Clasificarea preselor

A.Clasificarea preselor dupa modul de actionare:

1.prese mecanice(cu manivela, cu genunchi, cu cama)
2.prese hidraulice(normale, cu acumulator, cu multiplicator etc)
3.prese speciale
B.Clasificarea preselor functie de operatiile principale realizate(prese de matritat,
refulat stantat, ambutisat, perforat, indoit, indreptat, rulat, calibrat, taiat)
C.Clasificarea preselor functie de modul de actionare a organelor de lucru
1.masini cu simpla actiune
2.masini cu dubla actiune
3.masini cu tripla actiune.
Presele cu simpla actiune au ciclul de lucru format din 3 faze distincte si
anume:apropierea, deformarea si retragerea organului de lucru.
Presele cu dubla si tripla actiune au un ciclu de lucru complex si sunt
prevazute cu mai multe organe de lucru, acestea fiind inzestrate cu scule
corespunzatoare realizarii unei anumite operatii distincte ce face parte din ansamblul
piesei.
Precizia pieselor ambutisate
Precizia pieselor obtinute prin ambutisare depinde de o serie de factori si
anume:
-precizia elementelor active realzate
-gradul de uzura a elementelor active si mai ales a placii de ambutisare;
-jocul intre elementele active;
-revenirea elastica a materialului
-abaterile la grosimea materialului
-geometria elementelor active, in mod deosebit raza de racordare a placii de
ambutisare;
-utilizarea elementelui de apasare si presiunea de apasare asupra acestuia;
-folosirea si calitatea lubrifiantilor;
-precizia de asezare a semifabricatului in matrita la ambutisarea din
semifabricate individuale;
Precizia pieselor ambutisaredepinde in acelasi timp de proprietatile de
anizotropie, din care cauza pot aparea ovalitati si neuniformitati ale inaltimii.In mod
curent la ambutisare se obtin piese in treptele 8..10 de precizie, iar pentru a obtine o
precizia mai ridicata (treptele 6..7) este necesare o operatie de calibrare.
La ambutisare apar o serie de defecte si rebuturi, din care mai
frecvente sunt:
-variatiile grosimii peretilor;
-urme si zgarieturi pe suprafata piesei;
-fisuri si ruperi;

-ondulatii si cute;
-Inaltime neuniforma a piesei;
-ovalitati,etc.
Cauza aparitiei grosimii neuniforme a peretilor o constituie jocul neuniform ca
urmare a pozitiei dezaxate a poansonului in raport cu placa de ambutisare, sau a
pozitiei neperpendiculare a acestuia fata de placa.Aceleasi defecte pot sa apara si
datorita apasarii neuniforme a elementului de retinere pe periferia piesei sau asezarii
incorecte a semifabricatului.
Urmele si zgarieturile pe suprafata piesei provin din cauza asperitatilor
suprafetelor active ale placii si elementului de apasare.
Fisurile si ruperea materialului piesei apar din cauza eforturilor de tragere
radiala prea mari sau a plasticitatii insuficiente a materialului , a durificarii in urma
procesului de ecruisare, a unei structuri prea grosolane, a frecarii prea mari intre
semifabricat si suprafetele active ale placii si elementului de apasare.Aceste defecte
apar cand rezele de racordare sunt mici, cand suprafetele active au o rugozitate mare
sau agentul de ungere este necorespunzator, sau atunci cand apasarea elementului de
retinere este incorect aleasa.
Ondulatiile si cutele provin in primul rand din cauza apasarii insuficiente
elementului de apasare sau de retinere, sau a razei prea mari de racordare a placii de
ambutisare, care face ca marginrea semifabricatului sa scape de sub influenta
elementului de apasare si sa formeze cute pe ultima parte a procesului de deformare.