Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Organizarea Sociala Geto - Dacilor
Organizarea Sociala Geto - Dacilor
Geto-dacii fac parte din marele neam etnic al tracilor, care, dupa cum spunea
Herodot este cel mai numeros dupa cel al inzilor.
Tracii au patruns pe teritoriul tarii noastre la sfarsitul neoliticului tarziu, cam intre
anii 3000-2000 i.Hr. cand s-a petrecut procesul de indoeuropenizare a spatiului carpatic.
Tracii au creat o stralucita civilizatie situata pe un intins areal geografic cuprins
intre zona Pripetului la N., Marea Egee la S., in V. Dunarea Panonica si in E. valea
Bugului.
Dintre neamurile tracice se disting geto-dacii ca fiind cei care au creat o civilizatie
naturala si spirituala de exceptie si organizat o politica aparte.
Triburile geto-dace au trait in spatiul geografic cuprins intre Carpatii Padurosi la
N., Muntii Hemus la S., Tisa la V. si Nistru la E. Ei au fost purtatorii civilizatiei fierului si
autohtoni pe pamantul tarii noastre.
Istoriografia greaca si latina care a lasat insemnari cu privire la viata geto-dacilor.
Erau numtiti diferit: grecii ii numeau geti pe cei din exteriorul arcului carpatic iar latinii ii
numeau daci pe cei din interiorul arcului carpatic. Cu toate acestea izvoarele arata clar ca
getii si dacii sunt acelasi popor, vorbind aceeasi limba si avand aceleasi obiceiuri.
Istoricii greci si latini au consemnat fapte cu privire la geto-daci doar in acele
momente cand ele se legau de istoria grecilor sau a romanilor si prin urmare intrau in
sfera de interes a cronicarilor,de aceea izvoarele nu sunt numeroase, ele fiind completate,
insa cu rezultatele cercetarilor arheologice.
Prima stire despre geto-daci este transmisa de catre Herodot, parintele istoriei,
care consemneaza in 514 i.Hr. atacul pe care regele persan Darius l-a intreprins in N-ul
Dunarii impotriva scitilor. Istoricul arata ca toate neamurile s-au plecat in afara de getodaci care au fost supusi desi erau cei mai viteji si mai drepti dintre traci.
Istoricul Tucidide, in cartea sa razboiul Peloponesiac mentioneaza o uniune de
triburi a odrizilor, neam geto-dacic, uniune situata in Dobrogea si aflata sub conducerea
lui Sitalkes si apoi a lui Seuthes. Acelasi istoric mentioneaza ca getii si scitii si celalate
popoare invecinate au aceleasi arme si aceleasi obiceiuri.
Istoricii Strabon si Adrian relateaza campania lui Alexandru Macedon la N-ul
Dunarii intreprinsa in anul 335 i.Hr.
Izvoarele arata ca Alexandru Macedon a trecut Dunarea cu armata sa folosind barcile
scobite in trunchiuri de copaci (monoxile) pe care localnicii le foloseau pentru pescuit si
pentru a trece de la unii la altii.
Pe malul stang al Dunarii armata macedoneana a intalnit intinse lanuri de grau pe care
pedestrasii le-au culcat cu lancea inclinata la ordinul lui Alexandru Macedon.
Dupa ce au ajuns pe un teren neculltivat macedoneeni au intalnit oastea geto-daca care
insa n-a putut opune rezistenta. Geto-dacii au intentionat mai intai sa se retraga intr-un
oras apropiat, intentie pe care au abandonat-o insa, probabil datorita faptului ca orasul nu
era destul de bine intarit. De aceea, luand pe cal femeile si copiii au fugit in locuri pustii.
Alexandru Macedon a ocupat cetatea si dupa ce a luat o prada considerabila s-a intors in
S-ul Dunarii in aceeiasi zi.
Normele de conduita
In epoca prestatala nu putem vorbi de norme juridice pentru ca nu exista stat care
sa sanctioneze, ci doar de norme de conduita, obiceiuri nejuridice respectate de multe ori
de buna-voie. Astfel Herodot ne arata ca fiii de familie puteau cere de la parintele lor
partea de proprietate care li se cuvenea, situatie in care putem observa inceputul formarii
proprietatii private.
In acelasi sens trebuie interpretata si informatia potrivit cu care furtul era
considerat ca aducand o grava atingere raporturilor sociale.
Invoielile erau incheiate, fiind insotite adeseori de juraminte, care erau de 2 tipuri:
-unul in care partile amestecau cateva picaturi de sange intr-o cupa cu vin si apoi
consumau continutul cupei (acest procedeu este inrudit cu institutia infratirii din dreptul
feudal);
-celalalt tip de juramant era practicat pe vetrele palatului regal. Ori de cate ori regele se
imbolnavea se considera ca unul dintre supusi a jurat stramb si in procedura de aflare a
vinovatului era chemat un nr. de ghicitori, care daca nu reuseau sa-l identifice era inlocuit
cu un nr. dublu de ghicitori. In aceasta dublare a nr. de ghicitori putem vedea o
prefigurare a probei cu juratori din dreptul feudal.
In ceea ce priveste institutia casatoriei, poetul Menandru arata pentru o perioada
mai veche ca geto-dacii practicau poligamia, insa poetul Horatiu consemneaza pentru o
perioada mai recenta ca ei pastrau cu strictete monogamia. Situatia femeii in cadrul
casatoriei era una inferioara , dupa cum rezulta si din pedeapsa pe care Oroles a dat-o
ostasilor sai.
Aceste norme juridice erau respectate de unele triburi de buna-voie, asa cum arata
Aristotel despre agatri, un neam scitic, care isi versificau normele si apoi le cantau.
O informatie concordanta este cea a lui Herodot, care ii numeste pe geto-daci cei mai
drepti dintre traci.
Dacia,provincie romana
In urma razboaielor de cucerire conduse de imparatul Traian intre anii 101-102,
105-106 d.Hr, Decebal este invins, statul dac este desfiintat si Dacia este organizata in
provincie romana in rand cu celalate provincii ale imperiului.
Nu tot teritoriul locuit de daci a fost cucerit de catre romani. Crisana,
Maramuresul si partea de N. a Moldovei si Crisana Munteana au fost incorporate
provinciei Moesia.
Dobrogea facea deja parte din provincia Moesia inca din 46 d.Hr. Provincia
Dacia,asa cum a fost organizata de Traian era marginita de Tisa, Somes, Carpatii
Rasariteni si Meridionali si de Dunare. Intre aceste garnite a ramas pana in anul 117, la
moartea imparatului Traian. In acel an s-a produs o rascoala a dacilor cuceriti ajutati de
dacii liberi si de sarmati, a.i. imparatul Hadrian a fost obligat sa reorganizeze provincia
a.i. el a abandonat S Molovei si Campia Munteana ca fiind greu de aparat iar coltul S-E al
Transilvaniei l-au unit cu Oltenia formand provincia Dacia Inferior.
Celalalte teritorii ale fostei privincii cucerite au constituit Dacia Superior.
In anul 124, vrand sa organizeze mai bine apararea in extremitatea de N a provinciei, a
desprins teritoriul aflat la N de Aries si de Muresul superior si a format Dacia
Porolosensis.
Imparatul Marc Aureluis a facut ultimele organizari ale provinciei in anul 168. A
unit Dacia Inferior cu Dacia Superior formand Dacia Apulensis iar 1 an mai tarziu a
desprins Banatul formand Dacia Malvensis.
Organele centrale
Guvernatorul
Dacia , fiind provinicie imperiala, subordonata direct imparatului, era condusa de
un reprezentant al acestuia numit Legatus augusti pro praetore. Acesta era din ordinul
senatorial al Romei si de rang consular adica fost consul la Roma.
5
Rangul sau se justifica prin faptul ca avea in subordine mai multe regiuni. El avea depline
puteri administrative, jurisdictionale si militare.
Aceasta situatie s-a mentinut intre anii 106-117 cat timp provincia a fost unitara.
In Dacia Superior regatul devine de rang pretorian adica fost pretor la Roma
pentru ca avea in subordine o singura legiue, a XIII-a Gemina, cu sediul la Apul.
Capitala provinciei se mentine la Ulpia Traina Sarmizegetusa.
In Dacia Inferior si in Dacia Porolisensis conducerea era exercitata de un
procurator presidial (praeses) din ordinul ecvestru investit cu ius gladii care ii dadea
competente depline in domeniul civil, administrativ, judiciar si militar.
Capitala Daciei Inferior era la Drobeta iar a Daciei Porolisensis la Napoca.
Dupa ultima organizare a lui Marc Aurelius, Dacia Malvensis este condusa de un
procurator presidial. Dacia Porolisensis este condusa de comandantul legiunii a V-a
Macedonica, transferata de Marc Aurelius din Dobrogea in N provinciei iar Dacia
Apuleius este condusa de un guvernator numit Legatus augusti pro praetore daciarum
trium (Regatul celor 3 Dacii) care revine la rangul sau consular deoarece ii sunt
subordonate mai multe regiuni.
