Sunteți pe pagina 1din 47

Curs 1 02.10.

.2008 ORGANIZAREA SOCIALA SI NORMELE DE CONDUITA ALE GETO - DACILOR IN EPOCA PRESTATALA Geto - dacii fac parte din neamul tracilor, Herodot afirmand ca este ,,cel mai numeros du a cel al in!ilor"# Tracii au patruns pe teritoriul tarii noastre in Neoliticul Tarziu, in cadrul procesului de indoeuropenizare a spatiului Carpato-Dunareano-Pontic. Ei au creat o stralucita civilizatie a bronzului pe un areal intins geografic, delimitat la Sud de Marea Egee, in Nord de zona Pripetului, in Est de gurile Bugului si la Vest de Dunare. Sunt purtatorii bronzului in tara noastra in sanul numerosului neam tracic, ce sunt si purtatorii Epocii ierului si care au reprezentat cel mai important neam tracic, atat prin nivelul pe care civilizatia materiala si spirituala l-a atins cat si prin nivelul organizatoric, politic, la care ei au a!uns. Procesul de evidentiere a geto - dacilor ca o entitate distincta in cadrul neamului tracic s-a desfasurat pe un spatiu geografic delimitat la Nord de Carpatii Padurosi, la Sud de muntii "alcani, la #est de Tisa si la Est de zona Nistrului, astfel incat geto - dacii pot fi considerati auto$toni in spatiul Carpato-Dunareano-Pontic. Prezenta statornica a geto dacilor pe acest teritoriu este mentionat in izvoare istorice inca din sec % i.&., cu precizarea ca izvoarele latinesti ii denumesc ,,daci' cu referire la triburile care vietuiau in interiorul arcului carpatic, iar izvoarele grecesti ii denumesc ,,geti', cu referire la triburile din spatiul e(tracarpatic. Dincolo de aceste aspecte de ordin teritorial, trebuie sa precizam ca getii si dacii reprezinta acelasi popor, asa cum ne arata Strabon, in lucrarea lui ,,)erum Geograficarum' *,,Geografia'+, getii si dacii vorbeau aceeasi limba si aveau aceleasi obiceiuri. Prin urmare ei constituiau acelasi popor. ,storiografia latina si greaca contine informatii foarte valoroase referitoare la modul de viata al geto dacilor, la nivelul de dezvoltare economic pe care l-au atins, precum si sistemul de realizare a conducerii sociale. Datele autorilor antici se completeaza cu informatii desprinse din rezultatele cercetarilor ar$eologice, intregind astfel imaginea organizarii sociale geto - daca in Epoca Prestatala. Dintre cele ai i portante arturii ale autorilor antici referitoare la geto - daci, mentionam urmatoarele1. relatarea lui &erodot, care in a ,#-a carte a ,storiilor sale, povesteste e(peditia regelui persan Darius impotriva scitilor din stepele Nord - Pontice, e(peditie care a avut loc in anul ./0 i.&. Toate triburile intalnite in cale de armata persana s-au supus fara rezistenta. Singurii care s-au opus au fost geto - dacii, acestia fiind in cele din urma infranti, desi &erodot spune ca ei erau cei mai vitezi si mai drepti dintre traci. 2. relatarea lui Tucidide, in lucrarea ,,)azboiul Peloponesiac', care vorbeste despre uniunea de triburi geto-dace a odrizilor din Dobrogea, care, in sec . i.&. era condusa de o capetenie numita Sitalces si apoi o alta capetenie Sent$es. 1celasi autor precizeaza un lucru foarte important- getii si alte popoare din aceste tinuturi sunt vecini cu scitii, avand aceleasi arme, aceleasi obiceiuri. )ezulta ca orice mentiune referitoare la sciti este in egala masura valabila si pentru geto-daci . !. un autor latin Pompeius Trogus vorbeste despre o uniune de teritorii a getilor democratica, condusa de un asa numit ,,)e( &istrianorum', care a !ucat un rol important in conflictul militar desfasurat intre regele ilip al ,,-lea al 2acedoniei si capetenia scita 1teas. ". istoricii Strabon si 1rian relateaza e(peditia lui 1le(andru al 2acedoniei din anul 33. i.&. de la Nord de Dunare, ocazie cu care 1le(andru al 2acedoniei a si cucerit una dintre cetatile geto-dace aflate la Nordul Dunarii. #. 4n alt autor latin, 5urbis )ufus, in lucrarea ,,,storia 1le(andriei' vorbeste despre getii da la N gurilor Dunarii , care in anul 36% i.& au infrant armata generalului macedonean 7op8rion. $. istoricii Diodor din Sicilia si Polianus si geograful Pausarius relateaza pe larg conflictul dintre diodocul 98sima$ si o capetenie geta din Campia Dunareana, Dromichaites, conflict ce s-a derulat intre anii 3:: si 6;6 i.&. %. istoricul ,ustinius vorbeste despre conflictul regelui get <roles cu tribul bastarnio, iar te(tele unor insciptii descoperite la &istria mentioneaza numele unor capetenii gete din zona Dobrogei, care in sec. 3 i.&. isi e(ercitau autoritatea asupra cetatilor grecesti de pe tarmul Pontului Eu(inus *)ema(os, 7amoldegi=os+. 8. istoricul Pompeius Trogus vorbeste despre cresterea puterii dacilor sub regele )ubobostes *,ncrementa Dacorum Per )ubobostem )ege+, ceea ce reprezinta o uniune de triburi geto - dace din interiorul arcului carpatic. Coroborand informatiile, desprindem din aceste relatari, tragand concluziilea. geto-dacii sunt o populatie sedentara, care practica agricultura pe scara larga, dispunea de cetati intarite, precum si de armata puternica si bine ec$ipata. &. geto-dacii au dezvoltat o stralucita civilizatie a fierului, mai ales in cadrul celei de-a ,,-a varste a fierului *epoca 9a T>n+, caracterizata printr-o puternica dezvoltare a mestesugurilor, a productiei si sc$imbului de marfuri, care au dus la acumularea unor bunuri de mare valoare, ce au reprezentat o permanenta tentatie pentru agricultorii veniti de pretutindeni. c. formele de organizare si de conducere a geto-dacilor prezinta trasaturile unei societati gentilico-tribale, aflate pe ultimul stadiu de dezvoltare, ceea ce reprezinta o demonstratie militara a triburilor si uniunilor de triburi. ,n cadrul sistemului, atributiile de conducere sociala apartin 1dunarii Poporului, care reprezinta 1dunarea "arbatilor, capabili sa poarte arme. 1ceasta ia cele mai importante decizii pentru intreaga colectivitate pe baza principiului ca cine isi risca viata in lupta, trebuie sa si decida. )egii mentionati de autorii antici nu sunt asa cum s-ar crede, sefi de state, monar$ii, ei sunt in realitate conducatorii unor triburi si uniuni de triburi, sunt alesi si revocati de 1dunarea Poporului, aceasta stabilind totodata si atributiile. Nu este insa mai putin adevarat ca, asa cum rezulta si din izvoarele prezentate, pe fondul descompunerii societatii gentilico-tribale se manifesta mai acut tendinta conducerii militarizate, spri!inita de aristocratia gentilico-tribala, de a se impune in fata poporului, de a-si permanentiza si consolida decizia, ba c$iar de a o transmite cu titlu ereditar, tendinta ce marc$eaza tranzitia de la societatea gentilico-tribala la societatea organizata politic, astfel incat acesti sefi militari, anturati de aristocratia elementelor gentilico-tribale, devin unicul factor decizional in societate.

NORMELE DE CONDUITA ALE GETO - DACILOR IN EPOCA PRESTATALA ,n aceasta perioada, relatiile sociale erau reglementate prin norme de conduita fara caracter !uridic, norme ce reprezinta e(presia interesului societatii gentilice si ca atare erau respectate si aplicate de buna voie de toti membrii societatii. Totodata, cu referire e(presa la geto-daci, trebuie sa precizam ca aceste norme de conduita aveau un caracter pronuntat religios, astfel incat la poporul antic se acredita ideea ca normele de conduita sunt de sorginte divina, ca provin de la zei. 4nele dintre aceste norme au supravietuit sub anumite aspecte si le regasim si in societatea feudala, ceea ce reprezinta o dovada clara a continutului poporului roman. Dintre cele mai importante norme pe care geto-dacii le-au aplicat in Epoca Prestatala, mentionam reguli conform carora acum ne arata obiceiurile- '1( fii puteau cere si obtine de la parinti delimitarea partii care li se cuvine din proprietatea comuna . 1ceasta regula de conduita, prin continutul sau, rezulta ca proprietatea privata era in plin proces de constituire. 4n alt argument in acelasi sens este regula de conduita mentionata de izvoarele antice, potrivit carora '2( furtul era socotit o foarte grava abatere de la normele de convietuire sociala. < alta regula de conduita stabilea '!( un intreg ritual, care insotea inc$eierea conventiilor sau invoielilor dintre persoane. 1cest ritual este asemanator cu procedura infratirii din Evul 2ediu. ,zvoarele antice mentioneaza ca norma de conduita '"( !uramantul pe zeitatile palatului regal sau !uramantul pe vetrele regale, cum mai erau numite. 1cest !uramant trebuia prestat de catre toti supusii regelui, iar daca regele se imbolnavea, se considera ca unul dintre !urati a !urat stramb. Pentru identificarea lui erau desemnati 3 g$icitori pt a arata cine era acela si daca el nega se aduceau % g$icitori. Daca dadeau aceeasi solutie, cel in cauza era condamnat la moarte, in caz contrar pedeapsa se aplica primilor 3 g$icitori. 1cest procedeu este asemanator cu institutia !uridica a probei cu !uratori, consacrata de 9egea Tarii. E(ista o serie de norme de conducere ce reglementeaza institutia casatoriei. ,n aceasta materie, izvoarele antice par a fi contradictorii, pentru ca, de pilda, poetul Menandru zice ca tracii cunosc poligamia, in timp ce poetul Horatius, in odele sale spune ca tracii practicau cu strictete monogamia. ,n realitate, nu e(ista o contradictie, ci se completeaza reciproc, pentru ca primul se refera la o epoca mai vec$e, cand geto-dacii nu erau evidentiati ca un element distinct in cadrul neamului dacic, in timp ce al ,,-lea se refera la o epoca mai recenta, in care individualizarea geto-dacilor ca cel mai important neam tracic fusese desavarsit. Pe fond, trebuie sa precizam ca la finele Epocii Primitive, femeia avea o situatie inferioara barbatului, dovada pedeapsa pe care regele <roles a aplicat-o ostenilor sai infranti in lupta cu bastarnii- ,, sa $aca slu%&a $emeilor lor, slu%&e care mai inain'e lor li se $aceau"# Toate aceste reguli de conduita erau respectate in c$ip firesc, nu prin constrangere. Semnificative in acest sens sunt relatarile lui Aristotel, care se refera la un trib numit 1gat?r@i, acestia avand aceleasi obiceiuri cu tracii. 1gatarsii formulau reguli de conduita in versuri si le invatau pe de rost cantandu-le. Iustinus, un alt autor antic, zicea ca sciAii respecta drepturile in c$ip firesc, nu prin legi, iar &erodot precizeaza, asa cum am aratat, ca inca din vremea sa, sec. %, ,,(e'ii erau cei mai dre 'i din're 'raci"# )ORMAREA STATULUI GETO - DAC Saltul calitativ de la societatea organizata pe baza democratiei militare la societatea organizata politic a fost determinat in mod dialectic de o serie de transformari economice si sociale, pe care le-a suferit societatea geto-daca. Pe plan economic, sunt progresele realizate in timpul varstei a ,,-a a fierului, care a dus la cresterea productivitatii muncii, la cresterea productiei si sc$imbului de marfuri, ceea ce a determinat intensificarea comertului si a circulatiei monetare. Pe plan social, asistam la o adanca stratificare sociala, care este oglindita si ar$eologic in descoperirile unor morminte cu un bogat inventar in obiectele de podoaba, care contrastau cu locuintele saracacioase ale marii ma!otitati a poporului. 1paritia celor 6 clase reclama crearea statului ca un instrument destinat sa asigure suprematia clasei dominante. Sunt intrunite cele 6 criterii pe baza carora distingem intre societatea gentilica si societatea statala- criteriul stratificarii sociale si cel teritorial *apartenenta individului la comunitate se realizeaza in functie de teritoriul locuit+. Stratificarea sociala s-a realizat si pe fondul deposedarii de pamant a obstilor gentilice si formarea marilor latifundii, apartinand aristocratiei gentilico-tribale. ,n acest conte(t apare statul ca un instrument in mana clasei dominante, utilizat pentru a tine in ascultare marea masa a populatiei. 1laturi de factorii determinanti, care sunt de ordin intern, a e(istat o serie de factori e(terni, care, desi nu au determinat in sens dialectic, au favorizat, au grabit formarea statului geto-dac. Este vorba in pri ul rand de slabirea puterilor celtilor si ilirilor in luptele cu romanii. ,n al ))*lea rand este vorba de perioada e(pansiunii romane, e(pansiune economica, militara, care a dus la atingerea de catre romani a limesului dunarean. Statul geto-dac s-a constituit de-a lungul domniei regelui "urebista, despre care Strabon afirma ca a pus capat razboiului care ii diviza si slabea pe daci si i-a facut pe acestia sa asculte de poruncile sale, intemeind o mare stapanire, de a carei putere se temeau toti vecinii, inclusiv romanii aflati in primul proces de e(pansiune militara. "urebista a realizat o serie de reforme in directia consolidarii statului si anumea. re+or a politica *constand in supunerea tuturor triburilor geto-dace+ &. re+or a religioasa *realizata cu a!utorul Marelui Preot Deceneu, constand in unificarea credintelor disparate ale triburilor geto-dace intr-un sistem politeist unic+ c. re+or a ad inistrati,a *care consta in mutarea centrului puterii geto-dacilor din Campia 2unteana in zona 2untilor <rastie unde a fost intemeiata capitala noului stat, Sar izegetuza, si unde a fost edificat un intreg sistem de asezari fortificate+. ,nformatiile pe care ni le-a transmis Strabon, legate de domnia lui "urebista, sunt completate de cele continute intr-o inscriptie aflata la mormantul lui 1ponion *de la Dionisos+, in care se arata ca "urebista a!unsese cel mai mare stapanitor al tinutului de dincolo si de dincoace de Dunare.

ORGANIZAREA STATULUI GETO- DAC <rganele centralePuterea supre a B regele ca *ar$ al arisocra'iei scla*a(is'e. )egalitatea tinde sa devina ereditara, atat "urebista, cat si Decebal erau fii de regi, insa o particularitatea a succesiunii la tron este ca au vocatie succesorala si fratii regelui precum si marele preot. 2. Marele Preot B un vice-rege a carui putere religioasa completeaza puterea laica a regelui. ,ordanes si Diocrates afirma ca marii preoti aveau o putere aproape regala. )olul foarte important se e(plica prin faptul ca aristocratia si regii emana legi. 9egile sunt de origine sorginala, de aceea preotiilor le revenea interpretarea vointei divine, astfel incat ei aveau principalele atributii !udecatoresti. 2arele Preot este totodata si !udecatorul suprem. Ei au reprezentat principalul factor prin intermediul carora s-a format si impus sistemul de drept geto- dac. Pe langa rege si marele preot e(ista si curtea regelui- sfetnici si e(ecutanti ai poruncilor regale. Ei se bucurau de stabilitate in e(ercitarea atributiilor lor. Sistemul dregatoriilor era organizat dupa modelul statelor elenistice, iar in cadrul acestui sistem e(ista si o ierar$ie astfel incat 1cornion si Deceneu au fost primii sfetnici ai lui "urebista si )esinas a lui Decebal. <rganizarea locala,nainte de cucerirea romana, in Dacia erau unii mai mari peste treburile cetatii, iar altii in !urul regelui erau impartiti la baza cetatii. )ezulta astfel e(istenta a 2 categorii de dregatori , unii cu atributii administrative, iar altii cu atributii militare pusi la paza cetatilor. )ezulta ca teritoriul statului geto- dac era impartit in unitati administrativ teritoriale in cadrul caruia activitatea din agricultura era diri!ata prin organele spacializate ale statului CD rolul foarte important al agriculturii in viata economica a geto- dacilor. Principala atributie a celor pusi mai mari peste treburile agricole era de a supraveg$ea sistemul distribuirii si redistribuirii loturilor de cultura prin tragere la sort, precum si repartizarea produselor obtinute pe loturile respective. E(istenta unei categorii distincte de dregatorii militare arata ca e(ista un vast sistem de aparare in centrul caruia se afla sistemul muntilor <rastie. 1.

Curs 2 0-.10.2008 ESENTA SI )ORMA STATULUI GETO - DAC Din punct de vedere al esentei sale, statul geto - dac este un stat sclavagist incepator, cu particularitati care il aproprie de statele bazate pe modul de productie tributal sau asiatic. 1utori precum Dio Cassius si )ordanes si Dio Crisosto ul ne-au transmis informatii legate de stratificarea sociala la daci, impreuna cu denumirea categoriilor sociale- clasa dominanta ,,tarabostes' (,,pileati") si clasa saraca ,,comati' (,,capillati"). ,nsa toti factorii de conducere erau recrutati dintre tarabostes. Cu toate ca statul geto-dac a cunoscut sclavagismul, in special pe proprietatile private ale tarabostilor, precum si in mine, totusi, relatiile sclavagiste in statul geto-dac nu au atins nivelul clasic, ca in cele grecesti sau cele de la )oma. Sclavagismul in statul geto-dac era un incepator, patriar$al, neevoluat, in sensul ca baza productiei nu o reprezenta munca sclavilor, ci a oamenilor saraci, organizati in obsti satesti. 1laturi de proprietatea privata a tarabostilor s-a mentionat la scara larga si proprietatea comuna, devalmasa a obstilor satesti sau teritoriale. < alta particularitate, care apropie statul getodac de statele bazate pe modul de viata tributal, este monopolul regelui asupra minelor de aur. orma statului geto-dac este o monar$ie cu un pronuntat caracter limitat. 1stfel, Strabon denumeste stapanirea lui "urebista imperiu, iar o inscriptie descoperita in Siria o denumeste ,,regat'. De altfel, insusi ,mparatul Domitian i-a recunoscut lui Decebal titlul de rege, acordandu-i diadema de rege, de adevarat conducator clientelar )omei. Caracterul pronuntat militar al statului geto-dac nu este o e(presie a primitivismului, asa cum sustin unii autori, ci este o consecinta fireasca a conte(tului istoric in care s-a format si a evoluat statul geto-dac, dominat de agresiunea permanenta a puterilor vecine. < particularitate a monar$iei geto-daca este alternanta puterii laice si religioase in competenta aceleasi persoane sau unor persoane diferite, tendinta e de contopire a atributiilor laice cu cele religioase. *Deceneu si Comosicus - regi si mari preoti+. REGULI DE CONDUITA ALE GETO - DACILOR ALCATUIND DREPTUL GETO - DACILOR Dupa constituirea statului geto-dac s-a format si dreptul geto-dac, alcatuit din norme !uridice ce au luat locul vec$ilor cutume sau obiceiuri ne!uridice din epoca prestatala. Dreptul geto-dac s-a format pe multe cai- o pri a cale este aceea a sanctionarii unora dintre vec$ile obiceiuri ale geto-dacilor, din Epoca Prestatala, in care este vorba despre obiceiurile acelea care se dovedeau a fi convenabile si utile clasei dominante si despre care se pretindea ca ele sunt e(presia unui interes social, general. . doua cale este a instituirii unor obiceiuri noi, corespunzatoare noilor cerinte economice, sociale, circumscrise organizarii de tip politic a societatii. < a treia cale este aceea a elaborarii unui sistem scris, alaturi de cel cutumiar, legi ce nu ne-au parvenit pe cale directa, dar la care autorii antici fac referire. De e emplu, Stra&on si )ordanes afirmau ca legile geto-dacilor au fost adoptate in timpul domniei lui "urebista, care pretinde ca au fost inspirate de la zei si trasmise din generatie in generatie pana in sec. % d.&., in vremea lui ,ordanes. Prin aceste legi nu s-a realizat o simpla codificare a obiceiurilor, asa cum a fost cazul codului decenviral * /egea celor 12 ta&lite(,ci aceste legi introduc legi de drept. 1sa cum ne

arata Strabon si ,ordanes, legile contin porunci ale regelui *deci nu simple obiceiuri+. "urebista a recurs in mod deliberat la autori religiosi, pentru a se face ascultat de popor si pentru a dubla autoritatea statala si a celei religioase, in asigurarea respectarii legilor. ,nstitutiile !uridice reglementate de dreptul geto-dac nu ne-au parvenit pe cale directa, insa ele au putut fi reconstituite in linii generale, pe baza unor izvoare istorice indirecte, precum si pe baza urmelor pe care aceste institutii le-au lasat asupra dreptului de mai tarziu. Cea mai importanta institutie a dreptului geto-dac este institutia proprietatii. )nstitutiile proprietatii geto-dace au cunoscut proprietatea privata a stapanilor de sclavi si proprietatea comuna, devalmasa a obstilor satesti sau teritoriale. Proprietatea privata este atestata de un autor antic !riton, care metioneaza ca Ein statul geto-dac e(ista mari proprietari de pamanturi si viteF. 2ai mult, e(ista si o serie de izvoare din care reiese ca vanzarea sclavilor pe pietele ,mperiului )oman era o practica frecventata la geto-daci. )ezulta ca obiectele proprietatii private constituiau pamantul, vitele si sclavii, iar titularii acestui drept erau reprezentantii clasei dominante si anume tarabostii. ,n ceea ce priveste proprietatea obsteasca, e(istenta si fizionomia lor, ei au putut fi reconstituiti pe baza odelor lui Horatius. 1sa cum rezulta din versurile sale, pamanturile obstei nu erau $otarnicite, ele se aflau in proprietate comuna, devalmasa, a membrilor obstei, ca de altfel si recoltele stranse de pe aceste pamanturi. Cultivarea terenurilor se realiza potrivit siste ului asola entului, in sensul ca aceste terenuri erau impartite in loturi si atribuite, in folosul membrilor obstei, prin tragere la sorti, pe termen de / an. ,n anul urmator, loturile de cultura erau redistribuite tot potrivit acestui sistem, de unde rezulta ca folosinta asupra terenurilor este individuala. Proprietatea comuna devalmasa se e(tinde si asupra recoltelor astfel obtinute. Procedura distribuirii loturilor prin tragere la sorti era supraveg$eata de catre dre(a'orii adminis'ra'i*i, tot acestia fiind cei care retineau impozitul sau tributul datorat statului de catre obste din recoltele obtinute. 1utorii antici ne ofera informatii referitoare la o alta institutie geto-daca si anume, cea a casatoriei. ,n acest sens, &erodot arata ca, la traci, casatoria se realiza printr-un contract prin care sotul cumpara sotia de la parintii ei. 1tat in cadrul familial, cat si in cel social, femeia se afla intr-o stare de inferioritate fata de barbat. 1ceasta situatie este confirmata si de <vidius. 1utorul &oratius, referindu-se la familia geto-daca in odele sale, arata ca geto-dacii erau monogami si pazeau cu stra!nicie monogamia. &oratius vorbeste, de asemenea, si despre practica dotei, denumita zestre, aratand, insa, ca principala zestre a femeii este virtutea ei. Caracterul traditional al acestei institutii este augmentat lingvistic prin pastrarea in vocabularul de baza a limbii romane a termenului de sorginte geto-daca, acela de zestre, alaturi de termenul de origine romanG, acela de dotG. ,n dreptul penal, principalele institutii geto-dace vizau apararea statului si a proprietatii private. Potrivit lui &oratius, pentru infractiunea de adulter era sanctiunea cu moartea. ,n dreptul procesual, desi dpdv formal, !uridic, atributiile realizarii !ustitiei fusesera preluate de institutiile statului, in anumite cazuri, in special in cazul infractiuniilor de vatamare corporala, a continuat sa se aplice vec$iul sistem al razbunarii sangelui, adica o forma de !ustitie privata. Cu toate acestea, organizarea sistemului de !udecata a fost una dintre preocuparile esentiale ale statului geto-dac. )eferindu-se la Co os0cus, autorul ,ordanes arata ca acesta se ocupa de organizarea si de !udecarea proceselor, fiind !udecator suprem, insa Comos8cus era si rege si 2are Preot, in acelasi timp. El e(ecuta atributia de !udecator suprem in virtutea calitatii de rege sau de 2are Preot, referindu-se la sistemul !udiciar, ca mi!loc de transare a litigiilor. Poetul <vidiu ne relateaza ca pentru solutionarea anumitor litigii era utilizata o alta forma de !ustitie privata si anume duelul !udiciar . ,n do eniul relatiilor internationale, avem informatii potrivit carora preotii geto-daci, asemenea celor romani, oficiau un anumit ritual, cu prile!ul inc$eierii tratatelor cu celelalte state.

ORGANIZAREA DE STAT A DACIEI, PRO+INCIE ROMANA Cu toate ca romanii au cucerit o mare parte a teritoriilor dacilor, in afara de cei care au continuat sa fie locuitorii Daciei "ibere *Crisana, 2aramures, N 2oldovei+, un intreg teritoriu ocupat a fost inclus in provincia Dacia. 1stfel, 2untenia, coltul de Sud-Est al Transilvaniei *acea zona cuprinsa intre <lt si Carpati+ si Sudul 2oldovei au fost incluse administrativ in provincia Moesia )n+erior. Totodata, de-a lungul cuceririlor romane, provincia romaneasca Dacia a cunoscut mai multe reorganizari succesive. ,ntre /:% si //H *anul mortii lui Traian+ provincia Dacia s-a mentinut ca o provincie unitara, care cuprinde <ltenia, "anat si Transilvania *fara coltul de Sud-Est+. 9a moartea lui Traian, 1adrian realizeaza pri a reorganizare, abandonand Sudul 2oldovei si o parte din Campia 2unteniei, greu insa de aparat impotriva atacurilor dacilor liberi. ,mpartirea restului de teritoriu ramas sub stapanire roman se realizeaza in # provincii- Dacia )n+erior *<ltenia si Sud-Estul Transilvaniei+ si Dacia Superior *"anat, restul Transilvaniei+. ,n anul 12", realizand a doua reorganizare, ,mparatul &adrian desprinde din Dacia Superior teritoriul aflat la Nord de 1ries si 2uresul Superior, creand provincia Dacia Porolissensis. 2lti a reorganizare a provincie Dacia are loc in timpul lui Marc .ureliu, care in anul /%I uneste Dacia Superior cu Dacia ,nferior, ceea ce rezulta ca provincia nou formata este Dacia .pulensis, iar in anul /%;, tot 2arc 1ureliu desprinde "anatul, formand Dacia Mal,ensis. Dacia Porolissensis este mentinuta in vec$ile sale granite.

ORGANELE CENTRALE ALE PRO+INCIEI DACIA Provinciile romane erau de doua categoriia. paci+icate sau senatoriale, administrate de senatul roman b. nepaci+icate sau i periale, administrate direct de imparat Dacia este o provincie imperiala, nepacificata, fiind condusa direct de regat, printr-un purtator legal al sau numit 33/egatus .ugusti Pro Praetore4, recrutat dintre membrii ordinului senatorial de la )oma si de rang consular *fost consul la )oma+. El avea ,,imperium proconsularae" *puterea de comanda a consulului era de a conduce mai multe legiuni+. )esedinta legatului imperial al Daciei este in capitala provinciei denumita C5/2MN. 2/P). 67.).N. .282S6. D.C)C. S.7M)9E8E62S.. Dupa pri a reorganizare, situatia se mentine in Dacia Superior, cu precizarea ca legatul imperial al Daciei Superior era de rang pretorian *fost pretor la )oma+. Prin urmare, avea puterea de comanda al pretorului *comanda doar o legiune - a /3-a Gemina, care isi avea sediul in castrul de la 1ppulum+. Tot la 1ppulum se afla si sediul legatului imperial al Daciei Superior. Capitala ramane tot la Columna 4lpia Traiana. Dacia ,nferior era o provincie procuratoriana, condusa de un procurator prezidial *augusti+, denumit ,,Praeses". 1cesta era recrutat dintre membrii ordinului ecvestru, adica era un cavaler investit cu ,,ius gladii" *dreptul sabiei+, care ii conferea depline puteri militare, !uridice, civile. Capitala provinciei este la Drobeta. < pozitie asemanatoare are si guvernul prezidial al Daciei Porolissensis, care are resedinta cu capitala la Napoca. Dupa ulti a reorganizare a provinciei, Dacia 2alvensis este condusa de un procurator prezidial, capitala si resedinta acestei provincii fiind la Mal&a. ,n Dacia Porolissensis atributiile guvernului au fost preluare de generalul comandant al legiunii a .-a 2acedonica *dupa transferarea acesteia din Dobrogea la castrul de la Porolissum+, iar guvernul Daciei 1pulensis redobandeste importanta de odinioara, in sensul sa el coordoneaza conducerea celor 3 provincii Dacia, purtand numale de 33/egatus .ugusti Pro Praetore Daciaru 6riu 4, fiind recrutat dintre membrii ordinului senatorial si de rang consular. 4nitatea celor 3 provincii Dacia este intarita prin faptul ca, din timpul domniei lui Ale andru Sever, Columna 4lpia Traiana devine Metropolis a celor 3 Dacia. 4n alt organ la nivel central era infiintat in timpul domniei lui 2arc 1ureliu si anume Conciliu Pro,inciae sau Concilium Daciarum Trium, ca o 1dunare Provinciala din care faceau parte reprezentantii oraselor, care se intruneau o data pe an la Columna 4lpia Traiana, in Parlamentul 1ugustalio. 2embrii acestei adunari apartineau ordinului ecvestru si decurionilor si isi alegeau un presedinte dintre membrii sai, care indeplinea si functia de 2are Preot al cultului imperial in Dacia (,,Sacerdos arae Augusti"). Concilium Provinciae este un organ cu caracter consultativ si cu atributii restranse, limitate la discutarea problemelor de interes general al oraselor si provinciilor si sustinerea acestor interese locale in fata administratiei imperiale a Daciei. ,n acest sens, membrii adunarii puteau formula anumite plangeri, adresate imparatului. ,n realitate, insa, principala atributie a acestui organ este intretinerea cultului imperial si al )omei, in vederea intaririi unitatii provinciilor, mentinerii loialitatii si devotamentul provincialilor fata de puterea romana. ORGANIZAREA )INANCIARA A PRO+INCIEI DACIA inantele provinciei Dacia erau administrate de un procurator financiar, cu sediul la Columna 4lpia Traiana, unde se centralizau toate datele privind veniturile celor 3 provincii. Procuratorul finantelor era subordonat legatului imperial al Daciei, finnd recrutat dintre membrii ordinului ecvestru. El avea in subordine un intreg aparat fiscal, compus din functionari si slu!basi imperiali. 1ceasta situatie s-a mentinut si dupa reorganizarile succesive ale Daciei in Dacia Superior, Dacia 1pulensis, iar atunci cand locul guvernului consular al Daciei 1pulensis era vacant, interimatul conducerii celor 3 Dacia era asigurat de procuratorul financiar al Daciei 1pulensis in celelalte provincii ale Daciei ,nferior, Daciei Porolissensis, Daciei 2alvensis, activitatea financiara fiind condusa de un procurator prezidial al provinciei Dacia ,nferioara sau Dacia Porolissensis. ,n Dacia Porolissensis, atunci cand atrbutiile de guvernare au fost preluate de generalul comandant al legiunii a .-a 2acedonica, atributiile financiare au revenit unui procurator financiar special. ,n vederea stabilirii impozitelor in provincia Dacia, ca in tot statul toman, se efectuau recensaminte o data la . ani, de catre magistrati specializati denumiti Duumviri $uin%uenales. ,mpozitele erau de 6 categorii1. directe sau tri&utare J EtributaF*erau impozite funciare, impropriu spus, pentru ca se percepea si pe cladiri ,,tributum soliF sau Estipendium' si pe persoane ,,tributum capitis', platit si de catatenii romani si de peregrini+ 2. indirecte 33,ectigalia4 *erau de .K pe mosteniri si eliberari de sclavi, de 0K pe vanzari de sclavi, de /K pe vanzarea altor marfuri si de 6,.K pe circulatia bunurilor si persoanelor+. Pentru incasarea impozitelor erau organizate oficii vamale atat in interiorul provinciei, cat si la granite, denumite Stationes3 portorii si conduse de sclavii imperiali *denumiti servi villici+. 9a inceput, activitatea de incasare a ta(ei vamale fost incredintata unor arendasi numiti Conductores, iar dupa /%; e.n, a fost incredintata unor procuratori vamali recrutati dintre membrii ordinului ecvestru. ORGANIZAREA ARMATEI ,n provincia romana Dacia, de-a lungul stapanirii romane au stationat "egiunea & 'lavia 'eli , "egiunea ( Adiutri , apoi "egiunea ) Macedonica *transferata din Dobrogea in castrul de la Potaissa pentru apararea granitei de Nord a Daciei Porolissensis+ si "egiunea (& *emina *cu sediul in castrul de la 1pulum, singura care a stationat in Dacia de la inceputul cuceririi romane si pana la retragerea aureliana+. 1cest lucru s-a aflat in subordinea legatului imperial de rang consular al Daciei unitare, apoi s-a aflat in subordinea legatului pretorian al Daciei Superior, Daciei 1pulensis, iar dupa reorganizarea lui 2arc 1ureliu, s-a aflat in subordinea legatului imperial de rang consular al celor 3 Dacii. 9egiunile romane dispun de un teritoriu propriu, folosit pentru nevoile lor economice, iar populatia de pe acel teritoriu era obligata sa presteze anumite servicii si corvezi in folosul armatei romane. ,n afara legiunilor, in Dacia au mai stat si trupe au(iliare

denumite co:orte, alae, precum si detasamente mi(te denumite nu eri. Efectivul armatei romane stationate in Dacia se ridica la apro(. .:.::: de soldati *nr. mare pentru perioada respectiva+. ORGANIZARE LOCALA A PRO+INCIEI ROMANA DACIA Sub aspectul organizarii locale, in Dacia au e(istat 6 categorii de localitati1. 2. ,# urbane rurale

Ase+arile urbane erau impartite in # categorii, a. Coloniile erau centre urbane puternic romanizate, locuite preponderant de cetateni romani, care se bucurau de plenitudinea drepturilor civile, politice. 4nele colonii erau inzestrate cu 33ius italicu ;, o fictiune !uridica, conform careia teritoriul acestor colonii era asimilat cu solul )omei, iar cetatenii romani din coloniile respective puteau e(ercita asupra pamantului dreptul de proprietate Luiritara, fiind scutiti de plata impozitului funciar, adica a lui Etributum soliF sau EstipendiumF. 2unicipiile erau centre urbane mai putin urbanizate, cu un statut !uridic inferior coloniilor, iar locuitorii lor aveau un statut !uridic intermediar, intre cetatenii romani si peregrini, desi, in epoca cuceririi romane a Daciei, criteriile, la origine foarte e(acte de delimitare a coloniilor de municipii, incepusera sa se estompeze. Cu e(ceptia C5/2MN. 2/P). 67.).N. .282S6. D.C)C. S.7M)9E8E62S. , toate orasele Daciei au fost vec$i asezari ale auto$tonilor, ridicate la rang de municipiu, apoi colonie.

&.

<rasele se bucurau de o conducere auto$tona, e(ercitata doar de cetatenii romani. <rganizarea si conducerea oraselor din Dacia era aceeasi cu a oraselor din intreagul imperiu, toate urmand modelul )omei. 1ceasta l-a determinat pe autorul latin Aulum *elium sa spuna ca orasele romane erau mici efigii ale )omei si poporului roman. Pri ul Esalon< Conducerea suprema era Consiliul municipal, asemanator Senatului 2unicipal. 2embrii alcatuiau orado decurionu , intrucat membrii sai erau recrutati din randurile decurionilor. Numarul membrilor Senatului 2unicipal *varia intre 3: si .:+ era stabilit in raport de numarul cetatenilor romani, prin actul de intemeiere al orasului. 2embrii Senatelor 2unicipale erau desemnati din . in . ani de catre magistrati speciali, denumiti =uin=uenales, pe baza unui recensamant special, ei fiind alesi dintre cetatenii romani ingenuii, avand varsta de cel putin 6. de ani si o avere de minim /::.::: de sesterti, fiind preferati cei care indeplinisera magistraturi municipale si sacerdotale. <rdinul decurionilor a!unsese la e(pansiune politica si economica, la apogeul puterii sale in imperiu, dovada ca o inscriptie descifrata la Drobeta il desemneaza prin sintagma 5rdo Splendissi us. Principalele atributii ale Senatului 2unicipal erau- atribuie terenuri, solutioneaza probleme ereditare, coordoneaza activitati administrative, fiscale, organizeaza spectacole, !ocuri publice, indeplineste obligatii de cult, cinsteste conducatorii provinciali, alege magistratii municipali si sacerdotali. 2agistratii superiori erau denumiti in colonii 33duu ,iri iure dicundo;3 iar in municipii 33=uattuor,iri iure dicundo;. Ei erau alesi pe un / an, dintre decurioni, avand atributii administrative si !urisdictionale. 1lti magistrati municipali erau 33edili;3 insarcinati cu aprovizionarea pietelor, intretinerea strazilor si asigurarea ordinii orasului, precum si 33c,estorii;, care se ocupau cu administrarea finantelor si bunurilor oraselor. ,n subordinea magistratilor municipali se afla un intreg aparat de functionari si slu!basi marunti denumiti apparitores. 2agistratii sacerdotali erau preotii municipali, alesi de decurioni si organizati in cadrul unei ierar$ii in varful careia se afla un Pontife(, ales dintre decurioni, urmat de lamines, preotii zeilor principali, insarcinati cu efectuarea sacrificiilor publice, apoi 1ugurii. .l doilea Esalon< Conducerea orasului este alcatuita din ordinal augustalilor. Din acest ordin fac parte persoanele care nu indeplinesc conditia de a decurioni, ca atare nu au acces la magistraturile municipal, fiind organizati in ordine separate, alesi pe viata de decurioni si care aveau principalele atributii de intretinere a cultului )omei si a imparatului, pe viata. Ei trebuiau sa raspunda cu donatii banesti si diverse contributii pentru realizarea lucrarilor edilitare, precum si pentru edificarea constructiilor civile si religioase. <rdinal 1ugustalilor, organizat ca o societate la nivelul intregii provincii, isi avea sediul la Sarmizegetusa, iar conducerea acestui ordin indeplineste si functia de presedinte al lui concilium provinciae sau al lui concilium daciarum trium. .l treilea Esalon< 1ici se aflau colegiile. 1cestea sunt asociatii cu caracter profesional, religios, funerar, avand ca scop a!utorarea reciproca a membrilor lor, cum ar fi colegiile mestesugarilor, negustorilor. Colegiile profesionale erau organizate dupa modelul militar, ducand pe membrii lor in decurii si centurii si erau conduse de / prefectus sau / magister, fiind puse sub protectia unei persoane de baza, influenta a provinciei, denumita patronus sau defensor. -# Ase+arile rurale cuprind cea mai mare parte a provinciei Dacia si este de # categorii, a. organizate in forma traditionala geto-daca a obstilor satesti sau teritoriale &. organizate dupa modul roman si sunt de 6 feluri). pagi *pagus+- erau satele organizate pe teritoriul unei colonii locuite de cetateni romani *ma!oritatea+ )).vici *vicus+- erau satele in afara teritoriului coloniilor, locuite in special de necetateni. 2ai e(istau inca 6 categorii de asezari rurale-

a. &.

