Modelarea sistemelor agricole

Reprezentarea unei societati sub forma unui sistem cibernetic

Intrari
Resurse
Resurse
Resurse
Resurse

Sistem de management
|
------------------- > Proces de productie ------------------- > Iesiri
financiare
Produse
materiale
Servicii
umane
informationale
|
Factori: Juridici si legislativi
Pedoclimatici
Politici
Economici
Sociali: demografie si functie socio-culturala
Tehnologici
Piata

Resursele reprezinta potentialul de natura umana, materiala, financiara si informationala de

care dispune societatea la un moment dat.
Factorul de productie reprezinta acea parte din resursa care participa efectiv la procesul de
productie.
Functiile managementului:
1. Previziune
2. Coordonare
3. Organizare
4. Comanda
5. Control
Elemente subdiviziuni ale societatii
Variabile ale elementelor
Parametrii reprezinta marimi ale sistemului care nu pot fi modificate in timp decat sub forma
actiunea voita a sistemului de management
Variabile ale elementelor reprezinta tot marimi ale sistemului care pot fi modificate pe
parcursul unui an sub influenta a diversi factori
Conexiuni/legaturi cu mediul exterior sau in mediul intern al societatii
Structuri organizatorica de conducere si de productie
Starea reprezinta situatia din punct de vedere tehnic si economic a societatii la un moment
dat
Intrari reprezinta totalitatea resurselor de natura financiara, umana, informationala etc care
vor intra in cadrul procesului de productie
Transformarea reprezinta trecerea societatii de la o stare la alta
Iesirile totalitatea produselor si serviciilor
Transmitanta reprezinta raportul valoric dintre iesiri si intrari
Comportarea sistemului reprezinta gruparea activitatilor desfasurate in cadrul societatii pe
functiile acestora ( functii de productie, cercetare-dezvoltare, comerciala, financiar-contabila,
personal, protectie a mediului )

Componentele societati
Tip societate societate formare profesionala
Elemente teorie
Concretizari
Obiective
1. Strategice
2. Anuale
3. Operationale
Elemente
Variabile ale elementelor
Parametrii
Conexiuni/legaturi
Structuri
Strarea
Intrari
Transformarea
Transmitanta/capacitatea de trecere
Comportarea sistemului

Fisa tehnologica
Tehnologia de cultura reprezinta ansamblul masurilor agrotehnice, agrochimice si
fitosanitare fundamentate din punct de vedere tehnic si economic ce au ca scop obtinerea de
productii mari, de calitate superioara, cu un cost de productie cat mai scazut.
Tehnologia de cultura cuprinde latura tehnica si latura economica.

Y Kg/Ha
Ymt
Yo

Productia

Prag
rentabilitat
e

Ch.
a

Cf Xi Kg s.a/Ha Nh4No3
Pmg

Cost marginal
Xmt

Xi Kg s.a/Ha Nh4No3

MT maxim tehnic reprezinta momentul in care productia culturii analizate este maxima
( productia marginala valorica este zero )
Pmg productie marginala
Cand productia marginala valorica este egala cu costul marginal rezulta profit marginal egal
cu zero.
Oe - optim economic reprezinta momentul in care costul marginal ( al factorului de productie
analizat ) este egal cu productia marginala valorica, la momentul de optim economic profitul
marginal este zero iar profitul culturii analizate este maxim.
Ymt > Yoe
Xmt > Xoe
Profit mt < Profit Oe
Cf cheltuieli fixe sunt cheltuielile realizate pt obtinerea a (productia obtinuta la o anumita
cultura fara administrarea factorului de productie analizat)
Cheltuielile variabile sunt cheltuielile datorate factorului de productie ( inclusiv
administrarea acestuia ) si cheltuielile datorate recoltarii si transportului productiei
suplimentare obtinute in urma administrarii factorului de productie analizat.
Cheltuieli variabile + cheltuieli fixe = cheltuieli totale
Fisa tehnologica ( deviz cadru ) reprezinta un document in care sunt trecute in ordine
cronologica totalitatea lucrarilor agricole ( manuale si mecanizate ) ce se executa la o anumita
cultura.
Fisa tehnologica serveste ca baza de calcul pt: stabilirea necesarului de masini si utilaje
agricole, stabilirea necesarului de forta de munca manuala sau mecanizata, stabilirea
necesarului de materii prime si materiale, stabilirea necesarului de mijloace financiare.
Indiferent de suprafata ce urmeaza a fi cultivata cu o anumita cultura fisa tehnologica se
calculeaza pt un hectar.
Fisa tehnologica se intocmeste la inceputul anului.