Concilium provinciae
Tot la nivel central functiona consilium provinciae sau concilium Daciarum
trium, care era format din reprezentanti ai oraselor alesi din ordinul decurionilor si
ordinul ecvestru si care se intrunea o data pe an la Sarmizegetusa.
Atributiile adunarii erau pur consultative. Ea putea inregistra plangeri ale
provincialilor impotriva administratiei romane si le putea inainta imparatului. O atributie
importanta era si intretinerea cultului imparatului si al Romei in tanara provincie.
Organizarea financiara
Era condusa de un procurator financiar care-si avea sediul in capitala unde erau
centralizate toate veniturile si impozitele provinciei.
In Dacia Inferior, in Dacia Porolisensis si in Dacia Malvensis atributiile financiare
reveneau procuratorilor presidiali care conduceau provinciile respective.
Dupa mutarea legiunii a V-a in Dacia Porolisensis competenta financiara i-a
revenit unui procurator financiar subordonat comandantului legiunii.
Impozitele erau stabilite in urma unor recesaminte efectuate din 5 in 5 ani de
magistrati speciali numiti duumviri quinquenalis.
.
Impozitele erau de 2 tipuri - directe (tributa)
- indirecte (vectigalia)
Impozitele directe purtau asupra solului, tributum soli, si aspupra persoanelor,
tributum capitis.
Impozitele indirecte erau de 5% pe mosteniri si eliberari de sclavi, 4% pe
vanzarile de sclavi, 1 % pe vanzarile de marfuri si 2.5% pe circulatia marfurilor si a
persoanelor.
Au fost organizate oficii vamale cu functionari specializati care colectau aceste
impozite.
Organizarea armatei
In Dacia au mai ramas cativa ani dupa cucerire leguinile care au participat la
razboaiele de cucerire, dupa care ele au fost tarnsformate in alte provincii.
Legiunea care a stationat in Dacia de la cucerire si pana la retragerea aureliana este
legiunea a XIII-a Germina.
Ulterior a fost deplasata in Dacia Porolosensis legiunea a V-a Macedonica.
In afara de legini in Dacia au mai stationat si trupe auxiliare, cohorte si ale,
precum si detasamente militare numite numeri, si trupe neregulate.
Sistemul de aparare era format din valuri de pamant, castre si castele.
Conducerea oraselor
Era exercitata de un consiliu municipal asemanator senatului Romei format din
cetateni romani, ingenui, cu o varsta de peste 25 de ani si cu o avere mai mare de 100000
de sesterti.. Numarul lor varia intre 30-50, fiind fixat prin actul de intemeiere al orasului.
Ei formau ordinul decurionilor si erau alesi de magistrati numiti quinquenalis. Intre
atributiile lor se numarau acordarea de proprietati, solutionarea problemelor edilitare,
organizarea de jocuri si spectacole, intretinerea cultului Romei si numirea magistratilor
municipali.
Cei mai importanti magistrati municipali se numeau in colonii duumviris iure dicundo si
in municipii quattuorviri iure dicundo si aveau atributii judiciare.
In orase mai functionau si edilii care aveau atributii: intretinerea drumurilor si a
cladirilor publice si aprovizionarea pietelor, si questorii care se ocupau cu administrarea
finantelor si a bunurilor oraselor.
Mai existau si magistratii sacerdotali dupa modelul colegiilor romane si anume
pontifii, laminii, augurii.
In esalonul II in conducerea oraselor regasim ordinul augustalilor formate din
persoane care nu aveau acces la ordinul decurionilor fiind latini sau peregrini dar care
trebuiau sa dispuna de o avere considerabila intrucat cinstea de a face parte din acest
ordin ii obliga la donatii banesti catre oras pentru sustinerea lucrarilor si activitatilor
publice.
In randul al III-lea erau colegiile, asociatii constituite pe diferite criterii (etnic,
professional, religios), tot dupa modelul colegiilor romane. Asociatiile profesionale aveau
o structura similara cu cea a armatei organizate in centurii si decurii, conduse de un
prefectum sau magister, care se puneau sub protectia unuui inalt personaj numit patronus
sau defensor.
Localitatiile rurale
Erau de doua tipuri, fie dupa modelul autohton, al obstilor satesti geto-dace, fie
dupa modelul administratiei romane.
Dupa modelul roman satele se clasificau in pagus si vicus.
Pagile sunt sate existente pe teritoriul coloniilor, de multe ori conduse de un
reprezentant al orasului, membru al ordinului decurionilor.
Viciile sunt sate mai mici situate la mai mare departare de orase si conduse de un
prefectus sau magister.
Stationes sunt punctele vamale, fiscale, postale, de paza si de control al
drumurilor si granitelor.
Canavele sunt asezari care au luat nastere pe langa castre fiind populate de
familiile soldatilor, de mestesugari si negustori.
La acestea puteam adauga si stiatiunile balneare.
aceast materie sunt tripticele din Transilvania. Tripticele din Transilvania au fost
descoperite ntre anii 1786-1855 la Roia Montana pe numele latinesc Alburnus Maior,
intr-o min de aur. Au fost studiate cu interes de istorici, filologi si juriti din ntreaga
lum, fiind un document foarte important al Antichitii. Astfel de triptice au mai fost
descoperite la Pompei. Istoricul i romanistul german Theodor Mommsen a cercetat
ndeaproape tbliele i a ncercat s fac un istoric al lor, plecnd de la faptul c ultimul
act din triptice este datat la 29 mai 167 d.Hr. La acea epoc romanii se aflau n rzboi cu
marcomanii, de aceea, istoricul Mommsen a considerat c satul a fost prsit din cauza
luptelor, c stenii au ascuns actele coninute n trptice i alte bunuri valoroase n min i
c nu s-au mai ntors n satul lor. Avnd n vedere ns c n acea perioada Dacia era
organizat ca provincie roman i c pt. romani de cel mai mare interes era exploatarea
minelor de aur este mai realist sa presupunem c o singur persoan a ascuns actele i c
ea nu s-a mai ntors.
Tripticele se prezum sub forma a 3 tblie de brad legate la cotor sub form de
carte, feele interioare fiin scobite, n scobitur s-a aplicat un strat de cear pe care s-a
scris cursiv cu un vrf ascuit. Textul fiecrui act este scris de dou ori,prima dat n
interiorul primelor dou tablie care sunt legate separat i sigilate cu sigiliile martorilor,
text care se cheam scriptura interior i a doua oar este scris pe faa exterioar a tbliei
din mijloc i pe faa interioar a celei de-a treia tblie care este lsat liber, text care se
cheam scriptura exterior. Aceasta din urm putea fi consultat oricnd de pri, iar
scriptura interior era desigilat i fcea dovad numai n instane. Dintre cele 24 de tblie
descoperite numai 14 au putut fi citite. Acestea conin 4 contracte de vnzare, 3 contracte
de munc, 2 contracte de mprumut, 1 contract de societate, 1 contract de depozit, 1
proces verbal de desfiinare a unei asociaii funerare, lista pentru cheltuielile unui banchet
i obligaiile unei persoane de a plti o datorie.
Analiznd actele observm c forma, elementele i efectele lor nu sunt total
conforme nici cu cerinele dreptului roman, nici cu prevederile cutumei locale de unde
deducem c aceste acte sunt expresie a unui drept nou cu o fizionomie aparte,dreptul
daco-roman. Astfel ntr+un contract de mprumut creditorul este o femeie peregrin
numit Anduema lui Bato .tim c n dreptul roman femeia era pus sub tutela perpetu
a agnailor si i prin urmare nu avea capacitate juridic deplin. n dreptul grecesc
situaia era asemntoare astfel nct actul a fost probabil ncheiat sun influena cutumei
locale. n contractul de depozit un bacher este de acord s primeasc aceeai sum cu cea
pe care a primit-o n depozit. Nu se face referire la dobnzi de unde rezult c actul a fost
ncheiat ad probationem i nu ad validitatem . Primul act fiind ncheiat probabil conform
cutumei locale.
n contractul de locaiune de serviciu (de munc) se pune problema suportrii
riscului n contract i anume dac lucrtorul era ndrituit s primeasc salariul n yilele n
care nu putea lucra fr vina sa. Iniial, n dreptul roman, riscul aparine lui
conductor,adic lucrtorului i acesta nu-i primea plata dac nu putea munci. n dreptul
roman clasic pe care-l avem in vedere n perioada de care vorbim riscul aparine lui
locator, adic patronului astfel nct acesta era obligat s plteasc salariul muncitorului.
n triptice vedem c aceast regul e rsturnat i c lucrtorul nostru nu-i primea plata
pe zilele pt care nu putea munci fr vina sa spre exemplu: mina era inundat. Aceast
situaie se datoreaz discrepanei economice dintre patron i lucrtor.
10
11
Uniunile de obti
Obtea teritorial era cea mai simpl form de organizare, ns ea se putea ncadra
n confederaii mai largi numite uniuni de obti sau obti de obti.
Acestea se formau din motive economice sau militare, iar n cadrul lor obtile i
pstrau autonomia, organele de conducere i normele de conduit.