Stations- sunt oficiile vamale, postale, de paza si control. Canabae- sunt asezari organizate pe langa castrele romane, locuite in principal de veteran si familiile soldatiilor, precum si de mestesugarii si de negustorii care isi desfasurau activitatea in stransa legatura cu armata romana.

< alta categorie erau statiunile balneo J climaterice si mai e(istau si teritorii cu o organizare speciala si anume domeniile imperiale, care intrau in patrimonium cesaris si care cuprind minele, salinele, pasunile si carierele de piatra. < organizare speciala aveau zonele aurifere din 2untii 1puseni, conduse de un procurator aurariu si totodata legiunile dispuneau de un teritoriu propriu pentru nevoile lor economice. DREPTUL IN DACIA, PRO+INCIE ROMANA Drepul aplicat in Dacia, provincie romana, are, ca de altfel intregul drept roman, un intreg caracter statuar consacrand un stat !uridic diferit pentru diversele clase si categorii sociale. 9ocuitorii Daciei romane erau de 3 categoriia. Cetatenii romani se bucurau in Dacia, ca si la )oma, de plenitudinea drepturilor civile si politice, cu e(ceptia proprietatii Luiritare asupra solului, de care beneficiau doar cetatenii romani din coloniile cu ius italicum. Cetatenii romani au ca drepturi politice- 33ius su+ragi; * dreptul de a alege+, 33ius :onoru ; *dreptul de a candida la o magistratura+ si 33ius ilitiae; *dreptul de a face parte din armata romana+, iar ca drepturi private au- 33ius co erci; *dreptul de a inc$eia acte !uridice potrivit dreptului civil+, 33ius connu&iF *dreptul de a inc$eia o casatorie valabila potrivit dreptului civil+ si 33legis actio; *dreptul de a utiliza mi!loacele procedurale pentru a valorifica drepturile lor subiective si a pretentiilor legitime. ,n raporturile dintre ei si cetateni se utilizau normele dreptului civil, iar intre ei si necetateni se utilizau normele dreptului gintilor. 9atinii aveau un status !uridic intermediar, intre cetateni si peregrini, bucurandu-se de o parte dintre drepturile civile si politice ale cetanilor romani. 1stfel, ei aveau 33ius co erci;3 uneori 33ius connu&i; si 33legis actio; si 33ius su+ragi; dintre drepturile politice. Nu aveau ,,ius $onorumF si ,,ius militiaeF. 9atinii din Dacia erau latini fictivi, in sensul ca se bucurau de statutul !uridic al latinilor coloniari, dar nu erau rude de sange cu romanii. ,n epoca stapanirii Daciei, statutul de latin devenise o e(ceptie, aplicandu-se unui grup restrans de persoane, ca urmare a generalizarii cetateniei romane. 9atinii utilizau in raporturile dintre ei si cetatenii romani si peregrini normele lui ius gentium. Peregrinii formau cea mai importanta categorie sociala, intrucat in aceasta categorie intra marea masa a auto$tonilor getodaci, subsecvent cuceririi romane. E(ista o controversa in legatura cu categoria de peregrini, careia ii apartin auto$tonii getodaci. 4nii autori afirma ca intreaga populatie geto-daca intra in categoria peregrinilor dediticii, iar altii, a caror opinie o impartasim, considera ca numai locuitorii cetatilor, care s-au opus efectiv cuceririi romane intrau in categoria peregrinilor dediticii, iar ceilalti auto$toni intrau in categoria peregrinilor obisnuiti. Este important sa stabilim acest lucru, pentru ca peregrinii dediticii aveau un statut !uridic inferior peregrinilor obisnuiti, in sensul ca nu puteau dobandi vreodata cetatenia romana si *dovada ca edictul lui Caracala ii e(cepteaza+ nu puteau veni niciodata la )oma, sub sanctiunea caderii in sclavie. 2ai mult, peregrinii dediticii nu se bucurau nici macar de dreptul lor national anterior cuceririi romane. Peregrinii utilizau in raporturile dintre ei si in raporturile cu romanii si latinii normele dreptului gintilor. ,n plus, peregrinii obisnuiti puteau utiliza in raporturile dintre ei 33leges Mores=ue peregrinoru ; *dreptul lor national recunoscut numai in masura in care nu contravenea normelor de drept si principiilor !uridice romane+.

b.

c.

Din e(aminarea statului !uridic rezulta ca ius gentium este un drept comun al cetatenilor, latinilor si peregrinilor, utilizat pentru reglementarea raporturilor !uridice dintre acestia. ormele !uridice ale dreptului gintilor, desi erau diferite de formele !uridice ale dreptului civil, produceau efecte !uridice valabile, c$iar daca erau imperfecte in raport cu efectele !uridice produse de normele raportului civil. De e>e plu 1, cetatenii romani se puteau casatori valabil cu o peregrina, dar nu potrivit dreptului civil, ci potrivit dreptului gintilor, insa nu avea manus asupra sotiei si nici patria potestas deplina asupra copiilor rezultati dintr-o asemenea casatorie. De e>e plu 2, in contractele dintre cetateni si peregrini, forma scrisa era utilizata nu atLua limitatae, ci ad probationem. De e>e plu !, litigiile dintre cetateni si peregrini erau deduse pe baza fictiunii !uridice ca peregrinii ar fi cetateni romani .,,si ci*is romanus eser/0# ,us gentium, ca diviziune a dreptului privat roman este mai evoluat ca dreptul civil, pentru ca figurile !uridice de dreptul gintilor au la baza elemente subiective ale vointei umane. ,n procesul convietuirii dacilor si romanilor, cele 3 randuieli !uridice *dreptul civil, dreptul gintilor, cutumele locale+ s-au apropiat pana la contopire, dand nastere, in conditii specifice Daciei, unui sistem de drept nou- sistemul daco-roman. ,n cadrul acestui proces de sinteza !uridica, desi influenta dreptului roman a fost preponderenta, la randul lor normele apartinand normelor locale au e(ercitat o influenta asupra dreptului roman in cel putin 6 directii- 1. ,n directia decaderii formalismului in acte !uridice si 2. ,n directia generalizarii principiilor bunei-credinte.

PRINCIPALELE INSTITUTII )nstitutia proprietatii ,n Dacia proprietatea asupra pamantului a imbracat 6 forme- proprietatea Luiritara si proprietatea provinciala. 1sa cum am vazut, proprietatea Luiritara era e(ercitata de cetatenii romani care locuiau in coloniile investite cu ius italicum, caci printr-o fictiune a legii, teritoriul acestor colonii era asimiliat teritoriului )omei, fiind scutit de plata impozitelor. Proprietatea provinciala era e(ercitata de ceilalti provinciali asupra celorlalte categorii de terenuri. Potrivit unei regiuni stravec$i a dreptului roman, dusmanii )omei nu aveau niciun drept si ca atare teritoriile cucerite de la dusmani intrau in proprietatea statului roman, cu titlul de ager pu&licus *oborul public+. Ele erau date in folosinta provinciilor, care plateau in sc$imb un impozit funciar denumit tri&utu soli sau tri&utu stipendiu . ,ntrucat aceasta stapanire era dificil de incadrat dpdv !uridic, !urisconsultii romani ai epocii au cautat sa o defineasca pe baza ideilor si a surselor e(istente la data respectiva, considerand, in acest sens, ca locuitorii din proprietate, e(ercitau, asupra teritoriilor respective, uzufructul *posesia+ si ca pot fi asimilati pana la un punct cu titularii de drepturi reale. ,n realitate insa, provincialii e(ercitau asupra acestor teritorii o veritabila proprietate, pe care doctrina moderna a denumit-o proprietatea provinciala. 1stfel, provincialii puteau transmite teritoriile atat prin acte intervivos, cat si prin acte pentru cauza de moarte, dupa cum ei puteau transmite aceste teritorii cu diferite servituti si ipoteci. Totodata, dupa modelul uzucapiunii din dreptul civil, a fost creata pentru proprietatea provinciala o inscriptio longi te poris , pe care Paul si Modestie au denumit-o inscriptio longae possessionis. Ea se deosebeste de uzucapiunea din dreptul civil atat prin termene, cat si prin efecte. Curs " 2!.10.2008 ,n privinta termenelor, uzucapiunea din dreptul civil avea un termen de / an pentru bunurile mobile si 6 ani pentru cele imobile. Prescriptio longi temporis avea termene de /: ani pentru prezenti si de 6: de ani pentru absenti. Pe planul efectelor, uzucapiunea din dreptul civil este o prescriptie ac$izitiva, in sensul ca duce la dobandirea dreptului de proprietate, la implinirea termenului, evident daca si celelalte conditii ale uzucapiunii sunt indeplinite. Prescriptio longi temporis este insa o prescriptive e(tinctiva, al carei efect este respingerea actiunii in revendicare, formulate de proprietatea provinciala, impotriva posesorului, insa daca dupa implinirea termenului de prescriptie, posesorul pierdea bunul, el nu mai putea introduce actiunea in revendicare. 1lta deosebire intre uzucapiune si presciptio longi temporis erau aceea ca prescriptio longi temporis permitea !onctiunea posesiilor si nu cerea !ustul titlu si nici buna-credinta. ,n afara de aceasta prescriptie speciala, a mai fost creata o prescriptio longissi i te poris *prescriptia cu cele mai lungi durate+, al carei termen era de 0: de ani, stabilit de ,mparatul Constantin cel 2are si redus la 3: de ani de ,mparatul T$eodosiu al ,,- lea. 1ceasta prescriptie era tot una e(ctinctiva, insa spre deosebire de presciptio longi temporis, se aplica si bunurilor imperiale (patrimonium cesaris). Mustinian, in politica sa unificatoare, a suprimat distinctia dintre fondurile provinciale si cele ale ,taliei, in sensul ca acestea din urma erau supuse la plata impozitelor si care au asimilat uzucapiunea cu presciptio longissimi temporis, creand urmatorul sistem- bunurile mobile se uzucapau prin posesie 3 ani *usus capius+, iar bunurile imobile se uzucapau prin posesie /: ani intre prezenti si 6: de ani pentru absenti. 1cest sistem s-a numit prescriptio longi temporis. Erau necesare !ustul titlu *iusta causa possessionis+, cat si buna-credinta, iar prescriptia avea un caracter ac$izitiv. Mustinian mentine presciptio longi temporis, avand urmatoarea fizionomie- daca posesorul este de buna-credinta si nu a intrat in stapanirea bunului cu violenta, dobandea proprietatea prin presciptia de 6: ani. Daca posesorul nu era de buna-credinta sau daca a intrat in posesia bunului prin violenta, prescriptia de 3: ani ramane e(tinctiva, in sensul ca poate respinge actiunea in revendicare a proprietatii provinciale, dar nu devine proprietar, astfel incat, daca dupa implinirea termenului de prescriptie pierde posesia bunului, nu poate revendica. igura !uridica a dat nastere pe planul te$nicii de reglementare !uridica unor atributii si determinative !uridice care au putut fi utilizate cu success mai tarziu, in zorii Evului 2ediu, in vederea consacrarii proprietatii divizate de tip feudal. Pe langa cele 6 tipuri de proprietati, locuitorii liberi ai Daciei romane au cunoscut si o a 3 forma de proprietate, aplicabile altor bunuri decat teritoriile, denumita proprietata peregrina. 1ceasta forma a fost creata pe fondul pragmatismului poporului roman, din considerente de ordin economic, intrucat peregrinii erau principalii parteneri de comert ai romanilor. Dar ei nu dispuneau de ius commerci si deci nu aveau acces la proprietatea Luiritara. Proprietatea peregrina a fost ocrotita prin mi!loace create dupa modelul celor aplicabile proprietatii Luiritare- actiunea revendicatorie a fost acordata si peregrinilor, fie prin suprimarea din formula actiunii a e(presiei 33e> iure =uiritiu ;, fie cu fictiunea calitatii de cetatean roman a peregrinului, titular al actiunii *si civis romanus est+. Cu aceleasi mi!loace u fost acordate peregrinilor si alte 6 actiuni, care prote!au cele 6 forme de proprietate- 33actio +urti; si 33actio da ni in iuria dati; *delictul, paguba cauzata pe nedrept+. )nstitutia casatoriei Erau admise casatoriile atat intre peregrini, cat si intre cetateni si peregrini si totodata erau acordate peregrinilor urmatoarele institutii- institutia tutelei si a adoptiunii fraterne *care a evoluat, dand nastere in 9egea Tarii instutiei feudale a infratirii+, institutia succesiunilor *mostenirea putea fi deferita prin testament, iar peregrinii testau in forma specifica a testamentului oral, care a dat nastere in 9egea Tarii testamentului numit ,,cu limba de moarteF, iar peregrinii aveau si testamenti factio pasiva, astfel incat puteau veni la succesiunea cetatenilor romani+ ,n ceea ce priveste materia obligatiilor, aceasta cunoaste o reglementare amanuntita si evoluata, intrucat aceasta epoca se caracterizeaza printr-o dezvoltare fara precedent a productiei si a sc$imbului de marfuri, in conte(tul in care 2area 2editerana devenise un ,,lac roman'.

<bligatiile, cu precadere cele contractuale, sunt supuse unui regim !uridic e(trem de comple(, rezultat din impletirea normelor dreptului civil cu normele de dreptul gintilor si obiceiurilor geto-dace. E(presia cea mai evidenta a sintezei !uridice daco-romane, ilustrata in materia obligatiilor o reprezinta Tripticele din Transilvania. TRIPTICELE DIN TRANSIL+ANIA Tripticele din Transilvania au fost descoperite intr-o mina de aur parasita de la 1lbgurmus 2aior *)osia 2ontana+, intre anii (-./ si (.)). Se prezinta sub forma a 3 tablite din brad, legate intre ele. etele interioare ale tablitei / si 3 si ambele fete ale tablitei 6 sunt usor scobite, iar scobitura este acoperita cu un strat de ceara, pe care s-a scris cu a!utorul unui stilet. De aceea se numesc ,,triptice' si ,,tablite cerate'. 1u fost descoperite 6. astfel de tablite, dintre care /0 sunt lizibile, restul nu au putut fi descifrate, fiind foarte deteriorate. Cele /0 tablite contin contracte de vanzare, 3 contracte de munca, 6 contracte de imprumut, / contract de depozit, / contract de societate, / proces verbal *prin care se constata desfiintarea unei asociatii funerare+, / lista a c$eltuielilor efectuate pentru organizarea unui banc$et, / obligatie a unei persoane de a plati o datorie. Ele au fost traduse si publicate de T1eodor Mommsen, intr-o editura de la #iena denumita ,,Corpus inscriptiorum 9atinarum'. 1 facut si istoricul lor, plecand de la ultimul act, care este datat 6% mai /%H, perioada in care romanii se aflau in razboi cu cvazii si marcomanii. El a apreciat ca localitatea a fost parasita datorita razboiului, iar inainte de a o parasi, ei au ascuns in mina cele mai importante inscrisuri ale comunitatii si cum nu s-au mai intors, tablitele au ramas abandonate in mina de aur. ,nsa nu putem accepta e(plicatia lui T$eodor 2ommsen, pentru ca pana la sfarsitul dominatiei romane in Dacia, e(ploatarea minelor de aur din 1puseni a fost o preocupare constanta, de aceea este mai plauzibil ca doar un membru al comunitatii, cel insarcinat cu pastrarea inscrisurilor, le-a ascuns si doar el nu s-a mai intors, astfel incat tablitele au fost pierdute si regasite in Epoca 2oderna. ACTELE 2URIDICE CONTINUTE DE TRIPTICE ,n unul dintre contractele de imprumut, este o femeie peregrina, 1nduena lui #ato *ceea ce arata o derogare de la regulile dreptului roman, pentru ca, in pri ul rand, in dreptul roman, femeile sui iuris erau puse sub tutela permanenta a agnatilor sai, fiind considerate obstaculate intelectual si deci nu puteau inc$eia acte !uridice singure, ci numai cu autoritatis tutoris, iar in al doilea rand, peregrinii nu aveau dreptul de a inc$eia acte !uridice, potrivit normelor de drept civil+. ,n alt contract de imprumut intalnim o simpla conventie, din care se naste pentru debitor obligatia de a plati dobanzi, numai ca, potrivit dreptului roman, aceasta obligatie nu poate izvora dintr-o singura conventie, ci dintr-un act solemn ,,stipulatio sortis et usurarum' *stipulatiunea capitalului si a dorintelor+ sau ,,stipulatio usurarum' *stipulatiunea dobanzilor+, alaturata lui mutuum. Contractul de depozit este operatiunea depozitului neregulat inc$eiat ad probationem si nu ad validitatem, adica pentru probarea unei obligatii nascuta dintr-un alt act. oarte importanta este utilizarea stipulatiunii din actele speciale, de e(emplu, atat pentru realizarea operatiunii imprumutului cu dobanda, precum si pentru constituirea unor garantii, desi la epoca respectiva dreptul roman crease acte speciale, prin care se realizau operatiunile !uridice respective. ,n ceea ce priveste contractul de munca, el cuprinde o cauza atipica, prin care muncitorul accepta sa nu fie platit pentru zilele in care nu poate munci datorita faptului ca mina era inundata. Contractul de munca este o forma de locatio operarum *locatiunea de servicii+, care la randul ei este una dintre cele 3 forme ce pot fi imbracate- locatiuneaN partile contractului de munca- locator *cel care isi inc$iriaza forta de munca+ si conductor *cel care trebuie sa plateasca pretul locatiunii, patronul minei+. Contractul de locatiune este un contract sinalagmatic si de aceea, in materia riscului in contract se aplica regula potrivit careia riscul in contract se suporta de catre debitorul obligatiei imposibil de e(ecutat. )iscul in contract este sistemul potrivit caruia una dintre partile contractante trebuie sa isi e(ecute obligatia, desi cealalta parte contractanta nu si-o poate e(ecuta, fara vina sa. ,n dreptul roman vec$i era valabila regula potrivit careia riscul in contract era al locatorului. ,n dreptul roman clasic, riscul in contract este al conductorului si totusi, in tripticele din Transilvania avem aceasta fizionomie fata de dreptul roman vec$i, in sensul ca riscul in contract nu este al patronului, ci al muncitorului. E(plicatia rezida intre partile contractante. E(ista o prapastie sub aspectul statutului lor economic si ca atare muncitorul era nevoit sa accepte orice clauze contracta, astfel incat contractul inc$eiat de el era un contract de adiziune. ,n ceea ce priveste contractele de vanzare, unele contracte sunt semnate nu numai de martori, ci si de parti, garanti. ,n dreptul roman, sub acest aspect, actele sunt de 6 categorii- inc:eiate su& +or a su&iecti,a *inc$eiate de parti+ si inc:eiate su& +or a o&iecti,a *semnata de martori+. 1stfel, impre!urarea ca actele sunt semnate si de martori si de parti, rezulta ca este o perioada de tranzitie de la forma obiectiva, specifica dreptului roman vec$i, la forma subiectiva, specifica dreptului roman clasic, postclasic, forma imprumutata de la greci. 1ctele de vanzare din triptice au aceleasi efecte !uridice ca cele din dreptul roman, desi forma este diferita. ,n dreptul roman, contractul consensual de vanzare inc$eiat valabil in momentul realizarii consimtamantului dintre parti, cu privire la obiect si pret, produce urmatoarele efecte !uridice- obligatia vanzatorului de a preda bunul, de a garanta pentru viAii, pentru edictiune, obligatia cumparatorului de a plati pretul. ,n actele de vanzare din triptice, pentru fiecare efect e(ista o clauza distincta * clauza de cumparare+, referitoare la pret, cu privire la garantia pentru vitii si pentru edictiune. ,n alta tablita, operatiunea de vanzare se realizeaza atat prin mancipatiune, ca si contractul consensual de vanzare. ,nsa, din e(aminarea continutului actului rezulta ca niciuna dintre conditiile mancipatiunii nu sunt indeplinite, adica partile nu sunt romani, nu au libribens, nu se pronunta formulele solemne specifice mancipatiunii. 1utorii au incercat diferite e(plicatii pentru aceasta impre!urare- o operatiune se realizeaza prin 6 forme, una fiind anulata prin nerespectarea conditiilor cerute de dreptul roman. 4nii autori au spus ca ar fi vorba de o greseala de natura terminologica- partile au folosit repetat cuvantul mancipatiune in locul cuvantului traditiune. 1ltii au spus ca pentru o mai mare siguranta partile au recurs si la mancipatiune si la contractul consensual, pentru realizarea operatiunii de vanzare, insa aceasta opinie nu e(plica de ce s-a recurs la mancipatiune, in conditiile in care formele nu au fost respectate. 1ltii au precizat ca, este

drept, mancipatiunea nu produce efecte, pentru ca nu isi indeplineste conditiile sale de forma, daca operatiunea !uridica a vanzarii se realizeaza in virtutea contractului consensual, numai ca acesta nu este o e(plicatie, ci o constatare. Pentru a e(plica aceasta ciudatenie, trebuie sa utilizam ca metoda de cercetare metoda dialectica. ,n dreptul roman, mancipatiunea este un mod de a dobandi proprietatea, cu precizarea ca romanii faceau distinctie clara intre operatunea !uridica si forma te$nica !uridica prin care se realizeaza aceasta operatiune. Contractul consensual de vanzare nu este la romani translativ de proprietate, ci este generator de obligatii, adica genereaza obligatii vanzatorului de a transmite linistita si utila posesie a bunului .*acuam ossessionem 'radere+, in anumite situatii c$iar proprietatea, transmitere ce se realizeaza printr-un act distinct si ulterior de contractul de vanzare din care a luat nastere obligatia respectiva. ,n 9egea Tarii, ca si in dreptul actual, contractul de vanzare este consensual, translativ de proprietate. ,mpre!urarea ca, in triptice, mancipatiunea este alaturata contractului consensal in vederea realizarii operatiunii de trecere de la sistemul roman clasic, in care vanzarea consensuala este generatoare de obligatii la sistemul 9egii Tarii, in care vanzarea consensuala este translativa de proprietate. orma, elementele si efectele contractelor continute in triptice arata ca o serie de reguli si principii ale dreptului roman au fost deviate de la menirea lor initiala, capatand in conditii specifice Daciei romane functii si finalitati noi, astfel incat ,,devierile' de la e(igentele drepului roman clasic, pe care le intalnim la fizionomia actelor continute in triptice, nu sunt curiozitati, ci e(presia sintezei !uridice daco-romane. 1ceste acte !uridice nu sunt acte de drept roman, auto$ton geto-dace, ci sunt acte de drept daco-roman. Ele reprezinta e(presia pe planul determinismului dialectic a conditiilor de e(istenta din provincia romana Dacia, care au generat, la nivelul suprastructurii !uridice, un sistem de drept roman, sistem daco-roman, rezultat din impletirea normelor de drept civil cu normele de drept al gintilor si cutumele locale, ca o parte componenta a procesului mai amplu al etnogenezi romanesti. Curs # !0.10.2008 ORGANIZAREA SOCIALA SI NORMELE DE CONDUITA IN PERIOADA CUPRIN SA INTRE -3, - -34 SI SECOLUL 5D#6 1ceasta perioada coincide cu etnogeneza romaneasca si cu afirmarea obstei satesti si teritoriale, ca forma sociala de organizare a populatiei daco-romane. )etragerea aureliana a aparatului administrativ roman si a armatei romane nu a insemnat si abandonul teritoriul carpato-danubiano-pontic, de catre poporul daco-roman. Cu e(ceptia unor mari proprietati de latifundii si sclavi, ce au parasit Dacia o data cu armata romana, marea masa a poporului daco- roman a ramas pe loc, iar legaturile acesteia cu lumea romana nu au incetat, ci au ramas la fel de intense, ca in timpul stapanirii romane a Daciei. Din considerente de ordin strategic, ,mperiul )oman a continuat sa manifeste interes pentru provinciile Daciei, considerate ca o zona tampon de protectie a limesului roman. ,n consecinta, )oma a mentinut o legatura continua si a organizat un intreg sistem de aparare, cu garnizoane militare permanente, situatie ce s-a meninut pana in sec. . d.&. 2ai mult, sunt organizate noi garnizoane si fortificate cele din stanga Dunarii, alaturi de cele e(istente din vremea cuceririi romane. 1stfel, ,mperiul )oman a continuat sa controleze dpdv militar un intens teritoriu de la Nordul Dunarii, situatie mentinuata pana in sec. % d.&, ce a determinat pe unii autori sa vorbeasca de o cucerire a Daciei. Pe langa relatiile militare, au continuat si relatiile economice, care sunt dovedite ar$eologic, prin obiecte romane, ulterioare retragerii aureliene, descoperite in asezari de la Nordul Dunarii. 2ai mult, Dobrogea a continuat sa fie provincie romana, inclusa administrativ in provincia 2oesia, dar dupa reforma lui Diocletian, a devenit o provincie separata. Teritoriile locuite de dacii liberi a continuat sa fie integrat, ca si pe timpul stapanirii romane, in orbita de influenta a spiritualitatii romane. ,n ceea ce priveste popoarele migrate, care, incepand din sec. 3 d.&, s-au perindat prin spatiul carpato-danubiano-pontic, ele nu au e(ercitat o dominatie efectiva asupra acestui teritoriu, ci o domninatie teritoriala de la distanta, data fiind asezarea lor in zonele marginale ale zonei respective, iar aceasta dominatie s-a concretizat prin perceperea tributului de la poporul roman si randuri militare cu scop de reprimare si $rana. Cunoscand popoarele migrate dpdv al organizarii sociale in comuna primitiva, ele nu au putut organiza dpdv politic teritoriul locuit de daco-romani si au sfarsit prin a fi asimilati de acestia, data fiind superioritatea demografica si de civilizatie a poporului daco-roman. 1cesta este conte(tul istoric in care are loc etnogeneza romaneasca, care a parcurs 6 etape- ro anizarea dacilor si a +or arii poporului daco*ro an, care a durat pana in sec. % d.& si +or area poporului ro an ca un popor cu identitate proprie , care s-a desfasurat intre secolele % d.& si I d.&.

Etnogeneza romaneasca are mai multe componente1. 7o anizarea Procesul a inceput inainte de cucerirea romana, durand si dupa retragerea aureliana, pana in sec. % d.& si a condus la formarea unei populatii omogene daco-romane, continuatoare a traditiilor cetatenilor romani ai fostei provincii Dacia, distincta si superioara barbare. Ca proces, a insemnat o sinteza etnica dintre auto$tonii geto-daci si colonisii romani, careia i s-au adaugat o sinteza !uridica si institutionala. 4n alt rezultat al procesului de romanizare, alaturi de formarea poporului daco-roman, este crearea unei noi lumi prin sinteza lingvistica dintre limba vorbita de auto$tonii geto-daci si latini. 1ceasta a dus la formarea limbii romOne. Caracterul laltinofon al limbii vorbite de poporul dacoProman din spatiul carpato-dunareano-pontic este atestat de un autor al vremii, care preciza ca episcopul got

4lp$ea tinea predici poporului de la Nord de Dunare, nu numai in limba gotica, ci si in latina, referindu-se la sec. 0 d.&. Pentru sec . d.&., o mentiune asemanatoare avem de la un istoric si diplomatic, care a traversat teritoriul de la Nordul Dunarii, in drum spre Campia Panonica si a constatat caracterul laltino+on al limbii vorbite de poporul de la nordul Dunarii. 2. Crestinizarea Procesul a inceput in sec. 3 d.&. si reprezinta un element de distinctie al poporului daco-roman, fata de popoarele barbare pagane. Pe teritoriul tarii nu au e(itat multe centre crestine timpurii, iar literatura patristica *lucrarile Parintilor "isericii+ mentioneaza multe nume de pe teritoriul tarii, in frunte cu Sfantul 1postol 1ndrei. ,ntrucat procesul de crestinizare a poporului daco-roman a reprezentat o componenta a etnogenezei romanesti, inseamna ca, spre deosebire de toate popoarele vecine, poporul roman s-a nascut ca unul crestin si nu a fost crestinat ulterior, asa cum s-a intamplat cu slavii, mag$iarii, etc. 4n argument semantic in acest sens este e(istenta limbii romanesti, a sinonimiilor- ,,lege romaneasca' - ,,lege crestina' si ,,romOn' - ,,crestin'. ,nvaziile migratoriilor nu au putut influenta procesul etnogenezei romanesti, decat in a ,,-a perioada a procesului, singura influenta notabila fiind a slavilor, insa si ei u fost asimilati de catre poporul daco-roman. !. 7uralizarea Sub aspectul organizarii sociale, dupa retragerea aureliana, poporul daco-roman si-a continuat e(istenta in formele stravec$i si de organizare si anume obstile satesti sau teritoriale, astfel, pe fondul decaderii continue a vietii urbane, asistam la un proces de ruralizare a vietii sociale si in acest conte(t, obstea sateasta devine singura forma de convietuire a poporului daco-roman. <bstea a reprezentat o forma de organizare sociala, care a parcurs mai multe etape. ,n comuna primitiva, asistam la e(istenta obstilor gentilice, comunitati de munca, constituite pe baza legaturilor de rudenie. Dupa formarea satului, obstea dobandea un caracter teritorial, apartenenta indivizilor la colectiv realizandu-se pe baza teritoriului locuit. <bstea sateasca, datorita caracterului sau teritorial a supravietuit aparitiei satului si a reprezentat un element plasat la mi!locul distantei dintre stat si societatea gentilica. Ea are trasaturi comune cu societatea gentilica, in sensul ca este o forma de organizare sociala si are trasaturi sub aspectul criteriului teritorial. Poporul roman este un popor de obste, acesta purtand amprenta asupra naturii genetice a poporului. <bstile satesti au supravietuit pana tarziu, in sec. ; d.&., pastrandu-si nealterate organizarile sociale si normele intr-o forma usor modificata. Sub aspect terminologic, in limba romana e(ista 6 termeni utilizati pentru desemnarea obstilor satesti- ,,teritoriu' *de origine latina, Csat+ si un termen de origine traca *Ccatun+. Termenul de ,,sat' are in limba romana 6 acceptiuni- unul geografic, de asezare rurala si unul demografic, de totalizate a locuitorilor acelei asezari, sinonim cu termenul de obste sateasca. CARACTERELE O7STII SATESTI 1. Caracter teritorial Prin definitie, obstea sateasca este o asociatie de gospodarii familiale, reunite pe baza unui teritoriu stapanit in comun. Termenul care desemneaza teritoriul stapanit in comun este cel de ,,mosie', care este de sorginte traca, sinonim cu ,,proprietate' in anumite e(presii, de e(emplu, ,,mosie cumparata', ,,mosie mostenita'. Pentru a desemna partea care revine fiecarui membru al obstii din teritoriul stapanit in comun, avem termenul de ,,mos' in limba romana, alaturi de care a patruns si un termen de sorginte latina si anume termenul de ,,batran' *veteran+, de aici avand e(presia ,,mos batran'. Patrunderea slavilor a determinat aparitia in limba romana a unor dublete slave, de e(emplu ,,ocina', ,,debina', ,,bastina', ce sunt sinonime cu ,,mosie', in sensul de proprietate ereditara. 4n alt termen slav este cel de ,,megies', cu sens de ,,proprietar devalmas'. 4n alt argument lingvistic al caracterului teritorial si al vec$ii obsti la romana este pluralul pe care il intalnim foarte des in denumirea unor sate romanesti, ce la origine au fost antroponimice, apoi toponimice. 2. Caracter agral sau pastoral Caracterul agral este determinat de indeletniciri traditionale ale poporului roman- agricultura si cresterea vitelor. Corespunzator acestor indeletniciri, teritoriul obstei era impartit in campii de cultura, adica teritorii destinate agriculturii si pasunii, care, lato sensu, cuprinde si padurea, adica teritoriul destinat cresterii vitelor. Cresterea vitelor s-a realizat intr-o forma pastorala specifica, prin trans$umanta, intalnita in satele de munte si care nu inseamna nomadism, pentru ca ea nu poate fi inteleasa corect decat in legatura cu cealalta ocupatie traditionala a romanilor si anume agricultura, in sensul ca activitatea pastorala era cu caracter secundar, iar pe de alta parte, caracterul de stabilitate al ocuparii pastorale era dat tocmai de destinatia specifica acordata unor terenuri, aflate in $otarul obstei, cele utilizate e(clusiv pentru pasunat. ORGANIZAREA O7STILOR SATESTI iind o comunitate de munca, obstea sateasca se organizeaza in vederea desfasurarii in conditii optime a agriculturii si al pastoritului *principalele indeletniciri din cadrul obstei+. Nu avem marturii directe despre organizarea obstilor satesti, insa ea a putut fi reconstituita dintr-o serie de documenet scrise, ulterioare intemeierii statelor feudale romanesti, cat si din cercetarile sociale efectuate asupra unor obsti ce au supravietuit in Epoca 2oderna. Cert este ca in perioasa sec. 0 d.&. - sec. /: d.&., obstea se gasea in forma ar$aica si nu cunoastea stratificarea sociala a membrilor sai.