O fisa tehnologica cuprinde informatiile ce caracterizeaza atat productia neterminata cat si

productia terminata a culturii analizate.

Totalitatea lucrarilor, materialelor, cheltuielilor realizate in anul anterior anului de plan ( pt

aceiasi cultura ), poarta numele de productie neterminata.
Totalitatea lucrarilor, materialelor, cheltuielilor realizate in anul de plan ( 1 ianuarie pana la
momentul recoltarii ) poarta numele de productie terminata.
In cadrul fisei tehnologice sunt analizati trei grupe de indicatori:
1. Indicatori ce caracterizeaza lucrari mecanice
2. Indicatori ce caracterizeaza lucrari manuale
3. Indicatori ce caracterizeaza materialele

Lucrari mecanice
Norma de lucru reprezinta volumul de activitate pe care il poate efectua un agregat intr-o zi
de munca. (8 sau 10 ore)
Consumul de motorina se calculeaza pe unitatea de masura.
CR Categoria lucrarii lucrarile mecanice se impart pe 5 categorii de lucru in functie de
complexitatea gradului de lucru si al toxicitatii pe care il implica lucrarea respectiva. Cat I are
valoarea cea mai mica, cat V are valoarea cea mai mare. Fiecarei categorii de lucru ii
corespunde un tarif de plata.
Tariful de plata se moasoara ca lei pe unitate de masura.
Volumul de lucru reprezinta volumul de activitate ce trebuie realizat in cadrul fisei
respective.
Haan hectar aratura normala este o unitate de masura conventionala ce inglobeaza
energia consumata de catre agregat pt a ara un hectar de teren la adancimea de 20 cm, in
conditii de umiditate medie si textura mijlocie.
Ct - coeficient de transformare in Haan.
Haan a fost creat cu rolul de a transforma toate lucrarile mecanice intr-o singura unitate de
masura.
Lucrari manuale
Norma de lucru volumul de activitate ce poate fi efectuat de o formatie de lucru intr-o zi de
lucru.
Formatia de lucru reprezinta numarul de lucratori care pot efectua o lucrare indiferent de
volumul acesteia.
Ex.
Formatie lucru pt prasila manuala 1 ha = 1 pers
Formatie lucru pt incarcat ingrasaminte chimice 50 kg = 2 pers
CR Categoria lucrarii lucrarile mecanice se impart pe 4 categorii de lucru in functie de
complexitatea gradului de lucru si al toxicitatii pe care il implica lucrarea respectiva. Cat I are
valoarea cea mai mica, cat IV are valoarea cea mai mare. Fiecarei categorii de lucru ii
corespunde un tarif de plata.
Spre deosebire de tariful de plata de la lucrarile mecanice care se efectua pe unitatea de
masura, la lucrarile manuale tariful de plata se realizeaza pt o zi de munca.
Volumul de lucru reprezinta volumul de activitate ce trebuie realizat in cadrul fisei
respective.
Materialele

Denumire
Pret

Cunoasterea modului de manifestare a fenomenelor tehnico-economice din cadrul unei

societati se face pe baza analizei informatiilor, a datelor tehnico-economice de la nivelul
activitatii sau pe baza unor experiente in special a influentei factorilor de productie.
Obiective maximizarea profitului sau minimizarea costului de productie.
Din multimea variantelor posibile calculate dupa una sau mai multe metode de modelare,
managerul va alege optima necesara atingerii obiectivului propus.