Uniunile erau conduse de Marele Sfat care avea ca atribuii soluionarea
problemelor teritoriale comune, strngerea de contribuii i organizarea aprrii.
13
14
15
16
17
18
19
n 1437, dup rscoala rneasc n urma creia s-a format Unio Trium
Natiorum, nobilii romni au fost exclui de la conducerea statului.
Organizaia financiar
n Transilvania erau percepute 2 tipuri de dri: unele ctre stat, altele ctre feudali
i ctre biseric. Drile ctre stat erau strnse de voievodul Transilvaniei din care acesta
reinea o mare parte, iar restul era trimis Coroanei maghiare. Cel mai important impozit
era venitul cmrii (lucrum camerae) la care erau inclui toi locuitorii i care a crescut
necontenit. Un alt impozit era cel funciar numit terragium, pltit doar la nceput doar de
rani, apoi extins i la oreni. ranii romni erau n plus obligai s dea o oaie cu un
miel din 50 quinquagesima ovium.
Saii plteau anual un impozit de 500 de mrci de argint, pltind prin contribuia
tuturor gospodriilor i numit darea Sfntului Martin.
Secuii, datorit obligatiilor lor militare, erau scutii de impozite, ns plteau darea
boilor, cte un bou de fiecare gospodrie, la ncoronarea regelui Ungariei, cu ocazia
primei cstorii i cu ocazia naterii primului copil.
Orenii plteau anual censul.
Organizarea bisericii
Datorit faptului c regii maghiari se legaser cu jurmnt n faa Scaunului Papal
s nu admit schismatici regatul lor Biserica Ortodox din Transilvania a fost continuu
prigonit i mpiedicat s se organizeze i s funcioneze.
Biserica oficial era ca i n Ungaria, Biserica Catolic care beneficia de
privilegii, de venituri de pe urma tuturor credincioilor care aveau n frunte nali prelai
care formau nobilimea ecleziastic.
Biserica Ortodox a funcionat n toat aceast perioad avnd i ea biserici,
mnstiri, preoi i episcopi. Dintre cele mai vechi biserici care se mai vd i astzi sunt:
biserica de la Densu (cldit pe un monument funerar pgn i care a funcionat nc din
primele secole ale cretinismului), biserica de la Streisngeorgiu (secolul XIII ). La
acestea se mai adaug i alte biserici din secolele XIII, XIV. Cea mai veche biseric din
Transilvania este cea de la Peri din Maramure, ctitorita de Sas Vod, fiul lui Drago cel
plecat n Moldova. n pisania bisericii de la Streisngeorgiu este pomenit numele
preotului Nane ca cel mai vechi cunoscut n Transilvania alturi de care au fost i ali
preoi ortodoici pentru svrirea tainelor n folosul romnilor din Transilvania. La
mnstirea Rmne s-a descoperit o inscriptie cu numele arhepiscopului Gherasim care
este primul arhepiscop romn din spaial intra-carpatic care a funcionat n secolul XIV.
La Feleag, lng Cluj a funcionat n secolele XV- XVI care avea legturi cu Moldova lui
tefan cel Mare.
Organizarea armatei
n Transilvania funcionau 2 armate: una a regelui Ungariei i una a voievodului
Transilvaniei. Din armata regal fceau parte: nobilii, nalii dregtori, reprezentanii
comitatelor i scaunelor precum i ai oraului. Aceasta armat participa att la rzboaiele
20
21
22
Organele centrale
Domnul
23
24
Sfatul Domnesc
Era organul prin care boierii participau la conducerea tarii.El era convocat si
prezidat de domn avand o componenta variabila intre 12 si 25 de membri.
Atributiile sfatului domnesc :
confirma transferurile de proprietate
intarea si garanta tratatele externe incheiate de domn
judeca impreuna cu domnul
acorda sfat domnitorului ori de cate ori era solicitat.
Observam din aceste atributii ca rolul sfatului este preponderent unul consultativ.Cu toate
acestea importanta sa a fost mult mai mare. Rolul si componenta sfatului domnesc au
variat in functie de epoca la care ne referim, asa incat pana in sec al XVlea din sfatul
domnesc faceau parte marii proprietari de pamant numiti jupani in Tara Romaneasca si
pani in Moldova.
Domnul era obligat sa tina seama de parerea lor intrucat puterea centrala era inca
neconsolidata, iar puterea politica a boierilor era foarte mare si era inca vie in amintirea
lor, epoca cand dintre ei s-a ales domnitorul.
Dupa sec al XV-lea puterea domnului se intareste si de unde pana atunci sfatul era
compus din boierii de tara ,acum patrund in sfat dregatorii sau boierii de slujbe, loiali
politicii domnului si numiti si revocati de catre acesta.
In epoca imediat urmatoare, o data cu instauratia ocupatiei otomane marii boieri
incep iarasi sa-si impuna vointa vazand ca puterea domnului slabea.
Dregatorii -al III-lea organ central
Sunt inalti functionari numiti si revocati de domn cu atributii administrative, judiciare si
militare.Ei au indeplinit intai functii legate de persoana domnului.Apoi au patruns in
sfatul domnesc si au inceput sa exercite puterea.
Sistemul dregatorilor asemanator in cele 2 tari romane s-a cristalizat in Tara
Romaneasca in timpul domniei lui Mircea cel Batran iar in Moldova in timpul lui
Alexandru cel Bun.
Dregatorii erau de 2 categorii :
1. marii dregatori care intrau in sfatul domnesc
2. micii dregatori care nu faceau parte din sfat
--Banul in Tara Romaneasca in dreptul Oltului isi desfasoara activitatea cel mai
important dregator dupa domn.
--Banul de Severin sau al Craioviei.El avea cele mai importante atributii, putand pronunta
si pedeapsa cu moartea.
--Vornicul- In Tara Romaneasca era de competenta doar in stanga Oltului, iar in Moldova
existau 2 vornici
vornicul Tarii de Sus
Marele Vornic al Tarii de Jos
Acesta din urma fiind mai important, considerat al II-lea dupa domn.
Vornicul avea in subordine slujitorii domnesti, fiind insarcinati cu paza granitelor
si fiind dupa domn cel mai important conducator.
25
--Logofatul- era pastratorul sigiliului domnesc, seful cancelariei si cel care redacta actele
domnului.Avea si unele atributii judiciare.
--Postelnicul- era sfetnicul de taina si talmaciul domnului cunoscator a mai multor limbi.
El coordona politica externa avand si unele atributii judiciare marunte.
--Spatarul- era pastratorul spadei domnesti si comandantul cavaleriei, uneori in timp de
razboi putand comanda intreaga armata.
--Vistiernicul se ocupa cu strangerea impozitelor asigurand veniturile pentru intretinerea
curtii domnesti si a armatei.Dupa instaurarea dominatiei otomane, el era insarcinat cu
strangerea fondurilor necesare pentru plata haraciului(tribut catre Poarta)
--Paharnicul- se ocupa de pivnitele domnesti
--Stolnicul avea in grija camarile, gradinile si pescariile domnesti
--Comisul- se ingrijea de grajdurile domnesti
Organizarea financiara
In virtutea prerogativelor sale, domnul putea fixa dari si organiza strangerea
acestora.In Tarile Romane darile au fost in 3 feluri :
In natura
In munca
In bani
Darile in natura se numeau zeciuiala in Tara Romaneasca si deseatina in
Moldova.Incepand cu sec al XVI-lea ele au putut fi rascumparate in bani.
Darile in munca -slujbe sau robota.Incepand cu secolul al XVIII lea si aceste dari
au putut fi rascumparate in bani.
Darile in bani- numite dare in Tara Romaneasca si dajdie in Moldova, ulterior
consacrandu-se termenul de bir
Ele contineau : - impozitul pe persoana
- taxe cu privire la comercializarea bunurilor
- taxe cu privire la folosirea drumurilor publice
- taxe de granita
Dupa sec. al XVI- lea nu numai taranii dar si boierii si manastirile au fost supusi la plata
impozitelor. Sistemul de impunere era cisla si anume se fixa o suma globala pentru un
anumit grup fiscal ( un sat), dupa care suma era impartita pe unitati impozabile
(gospodariile). Criteriul il constituia averea taranului evaluata in numarul de vite astfel
incat in catastiful de cisle ale lui Petru Schiopul se gasesc 2 categorii de tarani :
1. taranii saraci- care plateau impozit mai mic
2. taranii de istov( bogati)- care plateau impozit mai mare
Boierii si manastirile erau impusi dupa intinderea mosiilor si numarul de tarani aserviti.
Dupa intinderea dominatiei otomane, taxele s-au marit fiind necesara aceasta crestere pt
plata haraciului/tributului care si el a crescut necontenit.
Pe langa tribut mai erau cerute de Poarta si alte dari in bani, precum si cele in produse si
in munca ,necesare in general ajutorarii armatei otomane in caz de razboi.
