha.
Fcndu-se acestea, pnd a nu veni veste ce s'au
ales de cratiul svezscu, fiind In Iasi cktiva ofitteri
svezi, carii cu slugi cu 13-\ot s fdcea ca vreo 40 di
oameni i auzin.d Ca' pe craiul 1-au bdtut cu puscile
Si au aprinsu casa asupra lui 1-au prinsu viu, fdcndu-le unii si spalimg, cum Ca' vin Tdtari sd-i
mbascd si pe
intr'armat acei vezi
au inelecat tati 0 au esit ila marginea trtrului den
sus. rfrimis-au Necolae Vodd pe'aga s-i intoarc'a
-331 R s le zied sd nu si / tiarad,, dar ej nu intlegea, ce zicuprinzd
cea : de ct s-i robascbi Ttardi sau
s:i omoare pen case, mai bine vor muri in cmpu,

btndu-se ca niste osteni. Au nevoit aga di au


chemat pe cdpitan, carili era razidentu in Iai ce-i
zicea Eriiant si 1-au adus la domnu; intrebatu-l-au
domnul pentru ce s'au sprintat Ti fac lucruri ce nu
sd" cad ca acelea ;.>el au'rdspunsn tat acele cuvinte,
ce am saris maL sus, cA au zis i cdtr ag.a. Doinnul
1-au nkiingdiat i i-au zis s nu s tiama
ia
asupra sa pe to# vezii, ca n'or petrece nice un rdu,
daca s'au tdmplat aficea si sl criaz cd", precum
le adeveresti. asea va .fi. El tot de craiul intreba:

iaste viu, au ba? $i de va fi_petrecut craiul ceva


sau s-a- fie perit, br see le mai iaste bung viiata?
Nun-naildecat
omoare pen cas sau s'd incapd
331v

la robtie ; mai / bine or peri in cmpi ca nisti


www.digibuc.ro

IOAN

138

T. PETRE

osteni i oameni de '.nste, iar de viiata lor


li-i
grije nemic.
adevrat mi SA' pare eg n'or fi alti

aameni in lume a nu s teme de moartte ea Svezii


1 a avea atta dragoste catr craiul lor, cat de li-ar
fi zis ciniva tuturor sA mewl pentru fplo.sul craiului
lar, toti pe lac ar fi murit). Inblanzitu-l-au domnul
zicand ea' si crawl iaste viu i ei n'or petrece nice
un ru. i asea au.marsu tacel capitan csi au spus
celoralalti i s'au intorsu cu totii iar la gazdelilor.
Dup5 aceia au trimis Ismail Pas,ea la Nicolae

Vada pe un frate al su, Ahmet aga, cap.gibas,


cu un cal ce 1-au trimis dar, ca s eerci i pentru
unelteli *vezilor ; carili vinind alt nemic n'au
f 332 R afiat, Mal eat nisti I cai ce s cumprase pe bani
craesti. Dus-au domnul sti pe cati afiteri era popriti

in Iai, ca sa mrturisam innaintea agai de sintu


niscai lucruri svezsti; J margand innaintea agai,
miceanul n'au zis c iaste Sved, ee altul c iaste
.Frantoz, altn1 Englez, altul Niamtu. i &sea i-tau
SCTis aga pe
anume cal cati an fostu erdesti

si au purces la Tighinea. Intre acei ofiteri era st


gheniral Smighelschii, liah, ginerile lui Voevoda
puses,
Chiolvschil, cari viri!se si el teptil
numeli Ainilton ; era si un colonel a craiului Prusii. anume Sverin, carile venase Icu vestile
izbandei ce au fAcut Stemboc Gheniral cu ostile
sfezasti inputiva %filar Dani& i trimitind la Tighinea crtile, el au vrut di au ramas in Iasi. Atuncea s'au apropilat j oapigilar, ehihaiIa pasii
f 332v Mehmet aga a banului / eu be.lii si cu siimenii,
caa mersesd in sus, di au gonit ostenii ce erna in
tar i aducea cu sine si acei 220 draguni cu Svezi .
ce am parnenit. pre carii s'au socotit s nu-i mai
adued pen TaVii i i-au tread drept spre Tighinea.
Numai Mehmet. egga a hanului, au tvenit innainte $i

au adus sti pe un ofiter abersteleitnan, anume Ion.


www.digibuc.ro

AXINTIE URICARRIL

139-

Hristian Su ltu cu 4 ofiteri mai rnici i i-au poprit


Necolae Voda vr'o 3 zii, inpartindu-i pen odile
boerinasilor; apoi irau 'slabozA i pe aciia i s'au
dus dupd ciialalti la Tighinea.
Craiul Stanislav, diNd s'au parnit crtile la Ti-

ghinea si au rdmas in Trei Svetitele socotit


grijit, cum s'au zis, au inceput a pohti
f 333 R

adec s s arate tuturar icum iaste crai i s fac


curte i I s trimit s-si aduca ostile Cate au rznas

sa nu mai fie nestiut i teptil precum 1 apucase


vremea. Rspunsuau Necolae VodA c aciasta nu

Ii in mn, a di. ar fri acut st:te inprt,ii cnd


au vrut s Infra in tard si di ar fi intrat ca
un craiu, atuncea i-ar fi esit Innainte a margin
1-ar fi adus cu alai si ar fi petrecut ea un crai;
lard de vreme ce singur au pohtit di s'au fcut
teptil i au intrat necunoscut in tar, tot cu acel
chip trebue s rbde s -astepte pn va veni
rspunsul dela inprtie, spuindu-i pilde c si
alti crai, vrnd s triac pentr'alte tri teptili, n'au
fostu nepopriti, ce dernniiI acelor ri i-au poprit

si au dat -tire la inpratii ler. Din cuvinte ca.


acestea, s'au patolit craiul,
f 333v

asteptnd rspunsul

Icrtilor ce au sca.42.
Dac au mrsu cArtifle cralului Stanislav la hanul

si la pasea, fiind el inteacia vreme aoupra tulburrii, cnd S nivoiia s facg ce or face craiului
svezscu, i socatindu c Vhirea lui Stanislav crai
poate s schimbe cumva lucrua-ili, au pus gnd rau
pentru dnsul si au trimis hanul un Ttar si par

sea un Turcu, oameni prasti, ca s-1 ia pe craiul


duel la CeStanislav ca pre o Ismael adeca
tate Alb. i scriiia donmului multe politice si-i da
laude ca aicestea, cum cA nilceun domnu n'au fcutt
s mat
slube Inprtzli ca acestea si di acznu s
tiam c va fi mazilit cfit va tri; i acestea Ii dcriffa
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

140

ca s s bucure sd-1 dea pre Stanislav pe mna


tr:misilor. Dar N:Colae Vod, una vzind ca In
scitisoare ce-i tritnisesd de-1 cerea, nu pomeniia nemica' de numeli lui Stanislav crai, ce numai scriia:

334 R s dai pe acei oampli. / ce ne sorii a au nirnerit


acolo, pe mnule acestor trimisr,
alta nu putea
nice Intr'un chip s dea ple un craiu crestin pe
mntutle a doi oameni ca dlia, cariit era asemeni
cu adiia ce Pierdu AtinovalVdi ; ce 'au socotit di 1i-au

fcutt. rspumsu inteacesta chip: eg, mi poate

dea pe craiul Stanislav in mnule a doi oameni,


f Lind inc arttea osti les.St di a lea- in Ora si cum

ca-i trebue si trimit scrisa poronca i sa sarie


inteinsa anurne: s cM pe orahll Stanislav in mnule aglor ce s'au trimis i s sorie i numele agirlor i sa trimat agi de isprav i ou oameni mai
multi; i au paprit aicea pe acei 2 ice venise,
cndu-le s aistiapt
mai vie run rspunsu dela
hanul si dela pa.sea i s mai astepte iI ei. Dacd au
mrSu acestu rspu.nsu a lui Necolae Vod, aornu
f 334v sa isprvisA i gioaca craiului svezsou / c-1 pornise spre Odreiu, preeum .s'au zis, s. vzind hanul
Ca" pasea au apuicat cu hine pe craiul svezsou, poa-

te i dentealte pricini, cari eu nu le stiu, au Inceput a s invrdjbi inta-e s'ine hanul.cu paseia. i s'au
cdit har/ul, caci s'au amestecat In triaba craiului

Stanislav si au tritnis orn Inpreun cu a paii, ca


s-11 ia

clued la Cetate Alb; i multmiia

lui Neoolae Vod, cci nu 1-au dat atuncea pre


mnuli acelor oameni, i au zis c nu SA' va mai
amesteca la acitasta, pn va veni rdspunsu dela
imprtie.

i n'au Ifcut rspunsu nice craiului Sta-

nislav, nice lui Necolae Vodd; numai au slobozit


pe omul craiuluii Stanislav, carile merses5 cu cart
de s'au Intorsu innapoi la Iasi, cace, cnd 1-au
trimis traiul Stanislav pe acea om al. su la hanul
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

141

335 R .0. la pasea, 1-au fostu pus in hiarrA / j I-au dat la


uni Turou la polarialdi i atuncea 1-au slobozit.
au zis sti capichihil 1-mm4 c ea nu sd amesteca la

aciastd triab, pAnal Ii va vini rdspunsu dela 1mpArAtie, nice va tr:mite om s-1 ia, cd-1 pohtiia pa-

ea pe hanul sA trimit un orn Inpreun cu amyl


sau, c s6-1 la pe craiul i sA-1 clued la Tighinea.
DupA oe au mArsu rAspunsu dela Necolae VodA;
inch' s:i aciasta au zis hanul capichihAii, sA facA stiire

domnulur, cA de va mai trirnite pasea sA-1 ciarA pe


craiul Stanislav, nu id poate sA fac61 domnul
dea, cA pasea Laste un vezir
chip, ce trebue
nu s cade sa-1 manie, nice s s pue inprotiva poroncii lui ; iar el nu va bAnui, cAci 11 va da,
cAce nu 1-au dat IntAi;
macarA cA i-au prut
iar, de-I va rnai cere, trebue sA-1 dea. Asea s

f 335v vedea la / ivalA hanul a fi voitor:u de bine lui) Necolae V'odA, dar dela inemA nu-i era, cA scrisesd la
Imprtie caa cu prg pentru Necolae VodA, adecA
curn cd au trimis, si el si pasea oameni, ca sA-1 ia
dea; dar nu
pe craiul Stanislav i n'au vrut
i s'au tinut in sama nemica; una, c acmu Il urls5
inpratul; alta ca' trim:ses Necolve Voa. la Poart
trimisesg hanul i pasea, cersuretul acei
sind pe craiul Stanislav, si scrises toait povestea;
slujeste drept Necosi au cunoscut InpAratul
lae VodA.

DupA ce au MArsu acel rAspunsu a lui Neoolae


Vodg Ia pasea pentru craiul Stanislav, iarA au tri-

mis pasea un agg i pe basibesli-aga cu cAtiva elli i scrila la Necolae VodA ca s5


oraiul Stanislav la Tighinea.
f 336R Mks-au Necolae Vod5 i cu acel ag'a" / i s'au inpreunat cu oreul i i-au spus c5.-1 pohteste pasea
la Tighinea. PArutu-i-au rdu craiului &Ace nu i-au
tr,imit

pe

scris pasea fAspunsul crtii ce-i scrises, nici hawww.digibuc.ro

142

IOAN

T. PETRE

oaricum viva sd s mai zbdvasc in Iasi,


ziicnd ca Inca nu s'au gait bine. Dupa acela au
Mrsu si a cloa Zj iars Necolae Vod eu aga ce
vinise i I-au indemnat acel agA s nu acg zbav, ce s purciag cu un cias mai innainte mrggild la Tighinea, de acold i s vor indrepta toate
trebile spre bine. i asea au prlimit i a doa zi
duminec, Ileviruarie 18, au purees cu acel ag ce
vinise, c cu comisul cel mare si eu vel jitnieer
cu 2 boerinasi de curte j cpitanull de catani

eu tot stiagul 1u, pre carii i-au ornduit demnul


de 1-au petrecut pn la Tighinea. Si cnd era s
f 336v

purciag, au mrsu i Necolae Vocla / la Trei Svetiteli si au sttut gies panA au introit craiul r rdvan, carli Ii clidesd Necolae Vod si au irtvtat sa-1
grijasc si pe drum de eke
trebui.

Dacg s'au apropiiat craiul Stanislav de Tighinea, au trimis aga ce-ti ducea un ciohodar innainte s spue pasii ca iaste aproape cralul Stanislay.
Paela i-au trimis innainte un cal turcescu cu podotal* frumoas si au poroncit ctiva agii de i-au
esitu innainte i clgrimea ce s chiam sagjeol
solcul si au pus iniceri dela poarta cettii pn
la gazdi unde grijis de i-au fcut ailai, i apro-

piindu-se de dette, au dat 7 pusci den cetate.


Esitu-:1-au innainte i Voevoda Chimchii i Visnovetchii si Tarlo i alti Lesi. Si asea 1-au dus
eu cinste pn la gazda si i-au fcut i obroace.
f 337R

A cloa zi au chemat pasea pe / boiarii ce au mrsu


cli aicee cu cralul: pe vel comis pe ve1 jitnicer
si i-au Inbrcat eu caftani.
Mntuitu-s'au oarice dupg ac'asta ticloasa de

Ora de Lesi si de Svezi si au avut oarice rsuflare i Necolae Vod de suprnile ce-i M.:ea acei
osteni i de jalobile pementenilor. Dar pe di alt
parte nu-i lipsia supArarea, c oatnenii rmses
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

143

foarte sdraci, nievOitle era toate pe loc, la Odrei


incd era turburdri, ea' impratut vestise
va SA'
ostiasc iard inprotiva Macalilor i s facea 0:tire de oaste i alma au venit (poroned) s curette
(Prutul) din Dundre pand. In Tutora... atsui (?)
si (s aib) zaharea foarte... unii ost... putint;
pe di alt parte iara s purta voroav cum cd nu-1
var lsa pe inpratul s facd rdzboiu cu Moscalii si
sta lucrurile In cumpAnd, nestiindu-se rAzboiu va
fi, au pate.
Devlet Gherai hanul, mdcard cd. dela
337 V inim nu iubiia pe Nicolae Vodd, claw la ivald
s ardta voitor d bine i pritatn i cerea dela Nicolae Vodd
trimilth ceva poclon zicAnd ea n'are

de eheltuial. lard Nicolae Vod, mcar e-1 ia


ni nu-1 dubeste si cum ch. au scris cu pArd la Potairtd,

cdce n'au dat pe oraiul Stanislav si qtiia led nu va


lungi multu cd. hanila, (Jar incs niavndu ce face,
i-au trimis poolon
cari bani i-au fostu de
cheltuiald la maziliia lull i Ia vrerne de nivoe. Si
asea au icumptat Duininfzdu dela cela ce i-au fdcut
(rdu si cerca s-i Tnai. facA, dela vela s aftbd bani
de cheltuial la vrem% di nivoe, gndindu aciasta
sA sA osincliascd. N'au trecut dar multe zile j iat'd
au sosit dela Inprdrtie un oapigibas la hanul, che-

mndu-1 ea s margh la Poart de strgu. Cum au


338R

esit aciast veste, c s'au trimis eapigibas / la


hanul, indat au pus la socotial cei intlepti c
iaste hariull mazil. cA-1 urise tot1, pentru cci era
om netianit
mai vrtos inpdratut pentru multe

lucruri rele eau fa'out; ditru cari o villa era i


aciasta, de nu cia dintiu la rnduiald; dar o dota
vin

griesald poate sA sA socotiasc, cdci au ifostu

pricina de s'au mazilit Necolae Vodd i s'au dat


domnla lui Dumitrasco \Todd, carile s'au hainit. Iar
di au si avut hanul rrepus cA vor s-1 maziliasc,
www.digibuc.ro

144

MAN $T. PETRE

dar socatiia ca-1 chiama i iSentru sfat, ic atuncea


scoses i pe voevocla Mazovetchii, solul cel lesescu,
c era can chip de poprial i s'au Inpreunat cu veziriul.
Purcegand Dovlet Gherai hanul &la Causeni
I 338 v eu capigibasi, Inca pana' a nu agiunge la /
Bind la un sat ce-1 zic Chicki; au trimis Irmainte
1-au luat i 1-au dus la Rados facandurl surgun
In locuj lui au faicut han pe frati-su, Caplan-Ghe-

rai. DATA* aceia au trimis.inparata la Tighea pe


un capigibas, ca s radice i pe Ismall Pasea dela
Tighinea i s marga la Azac i In locul lui s'au

randuit Apti Pasea di au vinit la Tighinea. Si


dup o saptamng au sosit la righinea i alt capigibas la Ismail Pasea, cersindu-i 70 pungi de
bani ce i-au fostu trimis inparartno de cheltuial,
cancl era E.' duca pe cralul svezascu la tara ht,
precum sa apucase, gf-i cerea s; alte lucruri ce i
s'au trInts dela Inpratie; mai pe urma luandu-i
toatg averea, Inpratul au trimis de i-au taiat
f 339 k

Fiind aceste premenele, adica mazilie hanulm


lui Ismail Pava, Inca i alteli lia Poarta, ca
s'au maZilit ciausbasea; i aciia ce nu stiaa, pricinili
pentru ce sa fac aceste socotele, socoti'la ca le face
Inparatul pentru voe craiului. svezascu i mai vartos Lesii ce tinea cu Svezii. i vezil cat au inceput

a sa Inalta iar si au trimis osteni In tara di s'au


asezat la Hotn i la Cernauti.
Niicolae Vod, macar ea avea vest si Instiintare
dela capichihael; ii dela alti priiiatini, cum &
craiul svezascu iaste tot la Dimatiha j nfare niceo

socotinta, nuinal li s da cate put'htel tain, cat


sa-s tie sufletul si cum ca s'au pohtit solid frantuziscu, ca s sg Inpreuni cu craiul svezascu si nu
Ilau Lisat. mamr cA toate acestea le stia, dar
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

f 339v

145

cnd chivernisal, au lsart di au mrsu ostenii


lei i Lipcanii la Hoti i pe la Cern64, pand va
videa cum anrgu vremile, mkar c scoses6 capichihlle i eat fenrnan
asea,

scoat den tar pe toti ;

iar Intrnd in Ord, Lesii au inceput a

supra pre peminteni, iar nu ea antain.