In procesul continu de cunoastere a realitatii mediului inconjurator, omul a inventat o

serie de mecanisme si unelte care sa il ajute atat in usurarea cat si in perfectionarea activitatii
pe care o desfasoara.
Modelarea reprezinta un proces de cunoastere bazat pe un astfel de mecanism, si anume
modelul economico-matematic.
In dezvoltarea stiintelor contemporane analogiile model-realitate constituie elemente
importante ( uneori de neinlocuit ), de cunoastere a fenomenelor si proceselor lumii reale.
Fenomenul supus cercetarii se construieste pe baza unui model asupra caruia se fac
experimente, se definesc concluziile iar acestea se reflecta asupra fenomenului real.
Modelul este o imagine conventionala a obiectului cercertat.
Criterii pe baza carora se grupeaza modelele economice:
1. In functie de sfera de reflectare a problematicii economice
a. Modele macro economice ( analiza economiei nationale, analiza unui fenomen la
nivel de tara )
b. Modele mezo economice ( analiza unui fenomen la nivelul unei regiuni )
c. Modele micro economice ( analiza unui fenomen la nivel de exploatatie,
intreprindere )
2. In functie de domeniul de provenienta si conceptie:
a. Modele cibernetico-economice ( exploatatia agricola, unitatea de alimentatie
publica, etc si se caracterizeaza prin evidentierea fenomenelor de reglare )
b. Modele econometrice ( se caracterizeaza prin elemente numerice determinate
statistic )
c. Modele ale cercetarii operationale ( se caracterizeaza prin elaborarea de solutii
optime sau cat mai aproape de optim pt fenomenul studiat )
d. Modele specifice de marketing
3. In functie de caracterul variabilelor:
a. Modetele deterministe ( folosesc marimi cunoscute )
b. Modele probabilistice ( folosesc marimi variabile stohastice-)
4. In functie de factorul timp:
a. Modele statice
b. Modele dinamice
5. In functie de structura proceselor reflectate:
a. Modele tehnologice
b. Modele ale relatiilor umane
c. Modele informational decizionale
d. Modele informatice
6. Din pct de vedere al utilitatii practice modelele cresterii economice pot fi:

a. Modele operative ale cresterii economice acele modele materiale, reprezinta o

reproducere a realitatii economice
b. Modele orientative
i. Ideale
ii. Teoretice
Ele reprezinta realitatea in trasaturile sale esentiale dar fac abstractie de
anumite verigi sau legaturi intermediare.

Media, indicatori
Media aritmetica
Suma abaterilor pozitive sau negative fata de medie este tot timpul zero. Aceasta proprietate
arata faptul ca in conditiile actiunii factorilor intamplatori abaterile pozitive si negative fata de
medie se compenseaza reciproc.
Marimea calculata a mediei este unica. O serie de numere nu poseda mai multe medii
aritmetice.
Marimea mediei poate sau nu sa coincida cu vreo valoare individuala inregistrata dar tot
timpul media se incadreaza intre valoarea minima si valoarea maxima a sirului de date
analizat.
Calculul indicatorii ce caracterizeaza media ne foloseste pt determinarea semnificatiei mediei.

Cheltuieli
La nivelul unei societati inregistram:
Cheltuieli directe care reprezinta cheltuielile ce pot fi atribuite efectiv unei activitati
( activitate = cultura grau, porumb, etc , camere agroturistice, etc ) ex. Cheltuieli
directe: cheltuieli din fisa tehnologica.
Cheltuieli indirecte sunt cele care se inregistreaza la nivelul societatii dar care nu pot fi
repartizate direct pe activitate, ex. Cheltuieli indirecte: salariu personal administrativ,
cheltuieli cu regia, etc Aceste cheltuieli trebuiesc calculate la nivelul societatii si
adaugate la cheltuielile directe in vederea obtinerii cheltuielilor totale pe socitate.
Mod de calcul pt cheltuieli indirecte: fie ca procent din cheltuielile directe (10-30%), fie
din insumarea partilor componente ale acestor cheltuieli.