26
Organizarea armatei
Domnitorul fiind seful armatei, in perioada imediat urmatoare fondarii statului, pt ca inca
nu avea o armata proprie, coordona in lupta steagurile boieresti si cetele de viteji(de
calareti). Dupa sec al XV lea se formeaza oastea cea mica alcatuita din slujitori
domnesti, mici boieri, tarani liberi care participau la oaste in schimbul unor avantaje
oferite de domni.
Oastea domnului era organizata pe principiul teritorial in cadrul judetelor si al tinuturilor,
sub comanda unor vatafi sau stegari aflati in subodinea celor 2 vornici in Moldova si a
banului si a vornicului in Tara Romaneasca.
In caz de mare primejdie era convocata oastea cea mare alcatuita din toti cei care puteau
purta arme.
Dupa sec al XVI lea apar armele de foc si trupele de mercenari extrem de costisitoare pt
domnie.
Organizarea Bisericii
Stim ca in cele 2 state feudale inca inainte de intemeiere, functionau biserici intai in
cadrul satelor si apoi pe domeniile boieresti ale cnezilor, juzilor si voievozilor.
La curtea acestor feudali este probabil ca au functionat si scaune episcopale. Dupa
intemeierea statelor feudale asistam si la o organizare ierarhica a bisericii care mai intai sa aflat sub autoritatea spirituala a patriarhiei de la Ohrida, in cazul T.Rom, si a mitropoliei
Haliciului, in cazul Moldovei ; iar mai apoi s-au pus sub autoritatea spirituala a
patriarhiei de la Constantinopol.
Asa incat, in T.Rom., Nicolae Alexandru organizeaza mitropolia Ungaro-Valahiei cu
sediul la Curtea de Arges, avandu-l in frunte pe Iachim (fostul mitropolit al Vicinei). In
1359, el obtine recunoasterea patriarhiei de la Constantinopol. Se organizeaza episcopii la
Severin, Buzau si Rm.Valcea.
In Moldova
- episcopul de Suceava, Iosif, este sfintit mitropolit la Halici. In 1388, se obtine
recunoasterea autoritatii patriarhiei de la Constantinopol. Se infiinteaza
episcopii la Roman, Radauti si Husi.
Oraganizarea administrativ-teritoriala
In cele 2 tari romane subzista unele subdiviziuni teritoriale care nu sunt propriu-zis
unitati administrative ci reminiscente ale organizarii de dinainte de intemeierea statelor
feudale. Cum avem Bania in T.Rom. in dreapta Oltului, foarte clar delimitata de teritoriul
din stanga Oltului si cum sunt in Moldova Tara de Sus si Tara de Jos.
27
Proprietatea
n dreptul feudal proprietatea este ierarhizat, divizat i complex, mbinnd
forma de stpnire devlma cu cea individual i difereniindu-se n funcie de titularul
ei. Astfel, proprietatea nu mai are un caracter absolut ca n dreptul roman, ci un caracter
divizat i ierarhizat, n vrful piramidei aflndu-se dominium eminens care aparinea
domnului, urmat de dominium utile care aparinea feudalilor, ranilor liberi i celorlali
proprietari i apoi dreptul de folosin al ranilor aservii asupra loturilor pe care le
munceau.
28
29
- de a face comer,
- de a fi scutit de anumite dri
- de a ncasa venituri n folos propriu.
Imunitatea acorda o anumit autonomie deoarece slujitorii domneti nu aveau acces pe
moia respectiv.
Dup ntemeirea statelor feudale, datorit puterii de care se bucurau boierii, imunitatea a
avut un caracter general.
Formula prin care era acordat imunitatea era:
- n ara Romneasc: S-i fie de ocina i de ohab
- n Moldova: S-i fie uric cu tot venitul.
Dup consolidarea puterii domneti imunitile au devenit speciale, prevzndu-se n act
ce anume nlesniri se acordau titularului. Aceste imunitati speciale sunt ntlnite mai ales
n cazul mnstirilor deoarece proprietatea mnstireasc s-a format mai trziu. De
exemplu, ntr-un act al lui tefan cel Mare, acesta scutete de vam grul i mierea pe
care mnstirea Putna le va comercializa la Chilia (important centru comercial de la
gurile Dunrii) precum i petele pe care mnstirea l va aduce de la Chilia.
30
Feudalii clas social care dateaza dinainte de ntemeierea statelor feudale, ei fiind
mari proprietari de pmnt, aa numiii boieri de ar.
Dup ntemeierea statelor feudale, calitatea de boier le este recunoscut de domn i apar
dregtoriile sau boierii de slujbe.
Calitatea de boier era indispensabil legat de calitatea de mare proprietar de pmnt,
pierderea moiei atrgnd dup sine i pierderea titlului nobiliar.
Dac n toat lumea feudal domeniul feudal exista i avea acest structur
(rezerva feudal i loturile de pmnt) raporturile de vasalitate ns au prezentat mai
multe variante: n cazul rilor romne regimul nobiliar era un subtip al celui bizantin i
anume, nu exista o anumit piramid faudala de tipul suzeran > vasali-> subvasali, ci
toi boierii, indiferent dac erau mari sau mici aveau aceleai obligaii de ascultare fa de
domn, care reprezenta o copie a bazilului bizantin (mpratul de la Constantinopol).
Neascultarea boierilor constituia infraciunea de hiclenie, considerat cea mai
grav i pedepsit cu moartea i confiscarea averii. Deci boierii erau obligati s asculte de
poruncile domneti, s acorde domnului ajutorului militar (auxilum) n timp de rzboi i
sfat n timp de pace (consilium). n schimb, asteptau de la domnitor miluirea sau dania
pentru dreapt i credincioas slujb precum i dregtorii.
Pe lnga feudalii laici, exista i clasa feudalilor ecleziastici format din mitropolit,
episcopi, protopopi i egumenii marilor mnpstiri (stareii).
ranii erau liberi sau aservii si erau organizai n obti sau n afara lor.
ranii liberi cu pmnt se numeau: - moneni n ara Romneasc
- rzei n Moldova.
ranii fr pmnt se numeau: - sraci/siromahi n Moldova
- vlahi n ara Romneasc
- jeleri n Transilvania.
ranii liberi cu pmnt, dar neorganizai n obti se numeau crezi sau judeci.
ranii aservii se numeau: - rumni n ara Romneasc
- vecini n Moldova
- iobagi n Transilvania.
Regimul lor juridic a diferit n timp; spre sfrsitul sec. XVI ei au fost legai de glie,
consecina a fost c nu se mai puteau muta de pe o moie pe alta, dar nici stpnii nu-i
puteau alunga; era impus vinderea moiei mpreun cu toi ranii aservii, dar nu la
proprietari diferii pentur a nu se ajunge la destrmarea familiilor rneti.
Dup achitarea rentei feudale, ranii puteau s dispun de restul produselor i
aveau capacitatea de a ncheia acte juridice n legatur cu aceste produse.
Cile de cdere n rumnie erau:
a) juridice:
- contractul de vnzare, cnd ranul i vindea pmntul i libertatea, de obicei ca
urmare a imposibilitii de plat a drilor
31
contractul de donaie
contractul de mprumut garantat cu libertatea personal
hotrrea judectoreasc de aservire a unor rani sau a ntregii obti, de obicei
pentru neplata unei amenzi fixate pentru svrirea unei infraciuni sau neplata
datoriilor.
b) nejuridice
- falsificarea titulurilor de proprietate de ctre boieri
- sila/cotropirea (asevirea cu fora).
Cile de ieire din rumnie:
a) juridice:
- eliberarea de ctre stpn, se fcea numai cu capul = se acorda libertatea
personala, dar nu se retroceda i ocina (lotul de pmnt)
- rscumprarea ranii plteau o sum de bani n schimbul libertii
- hotrrea judectoreasc foarte rar, li se ddea ctig de cauz ranilor i erau
eliberai.
b) nejuridice
- arderea titlurilor de proprietate
- rscoala
- cnezirea/ judecirea cu fora = ranii refuzau s se mai considere aservii i s mai
plteasc dijma
- fuga de pe moie.
Robii categorie format din populaii neortodoxe (ttari i igani), dar ea dateaza
dinainte de ntemeierea statelor feudale, de pe vremea pecenegilor i cumanilor.
Statului lor juridic era reglementat de un drept al robilor numit n slavon holopscoe
pravo. Ei se aflau n stpnirea domnului, a boierilor sau a mnstirilor care i puteau
vinde, dona, greva cu servitui, acorda ca imuniti.
Toi robii fr stpn deveneau robi domneti. Domnul avea un drept superior asupra
robilor, el ncuviintnd toate actele de transfer cu referire la acetia. Pentru c robii aveau
un statut juridic mai bun dect al sclavilor din Antichitate, ei nemaiputnd fi ucii i
pentru c se bucurau de o anumit capacitate juridic ( puteau s comercializeze
produsele muncii lor i deci s obin venituri ), s-a nfiinat o tax numit birul pe igani
care era strns de juzii de tigani n ara Romneasc i de vatmani n Moldova.