N'au trecut multe
O. au ma,zitlit Inprliia
pe veziriul i 1-au pus capitan-pase i vezir au pus
In locul lui pe un Mola Ibraim pasea, carili era
capitan pave. Acest Miola Ibraim au fostu un
ciu la Tarigrad Intmplndurse di au intrat Inpratul odat teptil In k;aicul lui, precum au obicei
Inpratii turrcesti, eau luat inparatua a vorovi leu
acest Ibraim taieciu i plcndu-i voroava lui,
dupi ci au mrsu la sanai. au tr:mis di 1-au chemat
4i 1-au fcut cpitan 013%o catargA; dupg aceia 1-au
1

340

fAcut capitan pase ; mai apoi 1-au fcut i vezir,


dar n'au vezirit mult, ,c6 trecnd 20 zdle, au trimis

Inpratul di i-au luat pecetea

i-au tliatu

capful.

Pentru multe lucruri ce s'au intmplat la aceste

vremi, iaste s s mire omul de gludecl-tile lui


Dumnzgu, c Intaiu la craiul svezscu s videa
giudeeata lui Dumnazu, carild vinand In protecitiia
Turciaor i fcnd aceli turburri maxi di au
scornit atta vrajbA Intre Turci i 1ntre Moscali
au IntraV Ttrmea Inteacia iam In
Ocraina i pn suptu *Chiev di au roibit mii
de suflete. Dupg aceia s'au fcut i aicea

btlie la Prut di s'au vrsat singe neinovat;


dupg aceia s'au tmplat i aicea In Ora artata prad i rob)e; ea:rile nice eu atta nu s odihniia, ce
iarsi fcnd amesteekuri, au artitat pe Inprartul
turcescu spre ostire inprotiva Moscalilor, i iar
au Intl-at o sam de Ttari In Ocraina suptu tinerea Mosculurl aa valet 7221 pe postul cel macre
www.digibuc.ro

TO

146

IOAN $T. PETRE

au fAcut nu putin pagub acelor crestini ce IAcuescu pe acolo; si-au pohtit osti Iturcesti i tt-

rgsti ca s intre pen Tara Lesasc, sa marg la


lam lui, s nu rdmae nice Tara Lesasc necAlcat i nestr'cat di op ca acele turcesti i Vagrsti. Las a zice acmu de cte rutki au fostu pricina di s'au fcut aicea in tarA. Pre acelasi crai
I-au giudecat Dumnzu ; i acei protectori a lui,

Turcii, 1-au incungiurat in cas4 s5--1 btea cu pusci

cu cumbarali, ca pre un dusman, cat l casa


preste dnsul au aprins-o, i oikil cgce iaste Dumf. 341 R nzu / Indelungu rbddtoriu, ari pentru alte taine
nestiute a aui Dunmzu, au scapat dintr'acia primejdie si au incput ca un rob pre mnule Turcilar si-1 ducea la inprtie intasurat In borfe,
precum s'au scris Mai sus, si bgat intr'un radvan
prostu, pre acel crai i vestit vitiaz.
Asejderea i calaiul Stanislav, dorindu de sirgu s5
intre la mos:ia lui cu osti turcesti i ttfsti si s
dobndiascd scaunul crii lesasti cu vrsare de singe crestinescu, cu mnu pAgnesti, cum au intrat
in Tara Moldovei, unde-i era ostile, indar au prvt ohii lui un thriamvu groznilc, precum zicea
catr unii, cnd mergeam 1rimii de domnu, cndu
era in Iasi la Trei Svetiteli, am vazut un triumfu
terebile, c, cum au agiunsu la Baclu, au dat piste
f. 341v acia / glciav, cnd au lovit Moldoveniill pre ace'
Lesi ce era la Bacu j nAzuind la MArgineni la
casa lui. Stefan Ruset stolnicul, *precum s'au scris,
au prvit cu ochii lui pre of4eri si pre ostenii lui,
trecndu-i pe dinainte gall i In butuci ; darg dupa
ce au vinit ta laii si au intles hanul Devlet Cherii
sarascheriul Ismail Pasea de vinirea lui, au trimis pe acei 2 gelat, adec ucigasi de oameni, ca
s-1 ia, precum s'au sods pe largu; mcar c s'au
mntuit dinteacia prImejdie cu giudectile oe le
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

147

stie Dumnzu singur si prin nevointa lui Necolae Vod.

Dar lucru mai de mrirat iaste pentru Voevoda


Chiovschii cum 1-au rbdat Dumnzu de nu i-au
trimis vreo urgie j pediaps mare, cA pricina a
342 R multe rutrtb au fostu dl, aducnd / atta caste
lesast aices, care au ernat do-erni In lard si au
fdcut pagubd trad mai mult ** pungi de bani. Dup
aceia au mai fcut ncaz i pagub mitropolitulu:
tri i episcopului de Radauti si altar mazzili dela
Suciav pentru nisti unelte, ce i s'au jecuit la vreme cnd vinise Moscalii In tar, precum s va pomeni mai Innainte. Cad acest Voevoda Chiovschii

atta era de ru, cat nu pot alege cui s fie fostu


mai urit: Lesi lot acelor ce esas eu dnsul den
Tara Lesasc, au Les lot carii tinea in partea
Avgust, au Moldovenilor, ca (Moadovenii II

huli'a

blstma, eaci au fcut atta rutate i

pagub Ora el i oainenq lui; Lesii ce tinea In


342v

partea craiului Avgust l huliia 5i-1 afurisiia, numindu-1 Iuda, cci au trimis intr'atte rnduri
oqtile lui In Tara Lesasc / ()aril era mosiia a au
fcut mult prad i stricciune. Lesii ci era tu
dnsul Ine 11 blstma i-1 fcea pgn Mfg suflet i fr Dumnzgu, c6 avnd multi blani ior nu
le da nimic, ce-i lsa s s hrniasca cu rpitul si
cu tlhusagul sau s moar de foam% precum
murina, ct nice a patra parte n'au mrsu innapoi,
cnd au mrsu In Tara LesascA. Atka bine avea
numai la sine, ct era din niamul Pototicestilor;
dar i lehtciia i blagoradnida, cnd nu taste
cu fapte buni, nu :cinsteste, ce ma vrtos ocraste

pre urn: nu g' poate s nu-s ia i dl platd. Pe


Dumnzu oamini cej dl! demult 11 zugrvila cu
picioarele de In i cu mni de her.
Dac au misu craiul svezscu la Demirdes, n'au
www.digibuc.ro

148

IOAN

T. PETRM

trecut multe zile i au trimis veziriul di au intinsu


f 343 R cteva corturi atard den Udrei si a dca zi, veziriul
cu hnitl, mrgnd la corturi,
pe Reiz

efendi la oraiul svezdscu, de 1-au chemat ea SA


marg acoIo, made s'au adunat acei oameni mari din

oronca ImpArtil ea sd toed voroavd i s pue la oc al e trebile lui. lard craiul au rspunsu ca, nefiind
inpratua acolo, nici el nu va merge; oe, de vor
priimi,
trianite ghenirali de ai si i eu svetnicul
cu aciia vor grdi ce va hi de grdirt. i asea
s'au Intorsu frd de ispravd hanul cu
Dupd aciasta, trecnd 3-4 zile, au trirmis Inpdratul di au luart pecete dela acelu Mola Ibraim vezir j i-ou 'Mat i capul; zic unii s-i fie omorit
1 343 v singur Inpkatul eu mna lui / Cat au fostu era-ha Stanislav la Tighinea, Ii scriia Necolae Vod
cdte odartd, zicnd red
otrnu imialitte iaste
gata ua sdri saujasca; asejdirea cum e i frate-sgu.
tergiananul la Poart, va sluji i alte complimenturi; Ii fdcea
cralul rspunsuri, seriindu-i
prieteneste. ford mai pe uring, daed s'au odeverit
dim multi ed Necolae Vod au fostu pricina d s'au
ferit dinteacia primejdie mare, nedndu-1 aa acei
doi gela.i, ce au trimis sd-1 ia, dac i-au mai scris
Necolae Vocl i i-au trimis i un cal turcescu, i-au
fAcut i craiul rspunsu foarte frurnos intr'ocesto
chip, si au scris cu mna sa ; care scrisoare
scris-o i aicea ldtineste, precum era scris6 intr'acesta chip:
f 344 R

Celsissime Pa-Mews.

Si ex partg celsitudinis tuae rEpotidie erga me


augetur amicitia iarn meam profiteor ad illum pervenise perfectionis gradum, ut nihilo ipsam maturiorem reddere possum, nisi constantia, de qua duwww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

149

bitare non patest oelsitudu tua. Cum ex divina


providentia tot casibus acquisita, meritis celsitudinis vestrae firmata, ex ipsa itaque iusticia perennis
erit benevolo affectu cooperante. Generosus dominus Georgius Cupar attulit mihi donum gratissi-

utinam ille feliciter equs adducat me ad


propria, et adducet certe, si opera celsktudinis tua
et fratris ipsiUS via mihi parabitur apud perfulgimum ;

--1 344v

darn Portam. Cura charissime princeps, ut hoc tibi


debeam. In coeteris generalis locuan-tenens et &pilfer regni Samigielschi erit mentis meae interpres
facilis. Maneo semper
Addictissimus
Stanislus Rex
A cariia carti talmacrire iaste aciasta:

Prea innaltate printipe.


De vreme ca din parte Innaltimei Tale, In .toate

zile catra mine sa adaoge prietesugul, al mieu


acmu marturisascu s fie N7enit la masura cia desavarsit, cat cu alta, cu nemica arl facia mai deplin nu poci, fara ct numai cu statoriia, de care
nu poate s sa Incloiasca Innaltarea Ta. De vreme
ce din dumnazaiasca pronie cru atate tamplar2 dobandit i cu atate faceri de bine a Innaltimii Tale
intarit i pe dreptate va necratit, fiind agiutorit
f 345 R. cu burna Invointare. Dumnelui / Gheorghie Cupami-au adus dar prea drgastos; s dea Dumnazau .acel cal sa m duca cu fericire la ale anelei!
adeVarat ma va duce, de mi se va gati dale pren
Innaltimii Tale j a fratelui sau la preluminata Poartd. Nevoiasti, prea iubirte prentepe, ca
sat fiu datur cu adasta. De altele, dunmelui ghewww.digibuc.ro

1 50

MAN

T. PETRa

nirariul i stolnie mare, Smighelschii, va fi eredincios talmacitor a vaii mele ; i Taman pururea
Nedespartit
Stanislav Crai.
Aciesta carte i altele osemeni scrila la NeciolaeVad, fgaduindu-irse ea nu-i va uita prieteugull
f 345v niceodata, dar mad pe urma nu s'ou tinut de adeverinta, ea s'a'u eunoseut a nu fi voitor de bine..
Dupa pierzare ILA Mo la lbraitn, au ramas caimacam Alli Pasea ci1lhstajriui, earile er i ginere
imparatului si sa arata log nu priimeiste vezirila
tot asea au lost eaimaieaml pna au m'ansu iinpara1u1

la Tarigrad ; i in Tarigrad Inca calava vreme tot


cu nume de icaimat.sam au petrecut. Iar mai peurma, au inceput a merge la divanul inparatescif
cu ealevi, odeca eu eialmao ce poarta zirii, cari
vine in trei cornuri, si de atunceA s'au ineredintat
f 346 R toti ea' iaste deplin vezir Ali Pasea. Acestu vezir,

Ali Pasea, atata era de invAtat la lueruri politeeesti i istet de minte, eat poci zice c n'au statut
niciodata la imparatiia turciasca vezir ea dansul si-I
iubiSa inparartul fcerte j nicio triab nu facea fr
stiaie Iui; 1.51 eel mai de mint luetru ea mazdg sau
daruri. orrara din eele obieinuite. nu lua nielcum si

nicio triab nu sa facea eu dare si cu mazda, c


temea tati SO' ia dela ciniva mazda, stiind pe
veziriul ea nu ia.
Aicea seriu cum au luat tinparatiia Hortinul de supt
aslcultarea Tara Moldovei
f 346v

,,Nu iaste nevoe sau urgie dunmkaiasca" a carlia


greul s nu-I poata purta Brea omentiasca" / ziceEurepid, scriitorriul de tragudii. Multi fiind naseuti
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

151

den pgrinti blagorodnici si cresendu-se cu multe


desmierdri, in mare ifericire, s intAmpl de cad
la robie i petrec multe grele, nficazuri i chinuri;
asijdirea i multe cetti slordode i rl ce li era
dintru sine stgpAnirea, au cAzurt supt ascultarea
altar stApAni i plecdnd grurmazii suptu giugua
au surferit si au purtat toti nevoile i grelili ce li-rau

trenit din poronea stpAnitorilor. Unile ea acte


mai cu sporiu s'au Intdmrplat dela o samd de vreme
in pmg.ntul Moldovei, precum sA vgd in letopise-

tul tArgi si intr'aciast istarie ; dar poate cd nu


s'au plait cu edte s'au intAmplat pang in vremile
347 R

aceli ee au pomenit *i au inseannat aciastg istorie,


ce ii era drnduit sg-i vie si altA rang, mai / mare
si mai cumplitg decdt celelalt ce i-au venit
luarea adecg eetAtii Hotinului. Cd, precum, cnd

are un trup o ran'A in vreo parte, bolngveste tot


trupul i slbeste incA, cnd nu sA grijeste acia
rang *i incepe a s 15ii, adune tort trupul a primejdie si la moarte, asea j luarea Hotenului, ea o rang
Ord", multA sadlb6cirune i cgdere i-au f gcut,
precum sa vg arAta la vacistd istorie ; numai vraciul turturor sg o trngduiascg aciast rang si sA
insgnAtasezA si tot trupul.