0rganele de conducere ale obstei erau, 1. .dunarea generala a e &rilor o&stei

1dunarea generala a membrilor obstei cuprindea pe toti membrii ma!ori ai obstei, ma!oratul fiind fi(at fie in raport cu varsta, intre /I si 3: de ani, fie in raport cu data casatoriei. Este controversata ideea participarii femeilor la 1dunarea Generala a obstei. Cert este ca ele particpau in orice caz la adunarile acelea la care urmau sa se adopte $otarari in ceea ce le priveste. 1ceasta adunare se numeste tot ,,obste' si se tinea la casa obstei, iar in zilele de sarbatoare se tinea la "iserica. Ea era convocata prin viu grai de la om la om. 1dunarea Generala a membrilor obstei avea urmatoarele atributii- $otareste asupra patrimoniului obstei - organizeaza munca colectiva - supraveg$eaza relatiile de famillie - rezolva conflictele dintre membrii obstei - ratifica transferuri de bunuri dintre membrii obstei si inc$eia diferite conventii - asigura organizarea si intretinerea "isericii satului si a cultului religios 2. S+atul oa enilor runci si &atrani Sfatul cuprinde pe cei mai respectati oameni ai obstei, membrii de baza ai obstei, cu atributii !urisdictionale. !. .lesii o&stei 1lesii obstei erau persoane imputernicite cu e(ercitarea unor atributii speciale. Denumirile acestora amintesc de denumirile unora dintre dregatorii statului feudal, ceea ce demonstreaza continuitatea poporului roman- ,ornicul *strange contributiile membrilor obstei+ - postelnicul *are grii!a de "iserica satului+ - logo+atul *este stiutor de carte si scrie actele obstei+ - ne esnicul *are gri!a de gardurile campiei de cultura+ * ?itarul *pazea recolta+ * ?udele *este seful militar al satului si are atributii !urisdictionale+ - termen latin ce provine de la dumvirii iure dicundo 1lesii obstei erau imputerniciti c$iar sa aplice anumite pedepse acelora dintre membrii obstei ce nu le indeplineau dispozitiile. 1lesii obstei se aflau sub controlul permanent al 1dunarii Generale a obstei, care ii numea, ii revoca din functii, le stabilea atributiile si controla e(ercitarea acestora. <bstea sateasca este cea mai simpla forma de organizare teritoriala a poporului daco-roman, ceea ce nu elude posibilitatea incadrarii ei in forme teritoriale mai vaste, precum uniuni de obsti sau confederatii de obsti sau obstile de obsti. ,ntr-adevar, din considerente de natura economica, precum folosirea unitara a versantului unui munte, a vaii unui rau sau din necesitati de natura militara, legate de organizarea apararii in comun, uneori obstile se organizau in cadrul uniunilor satesti, pastrandu-si nealterate autonomia, organizarea interna, normele de conduita. 4nele dintre uniunile de obsti au evoluat spre forme de organizare de natura politica, de unde au rezultat formatiunile prestatale de tip feudal. Confederatia obstei avea un organ suprem de conducere, 2arele Sfat, alcatuit din reprezentantii obstilor componente, ce avea urmatoarele atributii- - rezolva problemele patrimoniale comune - solutioneaza conflictele dintre obstile componente - stabileste contributia fiecarei obsti - organizeaza apararea satelor ,nsa problemele interne ale obstilor componente continuau sa fie solutionate de organele proprii ale acestora. E(ista o serie de dovezi scrise cu referire la e(istenta obstilor satesti ale daco-romanilor si apoi ale romanilor, in perioada retragerii aureliene, in sec. ; d.&. Ele sunt relativ putine, dar deosebit de semnificante. De e(emplu, o scrisoare datata sec. 0 d.&, in limba greaca, adresata de o comunitate crestina din Dacia Gotica unei comunitati crestine din Dacia Capadocia si in care e(ista mentiuni referitoare la patimile Sfantului Sava, un martir crestin, care a trait intr-un sat de la Nordul Dunarii, ceea ca rezulta ca e(ista informatii referitoare la e(istenta unor sate stabilite cu o popoulatie sedentara, ce se indeletniceau cu agricultura. ,n lucrarea ,,Strategicon' al ) paratului &izantin Mauriciu, elaborata in sec. % d.&., se vorbeste de populatie romanica de la Nordul Dunarii, care vorbeste limba latina si era organizata in sate, de-a lungul raurilor, avand ca ocupatii principale agricultura si crestere vitelor. NORMELE DE CONDUITA ALE O7STILOR SATESTI iind o comunitate de munca, normele de conduita ale obstilor satesti s-au statornicit in legatura cu indeletnicirile membrilor obstei, obiectul muncii, relatiile ce se stabileau intre membrii obstei, cu privire la e(ercitarea indeletnicirilor traditionale. Pe baza acestor norme fundamentale au fost elaborate si celelalte norme de conduita ale dacilor si anume cele ce vizau statutul persoanei, familiei, invoielile si procedura de solutionare a conflictelor dintre membrii obstei. 1. Nor e ce regle enteaza proprietatea

Stapanirea e(ercitata de membrii obstei imbraca 6 forme- a. stapanirea de,al asa si &. stapanirea indi,iduala. Ele sunt in esenta forme de apropiere a folosintei si nu se confunda cu proprietatea privata. 1ici termenul de ,,proprietate' este folosit nu in sens !uridic, ci in sens economic. a. se aflau in stapanirea de,al asa paduri, pasuni, izlazuri, apele, iar in epoca obstei ar$aice si turmele comune, fondul de rezerva pentru anii cu recolta slaba, moara satului, bogatiile subsolului. 4n corolar al stapanirii devalmase era in posibilitatea membrilor obstei de a instraina parti din mosia satului, in vederea pastrarii unitatii si integritatii acestora. &. la baza stapanirii indi,iduale se afla munca proprie depusa de fiecare membru al obstei pentru amena!area unui bun aflat anterior in devalmasie si care dobandeste prin incorporarea acelei munci o valoare economica noua. Prima desprindere din fondul devalmas a fost terenul pe care membrii obstei si-au intemeiat casa si curtea, ceea ce rezulta ca la romani intalnim sub numele de ,,$erediu' locul de casa si gradina. Semnul distinctiv al trecerii gospodariei comune in stapanirea individuala il reprezinta gardul. 4n proces asemanator a cunoscut si campul de cultura, denumit si ,,tarina' *,,racla'+, ce era impartit in loturi de cultura atribuite membrilor obstei prin tragere la sorti, dar nu in sistemul asolamentului ca la geto-daci, ci o data pentru totdeauna, de aceea loturile de cultura se mai numeau si ,,loturi matca', pentru ca dau posibilitatea celor de la stapanire sa utilizeze si celelalte terenuri din $otarul obstei, aflate in stapanire devalmasa. Totodata, membrii obstei puteau lua in stapanire individuala si anumite parti din restul $otarului devalmas. De e(emplu, loturi de cultura obtinute prin defrisari, adica stapaniri locuresti. Trecerea terenurilor din stapanirea devalmasa in stapanirea individuala se face cu acordul si cu supraveg$erea obstei, ce continua sa e(ercite asupra teritoriului un drept superior de supraveg$ere si control. Curs $ 0$.11.2008 Procesul de trecere a terenurilor din stapanirea devalmasa in stapanirea individuala nu a insemnat dezagregarea obstilor satesti, intrucat obstea continua sa traiasca, sa e(ercite si asupra teritoriilor in stapanirea individuala un drept superior de supraveg$ere si control, care s-a materializat in 9egea Tarii prin institutia dreptului de protinis *dreptului de precumparare sau de rascumparare+. 2. Nor e pri,itoare la relatiile de unca

iind o comunitate de munca, obstea sateasca a organizat indeletnicirile principale, agricultura si cresterea vitelor statuand, in acest sens, norme speciale referitoare la- repartitia campului de cultura intre membrii obstii, stabilirea felului culturii, suprafata fiecarui lot, stabilirea tipului de desfasurare a unor activitati agricole, distribuirea recoltei pentru consumul personal al membrilor obstei si pentru fondul de rezerva, norme referitoare la stabilirea locurilor si perioadelor de pasunat, norme privitoare la impartirea productiei turmelor comune. E(emple si alte norme, care reglementeaza si alte activitati la nivelul obstei, vanatoarea si pescuitul, dupa cum e(istau norme de conduita constituite pe masura aparitiei unor activitati *mestesugurile+, norme potrivit carora cei care realizau asemenea activitati, care necesitau pregatire speciala, erau indreptatiti la proprietatea asupra muncii lor. !. Nor e re+eritoare la statutul persoanelor Principalul fundament il reprezinta egalitatea membrilor obstei, determinata, pe de o parte, de stapanirea devalmasa a pamantului si pe de alta parte de desfasurarea activitatii economice fundamentale in comun. Evidentierea unor membri ai obstei, de e(emplu, cei ce erau alesii obstei, se facea dupa calitatea lor si nu dupa criteriul stratificarii sociale. ". Nor e re+eritoare la +a ilie3 succesiuni si o&ligatii ,n perioada obstei ar$aice, familia unica compusa din parinti si copii, reprezenta elementul structural al obstei, caracterizat prin aceeasi egalitate a membrilor, ca si obstea in ansamblul sau. Egalitatea, la nivelul familiei, era determinata ca si in cazul obstei de munca, in comun, desfasurate in cadrul gospodariei si stapanirea comuna asupra patrimoniului familiei. 1ceasta egalitate a avut drept consecinta e(istenta unor obligatii reciproce de intretinere, atat intre parinti, cat si intre soti. )n ateria organizarii +a iliei, influenta ma!ora a e(ercitat-o traditia geto-daca spiritualizata sub influenta crestinismului. 1stfel, casatoria se realizeaza prin liberul consimtamant al partilor, insotita de bunacuviinta religioasa, devotamentul era admis la cererea oricareia dintre soti, intre acestia e(istand deplina egalitate in pronuntarea motivelor de divort, irevocabile. )n ateria succesiunilor, descendentii aveau egala vocatie succesorala la mostenirea mosiei familiei, fiind recunoscut totodata si dreptul la mostenire al sotului supravietuitor, consacrat, de altfel, si in dreptul roman postclasic. )n ateria o&ligatiilor3 toti membrii obstei aveau deplina capacitate de a inc$eia conventii, acestea fiind total libere de forma, spre deosebire de dreptul roman, unde unele contracte erau supuse unui formalism riguros. Cea mai raspandita conventie era vanzarea, care, asa cum evolua sub influenta dreptului bizantin, devenise consensuala translativa de proprietate. < alta conventie des intalnita era de sc$imb, dat fiind caracterul natural al economiei acelei perioade. #. Nor e re+eritoare la raspunderea si solutionarea litigiilor 7aspunderea membrilor obstei pentru faptele ilicite cauzatoare de pre!udicii, precum si solutionarea conflictelor dintre membrii obstei se realizau pe baza sistemului solidaritatii rudelor si a compozitiunii voluntare *Plegea talionului+. Solidaritatea obstei, in ansamblul sau, se manifesta atunci cand aceasta trebuia sa raspunda pentru faptele ilicite cauzatoare de pre!udicii savarsite de unul dintre membrii sai asupra unui membru al unei obsti invecinate *articolele de !udecata erau comune pentru pricini civile si penale si anume Sfatul oamenilor buni si batrani, !udele, instante ce puteau pronunta $otarari, mergand pana la alungarea din obste a celui ce comisese o fapta grava+. ,n ateria pro&elor se contureza inca din aceasta perioada unele probe fundamentale pentru practica !udiciara romaneasca si anume

!uramantul cu brazda si proba cu !uratori, pe care le vom regasi reglementate si in 9egea Tarii, ceea ce atesta cotinuitatea poporului roman. ,n ceea ce priveste materia procedurii, instantele erau aceleasi atat pentru cauze recidive cat si pentru cauzele penale. @udele si s+atul oa enilor &uni si &atrani -aceste instante aveau competenta de a cerceta litigiile deduse spre solutionare in fatal or si de a pronunta $otarari care sa contina sanctiuni la adresa membrilor obstei mergand pana la e(cluderea membrilor din colectivitate. Pe plan probativ, se contureaza inca din aceasta perioada o serie de probe fundamentale in practica !udiciara -Muramantul pe brazda si proba cu !uratii, ceea ce arata continuitatea poporului roman si pe planul institutiilor sale !uridice. 5&stea sateasca sau teritoriala este cea mai simpla forma de organizare social ape criteriul teritorial a unei colectivitati umane ceea ce nu e(clude insa posibilitatea ei de a se incadra in forme teritoriale mai vaste-D uniunile de obsti sau confederatiile de obsti din obsti si obsti de obsti. 1ceste uniuni de obsti se constituiau din necesitati de aparare sau necasitati economice, mai buna e(ploatare a vai unui rau sau a versantului.<bstile componente isi pastrau autonomie, organele de conducere sdi normele proprii de conduita.Confederatia de obsti avea la randul sau un organ de conducere alcatuit din reprezentantii obstilor componente si care avea o serie de atributii 1.rezol,area pro&le elorpatri oniale co une 2.solutionarea litigiilor dintre o&stile co ponente !.sta&ilirea contri&utiei +iecarei o&sti co ponente ".organizarea siste ului co un de aparare ,n virtutea autonomiei obstilor componente continuau sa solutioneze prin organizatii proprii toate problemele lor interne. APARITIA PRIMELOR )ORMATIUNI PRESTATALE DE TIP )EUDAL ,nc$eierea procesului etnogenezei romanesti a dus la afirmarea poporului roman dpdv etnic ca un popor cu personalitate proprie, care a utilizat apelativul roman pentru a se desemna, apelativ !ustificat atat din perspectiva auto$tonilor geto-daci, locuitori ai unor teritorii ce au fost parte integranta din ,mperiul )oman. Semnificativ in acest sens este ca ,mparatul bizantin !onstantin Por1irogenetul, referinduse la locuitorii spatiului carpato-dunareano-pontic, ii denumeste romani pentru a-i deosebi de barbari. 2ai mult, celelalte popoare vecine, slavii, mag$iarii, ii desemnau pe romani cu termeniii de ,,vala$i', ,,ola$i', ,,volo$i', termeni prin care aceste popoare ii denumeau pe fostii locuitori ai ,mperiului )oman, ceea ce inseamna o recunoastere implicita a originii romane a poporului roman. ,ar poporul roman nu s-a afirmat nu doar dpdv ca un popor romanic, ci si dpdv religios, ca un popor crestin-ortodo(, pentru a se deosebi de celelalte popoare pagane si catolice. 1firmarea poporului roman ca un popor crestin ortodo( si lupta sa contra propagarii catolice este ilustrata intr-o scrisoare a Papei Grigore al ,Q-lea din /630, in care acesta deplange succesele pseudo-episcopilor ortodocsi si vla$ilor din dioceneza cumanilor din 2oldova. ,n perioada feudalismului timpuriu *sec. /: - /0 d.&.+ la nivelul obstilor satesti au avut loc o serie de transformari, in sensul ca egalitatea membrilor obstei face loc stratificarii sociale de tip feudal, iar vec$ile norme de conduita fac loc unor norme cu caracter !uridic, care reglementeaza noile relatii sociale si de productie. Pe acest fond se adancesc inegalitatile sociale din cadrul obstilor si incep sa se contituie clasele si categoriile sociale proprii feudalismului, precum si relatiile de productie de tip feudal. 1stfel, din randul membrilor obstii si in special dintre alesii obstei se evidentiaza anumite persoane, care acapareaza terenurile obstii, devenind aristocratia formatiunilor prestatale de tip feudal si embrionul viitoarei clase a nobililor feudali. E(istenta proprietatii feudale este oglindita in documentele medievale, cum ar fi Diploma ,oanitilor */60H+, unde sunt desemnati prin sintagma 33 a?ores terrae4 *,,mai marii pamantului'+ sau intr-o scrisoare de la inceputul sec. al Q,Q - lea a lui ,nocentiu al ,,, - lea, referitoare la Sudul 2oldovei, in care sunt desemnati prin termeni ca ,,duces' si ,,domni'. Toata aceasta terminologie sugereaza ca feudalii erau cei mai putenici dpdv economic, iar puterea lor economica statea la baza puterii lor politice. Tot in aceasta peioada a feudalismului timpuriu, bisericile si manastirile au inceput sa acumuleze iazuri, ceea ce a dus la formarea clasei feudalilor ecleziastici, alauri de aceea a feudalilor laici. 9a celalalt pol al societatii feudale in curs de constituire se afla marea masa a taranimii, desemnata de Diploma ,oanitilor prin sintagma ,,rustici valahi", adica taranii dependenti de ma!ores terrae. 1cest document arata ca feudalii romani se bucurau din partea taranilor dependenti de renta feudala prestatala sub cele 3 forme ale sale- venituri, foloase si slu!be, adica renta in bani, produse si in munca. Cea mai mare parte a taranimii era organizata in obsti satesti, intre acestia si nobilii feudali e(istand un conflict permanent, ca urmare a incercarilor nobililor feudali de a destrama obstile si de a acapara pamanturile taranilor. ,ata deci ca obstea sateasta era in zorii Evului 2ediu si un mi!loc de aparare a taranilor impotriva feudalitatii. C$iar si taranii dependenti erau organizati in obsti si continuau sa pastreze in folosinta loturile de cultura, care se numarau sorti. < data cu formarea claselor sociale fundamentale ale societatii feudale si a relatiilor de productie de tip feudal, apare si contradictia fundamentala a societatii feudale si anume aceea intre taranii dependenti si nobilii feudali. Pe acest fond, potrivit legii dialectice a luptei contrariilor trebuie sa dea nastere formatiunilor prestatale de tip feudal, care au aparut si s-au organizat pe intreg teritoriul locuit de roman, inca din sec. ;. Ele erau desemnate prin termenul generic de ,,tara' sau de ,,campulung', termeni care desemnau uniunile sau confederatiile de obsti. Termenul de ,,tara' din limba romana este de sorginte latina, de la ,,terra', insa limba romana este singura limba romanica in care termenul a patruns cu sensul de organizare politico-statala si nu cu un sens material de pamant, ca in celelalte limbi romanice. ,n limba romana, pentru sensul material de pamant avem cuvantul ,,pamant', de sorginte latina *,,pavimentum' C ceea ce acopera+. C$iar si atunci cand termenul de tara are sensul secundar de pamant, referirea este la teritoriul unei formatiuni politicostatale. 1ceasta denumire generica de tara este completata cu o serie de termeni ce indentifica diversele formatiuni prestatale dupa o serie de criterii- a. geogra+ic< Tara &ategului &. etnic< Terra #la$orum c. etnico * geogra+ic< Tara "rodnicilor d. al persoanei conducatorului< Tara lui 9itovoi, 2enumorut

Denumirile tarilor care contin vec$i termeni toponimici si $idronimici atesta vec$imea si continuitatea popoarelor romanesti pe acele tinuturi. Denumirilor tarilor care contin determinative cu caracter etnic sunt date de celelalte popoare si confirma inc$eierea procesului etnogenezei romanesti si afirmarea poporului roman ca un popor cu personalitate proprie. Denumirile tarilor care contin referiri la numele persoanei conducatorului semnifica saltul calitativ de la stadiul obstilor si uniunilor de obsti la stadiul organizat de tip politic. ,n afara termenului de tara pentru desemnarea formatiunilor prestatale feudale e(ista in limba romana si alti termeni care nu sunt de origine latina, care sunt dublete ale termenului de tara. De e(emplu, termenul de ,,!upa-!upan-!upan', care este de sorginte traca, precum si termenii de cnezat, voievodat. E(istenta acestor cuvinte germane si slave in vocabularul limbii romane si utilizarea lor pe scara larga in Epoca 2edievala i-a facut pe unii autori sa considere in mod gresit ca institutia cnezatului si a voievodatului n-ar fi institutii originale romanesti, ci imprumutate. 1ceasta conceptie nu poate fi acceptata, pentru ca termenii au patruns in limba romana ca dublete, pe fondul influentei e(ercitarii de popoarele migratoare asupra etnogenezei romanesti, mai ales in ultima ei etapa, iar un alt argument in combaterea acestei afirmatii este acela al evolutiei diferite a institutiilor in cauza, la romani. 9a slavi, termenul de cneaz este sinonim cu cel de duce. ,n ierar$ia feudala slava, voievodul este subordonat cneazului si nu are atributii !urisdictionale. 9a romani, voievodul este superior cneazului, fiind mai mare peste o confederatie de cnezi si continua pe un plan superior atributiile !urisdictionale ale !uzilor si cnezilor. Conducatorii de formatiuni prestatale feudale dispuneau de asezari intarite si de cele militare compuse din curtenii cu a!utorul carora tineau in ascultare pe taranii dependenti si asigurau apararea impotriva atacutilor straine, infaptuind astfel functii in'erne *a tine in ascultare masa taranilor dependenti+ si e8'erne *aparare impotriva atacurilor straine+ ale acestor formatiuni de tip politico-statal. Efectivele militare respective alcatuiesc ceea ce Diploma ,oanitilor denumeste 33apparatus &eliceus4 *aparatul razboinic+. ormatiunile prestatale feudale nu dispuneau, insa, de forta necesara unei aparari eficiente impotriva atacurilor tot mai frecvente si puternice ale popoarelor vecine, intrucat respectivele formatiuni prestatale isi e(ercitau autotitatea pe teritorii restranse, nemaiavand puterea necesara pentru intretinerea unor efective militare corespunzatoare. ,n acest conte(t, catre sfarsitul sec. /3, inceput de sec. /0, pe fondul dezvoltarii fortelor de productie si al uitarii relatiilor de productie de tip feudal, cresc si veniturile feudalilor romani, iar acestia cauta din ce in ce mai mult sa-si asigure e(clusivitatea e(ploatarii domeniilor lor si sa nu mai imparta cu feudalii straini, ai caror vasali erau veniturile regiunilor romanesti, atitudine incompatibila cu recunoasterea autoritatilor vremii. 9a randul lor, micii tarani dependenti nu mai agreau dubla e(ploatare feudala si s-au situat de partea feudalilor romani, in lipsa lor, impotriva feudalilor straini. 1ceasta lupta desfasurata sub conducerea capeteniei feudale locale a avut ca rezultat crearea statelor feudale romanesti, un proces istoric, cu trasaturi comune la scara intregului spatiu locuit de romani, dar si cu o serie de particularitati de la o tara romaneasca la alta. De aici rezulta ca formarea statului feudal roman este rezultatul dezvoltarii fortelor de productie feudale, al contraindicatilor de clasa, interne si al luptei poorului roman contra dominatiei straine in cadrul unui determinism de tip dialectic, ceea ce valideaza !ustetea singurei teorii corecte formulata de istoriografia romana in legatura cu formarea statului roman feudal de sine statator, care este teoria lu Nicolae "alcescu, acesta referindu-se la formarea 2oldovei si a Tarii )omanesti, in combaterea teoriei descalecatului, pentru ca niste ,,s'a ani se s'a'e asa mici recum )a(arasul Si Maramuresul nu u'eau a*ea des'ula u'ere s re a cu rinde asemenea ro*incii"# Prin urmare, ,,$eudali'a'ea nu se u'ea in'roduce in aces'e 'ari cu aces'i domni"# Ceea ce insemna ca formarea statelor feudale romanesti nu poate fi rezultatul unei actiuni e(terne, ci este rezultatul unui proces intern de feudalizare. Curs % 1!.11.2008 )ORMAREA DREPTULUI )EUDAL NESCRIS .)ORMAREA LEGII TARII0 ,n perioada sec. 0 - sec. ;, la nivelul obstilor satesti a e(istat un sistem de reguli de conduita care reglementeaza relatii sociale e(istente la nivelul obstilor. Conducerea colectiva a obstilor veg$ea la respectarea si aplicarea acestor reguli de conduita ce erau reguli sociale fara caracter !uridic. Ele reprezinta vointa comuna a membrilor obstei si interesele generale ale obstilor si erau respectate de comun acord de toti membri obstilor pe baza deprinderii si obisnuintei. Nu erau inzestrate cu o sanctiune statala, ci cu o sanctiune obsteasca aplicata de organele de coducere a obstilor. Transformarea acestor norme din norme sociale fara caracter !uridic in norme !uridice a presupus intocmirea cumulativa a doua trasaturi caracteristice- 1. dobandirea unui continut de clasa si 2. dobandirea unei sanctiuni specifice de natura statala aplicata cu a!utorul aparatului de constrangere al statului. 1ceste doua trasaturi caracteristice s-au conturat ca rezultat al stratificarii sociale si formarii aparatului coercitiv al statului, menit sa asigure respectarea normelor de drept. Transformarea normelor sociale de la nivelul obstilor satesti la nivelul !uridic a fost surprinsa de marele istoric Nicolae ,orga ce a denumit sistemul de norme de drept de la nivelul obstilor cu sintagma ,,dre ' o ular ro riu comuni'a'ilor sa'es'i li&ere"# ,nsa formarea 9egii Tarii s-a realizat si pe o alta cale si anume aparitia de noi norme !uridice corespunzatoare noilor realitati economice si sociale ale societatii feudale aflata in plin proces de constituire. 1ceste noi reguli de drept conturate inca din timpul feudalismului timpuriu s-au amplificat si diversificat in timpul feudalismului dezvoltat. Din aceasta categorie de norme !uridice fac parte norme ce reglementeaza privilegiile nobilimii, obligatiile taranilor dependenti e(primate sub cele trei forme ale rentei feudale, sistemul relatiilor feudale de vasalitate, precum si norme ce reglementeaza organizarea politica a societatii feudale- caracterul ereditar al institutiei cnezatului, caracterul electiv al institutiei voievodatului, caracterul electivo-ereditar al institutiei domniei. Pe planul formei aceste norme de drept imbracau forma cutumei sau a obiceiului !uridic, sens in care Dimitrie Cantemir califica dreptul acestei perioade ca fiind un ,,ius non scriptum'. Nicolae "alcescu precizeaza in acelasi sens ca romanii de la intemeierea ambelor principate n-au avut legi scrise. Cunoasterea dreptului nostru feudal nescris a fost posibil pe baza dovezilor scrise interioare si straine din perioada in care el a fost in vigoare. Dintre sursele interne de cunoastere a 9egii Tarii, cele mai importante sunt $risoavele domnesti *reprezinta acte cu caracter individual de aplicare a legilor si care fac repetate referiri la dreptul nescris, dar cunoscute de intregul popor roman+. ,n ceea ce priveste

sursele e(terne de cunoastere a 9egii Tarii, acestea sunt documente emanand de la cancelariile straine ce mentioneaza si ele e(istenta dreptului poporului roman pe care il denumesc- ,olosc:izo:on *documentele cancelariei polone+, zacon,lasAi *documentele cancelariei sarbe+, ius,ala:icu , le> ola:oru *redactate in limba latina a cancelariei mag$iare+. 1ceste denumiri arata ca strainii, atunci cand denumeau dreptul nostru feudal nescris, aveau in vedere caracterul etnic al poporului roman, concepand pe cale de consecinta dreptul acestui popor ca pe un drept personal. Spre deosebire de straini, romanii au desemnat mereu dreptul lor feudal nescris *obisnuielnic+ prin sintagma ,,9egea Tarii' *obiceiul pamantului+, termenul de pamant fiind in aceasta e(presie sinonim cu termenul de tara. ,n constiinta poporului roman, 9egea Tarii aparea ca un drept vec$i, ca o suma de obiceiuri din batrani, de la alcatuirea tarii si c$iar anterioare acesteia pana la aparitia pravilelor. 9egea Tarii reprezinta singurul izvor de drept in sens formal, dar c$iar si dupa adoptarea pravilelor bisericesti si apoi a celor laice, 9egea Tarii a ramas dreptul comun in toate materiile. ,n cadrul procesului istoric de formare a 9egii Tarii pot fi decelate urmatoarele etape 1. sec."*- *cand 9egea Tarii cuprinde numai norme de conduita fara caracter !uridic ale obstilor satesti+ 2. sec. -*1" *cand aceste norme devin norme de drept, intregindu-se cu norme !uridice noi relative la organizarea formatiunilor prestatale de tip feudal, la relatiile dintre aceste entitati si supusii lor, precum si la relatiile de e(ploatare dintre nobilii feudali si taranii independenti+ !. dupa +or area statelor +eudale ro anesti de sine statatoare *cand 9egea Tarii devine sistem de drept atotcuprinzator, incluzand intraga materie a dreptului public si privat+. TRASATURILE LEGII TARII 1. Caracter unitar 9egea Tarii are un caracter unitar pe intreg teritoriu locuit de romani, semnificativa in acest sens fiind utilizarea termenului generic de tara, desi am vazut ca tarile purtau diverse denumiri in vederea identificarii lor. Caracterul ei unitar s-a pastrat si dupa intemeierea statelor feudale romane desine statatoare iar unitatea de continut a dreptului nostru feudal nescris a reprezentat o e(presie pe planul determinismului de tip dialectic, a conditiilor economice si sociale identice si a cadrului unitar in care s-a format poporul roman. 2. Caracter teritorial3 i o&iliar 1cest caracter rezulta c$iar din denumire, in sensul ca reprezinta dreptul unei populatii organizate dpdv politic sau 9egea unei tari *legea unui teritoriu aflat sub organizare statala+. Este foarte important sa subliniem acest caracter pentru ca 9egea Tarii se deosebeste de dreptul popoarelor migratoare si este un drept personal. Caracterul teritorial mobiliar al 9egii Tarii este demonstrat si de impre!urarea ca institutia !uridica centrala a dreptului nostru consuetudinar este institutia proprietatii, ce cunoaste o ampla si minutioasa reglementare. !. 9egea tarii e o creatie originala a poporului roman, izvorata din modul de viata al stramosilor nostri si al daco-romanilor. Din forma lor tipica de organizare sociala rezulta obstea sateasca, astfel incat influentele straine e(ercitate asupra institutiilor !uridice romane s-au limitat la aspectul formei, la terminologie si nu au afectat cu nimic continutul institutiilor !uridice romane astfel incat aceste influente sunt regasite ca dublete ale terminologiei originare de sorginte latina, traca. ,n literatura de specialitate au fost formulate mai multe opinii in legatura cu originea 9egii Tarii. Pot fi impartite in doua categorii- ). teorii oniste, cu privire la formarea 9egii Tari, intre care mentionam si originea pura romaneasca formulata de istoricul "ogdan Petriceicu &asdeu si #asile Parvan si de !uristii Stefan <nginescu, ,van Peres, 1ndrei )adulescu, toti adepti ai scolii latiniste. 1poi teoria originii pur trace a 9egii Tarii formulate de istoricii ,oan 1ndriesescu si Nicolae Densusianu si !uristii ,oan Nade!de si George &otinean, teoria originii sla,e dezvoltata de istoricii Dimitrie <nciu si 1.D. Qenopol si !uristii Paul Negulescu si Constantin Dissescu, teoria originii ger ano*ungare ramasa izolata in literatura de specialitate. . doua categorie de opinii e cea referitoare la teoriile dualiste- teoria originii daco*ro ane a 9egii Tarii dezvoltata de Dimitrie Cantemir si Nicolae ,orga. Toate aceste teorii pacatuiesc prin e(clusivismul lor, pentru ca ele negli!eaza creatia !uridica a poporului roman, popor ce potrivit autorilor si-ar fi constituit un sistem de drept numai din mosteniri si influente ale altor popoare. Deficientele acestor constructii teoretice pleaca de la viciul fundamental al metodei de utilizare- metafizica, potrivit careia dreptul este redus la un continut ideatic si conceptual, rupt de realitatea economica si sociala si pe acest fond principala preocupare o reprezinta stabilirea pe cale comparativa a filiatiei ideilor si identificarea primordialitatii unora in raport cu altele aplicand aceasta metoda la cercetarea originii 9egii Tarii. 1utorii invocati au rezolvat c$estiunea in felul urmator- atunci cand au constatat asemanare intre institutiile 9egii Tarii si institutiile din dreptul unor popoare vecine au afirmat ca este vorba de un imprumut din dreptul strain, iar atunci cand nu e(istau asemanari au considerat ca este vorba despre o institutie mostenita. ,n acest sens George &otineanu mentioneaza ca dreptul roman este originar numai in masura in care nu prezinta vreo asemanare cu vreo institutie !uridica straina, caci este vorba in mod invariabil de un imprumut. 2ergandu-se pe aceasta linie de gandire s-a a!uns ca in prea!ma razboiului, in literatura de specialitate din tara noastra, sa se realizeze o clasificare a institutiilor !uridice ale 9egii Tarii in 3 categorii- institutii ostenite, i pru utate si originale, in care au fost incluse doar acele institutii, care, in urma unei analize comparative, nu puteau fi incadrate in primele doua categorii. Pentru a analiza problematica originii 9egii Tarii este necesar sa utilizam metoda dialectica de cercetare a originii si evolutiei fenomenului !uridic. Este vorba despre legea determinismului potrivit careia suprastructura sociala in care se include este determinata de baza economica a societatii si din aceasta perspectiva se e(plica asemanarile dintre unele institutii din 9egea Tarii si institutii din dreptul unor popoare vecine. Conditiile materiale de e(istenta asemanatoare genereaza reglementari asemanatoare, astfel incat asemanarile nu

reprezinta cu necesitate rezultanta efectului unui imprumut. S-au constatat asemanari intre 9egea Tarii si dreptul indian. 1ceste asemanari nu pot fi e(plicate prin imprumut, avand in vedere ca cele doua popoare nu s-au aflat in legatura de-a lungul istoriei. Pe de alta parte, nu putem intelege de ce aceste asemanari nu s-ar datora unui imprumut in sens invers, adica din dreptul roman catre popoarele vecine. 4tilizand metoda dialectica de cercetare putem face si distinctia dintre factorii ce au determinat o anumita reglementare si factorii ce au influentat reglementarea respectiva. 1stfel spus, putem face distinctia dintre origine si influenta in cadrul procesului de formare a 9egii Tari, astfel incat, utilizandu-se aceasta metoda de cercetare, putem trage concluzia ca 9egea Tarii este creatia originala a poporului roman, avand la baza dreptul daco-roman si influentele de natura terminologica, din partea unor popoare vecine, insa constituirea dreptului nostru feudal nescris a fost determinat in mod nemi!locit de conditiile materiale de e(istenta in care s-a format si a evoluat poporul roman si de forma sa traditionala de organizare, obstea sateasca. Totodata, in literatura noastra de specialitate s-au conturat o serie de opinii referitoare la sfera de aplicare a 9egii Tarii, referinduse la continutul sau normativ, ce rezulta o diversitate de opinii. <pinia lui 2icolae Iorga- 9egea Tarii ar fi un drept al agricultorilor si pastorilor fara continut de clasa. Este o opinie criticabila pentru ca dreptul are mereu un continut de clasa si este e(presia de vointa a clasei dominante. <pinia lui Dimitrie 0nciu- 9egea Tarii reglementeaza organizatia cneziala si voievodala cu care poporul roman a aparut in istorie in zorii Evului 2ediu. Cercetarile sociologice, desfasurate in perioada interbelica de catre marele profesor Dimitrie Gusti si continuate dupa razboi de &enri Stal si Petre Panaitescu, au evidentiat !ustetea singurei opinii acceptabile referitoare la sfera de aplicare a 9egii Tarii, ce este opinia lui 2icolae 3alcescu- ,,multa vreme obiceiul pamantului a tinut loc si de constitutie politica si de condica tivila, criminala', astfel zis, 9egea Tarii este un sistem de drept atotcuprinzator, ce reglementeaza intreaga materie a dreptului public si privat. I DREPTUL PU7LIC Dreptul public este organizarea de stat a statelor feudale romanesti. 1. 5rganizarea de stat a Moldo,ei3 6arii 7o anesti 'stat +eudal de sine statator( .. )nstitutia do niei Domnul este organul suprem al puterii de stat si varful ierar$iei feudale in cadrul sistemului relatiilor feudale de vasalitate. ,nstitutia domniei este una romaneasca originala, ce a aparut odata cu formarea statelor feudale romanesti de sine statatoare, ca o treapta superioara in procesul de evolutie istoric a formatiunilor prestatale de tip feudal. iind una originala, nu are un corespondent in statele vecine, iar termenul ce desemneaza institutia este de sorginte latina, ,,dominus'. Potrivit conceptiei feudale, tilul de domn semnifica independenta, pozitia unui sef de stat, ce nu recunoaste o autoritate superioara. <riginea institutiei este duala. Pe de o parte, se afla in traditiile formate in cadrul formatiunilor prestatale de tip feudal, iar pe de alta parte, ea isi afla filonul intr-o serie de trasaturi ale monar$iei bizantine, ce pastra amintirea organizarii politice romane, avea ca fundament ideologic crestinismul ortodo( si continea premisele necesare pentru centralizarea puterii in stat si apararea independentei de stat. Este suficient sa amintim titulatura imparatului roman a ,mperiului tarziu de la Diocletian catre finele imperiului - ,, dominus edeus'. Purta titulatura si de 2are #oievod, e(ercitand in aceasta calitate prerogative de Domn Suprem al armatei si !udecator suprem. Ca domn, el este in plus stapanul tarii dpdv teritorial. ,n calitate de sef de stat e(ercita o serie de atributii de ordin politico-administrativ, militar, !udecatoresc, legislativ, atributiuni ce au fost ingradite pe de o parte de 9egea Tarii, si pe de alta parte de marii boieri, ce au !ucat un rol deosebit in conducerea statului. Pe plan politico-administrativ, Domnul era acela care stabilea impartirea politico-administrativa a statului, incasarea darilor si prestatiile catre domnie, ii numea si revoca pe dregatori, batea moneda, e(ercita tutela asupra bisericii, avand dreptul de a-i numi pe mitropoliti, episcopi si ecumeni, inc$eia tratatele de alianta comerciala cu celelalte state, declara starea de razboi si de pace. Curs 8 20.11.2008 Pe plan ilitar, domnul, in calitate de mare pretor, era conducatorul armatei. 9a inceput coordona steagurile marilor boieri, apoi oastea cea mica, iar in cazurile in care teritoriul tarii era invadat, el ridica la lupta si conducea oastea cea mare a tarii. Pe plan ?udiciar, domnul era !udecatorul suprem al tuturor supusilor, putea !udeca orice pricina si putea pronunta pedeapsa cu moartea, confiscarea averii. El delega uneori atributii !urisdictionale sau le putea conferi nobililor feudali *boieri, manastiri+ pentru poporul de pe domeniile acestora, cu ocazia acordarii imunitatilor feudale. &otararile !udecatoresti pronuntate de domn se bucurau de forta !uridica sau de autoritate de lucru !udecat, numai pe durata domniei acestuia. Domnii nu puteau re!udeca procese si nu putea modifica $otarari pronuntate anterior. Domnul !udeca de regula cu Sfatul Domnesc. Pe plan legislati,, vointa domnului era considerata 9ege, iar activitatea de legiferare a lui imbraca forma $risoavelor legislative, ce au aparut destul de tarziu *sec. /%+ si cuprinde norme cu caracter general. Din e(aminarea atributiilor domnului rezulta ca institutia domniei se caracterizeaza prin confuziunea de atributii pe care domnul le e(ercita in cele mai diverse domenii. ,n ceea ce priveste sistemul succesiunii la tron, 9egea Tarii reglementa un sistem original, asa cum originala este si institutia, de unde rezulta un sistem mi(t electivo-ereditar. #ocatie la tron aveau, in pri ul rand, acei soti care erau rude legitime sau nelegitime, pe linie directa sau colaterala, cu oricare dintre domnii anteriori, adica cei ce erau din os domnesc. . doua conditie era ca cel in cauza sa fie roman, crestin ortodo(, iar a treia conditie era sa nu fie insemnat fiziceste. Din totalitatea acestor persoane se proceda la alegerea celui ce urma sa devina domn, iar procedura alegerii cuprinde doua etape- investitura si incoronarea. Se zicea ca domnul este ales de tara, insa, prin tara, intelegem boierii si inaltul cler, astfel incat marea masa a populatiei nu avea nici un rol in alegere, el fiind doar instiintat cu privire la alegerea facuta. 1cest sistem mi(t este de stravec$e traditie, astfel, latura electi,a3 o intalnim la nivelul obstilor satesti, inca din vremea getodacilor si continuand si sub stapanirea romana si dupa retragerea aureliana. Este vorba despre alegerea organelor de conducere a obstilor