32
RUDENIA
Rudenia = relaie special dintre oameni izvort fie dintr-o origine biologic comun
(rudenia de snge), fie din anumite principii religioase (rudenia prin alian/ afinitate), fie
din botez/ cununie ( rudenia spiritul).
Mai exista rudenia prin adopie i rudenia izvorta din nfrirea pe moie.
Rudenia de snge este: 1. direct > suitoare/ ascendant
> cobortoare/ descendent
2. colateral
Rudenia de snge se stabilete ntre membrii cu aceeai origine biologic, fiecare
generaie ce se interpune reprezentnd un grad. Rudenia genereaz drepturi i obligaii de
ajutorare reciproc de ntreinere i drepturi succesorale, de asemenea ea este un
impediment la cstorie.
Rudenia prin alian se stabilete ntre un so i rudele celuilalt so. Pentru
pstrarea bunelor moravuri Biserica Ortodox a stabilit reguli detaliate de comportament
n aceast materie.
Rudenia spiritual se stabilete ntre fini i nai, genernd aceleai efecte juridice
ca rudenia de snge.
CSTORIA
n Legea rii nu este prevzut cstoria civila n categoria contractelor civile.
Erau suficiente formalitile religioase stabilite de Biserica Ortodox sub forma
benediciunii religioase.
Etapele premergtoare cstoriei:
1. vederea n fiin (cunoaterea)
2. urmarea de vorb - tratative ntre familii
3. foaia de zestre
4. binecuvntarea prinilor
ZESTREA (dota) este o strveche tradiie geto-dac fiind un drept al ambilor soi. Zestrea
reprezint ponderea muncii n gospodaria printeasc i se constituie prin strigri publice
n timpul serbrii nunii la care se mai adaug i cadourile de nunt, formnd astfel baza
materialp necesar pentru ntemeierea noii familii.
n sec XVII apar foile de zestre; zestrea pierde intelesul tradiional, fiind
constituit doar pentru viitoarea soie i devenind un fel de afacere pentru viitorii soi,
numii vntorii de zestre .
O variant este CSTORIA CU FUGA, realizat prin simularea rpirii viitoarei
soii de ctre viitorul so pentru a fora consimmntul prinilor fetei.
La cstorie, n afara rudeniei, mai exista un impediment feudal, anume starea de
robie a unuia dintre viitorii soi care ducea, conform Legii rii, la cderea n robie att a
celuilalt so, ct i a viitorilor copii.
Biserica Ortodoxa admitea divorul -> deplin egalitate ntre soi cu privire la
motivele invocate, soia putndu-si prsi soul prin repudiu. Apoi urma partajul prin care
fiecare dintre soi i retrgea din comunitatea de bunuri partea ce le aparinea.
33
FAMILIA
Familia era grupul format din rudele cele mai apropiate, avnd ca nucleu prinii
i copiii.
Legea rii preia modelul familiei geto-dace conform creia familia avea un
caracter democratic, nu autocratic ca la romani -> deplina egalitate ntre membrii, puterea
printeasca cu obligaiile de ntreinere i protejare a copiilor fiind exercitate de ambii
prini; ei nu aveau dreptul de a-i vinde copiii. Dup moartea soului, soia exercita
puterea printeasc.
ntre soi existau obligatii reciproce de ntreinere, iar dac un so nu-i exercita
obligaia era supus oprobiului public i sancionat cu o pedeaps infamant = "darea prin
trg/ purtarea pe uli"
ADOPIA
Se practica adopia rudelor apropiate i chiar a unor persoane strine. Copilul
adoptat se numea copil de suflet. Asupra acestei instituii a fost exercitat o putenic
influen att din parte Bisericii Cretin-Ortodoxe ct i din partea dreptului bizantin.
SUCCESIUNI
Succesiune = transmiterea bunurilor pentru cauz de moarte de la defunct la
succesorii acestuia. Succesorii mai erau numii herezii sau motenitori. Aceti termeni fac
parte din familia cuvntului de origine trac mo < moie = proprietate ereditar.
Motenirea era de doua feluri: 1. LEGAL
2. TESTAMENTAR
1.MOTENIREA LEGAL se manifesta atunci cnd nu exista testament sau
dac acesta era nul ori caduc.
n materia mostenirii legale exista o egal vocaie succesoral ntre copiii legitimi,
nelegitimi, adoptivi, ntre fetei baieti i att asupra lucrurilor de batin (motenite), ct
i asupra lucrurilor de cumprtur (dobndite prin acte intre vii) ale printilor lor.
Exceptie (doar in ara Romneasc): privilegiul masculinitii pentru lucrurile de
batina care nu puteau fi motenite de fete. Fetele primeau echivalentul prtiilor fie n
bani, fie n lucruri de cumprtur.
Obligaia de nzestrare revenea printilor sau n lipsa acestora, frailor. Zestrea era
un instrument prin care fiecare i primea cota sa parte sau ctimile succesorale.
Copiii naturali veneau la succesiunea mamei lor (mater sempre certa est), iar
copiii vitregi aveau vocaie succesoral numai la succesiunea printelui bun.
Legea rii reglementa - succesiunea prin reprezentare
- dreptul de mostenire al sotului supravietuitor n concurs cu
copiii.
Prin motenire se transmita att activul succesoral, ct i pasivul succesoral.
2. MOTENIREA TESTAMENTAR se realizeaza pe baza testamentului
ntocmit de defunct i producea efecte dac era regulat ntocmit.
34
Sub aspectul formei, testamentul putea fi scris (diat), dar i n form oral (cu limb de
moarte), ambele necesitnt prezena martorilor. Cea mai uzitat era forma oral datorit
slabei rspndiri a tiinei de carte. Diata era utilizat cu precdere de preoi i de unii
boieri.
O paticularitate a testametelor din Evul Mediu era inserarea n cuprinsul
testamentului a unui blestem care s asigure respectarea ultimei voine a testatorului.
Era reglementat i substituiunea fideicomisar preluat din dreptul roman i
interzis n dreptul modern. Aceasta este instituie prin care disponentul roag pe fiduciar
(legatar/ donatar) s pstreze bunurile primate i s le transmit la decesul su unei alte
persoane numit fideicomisar, persoan aleas de disponentul-testator.
OBLIGAIIE
Izvoare -> contracte
-> delicte
I. RSPUNDEREA SOLIDAR
Tradiionala solidaritate a obtilor steti i anumite interese ale statului feudal au
fcut posibil rspunderea colectiv dei se ncerca o trecere la rspunderea personal.
Existau forme specifice de rspundere colectiv:
1. rspunderea n materie penal
2. rspunderea n materie fiscal
3. despgubirea de la altul
1. Rspunderea n materie penal - este reminiscen a sistemului rzbunrii sngelui.
Astfel, atunci cnd se comitea un delict, ginta sau familia victimei exercita un drept de
rzbunare asupra gintei sau familiei fptuitorului.
Sistemul compoziiunii voluntare presupunea o ntelegere prin victima renuna la
dreptul su de rzbunare n schimbul unei sume de bani cu caracter de despgubire i de
ispirea a faptei comise.
Ulterior acest sistem a fost nlocuit de compoziiunea legal = prile erau obligate s
compun, iar statul fixa cuantumul despgubirilor. Evoluia acestui sistem este corelat
cu o evoluie in plan terminologic, astfel nct sistemul a purtat mai nti numele
duegubin (n slavona nsemna ispirea sufletului), apoi numele de gloab
deoarece amenda era fixat nntr-un numr de vaci, iar cei ce plteau ddeau vacile cele
mai slabe.
nainte de ntemeierea statelor feudale romneti, obtele organizau principiile de
conducere a cercetrilor i sanciunile pentru cei care svriser infraciuni pe teritoriul
obtei; dup ntemeierea statelor, obtile steti i-au pstrat dreptul de a identifica
faptaul i de a-l preda pe acesta slijbailor statului, numii golitorii din urm. Dac
obtea nu putea s l predea era obligat s indice locul pe unde a prsit obtea, iar dc
nu putea era obligat s plteasc amenda ctre stat. Imposibilitatea pltii amenzii ducea
la aservirea ntregii obti.
n cazul svrsirii infractiunilor pe domenii feudale imune ( slujbaii statului nu
35
36
iar ranii dependeni puteau fi vndui doar cu moia pe care erau aservii. Unii rani
liberi i vindeau libertatea din motive economice.
3. Preul, de regul, era fixat n bani, dar Legea rii nu fcea diferenta ntre contractul
de schimb i contractul de vnzare, deci preul putea fi stabilit i n natur.
Preul se pltea la momentul ncheierii contractului sau la un anumit termen sub
sanciunea rezoluiunii.
Pentru garantarea preului prile putea recurge la constituirea unor garanii reale
sau personale. Rezoluiunea pentru neexecutere era prevzut n contract sub forma
pactului de comisoriu.
De asemenea se putea prevedea ntoarcerea preului la cumprtor n cazul evictiunii
(denumita val), adic atunci cnd bunul a fost cumprat de la un posesor neproprietar sau
a fost cumprat ru.