Fiind inpArtie IncA la Odreiu i avnd &ire


ca sa vie cu toate otile, sA margA asupra Moscalilor
dobAndiasca cetate Chiemul, nevaindu-se
cralul isvezAsou s pue pe Stanislav erai in Tara
f 347v

Lesascd eu putere / InpTi turcesti, cgriia giuruise, precum sA purta varoava, s'd dea Caminita
o parte a Varga. Lesg*ti, ce sA ehlaing. Podaliia
sAri fie agiutor j eraiul svezgscu qi craiug. Stanislav cu toat'A oastea lesasc, end va merge inprotva Moscalior : nu sA paate Sti bine ce au socotit Impgratul si au paroncit sg sg ia cetate Hor
tinulu *i sg sA toLmascg, ori sacotind cA la o
www.digibuc.ro

IOAN

152

T. PETRE.

vreme va fi de folos, hind pe sama Tureilor, ori


numai ea sd afle aciasta pricind tau tocmitul Hotinului i s trim:AA osts In sus, e n'au vrut sa
fac rzboiu cu Mcscalii ; si, de va face $ i pae; elar
s io facd Moscalii pe voe ImpArsatii, vzind otiE
turcesti apropiiate; j avea gndu impraiia sA
asez pe Stanislav la erie TArk Le.,ssiti i s ia
f 348 R Camenita
Podoliia, ce i le giuruise i sA intre
eraiul svezseu in. Tara Lesased i sa-i vie toate
stifle cte avea la Pomeranite i ori intreacel an, ori
la al (Idle, de n'or face Moscalii pace cu, Tuircii, si
sA apuee eu totii de dnk0i. Deci, pentru aceste pricini sau pentru alteli, au orniduit impArtie
toat oastea, ee sA strnses ca sA marga asupra
Moscalilor, de au mrsu la Hotin: pe Caplan Ghe-

rai hanul eu toat tatgrme si 5 pasi cte cu 3


tuiuri, pe beiuft Misiiriiului eu septe aeacuri de

alti 16 pa.% cte eu 2 tuiuri, pe toti, pe


acestea i-au ornduit s marg la Hofin i sA st6
acolo la toernitul cettii.
f 348v

Dar au venit actiast veste, cum ed va s'A ia


ImprAtie Hottinul, multu s'au amArlt / Netcolae
Vocti si au scris la capichihi, ea s pue nevoint
eu tot feltiul de rnejloe, s'A niu sA fac6 aciasta; au
priiatini iciu mare rugminte; aru scris
s=iris i la
si la stApan cu laermi i carte sociotele au stiut,
toate li-au pomenit i gi-au artat, cari pentru lun-

gitul vorcavei nu le serial cte una Dar puind


acmu In gnd impratul ca sA trirnit ostiae la mar-

gine, precum s'aul zis, ea sd poat face pace cu


Moscalii, precum If era voe, s:aru hind vole
Dumnzdu Ca sA sA certe ine. i cu adasta pmntul

Moldovei, nu s'au putut isprvi nimie;

i eau

ornduit hanu,s si aces pasi, ice s'au pornenitt mai


sus $ i alti ags imprAtesti, ica sg margA cu ostile
la Hotin pentru tocmitul cetAtii.
www.digibuc.ro

AXINTIE URIdARIUL

153

Iunie 15, s'au fAcut sfat mare la impdirgrie: s'au


strnsu toti vezirii j ulemali i ogiacurile i. tap
agii t s'au sfdtuit multu. Pupa' aceia au trimis de
au adus i pe soffi meschicesti si au asezat lard s
fie pace 'Intre Impdrtiia turciased i Intre Moscali;
si a doa zi au imbrdcat inpdratie au bland de sobol
pe Caplan Gherai hanul, ca s purciag la 011111;
dsupd aceia au sacotit sa margd la Hotin_si 1-au
pornit.
lunie in 30, au sosit la Tighinea icaggilar-chihaes,
a ve'ziriului si au adus ferman lui Abcli Pasea cum
cd I-au Idcut imprdtie sarascher peste toate ostile
Anadolului si a Rumelii si 1-tau ornduit s margd
la Hotin ou hanui depreun.
Sosind i hanul la Tighinea, au mdrsu de s'au/ /
1 349v

inpreunat cu Apti Pasea saras:heriul si au fctIt.


voroavd ; si intorricndu-ise hanul,

esit Innainte
eraiul Stanislav si descAlecnd tamndoi, au fdcut
voroavd: atuncea s'au rugat craiul Stanislav hanului
s-i fie de agiutor s ia ardna lesascd; ha-

nul i-au zis e' nu poate sd-i dea pentru aciasta


rdspunsu dela sine, pang nu s vor strnge md.rzaca ce s chiam serini ; iar, daedi vor etni aciia
la Tighinea, atuncea s dea scrisd poiltele lui.
Cine poate s scrie rte'una poroncile cele grele
ce viniia totdiauna
Necalue -vod dupd oe s'au
fdlcut aciast socotiald a Hotinului; poronci pentru
caul, pentru salahori, pentru zaharea 4 alte multe
350 R si in toate zile trecea i In sus si In gos f agi
ciohodari dela Poartd, cu carii f'doea Necolae Vodd
multd ohatulald, cd-i cduta pe toti
ddruiasc
cte cu oarice.

lure 22 au esit Necolae Vodd din Iasi ou alai


frumos si au m6rsu pnd la corturi, earl era Intinsd despre Prut, aproape de trgu, i sara lard
s'au intorsu innapoi,
numai cu curtea sa, i Iulie
www.digibuc.ro

154

IC:SAN

ST. PETRE:

31, margand iara la corturi, Necolae Voda au Imbraoat cu caftane pe caimacami, carii lsas In

Iasi, si tot intr'aceia zi au purees si au mrsu la


Zgarrancea ; i a doa zi au sosit i hanul i sarascheriul acelo si ai tabarit peste Prut ; iar a la-eta
cu curte sa
zi au mrsu Neculae Vocla
s'au impreunat Cu hanul ; au marsu boiaa-ii cei
f 350v mari si i-au sdrutat poala. / Dupa acela au fcut
taind si au smut vr'o cloa clasuri la voroava. Dup
aceia au v'enit vezirul hanului si au imbr6cat pe
Necolae Vod4 eu cherache i peste chirache cu caftan foarte frumos ; i sallndu-se sa marga I-au
adus i un cal cerchezascu cu ,sea ferecat cu argint
dar dela hanul ; i pe acela inedlecnd, s'au Intorsu
1.a corturi. Era acel Caplan Gherai hanuil can mgnuritel la stat, dar cinste i cuvies la chip si dulce
la voroavg.
Dup aoeia au mArsu Necolae Vodd de s'au impreunat i ou Apti Pasea sarascheriul i cu ciialaiii

PO, ci era cte cu 3 tuiuri si la impreunare i-au


fcut toti cinste, mai osabit de cum iaste obiceiul
f 351 R Turcilor a / face domnilor crestisnesti, carii sintu
tinea
surptu ascultarea lor; i fcea toti tain
i
oarecum
nu
s
putea
multe ciasuri la vorDava
stura de voroava lui, fiind ei torti Insatarti ea s
stie vesti i tiind pe Necolae Vod deplin la minte5i Intreg la socotial.
Intr'acele zile au venit la sarascheriul u capigibaS. Imprtescu cu hate-serif, Intru cari scriia impratiia cum ca ari prietesug eu Lesij i poroniciia

s sa feriasca s nu dea priain, s sa Lea vr'o


gakiav sau turburari la margine ; i pe craiul Stanislav sa-I radice de acolo i sa-1 &leg jar:a la Tighinea, leg mergea ou caste si craiul Stanislav si-i
dedes corturi frumoas i era i el acolo piste
f 351v

Prut la Zgaranoe / ou toad curtea lui ee avea,


www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

155e

asteptndu s marga la Hotin i s sA faca acele


re nedejdulla. Mars-au dar la hanul la otacul sarasicheriului si au trimis de au adus i pe craiul
Stanislav si i-au spus paroUca knpratiased
21S numai sa s'd rAdice s marga la Tighinea; iar a

dea zi, Zbvind cu purcesul, au trimis de 1-au


incungiurat i-i oboriiia corburile cu necinste;
ru mare grab 1-au pornit spre Tighineq si au ornduit oameni, ea s'r-1 pAzascb: pe cale.

!Mai in toate zile trerea peste Prut Ne:olae Voda,


ct au sezut oti1e acolo la Zgrancea i mergea la
sarascheriul i la paii. Asijdere 0 dela arclie tre-

cea dincoace mal in toate zilei veniia la Necolae


Vocla agi, si din carii veniia cu poronci dela Poarta

352 R j din Carli / era acolo tcu slujbe, i frea mari


cheltuiald cu
caruindu-le rai sau postave,.
atlaza si alte daruri; nime nu s Intorrea de acclo
nedruit. Zbvind a veni si zahareao, le-au dat
Nerolae Vocl:i i rativa sari de f5.nin" si de orzu;
clar pentru aciasta Ii facea toti Mare mulVmitA,
zicnd c5. de nu li-er dat acia pine, ar fi
murit multi de foame, care inc5. nu sosise
cu zahareao ce ie tragea pe Prut In sus. Au sezut

sarascheriul la Zagaraucea, pn au venit tati


pasii; lard Avgust 20, s'au rclicat toatd oaste dela.
Zagarancea si au purees pe Prat in sus, pe di cela
parbe. Inteacelas zi, au purees si Nerolai Vocla
mergea pe dincoari de Prut i Ikea popasurili tot
inprotiva ordii turres ti ; si Avgust 28 au trecut
352v

Prutul la Zailurea si au tabarit la Rucsin. Tar


sarascheriul cu / misirlii au tabrit lnga Hotin
hanul i ciia1a1j pai tot imprejm5. ; i indat au
pus sarascheriul de s'au apurat a curgti rebate si a

sapa santul si a lurra altu luoru ce mai trebuia.


Atuncea indiat au mai sosit i alt capigibase dela
Imp5ratie si au 'actus name hanului si i-au adus.
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

156

blang de sobol dela Impratul ; asejdirea i sarascheriului irau adus blang si ferman; 0 le scriia
Impgratul sg pue nevoiht tocmascg cetate mai
de sirgu, de vreme ce s'au apropiiat lama i sg s
feriascg sg nu dea vr'0 prking Leilor, egici e
sintu priiatini impgrgtii.
Pe Moldocieni acolo la Hotin la altg nu i-au pus
fgr de eat di au tdiat lemnu si pe Munteni i-au
1 353 R pus di .au scos lemnul, ilar spahli sgpa santurile si
altii cu mesterii luera la cetate.
Avgustu 31, au sosit sol dela ariiu1 moschicescu
la Odreiu.
Sgzut-au Necolae Vodg la Hotin pang In luna lui

Octornvrie, diva Svete Dimitrie; iara in 24 ale lui


Octomvrle, au vinit eiaus-basea dela imprtie cu.
ferman ea s a-gm:6e Abdi Pasea Muhavizea la .1-10tin i -arascher sg rg'inge i Pasea d Brusa si Beiul Misiriului eu toti misiirlil i iniierii i topoii

100 de salahcri moldoveni si 200 Munteni; iarg ce-

lelalte 00i sg sg Intoarcg innapol la loeurili lor.


AturCea au mrsu j Neccilae Vod de s'au luat
ziva bung dela sarascheriul ea s vie la Iasi si
lau imbrgcat ou caftan : .Isci au tinbrgcat si pe 16
1 353v

toiari, i. au isprvit un ferman ea s / aibg a sidea

la Hotin pgrcalab, precum era si mai innainte


s asoulte de dnsul oamenii eel de loc si ea sg
nu sg scrie Moldoveni la stiagurili turcesti. i Octomvrie 30, au purees Necolae Vodg spre Iai eu
toti boiarii i cu toti .slujiturii, lgsnd numai 100

de salahori, cum s'au zis, Hanul hied au purees


spre Bugiac si'agiungnd la Tutora, au rnrsu
acolo Necolae vodg de s'au impreunat ou hanul;
au chemat i pe beiari de i-au sratut poala i li-au
zis Pentru voe domnului vostru, .carili nu iaste
asemini cu alti domni, voi eguta tara voastrr. Si
trimisesg im1-au inbracat cu caftanul acela
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

1 5T

pratul si i-au daruit un cal cu sea, ferecat

ctr_

argint i cu toate podloabili lui. Si Noenivrie 11 au


intrat Necolae Vod. in Iasi. /
f 354 R Nevoit-s'au multu Necolae Vod pentru
turcest, cari era sd s Intoarc dela Hotin, ca s_
marg pe di eel:a parte de Prut, pe unde i vinise

s nu mama pe Siret sau pe Barlad ; i 'au


isprvit i ferman pentru aciasta si au marsu toti_
pasii i oastea pe uncle au vinit. Numai o sama din
Bosneni, fiindu-le dreptu a mergi la tara lor, pen
Tara Munteniasca, n'au ascultat de poronca si ai

intrat pen sara si au marsu pe Siret si au fcut


catva pagub pe undi au trecut. Scasesa i Mun-

tenii firman, ca s nu intre ostenii gen Ora


ce sa marga pe la Brila sa triaca Dunarea; i adru-

un ag de sidea la Focseani,' ca s nu-i


lasg sa intre in Tara 1/lunteniasc pe acolo; dar
ei nu numai cat nu baga in sama fermanul
t 354v suduia i pe dansul i pe ill 1-au trirnis
mergea pe undi le era voe.
ses

Pe vremea aceia, merses In Tara Muntery!asc

pre fericitul Chir Hrisanth, patriiarhul a sventei


citati Ierusalimului; vrand dar Necolae Vod ca
sa vie si aicea In tara, ca sa a hlagoslovenie sis5.-1 Sodestulez de invltaturi duhovnicesti si pofiindu un patriiarhur Invlat, cat poci zice
cA In toti crestinii nu Sa afla pe atuncea asemini cu
dansul la invatattuil ; si era orn Imblat c 1-au trimis.
unchiu-sau, rpaosatui Chir Dosotheu, patriiarhul

Ierusalimului. de au Inblat mai taat Evropa din


Tara Moschkiasc pni, in Tana Frantozasca
panA la Englitera. Scrisu-i-au drept aceia Necolae
t 355R Vodd eu poht i cu rugAminte ca s ostinlasca.
SA vie In tara; carile i pentru cad 1-au pohtit Necolae Vod si pentru ca sa-si vaza i sa-si cerce-

manastirili ce avea In tara, cari nintu Inchinate


www.digibuc.ro

158

355v

356R

IOAN

T. PETRE

la svintul mormant, au scris innapoi cum c5, iaste


bucuros i va veni dupd srbtorili Nastirii Domnului nostru Isus Hristos ;iar, dac au trecut Sgrbtoarea Bogoiavlinii, au trimis Necolae VocIA pe
Costantin Costache vel stolnic i pe postelnicul
al doilea cu leftica inriainte pn. la Focseani
1-au adus cu mad cinste i socotint, pn in
Iasi. Si foarte s'au bucurat Necolae Vod de vinirea
lui, nind un om prea invtat i prea svintu ca
acela In tarA, In vremea domnii sale.
De mult avea gndu Necolae Vod s fac / C.o
lucruri bune in tarA, ci nu era: um, tipografie, ca
s tipriasc crti i a doa, s fa:ea' scoale ca s
Invete cini ar vrea frA de plat. i aciastA socotiara' parnenind-osvintii sale patriiarhului, i-au dat
blagoslovenie si 1-au indernnat numai sd roagi pe
Dumnzdu i s: InciapA a fad aceste 2 lucruri lui
DumnAzAu plcute,
va fi Dumnzu intr'agitutor si le va videa svnsite. Si asea au trimis de au
adus mestia-i tiparnici L de stove grecesti i slovenisti si au fAcut cas. ibuni la Svete Sava si au
asezat tipografiia acolo i in in scurtd vreme au inceput a s tipari arti. Adus-au si 2 dascali de
carte eliniascg unul de oartea cia de obsti greciascA ca s Invete tine ar vrea, si-cu dascal ca sa
invet carte sloveniascg i altul ca s InvetA pe intles muldovenesti: i li-au rndult dascalilor plat
precum sA cade, ca s ia pe an din viniturili darnnisti. Si s'au fAcut testamenturi cu mare blsstAm
si legAturi, ,ca SA fie stAtAtoare i -necltite acele
dat in
socoteli. Si aoeli ,scoale
tipografii
sama mai sus pomenitului pre fericitului patrliarh,
ca s li ice purtAtor de gnu i chivernisitor si.
cnd sA v.a duce den tar, sA le poarte de griji epitropii Sventii Sale, oarii ornduise din egurninil
mnstirilor ce sintu Inchinate l svintul mormnt
dintr'altiiwww.digibuc.ro
de pi la alte marastiri.

AXINVE URICARIUL
f 356v

159

Pentru intmplArile cele groaznice Ice s'au intmplat Li Costa Intin Bsaralb Vodfi domnul
muntenescu

Trimis-au impgratul turcescu, sultan Ahmet, pe


un capigibas la Bfis ArabA Vod, domnul de Tara
Rornniasca, sA-1 maziliasc ; carili sosind Martu
23 in Bucuresti,au mreu la curte a doa zi Miercuri
cari era sAptmAna cia mare a postului celui mare,

strngnd pe tc4i boiarii li-au ardtat poronca


trnprtiasea. ce vcria e mazilie lui Costantin
BAsrab Vod.5, puindu-i pricin g. c au trimis de au

hiat BrAila cu Moscalii j altele poroncia Virg


ca sA-1 dea cu toat casa lui i cu toat averea
sA-1 duc5. 14 irliparsdlie. Iar a doua zi au sosit
bril-kxrui tel mare a fripratului i strAngndu-sA la
drnsul toat boer:mea frAi, au pus cloa-nnu pe Ste357R

fan Cantacuzino, carili era sptar mare, tar pe Coetandin / BAsrab VodA 1-au parrk la Tarigrad cu
doamna si cu corpii lui i cu toti gmerii lui si cu
toat averea ; j imbehorul au rAmas In Bucucuresti, ca sA cerci sA-i afli toat averea ce mai
rAmAsesA si sa-i vnz toate bucateli si s ducA
banii la imprtie, precum s'au flcut. Tar pe
BAsrrab vocm, ducAndu-1 la Tariqrad capigibaea carill ii mazffiis, 1-iau Mgat in Edlculea

cu toat casa lui ; lar averea lui au luat-o la

inpArtie. Si ,dup ci au trecut citAiva vreme, au


trimis de 1-au scos dela Edilcule si 1-au dus la inchisloarrea lui bostangi-lbasea;
kau tinut sit acolo
cAtva, ingrozindu-1 totdiauna cA-1 vor da munci ca
s-s spue averea; i inc spun s-1 fie si muncit. lar
Avgust 15 in ziva praznicului Adormirii Precistii/
r 357v 3.-au sdos dela inchisoare pe dfinsul i pe 4 fii ai lut

Costantin, carili i luase sotie de aicea de tar o


fata a lui Ion BaltTe vel ban, Stefan, carili tinuse
www.digibuc.ro

160

.7.0AN

T. PETRE

pe fata lui I1e Cantacuzino visternilcul, iar dela


Moldova 0 murise mai innainte. Radul, carili era.
logodit cu o cucoanA a lui Antithie Voda i s
gatiia atuncea nunta j Matei, acel mai mie, darrsi a cela era voinit; i Intai au Valet pe toate beizadelili acestea innakirtea ochilor lui, ineepnd dela
cel mai mare .0 pe Tnd pn la eel mai mic; apoi

au tlat pe un boiar
cherna Enachi 'Warescul vel pharnic; pe urm au tiat i pe barnul Bsraba Vod, Cari veste, venind la Nicolae Vod, multu i-au prut a-Au i foarte s'au intristat; iar ginerii lui (cu doamna i eu etiva bof 358R iari / au rmas tot la poprial. Acestu svrsit au
luat acel vestit donmu 13Agarab Vod, carili au
domnit 26 ani cu mult fericire si au fIclut Tara
Munteniasc stiutd vestit In multe prti a lumil;
si nu iaste de mirat c toate aLle lumii sintu deserte:
slava; i i'ntlepti i fericiti sintu.
aciia cie le socotesou ea cum ar fi, fum sau umbra' si

/0 intrescu nedejde la singur Duanngzau, precum


zice prorocul David : ,,Mie Ins a m lipi de Duornnzu laste bini a pune pre Domnul nedejdea mea".
Cnd au luat Necolae Vac:a a doa dorhnie, fiind
luerurili neasezate,
l.sat doamna i cuconii la
Tarigrad; lair, dac au trecut 2 ani si au ounoscut
f 358 V Necolae Vod c laste paci, au trimis de s' au adus
doemna si cu toti ouconii i au sosit in tai dup
Svete Gheorghie.