Variantele logice
Scopul metodei variantelor logice:
Determinarea structurii optime pt structurile din societate in vederea obtinerii unui profit
maxim pornind tot timpul de la resursele disponibile.
Etape de realizare:
Pe baza consumurilor determinate in cadrul fisei tehnologice, pe baza profitului determinat pt
fiecare activitate pe unitatea de masura, precum si pe baza resurselor diponibile se vor
intocmi mai multe variante in vederea stabilirii structurii optime a activitatilor, structura
optima, care conduce spre un profit maxim.
Tot timpul vor ramane constante suprafata totala pe exploatatie, profitul pe unitatea de
masura pt fiecare activitate, nr de muncitori permanenti, nr de zile lucratoare pe luna,
consumurile luate din fisele tehnologice pe unitatea de masura.
Metoda se aplica pe lunile din an cu consum maxim din indicatorul analizat.

Model matematic

L
1
L
2

De maximizare
Functia obiectiv
De minimizare
Matricea coeficientilor
tehnico economici

R
e
s
u
r
s
e

Conditia de
nenegativitate

Solutia
primara

Structu
ra
optima

Solutia
duala

Structu
ra
optima

Activitati
X1=mazare
X2=grau
X3=soia
X4=porumb
X5=orz
X6=camere agroturistice
3 angajati
24 zile norma / luna
10 luni activitate

FO 265.95x1+120.42x2+390.01x3+576.56x4+22.10x5+4590x6
L 1 st x1+x2+x3+x4+x5

125

L2 sp x2+x5

62.5

L3 zm

Sol primala
X1 = 17 ha
X2
40 ha
>=
Max
X4 = 68 ha
X6 = 5
camere

2.007x1+1.5002x2+3.621x3+15.626x4+2.90x5+22.5x6

720
Suprafata
totala
L4 zn aprilie 0.082x1+0.080x2+0.286x3+0.216x4+0.080x5+2.250x6
72
Zile norma
L5 zn iunie 0.080x1+0.160x2+2.580x33.030x4+0.160x5+2.250x6
72 manula
x1 , x2 , x3 , x4 , x5 ,

Parametrizare

Conditia de nenegativitate se concretizeaza prin faptul ca orice activitate introdusa in model