Contractul de vnzare se ncheia n scris sau oral, cu prezenta martorilor i uneori a
garanilor personali denumii aldmai sau chezai (martori preconstituii).
Contractul de donaiune - contract real ncheiat valabil prin acordul de voin a prilor
nsoit de trdarea (remiterea) lucrului.
Donia domneasc - intentia de a gratifica a domnului avea n vedere fie rsplata
boierului pentru dreapt i credincioas slujb, fie pentru ajutorarea bisericii n scopuri
pioase.
n cazul donatiilor particulare intentia de a gratifica avea de fapt scopul angajrii
donatarului de a-l ntreine pe donator i de a-l nmormnta dup datinile cretineti, de
unde rezult c, de cele mai multe ori donatiile erau cu sarcina, fie aveau in vedere
scopuri pioase atunci cnd erau n favoarea bisericilor. Daniile ctre biserici erau pentru a
fi nscrii n pomelnicul bisericii. Biserica nu avea dreptul de a transmite donatul sub
sanciunea revocrii.
Obiectul donaiei l puteau constituii oamenii, robii i ranii dependeni; ranii
liberi puteau s se nchine cu sufletul i cu averea lor domnului feudal, donndu-i astfel
i libertatea.
Actul de transfer trebuia ntrit cu hrisov domnesc.
Contractul de consumaiune (mutuum)
Obiectul l constituia o suma de bani.Era un contract unilateral deoarece genera
obligaii numai pentru o singura parte contractanta (obligatia de restituire a bunurilor i
dobnda). n Legea rii dobnda era denumit ba, iar scadena (soroc) era stabilit ntro zi de srbtoare. Se admitea i perceperea de dobnd la dobnd, adic anapocismul/
ba peste ba.
37
NFRIREA PE MOIE
Aceast instituie a fost larg rspndit la foarte multe popoare ncepnd cu epoca
descompunerii comunei primitive. S-a meninut pn trziu n feudalism.
A aprut pe ultimul stadiu de evolutie al obtii teritoriale ? care a determinat slbirea
relaiilor de rudenie de snge cnd comunitile umane se grupa dup criteriul teritorial.
Acest fapt a avut urmri i pe plan psihologic: s-a dezvoltarea un sentiment de izolare a
individului care, lipsit de ajutorul ginii, ncearc s substituie rudenia de snge printr-o
nvoial de ajutor reciproc constituit prin amestecarea sngelui.
De-a lungul timpului conceptul ritualului efectiv a cunoscut o evoluie pe fondul
apariiei statului i a credinei cretine.
n statul sclavagist roman se practica nfrirea ntre peregrini,dar aceasta a fost interzis
de Diocletian. n societatea feudala exista fria de arme, adic o asociere ntre cavaleri
pentru svrirea faptelor de vitejie.
Sub influena cretin legatura se spiritualizeaza astfel c apare fria de cruce
care se practica ntre boieri, dar i ranii ntre ei o puteau practica.
Amestecul de snge e nlocuit de slujba religioas i de mprtirea aceleiai pini. Chiar
i atunci cnd amestecul de snge se pstreaz cresttura pentru amestecare sngelui este
fcut n form de cruce.
Dup ntemeierea statelor feudale de sine stttoare apare o noup form denumit
fria pe moie. Se realiza prin act scris de la cancelaria domneasc, act prin care se
consemnau declaraiile de nfrire fcute n faa domnului i n faa Sfatului Domnesc.
Spre deosebire de toate celelalte forme de nfrire pe moie aceasta are nu numai efecte
personale nepatrimoniale, ci i patrimoniale. Ea duce nu doar la stabilirea unor relatii de
rudenie, ci i la stabilirea unor relaii patrimoniale cu privire la anumite bunuri asupra
crora cei nfrii i constituie anumite drepturi, acesta fiind de fapt scopul celor
nfrii.
Orice fel de bunuri puteau face obiectul nfririi, iar nfrirea ce se realiza asupra
pmntului se numea nfrtire pe moie. nfrirea pe moie avea 2 forme: a) toi cei
nfrii i uneau ocinele
b) se nfreau doar pe o ocina
unuia dintre ei.
38
Pravilele bisericeti
n feudalism apare ideea dreptului scris. El s-a manifestat nti n
forma sa religioas elaborat de mitropolii i de alte fee bisericeti din
postura domneasc, deci cu caracter oficial. Datorit faptului c bisericile
ortodoxe din cele dou ri romneti se aflau sub autoritatea spiritual a
patriarhiei de la Constantinopol, izvorul acestor legiuiri bisericeti le-au
constituit nomocanoanele bizantine, precum i ulterior, aa cum mai trziu le
vor constitui legiuirile laice.
Avnd n vedere c limba oficial a statului, precum i limba bisericii
era limba slavon, primele pravile bisericeti apar redectate n aceast limb,
n special pe lng mnstiri, n ara Romneasc ncepnd nc din sec. al
XV-lea i n Moldova la sfritul sec. XV-lea , pe tot cuprinsul sec. al XVIlea i la nceputul sec. al XVII-lea.
Cu toate acestea, vznd c limba slavon ncepe s fie din ce n ce
mai puin cunoscut n popor i chiar de ctre clerici, apar pravilele
bisericeti n limba romn. Aa avem de a face cu Pravila Sfinilor apostoli,
tiprit de Diaconu Coressi la Braov, ntre anii 1560-1580, cunoscut i sub
numele de Pravila de la Ieud, dup locul n care s-a gsit singurul exemplar
care s-a transmis; Pravila Sfinilor printi, dup nvtura Sf. Vasile, cu
coninut asemntor cu cea a lui Coressi; Pravila aleas n Moldova, scris
de logoftul Eustachie, n anul 1632, dup nomocanonul lui Mihail Malaxos,
pe care l-a i tradus n limba romn. Aceasta precede cartea romn de
nvtur. n ara Romneasc avem Pravila cea mica sau de la Govora ,
42
43
44
45
46
47
48
Din fericire domnii fanarioi, dei greci de origine, erau cretin-ortodoci i, n genere, au
promovat i protejat Biserica Ortodox din rile romne. Domnitorul, n cadrul
ceremoniei de nvestitura de la Constantinopol, dup ce primea titlul de domn n una din
cele dou ri romne, mergea la Patriarhia ortodox din Constantinopol unde se nchina
patriarhului i primea ungerea cu Sfntul i Marele Mir.
Dintre domnitorii care au artat o deosebita grija fa de biseric a fost Constantin
Mavrocordat care a impus o serie de obligaii bisericii dar i multe nlesniri. Astfel prin
Aezmntul din 1740, episcopii erau atenionai s aleag cu grij candidaii la preoie
numai dintre tiutorii de carte i numai dup ce timp de 40 zile erau supui unei pregtiri
speciale. La fel trebuiau s stea lucrurile i cu cei care erau primii n monahism.
Pe lng mitropolie i episcopii, precum i pe lng unele mnstiri urmau s funcioneze
coli. n schimbul acestor obligaii domnitorul a scutit de dri preoii, diaconii i toate
aezmintele bisericeti.
Organizarea administrative-teritoriala
Pn la reforma lui Mavrocordat n judee i inuturi existau mai muli dregtori
caracterizai prin confuziunea de atribuii. Dup reforma lui Mavrocordat n fruntea
judeelor i a inuturilor au fost pui 2 ispravnici dependeni de marele vistiernic, dar
care aveau acces direct i la domn. Acetia aveau atribuii, n primul rnd, fiscale dar i
administrative i judectoreti pentru ca n judee i inuturi ei erau singurii care puteau
judeca procesele, ceea ce marcheaz un nceput spre delimitarea de atribuii i
specializarea funciilor.
Oraele i mai pstreaz ceva ns din vechea autonomie dei n fruntea lor se
gsesc dregtori domneti.
Satele continua s aib aceiai organizare.
49
celelalte izvoare de drept, dintre care cel mai important era obiceiul, se aplic
numai cu aprobarea sa;
2. n domeniul judectoresc
domnul, alturi de Divan, continu s fie Instana Suprem ;
atribuiile lui judiciare sunt ntructva limitate de apariia unui sistem de instane
modern ierarhizat;
3. n plan militar - atribuiile domnului continu sa fie nominale deoarece
oastea rilor romne nu este lsat s se organizeze i s se consolideze, funciile
armatei limitndu-se la : paza domnului, poliia intern, paza granielor.
4. n planul politicii externe - dei formal rile romne nu aveau dreptul la o
politic independent fa de Poart , cu toate acestea n cea de-a 2-a faz a regimului
turco-fanariot observm manifestri de independen prin ntreinerea legturilor
diplomatice cu celelalte state.
Divanul domnesc
Are aceeai denumire fiind compus din boieri numai din prima categorie, numii boieri
velii.
Apare i Sfatul de obte compus dintr-un numr restrns de boieri velii i reprezentani
ai clerului. Acesta era convocat de domni cnd erau luate hotrri mai importante.