Dacg au trecut al doilea an, iar au artat Necoke Vod sama visterii, Bind, de fat i Svinti'a
Sa patriiarhul de Ierusalim i toti arhierei
tari i iar s'au arflat ,cheltuit mai mult de Nicolae
Vod In trebili tri, neputndu-s cuprinde toate
den vinituri i iar au luat zapis isclit de arhierei
si de boiari. Avea griji Necolae Vod c-i va vini
poronc Intr'acel anu s margA la Hotin, dar nu i-au
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

161

vinit, ce numai i-au vinit poroncd Ica s trimat sai card. Nevoitu-s'au inteacel an Ica s nu
triacd Turcii ce mrgea la Hotin pen tared, ce s
f 359R marg pe di ceia parte de Prut; / asejclirea si la
intorsu dar unii, au trecut si pen ta.r, numui n'au
f knift atata stricciune
Inteacia yard au socotit Necoaae Vod ca sd nu
lahcn-i

mai inble ornduiali pe Ora si au asezat tara cu


rupta de da oamenii pe ciferturi.
Dac au intrit inpartia pacea iarsi cu Moscalii
asejdirea i cu Leisii, au vorovit ou solul nemtescii
pentru craiul svezscu ca s-1 lase pen Tara Unguriascd s margd la tara lui ; asejdirea i pentTu cra-

f 359v

iul Stanislav ca s marga uncle ar vrea pen Tara


Unguriasc; fcuse asezmnt i pentru domnii
lessti ci era cu ictraiul svezscu Ica sd marga i ei
la Ora lor.
Vzind atuncea Voevoda Chiovschi ea au ramas
numai s s ducA, multu s'au nevoit ea s-s plinia-

scd paguba den lard .ce i s'au fcut icnd venise


Moscahi in tar de i-au jecultnistiborfe i odoar
si alte unelte ce tinea ascimse la mnstire la Sucevita ; pentru cari, indat ce s'au fcut pacea cu
Moscalii, pnd a nu s'a' trimite domnu in tar, au
fAcut jalob la Poart *i au isprvit un ferman
si au venit un ag ca s' facg cerd.tual i s acoli
sua de*Ghedion mitropolitul si de episcopul de
Rduti, Calistru, i au incput la proprial ctiva
mazili de Suciav. i vinindu Necolae Vod eu
domniia. de multe ori au trimis s-i pliniasa paguba ; dar nu s'au putut aseza, de vreme c cerea
f 360R mai multu de 15 pungi / de bani. Iar atuncea..
dac au vzut ea va s marg la tara lui, au pus
si mai multd nevoint j iar au fcut jalobbi
Poart si au isprvit un firman, dar nu dupa voe
lui, ce ca sa vie aicea in tara i s s asez; i viwww.digibuc.ro

11

IOAN $T. PETRE

162

nind ailcea, au statut tare Necolao Voda i niu i-au


dat mai mult de icinci pungi de bani, ca avea Instiintari pe tain dela frati-,sau, marile tergiman,

cum sa-i fie zis veziriul mai multu de atta sa


nu-i dea.

primavara i Mazovetchii, solui lesascu ,s'au inpreunat cu Irnparatul i iara au Intarit


pacea Intre Inparatiia turciasc i intre recipospolita, procum sa legase la Carlovita, i 'au luat
f 360v ziva buna; i purcegnd au venit pe / akea i s'au
Inpreunat cu Necolae Vod i i-au facut cinste
cum :A cadi i-au ornduit conace de agiunsu din
Galati pang la hranit si au trimis boiari de I-au
petrecut pang la margini cu slujitori de agiunsu si
s'au dus In Tara Lesasca" la Varsev.
Intr'aceia vara au mai aparat Necolae Vod tara
di o paguba ci era s o pltiasca din domriiia lui
Costantin Duca Vod ; cari, venind pe aceli vremi
atcea In 'lama eu slujbe un mulbaegi aga i avandu
a lua bani pentru triapadul lui si mai inprumutnd
si au alti bani pe Costantin Duca Voda, i-au f kut
zapis de** pungi de bani; i trecnd ctva vreme,
t 361R au apucat pe o sam de boiari In Udrei / i i-au
trae la giudecat i i-au facut d i-au mai dat
altu zapis cum c' iaste tara clatoare ou acei bam
si au facut i hoget dupa zapis. Murindu dar acel

mubaegi Ahmet aga, au dat arzuhal copii lui la


veziriul Ali Pasea j veziriul Indata au dat fernian
si au trimis un ag bumbasear ca sa pliniasca toti
lui Nebanii. Aflnd aciasta, capichiliaile
qolae Voda s faca o chivernisal, Ica aciasta nu

iaste galc'evA asemeni eu alte glcevi vechi;


veziriul acesta unde trimite, va Sa" i pliniasc, sa nu

sa Intoarca cu desert; si aciasta datorie iaste infa:Ma i cu al doilea zapis i hoget i alte ca acestea ; si scriia s51 nu cumva faca inprotiva, s
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

163

scarbascd pe veziriul. Ce, dupd ce au venit vet 361v

chilul / i cu bumbaseriul, i-au poprit aicea s sazd

pn va da stire la stpni; si au scris la veziriul


precum s cade ca tara nu iaste putincioasd sd
tiascd datorii vechi ea acestea i tarai n'au dat niscai
fbani imprurnut, fard ct i-au fcut acel zapis Costantin Duca Vad
iopedvascd ceva dela inprdtie i tara laste sdracd si de ar putea rdica
poroncili Inprtesti, Acestea si ate asemeni
scriind, au paroncit veziriul s s rclice de aicea
bumbaseriul i vechilul j s'au mntuit tara de
acia galiciavd.

Asezndu-Ed pacea cu Moscalli i cu altii, dupd


cnni s'au zis, au saciblozit inpdratiia Card toamnd pe
moschicesti i zloagili ci era popri# de cnd

f 362R au avut I Turcii btae cu Moscalii, bdtae la &ranilesti pe Prut. Cari zdloagi era: Mihail Boris, ficiorul lui Seremet, aceluci vestit cneazul moschioescu,
si altul lirau dat npdrdtiia voe sd margd la tara
bar. Deci, lundu-si ziva bund i purcegnd, cum au
trecut Dund'rea la Smil, ficiorul lui Seremet s'au
rdzbalit si de grabd j. s'au tmplat moarte si grl
jindu-i trupul cu balsam, l-au dus la tara lui.
Intra'ceiasi toamnd, au venit paroncd dela inprdtie la Apti Pasea, ca s s' radice dela Hotin si
sd margd la IVIisir, fdcndu-1 pase acalo; i venind
pe di ceia parte de Prut, i-au esit Necolae Vodd
t 362v Ynnainte / mai sus de Zdgrancea i s'au Inpreunat
cu dnsul i i-au grijit Necolae Vod conac si au
marEu pang la Tutora inpreura; acolo au odihnit o
zi; si au mai marsw Necolae Vodd di s'au inpreunat
si I-au friblrdcat cu caftan si i-au druit i un cal
frumos cu sea si eu toate podoabele si a tree zi au
purees. Era acestu Apti Paseea orn nu/nit la impcinstiia toti partie, cd era si btrn de varst
i
vezirii
si
avea
treciri
mare
la
Poartd. Mare
sii
www.digibuc.ro

I6AN

164

T. PETRE

naroc au avut Necolae Voda de acestu Apti Pasea,


avandu-1 mai dinainte cunoscut si priiatin, c mult
i-au fostu in de mana lui Necolae Voda si tarai cu
dansul, venind aceli greli simulteporonci de eand
s'au InCeput Hotinul; si nu numai de cand s'au inf 363R ceput Hotinul / ce si pand era pase la Tighinea
multe ispravi au faeut Ora si. nu trirnitea des agi
si ciohodaa-i ca s faca cheltuiala. Pentru aoeia

mult i-au parut ru lui Necolae Vo0a de depar


tarea amEui om mare; si foarte II avea In clraigo
ste pe Necolae Voda, cat, cand s'ou resprtit de
Nicolae Voda, i s'au inplut ochii de lacrami sii-i
zicei sa nu-1 uite.

Inteacia toamn, du Indemnarea pre fericitului


patriiarh Clair Hrisanth, au socotit Necolae Voda si
au ridicat dajdea preutilor den toata tara, ea sa nu
mai dea preutii aced. 2 ughi ce asezasa rapaosatul
t 363v

Canternir Voda" de da preutii pe an; Ic pana. la


Canterrur Voda da cu tara; si s'au facut testament
legat cu mare / blastarnurl si l-au iscalit si Sventiia Sa patriiarhul.
Inteaciosta toamna, au pornit si pe icraiul svezdscu sa marg la tara, lui. Au dat voe si eraiului
Stanislav sa marga unde ar vrea. Deci craiul Stanislav, purcegand dela Tighinea, au venit pen Iasi
si s'au Inpreumat cu Necolae Vodo' si iar i-au artat

multa dragoste si multamit; si. de cila au trecut


pe Oituz In Tara Unguriased si s'au dus In Tara
$vedului ; iar domnii lesaptisive era cu eraiul sve-

zascu au marsu si. ei In Tara Lesaoca, ca sa--s


faca paci dela crairul Avgust si s ramae la

mosiile lo. Iar araiul svezascu au marsu cu

t 364R

o sama de Turd. i au trecut pen Tara- Munteniasca / si Turcii dela hotar s'au intorsu innapoi ;
iar craiul cu toti Sfezii cati ramasese cu dansui
si cu call. era In tar si la Tighina (ea le trimesesewww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

165

porunc,I de s'au radicat toti i i-au esit In timpinare) au trecut in Ardeal


pen Tara UngureascA,
au, tras spre Tara lui j atunicea s'au mntuit de
toti Tara Moldovei: s; de vezi si de Lesi si de
Lipcani, si au dat mare laud lui Dunmezeu.
Inteacia toamn, Bind vdrritul ate 4 bani de
vadrg, au rclicat Nicolae Vod 2 bani si au ramas
dea numai Cate 2 bani; si au fcut \si testament cu blestem, care I-au iscait i Sfintiia Sa printele patrlarhul de Ierusalim Chir Hrisanth; si
mai Innainte cu 2 ani radicasd i pogonritul viilor,

cari era cte 20 bani de pogon. Era scornit si

1 364v

acest oblceiu dela o vreme incoace; carele


Casa' cu 2 aM mai innainte, de tot, ca s nu mat
fie. /
Intr'aceia toamn, incepandu-s al patrulea an. al
domniei lui Nicolae Voda, Eind inprtiia in Tari.grad, au trirnis In zi inti a lui Dechemvrie, de au

chiemat pe solul Venetiianior Ja Poarta inprateased si i-au poruncit in * * zile s nu s'a' afle
acolo, ci s s &leg inctruo va vrea; iar dup cateva zile, au trimis si l-au inchis in Edicole cu
toatd curtea lui; si s'au trimis porunci in toate pr-

tile ca s s strnga toate ostile de grabA mai


nainte d primavard, ca sA meargd la Morea; si la
Dechemvria 18 dini s'au seas tuiurile si au inceput
a face inprdtiia mare gdtire de ostire.
Mers-au porunc dela inp'argtie si la Mehmet
Pasa, care era la Tighina, s s'a" radice de acolo

sA mearga la Ilotin; si find s'a" treac pen Iasi,


i-au esift Nicolae Vodd innaihte la Tutora in 28
dini ale lui Dechemvrie. Carele, sosind a doa zi
365R cu alai frumos / I-au dus in Ia,i si i-au fcut mult
1) In edistia M. KcOlniceanu Este trecuta o :nterpolare, de cans
am mentionat si pe care o transcriu la cfarsitul cronicii

www.digibuc.ro

IOAN

166

T. PETRE

socotinta i i-au trimis frumoase daTuri; i odihnin-

du-sa o zi, a doao zi au purees spre Hotin, petreiargs Nilcolae Vada cu alai pang afarg
de trgu.
Iar Mustafa Pasa carele era la Hotin, i-au mersu
porunc s meargg la Boma in cai de olac i fiin-

cndu-1

du-i i lui drumul pen Iasi, i-au fgcut Nicolae


Vod i lui tot ace* cinste, esindu-i innainte

petrecndurl la purces. Dupe cteva zile, i-au trecut si halreanUl pen Iasi, cu a cgrora trecere pen
Iasi, nu putin chieltuial i supgrare s'au fgcut
tgrgi i lui Nicolae Vod.
Diva acestea au incePut a veni porunci gTele
pentru oaste dela Morea, ca s trimitg cai, carg
altele, osebit de poruncele ce era pentru Hotin,
salahori, carg, sg care zaharea i alte porunci, Icare
f 365v

vede a fi peste putintg a s inplini Ia ce


ajunsese / tara; dar cu ajutoriul lui Dumnezeu
cu nevointa lui Nicolae Vodg, s'au pit toate
au mersu la vreme i deplin ; i incg cargle ce s'au

trimis la caste, au avut nomc de nu le-au luat


veziriul pang' la Morea, Cj au rgmas cu ordiia
duipg ce s'au intonsu oastea, au
venit toti oamenii innapoi cu foarte puting pagubg. Iar carge din Tara Muntenease, ce trhnisese Stefan Vodg, lundu-le, veziriul cu ordiia sa.
pang. la Morea s'au prgpgclit toti boil i din oameni multi au perit.
In 12 zile ale lui Ghenarie. au Naves den Iasi
Sfintiia Sa prea fericitul patriarh Ierosolinmeainprgteasicg;

nul spre Bucuresti si au trLmis iar Nikolae Vodg pe


Costandin Costache vel stoln'Jc i pe Iordache Ramadan vel postelnic de 1-au petrecut cu mare cinf 366R

ste pang la margine.


In 14 zile ale lui Fevruarie, s'au seas tuiurile
si corturile / la
Daut-Pasa; dupe aceia s'au fcut
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARML

167

alaiurile : ale snafurilor si al enicer-agas si al


inpgratuilui dupg obicei

In 21 drat ale lul Martie, au purces inpratul


eu veziiiul dela Daut-Pasa spre Odriiu si la Martie 29 dini au sosit aoOlo.

Dacg au ajunsu inprtiia la Odriiu i s'austrns

cu toate otile, n'au asteptat s s facg varg bine


si in luna lui Aprilie 7 dini, au sacotit de au purceD
veziriul innainte eu toate otile si du ng. veziriul au
punces i inpratul. Dupe ** zile avnd gnd i sngur inpratul s meargg la Morea, dar n'au apucat
s ajungd la Morea, ce fiind la Sereziia, i-au venit
veste cum ca au dolbnclit si au supus veziriul tot
Peloponisul, adecg Marea; i acolo fcnd dunanma,

eau intorsu hmapoi la Odriiu.