satesti in frunte cu !udele, care era seful militar al satului. 1legerea a continuat sa fie un sistem aplicat si la nivelul formatiunilor prestatale de tip feudal, in sensul ca voievozii erau alesi de 1dunarea cnezilor. /atura ereditara este intalnita, si ea, la nivelul obstilor satesti, manifestand prin tendinta membrilor obstei de a-si transmite titlul cu titlu ereditar si a fost continuata pe un plan superior la nivelul formatiunilor prestatale de tip feudal, manifestat prin caracterul ereditar al institutiei cnezatului. Siste ul electi,o*ereditar era considerat de starile sociale ale Evului 2ediu, ca fiind unul legiuit pentru ca era reglementat de 9egea Tarii, astfel incat cei ce accedau la tron, potrivit acestui sistem, erau considerati domni din mila lui Dumnezeu. Dimpotriva, cei ce a!ungeau pe tron, cu incalcarea acestui sistem, erau denumiti uzurpatori, unii dintre ei fiind desemnati in mod peiorativ prin apelativul ,,domnisor'. ,n cadrul fuzionarii sistemului, s-au conturat anumite mi!loace !uridice de influentare, fie a laturii ereditare, fie a celui electiv. Spre pilda, asocierea la domnie era o cale pasnica de a restrange totalitatea, uneori mult prea larg al persoanei, ce puteau emite pretentii la tron, astfel, domnul in functie, proclama un asociat la domnie, ce urma sa preia tronul dupa moartea sa. )ecomandarea este un mi!loc de influentare a laturii elective, este vorba despre recomandarea pe care domnul in functie aflat spre sfarsitul domniei o adresa 1dunarii stariilor feudale, cu privire la persoana cea mai indicata a fi aleasa ca succesor la tron. 9eea Tarii cunoaste si institutia regentei e(ercitata in cazul minoritatii domnului, situatie in care atributiile erau e(ercitate de mama sa si unul dintre marii boieri. De-a lungul functionarii sale, in timpul Evului 2ediu romanesc, sistemul elctivo-ereditar si-a afirmat anumite avanta!e fata de sistemul primogeniturii, dar si anumite inconveniente. Siste ul era a,anta?os pentru ca permitea urcarea pe tron si a unor rude mai indepartate, dar cu reale calitati de conducator, in dauna rudelor mai apropiate, nevarstanice sau incapabile. Siste ul era deza,anta?os pentru ca genera o concurenta acerba intre pretendentii la domnie, fiecare spri!init de o fractiune boiereasca, iar unii dintre ei solicitand c$iar si a!utorul strain. 9uptele interne pentru domnie au slabit Tara )omaneasca si au favorizat instaurarea domninatiei otomane. Dupa instaurarea domninatiei otomane, pe fondul disparitiei vec$ilor familii romane, marii boieri au instaurat un autentic regim nobiliar, conditionand alegerea domnului de acceptarea, de catre pretendentul la tron, a unor anga!amente ferme, privind respectarea privilegiilor boieresti. Este ceea ce cronicul Miron !ostin denumeste ,,legatura' sau ,,tocmeala'. 1legerea a devenit formala, pe primul plan devenind investitura data de Sultan, care, de multe ori, preceda asa-zisa alegere, desi in capitulatiile inc$eiate de Tara )omaneasca cu ,nalta Poarta se prevedea ca domnul va fi ales potrivit regulilor statornicite de 9egea Tarii si abia apoi este confirmat sau recunoscut de Sultan. 2ai mult, investitura data de Poarta acoperea viciile alegerii unei persoane ce nu indeplinea conditiile impuse de 9egea Tarii. Toate aceste precedente au desc$is calea numirii directe, de catre Sultan, in timpul regimului turco-fanariot, inlaturand astfel traditita sistemului electivo-ereditar. B. S+atul Do nesc Este un organ central al statului feudal, functionand pe langa domn si prin intermediul careia se realiza participarea boierilor la conducerea statului. Sfatul domnesc era alcatuit din reprezentantii marilor boieri si ai inaltului cler si se intrunea la datele si locurile fi(ate de domn, fiind prezidate de acesta. Numarul membrilor sfatului varia intre /6 si 6.. Principalele atributii eraua. intarirea, alaturi de domn, a tuturor actelor privind transferul proprietatii feudale, dand garantia respectarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor izvorate din acele acte. &. asistarea domnului la !udecarea pricinilor civile si penale, dandu-si parerea asupra solutiilor pronuntate de domn. c. garanta, cu domnul, respectarea actelor e(terne si cu precadere a tratatelor de vasalitate. d. ii acorda domnului sfat in orice problema a vietii de stat, atunci cand era consultat de catre domn. Din e(aminarea atributiilor Sfatului Domnului rezulta ca, de iure, el este un organ de stat cu rol consultativ, insa de 1acto, rolul Sfatului domnului, precum si componenta lui, au cunoscut de-a lungul Evului 2ediu, o anumita evolutie. 1stfel, dupa intemeiere si pana la !umatatea sec./., Sfatul Domnului era alcatuit numai din boierii de tara, adica marii stapani de domenii feudale, investite cu imunitati, ce aveau o curte proprie si armata proprie. Ei sunt denumiti, in $risoavele vremii, prin termenii de ,,!upani', in Tara )omaneasca, si ,,pani', in 2oldova. Puterea Sfatului Domnesc era atat de mare, incat el cenzura activitatea domnului, acesta neputand lua decizii decat impreuna cu boierii, iar numele boierilor figurau, alaturi de numele domnului, in formula introductiva a $risovului. Dar rolul Sfatului Domnesc nu se reducea doar la a lua $otarari cu domnul, ci se e(tindea la traducerea in fapt a $otararilor luate, boierii fiind cei care il sileau pe domn, cat si pe urmasii sai la tron, sa respecte $otararile respective, astfel incat boierii din stat actionau si ca garanti ai indeplinirii $otararilor luate. ,n acest sens, este ilustrata prezenta, in finalul $risovului domnesc, a pecetilor marilor boieri, alaturi de pecetea domneasca. 1ceasta situatie este fireasca, pentru ca, in primele timpuri de dupa intemeiere, in numele boierilor, era vie amintirea faptului ca statul feudal se constituise prin unirea feudelor lor, astfel incat, prezenta boierilor in sfat, asigura apararea vec$ilor lor pozitii economice si politice, consacrate dupa intemeiere prin sistemul imunitatilor feudale. 2ai tarziu, dupa a doua !umatate a sec./., o data cu cresterea puterii domnesti, centralizarea statului feudal si restrangerea imunitatilor acordate, rolul si componenta Sfatului Domnului se sc$imba, intrucat incep sa patrunda in Sfat dregatorii *boierii de slu!be+, cei ce sunt numiti in functie si revocati de domn, astfel incat, la sfarsitul sec. /., in componenta Sfatului Domnesc intrau doar dregatorii. Se modifica astfel si rolul boierilor in Sfat, deoarece nu mai reprezinta un factor decizional, ei avand calitatea de simpli martori, c$emati sa ia act de vointa domnului. Dupa instaurarea domniei otomane, profitand de slabirea puterii domnesti, boierii si-au consolidat din nou pozitia prin Sfatul Domnesc, promovand teza ca domnul trebuie sa asculte de Sfat si ca alegerea domnului trebuie sa fie conditionata de anga!amentul sau de a respecta privilegiile boieresti. C. Dregatorii Dregatorii erau inalti demnitari ai statului feudal, numiti si revocati de domn si care e(ercitau atributii administrative, !udiciare si militare, in cadrul aparatului de stat. 9a origine, dregatorii, asa cum arata denumirea lor, erau persoane care, in cadrul Curtii domnesti,

e(ercitau atributii legate de persoana domnului. Treptat insa, paralel cu ingradirea imunitatilor feudale si centralizarea statului, dregatorii au patruns in Sfatul Domnesc, preluand in numele domnului conducerea efectiva a vietii de stat. Sistemul dregatorilor s-a centralizat, in Tara )omaneasca, in timpul domniei lui 2ircea cel "atran, iar in 2oldova, in timpul domniei lui 1le(andru cel "un. El este asemanator in linii generale in cele doua tari romanesti, datorita modelului comun avut in vedere, si anume ,mperiul "izantin. 9a investirea in functie, dregatorii depuneau un !uramant de credinta fata de domn, iar functiile lor erau onorifice, adica nu erau remunerati pentru actiunea pe care o desfasurau, insa beneficiau de danii domnesti pentru dreapta si credincioasa slu!ba, li se concedau veniturile unor tinuturi si puteau primii daruri de la subalterni. Dregatorii erau de doua categorii- 1. arii dregatori *membri ai sfatului domnesc+ 2. ceilalti dregatori denumiti icii dregatori *nu faceau parte din sfatul domnesc+. 1. Marii dregatori sunta. &anul- este o dregatorie specifica Tarii )omanestiN primul in ierar$ia dregatorilor Tarii )omanestiN apare initial ca ban de Severin, apoi ca ban al Craiovei si are in componenta sa administratia, armata, !ustitia, zone din dreptul <ltuluiN putea pronunta pedeapsa cu moartea si avea subalterni denumiti banisori. &. logo+atul- era seful cancelariei domnesti si purtatorul 2arelui Sigiliu, cu care erau intarite actele domnesti. c. ,ornicul- este conducatorul slu!itorilor Curtii Domnesti si cel ce asigura paza granitelor. ,n Tara )omaneasca, competenta lui se limita la zona din stanga <ltului, pentru ca in zona din dreapta <ltului, atributiile sale erau e(ercitate de ban. ,n 2oldova e(ista doi vornici- vornicul Tarii de Sus si 2arele #ornic al Tarii de Mos, acesta din urma fiind primul in ierar$ia dregatorilor 2oldovei. ,n 2oldova, vornicii erau si comandantii armatelor din regiunile respective. d. postelnicul- este cel care coordoneaza relatiile e(terne ale tariiN este sfetnicul de taina al domnului si talmaciul acestuia *traducea+. e. spatarul- purtatorul spadei domnului si comandantul cavaleriei. ,n 2oldova, domnul Eremia 2ovila a creat o dregatorie noua, dupa modelul polonez, si anume $atmanul, ce a preluat atributiile militare ale vornicilor. +. ,istiernicul- strangea veniturile tarii si asigura mi!loacele financiare necesare functionarii statului, iar dupa instaurarea dominatiei otomane, si asigurarea mi!loacelor destinate platii tributului si a celorlalte atributii. 1lti mari dregatori erau- pa:arnicul, stolnicul si co isul. 2. Dintre dregatorii ici mentionam-

a. ar asul- e(ecutorul sentintelor penale pronuntate de domn. &. satrarul- se ingri!ea de corpurile domnului pe timp de razboi. c. aga- comandantul pedestrimii, iar mai tarziu comandantul garzii domnesti. Din e(aminarea dregatorilor statului feudal rezulta ca acestia nu erau organizati ierar$ic, iar competenta lor se caracterizeaza prin confuziunea de atributii. ,n ceea ce priveste organizarea +inanciara, darile erau de trei categorii- 1. in natura *disme domnesti, denumite in Tara )omaneasca ,,zeciuiale', iar in 2oldova denumite ,,deseatina'+ 2. in munca *,,slu!be' sau ,,robota'+ !. in bani, categorie in care erau incluse impozitele directe si indirecte. ,mpozitele directe erau impozite personale, pe cap de locuitor si se numesc ,,dare' in Tara )omaneasca si ,,da!die' in 2oldova, iar apoi a fost desemnat ,,bir'. Procedura de stabilire a birului era procedura cislei, constand in stabilirea unei sume globale pentru fiecare grup fiscal *sat+, repartizata apoi pe unitati impozabile *gospodarii taranesti+, in functie de puterea lor economica, apreciata dupa numarul de vite, repartitie realizata de functionari specializati numiti ,,rabo!ari'. Potrivit catastifului de cisle din vremea lui Petre Schiopul, ce nu s-a pastrat, taranii erau impartiti, dupa cuantumul birului datorat, in doua categorii- taranii saraci *bir mic+ si taranii de istov *bir mare+. ORGANIZAREA MILITARA ,nitial, locul central in cadrul armatei il ocupau trupele boierilor, investiti cu imunitati, care in sistemul relatiilor de vasalitate, raspundeau, in caz de razboi, la c$emarea domnului. ,ncepand din sec. /., se consolideaza ca o e(presie a centralizarii puterii, armata proprie domnului *oastea cea mica+ formata din micii feudali, curteni, slu!itori si elemente recrutate de catre domnie. ,n cazurile de mare prime!die, se $otara ridicarea la oaste a tuturor locuitorilor si se forma oastea cea mare, a carei baza o constituia taranimea. Pe masura decaderii curtenilor si slu!itorilor domnesti, incepand din sec./H, lefegii sau mercenarii au ocupat un loc tot mai important in cadrul armatei, cu toate ca intretinerea lor era costisitoare. Conducerea armatei apartinea domnului, a!utat cu precadere de anumiti dregatorispatarul, $atmanul si banul <lteniei. Diferitele categorii de osteni aveau propria lor comanda, formata, de asemenea, din dregatoricapitanul, aga, logofatul sau postelnicul. Dupa instaurarea dominatiei otomane, armata cunoaste un proces de declin, ea fiind alcatuita dintr-un numar restrans de mercenari, cu rolul de a asigura paza domnului si politia interna. ORGANIZAREA 7ISERICII ,n epoca feudala biserica a fost principalul reazem al statului. Datorita acestui fapt, biserica s-a bucurat de un larg spri!in din partea statului, prin acordarea de intinse domenii cultivate de taranii aserviti si de robi. ,n acelasi timp, "iserica <rtodo(a a !ucat un rol important in apararea independentei fata de state ca 4ngaria si Polonia, care, sub prete(tul religiei catolice, urmarea subordonarea tarilor romane. Crestinarea daco-romanilor a inceput inca din epoca dominatiei romane, dar ea a continuat si dupa retragerea aureliana, pentru ca legaturile dintre auto$toni si comunitatile crestine nu s-au intrerupt, ci au continuat intr-un ritm sustinut. Dupa constituirea statului

bizantin, influenta crestina a continuat sa se manifeste, dar dupa formarea statelor slave de sud s-a e(ercitat prin filiera slava. 1sa se e(plica si faptul ca limba!ul "isericii <rtodo(e romanesti este format din termeni de origine latina, greaca si slava, iar limba de cult a fost cea slavona. 9acasurile de cult ortodo(e au aparut cu mult inaintea intemeierii, in sate, iar apoi pe domeniile feudale. Pana in a doua !umatate a sec. /0, "iserica din Tara )omaneasca era dependenta de Patriar$ia de la <$rida, iar cea din 2oldova, de 2itropolia &aliciului, dar nu cunostea o clara organizare ierar$ica. ,n vremea lui 2icolae Ale andru 3asarab a luat nastere, in Tara )omaneasca, 2itropolia 4ngaro#ala$iei, la Curtea de 1rges, recunoscuta de Patriar$ia de la Constantinopol, in anul 1!#-. 1poi au luat nastere o serie de episcopii laSeverin, )amnicu #alcea si "uzau. 2itropolia din 2oldova se afla, in anul 1!88, sub autoritatea spirituala a mitropoliei &aliciului, dar incepand din anul 1"013 a devenit si ea dependenta de Patriar$ia de la Constantinopole. Primele episcopii au fost infiintate la )oman, )adauti si &usi. ,n procesul infiintarii mitropoliilor si a episcopiilor, s-a infaptuit si organizarea ierar$ica a bisericilor si a manastirilor. ,n varful ierar$iei ecleziastice se afla mitropolitul, urmat de episcopi, protopopi, stareti, preoti. 1sezamintele bisericesti au fost inzestrate cu intinse domenii de catre domni si boieri. 2arile proprietati ale bisericii, investite cu imunitati, asigurau 2arelui Cler o puternica pozitie in statul feudal. De altfel, mitropolitul era trecut in fruntea statului domnesc. "iserica se afla sub tutela domnului, care ii confirma pe mitropoliti, episcopi si egumeni, e(ercita intreaga autoritate asupra patrimoniului bisericii, in calitatea sa de proprietar suprem, putea !udeca procesele care erau de competenta instantelor ecleziastice, dupa cum putea re!udeca procesele solutionate de aceste instante. ORGANIZAREA ADMINISTRATI+-TERITORIALA A TARII ROMANESTI 1tat in Tara )omaneasca, cat si in 2oldova, e(ista mari subdiviziuni administrative, care nu erau unitati administrativ-teritoriale propriu-zise, ci e(presia unor reminescente din epoca anterioara intemeierii statului. Este vorba de zona din stanga si dreapta <ltului in Tara )omaneasca, pentru zona din stanga atributiile administrative erau e(ercitate de vornic, iar in dreapta <ltului erau e(ercitate de ban, iar in 2oldova este vorba de Tara de Sus si Tara de Mos. 4nitatile administrativ-teritoriale propriu-zise erau !udetele in Tara )omaneasca si tinuturi in 2oldova, si locuri urbane si rurale. ,n ceea ce priveste orasele, acestea sunt unitati administrativ-teritoriale, ce s-au manifestat ca niste comunitati libere cu organizare proprie si cu o anumita economie. Teritoriul orasului cuprinde 3 zone- 1. ,atra orasului *perimetru construit+, 2. :otarul orasului *terenurile cultivate de locuitori+ si !. ocolul orasului *numarul de sate adiacente+. Toate orasele se aflau sub stapanirea domnului, insa, daca in 2oldova, domnul putea dispune neingradit de ocolul orasului, asupra caruia orasenii aveau doar un drept de uzufruct, in Tara )omaneasca, domnul trebuia sa rascumpere ocolul de la oraseni. 5rasele erau conduse de un aparat administrativ, format din 6 categorii de dregatori- dregatorii locali alesi de comunitatea orasului si dregatorii domnesti denumiti de domn. Dregatorii locali erau ,,!udecatori' in Tara )omaneasca si ,,soltuz' in 2oldova, a!utati de /6 pargari. Satele. Potrivit stravec$ilor traditii, formate in procesul trecerii de la societatea sclavagista la cea feudala, obstea sateasca se bucura de dreptul de autoconducere, pe plan economic, politic, !uridic si administrativ. < data cu aparitia primelor formatiuni politice si in special dupa intemeiere, statele sunt integrate tot mai mult in sistemul conducerii centralizate, o parte din vec$ile atributiuni ale obstii fiind preluate de catre stat. ,n epoca feudalismului dezvoltat, statele erau impartite in 6 mari categorii- libere si aservite. Satele li&ere, *mosnenesti sau razesesti+, si-au pastrat autonomia si dupa formarea statelor feudale, avand organe proprii de conducere. ,n acelasi timp, ele erau subordonate pe plan administrativ, fiscal si militar !udetelor sau tinuturilor. ,n sec./0 si /., satele erau conduse, potrivit traditiei, de cnezi si !uzi, impreuna cu oameni buni si batrani. Din vec$iul sistem al autoconducerii, satele libere continua sa e(ercite dreptul de a controla stapanirea si instrainarea pamanturilor, !udecarea unor procese penale si civile precum si raspunderea colectiva in materie fiscala si penala. 2a!oritatea satelor insa au fost aservite de catre domn, boieri sau manastiri. ,n satele aser,ite, conducerea era e(ercitata de catre un reprezentant al proprietarului. Pe de alta parte, in virtutea imunitatilor de care se bucurau, boierii aveau dreptul de a administra satele de pe mosie si de a !udeca, iar uneori aceste drepturi le e(tindeau si asupra satelor libere din vecinatate. Cu toate acestea, c$iar si in satele aservite, s-au pastrat nealterate o serie de obiceiuri. Curs - 2%.11.2008 2. 5rganizarea de stat a ,oie,odatului 6ransil,aniei 'stat autono ( 9a venirea lor in Transilvania, mag$iarii au gasit de!a formata stratificarea sociala si relatii de productie de tip feudal, formele de proprietate ale feudalismului, precum si institutii politice feudale in cadrul carora, pe primul plan, se afla institutia voievodatului. 1ceste realitati ale lumii feudale au cunoscut, in Transilvania, o evolutie specifica, pe fondul dominatiei mag$iare. ,ntrucat la venirea lor in Transilvania, mag$iarii se aflau dpdv al organizarii sociale, in Epoca Democratiei 2ilitare si ca atare, nu aveau institutii proprii de tip feudal, au preluat instituriile feudale ale romanilor si le-au utilizat apoi ca instrumente de reprimare sociala si nationala ale romanilor. Constatand ca, datorita numarului mic, ei nu pot e(ercita o dominatie efectiva a Transilvaniei, ungurii au procedat la colonizari masive, cu sasi si secui, insa, in ciuda acestor eforturilor, populatia romana auto$tona a continuat sa reprezinte ma!oritatea absoluta in voievodatul Transilvaniei. 1sa cum rezulta c$iar din documentele cancelariei mag$iare, pe intreg teritoriul si Campia Panonica, s-au organizat inca din sec. ; numeroase cnezate, voievodate si tari romanesti, conduse de nobili romani, care purtau diverse titulaturi- cnezi, !uzi, !upani, voievozi, e(istenta acestora fiind afirmata nu numai in documente, ci si prin urmele pe care aceste instiutiile feudalismului timpuriu le-a lasat in organizarea interna a voievodatului Transilvaniei, pana la sfarsitul acestuia. ,n cadrul procesului de supunere a Transilvaniei de catre mag$iari, s-a dat o lupta intre boierimea romana si nobilimea desprinsa din randul cotropitorului, desemnata prin termenul generic de ,,nemes'. 1cest proces s-a realizat in mai multe etape- intre sec 12 si sec. 1#, nobilii romani sunt inca mentionati alaturi de cei mag$iari, sasi si secui in documentele cancelariei mag$iare. Ei continua sa e(ercite pe teritoriile pe care le conduceau si uneori si pe cele pe care le aveau si in proprietate- atributii administratice, !udiciare, militare, fiscale, intrucat aparatul central al voievodatului Transilvaniei nu era inca pe deplin consolidat, iar romanii, ce reprezinta ma!oritatea absoluta a

populatiei, isi aparau cu stra!nicie institutiile. ,nsa in a doua etapa, ce debuteaza cu a doua ?u atate a sec. 1# '1"!%(, dominatia mag$iara asupra Transilvaniei devine efectiva, constituindu-se dupa rascoala de la "obalna, 4nium Trium Natiorum, pin care drepturile feudalilor romani au fost abolite, romanilor fiindu-le e(cluse drepturile la viata politica a Transilvaniei. ,n aceste conte(te, si-au pastrat pozitia doar un numar mic de feudali romani, cei care au acceptat trecerea la catolicism si mag$iarizare. Ceilalti au decazut treptat in randurile nobilimii, apoi a taranimii dependente. Pozitiile lor economice si politice preluate de nobilimea celor 3 natiuni privilegiate *mag$iari, sasi, secui+, in cadrul careia s-a conturat atat o nobilimea laica *nemesii si vasalii lor+, cat si o nobilime ecleziastica *inalti prelati ai "isericii Catolice+, sustinuti de statul mag$iar si care desfasurau o sustinuta politica de reprimare nationala a romanilor ortodo(i, considerati scismatii *--D Marea Sc:is a din 10#"+. Taranii dependenti erau aserviti, iobagi. Statutul lor !uridic permitea, la inceput, mutarea, in anumite conditii, de pe o mosie pe alta, insa dupa 1#1", ei sunt legati de glie, fiind obligati sa presteze renta feudala sub cele 3 forme, renta al carui cuantum a crescut continuu. ,n Transilvania, e(ploatarea feudala a fost mai puternica, inca s-a impletit cu reprimarea nationala. E(ista si o categorie redusa, dpdv al numarului de tarani liberi, insa spre deosebire de 2oldova si Tara )omaneasca, in Transilvania ei nu aveau pamant, fiind denumiti ,,?eleri'. Datorita dezvoltarii mai accentuate a mestusugului, spre deosebire de 2oldova, Tara )omaneasca, orasenii au reprezentat o categorie sociala mult mai importanta, iar in cadrul lor, stratificarea sociala era mult mai accentuata. Ei erau organizati in bresle, avand obligatii militare, financiare. ORGANELE CENTRALE ALE +OIE+ODATULUI TRANSIL+ANIEI ,n epoca voievodatului, Transilvania a avut organe centrale proprii, ca efect al autonomiei sale, in cadrul regatului mag$iar. 1stefel incat, pana la sfarsitul dominatiei mag$iare, Transilvania s-a manifestat ca o entitate statala distincta de regatul mag$iar. Pana la sfarsitul sec. /6, dominatia mag$iara s-a e(ercitat doar asupra zonei de Nord-#est a Transilvaniei, condusa de 2arele Principe *,, ercurius princeps'-mentionat de izvoare in anul ///, avandu-si resedinta la Curtea )egala 2ag$iara+. )estul Transilvaniei se afla sub conducerea cnezilor, voievozilor si !uzilor romani. Constatand ca nu pot supune Transilvania doar prin forta, mag$iarii au fost nevoiti sa accepte formele traditonale de organizare feudala ale romanilor si sa colaboreze cu nobilii romani, conte(t in care s-a constituit ,oie,odatul 6ransil,aniei, prin e(tinderea la scara intreagului arc intracarpatic, a institutiilor feudale romanesti, a voievodatului, astfel incat documnetele mentioneaza in //H% pe "eustachiu, voievod al Transilvaniei. #oievozii Transilvaniei, din care multi erau romani, desi erau vasalii regilor mag$iari, s-au manifestat permanent ca reprezentantii intereselor feudale romane si au cautat permanent sa-si largeasca atributiile si sa inlature domninatia mag$iara.4nii dintre ei au reusit doar sa transforme Transilvania intr-un ,,re(num dis'inc'um" de ,,re(num 1un(ariae". #oievozii Transilvaniei aveau atributii !udiciare, administrative, militare. Pe plan ad inistrati,, ii numea pe vicevoievozi, pe conducatorii comitatelor, pe marii dregatori ai Transilvaniei. Pe plan ?uridic, voievozii erau !udecatori supremi, pe plan ilitar, erau conducatorii armatei Transilvaniei. ,nsa atributiile sale administrative si militare erau limitate de autonomia acordata comitatelor si scaunelor sasesti si secuiesti de privilegiile de suzeran a regelui mag$iar si de impre!urarea ca domnii 2oldovei si Tarii )omanesti detineau in Transilvania intinse feude. ,ncercarile regilor mag$iari de a limita atributiile voievozilor Transilvaniei s-au lovit de de o puternica impotrivire, iar de-a lungul timpului, balanta raportului de forta dintre regele mag$iar si voievozii Transilvaniei a inclinat in favoarea voievozilor Transilvaniei. De e(emplu, voievodul Transilvaniei devine din sec. /. si comite al secuilor, e(tinzandu-si astfel !urisdictia si asupra scaunelor secuiesti. ,n e(ercitarea atributiilor sale, voievodul era a!utat de un aparat central, asemanator cu cel din 2oldova si Tara )omaneasca, dar mai putin dezvoltat, compus din vicevoievod, notarul voievodal sau seful cancelariei voievodale, cu atributii asemanatoare cu cele ale logofatului si !udele curtii voievodului, cu atributii asemanatoare cu cele ale vornicului. 4n alt organ de conducere al Transilvaniei la nivel central este congregatia generala a no&ililor 'congregatio generalis no&iliu (. 1ceasta este 1dunarea reprezentativa pe stari a nobilimii comitatelor, a clerului, a orasenilor si a taranilor liberi, proprietari de pamant. 9a inceput, din congregatio generalis nobilium au facut parte si nobilii romani, ultima congregatio generalis nobilium la care acestia au fost mentionati fiind 12-1. 4lterior, dupa 4nio Trium Natiorum, in compunerea congregatio generalis nobilium intrau doar reprezentanti ai celor 3 natiuni privilegiate, cu e(cluderea definitiva aa reprezentantilor poporului roman auto$ton si ma!oritar. Congregatio generalis nobilium era un organ de stat cu caracter permanent si se intrunea periodic la convocarea voievodului, de regula la Turda. 1tributiile sale erau de natura administrativa si fiscala. E(istenta congregatio generalis nobilium ilustreaza autonomia Transilvaniei, intrucat nicio $otarare a Dietei mag$iare nu se aplica in Transilvania, daca nu era insusita de congregatio generalis nobilium. ORGANIZAREA LOCALA A +OIE+ODATULUI TRANSIL+ANIEI <rgnizarea locala a voievodatului Transilvaniei este e(presia impletirii structurilor politico-administrative ale romanilor, e(istente inca dinainte de cucerirea mag$iara si care au supravietuit si in cadrul voievodatului cu elemente de organizare imprumutate de mag$iari din sistemul feudal german. 1stfel, in regiunile locuite e(clusiv de romani, subdiviziunile administrativ-teritoriale erau districtele ro ane, conduse de cnezi, voievozi, !uzi. ,n regiunile unde, printre populatia romana au patruns si mag$iarii, subdiviziunile administrativ-teritoriale erau co itatele, impartite in plasi. Co itatele sunt conduse de comiti, la inceput numiti de regii mag$iari, iar din sec. /3, de catre voievodul Transilvaniei, iar plasile erau conduse de pretori. 9a nivelul comitatului, comitele era a!utat de un vicecomite su de o adunare a comitatului, unde participa nobilimea locala. ,n zonele unde au fost colonizati secuii s-au organizat institutii administrativ-teritoriale cu caracter militar, numite scunele secuiesti. ,nstitutia este preluata de la romani, de la vec$ile scaune de !udet ale acestora. Numarul scaunelor a a!uns in sec. /. la %, fiecare scaun fiind condus de un capitan cu atributii administrative si !udecatoresti, a!utat pe planul activitatii !urisdictionale de un !ude scaunal. Cele H scaune alcatuiesc laolalta ,, uni,ersitas siculoru ' *obstea secuilor cu capitala la <dor$ei+. Era condusa de un comite al secuilor, numit de regele mag$iar. ,nsa din sec. /., voievodul Transilvaniei devine si comite al secuior, e(tinzandu-si autoritatea asupra obstei secuiesti. El era a!utat de / vicecomite al secuilor. ,n zonele in care au fost colonizati sasii, s-au constituit dupa modelul scaunelor de !udet ale romanilor, scaune sasesti care, H, apoi ;, alcatuiesc laolalta obstea

sasilor '33uni,ersitas sa>oru 4(3 cu capitala la Sibiu. icare scaun era condus de un !ude regal, numit de regele mag$iar, un vice!ude si un !ude scaunal *ales de anumarea locala+. <bstea sasilor era condusa de un comite, reprezentant al regelui mag$iar, dar care ulterior a trecut sub autoritatea voievodului Transilvaniei, fiind ales din sec. /. de membrii comunitatii sasesti. < alta categorie de autoritate administrativ-teritoriala sunt orasele, care sunosc o puternica dezvoltare a mestesugurilor si comertului si pe cale de consecinta, dobandesc o mult mai larga autonomie fata de orasele din Tara )omaneasca si 2oldova. <rasele Transilvaniei sunt conduse de un !ude *iude(+ si de un consiliu orasenesc sau sfat municipal, compus din /6 !urati., denumiti ,,burg$e'. Erau alesi pe termen de / an din randul patriciatului orasenesc, iar acest sfat municipal avea atributii administrative si fiscale, fi(ate prin actele de privilegii acordate orasului. <rgnizarea locala a oraselor Transilvaniei era dublata de un reprezentant al puterii centrale- !udele regal. ORGANIZAREA )ISCALA Taranii liberi aveau obligatii fiscale numai fata de stat, pe cand cei aserviti aveau in plus obligatia sa presteze cele 3 forme ale rentei feudale fata de nemesi si fata de biserica. Sarcinile fiscale datorate regelui erau inferioare celor datorate nobililor, ceea ce invedereaza iar, autonomia Transilvaniei. ,n plus, voievodul, care strangea darile pentru rege, avea dreptul sa retina o mare parte din ele. Principala obligatie fata de stat *lucrum camerae+ era prestata initial in natura, apoi in bani. 1ceasta dare, fi(ata prin diplome regale, a sporit necontenit. Taranii aveau si obligatia de a plati o dare funciara numita ,,terragiuns'. Cu timpul, ea a fost e(tinsa si asupra oraselor, transformandu-se intr-o dare generala. ,n situatii deosebite, regele impunea dari suplimentare numite ,,s ubsidia'. Taranii aveau un plus obligatia de a plati ,,=uin=uagessi a o,iu ' *o oaie cu un miel din .:+. ,ntrucat indeplineau indatoriri militare, secuii erau scutiti dari, totusi cu ocazia incoronarii regelui, a primei sale casatorii si a nasterii primului sau copil, erau obilgati la darea boilor *un bou de fiecare familie+. )egimul fiscal al sasilor era distinct, ei avand indatorirea de a pati .:: de mari de argint anual, prin contributia tuturor gospodariilor *darea Sfantului 2artin+. ORGANIZAREA ARMATEI ,n Transilvania, dat fiind organizarea autonoma, e(ista si o armata a regelui, aflat sub conducerea voievodului si o armata a feudalilor locali. Din armata regelui faceau parte marii dregatori, cei aflati in slu!ba acestora *iobagiones, castri+ ca si unele intretinute de oraseni si de categoriile sociale privilegiate, la care participau si un numar de iobagi, stabilit prin reglementari succesive de catre regii 4ngariei. ,n general, feudalii laici si bisericesti participau la oastea regelui cu un numar de ostasi proportional cu intinderea proprietatilor funciare pe care le detineau si cu numarul iobagilor pe care ii stapaneau. 9a inceputul sec. /., armata Transilvaniei a fost reorganizata pe principiul banderiilor *steaguri+. Potrivit acestui sistem, marii dregatori, nobiliii, comitatele, orasele, secuii si sasii intretineau banderii proprii. 1ceasta reorganizare este e(presia consolidarii puterii si a autonomiei dregatorilor si nobililor din Transilvania, fata deregele 4ngariei. apt este ca oastea din Transilvania a constituit in intreaga epoca a voievodatului un corp de armata distinct. 1rmata proprie a feudalilor era formata din slu!basii acestora. Pe cand armata regelui avea obligatia de a participa la toate razboaiele inclusiv la cele purtate in afara granitelor statului, armata feudalilor participa numai la razboaiele de aparare. ORGANIZAREA 7ISERICII "iserica ortodo(a din Transilvania se afla in plin proces de organizare ierar$ica in momentul venirii ungurilor. Cu toate ca aceasta ierar$ie nu s-a putut desavarsi in epoca voievodatului, "iserica ortodo(a si-a desfasurat activitatea neintrerupt, asigurand continuitatea credintei religioase a romanilor. "iserica ortodo(a a romanilor a fost organizata treptat, pe masura patrunderii ungurilor, fiind sustinuta de feuali si de regii 4ngariei. Ea se bucura de imunitati si privilegii acordate de catre rege, dar in acelasi timp se afla sub conducerea si supraveg$erea acestuia. ,nitial, biserica catolica avea dreptul de a percepe dari numai de la credincioasii sai, dar ulterior acest drept a fost e(tins si asupra ortodocsilor. Pe masura ce e(ploatarea de catre "iserica oficiala s-a inasprit, nemultumirile taranimii romane, care era in intregime ortodo(a, a capatat si caracterul luptei impotriva catolicismului. 1ceasta lupta s-a intensificat si mai mult datorita faptului ca ortodocsii, socotiti sc$ismatici, erau supusi unui sistem de prigoana. )egimul de intoleranta religioasa s-a impletit cu acordarea unor drepturi acelora care treceau la catolicism si prin aceasta se mag$iarizau, in cadrul politicii de deznationalizare a romanilor. II DREPTUL PRI+AT .. )nstitutia proprietatii Caracteristic Evului 2ediu este ca proprietatea in general si proprietatea asupra pamantului in special are o structura divizata si ierar$izata, caracterizata prin imbinarea formei de stapanire devalmasa cu cea personala si prin coe(istenta mai multor forme de proprietate in functie de titularul dreptului de proprietate, fiecare dintre aceste forme avand un regim !uridic distinct dupa statutul social al titularului. 1stfel proprietatea feudala nu este una absoluta, ci divizata, 9egea Tarii consacrand1. un dominium eminens, care apartine domnului 2. un dominium utile, care apartine boierilor si celorlalti proprietari !. un drept de folosinta, al taranilor aserviti, drept pe care il e(ercitau asupra loturilor din mosia boiereasca ce le fusesera date spre a fi lucrate.