Atribuiile:
Divanului se manifesta n domeniul legislativ pentru c Divanul aproba toate
actele normative pornind de la domn, inclusiv pe cele supuse Sfatului de obte.
n domeniul administrativ Divanul supraveghea punerea n aplicare normelor
existente.
n domeniul fiscal, de la nceputul sec. XIX, domnitorul era obligat s consulte
Divanul pentru stabilirea taxelor i impozitelor.
n plan judiciar Divanul era instana suprema alturi de domn.
Tot cu scopul modernizrii aparatului de stat apar epitropiile obtirilor ce sunt
organisme administrative care supravegheau activitatea n cele mai diverse domenii:
nvmnt, biserica, industrie, comer i lucrri publice. Ele funcionau la nivel central
i-n orae.
Dregtorii
Erau numii de domn la intrarea lui n funcie i confirmai sau, dup caz, schimbai n
fiecare an.
Dup reformele lui Mavrocordat s-a procedat la o reorganizare i clasificare a
dregtoriilor. Astfel nct ei au fost mprii, la nceput, n doua categorii: boierii din
prima categorie, numii i boieri velii, i boierii din cea de-a doua categorie. Urmaii
primilor se numeau neamuri, iar urmaii celor din cea de-a doua categorie se numeau
mazili. Prima categorie a fost submprita n dou formndu-se trei categorii. Spre
50
sfritul epocii fanariote ntlnim cinci categorii de dregtori. Cei din prima categorie
erau scutii de toate drile, iar cei din cea de-a doua doar de o parte din ele.
Organizarea financiar
Slujbaii nsrcinai cu strngerea impozitelor se aflau sub comanda marelui vistier. i-n
domeniul fiscal s-au introdus msuri de modernizare a sistemului. S-a ncercat ca
aezarea impozitelor i a taxelor s se fac n conformitate cu ponderea economic a
regiunii respective, unitile impozabile s fie, pe ct era cu putin, egale iar slujbaii
remunerate.
Contribuabilii erau mprii n doua categorii: bresle i birlici. Cei din prima
categorie plteau doar anumite dri, marea majoritate a drilor fiind pltita doar de birlici
care erau rani (fie cei liberi, fie clcaii). Unitile impozabile se numeau liude i erau
formate dintr-un grup de cinci gospodrii.
Dup desfiinarea rumniei i a veciniei dependena personal a ranilor fa de
boieri s-a manifestat sub forma scutelnicilor i a postslujnicilor ?.
Boierii velii erau scutii de toate drile iar mazilii, orenii, preoii i diaconii
erau scutii doar de o parte. Se ajunge astfel la situaia n care aproape 90% din impozite
i taxe erau pltite de rani care reprezentau 40% din populaia rii (ranii liberi i
clcaii -> fotii rani dependeni).
Organizarea armatei
Se continu politica dus de turci de a mpiedica rile romne s-i formeze o armat
proprie. Cu toate acestea observm dup Ipsilanti ca exista o oaste dinuntru nsrcinata
cu funciile interne i o oaste din afar, nsrcinata cu paza granielor. Pe lng acestea
muli se nrolau n armata ca voluntari sau volintiri.
Organizarea bisericii
n organizarea bisericii nu se manifest schimbri importante. Observm c n continuare
biserica se afl sub autoritatea spirituala a patriarhului de la Constantinopol, iar n plan
intern sub tutela politic a domnului care-i manifest atribuiile prin numirea
mitropolitului i a episcopilor.
Un rol din ce n ce mai important l dobndesc protopopii care-l ajuta pe episcop
n organizarea bisericeasc. Trebuie menionat c odat cu mitropolitul Antim Ivireanul
crile de cult sunt traduse n limba romn aa nct slujbele se pot svri n limba
romn i n cea slavon. Aa cum grecii au ncercat s ptrund n sistemul dregtoriilor,
tot aa au ncercat s ptrund i-n ierarhia bisericeasc, ns dup protestele vehemente
ale romnilor acest proces a fost stopat.
Organizarea administrative-teritorial
51
52
53
nvoieli, un contract pe care l vor ncheia cu boierii. Prin hrisovul domnesc ei au fost
obligai s presteze fa de boieri un numr de 12 zile de plat pe an. De aceea nu se vor
mai numi rumni, ci clcai sau locuitori pe moii.
Domnitorul a realizat aceast reform i n Moldova n 1749 desfiinnd vecinia
cu diferenele c fotii vecini nu aveau dreptul s se strmute pe alt moie , ei erau
obligai la un numr dublu de zile de clac pe an (24). ns eliberarea lor se fcea fr
plat. Aceast reform social este poate cea mai important reform dintre toate
reformele regimului fanariot. Ea aduce schimbri mari n privina dreptului de proprietate
i a relaiilor dintre boieri i rani.
Pravilniceasca condic
Dup tratatul de la Kuciuk Kainargi (1774) s-a acordat libertatea comerului rilor
Romne a.. acestea au intrat n rarporturi juridice cu cetenii altor state. Acetia din
urm venind n rile Romne ncheiau contracte cu romnii ns atunci cnd se
confruntau cu sistemul judiciar aduceau critici c acest sistem este napoiat i c
doresc s se judece dup dreptul lor naional. De aceea, domnitorul Alexandru
Ipsilanti a iniiat o reform a sistemului judiciar i adugndu-i alte cteva categorii
de norme a dat natere unei reglementri numit n limba greac sintagmation
nomicon = o mic rnduial juridic. A fost adoptat n 1775 i a intrat n vigoare n
1780. Este redactat n limba greac i romn, istoricii fiind de prere c ediia
greac este tradus dup cea n romn. Izvoarele acestei pravile sunt obiceiul juridic
romnesc (Legea rii), jurisprudena, poveele dreptului bizantin (bazilicalele),
doctrina juridic modern (Montesquieu, Beccario). n pagina de nceput a pravilei nu
se arat care este autorul ei, bnuim c nici grecul Mihail Fotino nu a fost strin de
aceasta alcatuire,insa marea parte a presupunerilor merg ctre Ienchi Vcrescu
care era foarte nvat i bun cunosctor de limbi strine, fiind i cel care l-a mpcat
pe domn cu clasa boiereasc autohton[ cu care se afla n conflict. Din structura
legiuirii fac parte n majoritate organizarea judectoriilor, norme de drept civil, adm,
reglementeaz relaiile dintre boieri i rani (clcai) etc
S-a aplicat pn n 1865.
54
A fost redactat din porunca domnului Scarlat Calimach. A cunoscut o ediie bilingv,
prima versiune n limba greac, care a intrat n vigoare n 1817 iar cea de-a doua n
limba romn la 1833. Autorii primei ediii sunt Cristian Flechtenmachen un sa de
origine din Braov care s-a ocupat de fondul elaborrii, el avnd acces mai uor la
Codul Civil Austriac; Anania Cuzanos grec de origine crui i-a revenit elaborarea
formei n limba greac ; Andronache Doniei marele pravilist romn care a i
alctuit un manual care este un adevrat Cod Civil, dar neavnd valoare oficial, era
mai puin agreat de domn. Versiunea n limba romn i-a avut ca autori pe acelai
Flechtenmachen, pe marele boier nvat Petrache Machi i pe Damaschin Bojinc.
Izvoarele codului au fost obiceiul rnesc, Codul Civil Francez de la 1804, Codul
Civil Austriac 1811 i dreptul bizantin. Structura codului este una unitar, avnd o
prefa i 3 pri:
-
Legiuirea Caragea
A fost adoptat din porunca domnului Ioan Ghe. Caragea n rile Romne la 1818 i
a intrat n vigoare la 1819, ea a avut ca autori pe logoftul Nester, marele logoft al
dreptii, boier de origine umil, care nelegea bine situaia ranilor i pe Atanasie
Hristopol. Dup elaborarea proiectului a fost revzut de stolnicii Constantin i Ioni
Blceanu care l-au supus discuiei Sfatului de Obte.
Structura legiuirii este mai puin unitar dect a Codului Calimach dup cum
urmeaz:
I 4 pri Despre obraze
Despre lucruri
Despre daruri i motenire
Despre tocmeli
55
Dreptul de proprietate
Reformele lui Constantin Mavrocordat care a desfiinat rumnia i vecinicia a avut
drept consecin n plan juridic schimbarea fizionomiei dreptului de proprietate a..
pn la aceast reform dreptul de proprietate asupra pmntului era divizat pentru
ca boierii nu puteau exercita u drept de proprietate absolut datorit faptului c ranii
aservii aveau i ei un drept de folosin asupra aceluiai bun, drept care izvorea din
lege (L. rii). Dup aceast reform dreptul de proprietate al boierilor se elibereaz
de dreptul de folosin al ranilor a.. boierii exercit asupra pmntului un drept de
proprietate absolut. Dreptul folosin al ranilor asupra pmntului moiei de acum
ncolo nu i mai are originea n lege ci n nvoielile pe care boierii le vor ncheia cu
ranii. Acest sistem este nfiat i n pravile care vorbesc despre dritul fiinei
lucrului i dritul folosinei. Pravile arat c aceste 2 drituri pot aparine unor persoane
diferite dar ele se pot ntruni i asupra aceleiai persoane caz n care dreptul de
proprietate este absolut sau desvrit. Contractul din care izvorte dreptul de
folosin al ranilor este identificat n legiuirea Caragea cu contractul de emfiteoz,
acesta fiind fr termen, va fi nlocuit de boieri cu contractul de arend, care se
ncheia cu termen . Dreptul de proprietate absolut al boierilor s-a extins de la
terenurile agricole la terenurile cu alt destinaie (ex: pdurile). Pn n epoca
fanariot ranii aveau dreptul s fac tieri n pduri pentru folosin proprie fr
56
plat. Din aceast a doua faz, boierii le cereau ranilor o tax de exploatare sau o
dijm din bunurile exploatate (ex: cantitate de lemn).