trebuie sa fie mai mare sau egala cu zero.
In construirea matricei indicatorilor tehnico economici se vor stabili restrictii de suprafata, de
ordin tehnic, de ordin economic.
Cu cat se stabilesc mai multe restrictii in model cu atat rezultatul este mai concludent.
Solutia primala ne furnizeaza informatii despre structura activitatilor.
Solutia duala furnizeaza informatii despre factorii de productie consumati in totalitate care in
acest fel devin restrictivi.
Valoarea solutiei primale este egala cu valoarea solutiei duale care este egala cu valoarea
functiei obiectiv care este egala cu profitul.
Produsul program AGR4
Programul AGR4 are ca principal obiectiv optimizarea activitatii de conducere dintr-o
societate in vederea obtinerii unui profit maxim in functie de resursele de natura materiala,
umana, financiara si informationala de care dispune societatea la un moment dat.
Prin intermediul acestui program se poate construi o multitudine de tehnologii de
cultura (deviz cadru) pt oricare activitate ce intentionam sa o desfasuram in cadrul societatii,
in vederea alegerii variantei optime pt activitatea respectiva, se poate construi o multitudine
de planuri anuale de productie pt societatea luata in studiu astfel incat sa putem alege
varianta optima a acestui plan.
Programul mai permite:
- Actualizarea in orice moment a tuturor elementelor ce pot influenta pozitiv sau
negativ profitul maxim: materiale, materii prime, tractoare, masini, utilaje, procesele
de munca, activitatile din cadrul societatii, normele de lucru atat pt lucratorii ce
executa lucrari mecanice cat si pt lucratorii ce executa lucrari manuale, tarifele de
plata ( pt lucrari manuale si mecanice ) si structura activitatilor din cadrul societatii.
- Permite sa verificam rentabilitatea ce urmeaza a fi realizate in societate inainte si
concomitent cu desfasurarea acestora.
- Crearea unei baze de date ( cu activitati si cu lucrari, norme de lucru, tarife,
materialele si costurile acestora ) care poate fi accesata si daca este cazul
modificata in orice moment al desfasurarii procesului de productie din societate.
- Permite repartizarea consumurilor de materiale si de mijloace financiare pe luni, pe
activitati si pe intreaga societate.
- Crearea unui istoric al structurii activitatilor din cadrul societatii cat si al activitatilor
in sine.
Programul are urmatoarele parti componente:
- Baza de date
- Productia vegetala si costurile
- Productia animala si costurile
- Serviciile
- Planul
Pt baza de date indiferent de elementul analizat ( activitati, lucrarile manuale,
mecanice, tractoare, masini, utilaje, materiale, furaje ) exista urmatoarele posibilitati de
lucru: modfificare, introduere, stergere, listare.

De asemenea in cadrul programului listare=vizualizare.

1.

2.

3.
4.
5.
6.
7.

Etapele de lucru ale programului:

Stabilirea activitatilor din cadrul societatii
o Grau
1b30100
o Porumb
1b30300
o Mazare
1013ttc
o Floarea soarelui1b30900
Verificare in baza de date
Da se trece la pasul 2
Nu se introduc activitatile
Actualizare / modificare fise tehnologice
Baza de date:
productii / preturi
Indicatori ai lucrarilor mecanice
Indicatori ai lucrarilor manuale
Indicatori ai materialelor
Verificarea rentabilitatii pentru fiecare activitate
Intocmirea planului anual de productie
Calculul planului de productie ( actualizarea sau modificarea procentelor pt diferite
categorii de cheltuieli cf. situatiei existente in ferma )
Verificarea rentabilitatii planului anual de productie
Simularea a n variante de plan de productie pana la gasirea variantei optime

Subiecte examen:
1. Definitia si etapele modelarii
2. Definitia si etapele simularii
3. Clasificarea modelelor economico-matematice
a. Definitia unui model
b. Principalele criterii de clasificare a acestora
c. Exemple
4. Media si indicatorii mediei
a. Ce inseamna media aritmetica
b. Media aritmetica
c. Media ponderata
d. Cuartile
e. Indicatorii mediei abaterea medie patratica, abaterea standard a sirului,
coeficientul de variatie ( cu exemple ce inseamna fiecare )
5. Modelarea si simularea regresiei liniare si patratice ( problema ) scop, functii, mod de
calcul
6. Functia de productie ce reprezinta, reprezentare grafica, la ce ajuta, factorul de
productie si resurse
7. Produsul program agr4 definitie, rol, parti componente, impactul pe care il are acest
program in activitatea de conducere a unei societati
8. Fisa tehnologica modelarea fisei tehnologice prin intermediul programului agr4
9. Planul anual de productie si modelarea si simularea planului cu ajutorul programului
agr4 planul anual de productie ( cand se realizeaza, importanta, cum se realizeaza)
10.Modelarea si simularea prin metoda variantelor logice roluri, ( se pleaca de la
resursele disponibile ), in ce consta metoda, cum se calculeaza consumul, disponibilul,
cum valorificam metoda
11.Programarea liniara modelul matematic solutia primala, duala, etc, parametrizare si
simulare