1. Do iniu

e inens

Este dreptul de proprietate suprema a domnului asupra intregului teritoriu al tarii, drept pe care domnul il e(ercita in calitatea sa de varf al ierar$iei feudale si de reprezentant al statului feudal. Dominium eminens este domeniul public al statului feudal si nu se confunda cu proprietatea domneasca, care este domeniul privat al domnului, adica bunurile pe care domnul le stapaneste ca orice mare proprietar feudal, alaturi de ceilalti proprietari feudali. ,n virtutea lui dominium eminens, domnul avea o serie de prerogativea. e(ercita un drept de supraveg$ere si control asupra intregului teritoriu al tariiN &. culegea mostenirile vacante, astfel incat pamantul si robii ramasi fara stapan prin efectul decesului proprietarului lipsit de mostenitor, reveneau domnuluiN c. domnul lua in stapanire bunurile nimanui *res nulius+, ce erau de 6 categorii- teritoriile pustii ce nu au apartinut vreodata unui proprietarN teritoriile pustiite, ce au apartinut unui proprietar dar au fost parasite sau abandonate de acestia *res derelicte+N d. domnul putea incuviinta feudalilor desprinderea unor suprafete de teren din teritoriile pustii si teritoriile pustiite si trecerea lor in stapanirea personala prin intemeierea de asezari rurale ce purtau denumirea de ,,sloboziiR, datorita scutirilor de dari acordate de domn cu acel prile!N e. domnul lua in stapanire teritoriile *bunurile+ confiscate de la boierii ce au savarsit actiuni de $iclenieN +. domnul acorda donatii *danii domnesti+ atat pentru dreapta si credincioasa slu!ba cat si manastirilor in scopuri pioaseN Curs 10 0".12.2008 g. domnul e(ercita dreptul de pradalica *preadalica+ - dreptul de retract *revocarea donatiilor facute in cazul ingratitudinii donatorului. Domnul putea sa renunte la e(ercitarea dreptului de retract prin introducerea in $risovul de danie domneasca a formulei sacramentale- ,,pradalica sa nu fieS'. ,n sc$imb beneficiarul daniei domnesti trebuia sa faca darea calului sau a cupei *sa dea domnului un cal de rasa sau o cupa din metal pretios+N :. domnul acorda feudalilor laici si ecleziastici imunitati feudale asupra domeniilor pe care acesti feudali le stapaneaN i. domnul incuviinta toate actele de transfer al dreptului de proprietate avand ca obiect pamantul si robii, ocazie cu care partile trebuiau sa faca darea calului sau a cupeiN ?. domnul avea dreptul de a percepe degiuc, bir si munci *cele trei forme ale rentei feudale+ in folosul domniei. 2. Do iniu utile 1partine feudalilor si taranilor liberi. .. Prima forma de manifestare a lui dominium utile este area proprietate +eudala * proprietate completa asupra pamantuluiN proprietate incompleta asupra taranilor dependenti+. 2area proprietate feudala s-a constituit anterior intemeierii statelor feudale romane de sine statatoare prin acapararea pamanturilor obstilor satesti si e(ploatarea muncii celorlalti membri. Dpdv istoric, marea proprietate feudala este continuatoarea stapanirii e(ercitate de cnezii, voievozii si !uzii romani asupra formatiunilor prestatale de tip feudal din epoca feudalismului timpuriu. 2area proprietate feudala devine categoria !uridica de dupa intemeiere. 2odul originar de dobandire al marii proprietati feudale a fost mostenirea, acesteia adaugandu-i-se dupa intemeiere o serie de moduri derivate- dania domneasca pentru dreapta si credincioasa slu!ba, dania particulara, vanzarea, sc$imbul, infratirea pe mosie. ,n afara acestor moduri !uridice de dobandire, nobilii feudali si-au e(tins proprietatea si pe cai ne!uridice, violente, prin acapararea cu forta a pamanturilor taranilor si incalcarea stravec$iului lor drept de proprietate, ceea ce 9egea Tarii denumeste cotropire sau sila. ,n functie de titularul sau marea proprietate feudala imbraca 3 formea. proprietatea do neasca cuprinde bunurile personale ale domnului pe care acesta le stapanea ca orice alt membru al clasei feudale, inca inainte de a accede la tron pentru ca domnul era el insusi un mare boier. 9a aceste bunuri se adaugau bunurile dobandite pe c$eltuiala proprie, pe diferite cai !uridice precum si bunurile din camara domneasca constatand in veniturile care i se cuveneau in timpul e(ercitarii domniei si care erau separate de veniturile vistieriei tarii. &. proprietatea &oiereasca s-a constituit prin mostenire *trebuia intarita de domn+ si danie domneasca. Pamantul dobandit prin mostenire se numea ,,ocina', ,,bastina', ,,dedina'. El putea fi instrainat numai cu respectarea dreptului de proti is al rudelor. Dania domneasca se acorda pentru serviciile militare aduse si indeplinirea unei slu!be sau a unei dregatorii. 9a baza daniei domnesti statea obligatia de miluire, care intra in continutul raportului !uridic de vasalitate. Pana in prima !umatate a sec. /., donatarul *beneficiarul daniei domnesti+ avea asupra mosiei donate un drept de proprietate temporar limitat la durata vietii domnului si uneori si a urmasului acestuia *in ipoteza in care urmasul i-ar fi succedat la tron+. Din a doua !umatate a sec. /. beneficiul daniei domnesti devine ereditar - dreptul de

preadalica se putea e(ercita numai in caz de $iclenie *tradarea domnului+ sau in caz de oslul *neindeplinirea lato sensu a obligatiilor ce incumba vasalului si care intra in continutul raportului !uridic de vasalitate+. c. proprietatea &isericeasca s-a constituit dupa intemeiere din daniile facute de credinciosi *domni si persoane particulare+ in scopuri pioase precum si in scopul de a fi trecuti donatorii in pomelnicul bisericii si a fi pomeniti in rugaciuni dupa moarte. 1ceste donatii aveau caracterul unor donatii cu sarcina *manastirea donatara nu putea instraina bunurile ce-i fusesera donate si trebuia sa utilizeze veniturile acestor bunuri in scopuri caritabile, sub sanctiunea revocarii donatiei pentru neindeplinirea sarcinii+. ,ndiferent de titularul sau marea proprietate feudala se impartea in- 1. rezer,a +eudala *era cultivata tot prin munca taranilor aserviti - obligatia taranilor aserviti de a presta renta in munca+ si 2. loturile date in +olosinta taranilor aser,iti care se numeau- ,,deliute' in Tara )omaneasca, ,,!iredi' in 2oldova si ,,sesi' in Transilvania. ) unitatile +eudale )eprezinta institutia !uridica ce insoteste adeseori dreptul de proprietate al feudalilor asupra domeniilor lor. ,munitatea feudala se acorda prin $risov domnesc si conferea titularului sau- 1. drepturi pu&lice * dreptul de administrare politica, dreptul de !udecata si dreptul de comanda militara asupra poporului de pe domeniul respectiv+, 2. drepturi pri,ate *dreptul de a face comert, scutirea de plata oricarei dari fata de domnie, dreptul de a percepe diferite venituri de la poporul de pe domeniul respectiv+. Din analiza imunitatii feudale rezulta ca feudalii investiti cu imunitati se bucurau de o anumita independenta politica fata de domnie, in sensul ca dregatorii domnesti nu aveau acces si competenta pe mosiile investite cu imunitati. unctiile statului feudal pe aceste mosii se e(ercitau prin intermediul aparatului propriu de slu!itori al feudalului respectiv. ,munitatile feudale reprezinta e(presia la nivelul suprastructurii !uridice a izolarii specifice economiei naturale inc$ise care sta la baza societatii feudale. 1ceste imunitati au aparut imediat dupa intemeiere cand puterea politica si economica a feudalilor erau superioare domniei, iar feudalii doreau prin sistemul imunitatilor consacrarea !uridica a privilegiilor lor de a conduce fara nicio ingerinta dpdv politic si economic, domeniile lor. Sistemul imunitatilor feudale a putut fi consacrat si s-a e(tins in epoca imediat urmatoare intemeierii si datorita impre!urarii ca aparatul de stat al statului feudal *sistem de dregatorii+ era slab dezvoltat. Ca atare, pentru realizarea functiilor statului feudal, se impunea utilizarea aparatului propriu de slu!itori al stapanilor feudali. &risoavele domnesti de acordare a imunitatilor feudale intrebuinteaza- o formula sacramentala scurta- pentru Tara )omaneasca ,,sa4i 1ie de ocina si de ohaba" si pentru 2oldova ,,sa4i 1ie uric cu tot venitul" si o formula sacramentala detaliata, in care se specifica in amanunt continutul imunitatii acordate. ormula dezvoltata se utilizeaza atunci cand se acordau imunitati feudale manastirilor *proprietatea manastireasca s-a constituit dupa intemeierea statului feudal intr-o epoca in care debutase procesul centralizarii statale si intaririi autoritatii domnesti+. ,n acest conte(t imunitatile nu mai aveau caracterul general de la inceputul statului feudal, ci un caracter e(ceptional si ca atare era necesar sa se precizeze in amanunt continutul imunitatii acordate pentru ca activitatile si privilegiile respective sa fie scoase din competenta generala a drepturilor domnesti. Din e(aminarea $risoavelor de acordare a imunitatii rezulta ca acestea nu se acordau uniform, erau mai largi sau mai restranse, de la un caz la altul, dupa gradul in care domnul intelegea sa-i investeasca pe beneficiari cu e(ercitiul unor drepturi politice si sa-i gratifice cu anumite foloase economice. Dupa centralizarea statului feudal si intarirea puterii domnesti pe care domnul o e(ercita prin intermediul aparatului de dregatori, asistam la restrangerea treptata a imunitatilor feudale si preluarea de catre debitorii domnesti de la marii proprietari feudali a e(ercitiului drepturilor politice pe domeniul acestora. 1stfel, se limiteaza drepturile de !udecata ale boierilor la pricinile marunte, drepturile militare sunt ingradite, dezvoltarea comertului si trecerea la economia de sc$imb restrange pana la desfiintare drepturile boierilor de a percepe ta(e pe circulatia bunurilor si persoanelor, precum si alte venituri. )n concluzie marea proprietate feudala investita cu imunitati a reprezentat e(presia confuziei dintre drepturile politice si drepturile private proprie societatii feudale de la inceputurile acesteia, iar pe masura materializarii societatii feudale si ca efect al descompunerii acestui tip de organizare sociala, se manifesta tot mai pregnant separatia dintre drepturile publice *politice+ si private si se realizeaza trecerea de la proprietatea divizata la proprietatea absoluta. Proprietatea taraneasca Se include in sfera lui dominium utile. Prezinta caracteristici diferite, dupa cum este vorba, pe de o parte, de proprietatea taranilor grupati in obsti sau de proprietatea taranilor care nu fac parte din obsti, iar, pe de alta parte, de proprietatea taranilor liberi sau taranilor aserviti. ,n ceea ce priveste obstea libera, aceasta avea un teritoriu impartit in ,atra satului *gospodariile taranilor obstei si care era proprietatea personala a acestora+, ca pul de cultura *loturile de cultura ale membrilor obstei, proprietatea personala a acestora+ si celelalte terenuri *aflate in $otarul obstilor, pasuni, paduri, fanete, ape, ce erau stapanirea in devalmasie a membrilor obstei+. iecare membru al obstei putea, cu aprobarea obstei, sa desprinda portiuni de teren din cele aflate in devalmasie si sa la amena!eze prin munca proprie, dandu-le o noua valoare economica si o noua destinatie economica. 2unca incorporata in aceste terenuri reprezinta temeiul !uridic al trecerii terenului respectiv din proprietatea devalmasa in proprietatea personala a membrului obstei care l-a amena!at. Cea mai vec$e desprindere din fondul de valmasi este gospodaria *casa de locuit si curtea aferenta+, lotul de cultura din tarina iar tendinta de desprindere a unor terenuri din fondul de valmasi a evoluat, marind suprafetele aflate in stapanirea personala in dauna suprafetelor ramase in devalmasie. Pana la sfarsitul feudalismului, obstea a pastrat un drept superior de supraveg$ere si control asupra tuturor terenurilor aflate in $otarul sau, inclusiv asupra celor stapanite cu titlul personal. E(presia !uridica a acestui drept este dreptul de protimis *dreptul de precumparare si rascumparare+. Daca un membru al obstei dorea sa vanda un teren, aflat in $otarul obstei, trebuie sa-si faca cunoscuta intentia la trei targuri succesive, e(istand un drept de precumparare sau de preemtiune al rudelor si vecinilor in aceasta ordine legala de preferinta. Daca nici un membru al obstei nu dorea sa cumpere terenul respectiv, ofertantul putea sa-l instraineze unei persoane straine de obste, insa vanzarea respectiva nu era pura si simpla, ci era una afectata de o conditie rezolutorie *daca in termen de un an vreun membru al obstei, ruda sau vecin se razgandeste, el poate sa e(ercite dreptul de rascumparare si sa intoarca cumparatorului pretul platit devenind

astfel proprietarul terenului in cauza+. )ezulta ca dreptul de protimis are doua componente- dreptul de pre+erinta *precumparare+ si dreptul de rascu parare. Teritoriul obstei aservite apartinea stapanului feudal. Toate acestea in virtutea traditiei de pretuire a muncii personale, c$iar si taranul aservit pastra un drept de proprietate asupra gospodariei si uneltelor de munca. ,n virtutea dreptului cutumiar avea un drept de folosinta asupra campului de cultura, precum si dreptul de a face diverse imbunatatiri asupra unor terenuri cu alta destinatie economica sau de a folosi aceste terenuri platind zeciuiala cuvenita stapanului feudal. Taranii liberi din afara obstei e(ercitau dreptul de proprietate asupra gospodariei, vitelor si uneltelor de munca, precum si asupra unei mici suprafete de pamant de cultura. ,n afara de marea proprietate feudala si de proprietatea taraneasca 9egea Tarii consacra un drept de proprietate al mestesugarilor asupra atelierelor si uneltelor lor, precum si un drept de proprietate al robilor asupra salaselor lor, precum si asupra uneltelor de munca confectionate de ei personal. B. Persoanele. Statul ?uridic al starilor +eudale 'al claselor sociale +eudale( Ca si dreptul roman, 9egea Tarii are un puternic caracter statutar prin dispozitiile statutorii pe care le contine in functie de pozitia sociala a diferitelor clase sociale. )nstitutia &oieriei "oierii aveau capacitate !uridica deplina, ei se bucurau de toate drepturile si privilegiile- numai ei e(ercitau conditia politica a tarii si numai ei erau titularii dreptului de proprietate feudala investita cu imunitati. 9a origine calitatea de boier era indisolubil legata de stapanirea unei mosii. De asemenea, aceasta calitate se transmitea cu titlu ereditar, odata cu mosia. 1sistam la o stratificare a boierimiiboierii mari-boierii mici, boierii de tara-boierii de slu!be *dregatori+. ,nstitutia boieriei este anterioara intemeierii statului feudal de sine-statator, o dovada in acest sens fiind e(istenta boierilor de tara, categorie in care se includ marii stapanitori de domenii feudale, fostii conducatori ai formatiunilor prestatale de tip feudal, care prin unirea feudelor lor realizeaza statele feudale de sine-statatoare *de ceea se numeau boieri de tara+. Dupa intemeiere si dupa centralizarea statului feudal, apar boierii de slu!be, care erau recrutati c$iar si din randul unor elemente apartinand categoriilor sociale inferioare, calitatea acestora de boieri decurgand din functia e(ercitata in aparatul de stat si nu era efectul stapanirii vreunei mosii, desi boierii de slu!be devin si ei titularii unor proprietati feudale, fiind miluiti de domn pentru dreapta si credincioasa slu!ba. Spre sfarsitul feudalismului, calitatea de boier devine indisolubil legata de e(ercitarea unor functii in cadrul aparatului statal si nu mai este conditionata de stapanirea unei mosii. Se elaboreaza si un statut scris al boierimii, prin care se reglementeaza acordarea titlurilor de noblete, adica a calitatii de boier, ca efect al dregatoriei incredintata celui in cauza. Curs 11 11.12.2008 Sistemul relatiior feudale de vasalitate avea la baza raportul !uridic dintre suzeran si vasal, raport in continutul caruia intrau drepturile si relatiile reciproce. 1stfel, vasalul avea fata de suzeran, obligatia de ,,au(ilium'*de a-i da a!utor militar ori de cate ori e solicitat+, boierii indeplinind aceste obligatii fata de domn prin participare la oaste, fiecare boier avand steagul sau. <bligatia de ,,concilium'*de a -l sfatui pe suzeran ori de cate ori e solicitat+ era indeplinita de boieri fata de domn prin participarea la sfatul domnesc. <bligatia de a da ascultare suzeranului rezulta ca neindeplinirea de catre boieri a acestor obligatii intra in continutul infractiunii de $iclenie sau oslug. Suzeranul avea obligatii fata de vasali, obligatii de defensiv, de a-l apara pe vasal ori de cate ori era necesar si obligatia de mila *obligatia de a-l rasplati pentru serviciile aduse+. ,n raporturile dintre domni si boieri, aceasta obligatie se concretiza in daniile domnesti facute boierilor pentru dreapta si credincioasa slu!ba. Statutul ?uridic al clerului Clerul avea, ca boierii, o situatie privilegiata, avand dreptul de a participa la treburile tarii, in Sfatul Domnesc si in 1dunarile starilor feudale. Clerul era indrituit sa !udece anumite procese. De asemenea, el avea atributii pe planul dreptului canonic, in cadrul ierar$iei bisericesti si mona$ale. 5rasenii <rasenii nu erau o patura sociala omogena. 1ristocratia oraselor este alcatuita din cei care stapaneau case in targ si mosii in ocoalele targului. Era redusa dpdv numeric, in comparatie cu cele din Transilvania. <rasenii se bucurau, ca boierii si clerii de toate drepturile si privilegiile, iar in 2oldova participau c$iar si la alegerea Domnului. <rasenii propriu-zisi erau negustori si mestesugari, alcatuiau o comunitate libera, avand obligatii fiscale si individuale fata de domnie. Spre deosebire de orasele transilvanene, orasenii din Tara )omaneasca si 2oldova se aflau sub o dubla autoritate- a dregatorilor domnesti si a conducatorilor oraselor, alesi din randurile lor. ,n general, orasenii erau cei ce detineau pravalii si ateliere, dar aveau dreptul de a folosi in devalmasie mosia orasului pentru agricultura si cresterea animalelor. <rasenii aveau dreptul de a participa la conducerea si administrarea orasului, puteau dispune in mod liber de modurile lor si puteau rezolva diferite divergente in fata unor organe !urisdictionale locale, alese de oraseni, dar din randul aristocratiei orasului. Sfera drepturilor si privilegiilor orasenilor era mai larga sau mai restransa, fiind precizata in uricul targului, precum si in actele de privilegii date de domni de-a lungul timpului. 6aranii li&eri

Pri a categorie erau taranii liberi care stapaneau pamanturi si erau organizati in obsti satesti, denumiti ,,razesi' in 2oldova si ,,mosneni' in Tara )omaneasca. . doua categorie erau cei care stapaneau pamanturi, dar nu erau organizati in obsti si de numeau cnezi sau !udeci. . treia categorie erau cei care nu stapaneau pamanturi si munceau pe mosiile feudalilor, fiind denumiti de 9egea Tarii ,,saraci' sau ,,siroma$i'.

6aranii dependenti Ei se aflau dpdv al statutului !uridic in stare de rumanie *cei din Tara )omaneasca+, vecinie *2oldova+, iobagie *Transilvania+. Capacitatea lor !uridica era determinata de dreptul de proprietate incompleta, pe care stapanul feudal sau domnul, boierii sau manatirile il avea asupra lor. 1stfel, ei puteau fi vanduti numai o data cu mosia si cuprindea urmatoarele drepturi< a. dreptul de a dispune de partea de productie si de venituri, ce ii ramanea dupa satisfacerea obligatiilor de renta feudala &. dreptul de proprietate asupra gospodariilor si uneltelor de munca. c. dreptul de folosinta asupra delnitei pe care o detinea pentru munca din mosia feudala. d. dreptul de a dobandi in proprietate suprafete de pamant si alti tarani aserviti cu asentimentul stapanului feudal e. dreptul de stramutare de pe o mosie pe alta, dupa indeplinirea obligatiilor de renta feudala *drept ce a fost suprimat in sec. /%+ ata de statutul !uridic al taranilor dependenti, fuga acestora de pe mosie, fara respectarea conditiilor de stramutare dadea stapanului feudal dreptul de a-l aduce cu forta pe mosie. eudalii pe ale caror mosii se refugiau taranii aserviti aveau obligatia de a-i preda stapanilor lor. Desi aveau unele drepturi civile, taranii aserviti erau e(clusi de la e(ercitiul drepturilor politice. Puteau deveni oameni liberi prin iesirea din rumanie. 1stfel, desi legea tarii stabilea ca rumania este imprescriptibila, legea tarii prevedea totusi unele situatii de iesire din starea de ru anie< 1. iertarea de rumanie, ce este un act cu titlu gratuit facut de stapanul feudal, fie intervivos, fie mortis causa 2. rascumpararea din rumanie este calea cea mai folosita, datorita avanta!elor pe care le presupune pentru stapanii feudali. !. $otararea !udecatoreasca data in favoarea taranului in procesele cu boierii, procese ce aveau ca obiect constatarea faptului ca taranii fusesera aserviti cu sila. E(ista si cai ne?uridice de iesire din ru anie1.arderea titlurilor boierilor de catre tarani, 2. cnezireaT!udecirea cu sila, !. fuga de pe mosie ". rascoala. 9egea tarii prevede si cazuri de cadere in ru anie3 +or e ?uridice in care taranii liberi devin tarani aservitia. donatia *se inc$ina cu sufletul si averea sa stapanului feudal, caz prevazut de legea tarii+N &. contractul de vanzare *cazul in care se vinde libertatea pentru a putea plati anumite datorii+ c. contractul de imprumut garantat cu libertatea personala a datornicului, astfel incat daca acesta nu-si e(ecuta obligatia la scadenta, devenea taran dependent. d. $otarare !udecatoreasca, in defavoarea taranilor, in procesele cu boierii, avand ca obiect constatarea ca ei au fost aserviti cu sila. E(istau si +or e ne?uridice de cadere in ru anie< 1. falsificarea titlurilor de catre boieri 2. silaTcotropirea *aducerea taranilor cu forta in starea de rumanie+ Toate titlurile !uridice ce constatau starea de rumanie pentru a fi valide, trebuia sa emane de la cancelaria domneasca si sa fie intarite de domn si de sfatul domnesc. ,n ceea ce priveste situatia !uridica a taranilor dependenti, care prin una dintre formele !uridice prevazute de legea tarii au devenit tarani liberi, a e(istat o anumita controversa in literatura de specialitate. 1stfel, profesorul !onstantin *iurascu considera ca e(ista un asa numit drept romanesc 33zacon ,lasi4 *slavona+, plecand de la ideea ca termenul de ruman are doar semnificatia sociala de taran aservit. Profesorul arata ca robii eliberati deveneau tarani dependenti, urmand a li se aplica acest drept romanesc, altfel zis, ei traiau in regim de rumanie. ,,Trebuie sa facem distinctie intre legea tarii ce se aplica tuturor romanilor priviti ca o entitate etnica si cel ce ,,zacon vlas=i', ce are un sens social in sens de tarani dependenti.

1ceasta opinie nu poate fi acceptata, intrucat este contrazisa de $risoavele domnesti din care rezulta indubitabil ca termenul de ruman are 6 acceptiuni- un inteles etnic si un inteles social *adica de romani, dar si de tarani aserviti+. Sensul in care este folosit acest termen urmeaza a fi desprins din conte(tul frazei- robii eliberati nu deveneau rumani, ci oameni liberi.

Statutul ?uridic al ro&ilor Statutul !uridic al robilor era reglementat de asa numitul drept al robilor *polos=o epravo+, care statua ca dpdv !uridic, robii erau considerati bunuri, adica formau obiectul unor contracte translative de proprietate *donatie, sc$imb+. ,nsa statutul lor !uridic nu era identic cu cel al sclavilor din dreptul romanesc, pentru ca stapanii nu aveau asupra sclavilor decat un drept de corectie, nu puteau dispune de viata robilor, iar acestora li se recunostea in anumite privinte, c$iar si o capacitate !uridica limitata, adica robii se puteau casatorii, puteau stapanii in proprietate salasele si uneltele de muca, pe care le confectionau, iar dupa titularul dreptului de proprietate asupra lor, robii puteau fi si somesti, boieresti, manastiresti. ,n general, robii erau recrutati dintre tatari sau tigani, dar institutia robiei este mult mai vec$e in raport cu asezarea celor 6 etnii in tara noastra. )obia este o stare imprescriptibila, dar puteau fi eliberati de stapanii lor dupa cum romanii ce deveneau robi in tara straina, la intoarcerea in tara, redeveneau liberi. 1ceasta este o institutie luata din dreptul roman, ,, ius postli ini' *dreptul de reintoarcere+. Strainii )egimul !uridic al acestora era bine reglementat in legea tarii, fiind unul tolerat daca cel in cauza era crestin. 1stfel, strainii se puteau stabili n orase, puteau face comert, se puteau organiza in comunitati proprii, puteau avea lacasele lor de culr, puteau dobandi drepturi suplimnetare prin actele de privilegii acordate de domn. Daca erau crestini, se puteau impamantenii *naturaliza+ prin acordarea unei dregatorii de catre domn, fie prin casatoria cu un roman. ,n aceste situatii, dobandea toate drepturile civile si politice ale romanilor. Strainii nu puteau stapanii pamanturi in proprietate si aveau obligatii fiscale distincte. Cei ce nu erau crestini *ma$omedani+ nu se puteau aseza pe pamant romanesc si nu puteau detine lacasuri de cult si proprietati. 1ceste interdictii erau prevazute e(pres in continutul capitulatiilor inc$eiate de Tarile )omane cu ,mperiul <toman. )nstitutia rudeniei 1ceasta institutie este o relatie speciala intre persoane, izvorata fie dintr-o origine biologica comuna *rudenia de sange+, fie din anumite precepte, de natura religioasa *prin alianta sau afinitate+, fie din tainele botezului sau cununie *relatie spirituala+. 1. )udenia de sange se realizeaza pe linie directa, ascendenti sau descendenti, sau pe linie colaterala, fiecare avand grade sau trepte de rudenie, calculate dupa numarul generatilor ce se interpun intre rudele respective. 1ceasta rudenie creeaza drepturi si obligatii reciproce de intra!utorare si intretinere, precum de vocatie succesorala. )eprezinta un impediment la casatorie. 2. )udenia prin alianta este legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot. !. )udenia spirituala este legatura dintre nasi si fini si genereaza potrivit legii tarii si dreptului canonic, efecte la fel de puternice ca si rudenia de sange. 1lte forme de rudenie sunt cele rezultate din adoptie si in+ratire. )nstitutia casatoriei Spre deosebire de dreptul modern, casatoria nu este un contract civil, iar ea se inc$eie prin formlitatile religioase stabilite de "iserica <rtodo(a *imbraca benedictiuni religioase+. Potrivit legii tarii, etapele premergatoare casatoriei sunt- vederea in fiinta *cunoasterea viitorilor soti+, urmarea de vorba *tratativele dintre familii+, intocmirea foii de zestre *astazi poarta denumirea de dota+, binecuvantarea parintilor. Casatoria este o institutie de stravec$e traditie geto - daca, care la origine este un drept al anticilor tineri, reprezentand ec$ivalentul muncii depuse de acestia in gospodaria familiala. 7estre se constituia prin strigaturi publice facute in timpul serbarii publice si reprezenta baza ,ateriala de inceput pentru noua familie, la care se adaugu darurile de nunta primite de tinerii casatoriti de la alte rude in timpul serbarii nuntii, in acelasi scop de a contribui la baza materiala a noii familii. Din se. /H apar foile de zestre, iar zestre isi pierde semnificatia traditionala, constitutindu-se doar petru viitoarea sotie si reprezinta un fel de afacere pentru viitori soti, denumiti vanatori de zestre. < varianta a casatoriei traditionale reglementata in legea tarii este casatoria cu fuga, adica casatoria realizata printr-o simulare a rapirii, in scopul de a forta binecuvantarea parintilor. )egulile dreptului canonic prevedeau si desfacerea casatoriei prin divort, e(istand astfel deplina egalitate in prvinta motivelor de divort ce puteau fi invocate., astfel incat repudiul era apana!ul ambilor soti. Subsecvent divortului avea loc parta!ul numit de legea tarii alegere, imparteala. )nstitutia +a iliei

amilia este grupul format din rudele cele mai apropiate, avand ca nucleu pe parinti si copii. ,n legea tarii s-a pastrat modelul de reglementare geto-dac, astfel incat familia romana are un caracter democratic, spre deosebire de caracterul aristocratic al familiei romane. 1stfel, legea tarii stabileste deplina egalitate a sotiloe, astfel incat ambii soti pot e(ercita puterea parinteasca asupra copilului, de educare a copiilor si nu un drept discretionar, ca in dreptul roman. Dupa moartea sotului, sotia putea detine singura puterea parinteasca asupra copiilor minori, totodata intre soti e(istau drepturi reciproce de intretinere, iar sotul ce nu isi indeplinea obligatia de a-si intretine familia, era supus oprobiului public, adica era sanctionat cu o pedeapsa infamanta *darea prin ulita, card+. )nstitutia adoptiei 1ceasta institutie este denumita infiere, iar copii adoptati erau numiti fii de suflet. )eglementarea institutiei familiei in legea tarii a cunoscut puternice influente, atat din partea dreptului bizantin, cat si din partea dreptului canonic ortodo(. Curs 12 18.12.2008 Materia succesiunilor Transmiterea bunurilor pentru cauzG de moarte de la defunct cGtre succesori ?nseamnG ?n 9egea UGrii mo@tenire, iar succesori ?nseamnG mo@tenitori. Termenii de mo@tenire, mo@tenitori reprezintG familia de cuvinte a cuvOntului Vmo@F de sorginte tracG, din care derivG @i termenul de mo@ie *proprietate ereditarG+. 2o@tenirea putea fi deferitG @i de lege *legalG, ab intestat+, fie potrivit testamentului defunctului *dacG e regulat ?ntocmit @i ?@i produce efectele C mo@tenire testamentarG+. 2o@tenirea legalG se desc$ide cOnd defunctul nu a lGsat testament sau cOnd acesta e neregulat ?ntocmit sau nu ?@i produce efectele. Wn aceastG materie, 9egea UGrii consacrG egala vocaAie succesoralG a copiilor legiuiAiTlegitimi cu cei adoptivi ceea ce ?nseamnG copii de suflet. 9egea UGrii consacra egala vocaAie succesoralG a fetelor @i baieAilor atOt la bunurile de ba@tinG, cOt @i la cele de cumpGrGturG ale pGrinAilor lor. De la aceastG regulG e(istG o singurG e(cepAie ?n Uara )omOneascG unde e reglementat principiul masculinitGAii, potrivit cGruia bunurile ereditare ce semnificG bunurile de ba@tinG, pot fi culese de baieAi, iar fetele primesc ec$ivalentul valoric ?n obiecte de preA sau bunuri de cumpGrGturG. etele ?@i primeau de regulG acele pGrAi succesorale sub formG de dotG, zestre iar sarcina ?nzestrGrii fetelor revenea pGrinAilor iar ?n absenAa lor, fraAilor. Wn ceea ce prive@te copilul natural, cel nGscut ?n afara cGsGtoriei, el vine la successiunea mamei, preluOndu-se Vmater semper certa estF. Copilul vitreg pe care 9egea UGrii ?l denume@te $iastru are aceea@i vocaAie succesoralG ca a copilului legiuit, dar numai la succesiunea pGrintelui bun. 9egea UGrii admite @i succesiunea prin reprezentare, precum @i dreptul de mo@tenire al soAului supravieAuitor ?n concurs cu copii. 2o@tenirea testamentarG se desc$ide pe baza testamentului ?ntocmit de defunct, acesta putOnd fi redactat fie ?n formG oralG *9egea UGrii - cu limbG de moarte+ sau ?n formG scrisG *diata+. Wn general, testamentul ?n formG scrisG era mai puAin rGspOndit pentru cG @tiutorii de carte erau ?n numGr redus *preoAi, cOAiva boieri+. < particularitate a testamentului medieval e ?nserarea ?n cuprinsul acestuia a blestemului pentru a asigura respectarea ultimei dorinAe a testatorului. 9egea UGrii cunoa@te @i instituAia e(-$eredarii, dezmo@tenirii J cazul fiiilor rGu-fGcGtori sau nerecunoscGtori. < particularitate a succesiunii testamentare e valabilitatea substituAiunii fidei-comisarG care acum e interzisG J actul prin care disponentul impune fiduciarului *un donator, legatar+ sG pGstreze bunurile primite @i sG le transmita altei persoane *fideicomisar, substituit+ indicatG de disponentul testator la moartea lui. Materia o&ligaBiilor 9egea UGrii consacrG ca izvor de obligaAii contracte P delicte, punOnd accent pe rGspunderea persoanei, dar consacrG @i anumite forme de rGspundere colectivG *?n materie penalG, ?n materie fiscalG, despGgubirea de la altul+. )Gspunderea colectivG ?n materie penalG e o reminiscienAG a sistemului rGzbunGrii sOngelui. 9a origine, la comiterea unui omor, rGniri, gintaTfamilia victimei ?@i e(ercita dreptul de rGzbunare asupra ginteiTfamiliei fGpta@ului, care la ?nceput nu era limitatG, iar apoi a fost limitatG prin introducerea sistemului compoziAiunii voluntare @i cel al compoziAiunii legale. CompoziAiunea voluntarG J ?nAelegere de desdGunare prin care victimaTfamilia ei renunAG la e(ecutarea dreptului de rGzbunare, iar fGptuitorulTfamilia lui plGte@te o sumG. CompoziAiunea legalG J stabilirea de cGtre stat a cuantumului desdGunirilor CD a generat ?n dreptul procesual modern sistemul amenzilor !udiciare. Ele au reprezentat pentru statul feudal o importantG sursG de venit. Cnainte de Dnte eiere, ob@tea cerceta, sancAiona prin intermediul organelor sale de conducere toate infracAiunile sGvOr@ite pe teritoriul sGu de membrii ob@tei. DupE Dnte eiere, dupG vec$ile atribuAii ale ob@tei, a rGmas aceea de a-l cGuta si identifica pe fGpta@ @i de a-l preda slu!ba@ilor domne@ti ceea ce ?nseamnG Vgonitorii din urmGF. Wn caz contrar, dacG nu-l putea identifica, preda, ob@tea trebuia sG dea urma, sG indice locul pe unde fGptuitorul a pGrGsit *fapta+ $otarul ob@teiN dacG asta nu era posibil, ?ntreaga ob@te rGspundea pentru fapta comisG pe teritoriul sGu, fiind obligatG sG plGteascG amenda fi(atG de stat. ,mposibilitatea ob@tei de a plGti amenda duce la aservirea ei. 1lta e situaAia pe domeniile feudale ?nvestite cu imunitGAi unde slu!ba@ii statului nu puteau pGtrunde, identificarea P sancAionarea fGpta@ului fiind apana!ul stGpOnului feudal, care realiza acest lucru prin aparatul sGu de slu!itori. )Gspunderea colectivG ?n materie fiscalG J e un mod legal de aservire a ob@tilor sGte@ti teritoriale. Potrivit sistemului cislei, dupG fi(area sumei globale de unitate impozabilG se defalcG acea sumG pe gospodGrii de cGtre rabo!ari, dacG unii din AGrani dGdeau bir cu fugiAii, cei rGma@i ?n sat ?mplineau ?ntreaga cisla. DacG nu, ob@tea urma a fi aservitG de domn sau de boier ?n contul datoriei. DespGgubirea de la altul e o formG de rGspundere solidarG ?nsG cu o sferG de aplicaAie mult mai largG decOt formele de rGspundere colectivG de la nivelul ob@tei. Ea cuprinde ?ntregi categorii sociale aparAinOnd aceluia@i popor. Wn dreptul modern, dacG una din pGrAile contractante e strGin, constrOngerea lui pentru e(ecutarea obligaAiilor contractuale asumate se realizeazG pe baza convenAiei ?nc$eiate ?ntre state @i a procedurii e(ecutatului, prin care $otGrOrea pronunAatG de o instanAG asupra unui cetGAean strGin devine e(ecutorie ?n statul cGruia acesta ?i aparAine. Potrivit sistemului despGgubirii de la altul, creditorii romOni primeau din partea domnului dreptul de a-@i realiza creanAele pe care

le aveau faAG de debitorii strGini pe seama conaAionalilor acestora din urmG aflaAi ?n trecere prin AGrile romOne, sub condiAia de a le da acestora din urmG toate dovezile cu privire la e(istenAa creanAei @i la modul ?n care s-a e(ecutat e(ecutarea silitG asupra lor astfel ?ncOt cei e(ecutaAi silit, la ?ntoarcerea ?n Aara de origine, puteau cere autoritGAilor proprii sG fie despGgubiAi de cGtre conaAionalul lor pentru care au fost urmGriAi. Wn mod asemGnGtor se proceda @i atunci cOnd debitorul era romOn @i era e(ecutat silit pentru un conaAional. orme de rGspundere personalG 1cestea sunt contractele. Cel mai important contract reglementat de 9egea UGrii e contractul de ,Fnzare care ?n dreptul nostru obi@nuielnic, diferG faAG de cele din dreptul roman, e consensual @i translativ de proprietate. Elementele contractului de vOnzare suntconsimtamantul, obiectul si pretul. /. ConsimAGmOntul J trebuia sG izvorascG din voinAa liberG, neviciatG a pGrAilor @i sG fi fost dat de bunGvoie, irevocabil. DacG era viciat, consimAGmOntul era nul. Cel mai rGspOndit viciu era violenAa pe care 9egea UGrii o nume@te silG, ?nsG motivele pentru care vOnzGtorul dorea sG vOndG *de facturG economicG+ nu erau considerate viciu de consimAGmOnt. Wn general, contractul de vOnzare se ?nc$eia ?n prezenAa martorilor astfel ?ncOt celelalte vicii de consimAGmOnt *dolul, eroarea+ erau e(cluse.9a vOnzarea pGmOntului, ?n sfera consimAGmOntului pGrAilor era necesar @i consimAGmOntul rudelor, vecinilor *dreptul de protinis+ J de precumpGrare, rGscumpGrare - dacG era vorba de teren ?n ob@te. DacG era vorba de proprietatea feudalGTrobului, actul trebuia ?ntGrit.Pentru a obAine acordul domnului @i a evita pradalica, pGrAile fGceau darea calului @i darea cupei. 6. <biectul contractului trebuie sG fie bun susceptibil de a fi ?nstrGinat, ?n circuitul civil. Cel mai important bun era pGmOntul, ?nsG o caracteristicG a vOnzGrii feudale e cG obiectul vOnzGrii ?l putea constitui @i fiinAa umanG J robii ce puteau fi vOnduAi @i separat de mo@ie @i AGranii dependenAi J ce puteau fi vOnduAi doar ?mpreunG cu mo@ia P AGranii liberi care apGsaAi de datorii erau nevoiAi sG-@i vOndG libertatea. 3. PreAul era de cele mai multe ori fi(at ?n pecunia numerata, ?nsG putea fi stabilit @i ?n naturG *datoritG economiei naturale+ CD ?n dreptul feudal nescris se fGcea confuzie vOnzare-sc$imb. PreAul se plGtea fie la ?nc$eierea contractului, fie la un termen sub sancAiunea rezoluAiunii pentru nee(ecutare.)ezoluAiunea pentru nee(ecutare era prevGzutG sub forma unei clauze speciale numitG pact comisoriu. Pentru garantarea plGAii restului de preA, pGrAile puteau constitui garanAii personale, reale. DacG intervenea un caz de evicAiune pe care 9egea UGrii o nume@te VvalF , atunci cOnd bunul a fost cumpGrat rGu -D de la neproprietar, se prevedea ?ntoarcerea preAului de vOnzGtor.Sub aspectul formei, contractul se ?nc$eie fie ?n formG scrisG, fie verbalG, ?ntodeauna cu martori, uneori @i ?n prezenAa c$eza@ilor @i al aldama@ilor.Contractele ?nc$eiate ?n formG scrisG, distruse, pierdute, puteau fi reconstituite de domn, sfatul domnesc, pe baza probei cu !urGtori precum @i pe baza probei cu mGrturii testimoniale *aldama@i+. Contractul de donaBie Contractul de donaAie este un contract real. Wn cazul donaAiei domne@ti sau a daniei domne@ti, intenAia de a gratifica avea ?n vedere fie rGsplGtirea boierilor pentru Xdreapta @i credincioasa slu!bGY, fie pentru a!utorarea unor mOnGstiri.Wn cazul donaAiei particulare, intenAia de a gratifica avea ?n vedere anga!amentul donatarului de a-l ?ngri!i @i ?nmormOnta pe donator, cele mai multe donaAii avOnd caracter cu sarcina. DonaAiile cGtre biserici aveau fie scopuri filantropice, fie scopul ca donatorul sG fie ?nscris ?n pomelnice, ?mpreuna cu membrii familiei sale.2OnGstirea donatarG nu avea dreptul de a ?nstrGina dania primitG, sub sancAiunea revocGrii donaAiei. Wn ceea ce prive@te obiectul donaAiei, particularitatea donaAiei medievale, ca @i ?n cazul vOnzGrii, este aceea cG obiectul ?l putea constituti @i o persoanG umanGrobii, AGranii dependenAi-donaAi odatG cu mo@ia, AGranii liberi - ?@i donau libertatea @i averea stGpOnului feudal sau cum spune 9egea UGrii Xcei ce se ?nc$inau cu sufletul @i averea.Y. DonaAiile de mo@ii @i robi trebuiau ?ntGrite prin $risov domnesc. Contractul de D pru ut Contractul de ?mprumut apare frecvent ?n documentele medievale ?n special sub forma ?mprumutului de comsumaAie *mutuum+N avea ca obiect o sumG de bani @i caracter unilateral, crea obligaAia doar ?n sarcina uneia din pGrAile contractante *aceea de a restitui creditorului la scadenAG ?mprumutul acordat cu dobOndG+. DobOnda ?n 9egea UGrii era numitG XbasY, iar scadenAa- XziY sau XsorocY, fiind stabilitG de regulG ?ntr-o zi de sGrbGtoare. 9egea UGrii permitea @i anacocismul *dobOnda la dobOndG+, pe care-l numea Xbas peste basY. Pentru garanAia obligaAiei asumate prin contract, 9egea UGrii prevedea douG forme de garanAii- garanAia realG *XzGlogY+ @i garanAia personalG *Xc$ezG@ieY+. 9Elogul este garanAia realG ce avea ca obiect bunuri mobile @i imobile, dar cu precGdere robi @i mo@ii cultivate cu AGrani dependenAi. Wn acest ultim caz, folosinAa de creditorul privilegiat a muncii AGranilor de pe acele pGmOnturi ?n contul dobOnzilor la suma ?mprumutatG. 7Glogul avea douG forme- cu termenN fGrG termen, situaAie ?n care creditorul putea stGpOni @i folosi bunurile mzGlogite pOnG la data datorieiN Wn cazul zGlogului cu termen, e(istau 6 situaAii- 1. dacG la scadenAG, debitorul plGtea datoria, rGscumpGra bunurile zGlogite, reintrOnd ?n stGpOnirea acestoraN 2. dacG nu plGtea, se putea prevedea ?n actul de zGlog, ca bunul zGlogit este pierdut, intrOnd ?n proprietatea creditorului ?n contul creanAei sale. DacG nu e(ista o asemenea prevedere, avOnd ?n vedere cG valoarea bunului zGlogit era mai mare decOt cuantumul creanAei create, se proceda la XpreAuirea bunului zGlogitY @i vOnzarea lor fie cGtre terA sau c$iar cGtre creditor, reAinOndu-se din preAul obAinut cuantumul creanAei, iar diferenAa era datG debitorului. C:ezaGii erau persoane care se obligau sG plGteascG ei datoria cGtre creditor dacG debitorul nu va fi plGtit la scadenAG. GaranAii personali erau AinuAi solidari, iar c$eza@ul plGtitor avea dreptul de regres ?n contra cogaranAilor sGi pentru partea contribuAiei din datoria fiecGruia. DacG debitorul devenea insolvabil @i nu fuseserG constituite nici garanAii reale, nici personale era introdusG o procedurG specialG, de e(ecutare silitG a averii falitului curama. Wn cadrul acesteia, bunurile erau evaluate @i ?mpGrAite ?ntre creditorii concursuali *cei care vin ?n concurs la masa predalG sau a falimentului+, proporAional cu valorile nominale ale creanAelor lor. 1lte contracte reglementate de 9egea UGrii- contractul de depozit, de comodat, locaAiune de lucrGri @i cea de servicii ?n forma contractului de muncG.