Un alt aspect al acestei reforme este punerea n valoare de discuia pe care a generat-o
domnul Scarlat Calimach care a artat c nu poate exista proprietate asupra
pmntului indiferent de titular (boier sau ran) fr hrisov de danie din partea
domnului i aceasta deoarece pmnturile rii au fost domneti n virtutea lui
dominium eminens. Domnitorul a adus problema n discuie sfatului de obte care a
demonstrat ns c pmnturile folosite timp de 40 de ani i mai mult intr n
proprietatea celui care le stpnete n virtutea uzucapiunii reglementat de
bazilicalele care s-au aplicat i la noi i care se aplic i imobilelor domneti.
Materia persoanelor
Persoanele sunt clasificate n slobozi, robi i slobozii, fcndu-se aceai distincie
ntre boieri, rani i robi. ranii nu mai sunt denumii rumni sau vecini ci locuitori
sau clcai. Regimul lor juridic rezult din nvoielile pe care le ncheiau cu boierii.
Numrul zilelelor de clac ns era fixat i prin lege a.. dac n Pravilniceasca
condic numrul minim este 6 zile pe an n Legiuirea Caragea el ajunge la 12. Boierii
fixeaz i o norm de munc pe zi = norm care a sporit continuu. Dependena fa de
boieri nu a fost desfiinat complet, subzistnd categoria scutelnicilor i a
poslunicilor care aveau obligaia numai fa de boier. Ei nu plteau biruri fa de stat
i numrul lor a fost foarte mare. Robii au n linii mari acelai statut juridic ns
situaia lor tinde s se mbunteasc ei putnd fi reprezentani ai stpnilor lor n
raporturi civile. Datorit libertii comerului apar societile comerciale reglementate
n capitole separate ca persoane juridice ele sunt numite de Pravilniceasca Condic i
de Legiuirea Caragea tovrii, iar Codul Calimah le numesc persoane moraliceti.
Codul Caragea i Codul Calimach reglementeaz regimul tovriilor negutoreti
fixnd norme cu privire la naterea societii comerciale, la administrarea ei, la
mprire ctigurilor i la desfiinarea tovriilor.
Institutiile din pravilelele adoptate din cea de-a doua faza a regimului tarilor fanariote
In organizarea familiei principiile raman cele traditionale, consacrate in dreptul anterior.
Cu toate acestea, sunt de remarcat si unele noutati:
- se instituie regimul raspunderii personale a i sotia sa nu mai raspunda pentru
faptele sotilor si nici parintii pentru faptele copiilor majori.
Rudenia este de 3 feluri:
1. suitoare dreapta linie / de sus
2. coboratoare dreapta linie / de jos
3. laturalnica linie / de alaturi
Sunt reglementate:
57
In ce priveste regimul bunurilor dotale, bunurile dotale din zestrea sotiei sunt pretuite a i
in caz de divort sotul sa restituie valoarea lor. Vechea reglementare potrivit careia sotia
adulterina pierdea zestrea este consemnata acum si in coduri.
In materia succesiunilor, se reglementeaza succesiunea legala si cea testamentara,
susceptibilii sunt cele 3 categorii de rude: descendentii, ascendentii si colateralii.
Sotul supravietuitor primeste o parte egala cu cea a unui copil in uzufruct atunci cand
vine in concurs cu copii si o cota cuprinsa intre 1/6 si 1/3 in deplina proprietate atunci
cand vine in concurs cu copii din alta casatorie a sotului defunct sau alte rude. Daca este
singurul mostenitor culege intreaga mostenire.
Sunt reglementate rezerva succesorala si trimisia ( a 3a parte din succesiune rezervata
cheltuielilor de inmormanatare si pomenire)
Fetele inzestrate nu pot face raportul bunurilor dotale (sinisfora) pt a veni la succesiune,
dar nici nu pot fi obligate la aceasta.
In materia obligatiilor, apare pt prima data o teorie generala a obligatiilor care
reglementeaza conceptele generale cu care opereaza aceasta materie.
Legiuirea Caragea introduce principiul cauzei licite efectiv cu care o conventie nu este
valabila daca ea contravine legii si bunelor moravuri.
Consimtamantul este valabil daca nu este smuls prin sila / viclesug (dol).
Obiectul contractului trebuie sa fie in comert.
Codul Calimachi prevede un principiu generos in legatura cu capiacitatea juridica a
persoanei, aratand ca tot omul se considera vrednic a-si castiga drituri.; cu toate acestea
capacitatea juridica era ingradita de relatiile sociale care inca purtau amprenta ordinii
juridice feudale.
Izvoarele obigatiilor sunt:
- legea
- tocmeala (contractul)
- vatamarea adusa cuiva (delictul)
In ceea ce priveste materia contractelor sunt reglementate pe larg o mare varietate de
contracte. Foarte amanuntit este reglementat contractul de vanzare-cumparare pentru care
se prevede forma scrisa daca are ca obiect imobile / robi. Pentru vanzarile de mosii / de
robi era necesara respectare adreptului de precumparare si rascumparare. In cazul in care
pretul reprezenta mai putin de juamate din valoarea reala a bunului (leziunea) contractul
putea fi desfacut .
Contractul de impumut era obligatorie forma scrisa si prezenta a 3 martori; zalogul nu
putea fi scos la licitatie decat la cererea creditorului si prin hotarare judecatoresca.
Chezasii aveau beneficiu de discutiune; era interzis anatoicismul (dobanada la dobanda)
si camata (dobanzi peste limita legala).
58
59
Adunarea Obsteasca Ordinara era similara unui Parlament si avea atributii legislative; tot
ea intocmea si bugetul si se pronunta in legatura cu nivelul impozitelor si taxelor.
Adunarea Obsteasca Ordinara isi exprima parerea in cele mai diverse domenii atunci
cand domnul trebuia sa ia hotarari importante.
Organizarea financiara
Prin R O se incearca o unificare a imozitelor a i taranii aveau de platit un impozit unici de
10 lei numit capitatia; negustorii, industriasii, orasenii aveau de platit un impozt numit
patenta. Marea boierime si clerul erau scutite de dari. De unde putem deduce ca
principiile novatoare erau amestecate cu ramasite din vechea organizare . EX: privilegiile
fiscale
Organizarea instanetelor
R O prevad o ierararhizare si o specializare a instantelor mai pronuntate decat legiuirile
din faza 2a a regimului tarilor fanariote precum si o delimitare a inst. adm. Fata de cele
judecatoresti. Asta nu insemana ca numai exista si confuzii de atributii. Prin urmare,
institutia de la nivelul satelor era Tribunalul satesc format din preot si 3 tarani care judeca
pricinile intre tarani. Ispravnicii judetelor si zapcii tinuturilor inca mai pastrau atributii
judecatoresti in domeniul fiscal, politienesc si in domeniul abaterilor savarsite de slujbasi.
Tot ei judecau plangerile boierilor impotriva taranilor. Aici se vede ca inca persista
confuzia de atributii administriative si judecatoresti.
Tribunalele politiei indreptatoare
Au preluat sarcinile agiei si spatariei
Cele judetene (Tara Romaneasca) si de tinut (Moldova) aveau un complet format din
presedinte, 2 membri si procuror. Ei judecau pricini civile, penale si corectionale.
Divanurile judetene infiintate la Bucuresti, Craiova si Iasi aveau 2 sectii:
- una civila
- una comerciala
Pentru valori mai mari hotarile lor puteau fi apelate la Inaltul Divan.
Tribunalele apelative de comert
- judecau pricini comerciale privitoare la faptele de comert
Inaltul Divan judeca apelurile impotriva hotarilor divanurilor judecatoresti.
Divanul Domnesc din Moldova prezidat de domn judeca pricini extraordinare: gresita
aplicare a legii, examinarea hotararilor date cu majoritate de Inaltul Divan sau hotararile
care veneau in contradictia practicii.
Divanul Domnesc si Inaltul Divan = unul
In T R omologul acestei instante dupreme era Inalta Curte de Revizie.
Organizarea locala
Marile unitati administrative s-au desfiintat, insa ca regula unitatile administrative judete
si tinuturi s-au pastrat. La fel s-au pastrat si subdiviziunile acestora: plasa si plaiul in
cadrul judetelor si ocoalele in cadrul tinuturilor.
61
62
63