Intmplandu-sg intr'aceia vreme de au avut marri
f 366v

turburri / i ouprti prea sfntul patriersscu


scaun al Alixandriei, pentru care pritini au hiedput la mult datorie prea fericitul Chir Samuil,
patriarhul al acelui prea sfnt scaun. Carele vzandu-s la atta greu m suprare dspre datornici
neavnid putint s sg iusureze, au pus gand din
dumnezdiasca indemnare s vie si spre acest part1
de loc, ca sg afle mngiare i ajutorinte din milosteniia dumnealor boiarilor si altor crestini de ale
oceste 2 tri. i asa, mergnd inti in Tara Ru-

mneascd, au venit si in Tara Moldavei, in hula


patriarhu blui Iunie leat 7223. Carele, fiind
i
vrednic
de
evlavie, 1-au
trn la vrstg, Invtat
prut hline lui Nilcolae Vodg de venirea auj i au
trimis de 1-au adus dela margine cu ezut einste
si 1-au priimit eu mare dragoste. $i. nu numai dom-

nul 1-au ajutorit ICu milostenie mai multa dect


dea, ce i toatg curtea lui si toti
f 367R avea ndejde /
bolanii cei mari $i mici 5i din mazili au Indemnat
de 1-au ajutarit cu milostenie fiestecare dupa puwww.digibuc.ro

IOAN

1 68

terea sa si au multamit foart'

T. PETRE

i peste cat na'dj-

duia.

Dupa aceia avand Nicolae Veda ravna ca s. faca

mai mult bine acelui prea sfant patriersscu

scaun, ca s alba. i din Tara Moldovei vreun venit


din an In an, au pus gand s inchine vreo manastrre
de cele maid ale targi.

Intr'aceia vreme au esit la divanul lui Nicolae


un egumen dqla o manstire ce
Hangul, zidita de rapsatul domnu IVTir'un Barnovschii Veda i facea mare jabla pe vistiernieziasa lui llie Oantacuzino, cum ca-i sta"paneste 2
sate ale manastirii fara dreptate, anume Baltatestii
si Manjastii. Atuncia au poruncilt Nicolae Vod
sa iasa la alit divan 10 au trimis porunca si la visVocla

tiernivasa lui Ilie, ea s vie s stea de favd.eu


egumenul si au dat stire de s'au stransu i tati
f 367v

arhiereii / nand Nicolae WU:a divan in casa cia


mare, uncle era fatt Sfintiia Sa mai .vmspomenitul
Chit. Sarnioll patriarhul, Sfintiia Sa Chir Ghedeon, mitropolitul Sucevei, Sfintiia Sa Chir Sava
proin mitropolit, episcopii tarai i toata boerimea,
au Iniceput mai sus pomenitul Anastasie, egumenul

de Hangu, a face tot aceias jalbd si au scos si 2


urice: unul de danie dela ctitorul mandstirii, Miron
Barnovschii Vocl:a, cum ca au dat acele 2 sate manstirii Hangutlui, i altul dela Varilie Voda de
intaritura, intrind daniia acelor mai sus pomenite
sate: Balttestii j Manzastii. Intrebat-au Nicolae
Vodd pe vistierniaasa lui 111e Cantacuzino ce raspunde la acestea I cu ce drese au stapanit acele
sate. Vistierniciasa au easpunsu ca drese n'are
cum ea au avut si s'au rasgrit, fiind trimise la ginere-seu $tefan Brancoveanul. Au intrebat Nicot 368R lae / Voda i pe neputii lui Ilie Vistiernicul pe Costandin Costache vel stolni1c i pe Iordache Cantawww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

169

cuzino vel strar i nici ei n'au1putut 1ndrepta.


Atuncea au inceput a intreba Nicolae Vodd inti
pe patriarhul: de vreme ce s'au lost inchinat acele
2 sate de un domnu la acea afntd mnstire si
apoi ,'au intdrit acia danie si de alt domnu, poate
s sd mai ia de Aineva acele sate? Rdspuns-au la
aciasta Intrelbclune Sfintiia Sa cu sfnt pravild si
cu alte pilde den Sfnta Scripturd, cum c un lucru
ce sd dA
s inchln4 la mnstire sau la bisericA,
acela nu mai poate s-linstreineze n'aninea dela acel
sf nt 16eas cu niciun feli de mijloc. Asernenea au
rspunsu i ceialali arhierei tc4i si cum c cu mare

nedreptate s'au luat acele 2 sate dela acia sfnt


mnstire. Asijderea i tosi boiarii intrelbndu-s,
asemenea rspunsu au dat. asa, cu multe soar
f 368v

tele drepte den Sfnta Scripturd / i din sfintele


pravile, s'au socotit eu sfatul tuturor. cd s cade
s tie acele sate iar sfinta mndstire. i atuncea
Nicolae Vocld, cu blagosloveniia arhiereilor i cu
sfatul tuturor boiarior, au dat rmas pe vistierni-

369R

dasa si au dat acele 2 sate ca s le stpAneasc5


iar mnstirea Hangul # au poruncit de s'au lcut
uric; i s'au scris inteinsul toate socotelele ce s'au
pomenit la acia judecat si din Sfinta Scriptur
si din sfintele pravile, puindu-s mai jos si groaznice blestemuri asupra a cui ar strca acia judecat. intru loare s'au isclit i Sfirit.iia Sa printele
patriarhul i ceialali arhierei, seriind si alte blestemuri $i afurisanii asupra acelor ce s'ar ispiti s
strice acea judecatA. Avnd dar rAvn' Nicolae
VocIA ca s 1nchine vreo mnstire la prea sfntul
scaun al Alixandriei si socotindu c'd de vreme ce
mngstirea Hangul s'au seas acele 2 sate, 1nchinndu-o la acel patriersgscu scaun va putea sA-i
fie de folos ,s'au sftuit cu arhiereii i cu boarii
tri $1 cu sfatul tuturor, au inchinat acia sfnt
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

170

mngstire Hangul cu toate veniturile i moiiie ei


prea sfntului soaun ai Alexandriei; *O. au mersu
de i-au sgrutat mna Sfintii Sale patriarhului, irntai
mitropolitul, dupe aceia Nicolae Vod i episcopii
si tc4i boiarii, rugndu-s s priimeasc aoest putin dar si din Tara Moldovei; care, cu bucurie au
irau blagoslovit si au multmit.
Macar c sa fgaduise Mustafa Pasa lui Nitolae
Vod, cnd au trecut pen Iasl, cum Ca' mergnd la
Hotin i va fi ou lame la toate trebile lui, dar nmi
eau tinut de cuvnt;
cum au mersu la Hottn, au
Inceput a-1 supra cu' anulte. Nu numai e. lua oameni de tar i cu
fcea slaboziiani j nu-i
369v

lsa s dea ajutor / la nevale

ri, ce i dacA

s'au fcut primvar, s'au nevoit mult Ica s ia pe


Nkolae Vod la Hatin; dar ramie n'au putut isprvi
c i-au venit parunt de au trimis numai salahori
ca s luereze la Hatin
ca s trag cs'aidle

ce vinila pe Prut In sus eu zaharea tsi cara de


carat zahareaoa.
Deaca s'au apropiiat Ali Pasa Vezir Azemul de

Morea, la leat 7223. In luna lui Iuni, Indat fr


de nicio inpieclecare ai Intrat intrInsa cu toate
ostile i mergnd la cetatea ce s chiiam5. Corintos au luat-o fr zhav5.. Dup aoeia au luat celun
tatea Anapli, Mothoni, Monernvasia
au supuS toat Morea i Aghiamavra si la Avgust'
au purees spre intoarcere ; iar la Octomvrie Z4
dini au sosit la Odrrlu, unde-1 astepta inpgratut :
jar la Octomvrie 25 au murit i Valedeaoa, muma
InpAratului acolo la Oat-Hu si au trimis de au
f 370v ingropat-o la / Tarigrad, la Uschiudar.
Viind veste i la Nicolae Vod5 c s'au luat
s'au supus inpratiei toatsal Marea, au chiemat cti
Turd s'au Intamplat In Iasi i le-au spus de biruf.nt ce au fcut Mriia Sa veziriul eu ostile
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

17 I

rtesti si au acut nlc, dAnd tunuril i pasci


dupd obicei
Mai nainte de venitul vestii cA s'au luat Morea,
find veziriu1 pe drum, mergnci, au trims fer_man la pasa de Hotin, ca s ia tot tinutul Hotinului de supt ascultarea domniei Moldovei, cu toti
oamenii ce au foist inteacel tinut l cu taate bucatele bor. Care ferman mergAnd la Mustala Pa.?a
seraschierul, au scris la Nicolae Vod ca s orAnduiased 2 boiari care vor sti rAndul bine ; i au
dat i pap 2 agi, ca Ea umble s scrie tot tinutul
Hotinului de jur inprejur cAte claSILTi iaste si de
curmezis, Cate si Cate silisti sAnt tj oameni i cAte/
f 370v pustii i Cate cali oameni sant la fiestecare
cdte
bucate au, CA asai venis6 porunc i pasAi dela
veziriul. 1i au rAnduit Nicolae Vod boiari de
care stiia game randul Hotitnului si au umblat cu
agli si au fcut dupA porunca stApAnilor
s'au
pAgubit dintr'acel an Tara Moldovei de acel minunat tinut al Hotinului si au l)psit i prcAlab
Cdpitan de acolo Cd, de cnd sA luase cetatea,
pang atunci era si prcAlab la Hotin trimis de
Nicolae voda i Cdprtan mare O. cdpitan mic ;
deaca s'au luat tinutul, s'au rAdicat torti. Numai
vama rdnasese putina vreme, pAnd s'au intors-a
eziriul dela Morea i atuncea au cris Mustafa
Pasa la Poarta finprteased, cum cA, nu s, cade sA
'a dcmnii MoldoVel vamA dela carli mergu la Ho-.

tin din Tara TurciascA si den Tara LesascA eu


negot, nici dela care trec pe aa Hotin in Tara 1.9sasicA. Si era sA se dea ferman dela inpArg.tie pof 371R Voia pai 1 / s'ar fi fcut mare paglib In vama
c'd s'ar fi fAcut toti negutitorii c) mergu la
Hotin i ar fi trecut pe la Hotin. Numai au sleds
Nicolae VodA la Tratele MArii. Sale si la chiehaiaile
de au grAit i s'au mai deosebit lucrul: numai carii
www.digibuc.ro

1 721

IOAN ST. PETRE

trec la Zvancea s nu dea i carii mergu dela Chiliia si dela Smil la Hotin, aceia s nu de vama.
asa s'au luat vama Hotlbului i s'au scAzut $1
dintr'acel venit ce avea domnii Moldovei dm
vam.

Mdcar c vedea Nicclae Vodd c. tara merge


tot spre scdere i toate veniturile domnii s inputineaz, dar vizand Ca' $i scaunele arhiereilor

manstirile din intplrile vremilor au ajunsu


la hps, ca sd nu si scape de pocloaba i infrumusetarea lor, avand mare evlarvie spre bisericile
lui Dumnezeu, iuibnid bunacuviinta casei Domnului d locul salsluirei; slavei lui i socotindu
37Iv

i cu cati hani s iau deli acele sfinte / acasuri, putin folos i ajutoriu va fi trai, au ertat
ca

dajciea arhiereilor si a tuturor mnstirilor. si au


fcut testament cu blestemuri mari, ca s nu mai
scoat dajdea pe arhierei i pe ,manstiri; carele
1-au iscalit i Sfirutdia Sa pdrintele patriarhul.
Intr'aceia toamn s'au tirait Nicolae Vod. dc
cuvant, precum i la altele cate fdaduise, si au
seas vdrritul i numai cate 2 bani de vadra au

rdmas si au dat Dumnezau de au esit tot aceia


sum cat esis i in anul cel trecut, cand era de
vadr. 4 ban1.

I 372R

In luna lui Octomvrie, au purees din Iasi si patriarhul Alixandriei si au mersu pe la Blttesti
$1 pe la Hangul de au vdzut mnstirea ce 1-au
fnichinat Nicolae Voda
tara apoi au trecut in
Tara Rumneasc ; i acolo cu mare laudd pomenia. pe Nicolae Vod. zicnd c 1-au cutat
1-au miluit mai mult decat au avut ndejde. /
Mergand veziriu1 la Odrii, 1-au priimit inpratul cu mare cinste i i-au fcut multe laude, cat
si la hateserifurile ce au trimis la hanul i la altii,
asa scriia www.digibuc.ro
de veziriul: c numai cat au mersu la

AXINTIE URICARIUL

f 372v

173,

Morea si au cutat cu ochii asupr-i, fu biruit


supus toat ; j zncl la Odriiu vreo 2 sptdmni, au purees spre Tarigrad i in lima lui Noemvrie, au intrat in Tarigrad totodat cu alai inpratul i veziriul ; dar nurnai ct au intrat cu
alai, dar n'au szut in Tarigrad, ci afard intealte
saraiuri dspre Eiup i corturile le-au intinsu 1a
Oomeidan si au dat poruncd tuturor ca s fie gatd..
cd de primvard vOr s'd osteasc iar asupra VeneVianilor, s meargd s supue i alte locuri ale Venetiianilor, cum iaste Dalmatia 0 altele.
lar, deaca s'au plMit 4 ani si 3 luni din a doao
lui Nicolae Vod in Moldova, Lind cursul
minor dela "zidirea lumii 7224 Dechemvrie 25
dini, in zioa Nasterii / Domnului Is Hs, au triffnis
dela Poart de au chiemat pe Dimitrache Iuliano,
capichiehaiaoa lui Nicolae Vodd, i mergnd la
veziriul i-au zis Iat domnului tiu, lui Ni-

colae Vocl, i-audat puternicul nostru inprat


domniia
o

Tri

Rumnesti;

deci s'a meatgd cu

zi mat innainte. s stpaneasca raiaoa si

nevoitoriu la trebi; j I-au inbrctat


cu caftan. Pi mergAnd la gazd dinpreun cu fratele lui Nicolae. Vod, cu terziananul, au scris
crti si le-au trimis cu IVIihalaohe Aristarhul in
cai de olac la Nicolae Vod, dinpreun cu capigilar
trinis eu caftanul
chiehaias al veziriului ce
de domnie ; carele au sosit in Iasi la Ghenarie Il
dini ; i esindu-i innainte Nicolae Vod cu taat
boeirimea i slujitorP.Mea. au mersu la Curtea
s fie

Doanneasca si au inbrkat in divan pe Niicolae


Vod eu caftamil dela inpartie i s'au cetit fermanul, intru caxele scrHa inpratul intr'acest chip::

f 373R De vreme ce ne slujesti / cu dreptate i te put


tare pentru raia, iat c te-am miluit cu domnila
Tri Rumnesti". i cetindu-s fermanul, au merwww.digibuc.ro

IOAN ST. PETRE

174

su toti de i-au srutat poala

au inceptit a sa

gti Nicolae Voc Id de drum, ed-1 grdbiia j aga,


carele venise ca s-1 purciazd, ea' asa scriia i in
ferman : ca s purciazd eu o zti mai nainte. Dar
boiaxii ardta putind grije pentrui gtirea lui Nicolae Vocid si mai vrtos Lupuif Vornicul, fifind den
fire nemultemitoriu, micar c. vdzuse mult inne
cinste dela Nicolae Vod si el *i teeth' rudeniia
lui. A doao zi, inclatd au trimls pe Costandin
Ciuchi vel condo i pe Costandin Ramadan vtaful ide aprozi innainte in Tara Rumneased *1 au

scris carti la boiari tdrdi, oranduind s fie calmacami: Mihai Cantacuzino loiv vel spdtar i Radul
Golescul vel logofdt Srban Bojoreanul vel vis-

1 373v

tiernic, scriindu-le s nu fie nici cu o indoire


nid cu o ma/lire pentru venirea Mrii Sale, ci toti
sd atbd bucurie
tara., ea' Mriia Sa
Vine cu gand. bun spre / totj i vor avea cutare
si mild dela Manila Sa i allele.
Gtitu-s'au Nicoaae Vodd in 5 zile si au purces
din Iasi la Ghenarie 16 dm1. domnind la a doao
domnie in Moldova 4 ani i luni. 3, aprnd tara
de amine rele, fcand multe buntdti i multe obiceuri proaste radicand: ea' intealciastd domnie a

lui Nitolae Vodd s'au radicat s nu dea dijmrit


manstirile. boiarii i mazilii; s'au radicat pogon-

ritul viilor, s'au radicat dajdea preotilor, mai pe


urmd i arhieriilor i tuturor mndstrilor ; s'au
radicat 2 bani din Vddrdrit ; jupnerele sdrace
nu numai nu da niciun ban, Id avea i argati
in scuteal. Boiarii avea cinste i trecere
isprviia trelbale singuri dela Nicolae Vodd, iar
mite, Cinul preotescu era einstit slujitorii
lua merti-

nu pren altii sau pren

i lefile depilin; pre sraci nu-i elca niminea, nici i mnca ca altdatd. *i alte bundtti

cele

www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL
f 374R

175

multe era in tara / Care, temandu-sa panantenii


c viind mutarea domniii lui Nicolae Vodd, sa vor
duce si aceqe obilce0m-i bune dirtpreun cu Nicolae

Voda, avea toti mult intristare, care s'au i vazut


la inceput, c,. cumu au venit Mihai Vor la in scaun,

indata au pus pa preoti s dea la cau de oaste


iar celelalte ce s'au lucrat
vor luicra, s vor
scrie la a treia domnie a liA Mihai Vodd. Foarte
putintei din boiari era cu prere bun de mutarea
lui Nicolae Vod din domniia Moldovei : ace a
numai care stiia c rpiturile i strambatatgle nu
plac lui Nicolae Vodd; iar ceialalti toti era tristi
.