Curs 1! 08.01.200)n+ratirea pe osie

,nfratirea pe mosie este reglementata de 9egea Tarii ca o institutie comple(a reunind trasaturi ale rudeniei, testamentelor si contractelor. Este o institutie care a fost larg raspandita la multe popoare, incepand din epoca descompunerii societatii gentilice, ce a aparut in stransa legatura cu slabirea legaturii gentilice intemeiate pe rudenia de sange. Datorita sentimentului de izolare pe care indivizii incepusera sa-l resimta s-a incercat inlocuirea legaturii de sange printr-o legatura creata artificial *infratire+ conceputa ca o invoiala formata de a!utor reciproc si ce se constituia in cadrul unei proceduri constand in amestecarea unor picaturi de sange in sangele celor ce se infrateau fiind o forma tipica de simbolism !udiciar *amestecul sangelui semnifica ca infratirea dorea sa imite rudenia de sange+. De-a lungul timpului, ritualul, conceptia si efectele infratirii s-au modificat ca urmare a aparitiei statului si mai apoi pe fondul aparitiei si raspandirii crestinismului. ,n statul sclavagist roman si in consecinta si in Dacia romana se practica infratirea intre peregrini, interzisa de Imparatul Diocletian printr-o constitutiune imperiala din anul 28#. ,n societatea feudala apare infratirea de arme intre cavaleri, creata in scopul acordarii de a!utor reciproc in vederea savarsiri unor fapte de arme. Sub impactul religiei crestine ritualul infratirii se spiritualizeaza in sensul ca formele pagane sunt inlocuite cu cele crestine iar infratirea devine o infratire de cruce, ce se practica intre boieri si intre tarani. ,n cazul boierilor amestecul sangelui a fost inlocuita de o slu!ba religioasa insotita de impartasirea din aceeasi paine iar la tarani s-a pastrat amestecul sangelui insa crestatura pentru sange se facea in forma de cruce. Totodata la tarani infratirea putea imbraca si forma infratirii $aiducesti. Dupa formarea statelor feudale romane de sine-statatoare apare o noua forma de infratire si anume infratirea pe mosie. ,nfratirea pe mosie imbraca forma unui act scris dat de cancelaria domneasca, in care se consemneaza declaratiile celor ce se infratesc date in fata domnului si a Sfatului Domnesc. Spre deosebire de formele anterioare de infratire, cea pe mosie duce nu numai la stabilirea relatiilor personale intre cei infratiti, adica are nu numai efecte personale nepatrimoniale, dar duce si la crearea de relatii patrimoniale cu privire la anumite bunuri, asupra carora cei infratiti isi constituie anumite drepturi patrimoniale, acesta fiind de altminteri si principalul scop al infratirii pe mosie. <rice fel de bunuri puteau forma obiectul acestei forme de infratire, insa in cele mai multe cazuri infratirea se facea asupra pamantului, de aceea se numeste infratire pe mosie. Se are in vedere ca in cele mai multe cazuri era vorba de pamantul stapanit cu titlul ereditar, adica mosie *ocina+. E(ista doua tipuri de infratire pe mosie- 1. in care toti cei in+ratiti isi uneau ocinele , 2. in care in+ratirea se realiza asupra ocinei uneia dintre parti. Conditia de a fi proprietar era absolut necesara pentru a se putea realiza infratire pe mosie. ,ar in actul de infratire se stabilea cui apartineau ocinele sau ocina asupra carora sau caruia se facea infratirea. Primul tip de infratire presupune doua momente- a. momentul unirii ocinelor celor ce se infrateau, b. momentul asezarii celor infratiti pe ocinele numite. 1l doilea tip are un moment - momentul asezarii celor infratiti pe ocinele numite. Dpdv al modului in care se constitue raporturile de infratire, cea pe mosie poate fi directa sau indirecta. In primul ca+, raporturile de infratire se stabilesc intre toti participantii la infratire, iar in al doilea caz cel ce constituie infratirea nu intra in raporturile de infratire ce-i asaza ca fratii, alte persoane pe ocina sa. ,nfratirea ce se realizeaza prin unirea ocinelor este mereu directa, iar efectele !uridice pe care le produce constau in crearea de stare de co-proprietate intre cei infratiti, ce initial au fost proprietari e(clusivi ai ocinelor, iar acum devin co-proprietari in cote indivize egale asupra ocinelor unite. 1ceasta egalitate este independenta de suprafata ocinei aduse la infratire. ,nfratirea prin asezarea ocinelor poate fi directa sau indirecta, daca este indirecta numai cei asezati dobandesc cote indivize din dreptul de proprietate asupra ocinei pe care s-a realizat infratirea. ,nfratirea pe mosie se infaptuieste din motive economice *mosii mai mari, puternice+ si genereaza consecinte !uridice importante atat in materia succesiunilor cat si in materia proprietatii. 1stfel, in aterie succesorala, infratirea pe mosie este utilizata in urmatoarele situatii- in Tara )omaneasca erau infratite fetele cu baietii pentru a li se conferi si fetelor vocatie succesorala la ocine. Sau proprietarul unei mosii ce nu avea mostenitori sau avea numai fete recurgea la o infratire directa cu alte persoane pe mosiile unite sau numai pe mosia sa sau recurgea la o infratire indirecta a fetelor pe mosia sa cu fiii unei alte persoane, pentru ca altminteri ocinele ar fi trecut in proprietatea domnului. Prin infratirea pe mosie puteau fi c$emate si alte categorii de persoane prin concurs, pe care fii le e(cludeau de la mostenire in virtutea principiului pro(imitatii gradului de rudenie, rezulta modificarea ordinii succesorale prevazute de lege in favoarea unor persoane pe care cel ce realiza infratirea dorea sa le gratifice *acestea sunt efectele in forme succesorala+. Efectele in ateria proprietatii- infratirea este unul dintre modurile de transmitere a proprietatii alaturi de modurile translative de transmitere a poprietatii, asta pentru ca in actul de infratire se putea prevedea ca transmiterea actului de proprietate intre cei infratiti se realiza nu mortis causa ci de la data constituirii infratirii. < dovada in acest sens o reprezinta clauza reservati domini *de rezerva a proprietatii+ asupra bunurilor ce au format obiectul infratirii, clauza conform careia transferul proprietatii catre cel infratit se realizeaza la data mortii proprietarului ocinei. E(ista si posibilitatea transferului imediat al proprietatii dar cu sarcina, stabilindu-se anumite obligatii ale celor infratiti fata de cel ce le-a transmis averea, infratirea pe mosie a fost utilizata de boieri si ca un instrument de aservire a obstilor

satesti- boierii se infrateau cu taranii pe ocinele celor din urma si deveneau rude in sens !uridic si titulari ai dreptului de proprietate pe care il puteau e(ercita cu succes acaparand terenurile aflate in $otarele obstilor satesti.

DISPOZITIILE DE DREPT PENAL DIN LEGEA TARII Pe planul dreptului penal, 9egea Tarii pastreaza unele reminescente al vec$iului sistem al razboiului privat, insa statul s-a manifestat din ce in ce mai activ, ca un factor de solutionare a conflictelor, reprimand vec$ile practici ale legii talionului, prin aplicarea unei amenzi celor care cautau sa-si faca dreptate singuri *aceasta amenda se numeste zaveasca+. Pe planul dreptului penal este consacrata fatis discriminarea in fata legii penale, in functie de categoria sociala careia ii apartinea victima si infaptuitorul. 1celeasi fapte si pedepse sunt apreciate si aplicate in mod diferit. Este reglementat totodata si sistemul rascumpararii pedepselor, sistem ce ii favoriza pe cei bogati. ,nfractiunile erau denumite ,,vini' si erau impartite in 6 categorii- vinii mari si vinii mici, in raport de gravitatea lor. Cea mai grava infractiune era $iclenia *incalcarea de catre boieri a obligatiilor pe care le aveau fata de domn si ce intrau in continutul raportului !uridic de vasalitate+. ,ncalcarea de catre boieri a obligatiei de dreapta si credincioasa slu!ba se pedepsea cu moartea, singura care nu se rascumpara si era pedepsita cu confiscarea averii boierului, confiscarea bunurilor date celor credinciosi si manastirii. < alta infractiune este 33oslu:4 *neascultarea, nerespectarea in sens larg a poruncilor domnesti si neindeplinirea de catre taranii aserviti a datoriilor fata de stapan. Este pedepsita cu moartea si amenda in vite *alternativ+ precum si confiscarea averii. < alta infractiune este cea de o ucidere si se pedepseste cu moartea, insa putea fi rascumparata. Sudal a cuprinde insultele aduse demnitatii personale, iar rapirea de fete se pedepsea cu moartea sau cu dusegubine. ,nfractiunile ce aduceau atingere religiei si moralei feudale sunt- erezia, violul, adulterul si bigamia. Sanctiunea pentru aceste infractiuni era pedeapsa cu moartea, iar la adulter, zestrea sotiei intra in proprietatea sotului. Vinii ici 4nele infractiuni indreptate impotriva persoanelor *lovirile+ se pedepseau cu amenzi in vite *denumite gloabe+. 4nele infractiuni sunt indreptate impotriva realizarii !ustitiei *marturie mincinoasa denumita limba strambaN sper!ur+ si erau pedepsite prin insemnarea cu fierul rosu, apoi denuntul calomnios denumit sudal a cea are, pedeapsa ce s-ar fi aplicat celui denuntat daca el s-ar fi dovedit intemeiat. E(ista si infractiunea de insulta denumita s+ada, ce reprezinta incalcarea $otarelor si distrugerea semnelor de $otar, ce se pedepsea prin amenzi in vite. < categorie importanta erau infractiunile indreptate i potri,a proprietatii si aici intra- tal:aria *vina mare pedepsita cu spanzuratoarea+, +urtul +lagrant *vina mare ce se mai numea si furt fata si se pedepseste cu spanzuratoarea la locul fapteiN furtul simplu ce se pedepsea cu amenda+ si dusegu&ina *vina mare, reprezentand ispasirea sufletului+. Sistemul sanctionator cuprinde urmatoarele categorii de pedepse1. +izice, intre care se numara diversele forme pe care le imbraca pedeapsa capitala 2. pri,ati,e de li&ertate *inc$isoarea+ !. pecuniare *amenzi+ ". in+a ante *taierea barbii+ Sistemul rascumpararii pedepselor permis de 9egea Tarii cu e(ceptia $icleniei avea un caracter discriminator favorizand pe bogati si reprezinta de-a lungul timpului un instrument eficient de aservire a taranimii. DISPOZITIILE DE DREPT PROCESUAL DIN LEGEA TARII 9egea Tarii se remarca si in domeniul procedurii de !udecata cu caracter unitar in toate tarile, instantele de !udecata fiind !uzii, cnezii si sfatul oamenilor buni, !udetul si cei /6 pargari la nivelul oraselor, vornicii parcalabi si banii la nivelul tinutelor si !udetelor, marele vornic si marele ban in partile de tara aflate in zona lor teritoriala. Do nul si s+atul do nesc ,nstantele aveau rationae ateriae, competenta generala, atat pentru pricinile civile cat si cele penale, boierii si manastirile aveau o competenta speciala, stabilita in actul de acordare a imunitatii. Partile litigante puteau alege de comun acord unul sau mai multi !udecatori ai cauzei dupa modelul roman, !udecatorii fiind recrutati doar dintre boieri. Domnul si sfatul domnesc !udecau pricinile mai comple(e si plangerile celor nemultumiti de pronuntarile $otarate de celelalte instante si care nu aveau caracter de cale de atac ci doar a unor reclamatii formulate impotriva celor ce !udecasera. Domnul era !udecatorul suprem, ce putea solutiona in prima si ultima instanta si putand re!udeca orice protest. Domnul !udeca cu sfatul domnesc iar activitatea de !udecator se e(ercita in capitala tarii dar si in oricare alta localitate pentru ca !ustitia feudala are un caracter itinerant. Nu e(ista trepte sau grade de !urisdictie sau principiul autoritatii de lucru !udecat, generand o stare de nesiguranta in raporturi !udiciare. Pentru a pune capat prelungirii proceselor si redesc$iderea lor, 9egea Tarii a consacrat mai multe reguli ce reglementeaza posibilitatea re!udecarii procesului.

1stfel, o pri a institutie in acest sens este za,easca sau legatura ce nu impiedica in mod direct redesc$iderea procesului dar obliga partea ce doreste acest lucru sa depuna in visteria statului o suma de bani. 2ulte $otarari date de domn au in centrul lor aceasta precizare. . doua institutie este +erFia, care consta in depunerea unei sume de bani de catre partea ce a castigat, in visteria statului si domnul garanta ca nu va redesc$ide procesul. ,ar din sec. /I se introduc amenzile !udiciare *numite ,,gloabe' in Tara )omaneasca si 2odova si ,,birsab' in Transilvania+, ce sanctionau culpa procesuala a partii ce redesc$isese procesul. Procesul in vec$iul nostru drept feudal se caracteriza si prin cumularea atributiilor !urisdictionale si administrative de catre aceeasi dregatori precum si prin e(istenta !udecatorului unic. C$iar si cand domnul !udeca cu sfatul domnesc, $otararea este pronuntata de domn, iar sfatul domnesc actioneaza in virtutea obligatiei de concilium. Conceptia ce sta la baza procedurii !udiciare este ca !udecata trebuie sa se realizeze dupa lege si dreptate sau dupa dreptate si obiceiul tarii. Termenii de lege si obiceiul tarii inseamna 9egea Tarii, adica dreptul feudal nescris, iar termenul de dreptate inseamna morala epocii, adica constiinta !uridica ce trebuie sa veg$eze la respectarea moravurilor. MATERIA PRO7ELOR ,n dreptul nostru feudal nescris intalnim reguli si mi!loace de proba formate in timpul feudalismului dar si unele forme mai vec$i ramasite ale societatii gentilice care in conditiile feudalismului dobandeste un continut nou de clasa si o forma noua in sensul ca aplicarea lor era asigurata de forta coercitiva a statului. Persistenta acestor forme ancestrale anterioare feudalismului se e(plica pe o parte prin caracterul natural al economiei si pe alta parte prin persistenta unor forme economice vec$i *stapanirea devalmasa asupra pamantului+. Dupa forma lor probele se impart in doua categorii- scrise si orale *cele mai importante si raspandite atunci+. Probele orale reprezinta mi!locul comun de probatiune pentru ca multe dintre proprietatile constituite anterior intemeierii nu puteau fi dovedite prin inscrisuri iar pe de alta parte numarul mic al stiutorilor de carte facea din probele orale o necesitate. Probele orale reglementate de 9egea Tarii sunt.. Hierul rosu 2odul in care este utilizata proba a putut fi reconstituit pe baza unui document denumit )egistrul de la <radea, tinut de preotii catolici de la Episcopia de la )egistru de la <radea intre anii /6:I si /63., care cuprinde note despre un numar de 3I; procese ce au fost !udecate prin proba fierului rosu cand !udecatorul nu putea solutiona pricina. Datorita sustinerilor contradictorii ale partilor, trimitea partile la Episcopia din <radea, insotite de un pristel, pentru a se proceda la proba fierului rosu. Se efectua o slu!ba religioasa unde se invoca divinitatea pentru a arata de partea cui este dreptatea si apoi i se dadea unui martor sau uneia dintre parti sau unui c$ezas sa poarte in mana o bucata de fier inrosit pe o distanta de I-/: pasi. Dupa aceea, mana era banda!ata si banda!ul sigilat, iar dupa I zile se rupea sigiliul si se e(amina mana. Daca rana era ,indecata inseamna ca s-a spus adevarul, iar $otararea !udecatoreasca se dadea pe cale de consecinta. Daca rana nu era ,indecata, inseamna ca nu s-a spus adevarul si se considera ca partea respectiva este vinovata. ,n afara ca mana nu este vindecata mai erau considerate semne de vinovatie si alte impre!urari- neprezentare la termenul fi(at de proba sau e(aminarea mainii sau fuga din timpul efectuarii probei, toate acestea ducand la considerarea vinovatiei. Din e(aminarea principiilor consemnate in )egistrul de la <radea, peste 6:: au ca obiect fapt de natura a aduce atingere proprietatii feudale. Cei mai multi acuzati erau tarani iobagi sau alte elemente ale unor categorii sociale inferioare. Doar ei erau supusi probei fierului rosu nu si reprezentantii clerului si ai nobilimii. C$iar daca ei ar fi trebuit sa se supuna probei puteau desemna un reprezentant sa tina fierul in locul lor de unde rezulta ca aceasta proba este o procedura rezervata numai categoriilor sociale inferioare si avea un caracter discriminatoriu. De asemenea, modul de desfasurare a probei era de multe ori partinitor in sensul ca nu se preciza temperatura la care trebuie incalzit fierul, e(istau anumite retete preventive pentru arsuri, toate aceste conferind probei un caracter neconcludent. B. @ura antul cu &razda in cap 1ceasta proba este denumita astfel dupa rolul pe care pamantul il !oaca in desfasurarea probei. Cel ce !ura invoca pedeapsa pamantului, daca ceea ce declara sub prestare de !uramant nu este respectat sau adevarat. ,n 2oldova, cei ce !urau, puneau brazda de pamant direct pe cap, fiind denumiti &razdasi. ,n Tara )omaneasca *<ltenia+ brazda era purtata intr-o traista, cei in cauza numindu-se traistasi. Muramantul cu brazda este utilizat cu precadere in procesele ce aveau ca obiect stabilirea $otarelor intre proprietati. Cei ce !urau se anga!au sa arate adevaratele $otare si incon!urau limitele proprietatii respective avand tot timpul brazda asupra lor. Proba are o origine stravec$e pentru ca vec$ile popoare ale antic$itatii *si geto-dacii+ considerau ca pamantul este o divinitate ce are putere purificatoare atat in sens material, cat si spiritual, ca pamantul ii a!uta pe cei ce zic adevarul si nu ii a!uta pe cei ce zic sper!ur. De aici sintagma,, sa-i fie tarana usoara'. ,n cazul acestei probe suntem in prezenta unui e(emplu de dublu simbolism !udiciar, brazda simbolizand pamantul ca divinitate, iar capul simbolizand fiinta umana fiind cea mai importanta parte a corpului. Sub influenta religiei crestine s-a spiritualizat, locul brazdei de pamant fiind luat de o Evang$elie. Dupa aparitia statului feudal proba dobandeste un caracter de clasa, fiind rezervat doar categoriilor sociale inferioare. Pe masura dezvoltarii proprietatii feudale, interesul boierilor in utilizarea probei pentru stabilirea $otarelor evoluand, boierii astfel nu se mai multumesc cu martori intamplatori, ci la o preconstituire de martori *copiii de tarani erau pusi sa parcurga $otarele mosiei si batuti pentru a tine minte $otarele si pentru a putea depune marturiile in cunostinta de acuza, in situatia in care s-ar fi nascut vreun litigiu cu privire la respectivele litigii+.

Curs 1" 0-.01.200C. Pro&a cu ?uratori Esta regina probelor in ierar$ia mi!loacelor de proba, in procesul feudal si a fost obiectul unor ample controverse in literatura de specialitate pentru ca prin practicile sale contrazice ideile moderne referitoare la dovezi. Trebuie sa facem distinctie intre procesele civile si cele penale. ,n procesele penale !uratorii prin !uramintele lor sustin !uramintele unora dintre parti, aratand ca ea este demna de crezare, rezulta ca in procesele penale !uramantul !uratorilor nu are caracter obiectiv, nu duce la stabilirea adevarului ci are un caracter su&iecti,, vizand stabilirea bunei reputatii a persoanei pentru care !ura. Per a contrario, in procesele civile, !uratorii cerceteaza personal faptele si dreptul partilor, astfel incat !uramintele lor sunt unele de veridicitate. Pana la aparitia dreptului feudal scris aceasta proba a fost in satele romanesti cel mai raspandit mi!loc de proba, fiind utilizat pentru solutionarea proceselor de orice fel. ,mportanta mi!locului de proba decurge si din denumirea sa, astfel, in 9egea Tarii, aceasta proba este denumita ,,lege'. 4nii istorici !uristi romani, din perioada interbelica, au considerat aceasta proba o proba misterioasa si stranie, altii au zis ca este o procedura grosolana si curioasa, iar altii au zis ca este un principiu absurd de dovedire. Dincolo de aceste consideratii speculative proba este o creatie originala a poporului roman, ce isi are izvorul in vec$ea practica geto-daca a !uramantului pe zeitatile palatului regal. Ca si in cazul !uramantului pe vetrele regale si in privinta probei cu !uratori, !uramantul zis de catre un numar de !uratori putea fi combatut prin contraprobei cu un numar dublu de !uratori. 1cest mi!loc de proba e(ista din Epoca Prestatala. 1tunci grupul !uratorilor era compus din rudele celui pentru care se depune !uramantul. 1poi !uratori puteau fi vecinii si apoi toti ceilalti membri ai obstei. Dupa formarea statelor feudale acordarea acestei probe se realizeaza de catre domn prin $risov domnesc, utilizand sintagma ,,i-am da' le(e"# Partea careia i se incuviintase administrarea probei putea sa ,,ia lege', adica sa accepte administrarea probei ce i se incuviintase sau sa defere proba partii adverse. <ri de cate ori se incuviinta administrarea probei in $risov, se preciza si numarul !uratorilor, iar uneori ei erau indicati nominal, asa numitii ,,!uratorii pe ravase'. 9egea Tarii prevede ca !uratorii pe ravase trebuie sa fie ,,de o seama' cu cel pentru care !ura *sa apartina aceleiasi categorii sociale+. Depunerea !uramantului de catre !uratori avea un caracter solemn atat dpdv religios cat si dpdv !uridic, in sensul ca !uramantul se depunea pe evang$elie in fata imputernicitului domnesc cu supraveg$erea efectuarii probei. Continutul si forma !uramantului trebuie sa fie identice cu cele ale partii din proces pentru care se depunea acel !uramant. Sc$imbarea cuvintelor atragea nulitatea probei. De la acest principiu este o e(ceptie- in Transilvania erau admise atat utilizarea unor formulari ec$ivalente cat si repetarea cuvintelor rostite initial, gresit. Daca !uramantul era depus cu respectarea formelor cerute de 9egea Tarii, imputernicitul domnului consemna desfasurarea probei intr-o carte de !uramant pe care o inainta domnul pentru ca acesta sa $otarasca asupra solutionarii procesului. Domnul pronunta mereu $otararea in sensul celor aratate in !uramant *in favoarea partii care administrase corect proba+ considerandu-se ca aceasta ,,s-a apucat de lege' sau ,,s-a directat'. ,n cazul in care proba nu putea fi administrata de partea careia i se incuviintase, acela pierdea procesul sau ,,ramanea de lege'. Daca proba fusese administatrata cu succes, partea adversa putea cere contra probei, denumita ,,lege pentru lege', cu un numar de /6 !uratori. Daca contra probei era administrata potrivit formelor cerute de legea tarii, $otararea initiala se anula si se pronunta o noua $otarare, conform noului !uramant, iar cel anterior era socotit fals, primii !uratori fiin ,globiti'. Numarul ma(im de !uratori prevazut de legea tarii era 0I. Prin proba cu !uratori se puteau dovedi orice situatii de fapt si de drept si totodata, prin intermediul ei, puteau fi combatute cu succes ,, toate celelalte mi!loace de proba' *inclusiv inscrisurile+. Domnul, daca dorea sa favorizeze o parte, aprobandu-i administrarea probei, ii acorda de la inceput numarul ma(im de !uratori, pentru ca partea adversa sa nu poata face cotra probei. Cu timpul, proba dobandea un caracter de clasa, in sensul ca !uratorii sunt recrutati e(clusiv din randul boierilor, mai ales cand erau tarani. D. Marturia 2artorii sunt persoane ce au cunoscut anumite impre!urari, situatii de fapt, 33e> propriis sensi&us4 *prin propriile simturi+, despre care relateaza in fata instantei pentru a stabili situatia de fapt si de solutionare a procesului. Pozitiile martorilor se dadeau sub prestare de !uramant, depuse in "iserica, sub sanctiunea acordarii unor anateme impotriva celor ce depuneau marturie mincinoasa. orta !uridica a marturiei, c$iar daca era data sub prestatie de !uramant, era inferioara probei cu !uratori, in anumite situatii. Daca partea nu putea aduce toti !uratorii la timp, ceilalti erau audiati ca simplii martori. < categorie speciala de martori o constitutie ,, alda asarii'. Ei erau prezenti la inc$eierea anumitor contracte si asistau partile contractante la stabilirea tuturor elementelor invoielii dintre ele. 1ldamasul este o institutie pagana, anterioara raspandirii crestinismului si are un dublu caracter- religios si !uridic. Sub aspectul religios, dupa inc$eierea conventiei de catre persoanele ce asistasera, partile invocau

divinitatea prin ,,libatiuni', pentru ca aceasta sa binecuvinteze intelegerea dintre parti. Din acest ritual stravec$i s-a pastrat in statul feudal doar obiceiul bautului vinului de catre aldamas cu partile. Consumarea aldamasului semnifica inc$eiera conventiei pe plan !uridic, iar aldamasarii erau martori preoconstituiti, c$emati sa depuna marturii in legatura cu acel contract inc$eiat in prezenta lor, in cazul ivirii unui litigiu cu privire la interpretarea si e(ecutarea contractului. De regula, daca acel contract avea forma scrisa, in inscris erau trecute, pe langa numele partilor si numele aldamasarilor si valoarea aldamasului consumat si partea ce a suportat c$eltuiala. ,n ceea ce priveste pro&ele scrise, inscrisurile folosite ca probe in procesul feudal erau fie inscrisuri oficiale, emise de cancelaria domnului si care purtau diverse denumiri ,,$risov', ,,uric', ,,ipisoc' etc, fie erau inscrisuri emanand de la particular si care purtau geeric numele de ,,zapis'. DREPTUL )EUDAL SCRIS 1. Pra,ilele &isericesti Datorita organizarii sale ierar$ice si a rolului de principal factor ideologic in societatea feudala, "iserica ortodo(a a fost in masura sa elaboreze reguli de conduita care sa fie aplicate pe intreg cuprinsul tarii, prin e(tinderea autoritatii sale spirituale si cu spri!inul statului feudal. ,n vedrea consolidarii statului feudal si centralizarea puterii, domnii erau interesati sa introduca noi reguli !uridice si sa le asigure un caracter uniform, spre deosebir de particularitatile uniforme. Trebuie sa intelegem ca pravilele bisericesti au un caracter oficial, pentru ca au fost intocmite din ordinul domnului sau a= mitropolitului si pe c$eltuiala acestora. Pe de alta parte, dispozitiile din pravile erau obligatorii atat prin clerici, cat si pentru mireni *laici+, atat in domeniul religios propriu - zis, cat si in domeniul !uridic. De altfel, potrivit autorilor de pravile, dispozitiile de drept civil, de drept penal si de drept procesual tineau tot de domeniul religios. ,ntrucat "iserica ortodo(a romana se afla sub autoritatea spirituala a Patriar$iei de la Constantinopole, domnii si mitropolitii romani au respectat intru totul regula de mult consacrata, conform careia pravilele bisericesti ortodo(e se intocmesc numai dupa izvoarele canonice bizantine. ,ntrucat procesul crestinizarii daco-romane, apoi a romanilor a inceput inca din epoca domniatiei romane si a continuat si dupa retragerea aureliana, un numar mare de cuvinte latine au patruns in limba!ul religios fundamental, semnificativ fiind termenul de ,,biserica', limba romana fiind singura limba romanica in care acest termen vine din latina, ,,basilica'. ,n toate celelalte limbi, termenul de biserica vine din greaca, ,,eclesia'. Patrunderea slavilor in masa si asezarea lor la sud de Dunare, a dus la ruperea de romanitatea orientala in 6- Nordul Dunarii, ce a evoluat in poporul romanesc si Sudul Dunarii, ce a evoluat in aromani, anumite enclase ramase. Totodata, contactul direct nord dunarean cu "izantul s-a intrerupt, astfel incat, inca din timpul feudalismului timpuriu, influenta bizantina a fost receptata pe filiera slava, astfel incat, slavona devine limba cancelariei domnesti si limba cultului religios. ,nsa slavona era cunoscuta de un numar infim de persoana *cativa calugari+ dincalcelaria domneasca. 2area masa a populatiei nu cunoastea limba. Datorita acestui fapt, din se. /% pravilele bisericesti incep sa fie redactate si in limba romana. Pravilele bisericesti, cele in slavona si romana au fost la inceput multiplicate ca manuscrise, iar din sec. /H, apar pravilele tiparite. .. Cele mai importante pravile in sla,ona sunt1. 33Pra,ila de la 6argo,iste4, elaborata de catre gramaticul Dragomir, din porunca domnului #ladislav al Tarii )omanesti in anul /0.6. 2. 33Pra,ila de la Putna43 bilingva *te(t interliniar in romana+, din anul /.I/. !. 33Pra,ila de la anastirea Bistrita4 *2oldova+, in anul /%/I. ". 33Pra,ila de la anastirea Bistrita4 *<ltenia+, elaborata la /%3%. ,zvoarele acestor pravile sunta. 33Sintag a al+a&etica4 a lui Matei 5lastares &. 331e>a&i&lul4 lui !onstantin Armenopulos *!udecator la Salonic+ c. 33No ocanoanele parintilor Bisericii *literatura patristica+ d. /egislatia i paratilor &izantini/. ,,"azilicalele' lui "eon al II4lea filosoful 6. ,,Nomos G$iorg$icos' *,,9egiuirea 1grara "izantina'+ 3. ,,Pro$ironul' si ,,Epanagoga' elaborate in timpul lui 5asile Macedoneanul B. Cele mai importante pravile in ro ana sunt1. 33Pra,ila S+antilor .postoli4, elaborata de Diaconul !oresi la "rasov intre /.%: si /.I:. 4n e(emplu este ,,Pravila de la ,eud, numita dupa numele unui locuitor din 2aramures, unde a fost descoperita in /;6/, fiind singurul e(emplar ce s-a pastrat. 2. 33Pra,ila .leasa43 elaborata de logo1atul 6ustache, in 2oldova, in /%36.

!. 33Pra,ila de la 8o,ora4 *,,Pravila cea 2ica'+, tiparita in Tara )omaneasca, in /%0:, in 6 editii identice- una pentru Tara )omaneasca, prefata de mitropolitul 7heo1il si una pentru Transilvania, prefata de mitropolitul *henadie al 7ransilvaniei. Continutul pravilelor bisericesti este eterogena, foarte variata, pentru ca alaturi de te(tele cu caracter !uridic propriu - zis e(ista si altele te(te din diverse alte domeniia. e(trase din lucrarile religioase &. date istorice despre sinoadele bisericesti si cele ale parintilor "isericii, autori de pravile c. cronici d. tabele de calculare a timpului. e. diferite alte formulare pentru intomirea actelor. 9a randul lor, te(tele !uridice nu sunt sistematizate pe ramuri si institutii de drept, in sensul ca dispozitiile !uridice pe care le cuprind sunt amestecate- norme de drept civil, intercalate cu cele penale si procesuale. Ca o particularitate, pe planul dreptului penal, infractiunile era socotite pacate, iar pedepsele clasificate in pedepse fizice si pedepse du$ovnicesti erau socotite ca forme de ispasire a pacatelor. Prin continutul lor mistic si prin discriminarile sociale pe care le-au consacrat, pravilele bisericesti au contribuit la consolidarea relatiilor de productie de tip feudal. Pe de alta parte, avand in vedere izvoarele utilizate la elaborarea lor, pravilele bisericesti au marcat inceputul procesului de receptare a ideilor si institutiilor !uridice romane, astfel cum au fost ele adoptate la realitatile feudale ale "izantului de catre legislatia bizantina. Din acest moment, dreptul roman evolueaza sub influenta imediata a dreptului roman, adica influenta imediata a dreptului roman nu se e(ercita direct, ci prin filiera bizantina. Pravilele bisericesti au un continut asemanator, mergand pana la identitate in toate tarile romane, ce inseamna o continuare a unitatii de reglementare asigurata de legea tarii. Pravilele biseriesti nu au fost doar monumente de drept cu valoare pur teoretica, ci destinate sa se aplice in mod nemi!locit in practica instantelor de !udecata, lucru contestat de multi autori, intrucat e(ista foarte putine documemte care sa ateste ca $otararile au fst date pe baza pravilelor bisericesti. ,nsa acest fenomen are o e(plicatie- faptul ca $otararile, de e(emplu, date in materie penala si unele date in materie civila *$otarari in dreptul familiei+, imbracau forma orala si nu ne-au parvenit, iar daca erau date in forma scrisa, nu aratau capul de pravila pe care se spri!ina, pentru ca partile nu erau interesate sa pastreze asmenea documente. Dimpotriva, $otararile ce se dadeau in litigiile privind proprietatea, imbracau mereu forma scrisa si mentionau mereu in curinsul lor capul de pravila pe care se spri!ineau, pentru ca aceste $otarari erau mereu pastrate de partile litigante. < asemenea $otarare celebra este continuta intr-un $risov emis in timpu lui 1le(andru ,lias, $otarare pronuntata in litigiul dintre lorica *fiica legitima+ si 2aria *fiica naturala+, fiicele lui 2i$ai #iteazul, litigiu avand ca obiect o mosie. Castig de cauza a avut lorica, iar in Cuprinsul $otararii se mentioneaza capul de pravila pe care se spri!ina acea $otarare. 2. 1risoa,ele legislati,e &risoavele domnesti contineau, de obicei, acte cu caracter individual, acte prin care dispozitiile legii tarii erau aplicate de domn la cazuri particulare. 9a sfarsitul sec. /% si inceput de sec. /H, apar $risoavele legislative, care contineau dispozitii cu caracter general, emise de domn, ce modifica dispozitiile legii tarii. Primul si cel mai important $risov dat de Mihai 5itea+ul este cel dat in anul /.;., ce prevede, cu referire la taranii dependenti, ca ,,fiecare pe unde va fi, sa fie ruman pe veci'. ,n legatura cu acest $risov, unii autori au afirmat ca prin intermediul lui, 2i$ai #iteazul, fortat de o con!unctura nefavorabila si sub presiunea boierilor, ar fi procedat la legarea taranilor dependenti, de glie. <pinia nu poate fi impartita, pentru ca in /.;. se afla in plina desfasurare riposta militara otomana in Tara )omaneasca fata de atitudinea antiotomana a lui 2i$ai #iteazul. Poporul din stanga <ltului s-a refugiat pe mosiile din dreapta <ltului, ce apartineau lui 2i$ai #iteazul si partidei boieresti ce-l spri!inea. Dand acest $risov, cu privire la taranii dependenti, 2i$ai #iteazul nu i-a legat de glie, ci pentru a-i favoriza pe boierii olteni, a modificat dispozitiile legii tarii, ce anterior anului /.;. prevedeau legarea de glie a taranilor dependenti. Daca s-ar fi aplicat dispozitiile legii tarii, boierii din dreapta <ltului ar fi trebuit sa-i remita pe taranii dependenti din stanga <ltului, refugiati pe mosiile lor, stapanilor acestora, ori prin asezamant 2i$ai #iteazul ii elibera pe boierii din dreapta <ltului de aceasta obligatie legala, pentru a-i favoriza. 2i$ai #iteazul creeaza o noua categorie de tarani dependenti, 33ru anii de legatura43 fiind tarani liberi, care la data asezamantului, fugisera pe mosiile din dreapta <ltului. &risoavele domnesti au continut asemanator, au fost adoptate si in 2oldova de catre domnii Stefan Tomsa si 2iron "arnovs=i. ,ar din sec. /%, pe masura centralizarii statului feudal si intaririi puterii domnesti, numarul $risoavelor legislative a crescut in mod semnificativ. Curs 1# * 1$ 1#.01.200!. Pra,ilele laice Pravilele laice au fost adoptate la mi!locul sec. /H, aproape simultan si cu un continut similar in Tara )omaneasca si in 2oldova, ca o necesitate pentru puterea de stat centralizata, de a interveni rapid cu reglementari in diverse domenii. ,n acelasi timp, parviele aice au reprezentat pentru boieri si intrumente de limitare a puterii domnului, caci, cum zice Grigore 4rec$e, ,,acolo unde nu sunt pravile, din voia domnilor, multe strambatati se 1ac".

,n 2oldova, din porunca domnului #asile 9upu, logofatul Eustrac$e a elaborat in /%0% ,,Cartea romaneasca de invatatura', aceasta reprezentand prima codificare legislativa u caracter laic din istoria statului si dreptului romanesc. Din titlu rezulta ca este o initiativa romaneasca, iar lucrarile straine care au stat la baza elaborarii pravilei au fost codificate intr-o viziune proprie, astfel incat aceasta lucrare nu este o copie sau o compilatie a lucrarii respective, ci o opera de sinteza cu trsaturi originale. ,n al ,,-lea rand, cuvantul ,,invatatura' utilizat in titulatura pravilei nu are un sens didactic, ci unul !uridic de dispozitie obligatorie, de porunca domneasca, dar care atrage sanctiunea domnului asupra celor ce nu asculta de asemenea ,,invatatura'. ,zvoarele acestei pravile sunt1. ,,Nomos g$iorg$icos' *legiuirea agrara bizantina+ - adoptata in timpul domnului "eon Isaul 2. 9ucrarile penalistului italian Prospero 'alinaci, latinizat alinacius, intitulate ,,Pracsis et teoriae criminalis' ,n Tara )omaneasca, in /%.6, din porunca domnului 2atei "asarab, Daniil Panoneanul, un calugar a!uns ulterior mitropolit al Transilvaniei, a elaborat lucrarea 33)ndreptarea legii4 sau 33Pra,ila cea are4 , tiparita la Targoviste si care contine o predoslovie scrisa de mitropolitul Stefan al Tarii )omanesti. Titlul sau este semnificativ, e(primand ideea scopului avut in vedere, adica influentarea comportamentului uman prin dispozitii legale noi. Cuprinsul este mai amplu decat cel al 33Cartii ro anesti de in,atatura4, pentru ca cuprinde, alaturi de versiunea muntenizata a pravilei moldovene si 33No ocanonul4 lui Mihail Mala us. Totodata, in partea finala a pravilei sunt e(puse o serie de probleme de interes mai general din domenii ne!uridice *medicina, gramatica, filosofie+, dar si c$estiuni de interes canonic. Continutul !uridic al celor 6 pravile este asemanator si se refera in principal la reglementarea relatiilor din agricultura si sanctionarea faptelor cu caracter penal, iar dispozitiile de drept civil si drept procesual sunt putin numeroase. Prevederile celor 6 pravile sunt structurate in pricini, glave si zaciale, adica sectiuni, capitole si articole. Dispozitiile !uridice din pravile sunt sistematizate in 6 parti.. Pri a parte contine). prevederi ce reglementea+a relatii 1eudale din agricultura si care consacra, 1. legarea de pamant a taranilor dependenti 2. drepturile stapanilor feuali de a-i urmari pe taranii dependenti fugiti de pe mosii si de a-i aduce inapoi. !. interdictia celorlalti boieri de a-i primi pe mosiile lor pe taranii fugari so obligatia de a-i remite stapanilor lor. ". obligatiile de renta feudala ale taranilor aserviti fata de boieri si drepturile acestora din urma de a-i pedepsi pe taranii ce nu-si e(ecuta obligatiile. )). reglementari care vi+ea+a, 1. paza $otarelor 2. paza recoltelor !. paza bunurilor agricole ". cresterea vitelor #. impartirea recoltelor $. sc$imburile de terenuri B. . doua parte contine). institutii de drept civil, de drept penal si de drept procesual. )). 1. reglementarea statutului !uridic al persoanelor se face dupa criteriul conditiei sociale. Persoanele fizice *obraze+ se impart in- slo&ozi *erau pe o parte taranii liberi si pe alta parte erau boierii, clerul+ si ro&i *nu-si puteau sc$imba statutul !uridic decat cu acordul stapanului sau ca rasplata pentru denuntarea stapanului vinovat de savarsirea anumitor infractiuniN asupra robillor, stapanul avea avea un intins drept de corectie+. 2. ma!oratul este fi(at la 6. de ani, insa raspunderea pentru faptele proprii intervine de la /I ani. ))). ,nstitutia familiei, a casatoriei, a rudeniei sunt reglementate pe baza acelorasi principii ca si in pravilele bisericesti. Casatoria este precedata de logodna, consacrata ca institutie !uridica dupa modelul bizantin si confera sotului puterea maritala asupra sotiei si dreptul de a-i administra zestrea. Puterea maritala presupune ca sotul are asupra sotiei un drept de corectie, incuzand bataia si inc$iderea ei. )V. ,n materia bunurilor este prote!ata proprietatea asupra imobilelor si se face distinctia intre bunurile ce formeaza obiectul proprietatii reglementate de dreptul laic *mirean+ si bunurile considerate sfintite, ce se bucura de o protectie speciala, potrivit prevederilor dreptului canonic.

V. Succesiunea poate fi deferita prin testament in forma scrisa *zapis+ sau in forma orala *cu limba de moarte+ sau ,,ab in testa' *potrivit legii+. E(ista anumite incapacitati de a testa, spre e(emplu- cei condamnati pentru infratiuni contra moralei, precum si incapacitati de a mosteni *asasinul nu vine la succesiunea celui asasinat+. Categorii de mostenitori legali- ascendentii, descendentii *pana la gradul ;+ si colateralii. Copii naturali vin doar la succesiunea mamei si sunt reglementate rezervele succesorale si cantitatea disponibila in functie de numarul copiilor. V). ,n materia obligatiilor, reglementarea are la baza raspunderea individuala si sunt considerate izvoare de obligatii- toc elile *contractele+ si delictele. Pentru validitatea contractelor se cere ca vointa partilor contractate sa nu fie vitiata prin violenta *sila+ sau prin dol *amagire+. 1ctele !uridice puteau fi inc$eiate si prin mandatari sau reprezentanti conventionali ai partilor *pristari, ispravnici+. Principalele contracte reglementate de pravile sunt- de vanzare, inc$eiere, imprumut, donatie. Se mentine acelasi sistem de garantie ca si in legea tarii *zalogul si c$ezasii+. V)). 2ateria dreptului penal cunoaste o ampla reglementare, potrivit celor mai avansate principii ale epocii. ,nfractiunile continua sa fie clasificate dupa gradul lor de periculozitate sociala *e(emplu- vinii mari, vinii mici+. Este reglementata acum pentru prima data la nivel general infractiunea flagranta. Pentru prima data, la calificarea infractiunii se aveau in vedere pozitia subiectiva a faptuitorului ;gandul faptasului+, precum si momentul si locul faptei. Sunt introduse unele categorii !uridice noi- tentativa, concursul de infractiuni, complicitatea si recidiva. De asemenea, sunt prevazute pentru prima data cauze ce inlatura raspunderea penala *nebunia, legitima aparare, varsta sub H ani, ordinul superiorului+, cauze ce atenueaza raspunderea penala *mania, starea de ebrietate, varsta sub /: ani+ si cauze ce agraveaza raspunderea penala *calitatea de boier in cazul infractiunii de $iclenie+. Sistemul sanctionator cuprindea- pedeapsa cu moartea *sub diferitele sale forme+, alte pedepse fizice, pedepsele privative de libertate *temnita, ocna, surg$iunul la manastire+, pedepse cu caracter religios *anatema, interdictia de a intra in "iserica, neingroparea+, pedepse inflamante si pedepse pecuniare *amenzi+, uneori si pedepse complimentare *confiscarea averii+. 9a stabilirea pedepsei, !udecatorul avea o larga posibilitate de apreciere. Se spunea ca pedepsele se stabileau dupa ,,voia !udetului' *a !udecatorului+, astfel incat acesta, in anumite cazuri, putea dispune sc$imbarea pedepsei si c$iar iertarea pedepsei. Dispozitiile de drept penal aveau un vadit caracter discriminator de clasa, sens in care pravilele recomanda ca boierilor si clericilor sa nu li se aplice pedepse fizice, ci acestea sa fie inlocuite de amenzi. Dimpotriva, pravilele recomandau aplicarea pedepselor fizice pentru infractorul ,, de gios' *cei ce apartineau unei categorii sociale inferioare+. V))). ,n materia dreptului procesual, pravilele prevad e(istenta a 6 categorii de instante- laice si bisericesti. Nu functioneaza principiul specializarii instantelor, astfel incat instantele laice !udecau si pricinile civile si cele penale. ,n materia penala, actiunea penala putea si intentata si de alte persoane si de victimaparintele *pentru copil+, stapanul *pentru sluga+, sotul *pentru sotie+. E(ista anumite infractiuni, precum falsificarea monedei, pentru care denuntul era obligatoriu. 2i!loacele de proba erau martorii, !uramintele, inscrisurile, carora li se adauga si 6 mi!loace de proba noi- e(pertiza si prezumtiile *in pravile sunt numite ,,presupusuri' sau ,,semne' sau ,,intelesuri'+. ,n materie penala era admisa si tortura *caznirea+, pentru a smulge marturisirea invinuitului ce nega comiterea faptului. Pe plan probator, in ceea ce priveste elementul vadit discriminator, valoarea marturiei trebuie apreciata de !udecator in mode diferit, in raport de statutul !uridic al martorului, spunandu-se in pravile ca boierii si clerul trebuie crezuti mai mult. Nu era insa cunoscut conceptul de ,,cale de atac', insa pravilele permiteau celor nemultumiti de $otararea pronuntata sa se adreseze numai !udecatorilor superiori. De asemenea, nu era cunoscut conceptul de ,,autoritate de lucru !udecat', insa erau prevazute anumite termene de prescriptie ale dreptului material la actiune. ORGANIZAREA DE STAT A TRANSIL+ANIEI IN TIMPUL PRINCIPATULUI DEPENDENT DE TURCIA ,ntre /.0/ si /%I3, Transilvania a fost organizata ca principat autonom sub suzeranitate otomana, 4ngaria a disparut ca stat de pe $arta politica a Europei- o parte a devenit Pasalacul de la "uda, iar cealalta parte trece in stapanirea coloanei $absburgice. 5rganele centrale ale Transilvaniei in aceasta perioada sunt1. Principele Principele era ales pe viata de catre Dieta si confirmat de sultan, insa Turcia nu a respectat aceasta regula si de multe ori l-a numit pe principe. fara o alegere prealabila din partea Dietei. Dupa dezastrul 4ngariei la 2o$aci, Dieta Transilvaniei, intrunita la Turda in /.06, a consfintit crearea principatului Transilvaniei ca stat autonom tributar Turciei, conditionand alegerea principelui Transilvaniei de obligatia acestuia de a respecta privilegiile natiunilor nobilimii celor 3, cele 0 religii recepte si legile votate de Dieta. 1cest lucru a marcat instaurarea unui regim nobiliar. Totusi, atributiile principelui Transilvaniei erau mai largi decat ale voievodului.. a. era seful administratiei

&. ii numea si revoca pe dregatori si pe alti functionari c. conferea titlurile de noblete d. inc$eia tratatele cu alte state e. declara starea de razboi si pace B. a. era comandantul suprem al armatei &. era !udecator suprem in materi penala si civila c. era titularul lui ,,dominium eminens' C. avea atributii legislative, adicaa. convoca Dieta &. drept de initiativa legislativa c. dreptul de a respinge sau de a aproba legile votate de Dieta 2. Dieta Spre deosebire de vec$ea congregatie a nobililor, este un organ de stat cu activitate permanenta, cu sedinte la 1lba-,ulia sau in orice alt loc era convocata de principe. 9a lucrarile Dietei participau reprezentantii- nobilimii celor 0 religii recepte, conducatorii comitatelor, marii dregatori ai Transilvaniei si reprezentanrii scaunelor sasesti si secuiesti si ai oraselor. 2embrii Dietei erau recrutati numai dintre reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate, romanii auto$toni si ma!oritari fiind in continuare e(clusi de la viata politica a Transilvaniei. !. Consiliul )nti Consiliul intim este un organ nou creat, in epoca principatului, cu scopul de a-l sfatui pe principe in toate problemele curente ale vietii de stat. ,n realitate, consiliul intim al principelui a reprezentat un instrument, al regimului nobiliar instaurat in Transilvania, de supraveg$ere si control permanent in interesul clasei feudalilor. Consiliul intim era compus din /: pana la /6 membrii, recrutati din varful nobilimii Transilvaniei, dintre cei ce detineau si cele mai inalte dregatorii in stat si ce purtau denumirea de 33 agnati4. ,n consiliu se afla si un reprezentant al "isericii Catolice. Consilierii nu desfasurau o activitate onorifica, ci erau remunerati pentru activitatea lor. ORGANIZAREA )ISCALA IN TRANSIL+ANIA IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE TURCIA #eniturile statului se imparteau in 6 mari categorii. ,n pri a categorie faceau parte veniturile provenite de pe urma operatiunilor monetare, ta(elor si e(ploatarilor de mine si de saline. Principele putea dispune de aceste venituri dupa bunul plac. #eniturile provinciale intrau in a ))*a categorie si proveneau din impozitele platite de fiecare gospodarie. Pe masura cresterii tributului catre Turcia, au sporit si aceste impozite. Desi a cunoscut o permanenta tendinta de crestere, tributul platit de Transilvania nu a fost la fel de apasator ca cel platit de Tara )omaneasca si 2oldova. Pe de alta parte, ma!oritatea populatiei, formata din taranimea aservita, avea grele obligatii fata de feudali. Situatia romanilor s-a inrautatit si mai mult in aceasta epoca, prin generalizarea impozitului platit de catre ortodocsi fata de "iserica Catolica. ORGANIZAREA ARMATEI IN TRANSIL+ANIA IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE TURCIA Dieta Transilvaniei s-a preocupat in mod constant de organizarea armatei si de adoptarea unor reglementari cat mai precise cu privire la sistemul de recrutare la oaste. Din cuprinsul acestor $otarari se desprind unele reguli generale- toate categoriile aveau obligatia de a paricipa la oaste, fiecare nobil trebuia sa se prezinte impreuna cu un numar de ostasi proportional cu numarul cu numarul de iobagi pe care ii avea in stapanire, orasele, secuii si sasii aveau obligatii militare specifice, taranii din regiunile de margine se bucurau de unele inlesniri in sc$imbul obligatiei de a asigura paza $otarelor. ,n aceasta epoca a crescut in mod considerabil numarul mercenarilor, dependenti de principe. ORGANIZAREA ADMINISTRATI+-TERITORIALA IN TRANSIL+ANIA IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE TURCIA <rganizarea administrativ-teritoriala a ramas, in mare, asa cum s-a configurat in epoca voievodatului. Principatul Transilvaniei a cuprins intotdeauna centrul Transilvaniei, iar in anumite perioade si Partiu *Crisana si 2aramures+. OARGANIZAREA 7ISERCII IN TRANSIL+ANIA IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE TURCIA "iserica oficiala a statului a ramas cea catolica, dar pe fondul reformei religioase ce a cuprins toata Europa, au fost recunoscute si in Transilvania bisericile- reformanta, calvina si lut$erana, ce alcatuiau, impreuna cu "iserica Catolica, cele " religii recepte ale Transilvaniei. "iserica <rtodo(a a fost considerata schismatica, dar pe fondul reformei religioase si sub influenta celorlalte 6 tari romane, ea incepe sa cunoasca un proces de organizare ierar$ica. ,n cadrul acestui proces de organizarea ierar$ica au fost create o serie se episcopii ortodo(e in localitatile #ad, ,neu, Gioagiu, Silvas, precum si o mitropolie din Transilvania. 9a inceput, mitropolitii erau $irotonisiti in

Serbia, apoi la Targoviste, in Tara )omaneasca. 1ctionand in directia consolidarii bisericii ortodo(e din Transilvania, 2i$ai #iteazul, devenit principe, a creat o noua mitropolie ortodo(a, intitulata ,,mi'ro olia 7al(radului, +adului, Sil*asului, Maramuresului, )a(arasului si Tarii Un(ures'i"#

DREPTUL SCRIS IN TRANSIL+ANIA IN TIMPUL +OIE+ODATULUI SI PRINCIPATULUI DEPENDENT DE TURCIA Dreptul scris al Transilvaniei acestei perioade este marcat, in evolutia sa, de mai multe tendinte1. a factorilor locali de a consolida autonomia voievodatului 2. politica centralizatoare prommovata de regii ungari !. tendinta populatiei ma!oritare romane de a-si apara traditiile si institutiile !uridice consacrate de legea tarii, inclusiv prin codificarile vec$ilor obiceiuri realizate sub presiunea poporului roman si recunoscut oficial de statul mag$iar. ,n acest conte(t, in cadrul dreptului scris al Transilvaniei s-au conturat 6 sisteme !uridicea. dreptul roman transilvanean, care a imbracat forma legii tarii si apoi a codificarilor realizate pe baza obiceiului pamantului si care a reprezentat sistemul de drept preponderent cel putin in epoca voievodatului. &. sistemul !uridic discriminatoriu pentru romani, impus de statul mag$iar si reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate *incepand din sec. /.+, sistem prin care poporul roman a fost e(clus de la viata politica si !uridica a Transilvaniei, sistem care nu a fost niciodata recunoscut sau asimilat de populatia ma!oritara romana. Dreptul scris al ,oie,odatului 6ransil,aniei cuprinde1. decretele regale, date cu privire la privilegiile nobilimii si obligatiile taranilor iobagi, precum si cu privire a organizarea !udecatoreasca, militara, financiara a voievodatului, dintre care mentionama. Decretul regelui Andre al II4lea din /666 &. Decretul regelui !arol 8obert d9An:ou c. Decretul regelui Matei !orvin, ,,Maius', dat in /0I3 2. 2nion 6riu Natioru este o $otarare data de reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate, in /03H, prin care s-a stabilit ca puterea politica in Transilvania urma sa fie e(ercitata numai de reprezentantii acestor 3 natiuni privilegiate, cu e(cluderea poporului roman ma!oritar. !. Ele entul de drept scris al 6ransil,aniei in 336ripartitul lui Ver&oczi4 . 1ceasta este o lucrare cu caracter privat elaborat de !uristi in /./0 si /./H, din ordinul regelui 5ladislav al III4lea si care, datorita evenimentelor ce u urmat, nu a fost promulgata oficial, ramanand o lucrare cu caracter privat, dar care datorita continutului sau s-a aplicat in practica instantelor de !udecata pana la revolutia de la /I0I. 4tilizarea ei a fost consacrata si in Diplo a /eopoldina. 1sa cum rezulta si din denumirea ei, lucrarea are 3 parti, cu privire laa. privilegiile nobilimii &. procedura de !udecata c. situatia !uridica a taranilor iobagi, consacrand legarea lor de glie d. statutul oraselor libere ". Statutele 6arii Hagarasului reprezinta o legiuire cu caracter de codificare, pentru ca cuprinde principalele institutii !uridice romane ale legii tarii. 2ult timp, agarasul a fost feuda a domnilor Tarii )omanesti, insa la sfarsitul sec. /., ea a fost inclusa in ,,universitas sa(orum' *obstea sasilor+. 1cest lucru a insemnat o incalcare a drepturilor stravec$i si s-a lovit de o puternica rezistenta din partea lor, culminand cu o serie de rascoale ce au avut loc intre /.:3 si /.:I. Printre revendicarile rasculatilor s-a numarat si cea a revendicarii vec$ilor obiceiuri ale romanilor, revendicare ce a fost satisfacuta in /.:I, prin intocmirea statutelor Tarii agarasului.Statutele Tarii agarasului sunt redactate in limba latina. Si in cuprinsul lor, in preambul, cat si in partea finala se mentioneaza ca s-au dat la propunerea romanilor. Te(tul statutelor redau obiceiuri !uridice romane, intr-o forma e(act, dar concentrata, pornindu-se de la ideea ca ele sunt cunoscute foarte bine de populatia romana, care le aplica din generatie in generatie. Dispozitiile lor nu sunt sistematizate, astfel ca dispozitiile de drept civil sunt intercalate cu cele de drept penal, fara aplicarea vreunui criteriu. ,n materia persoanelor, statutele consacrata stratificarea sociala de tip feudal si discriminarea dintre diversele categorii sociale feudale. Nobilii romani sunt desemnati prin 33&oirones43 iar taranii sunt desemnati prin ,,rusticii vala$ii', terminologia fiind asemanatoare cu cea din Tara

)omaneasca. ,n materia casatoriei este prevazuta necesitatea consimtamantului parintilor viitorilor soti, dar si posibilitatea inc$eierii casatoriei cu fuga, prin plata uneo amenzi simbolice. ,nzestrarea fetelor este obligatia parintilor *iar dupa moartea acestora fratilor+, situatie identica cu cea din Tara )omaneasca si care reprezinta un corolar al privilegiului masculinitatii. Statutele prevedeau ca desfacerea casatoriei se poate face prin repudiu, urmat de pierderea zestrei, bunurile dotale ramanand in stapanirea aceluia dintre soti care respectase obligatiile casatoriei. < ampla reglementare este intalnita in materia succesiunilor, in sensul ca daca un boier moare fara succesori, poate dispune prin testament de /T3 din bunurile mobile, restul si si bunurile imobile intrand in stapanirea seniorului sau. Daca cineva moare fara descendenti de se( masculin, fetele dobandesc bunurile mobile si /T0 din contra valoarea pamantului, aplicandu-se privilegiul masculinitatii. 9a fel ca si in Tara )omaneasca, fata inzestrata de parinti era e(lusa de la mostenirea lor. Este reglementata si infratirea pe mosie, cu principalele sale aplicatii. ,n materia proprietatii e(ista institutii care pastreaza urme ale proprietatii devalmase, desi ea nu este consacrata in mod e(pres, cum ar fi sistemul raspunderii colective in materie penala. Domeniul dreptului penal este cel mai amanuntit reglementat, fiind sanctionate o multime de infractiuni, cele mai grave fiind consideratea. insurectia impotriva castelanului &. erezia c. incendierea d. violarea de domiciliu e. falsificarea de moneda *toate pedepsite cu moartea+ Din analiza dispozitiilor statutelor Tarii agarasului, rezulta ca unitatea de continut si aplicare a obiceiului roman, in toate cele 3 tari romane, inclusiv in teritoriul intracarpatic, unde oprimarea nationala a poporului roman a reprezentat o constanta a conducatorilor Tarii )omanesti, alesi numai dintre reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate. De aceea, este remarcabil ca numai cu 3 decenii inainte de incetarea dependentei Tarii )omanesti fata de 4ngaria, autoritatile au fost nevoite sa recunoasca si sa codifice obiceiurile romanesti, are sau pastrat intr-o forma nealterata. DREPTUL SCRIS AL TRANSIL+ANIEI IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE TURCIA Dupa disparitia 4ngariei la 2o$aci, Dieta Transilvaniei, intrunita la Sig$isoara in /.0:, a $otarat ca, pe viitor, Transilvania se va conduce dupa legi proprii, iar legile din 4ngaria inceteaza sa se mai aplice in Transilvania, cu e(ceptia Tripartitului lui #erboczi. Dintre vec$ile izvoare de drept, adoptate in timpul voievodatului, 4nio Trium Natiorum a ramas fundamentul dreptului public, discriminatoriu al Transilvaniei. ,ntrucat, in timpul principatului dependent de Turcia, Dieta, pe fondul nevoii acute de reglementare, a adoptat un numar mare de legi, s-a simtit nevoia sistematizarii lor in ordine cronologica, prin incorporarea in colectii de legi. Prima colectie de legi cuprinde pe cele adoptate intre /.0: si /%.3 si a fost elaborata in timpul domniilor celor 6 principi 8acoti, fiind intitulata ,,a ro&a'ae cons'i'u'iones re(ni 'ransil*aniae e' ar'ium un(ariae e' isdem ane8arum"# 1 doua colectie de legi cuprinde pe cele din /.00 *finele principatului dependent de Turcia+, fiind elaborata in timpul domniei principelui 1ppaf8 2i$ai si se numeste ,, com ila'ae cons'i'u'iones re(ni 'ransil*aniae e' ar'ium un(ariae e' isdem ane8arum"# 4lterior, cele 6 colectii au fost reunite intr-o culegere unica denumita ,, a ro&a'ae e' com ila'ae cons'i'u'iones re(ni 'ransil*aniae e' ar'ium un(ariae e' isdem ane8arum"# ,n cadrul culegerii unice sunt sistematizate legi dupa criteriul cronologic si pe domenii- dreptul canonic, organizarea statala, privilegiile feudalilor, procedura de !udecata, diversele c$estiuni administrative. Dreptul scris al Transilvaniei in epoca principatului dependent de Turcia este patruns de tendinta de promovare a intereselor celor 3 natiuni privilegiate si ale celor 0 religii recepte, sens in care sunt reglementate foarte amanuntit obligatiile iobagilor fata de nobilii feudali, fata de "iserica si fata de stat. 9egislatia aceasta a inrautatit foarte mult situatia !uridica a tarilor romane, care erau pro temore. S-a inrautatit si situatia preotilor ortodocsi, ce erau asimilati taranilor aserviti si aveau obligatii ca acestia. Este semnificativa utilizarea termenului de ,,regnum' in cadrul acestor colectii de legi, intrucat in epoca respectiva, cuvantul ,,regnum' desemna un stat suveran. Prin urmare, legislatia aceea dorea a fi e(presia intereselor nobilimii locale, organizata in cadrul unei entitati statale de sine statatoare.. ,n afara acestor codificari, au mai fost codificate norme de drept scris si cutumiar ale oraselor sasesti in statutele municipale sasesti adoptate in 1dunarea sasilor intre /.H: si /.I: si aprobate de principele Transilvaniei in /.I3. 1ceasta lucrare cuprinde numeroase dispozitii in materia obligatiilor pentru ca sasii erau cei mai legati de sc$imbul de marfuri *comert+. Sunt cuprinse si dispozitii de drept penal si drept procesual, toate redactate intr-o forma sistematica. 1u mai fost elaborate si alte culegeri de drept- ,,Statutele odor$eiului', ,,Statutele 7aranduluiR, in virtutea autonomiei locale de care se bucurau unitatile administrativ-teritoriale. ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTUL IN TRANSIL+ANIA IN EPOCA PRINCIPATULUI DEPENDENT DE AUSTRIA Dupa esecul imperiului otoman la asediul #ienei */%I3+, in /I%H, armata austriaca ocupa Transilvania, care in /%II este declarata vasala 1ustriei, situatie acceptata de Dieta de la agaras, care stabilea totodata ca si pe viitor alegerea principelui Transilvaniei se va face potrivit vec$ilor reguli. Diploma 9eopoldina din /%;/ data de imparatul 1ustriei consfinteste vasalitatea Transilvaniei fata de 1ustria care este recunoscuta si pe plan international prin Pacea de la 5arloZitz din /%;;. ,n /%;; principele 2i$ai 1ppaf8 al ,,-lea renunta la drepturile sale princiare in favoarea imparatului 1ustriei ce devine si principe al Transilvaniei, realizandu-se astfel o uniune personala intre Transilvania si 1ustria. Prin pragmatica sanctiune data in /H66 s-a stabilit ca succesiunea la tronul principatului Transilvaniei se va face dupa aceleasi reguli ca succesiunea la tronul 1ustriei. ,nsa, prin diploma 9eopoldina, imparatul 1ustriei era obligat sa respecte autonomia Transilvaniei, iar Dieta, Consiliul ,ntim si dregatorii Transilvaniei, precum si conducatorii comitatelor,

scaunelor si districtelor urmau a fi alesi potrivit vec$ilor uzante. ,n /H%., Transilvania este ridicata la rangul de mare principat in cadrul ,mperiului &absburgic. A# ORGANIZAREA DE STAT A TRANSIL+ANIEI 9a nivel central, puterea e(ecutiva era e(ercitata de principele Transilvaniei si imparatul 1ustriei prin intermediul cancelariei aulice de la #iena. ,n cadrul careia, in /%;., s-a infiintat Camera aulica transilvana. 9a nivel central, Guvernul Transilvaniei ales de Dieta si confirmat de imparat era conducatorul administratiei civile a principatului. El purta titulatura de presedinte al deputatiei tarii. 9a nivel central, comandantul general al armatei din Transilvania, conducea administratia militara a principatului si de-a lungul timpului a dobandit si atributii in cadrul administratiei civile ca urmare a restrangerii competentei guvernului. 1tunci cand aceeasi persoana cumula functiile de guvern si comandant general al armatei din Transilvania, el se numea presedinte al Guvernului. 8u,ernul pro,incial 'gu&erniul( Guvernul provincial a inlocuit consiliul intim al principelui, isi desfasura activitatea sub supraveg$erea Cancelariei aulice de la #iena si a Camerei aulice transilvanene. 1lte organe la nivel central sunta. comisariatul tarii *controla aprovizionarile militare+ &. tezauratul *controla activitatile financiare+ c. comisariatul provincial d. 6 organe numite- e(atoratul provincial si revizoratul de carti *pentru e(ercitarea cenzurii+. e. directia de edile +. congresul medicinal g. tabla !ustitiara *instanta de apel+ Se mentine Dieta Transilvaniei ca o e(presie a tendintelor autonomiste locale si care de-a lungul intregii perioade a principatului dependent de 1ustria s-a aflat intr-o permanenta opozitie cu politica imperiala. ORGANIZAREA 7ISERICII Politica dusa de imparatii $absburgi de amagire a sperantelor romanilor transilvaneni de a li se recunoaste drepturile politice s-a manifestat pe plan religios, acestia propunandu-le romanilor transilvaneni unirea bisericii ortodo(e cu )oma, iar noua biserica numita greco*catolica urmand a fi recunoscuta ca religie recepta a Transilvaniei. 9asandu-se inselati, o parte a episcopilor ortodo(i din Transilvania, episcopul Teofil si 1tanasie 1ng$el, reuniti in sinodul de la 1lba ,ulia in /%;H, au $otarat, in principiu, unirea cu )oma, confirmata printr-o Diploma 9eopoldina, prin care preotii uniti erau scutiti de obligatiile feudale, scutire e(tinsa si asupra taranilor uniti, printr-o noua Diploma 9eopoldina data in /H:/, insa aceasta diploma nu s-a aplicat in Transilvania, fiind respinsa de Dieta Transilvaniei. runtasii bisericii unite din Transilvania in frunte cu episcopul ,oan ,noc$entie 2icu au luptat pentru recunoasterea drepturilor promise si pentru recunoasterea oficiala a natiunii romane. Dand curs solicitarilor poporului roman, ,mparateasa 2aria Teresa a dat in /H00 un rescript imperial prin care romanii erau recunoscuti ca natiune distincta a Transilvaniei. ,nsa rescriptul imperial nu s-a aplicat niciodata fiind respins de Dieta Transilvaniei, care a considerat ca recunoasterea era valabila numai pentru clerici si nobili si nu ca a patra natiune a Transilvaniei, ci ca lipituri la cele trei natiuni privilegiate. Curs 1% * 18 1$.01.2007# DREPTUL IN TRANSIL+ANIA A)LATA SU7 DOMINATIE 6A7S7URGICA Din articolul / al diplomei 9eopoldine din /%;/ 1ustria recunoaste aplicarea in continuare a tuturor legiuirilor feudale adoptate in Transilvania- ,,4nion Trium Natiorum', ,,Tripartitul lui #erboczi', ,,aprobatae et compilatae constitutiones regni transilvaniae et partium ungariae et isdem ane(arum'. ,n /%;3, prin rezolutia alvitiana, se organizeaza in cadrul cancelariei aulice de la #iena, o camera aulica transilvaneana. Prin pragmatica sanctiune din /H66, se stabileste sistemul sanctiunii la tronul Transilvaniei, potrivit acelorasi reguli ce guvernau succesiunea la tronul 1ustriei. Dieta Transilvaniei din /H/0 fi(eaza numarul zilelor de claca pe saptamana, 0 zile pentru taranii iobagi, 3 zile pentru taranii !eleri. 1ceasta $otarare a Dietei a fost amendata de ,mparateasa 2aria Teresa in /H0H printr-un rescript imperial ce fi(eaza numarul zilelor de claca pe saptamana la 0 zile pentru taranii pentru vite si 3 zile pentru taranii cu vite. Printr-un rescript imperial dat in /H%; si intitulat ,,punctele regulative', 2aria Teresa stabilind ca nobilii sunt invitati sa nu mai faca abuzuri in privinta obligarii taranilor la prestarea zilelor de claca. ,n sa ambele rescripte imperiale au ramas fara efecte !uridice, pentru ca ele au fost respinse de Dieta Transilvaniei. ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTURILE IN EPOCA REGIMULUI TURCO - )ANARIOT )egimul turco-fanariot instaurat in Tara )omaneasca dupa Constantin "rancoveanu si in 2oldova dupa Dimitrie Cantemir, a durat pana la revolutia lui Tudor #ladimirescu din /I6/ si a cunoscut 6 faze-