mahniti foarte.
Purcegand Nicolae Voda. din Iasi cu toat sluy.torimea i boerimea, au mersu cu totii pana la un
lac i mergand boiarii sa-* ia ertacilune i sa sa
2ntoarc innapoi, le-au zis Nitcolae Vod s ramae
sanatosi si cum ca ar vrea s aibd prietesug cu
f 374v Mihat Voda" si cum ca pcfteste hinele / i bunastarea tardi ; i multe invtaturj le-au zis ca sa
tie tati uniti la un gand si in dragoste. Si de acolo
mergea siyre Foosani pe Siret; dar nu era conalcele
gatite i grijite bine din socoteala caimacamilor lui
Mihai Vodd : pentru aceia nici au oranduit sa

mearga cu Nicolae Voda pand la margme vreun


boiar doi, ci numai Adam Luca slugeriul ; sfl fiind
sa ajunga in Focsani Ghenarie 22 dini, i-au esit
innainte la Garlele Putnei, VfIntila vel calpitan de
rnargrne cu toata slujitorimea i cu steagurile cate
sant pe margine ; i la o mcwill ce iaste cale de
un cias dela Focsani, C-au esit innainte
slujitorii, carli 7enisA din Bucuresti : Patrasco
Brezoianul i Gligorie Baleanul biv vel vornic i Radul Dudescul vel sptar i Radul san Hrizii Visternicul, vel vornIc za Targoviste i alti boliari. Si

tocmindu-s alaiul de acolo din loc, au intrat inwww.digibuc.ro

176

I 375R

IOAN

T. PETRE

teaceia4i zi in trgu in Focsani cu mare pomp-a sl


multime de oameni; mergnd inti la biserilca, la
manstirea Facsanilor, / dupe aceia au mema in
gazdd la casele capitnesti.
Cade-sa sa pomenim i cine au Ifost

la aciast a doao domnie a lui Nicolae Vod in


Moldova, pand cnd i s'au dat domniia Trai Rumnesti.
Logort mare facuse pe Nicolae Costitn, p acel

vestit, carele era si (din printe blagorodnic i invatat, feciorul lui Minan Costin i dentru sine cu
avea Nilcolae
adevarat inpodobit cu invatatur;
Vocla intru deosebit dragoote i socotint; iar dupa
ce au trecut un an, in luna lui Septemwie, mergnd
la tar pentru plimbare i pentru cercetarea
si a Ibucatelor lui i bolnavindu-sa intru putine
cu paean% si precum s rade unui bun lorestin au plt4 eatoriia cia de obste. Tat inteaceias
vreme, bolnavindu-se i Nilcalae Vod reu si nu mai
putin dect rudeniile lui i-au prut rdu lui Nicalae Vodd de moartea acelui boiariu si au arAtat
deosebit mila casei lui; i, nelsnd c000ni raposatul Nicolae, cu multd nevoint pentru pomenirea/
375v

lui, au pus de au scris istoriile Tarai Moldovei,


carele le scosese cu osteneala lui. Si in loicul lui
au pus logofat mare pe Antiohie Jora, carele
alfdat au sttut logafat mare .si hatanan; dar
acesta nici 2 ani deplin n'au fost in boerie, Ica sldbise faarte ru din toate, nu att din btrnete, cat
din board; pentru aceia sngur, de buna voia lui.
intrnd la Nioolae Vocl, s'au rugat sal iarte i s
facd pe altul In locul lui. Vornic mare de Tara de
Jos au pus pe Gavrila Miclescul biv vornic; dara
dupa un an an, eSind dela inchisoarea Varnii Lupul Costache i viizad in tar, de bund voe au lasat vorniciia Miclescul i s'au eat Lupului; dar nici
dela Miclescul
n'au lipsit cinstea cea
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

177

socotintra, xtici cuibeala c toate

avea, pand aria

au irdsat logoletlia Antiohie, cum s'au pomenit mai


sus, si atun1c.i 1-au Clout pe dnsul logoat xnare.
WITT& Ma& de Tara de Sus au pus pe Ilie Catarvel vi.stiernic; de vrerne oe acel boiarlar
m4Liard. cd gresiSe In domniia dinti lui Nicolae
f 127R Vod, preibegind. in Tara / Ungureasc, dard la a
M. 58

doao domnie, fdr5. niceo indoire i-au esit intru


intimpinare la Teouciu i au oeivut ertclime sipe
Wig ertkinne au luat i vorniciia cia mare. Hatman au pus pe Ion Buhusi. biv vel logoft, a eruia
tia deosebitbungtate era, c nu s'au aflat la afriestecaturile IV1Aoscalilor. Postelnic mare au pus pe

f 127v

mitrachie Ramadan. Spatariu mare au pus pe Ion


Palade. Ban au pus pe Ion BalS biv vel paharnic.
Paharnic mare au pus pe Gheorghie Aposito1, dara
vroape de sfrsitul anului al treilea, +hind venit In
taEr i Tordache Rosetta vornicul, asijderea Irate-su Manoliache Roseto vornicul i dabandind
amndoi multi dragoste i socotin# dela NiColae
Vod ca i ceiiailali / boiari, ca s nu fie de tot
neprt5it de icinstea curtii

basa lui Iordache Vor-

nicul, au pus paharnio mare pe fliu-su Costantin,


lard pe phearghit kau mngaiat dndu-i in sam
cpitnuia codrului. Vistiiarnfc mare au pus pe Gligorie Jora N'airmas neschimbat aciast cxrndu
lard a Ibloiarilor, pand and au venit mutare domniei lui Nicolae Von, ci s'au mai preracut, a- murind si Buhus Hatmanul, au pus hatman pe Mielescul i logclt mare pe Ilie Catargiul i vorn4c
mare pe Ion Balsu; murind i Gligorie vel vistiiarnic Jora, au pus vistiiarnic pe Darie Dcmici, carele
au foist srdariu
1) Am preferat s transcriu Wilma fila din Ms 58, copiat
in 1722 de Papa Stunciu Ierei din BLECUTe.7ti, in looul filelor 376
*i 377 din Ms 6 dela B1131. Univ. d'n Iasi, care lipsesc si au fast
copSate de M, Kogblnicearnu din alt manusicris.

www.digibuc.ro

12

Ib

) 78

T. PETRE

Interpolare In tronica lui Axintie Uricariul


Pe la vama%Beranului, mergnd la Brasevil,
fiindu necunoscutu; si de la Brksovil s'a dust. pin
_tacra flngufrsc J tra sea, -la: Svedia.. Acestil
omil cumpifit,
cu mult r6utate
asupra nemului Cresbinescil, precum scrie la stern, 17 ani au avutil ste cu Craiulil de la Danemarca, i cu Ctatiulii de la Prusia, i ca Craalit de la Palarria, i cu Cur-fiunstii de la Sacsofost mfinia, si cu altii, Acestu Craiil
fostil sumetitu, ct, fficndu monede
de bani ,la o pakte era chipulil se, ide alt parte
era leulil culcat, i scriea Imprejurii (occurs
ochn dorme
dormitat apertis) ce se Intelege
deschisi; care se i criea la Patentele sle le
nebiruitil; cu atata mgrire i sumetie era. Dupd
aceea s'au sculat cu oste i &supra Impratului
va bind i pe
Petra Alecsievici. socotindu

acesta; dril Dumnecleu, ce au lucTatil ca Lind pur

sciind the ale omului eugete si pre cel


ce se inalt n smeresce, si, ce1u& mandru Ii st
irnprotiv, asijderea i acestui Craiil au arfitatil
puterea sa; ed. sculndu-se .c.0 mare sumetie si
indrsnire asu,pra Impratuhrin. Petra, asa btlie grznicg s'au fgcut lang.fi cetatea Pultava.
au fostil desvarsitu ihiruitu, precum scrie la
acst istorie si neputndil se scape la Ora sea,

a scgpatu la ttera Turdiscg, la Bender sau Tighinea, precum s'auscrisil. Dupg ce au mersil la
sera sea, ail uitat nevoile, (\are au pgtmitil, si
iaril s'ail sumetitil s'ail sculatil aril asupra
Danemarcgi; la en& 1718, Decemvirie
11, dau sculatil eu ste, mergfindu aswpra unei
icietfiti ce este a Orailului Danemarcii, la granitfi,
anumd Frederilssall; i fiindil mare geril pgmnwww.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

179

tula inghietatil, ail poronicitil se" fac santuri impregiurulil acei cetati .s6 o bat, j fiindil i CraLul
awl, poroncinclii soldailor ca se"

sape la santuri, maoaril ca era pmntulil frte


tare inghietatu;
asa dnclu In cetate cu tunuri
cu pusci, aU nemerita pre Cra_ulil
unit glontil
de roused pin capii; i alp i-au fostil .4h-situ la ace-.

vestita care se scriea: Le nebiruitil. Asa


lui
respletesce Dumnedeu celor mndri i sumeti.
ErA Craiulti Stanislav, mergndu de la Tighina.

au mersil pe la Oituz ; trecndu pin tera Ardlului i pdn tera Ungurscd a mensil la Pomerania in tra Sv'edului; si tfiindil acolo, cu mulle
mestersuguri ail umblatil ca se" sctd pe Craiudil
Avgustil se rmge el Oraiil; erd Moskalii, fiindil
intru agiutorulil Craiului Avgustil., nirnini a pututti isprvi Craiuld Stanislain- ci. inc de abia
au scpatil la Dantca, flinch"' s'ehl prindd
si de acolo cu mare mestersuga deabia ria scpatil
Dantcanii, fiindu Moskali im,preginruati Dantchil.

cerndull ca

dea In mnele lorti. Si de

acolo sapnclu, au mersil la sera FrangudscA, la


Craiulil, ce ii era ginere; i de acolo lau trimisil

Craiul Frantiel la tera Loteringii, i acolo ail


fostil pn la afersitulu vietei sle".

1) M. Koglniceanu. Cronicele Romniei 2 Vol. II 13.106.

www.digibuc.ro

GLOSAR
acolisi vrb, a se tine de capul cuiva 161
acoperdmnt sb, acoper4 135
aferim aclv, bravo, frumos 135
agel sb, ()filer turc 140, 142
ageirlc sb, bagaj, calabalac militar 108
a/ai sb, parada 136
armistritie sb, armistitiu, incetarea ostilitatilor 120
arzuhal sb, petitie, cerere 88, 162
asaulul sb, capitan la Cazaci 108
cilef adv, de asemenea, iarai 118
atlaz sb, tof de matas find i lucie 101, 155
au conj, sau, ori 143
audientie, sb, audienta 116
avizii sb, gazete manuscrige 128
*,
*

bairam/tic sb, darul domnilor romani catre sultan la sal.batoarea bairamului ; obiceiu inceput dela Vasile
Lupul 83, $4, 88, 89, 92, 119
balgibaqleic sb, tribut de miere 88
baliemez sb, tun de cel mai mare calibru 134
balsam sb, substant pentrii imbalsmarea mortior 163
barildi = balerca sb, butuia 132
ba.-beqli-aga sb, comandantul beliilor 141
banat sb, suparare, banuiala. 87
brat sip, diploma de inscaunarea domnilor notri data
de Poarta 101
www.digibuc.ro

IOAN $T, PETRE

182

beiu sb, guvernator (la Turci) peste un oras sau provincie


93, 152

beizadea sb, fiu de donm 160

bejenie sb, pribegie, loc de addpost de frica nvlirilor


dusmane 96, 98, 99

bqliu sb, corp de clreti turci, care fceau slujbA de

curieri 121, 126, 127, 138, 141


blagorodnic adj, nobil de neam 151, 176 ; blagordnicia sb,
nobletea 147
blagoslovenie sb, binecuvntare 157, 158, 169
boliac adj, bolnav 129
bostangiu sb, soldat din garda sultanului ; pdzeste si grdina sultanului 87
bostangiu-bap sb, comandantul grzii sultanului 85, 86,
159

buirultrti sb, poruncA scris a unui pas 121, 123


buktcbaqd sb, comandantul unui buluc (regiment) de soldati 101, 124

bumbaqeriu sb, mumbasir, comisar, executorul unei porunci 162, 163


butuci sb, obezi, pentru legatul prizonierilor .23, 146
*
*

caic sb, barc usoark luntre 145


caicciu sb, barcagiu 145
caimacam sb, ocrmuitor, loctiitor 86, 87, 91, 92, 95, 98,
174, 175

caftan sb, hainA cu mneci data.' donmului de sultan 92,


98, 142, 154, 156, 163, 173

cahve sb, cafea 87


calevi sb, cuvnt turc 150
ceilditur sb, pagubk stricare 109
cantiler sb, secretar 136
capichihaia sb, agentul diplomatic al dOmnilor pe lng
Poartd sau Ilan. 84, 98, 102, 111, 113, 122, 123, 124,
141, 144, 145, 152, 162, 173

capigibaq sb, portar al seraiului din Constantinopol, Mgr-

cinat cu misiuni de mazilire si decapitare 94, 133,


137, 138, 143, 144, 154, 155, 159
capigilar sb, capigibas
138
www.digibuc.ro

AXINTIE URI CARIUL

183

capigilar-chihaiasi sb, cdpetenia capegibasilor, un fel de


mare sambelan 153, 173
capitan pave sb, marele adininal al flotei turcesti 145
carte sb, scrisoare 111, 119, 120, 123, 123, 124, 126, 128
catand sb, soldat 122, 132, 142
catargcl sb, galer, corabie lungd 145
catastije sb, condice, registre 116
ctitinel adv, IncetiQor 137
cerca vrb, a cerceta, eduta 87, 157; cerciiturei sb, edutare,
cercetare 87, 161
sb, cirac, favorit 97
cerfut, cerqind vrb, part. dela a cere 113, 136, 144, 177
cialma.o, acoperdmant al capului la Turci 150

ciambur sb, ndvald pentru pradd 82


ciuq-basea sb, ,d6petenia eitalusilor (usieri) ai sultanului
86, 87, 121, 144, 156
ciauslar-emini sb, ofiter de ceausi In serviciul tribunalului
de lngd marele vizir 93
cifert sb, sfert din impozitul anual 161
cin sb, tagm, stare sociald 174
cinsteq adv, vrednic de cinste, demn 154
ciohodar sb, slujbas turcesc 92, 102, 133, 142, 153, 164
ciohodar-rtga sb, cdpitanul ciohodarilor 102
ciorbagiu sb, colonelul unui regiment de ieniceri 133, 134
cherache (chirachia) sb, un fel de haind a inaltilor dre-

gdtori turci 154


chihaia sb, intendentul vizirului sau al pasii 84, 91, 137,
138, 171

chivernisi vrb, a aranja 137; chivernisealet sb, 145, 162;


chivernisitor adj, 158

dal vrb, a porni, a merge 125


cocon sb, fiu de domn sau de boier 176 ; cucoanti sb, filed
de domn 159
conac sb, popas 99, 100, 119, 124, 162, 163, 175
condeiu sb, articol de venituri i cheltueli 117

comendant sb, comandant militar al unui oras sau tinut


114

complimenturi sb, salutdri 81, 148


corn sb, colt 150
covet?* vrb, a depsi, a (intrece 134
www.digibuc.ro

184

IOAN

T. PETRE

crunt adj, pEn de snge 135


cumbara sb, bomb, granat 134, 146
curnpnd sb, primejdie 92, 113

cumpta vrb, a restrnge, a se stradui 143


cuccl sb, caciul inalt de formd piramidal, dar din partea sultamdui a acordarea. domniei 94, 95

dajde sb, dare 164, 173


crajdiariu sb, agent fiscal 110
delunga vrb, a intrzia, a amna 107
desetind sb, dajdie (dare) pentru stupi 113
dezveira vrb, a se face var 107
devletul sb, regim, domnie in Turcia 122
diregtor sb, fuActionar, slujba; diregtorie 86
dires (dres) sb, act de proprietate, dreptul 84, 114, 168
divan sb, obsteasca aduriare, tribunal 150, 168, 174
dob sb, instrument muzical 125
dobeindi vrb, a apuca, a cstiga 109
dosi vrb, a fugi 86, 92, 109
dragoman sb, tlmaciu 81
dreigan, (dragun), soIdat cavalerist, care lupt si pedestru
90, 107, 108, 138
duium sb, prad 82
dunanma sb, serbare la Turci 167

efendi sb, domn 104, 148


emaci sb, (iamac sg), soldati militieni din garda 134
enicer-agasd sb, comandantul ienicerilor 167
ezanul sb, nume turcesc 135

fgadd, sb, rgcluiala, prornisiune 90


fereca vrb, a lega etc. 154, 157
www.digibuc.ro

AXINTIE tTRICARIUL

185

firman sb, ordin dela cancelaria sultanului 89, 98, 99 101,


104, 105, 161, 171

frarifujcan adj, franciscan 132

gazeturi sb, 108


gelati sb, ucigasi de oameni 146, 148
giudet sb, judecat 84,
giurui vrb, a fagAdui 128, 151
pheniral sb, general 108, 114, 115, 120, 135,136, 138, 148
gonas sb, urmaritor 108
gorstinei sb, dajdie pe porci i alte animale 114

hain adj, trd6tor 88, 93


haini vrb, a trda 90, 113, 143 ; hainie sb, trdare 89
hasichiu sb, ofiter din garda sultanului 86
hatiserif sb, poruncil a sultanului scrig de mana sa 107,
121, 133, 134, 154, 172

hoget sb, hrisov oficial eliberat de judecatorul turc 162


hranitei sb, granit 169

iarlc sb, ordin al hanului ttresc 101


imbrihor sb, seful grajdurilor sultanului 115, 136 159
imbrihor-aga 132, 137 ; imbrihorul cel mare 121

incc4 adv, mai ales 85,102, 112,128


inicer sb, soldat infanterist 133, 135, 136; inicer agasi sb,
vezi enicer-agasti
inspeiirna vrb, a inspimnta 94
intrebaciune sb 169

istovi vrb, a star*, a isprvi 135


itlac-ferman sb, porunca de gratiere, eliberare din Inchisoare a unui prizonier 111
iuruf sb, hires, n'aval 134
www.digibuc.ro