). Prima faza a debutat cu instaurarea acestui regim si s-a sfarsit in /HH0, cu pacea si tratatul de la 5uciu5-5ainard!i. 1sistam la apogeul dominatiei otomane asupra tarilor romane- domni fanarioti sunt asimilati pasilor cu 6 tuiuri, sunt numiti direct de sultan, fiind integrati ierar$ic in administratia otomana. Durata domniilor este foarte scurta *in medie este de 6 ani+, iar fanariotii se comporta ca niste arendasi ai tarilor romane, fiind preocupati de indeplinirea obligatiilor fata de Poarta *din ce in ce mai numeroasa+ si de spolierea fiscala a tarilor romane, in interesul propriu si al clientelei lor politice. Tronurile principatelor erau scoase la mezat si se practica totodata sistemul mutarii domnilor, dintr-o tara in alta, sistem ce a avut si efecte politice in sensul ca a asigurat evolutia unitara a dreptului in cele 6 principate. )). 1 doua faza a insemnat eliberarea tarilor romane de sub monopolul otoman al comertului e(terior, principatele fiind atrase in circuitul economic european, ceea ce a insemnat cresterea productiei si a sc$imbului de marfuri, aparitia si dezvoltarea relatiilor de productie de tip capitalist. I# DREPTUL IN PRIMA )AZA A REGIMULUI TURCO - )ANARIOT Prima faza se caracterizeaza printr-o slaba dezvoltare de elaborare a dreptului, pentru ca domninatia otomana era la apogeu, iar autonomia principatelor fusese mult stirbita. Si in aceasta epoca se adopta pravile. Este vorba despre1. ,,Nomocanonul' lui G$eorg$e din Trapezunt, intocmit in Tara )omaneasca in /H3:, din porunca lui Nicolae 2avrocordat. Este o lucrare scrisa in limba greaca, ce cuprinde dreptul canonic. 2. ,,2anualul de legi' al lui 2i$ai otino, elaborat din ordinul domnului Stefan )acovita, structurat in 3 volume, cuprinzand dreptul canonic si dreptul laic, dispozitiile sale fiind structurate pe ramuri de drept. Ca element de noutate, aceasta pravila este prima care contine dispozitii de drept comercial. 1ctivitatea de elaborare a dreptului in aceasta perioada a fost influentata si de puterea protectoare *)usia+, in sensul traducerii din limba rusa a legiuirii ,mparatesei Ecaterina a ,,-a. Cel mai important element al evolutiei dreptului in prima faza a regimului turco-fanariot il reprezinta reformele lui Constatin 2avrocordat. Este cel mai important reprezentant al acestei perioade. 1 avut /: domnii *% in Tara )omaneasca si 0 in 2oldova+, insumand 63 de ani de domnie *performanta neegalata+. Era o persoana foarte instruita si a guvernat principatele in spiritul abolutismului iluminat. )eformele pe care el le-a abordat, e(trem de radicale si de cura!oase pentru acea epoca, vizau modernizarea intregii vieti sociala si de stat. )eformele pe care Constantin 2avrocordat le-a infaptuit pana in /H0:, au fost sistematizate intr-un asezamant dat in acelasi an si publicat in revista ,,2ercure de rance' in /H06. 1ceastea sunt1. clerul este scutit de plata darilor, insa dreptul sau de !udecata este limitat si se infiinteaza episcopii manastiresti pentru administrarea averilor manastirilor. 2. se adopta un nou statut al boierilor, calitatea de boier fiind legata de indeplinirea unei functii in aparatul de stat si nu de stapanirea unei mosii. Ei sunt impartiti in 6 categorii- Veliti *membrii ai divanului domnesc si urmasii acestora, ce se numesc ,,neamuri' sicare sunt scutiti de plata tuturor darilor+ si Mazili *care erau scutiti doar de plata unora dintre dari+. !. reforma administrativa consta in introducerea ispravnicilor la conducerea !udetelor si tinuturilor *6 pentru ficare !udet si 6 pentru fiecare tinut+ si salarizarea tuturor dregatoriilor *se facea dintr-un fond special, numit ,,casa rasurilorR+. ". reforma fiscala consta in suprimarea unor dari si unirea tuturor celorlalte dari intr-un impozit uni numit ,,sama obsteasca', platibila in 0 sferturi, insa cuantumul impozitelor au crescut, a!ungand la /6 sferturi. #. reformele intreprinse pe plan social pana la /H0: nu au fost la fel de pregresiste ca celelalte, astfel incat Consttin 2avrocordat stabileste interzicerea stramutarilor taranilor aseviti de pe mosii si obligatiia lor de a lucra pentru boieri fara a preciza numarul de zile, ceea ce a generat abuzuri sin partea boierilor. 1buzurile au generat la randul lor un fenomen de be!enie *fuga de pe mosie+, ceea ce a capatat intre /H0/ si /H0% dimensiuni impresionante, ducand la in!umatatirea numarului de platitori de impozite, ceea ce insemna punerea in pericol a veniturilor statului. Pnetru acest motiv, Constantin 2avrocordat a intreprins o reforma sociala radicala, care a dus la desfiintarea starii de dependenta a taranilor *rumanie si vecinie+. Printr-un $risov domnesc dat la / martie /H0%, s-a stabilit in Tara )omaneasca iertarea de rumanie a celor ce se intorceau in tara pe baza unor certificate eliberate de Divanul domnesc, $risov ce prevede ca taranii fugiti se puteau aseza pe orice mosie, iar fostii stapani nu ii mai puteau urmari. Ei aveau obligatia de a munci un numar de zile pe an in folosul boierului pe a carui mosie se stabilea si de a plati di!ma la recolta obtinuta. ,n sa acet $risov contine o omisiune esentiala, pentru ca nu precizeaza data pana la care sa se intoarca pentru a beneficia de prevederile acestui $risov. 1stfel, $risovul a avut un efect contrar celui scontat, pentru ca a amplificat fenomenul de be!enie. C$iar si ceilalti ramasi in tara fugeau pentru a se intoarce si a beneficia de prevederile $risovului. 9a . august /H0%, Constantin 2avrocordat a dat un nou $risov, in care a prevazut eliberarea tuturor rumanilor, stapanii fiind ,,invitati' sa-i elibereze fara plata, in caz contrat, ei isi puteau rascumpara libertatea ,,ope legis' *in virtutea legii+, de /: talere. Totodata, ei erau scutiti de dari % luni si apoi plateau . talere impartite in 0 sferturi, trebuind sa lucreze % zile pe an in folosul stapanilor mosiilor. < reforma asemanatoare a realizat si in 2oldova, printr-un $risov cu un continut asemanator, dat la / iunie /H0;. Este insa o singura deosebireN eliberarea din starea de dependenta a vecinilor a fost gratuita si neconditionata. Consecintele reformei sociale au fost fosrte importante pentru evolutia tarilor romane. Dreptul de folosinta pe care taranii deveniti clacasi il aveau asupra pamanatului nu mai avea temei legal, ci un temei contractual- izvora din invoiala intervenita intre boierul ce stapanea mosia si taranul clacas. De iure, situatia taranilor s-a imbunatatit, pentru ca ei nu mai erau legati de glie, nu se mai aflau in stare de dependenta

fata de boieri si de manastiri, insa de facto, asistam la o inrautatire a taranilor deveniti clacasi, pentru ca acele invoieli se realizau in conditii contractuale foarte dezavanta!oase pentru tarani, ei fiind nevoiti sa accepte toate clauzele impuse de boier. Principala invoiala a fost numarul de zile de claca ce trebuie prestate. 1stfel, taranii nu mai sunt legati de pamant, ci de sat, pentru ca nu poate parasi satul decat cu acordul stapanului mosiei, acesta avand dreptul de a-l readuce ,,manum militari'. Domnii fanarioti. incepand cu Constantin 2avrocordat, au dat o serie de ,,urbari', prin care au fi(at anumite limite cadrului contractual al invoielilor dintr boieri si taranii clacasi. Trebuie precizat ca reforma lui Constantin 2avrocordat nu a desfintat total starea de dependenta, pentru ca nu i-a vizat pe scutelnici *indeplinesc la curtea boierilor munci ce necesita o anumita calificare+ si poslusnici *sunt cei ce e(ercita la curtea boierilor servicii ce nu necesita o anumita calificare+, categorii de persoane aflate in stare de dependenta personala fata de boieri. Ei aveau obligatii fiscale numai fata de boieri, nu si fata de stat. II# E+OLUTIA DREPTULUI IN A II-A )AZA A REGIMULUI TURCO - )ANARIOT Evolutia dreptului in a 6 faza a regimului turco-fanariot a fost marcata de o sustinuta activitate de elaborare a dreptului ce a imbracat forma adoptarii unor pravile, activitate care prezinta o serie de trasaturi comune in cele 6 tari romanea. la elaborarea pravilelor spre deosebire de epoca feudalismului dezvoltat, izvoarele bizantine pierd ponderea de odinioara in favoarea principiilor si institutiilor !uridice e(trase din codurile burg$eze *codul Napoleon, civil, austriac+ &. asistam la codificarea 9egii Tarii si sistematizarea ei pe ramuri si institutii de drept. c. se realizeaza o serie de progrese pe planul sistematizarii si te$nicii de reglementare !uridice d. pravilele sunt redactate in variante bilingve *lb.romana si lb.neogreaca+ e. pravilele adoptate in aceasta perioada acorda o atentie deosebita procedurii de !udecata, fapt e(plicabil prin consecintele pacii de la 5uciu=-5ainard!i. Tarile romane intrate in circuitul economic european cunosc o dezvoltare a relatiilor comerciale cu celelalte tari europene, asistam la o multiplicare a raporturilor !uridice intre resortisantii tarilor romane si cei straini. Pe fondul acestor raporturi !uridice se nasc si litigii, conte(t in care se pune problema instantei competente sa solutioneze aceste litigii si procedura de !udecata, pe care instanta in cauza urma sa o aiba in vedere. ,n imperiul otoman datorita faptului ca acesta era o tara necrestina unde !ustitia se infaptuia de catre instantele musulmane dupa o procedura inapoiata, marile puteri europene impusesera prin tratate inc$eiate cu Turcia ca litigiile ivite intre turci si cetatenii acestor state sa fie solutionate de reprezentantii diplomatici ai statelor respective, pe langa ,nalta Poarta si dupa procedura de !udecata a tarii respective, ce inseamna o atingere grava adusa imperiului otoman. Tarile romane au evitat aceasta situatie prin introducerea unei proceduri moderne compatibila cu standardele tarilor apusene, subliniindu-se si ca tarile romane sunt crestine, unde !ustitia este infaptuita de instante laice dupa o procedura moderna, astfel incat ele nu pot fi considerate parte integranta a imperiului otoman si nu li se poate aplica regimul capitulatiilor. Pravilele adoptate in a 6 faza a regimului turco-fanariot se impart in 6 categorii1. no ocanoanele si legiuirile laice &izantine - a. nomocanoanele lui 1ntim ,vireanul, ,,capetele de porunciR, retiparit in /HI., prima editie fiind in /H/0. b. traducerea din greaca a $e(abiblului lui Constantin 1rmenopulos, efectuata de marele pa$arnic Toma Carra 2. legiuirile noi ce se impart in 6 categoriia. ce nu au 1ost promulgate o1icial, ramanand la stadiul de lucrare cu caracter privat, ). 33Pandectele lui 6o a Carra4 este o lucrare elaborata de marele pa$arnic in /I:% din ordinul lui 1le(andru 2oruzi. 1ceasta lucrare este conceputa in 3 parti- despre persoane, despre lucruri, despre actiuni. Nu s-a reusit decat elaborarea primei parti. )). 33Manualul ?uridic al lui .ndronac:e Donici4 elaborat la /I/0 reprezentand primul cod civil roman complet. S-a aplicat in practica instantelor de !udecata desi a ramas la stadiul de lucrare cu caracter privat pana la /I%. *cand a intrat in vigoare codul civil roman+. Nu a fost promulgat oficial pentru ca 1ndronac$e Donici era un membru marcant al miscarii carbunarilor ce milita pentru modernizarea statului pe principii progresive si care era dezavuata de domnul 2oldovei, Scarlat !alimachi. 1ndronac$e Donici se afla in rivalitate cu alti 6 pravilisti ai epocii- Cristian Hlec:ten ac:er si .nania Cuzanos *prote!atii lui Scarlat Calimac$i+. &. cele ce au 1ost promulgate o1icial. Intra cele & mari monumente ale dreptului acelei perioade, ). 33Pra,iliceasca condica4. Denumirea oficiala este in greaca, ,,sintagmation nomicon' si in romana ,,marea randuiala !uridica'. Este elaborata deci in 6 editii, din ordinul lui 1le(andru ,psilanti la /HH., dar datorita opozitiei ,meriului otoman a intrat in vigoare abia in /HI:. ,zvoarele pravilelor sunt- obiceiul pamantului, bazilicalele, !urisprudenta *povetele+, doctrina !uridica moderna*9ucrarile lui "eccaria si 2ontesLuieu+. Nu se stie autorul acestei pravile, unul prezumtiv fiind Enac$ita #acarescu *este singurul erudit al epocii ce

cunoaste toate aceste izvoare avute in vedere, fiind cunoscator al limbii neogreaca+. S-a aplicat in Tara )omaneasca pana la /I/I cand a fost adoptata 9egiuirea Caragea si in drept pana la /I%.. )). Codul Cali a: se mai numeste si 33Condica ti,ila4 a 2oldovei. ,n vederea elaborarii acestei pravile domnul Scarlat Calima$ a alcatuit, la /I/3, 6 comisii de !uristi ce au procedat la elaborarea proiectului de pravila in 6 versiuni- a. in lb. greaca promulgata in /I/H, b. in lb. romana promulgata mai tarziu, /I33. 1utorii versiunii in lb romana sunt- Cristian lec$tenmac$er, Petrac$e 1sac$i, Damasc$in "o!incaN iar autorii versiunii in lb. greaca sunt- Cristian lec$tenmac$er, 1nania Cuzanos, 1ndronac$e Donici. 6:36de articole structurate intr-o parte introductiva cu 60 de articole si alte 3 parti- despre dritul persoanei, despre dritul lucrurilor, in marginirile ce privesc dritul persoanei dimpreuna cu al lucrurilor. ,n partea introductiva este o precizare foarte importanta- ,,9egea Tarii reprezinta dreptul comun in toate materiile'. Codul contine 6 ane(e cu regulile aplicabile concursului creditorilor si licitatiei. ,zvoarele pravilelor sunt- 9egea Tarii, dreptul bizantin, codul civil francez de la /I:0 *Codul Napoleon+, codul civil austriac de la /I//. ))). /egiuirea Caragea este elaborata in /I/I si intrata in vigoare in /I/;. 1 ramas in vigoare pana in /I%. cand a fost abrogata de codul civil roman. 1utorii sunt- 1tanasie &ristopol, 9ogofatul Nestor *mare logofat al dreptatii si primul roman profesor de drept la scoala domneasca+. Proiectul ei a fost revizuit dupa adoptarea sa de catre stolnicii Constantin si ,onita "alaceanu. Este structurata in $ parti- 1. despre obraze *materia persoanelor+N 2. despre lucruri *materia bunurilor+N !. despre tocmeli *contracte+N ". despre daruri si mosteniri *acestea 0 apartinand codului civil+N #. despre vini *cod penal+N $. despre ale !udecatilor *cod de procedura+. <bservam ca aceasta lucrare are un caracter eterogen fiind asezate la o lalta dispozitii de drept civil cu dispozitii de drept penal si de drept procesual. ,n afara lor au fost elaborate pravile noi ce au caracterul unor legiuiri speciale1. so&ornicescul :riso, este adoptat in /HI. din initiativa domnului 1le(andru 2avrocordat prin care se reglementau relatiile dintre mosieri si clacasi, numarul zilelor de claca si nartul *cantitatea de munca ce trebuie prestata intr-o zi de claca+. 1 imbracat ca forma fizionomia a 6 anaforale date de sfatul de obste al tarii- /. in /0 august prin care se interzicea intocmirea de acte de mestesugire de danie, vanzare sau sc$imb avand ca obiect acapararea pamantului tarii, insa dispozitiile ei se aplicau doar pentru viitor, ea nefacand nicio mentiune referitoare la actele mestesugite de!a intocmiteN 6. din /6 septembrie se interzice vanzarea separata a robilor tigani in vederea asigurarii unitatii familiilor acestora. 2. 33Pontul &oierescului4, dat de domnul 1le(andru 2oruzi in /I:., prin care se reglementeaza raportul dintre boieri si taranii clacasi. CONTINUTUL PRA+ILELOR ADOPTATE IN A - )AZA A REGIMULUI TURCO - )ANARIOT Proprietatea Dreptul de proprietate evolueazG ?n aceastG epocG in direcAia dega!Grii proprietGAii feudale de strGvec$iul drept de folosinAG al AGranilor, proces care a ?nceput odatG cu reforma lui Constantin 2avrocordat marcOnd trecerea de la proprietatea divizatG de tip feudal la proprietatea absolutG.9egiuirile adoptate ?n cea de-a 6 fazG a regimului turcoJfanariot prevGd cG atribuAiile proprietGAii uzus, fructus @i abusus pot fi ?mpGrtiAe ?ntre 6 persoane, una avOnd dritul fiinAei lucrului *nuda proprietas+ @i cealaltG dreptul folosului lucrului *usufruct+, sistem ce se aproprie de cel feudal, dar cele 3 atribute ale proprietGAii pot fi reunite @i asupra aceleia@i persoane @i atunci dreptul de proprietate este desGvOr@it sau ne?mpGrAit adicG suntem ?n prezenAa proprietGAii absolute. 1ceastG tendinAG se dega!G @i din te(tele care prevGd cG raporturile dintre boieri @i clGca@i au o bazG contractualG J potrivit legii Caragea ?@i au izvoarele ?n contractul de emfiteozG. 1ceasta ?nseamnG recunoa@terea indirectG a dreptului absolut de proprietate al boierilor asupra mo@iilor lor. Potrivit acestui sistem tranzitarea cGtre AGranii clGca@i a folosinAei unei pGrAi din mo@ie prin contractele de emfiteozG ?nc$eiate cu ace@tia, nu aduce atingere cu nimic dreptului absolut de proprietate pe care ?l au boierii. Prin V1@ezGmOntul pentru pGduri @i dumbrGviF a lui 1le(andru 2oruzi, dreptul absolut de proprietate al boierilor s-a e(tins @i asupra pGdurilor. Pe cale de consecinAG, de atunci AGranii nu mai pot folosi gratuit pGdurile pentru satisfacerea trebuinAelor proprii @i trebuie sG plGteascG boierilor zeciuiala, ceea ce ?nseamnG recunoa@terea indirectG a dreptului de proprietate al boierilor asupra acestei categorii de terenuri.Prin interpretarea tendenAioasG a unor instituAii !uridice, domnii fanarioAi @i-au propus pentru satisfacerea clientelei lor politice sG desfiinAeze dreptul strGvec$i de proprietate atOt al tGranilor cOt @i al boierilor auto$toni. Spre pildG, cu ocazia discutGrii @i adoptGrii Codului Calima$ ?n Sfatul de ob@te al AGrii, domnul fanariot Scarlat Calima$ a pretins cG la origine toate pGmOnturile au aparAinut domnului, a@adar nu poate e(ista proprietate privatG asupra pGmOnturilor fGrG $risov de danie domneascG. Wn consecinAG, terenurile stGpOnite fGrG $risov de danie trebuie sG treacG ?n stGpOnirea domnului, ?n virtutea calitGAii sale de titular a lui dominium eminens, ?nsG Sfatul de ob@te al 2oldovei a respins categoric pretenAiile domnului fanariot arGtOnd cG o asemenea interpretare este vinovatG cGci potrivit legii AGrii sunt domne@ti numai terenurile pustii @i pustiite. 4n alt argument a fost acela cG @i dacG am admite cG toate terenurile au fost la origine domne@ti @i au intrat ?n stGpOnirea tGranilor @i boierilor, fGrG $risov de danie, aceste terenuri au devenit oricum proprietatea celor ?n cauzG prin efectul uzucapiunii de 0: de ani care potrivit bazilicalelor se aplica @i imobilelor domne@ti. Persoanele Clasificarea pesoanelor se face potrivit pravilelor dupG criteriul norocului ?n slobozi, robi @i sloboziAi. UGranii care munceau pe mo@iile boierilor se numeau AGrani clGca@i sau locuitori. 9egislaAia din materia persoanelor dG e(presie interesului boierilor de a cre@te

producAia agricolG pe cGi e(tensive, printre care @i sporirea numGrului zilelor de clacG. Pravilniceasca CondicG prevede minim %, ma(im /6. 9egiurea Caragea mGre@te numGrul minim la /6 @i prevede totodatG un nart sporit. Tot ?n materia persoanelor asistGm ?n aceastG epocG la cre@terea impresionantG a numGrului scutelnicilor @i postslu!nicilor. 1u fost luate o serie de mGsuri pentru stoparea acestui fenomen care avea consecinAe e(trem de negative asupra bugetului statului. Wn /I/0 s-a stabilit ?n T.)om. cG ?n niciun !udeA nr scutelnicilor @i al postslu!nicilor nu putea fi mai mare decOt nr. birnicilor.Wn ceea ce prive@te robii, potrivit statutului lor !uridic, ei erau asimilaAi lucrurilor ?nsG o capacitate !uridicG limitatG, dar numai ?n mGsura ?n care aceasta era necesarG pentru prote!area intereselor proprietGAii. )obii pot fi reprezentanAi ai stGpOnilor lor ?n raport cu alte persoane. 1par pentru prima datG ?n istoria dreptului romOn, reglementGri relative la persoane !uridice. 1ceste reglementGri sunt cuprinse ?n capitole distincte @i demonstreazG cG dezvoltarea de producAie de tip capitalist dusese @i la apariAia primelor societGAi comerciale. SocietGAiile comerciale erau denumite tovGrG@ii ?n Pravilniceasca CondicG @i ?n 9. Caragea @i persoane moralice@ti ?n Codul Calima$. C.Calima$ @i 9.Caragea reglementeazG detaliat regimul !uridic al unei specii de tovGrG@ii @i anume tovGrG@iile negustore@ti. 1stfel, e(istG norme referitoare la constituirea capitalului social, la administrarea socialG, rGspunderea asociaAiei ?mpGrAirea cO@tigului obAinut @i stingerea tovGrGsiei. )nstituBia +a iliei3 rudeniei Gi cEsEtoriei )eglementarea acestei instituAii ?n pravile este inspiratG ?n mare mGsurG de dreptul bizantin. Se stabilise cG rudenia poate fi du$ovniceascG -prin botez sau de sOnge. Potrivit C.Calima$, rudenia de sOnge era de 3 feluri- suitoare, dreaptG linie *ascendent+, coborOtoare, dreaptG linie *descendent+, lGturalnicG linie *colateralG+. Potrivit 9.Caragea, rudenia de sOnge era tot de 3 feluri- rudenie de sus, rudenie de !os, rudenie de alGturi. Toate legiuirile interzic cGsGtoria ?ntre cre@tini @i necre@tini precum @i cele dintre slobozi @i robi. Potrivit C.Calima$, copiii din relaAia unei persoane libere cu un rob erau slobozi. 9.Caragea admite separaAia de corp a soAilor *despGrAirea ?n fapt+. Cu privire la zestre, se prevede regula preAuirii bunurilor mi@cGtoare cu e(cepAia animalelor @i robilor cu efectul cG ?n cazul ?napoierii zestrei soAul rGspunde ?n limita valorii stabilite prin preAuirea fGcutG. 1vem o e(cepAie Jcazul robilor de zestre- ?n cazul restituirii zestrei soAul trebuie sG restituie soAiei tot atOtea suflete[ cOt a primit ?n foaia de zestre. 1dulterul soAiei ducea la pierderea zestrei care intra ?n proprietatea soAului , iar soAia adulterinG era ?nc$isG la mGnGstire. E(ista o reglementare diferitG ?n C.Calima$ si 9.Caragea.Potrivit C.Calima$, dacG din cGsGtorie nu au rezultat copii, ?ntreaga zestre revine soAului, iar dacG acesta nu-@i ia soAia de la mGnGstire pe o perioadG de 6 ani, ea rGmOne ?nc$isG pentru toatG viaAa. 9.Caragea restrOnge dreptul soAului pentru !umGtate din zestre, soAia nu mai poate fi ?nc$isG la mGnGstire @i aplicG aceea@i obligaAie soAului.Potrivit C.Calima$, obligaAia de ?nzestrare revine, ?n ordine, pGrinAilor @i bunicilor. Potrivit Pravilniceascai Condica @i 9.Caragea, obligaAia de ?nzestrare revine fraAilor ca o consescinAG a privilegiului masculinitGAii. Sunt reglementate pentru prima datG o serie de instituAii preluate din cele mai noi instituAii europene- tutela *epitropie +, curatela *curatoria -pentru administrarea bunurilor copiilor minori, respectiv orfani+. Scarlat Calima$ ?nfiinAeazG !udecGtorii epitropice@ti la episcopia din )oman si &u@i, precum @i o comisie epitropiceascG pe lOngG mitropolia de la ,a@i. Codurile reglementeazG @i instiuAia adopAiei *?nfiala+.Tot pe principii moderne este a@ezatG @i rGspunderea civilG @i penalG la baza cGreia se afla criteriul rGspunderii persoanei. Wn acest sens, Prav.Condica prevede cG soAia nu rGspunde pentru datoria @i activitatea comercialG a soAului sGu @i nici pentru faptele penale ale acestuia. PGrinAii nu rGspund pentru activitatea comercialG @i infracAiunile copiilor lor care nu mai sunt nevOrstnici @i deci nu se mai aflG ?n gri!a lor. Materia succesiunilor 2o@tenirea putea fi deferitG ab intestat sau potrivit testamentului lGsatG de defunct dacG acesta este valabil ?ntocmit @i ?@i produce efectele. Wn materia mo@tenirii legale au vocaAie cele 3 categorii de rude de sOnge pOnG la gradul I, precum @i soAia supravieAuitoare. DacG soAul supravieAuitor vine ?n concurs cu copiii, el dobOnde@te o parte virilG cOt a unui copil, dar nu ?n proprietate, ci ?n usufruct, iar dacG vine ?n concurs cu celelalte rude sau cu copiii defunctului dintr-o cGsGtorie anterioarG, soAul supravieAuitor dobOnde@te o cotG indivizG ?n proprietate, cuprinsG ?ntre /T% @i /T3 din mo@tenire.Wn lipsa altor rude soAul supravieAuitor dobOnde@te ?ntreaga mo@tenire, dacG nu e(istG succesori se declarG vacantG fiind culeasG de cGtre stat. "unurile robului decedat fGrG mo@tenire revin stGpOnului acestuia. Toate legiuirile adoptate consacra rezerva succesoralG pe care o denume@te Partea 9egitimG precum @i mo@tenirea destinatG sufletului adicG treimea din mostenire destinatG c$eltuielilor de ?nmormOntare @i de omenie a defunctului. Wntre legiuirile din Uara )omOneascG @i 2oldova avem o serie de deosobiri Codul Calima$ J se desc$ide succesiunea @i-n cazul declarGrii morAii civile a persoanei pe care o declarG moarte politiceascG. Toate legiurile prevGd cG fetele ?nzestrate nu pot cere S,N,S <)1 ec$ivalentul lui EC<991T,< D<T,S\\ raportul bunurilor dotale pentru a veni la mo@tenire, nici nu pot fi obligate la aceasta. Potrivit Codului Calima$ copiii naturali au dreptul de mo@tenire dar vin ?n concurs cu cei legitimi ?n timp ce 9egiuirea Caragea consacra vocaAia succesoralG a copiilor naturali doar la mo@tenirea mamei.E($eredarea se putea realiza doar pentru motive determinate precum- necinstirea, acuzarea pe nedrept prin actiuni penale, ne?ngri!irea ?n caz de boalG, motive enumerate de legiuirea Caragea sau vGtGmarea reputaAiei familiei prin comportament imoral, nerespectarea dreptei credinAe motive prezentate de Codul Calima$. 2o@tenirea testamentarG atunci cOnd defunctul a lasat un testament care ?@i produce efectele adicG nu este caduc. Testamentul se putea ?ntocmi ?n forma scrisG D,1T] sau ?n forma oralG a . martori ace@tia putOnd consemna ?n scris cele declarate de testator. Nu puteau fi admi@i ca martori conform codului Calima$- femeile, robii, desfrOnAii. Materia o&ligatiilor Spre deosebire de pravilele anterioare legii Caragea, aceasta prevede multe din principiile de baza ale contractului, iar Codul Calima$ dezvoltG o adevGratG teorie generalG a contractului consacrOnd drept izvor legea, tocmeala *contractul+, vGtGmarea pricinuitG cuiva *delictul civil+. Tocmelile ca izvor- Scrise, Nescrise. dupG Codul Calima$, dupG efectele pe care le produc ?n- 4nilaterale, "ilaterale. CondiAile de validitate ale contractului sunt- a( capacitatea, &( consimAGmOntul, c( obiectul, d( cauza.

a. Capacitatea - denumitG vrednicia persoanei este reglementatG ?n amGnunt ?n codul Calima$ care afirma principiul conform cGruia tot omul se socote@te vrednic de a-@i cO@tiga D),D49 dupG rOnduielile $otGrOte de cGtre legi. 1ceste rOnduieli ?ngradeau semnificativ capacitatea potrivit discriminGrilor de tip feudal atOt ?n ce prive@te drepturile politice cOt @i pentru diferitele operaAii !uridice intervenite ?ntre particulari. Erau consideraAi nevrednici cei care erau condamnaAi pentru sGvOr@irea unei infractiuni grave pe tot timpul e(ecutGrii pedepsei. Wn acest caz i se aplica o pedeapsa complimentarG alGturatG celei principale. b. Potrivit 9egii Caragea consimAGmOntul trebuia sG fie lipsit de silG @i de vicle@ug c. Conform Codului Calima$ obiectul contractului trebuia sG fie ?n comerA *?n circuitul !uridic civil+. d. Wn ceea ce prive@te cauza, legiuirea Caragea dupG modelul Codului lui Napoleon reproduce Eprincipiul cauzei licite\\ potrivit cGruia tocmeala ?mpotriva Pravilelor @i a nGravurilor celor bune nu se ?ntocme@te. I+voarele obligatiilor- Wn privinAa contractelor, ?n timp ce Pravilniceasca Condica conAine dispoziAii relative la contractul de ?mprumut, Codul Calima$ @i legiuirea Caragea contine dispozitii relative la alte numeroase alte contracte precum- vOnzarea, donaAia, sc$imbul, emfiteozul, comodatul, mandatul, c$ezG@ia *garanAia personala+, zGlogul *garantie reala+, anticreza. #Onzarea este amGnunAit reglementatG ?n Codul Calima$ @i corespunde nivelului de dezvoltare a!unseserG relaAiile marfG-bani. Dpdv al formei vOnzGrii se putea face ?n scris fGrG cerinAe ad validitatem totu@i de legiuirea Caragea nu se putea face ?n formG oralG pentru vOnzarea imobilelor. Erau introduse anumite incapacitGAi de ?nstrGinare *eg. egumenii nu puteau vinde averile mGnGstire@ti sau incapacitGAi de dobOndire, strGinii necre@tini nu aveau dreptul sG cumpere mo@i+, acestea fiind ?n codul Calima$. Wn cazul vOnzGrii mo@iilor @i robilor era necesar respectarea dreptului de protimis. Era reglementatG totodata anularea vOnzGrii denumitG Stricarea vOnzGrii pt leziune, atunci cOnd preAul este inferior !umGtGAii valorii de circulatie a imobilului. CumpGrGtorul nu dorea sG completeze preAul pOnG la aceastG valoare. Wn privinAG donatiei este regl. ?n mod asemGnGtor ?n codul Calima$ @i legiuirea Caragea fiind prevGzute cauzele de revocare a donatiilor @i anume atentat asupra donatorului precum @i vGtGmarea lui, la trup, la cinste sau la avere. Sub influenAa dreptului "izantin sunt reglementate darurile de logodnG, darurile de dinaintea nunAii precum @i cele de a douG zi dupG nuntG. Wn ateria contractului de D pru ut3 Pravilniceasca Condica reglementeazG ?n amGnunt contractul, obligativitatea ?nscrisului, menAiunile pe care contractul trebuie sG le conAinG precum @i necesitatea prezenAei a cel puAin 3 martori pentru a se evita tGgGduirea ulterioarG a ?nscrisului de cGtre debitor. Wn caz de neplatG la scadenAG creditorul se adreseazG instanAei de !udecate ce stabilea vOnzarea bunului zGlogit la mezat *la licitaAie publicG+ creditorul urmOnd a se ?ndestula *a-@i satisface creanAG+ din preAul obAinut. 9egiuirea Caragea preia din Codul lui Napoleon un ?nceput nou conceptul de cambie, poliAG sau carte de ?mprumut pt poliAG neonoratG la termen se plGtea o dobOndG dublG de asemenea legiuirile admiteau @i ?mprumutul cu dobOndG stabilitG la /:K pe an precum @i interzicerea anatocismului *dobOndG la dobOndG+ @i a cametei. 1ceste reglementGri nu au frOnat fenomenul acordarii de ?mprumuturi cu dobOnzi cGmGtGre@ti ba mai mult s-a ?ncetGAenit aceastG practicG. 1rendarea mo@iilor este @i ea foarte amGnunAit reglementatG cG @i c$iriile la imobilele cu destinaAia de locuinAa. 1cestea fiind varietGAi ale lui E9ocatio rei\\ una din formele contractului de locaAiune. 1mbele legiuiri prevGd Dr. de Protiris al copGrta@ilor atunci cOnd se arendeazG sau se ?nc$iriazG un bun stGpOnit ?n indiviziune. Sunt regl. ?n amGnunt obligaAiile clacasilor faAG de mo@ie, di!mele, zilele de lucru, de clacG, interdicAia de a defri@a @i de a clGdi pe mo@ie fGrG acordul stGpOnului prezentant totodatG @i vec$ile monopoluri ale boierilor pe domeniile lor. GospodGriile @i terenurile care au aparAinut claca@ului fugit de pe mo@ie sau decedat fGrG mo@tenire legalG revin stGpOnului prin efectul legii. Dreptul penal Wn aceastG materie infracAiunile sunt denumite Evini\\ pot fi mari sau mici. Conceptul de infracAiune nu este ?ncG desprins de persoanG faptuitorului. Prin numeroase dispoziAii se ?ncearcG a se pune capGt abuzurilor slu!ba@ilor domne@ti cu precGdere Pravilniceasca Condica incrimieaza abuzurile de putere, ale ispravinicilor faAG de localnici !udeAului. < altG categorie de infracAiuni cea legatG de noul sistem probator ?n !ustiAie. iind pedepsite ?n acest sens plastografierea falsificarea de acte cu agravantG situaAie ?n care actul este oficial*un ?nscris domnesc+.PedepsitG de asemenea mGrturia mincinoasG, martorii mincino@i fiind ?nscri@i ?ntr-o condicG a siretilor *?nceput de cazier !udiciar+. Este incriminatG fapta mufluzilor *mincino@i+ cei care ?n mod fraudulos pretind cG sunt ?n ?ncetare de plGAi *?n faliment+ faAG de creditorii lor pt a se sustrage de la platG datoriei faAG de ace@tia numit bancruta frauduloasa. 1ccentueazG rGspunderea persoanelor pe planul acestor dispoziAii penale @i civile @i de asemenea este sancAionat pe planul penal cOt @i pe cel civil nerspectarea dispoziAiilor referitoare la dreptul de protiris.Ca element retrograd menAiunea pedepselor fizice precum @i pGstrarea de cGtre !udecGtori a unei posibilitGAi de apreciere atunci cOnd pravila folose@te sintagmele ca sG se pedepseascG grav. Se realizeazG un progres ?n direcAia dozarii pedepsei fGcOndu-se distincAie ?n cadrul legiuirii Caragea ?ntre omorul cugetat @i cel necugetat. Dreptul procesual ,nstanAele se constituie ca organisme colegiale organizate @i specializate ?n cadrul unui sistem conform condicii Pravilnicesti. 1stfel sistemul instanAelor e format din1. @udecatoria dupa ?udete *compusG dintr-un !udecGtor,un logofGt-pt Ainerea condicilor ec$ivalente pt grefier, slu!itori pt treburile mai mGrunte+. Ca element retrograd, ispravnicii !udeAelor pGstrau dreptul de a !udeca, fie singuri fie ?mpreunG cu !udecGtorii. 2. Departa enturile- a. la BucureGti 6- unul cu H @i unul cu IN &. la Craio,a funcAiona o !udecGtorie formatG din 0boieriN c. la )aGi3 Dn aterie ci,ilE, departamentul al ,,-lea pt pricinile civile mai mGrunte, Divan MudecGtoresc format din boieri pt pricinile civile mai mari.

Wn aterie penalE3 ?n Uara )omOneascG- a. la "ucure@ti J Departamentul #inovaAilor denumit ,,Criminalion\\N b. in Craiova instanAG compusG din 3 boieriN c. la ,a@i avem Departamentul 1facerilor Criminale. Pentru procesele avOnd elemente de e(traneitate, avem ?n ;ara 8om<nesc= J Departamentul Strainelo Pricini, iar ?n Moldova, Departamentul Treburilor StrGine. Pentru in+racBiuni cu caracter poliAienesc contravenAii la "ucure@ti s-au ?nfiinAat Spataria si 1gia ^Spataria pt zonele periferice ale capitalei *ma$alalele+, 1gia, zonG centralG a ora@ului_ !. Departa entul ,elitilor &oieri. Divanul <lteniei de la Craiova Jacesta funcAioneazG ca prima instanAG pt pricinile dintre boieri @i instanAG de apel *rol de control !udiciar+pt $otGrOrile pronunAate de celelalte departamente. ". Di,anul Do nesc. ,nstanAG supremG, prezidatG de domn ?n afarG organizGrii unui sistem relativ modern de instanAG. Pravilele adoptate ?n cea de-a douG fazG a regimului turco fanariot au marcat @i alte progrese ?n domeniul dreptului procesuala. introducerea condicilor de !udecata &. obligativitatea redactarii $otararilor !udecatoresti si motivarilor cu aratarea capului de pravila *a temeiului !uridic+ c. sistemul reprezentarii in !ustitie prin mandatar sau prin avocat d. se introduce obligativitatea publicitGAii actelor translative de proprietate avOnd ca obiect imobilele e. se introduce condica siretilor +. se introduce sistemul recuzGrii !udecatorilor g. se introduce termenul de prescripAie a acAiunilor precum @i termenul de e(primare a acAiunilor succesorale :. sunt legiferate @i o serie de proceduri speciale cea a falimentului @i arbitrala, se introduce ?nscrisurile speciale, C12",,9E denumite poliAe @i procedura subsecvenAG acestora denumitG procedura C12",191.