186

IOAN

T. PETRE

izvod sb, insemnare, catastif 84, 117 ; izvodi vrb, a creea


a inventa 113
inbivsugat, indestulat 100
Ingloti vrb, a se aduna 108
instima. vrb, a aduna, a strange 110

jaloba sb, cerere, reclamatie 83-87, 106, 107, 142, 161, 168
jecui vrb, a jefui, a prada 90, 106, 112, 123, 134, 135, 147,
161 ; jac sb, prada 98, 99

lefticd sb, lectick trsurk litier 158


limba sb, veste prin prizonier 125, 126 ; neam 114
litanie sb, slujb religioas 123
lontru (lountru) adv, luntru 86, .134, 135

magzar sb, sec. XVIII si incep XIX, petitie la Poart 91


mainte adv, mai inainte 91
manifest sb, carte publick declaratie public 106
mdnuntel adv, mruntel 154
mas vrb, part dela a ma/lea (poposi) 137
mrzac sb, cdpetenie la 'Mari 115, 153
mdzdei sb, mit 150
mecet sb, geamie mica 135
mectiup (mictiup) sb ordin, 103, 104, 111
mehterhaneaua sb, muzica militar turc 136 .137

mender sb, hain 136


mertic sb, ratie 174
mica sb, olip 136
ministrul sb, 106
misirliu sb, soldat egiptean 152, 155, 156
molitfa sb, rugciune 100
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

187

mubaegiu sb, comisar al Porii pentru cumprare de cereale i vite 162 ; mubaegi-aga 162
muhavizea sb, comandantul unei fortrete la Turci 156
muhtiu sb, capul religiunii mahomedane 94, 104
musaip sb, curtean, consilier intim 102
Mutpac sb, buctria, camara sultanului 8R

name sb, misiv, epistold a sultanului, a unui pa's 155


necurmat adv, inteuna, neincetat 118
nepoprit vrb, nearestat 139
negine pron, cineva 85
neticnit vrb, nelinistit 143
nevointd sb, strduint 113, 122 ; nevoitoriu 173
niceodeintioarti adv, niciodat 113, 114

obergeleitnan, lt, colonel 138


obor vrb, a drma 155
obroc (oboroc) sb, tain 121, 124, 142

obuz sb, tabrd 0


odaba0 sb, cdpitanul unei compnii la Turci 134
odor sb, giuvaer, bijuterie 93, 135, 161
ofiTer sb 126
ogeac sb, corp de trupd de soldali inruditi 152, 153
olac in locutiuni; curier, stafet i cai de post 101, 166,
173

.ordie sb, tabr 84, 87, 155, 166

ordinantu sb, porunc, ordin 126


oseibi vrb, a deosebi 127 ; oseibit 85, 104
otac sb, tabrg. 155

palanca sb, intriturd 114, 115


panzehr sb, piatr fiestimat 99
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

188

paradlis sb, slujb. religioas 123


parolea sb, lozincd, cuvnt conventional 120

patentti sb, bir, certificat 178

poc/on sb, plocon, dar 83, 87, 89, 92, 102, 143
polighiaz sb, invazie, expeditie de prddare 125
polcovnic sb, colonel 107, 109
politie sb, ceremonial, stima 116
pont sb, conditiune, punct, articol 91, 112-114
popri vrb, a aresta 83, 128, 138, 140, 163 ; popriald sb, inchisclare, arest 87, 92, 141, 144, 160, 161
poqtei sb, 128

pozvoli vrb, a permite, a Incuviinta 134


pravild sbe, lege 169

prepus sb, bdnuiald 110, 120, 143 ; prepune vrb, a bnui


120

price sb, ceart, galberavg 85


pricestui vrb, a se imprtdsi (cu sf. taine) 131
priviiant sb, proviziune 128
protectie sb, aprare 116
pwcii sb, tun 142, 146
putincios adj, puternic 104
*

raft sb, tacm de cal 135


raia sb, cetate, tinut sub stpnirea turceasc 93, 99, 105,
114, 173

razident sb, functionar guvernator, sau ambasador cu grad


mai mic 106, 124, 137
riidvan sb, trasura (cupeu) 136, 146
riipitul sb, furtul 147
reisciri vrb, a risipi, a se pierde 169
reivaq sb, scrisoare, bilet 85
reizboli, vrb, a se imbolnvi deodat 163
rechiptar-aga sb, functionar impAratesc: ajut pe sultan.
sd ncalece 102
recipospolita sb, stat, republicA 107, 115, 116, 126
reimentar sb, comandantul unui regiment 107, 108
rohmistru sb, cpitan de cavalerie (la Poloni) 126
www.digibuc.ro

AXINT/E URICARIUL

189

ruca sb, petitie, jalb adresat sultanului 88-89


rudenie sb, neam 174
rupta sb, imopzit personal dui:4 clasa sociala 161
*

sagicol sb, nume turcesc 142


sangeac sb, steag 95, 96
sarai sb, palat 87, 90, 91, 93, 95, 132, 135, 136, 145, 173
sarascher, comandantul unei armate 104, 1017, 119, 153,
156

&Thor sb, adunare, sinod 100


seicretar sb, secretar 119
seihdidac sb, tolbd 133
scuteald sb, scutire de impozit 174

s.eleam-agasi sb, maresal de curte al unui pas 133


siial sb, .sfial 101

siimeni sb, soldati dorobanti 138; siimeni agesti 122; siimeni de curte 101, 122; siimeni hnesti 101, 121;
siimeni htmnesti 122
silihtar sb, dregtor al sultanului : noartd sabia i taie bueatele la mas." 150; silihtar-aga 102
sb, vatra satului 171
sineatei sb, pusc 132, 135

sirg sb, grabd, numai in locutiune : de , iute 143, 156


sloboziian sb, locuitor al unei slobozii :om liber 170

snaf (isnaf) sb, breasl, corporatie 167


sobol sb, animal vnat pentru blana lui 153-156
socotintei sb, stima, pretuire 104, 118, 166, 176
solcul sb, nume turcesc 142
spahiu sb, cavalerist turc 156
steag sb, companie 108, 122, 128, 142, 156 ; a scrie la steag,
a recruta soldati 156
suptir sb, suprare, pagubg 101, 128
supune vrb, a ascunde 134
suret sb, copie 121, 141
surgun sb, exilat 144
qnleic serbare la Turci 171
seicei sb, salup, vas mic cu pnze 155, 170

www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

190

serini sb, nobili atari 153


qiehticiia sb, nobletea (la Poloni) 147
prcui sb, a mceldri 109
*

taifaoa sb, ceat, personal 86


tainti sb, yorbire secret 82, 119, 1317'154
tabeiri vrb, a aseza tabra 119, 154, 155
talh4 sb, referat al vizirului cdtre sultan 93
telpizi adj, ireti, vicleni 85
tedhugagul, tlhrie 147
tenzuh sb, lucru oriental 99
tergiman (terziman) sb, dragoman, tlmaciu 84, 101, 110,
148, 162 173 ; tergimanul cel mare 86
thriamvu sb, triumf 146
titilu sb, titlu, cuvnt care arat demnitate si rang 103
104

tocmi vrb, a repara 153


topciu sb, soldat artilerist 156
tragudie sb, tragedie 150
treigeina vrb, a amna, a lungi 115
treisura sb, 110
trepeida vrb, a umbla incoace i incolo 114 ; triapeidul 162
tuiu sb, steag fcut din coadd de cal 152, 154, 165, 166
I,enchiu sb, hotar, sfarsit 113
teremonie sb, ceremonie, solernnitate 96, 116

ughiu sb, galben unguresc 164


ulema sb, hogea, preot mahomedan 120, 153
urdinantu sb, vezi ordinarrtu
uric sb, hrisov, document 68, 69
ustava sb, ordonant, decret, porunc 106
werial sb, dreggtor 98
varre sb, gard 126
veirtute sb, forth' fizica, putere 85
vechil sb, loctiitar, mandatar 84, 87
velet sb, anul 145
veziri vrb, a fi vizir 145
www.digibuc.ro

'AXINTIE URICARIUL

191

volnic adj, liber 101, 106


voroav sb, vorb, cuvnt 93, 100, 116, 143, 148, 151, 153,
154

vorovi vrb, 131, 145, 161


veodtineioarei adv, vreodat 103

zaharea sb, proviant, hran pentru. oameni i vite,

143,

153, 155, 166, 170

zamcd sb, imprejmuire cu ziduri 107, 108


zapis sb, Inscris, act de cumpdrare sau vnzare 117, 134,
162, 163

zeiclari vrb, a 1.p.tArta, a atta 82

zavistie sb, invidie, pizm 82, 113 ; zavistui vrb, 83


zlota$ sb, ncasator de impozite 110
zorbeiltic sb, rscoal, turburare 120

www.digibuc.ro

INDICE
Aghiamavra, tinut in Grecia 170

Ahmet, ag-capigiba 138


Ahraet, mubaegiu 162
Ahmet, sultan 158
Alai, beiu 113
Alexievici Petru. tarul Rusiei 178
Alexandria, patriarhie din : 167, 169, 170, 172
Ali Pgea, silihtar i vizir 150, 162, 170
Amilton, general 138
Anadolul, Asia Micd 153

Anapli, cetate in Pelopones 170


Anastasie, egumenul dela Hangul 168

Anibal 108
Antiohie Vod (Cantemir) 94, 160
Apostol Gheorghie, paharnic, 83, 122, 177
Apti (Abdi) Pasea 144, 153, 156, 163, 164
Ardealul 165, 179
Aristarhul Mihalache, 173

Arniiut-Chioi, cartier pe malul Bosforului 86, 87


Avgust craiu, ineige1e Poloniei 115, 116, 147, 164, 179

Azac, cetate pe Don 90, 144

Baba-Rea, sat in MoldoVa de Sus 100


Baceiu, tinut i targ 117, 128, 146
Ba4e /on, ban 122, 159; vornic mare 177
Baltagi Mehmet, pad 98
Barnovschii Miron Vodei 168
Beileanul Grigorie, vomic 175
Btilteitesti, sat in jud. Neamt 122, 168, 172
www.digibuc.ro

13

IOAN

194

T. PETRE

Bsdrabei Vodet, relaitli eu Nicolate Voca 99, 111; mazilit


docapitat 159, 160
Beir lad, rs.ul 100, 157

Becherschii, ofiter polon 124


Bender (Tighina) 178
Bercra, irama Bran 178
Bistrita, rau 114
Bobrouschii, ofiter polon 116
Bogaz, Marea de Marmara 86
Boris Mihail, fecioFul lui erem'et 163
Bosna, provincia Bosnia 166 ; Bosneni, soldati turci 157
Bot4eni, oras 112, 125, 126
Bred lay cetate 89, 90, 102, 157, 159

Brncoveanu Constantin, fiul lui Basarab Voal 159


Bmincoveanu Matei 159
Brancoveanu Radu 159

Brdncoveanu .Ftefan, ginere lui Ilie Cantacuzinn 159, 163


Brezoianul Patra$cu, boier muntean 175
Briiant, capitan suedez 137
Brusa, oras In Anatolia 156
Bucuregi 159, 166, 175
Bugiac 102, 156

Buhuf Ion, biv logont 96; hatman 125, 177


Bujoreanul .s rban, vistiernic muntean 174
.Bure Laurentius, colonel 129
*

Caiistru, episcop de Rduti 161


Camenita, cetate 151, 152
Cantacuzino Me, vistiernic 160, 168
Cantacuzino lordache, setrar 168
Cantacuzino Mihai, caimacam 174
Cantacuzlno 'tefan, domn muntean 159, 166
Cantemir Vodei Constantin 164
Caplan-Gherai, numit han 144 ;" trimis la Hotin 152. 153;
portretul lui 154
Cara Mehmet, pas 105
Carlovifd, pacea dela : 114, 115, 162
Carol, craiu suedez 179
Cartal, localitate In Peninsula Balcanie 91
Catargiul Me, logort i vornic 177
Cdminiceni, locuitori ai Camenitei 113
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

195

Cduseni, sat in Basarabia 137, 144


Ceizaci 107, 108

Cdmpulung, tinut 122


Ctimpulungeni 114
Cernduti, trg i. tinut 94, 106, 109, 117, 124-127, 144, 145.

Cetatea AM, 121, 139, 140


Chiev 145, 151
Chi lia 102, 172

Chioi, sat in Peninsula Balcanied 144


Chiovschii Voevoda, comandantul Leilor 82, 97, 107, 116,
117, 125, 132, 138, 142 147, 161
Ciuchi Constantin, comis 174
Corintos, cetate 170
Costache Constantin, stolnic 158, 166, 168
Costin Miron 176
Costin Nicolae, moartea lui 112, 176

eras, general 108


Crdm, Crimeea 118, 153
Crispin, staroste 116, 126, 132
Crotos, general 136
Cupariul Gheorghe 132, 149
Cur-fiurstii, soldati 178
4,

Dalmatia 173
Danemarca 178
Dania, Danemarca 1311
Dantca, Danzigul 179
Dantcani, locuitori ai Dantedi 179
baut-Pasea, localltate lngd Tarigrad 84, 166, 167
Demirdes tArgor in Turcia Europeand 137, 147
Derventu-Chioi, sat in Turcia Europeand 97
Devlet-Cherii (Gherai), han tdtdrese 102, 110, 118,

133,

143, 144, 146

Dimotiha ,targ in Turcia 137, 144


Donici Darie, visternic 177
Dorna, Vatra Dorna 114
Dosotheiu, patriarh al Ierusalimului 157
Duca Vociii Constantin 94, 162, 163
Dudes= Radu, sptar 175
Dumitrache Iuliano, capichihaia 173
Dumitrwo Vociti (Cantemir) 81, 83, 84, 88-92, 94, 143
www.digibuc.ro

IOAN

196

T. PETRE

Dundrea 81, 88, 90, 91, 99, 100, 111, 143, 157, 163
Ebezadea efendi, muftiu 104
Edicule, inchisoarea celor 7 turnuri din Tarigrad 159, 165
Eiup, aga 128
Eiup, localitate langa Tarigrad 173
Englez 138
Englitera 157
Evropa, Europa 157

Exaporitul Alexandru, tatal lui Nicolae Voda 97. 114.


*
*

Fnar, cartier in Tarigrad 81, 87, 91


Focseani, targ 157, 158, 175, 176
Frantia 179
Frantoz 129, 130, 138

Frederiksan, localitate in Danemarca 178


*
*

&data,' mnstire in Iasi 129, 130


Galati 81, 99, 100, 162
Grlele Putnei, sat in jud. Putna 175
Ghedeon, mitropolit 161, 168
Ghenzec, ofiter turc 124
Giaun-Beiu, Tatar 104
Golescul Radu, caimacan 174
Grecii 108

Grunginschii, reimetar = colorF1 107-109


Halitchii, comandant polon 104, 105, 109
Hangul, manstire in jud. Neamt 169, 170, 172
Holsatia, Holstein provincie 120, 128
Homintovschii, voevod polon 115
Hotin 97, 98, 106, 109, 117, 144, 145, 150-157, 160, 161,
163, 164-166, 168, 170-172
Hrisanth, patriarhul Ierusalimului 157, 164, 165, 175
*
*

Iamand, jitnicer 122


Ianio, capichihaia 84, 85
Iasi 91, 100, 102, 105 115, 124, 127-129, 137, 138, 140, 142,
www.digibuc.ro

AXINTIE URICARIUL

197

146, 153;156-158, 160, 164-166, 170, 172, 173, 175


Ion Vodd, frate lui Nicolae \Todd 84, 86, 89, 90-92, 95-98,
100-102
.

Ierusalim 157, 165


lerosolimneanul, patriarhul Hrisanth 166
Ismail Pasa, serascher de Tighind 105, 107, 115, 118, 119,
136, 138, 144, 146

luda 147
Iusuf aga, capigibas 133
lusuf Pava, vizir 98, 103, 118

Jora Antiohie, hatman 91, 95 ; logoft 122, 176, 177


Jora Gligorie, vistiernic 177

Lescinschi 130
Lie.01 82, 94, 105-107, 109, 115, 116, 118, 119, 121-128,
142, 144, 146, 147, 154, 156, 161, 165, 174

Lipcanii, 'Mari din Lituania, soldati 107, 125-127, 145,


165

Luca Adam, sluger 175


Lupul Costache Vornicul 91, 95, 110, 112, 176

Mara Mortis, comandantul dela 114


Maramordseni 115
Mazoveschii, sol polon 115, 116, 144, 162
Maxut Postelnicul 91, 96, 112

Mirgineni, sat In jud. Back' 146


Innzeistii, sat in jud. Neamt -168
Mein, cetate 90
Mehmet, ag 165

Mehmet, pas de Tighina 165


Mehmet Baltagiul, vizir 103
Miclenburgu, cetate 128
www.digibuc.ro

IOAN

198

T. PETIM

Miclescu Gavril, vornic 96, 126, 176 ; hatman 177


Mihai Vodel (Racovit) 91, 94, 175
Mirovici, cpitan la Cazaci 108
Misir (Misiriul), Egiptul 152, 156, 163
Mola Ibraim, vizir 145, 148, 150

Moldova 84, 86, 87, 89, 91-95, 105, 107, 111, 114, 123,
125, 127, 128,-151, 152, 160, 172-175 ; vezi si Tara
Moldovei

Moldoveni, 83, 89, 90, 101, 102, 107, 111, 125, 127, 146,
147, 156

Monemvasia, cetate 170


Morea, Moreea tinut in Grecia 165, 166, 167, 170, 171,
173

Moscali 84, 88-92, 94, 96, 98, 99, 103, 104, 109, 115, 116,
118-120, 143, 145, 147, 151-153, 159, 161-163, 177,
179

Moscul, Rusia 145

Mothona, cetate in Peloponez 170


Mu ler, cantiler 136
Munteni, 83, 156, 157
Mustafa Pap 136, 166, 170. 171

Nicolae Vodcl 81, 88, 90-132, 137-148, 150,

160-177
Neamtu, tinut 117

152-158,

Nemti 114, 115, 138


Nistrul 108

Nohaii, Mari 102

*
*

Oblucita, Isaceea 88
Ocmeidan ,lng Tarigrad 173
Ocncl, Targul Ocna 124
Ocraina 145
Qdriu (Udrei), Adrianopol 84, 96-98, 118, 137, 140, 143,
144, 148, 151, 156, 162, 167, 170, 172. 173
www.digibuc.ro
.

AXINTIE URICARIUL

199

Oituz, trecgtoare 164

Orh9i, tinut 98, 104


*

Pahomie, episcopul Romanului 100


Pa lade Ion, sptar 177
Peloponisul 167
Piatrei (Neamt) 122
Podoliia, privincie polong 151, 152
Po Ionia 178 ; vezi i Tara LeeascA
Pomerania 108, 119, 120, 129, 131, 152, 170

Pototchi losefi, comandant polon 132


Pototicetii, familie nobilg polong 147
Prusia 138, 178
Prut 143, 145, 153-157, 161, 163, 170
Pultava, ora in Rusia 178
*

Ramadan Constantin, vdtaf de aprozi -174


Ramadan Dimitrache, postelnic 177
Ramadan /ordache, postelnic 166
Ravschii, staroste 107
Reideiuti 147, 161
Retm, Roma 108
Reimleni, Romani 108

Reiz efendi, dreggtor turc 148


Rodos, insul 144
Rosohavschii, oftter polon 124
Roman, ora i inut 101, 105, 106
Rucsin, sat in Moldova de Nord 155
Rumelia, provincie din imperiul turcesc 158
Ruset Constantin, paharnic 177
Ruset Gheorghite, cgpitan de codru 177
Ruset lordache, vomic 177
Ruset Manolachi, agg 99 ; vornic 83, 128-130, 177
Ruset Stefan, stolnic 128, 129, 146
Sacsonia 178

Samoil, patriarh de Alexandria 167, 168


Sasii 120
Sava, mitropolit 168
www.digibuc.ro

IOAN

200

T. PETRE

Setnavschii, hatman 107, 108


Sceintee, sat in Moldova de Sus 99
Selenic, localitate in Peninsula Balcanied 133
&rezia, localitate in Macedonia 167
Severin, colonel 138
Sibii, Setbii 114
Silezia 109

Siret, rau 157, 175

Smil, Ismail, ora 102, 163, 172


Soltic, polcovnic 109
Soroca, cetate i inut 104, 113, 114, 128
Snetin, ora in Galitia 107
Spadonii, carridnar 132
Srmirgielschii, nobil 138, 149
Stanislav craiu, (Lescinschii) 108, 116, 119, 120, 127, 129,
130, 131, 139, 140-143, 146, 148, 149, 151-154, 161,
164, 179

Sttnilegi, sat pe Prut 163


Studinschii, nobil polon 104
Sturzea, vornic 83
Suceava, mitropolie i tinut 105, 147, 161, 168
Sucevita, mandstire in jud. Rdduti 161
Suto Iamandachi, cdmdnar 99
Suleiman Pava, vizir 118
Su ltu Ilristian Ion, ofiter 138
Svete Nicolae, biseried in Iai. 100
.Svete Sava, mnstire in Iai 158

Samar, cetate in Rusia 90


,eremet, cneaz moschicesc 163
t emb o c, general suedez 120, 138

Svedia, Suedia 178 ; vezi O. Tara Svedului


Suedezii 94, 107, 120, 122, 124, 125,

129,

133,

133, 136, 137, 139,

145 ;

134-138, 142, 144, 164, 165

Tarlo, ofiter 116, 132, 142


Teirgovige 175
Telrgu-Niamtului 122

Tiltari 82, 102, 103, 118-120,


Ttreime 145'

www.digibuc.ro

AXINUE URICARItIL

Tecuciu, oras 177


Tighina, cetate 105, 107, 117-133, 136, 138, 139, 141, 142,
144, 148, 153-155, 164, 165, 178, 179
Toporeiuti, sat in judetul CernAuti 127
Toruni (Torun), oras in Po Ionia 109
Trei Svetitele (Ierarhi), mnistire in Iasi 130, 132, .139,
146

Troada, Troia 108


Troaditenii, Troienii 108
Turculet Constantin, mecielnicer 107

Turci 90, 93, 96-99, 104, 110, 113, 114, 132, 134, 135,
139, 141, 145, 146, 151, 152, 161, 163, 164, 170
*
*

Tara Frantozeascei 157, 179 ; vezi si Frantia


Tara de Jos, Moldova de Sud 176
Tcy.a Leqascei 90, 103, 107, 108, 115, 118, 119, 120,

146,

147, 151, 152, 162, 164, 171

Tara Loteringii 179


Tara Molclovei 89, 91, 107, 126, 146, 150, 165, 167, 168,
170, 171 ; vezi si Moldova
Tara Moschiciascei 157

Tara Munteneascei 129, 157, 160, 164, 166 ; vezi si Tara


Rointineascil

Tara Rorniineascei 111, 112, 159, 167, 172, 173, 174, 176 ;
vezi si Tara Munteneascei
Tara de Sus, Moldova de Nord 106, 177

Tara ,vedului 164, 179; vezi si Svedia


Tara Turceascii 171, 178

Tara Ungureascli 109, 114, 129, 161, 164, 165, 177-179


Tarigrad 81, 83, 84, 93, 96, 97, 101, 102, 113, 118, 130,
145, 150, 159, 160, 165, 170, 172, 173

Tutora, sat in judetul Iasi 119, 143, 156, 163, 165

Ucraina, vezi Ocraina


tnan, polcovnic 126
www.digibuc.ro

IOAN $T. PETRE

202

Unguri, 114, 123

Uschiudar, carter al Tarigradului 85, 170


*

Vacsal, sat in Bulgaria 97


Valedeoao, muma sultanului 170
Varna, cetate si inchisoare dela : 91,,96, 98, 102, 110, 111,
112, 176

Varos, sat langg cetatea Tighina 132


Varsev, Varsovia 162
Vasilie Vodei (Lupul) 168

Vaslui, tgrg 100


Viiccirescu Enache, paharnic 160
Venetia 173
Venetiani 165
Vintil, cgpitan de margine 175
Visnovetchii Xeije, nobil polon 116, 132, 142
*
*

Zagvoischii, ofiter polon 108, 124


Zalucea, localitate pe Prut in Moldova de Nord 155
Zeigtirancea, sat pe Prut 154, 155, 163
Zvancea, vamg pe Nistru in Podolia 172

www.digibuc.ro

INDICE
de autorii citati
Costin Necolai 81
David Prorocul 93, 104, 160

Eurepid, scriitor de tragudii 150


Isaiia Prorocia 94
Letopisetul Teiri 151

Sirah Inteleptul 85
Svnta Scripturd 94, 169

www.digibuc.ro

ERAT A
STUDIUL

La pag. 3, prefat In loc de din cronici sa se ceteasc de cronici.


La pag. 8 rndul 15 de jos in sus in lac de mandstiri SA se ce-.
teased nulati.stiii.

La pag. 9 rndul 5 subsol in lac de Sunete sd se ceteascd Surete.


La Pag. 12 randul 4 de jos in lac de ani s se ceteased an.
La pag. 16 rndul 5 de jos in loc de a luat s se ceteascd a lua. ,

La pag. 18 rndul 3 de sus in lac de a daua sd se ceteasca a


daua.

La pag. 19 rhndul 9 de sus In lee de soutialet sd se ceteascd scu--

La pag. 27 randul 6 de jas In lac de inceputul sd se ceteased


inuceput.

La pag. 46 rndul 10 de sus in loc de inUilepti sd se ceteascd.

La pag. 47 rndul 7 de jos in loc de Ierci sa se ceteasc lerei.


La pag. 56 rndul 9 de jos in loc de sine s se ceteased intre
sine.

La pag. 64 rndul 8 de sus in loc de topili, sd se ceteased topciii.


La pag. 70 rndul 9 de sus In loc de izvorulvi sa." se ceteascd
izvodului.

TEXTUL

La pag. 82 rdndul 3 de sus in loc de cuvntul sard, care nu face


parte din text este seannul.
La pag. 83 rndul 11 de sus in loc de ii este 'it
La pag. 83 rndul 8 de jos in loc de doinniia este domniia
La pag. 83 rndul 7 de jos in loc de cruri este lucruri.
La pag. 96 rndul 13 de jos in lac de nor se va transcrie n'or.
La pag. 108 rdndul 18 de SUS. In loc de trajnic este strajnic.
La. pag. 114, rndth 4 de jos in- lac de Sihii este
La pag. 120 rndul 10 de jos in lac de acea este avea.
La pag. 138 rndul 17 de jos in loc de niceanul este niceunul.
pag. 150 rndul 9 de jos In lac de obicinuite este obicinite.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL
Pag.

Prefald
Axintie Uricariul (vieata)

3
5

Opera
INTicolae Mavrocordat initiatorul cronicii lui Axintie
Cuprinsul, cronicit
Izvoarele cronicii

29
29
31
38

Timpul cnd a seris cronica

46

O interpolare In editia lui M. Koglniceanu


InsuL.siri literare
Prerile istoricilor literari despre Axintie Uricariul
Intocmirea eclitiei noastre
Documente imedite cu stiri despre Axintie Uricariul

50
64
69

Bibliografie
De a doa clomniia lui Nicolae Alexandru Vod vleat 7220

Cndu au nemerit craiul Stanislav la Moldova


Cum au luat pe craiul svezscu Turcii, nevrnd s ias de
bund voe
Aicea scriu cum au luat inprtiia Hotinul de supt ascultarea rrai Moldovei
Pentru intmplrile cele groamice ce s'au Intmplat lui
Constantin Bsrab Vodd domnua muntenescu
Interpoiarea din cronica lui Axitiie Uricariul
Glosar
Indice

Indice de aurtorii citati


Errata

www.digibuc.ro

71

75
81
127

132
151)

159
178
181
193
203
205

Executla

.Informatla Vier'
Reg. Corn. 13/942

Str. Acadernle), 17

Ed. 1 -- 2050 ex,

LIV1944.

www.digibuc.ro

PUBLICATIILE CASE SCQALELOR


1942

1944

AU APARUT :

Antologia filosoficti

de N. Bagdasar V. Bog-

Studii istorico-filosofice
Mormente solemne
Orizonturi fi/osofice

de I. Petrovici
de I. PetrovIci
de I. Zamfirescu
de T. Warm
de Edgar Papu
tr. de Tr. Braileanu
tr. de St. Bezdechi

dan, C Narly

Filosofie

Poezie

Soltqiile Artei in cultura nwdernii


Immanuel Kant

50G

150
150
150
150

fr. de C. Fedeles
tr. de N. Barbu

150
150
80
80
150

de C. Rdttlescu-Motru
de L. C. Petrescu

300
300

tr. de David Popescu


de M. Florian
Etnicuj romnesc
de C. Rdulesou-Motru
Pedagogia contimporanii
de G. G. Antonescu
Scoata traditional& $ i Koala de maine . . de M. Biciulescu
Metode de educatie
de C. Narly
Primitivii
de N. Petrescu.
Pa/aestrica
de C. Kiritescu
Aspepte din civilizatia romdnil i den& de C. Gerota
Rtisfoind scriitorii clasici
de I. M. Marinescu
Istoria literaturii italiene
de Liberale Netto
Titu Maiorescu
Posteritatea sa eritica de E. Lovinescu
Antologia scriitorilor ocazionali . .
de E. Lovinescu
Antologia icleologiei Junimiste . .
d* E. Lov'nesou
\Titu Maiorescu
. . . de E. Lovinesou
contemporanii
z torul . Mirea
de N. Petrascu
.
Pagini de artli
de K. H. Zambaccian
Pietre de Vad, vol. ///
de Em. Bucuta
Valori literare in opera lui Filimon . . de N. Mihdescu
Aspecte lirice contimporane
de S. aoculescu
Pe urmele lui Don Quichote . o . de Al. Popescu-Telega
Drumuri de lumind
.de Radu Cosmin
Clasicii no#ri
de V. Stalinu

150

Alcibiade
Teofrast

Plutarch
Lectii de logicti
Scoala actv
Despre mdngclierile filosofiei (Boetius),
Reconstructia filozoficei

www.digibuc.ro

120
150
120
250
250
200
150
150
300
250
250
300
750
600
250
150
150
150
350
200

Infernul (Divina Comedic.)


Teatru

tr. de G. Tundrea
de I. Luca

Arta veche romdneased

de Al. Tzigara-Sarnurcas.

Didactica

Magna

de Comrmenius

Emil, I, II

de J. J. Rousseau

Mitropolitul Varlam

(rtispuns la Catede N. Cartojan


de F. Turdeanti

hism)

Udriste Mature!
Documente din arhivele Bistritei .
Cea mai veche Pravil ramneascii
Predici populare
Nuvele Reiner Maria Rilke
Scriitori

bucovineni

de N. Cartojan
de Arh. I. Scribal.
tr. de Iu lia Murnu

. ..... . de P. V. Hanes

de Porfirie Para
de C. Negruzzi
de I. Ghica
Scrisoril
, de I. L. Caragiale
Prozet
, de Al. Odobescu
Prozei
Titu Maiorescu i Duiliu Zamfirescu in
scrisori
. . de Emanoil Bucuta
Pagini basarabene
Ptica.tele tineretii

Lisimac
Planse - festiturri

de Mos Andrei
napianale

.....

. de M. Panaitescu
de I. C. Buricescu

Suf/et romnesc
de St. Zeletin
Evanghelia naturif
de Th. Simenscky
Bhagavadgita
Titu Maiorescu i contemporanii voL II de E. Lovinescu
de G. Murnu
Poeme stralne
Asistenta copiilor orfani i Azilul Elena
. de M. Grecu
Doamna .
de Corneliu Moldovanu
Autorii i actorii
Andreescu, Grigorescu, Luchian
de V. Benes
de Dr. Atanasiu
Anatonvia i airtele plustice
Mic manual de higienti vomit/ . . . de Maria Mihdlcescu Sburlan'
Determinatorul plantelor cu flori
. . de N. Beandza
Literatura Transilvaniej
de Ion Breazu
Fa/k/or rantanesc
de M. Olinescu
Din trecutu/ riamiinesc al jud. Satu-Mare de St. Mdes
de Ion Chelcea
Rudarli
Datini i mane&
de Ap. D. Culea
Figuri si note istorice-literare
de O. Botez
Cuib de ,Foirrui
de I. C. Bistriteanu
Filosof la lui Tolstoi .
de V. Harea
de C. Lazrescu
Fichte
/ntroducere n Sociologie
de Mihai Ralea
de C. Ottavieno
Metafizica fiir4ei partiale
. .
de I. Floru
Lumea cu ascensiune j degradare.
de Dr. Valeriu Musatescu
Cum s'ci ne ingrijim gura
i c/infii
.
www.digibuc.ro

PRETUL 200 LEI

www.digibuc.ro