Curs 05 PDF

| LECT.DR.
DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
CURS 05
EDMUND N.BACON:
Forma arhitecturala este punctul de
contact intre volum si spatiu . . .
Forma arhitecturala, textura,
materialele, modularea luminii si a
umbrei, culoarea, toate se combina
pentru a induce calitate spiritului ce
articuleaza spatiul. Calitatea arhitecturii va fi determinata de abilitatea
proiectantului de a folosi si relationa
aceste elemente, atat la interior cat
si in spatiul din jurul cladirii.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
COMPOZITIA IN ARHITECTURA
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
FORME PRIMARE
FORMA
| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

DEFINITIE
In artele vizuale de cele mai multe
ori utilizam termenul de FORMA
pentru a denumi structura formala a
unei lucrari modul in care
elementele si partile compozitiei

sunt aranjate si coordo-nate
pentru a alcatui un tot, pentru a
produce o imagine coerenta.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
Forma esate un termen care are mai

multe intelesuri.
FORMA ca aparenta exterioara ce
poate fi recunoscuta si care
identifica. Un scaun; sau persoana
care sta pe scaun.
FORMA ca aluzie la o conditie
particulara in care ceva se intampla,
actioneaza sau se manifesta. Gheata
sau aburul ca forme / stari ale apei.
FORME PRIMARE
FORMA

Limba engleza: FORM SHAPE

Limba romana: FORMA CONTUR
In vreme ce FORMA include de cele
mai multe ori un sens al tridimensionalitatii plinului sau volumului,
CONTURUL se refera strict la
aspecte esential formale ce definesc
aparenta configuratia sau
dispunerea relative a liniilor si
contururilor care delimiteaza o
forma sau figura.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
Ne vom referi in cadrul cursului la

FORMA atat ca structura interna
ca si ca definire exterioara.
FORMA este principiul care confera
unitate intregului.
FORME PRIMARE
FORMA

PROPRIETATILE FORMEI
CONTURUL
DEFINITIE = Desenul sau
suprafata care delimiteaza
configuratia unei forme intr-un mod
definitoriu.
Conturul este atributul principal
prin care identificam si categirisim
formele.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

MARIMEA
DEFINITIE = Dimensiunile fizice
de lungime, latime si adancime ale
formei.
Cand vorbim de marime diacutam si
de PROPORTIE si de SCARA
Daca proportiile unei forme sunt
date de aceste dimensiuni, scara
este determinata de marimea
formei relativa la alte forme intrun context anume.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME PRIMARE
FORMA

Culoarea este proprietatea care

distinge cel mai bine forma de ceea
ce o inconjoara.
Culoarea influenteaza greutatea
vizuala a unei forme.
CULOAREA
DEFINITIE = Un fenomen de
lumina si perceptie vizuala ce poate
fi descris in termenii perceptiei
drept nuanta, intensitate si
tonalitate cromatica.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME PRIMARE
FORMA

Textura determina gradul in care

suprafata unei forme reflecta sau
absoarbe lumina.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME PRIMARE
TEXTURA
DEFINITIE = Calitatea vizuala si
mai ales tactila pe care o capata o
suprafata prin marime, contur,
aranjament si proportiile partilor
componente.
FORMA

Formele au deasemenea proprietati ce tin de relatiile intre elemente,
care guverneaza schemele de compunere ale elementelor formale.
POZITIA
DEFINITIE = Amplasarea formei
fata de ceea ce o inconjoara sau
fata de campul vizual din care face
parte.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

ORIENTAREA
DEFINITIE = Directia pe care o
forma o capata fata de planul de
referinta, punctele de vedere, fata
de alte forme sau fata de
observator.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME PRIMARE
INERTIA VIRTUALA
DEFINITIE = Gradul de
concentrare si stabilitate al unei
forme.
INERTIA VIRTUALA a formei
depinde de geometria sa dar si de
forta gravitatiei, orientarea
relativa la planul de referinta si
planul de vedere
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Toate aceste proprietati ale formei
sunt in realitate influentate de
conditiile in care le privim.
* o modificare de perspectiva sau
unghi de vdere ofera ochiului nostru
contururi sau aspecte diferite ale
formei
* distanta la care ne aflam determina
marimea aparenta a formei
* calitatea luminii influenteaza
claritatea conturului si structura
formei
* campul vizual din jurul formei
influenteaza abilitatea noastra de a
citi sau identifica forma
FORME PRIMARE
POZITIA
ORIENTAREA
.
INERTIA VIRTUALA
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Toate aceste proprietati ale formei sunt
in realitate influentate de conditiile in
care le privim.
POZITIA
o modificare de perspectiva sau unghi

de vdere ofera ochiului nostru contururi
sau aspecte diferite ale formei
distanta la care ne aflam determina
marimea aparenta a formei
calitatea lumina influenteaza claritatea
conturului si structura formei
ORIENTAREA
.
INERTIA VIRTUALA
* campul vizual din jurul formei

influenteaza abilitatea noastra de a citi
sau identifica forma
FORME PRIMARE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
CONTURUL
Conturul se refera la desenul caracteristic al unei figure plane sau

configuratia suprafetei unei forme volumetrice. Conturul este primul
element prin care recunoastem, identificam, si categorisim orice figura si
forma. Perceptia noastra asupra conturului depinde de gradul contrastului
vizual care exista de-a lungul separatiei intre figura si ceea ce o inconjoara
sau intre forma si fond.
FORME PRIMARE
FORMA

Modelul miscarii ochiului pentru

parcurgerea unei figuri, conform
cercetarilor prof.Alfred Yarbus de la
Institutul pentru prpblemele de
transmitere a informatiilor/Moscova.
Dupa Francis Ching
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
CONTURUL
FORME PRIMARE
FORMA

CONTURUL
Villa Stein / Le Corbusier
In acest proiect compozitia ilustreaza
un joc intre contururile unor volume
si contururile unor suprafete.
In arhitectura ne preocupa in legatura cu
conturul urmatoarele elemente:
~ pardoseala, peretele si planurile
tavanului care inchid spatiul.
~ golurile pentru usi si ferestre in cadrul
inchiderilor spatiului.
~ silueta si desenul formei cladirii
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

CONTURUL
Exemplele care urmeaza ilustreaza modul in care conturarea jonctiunii dintre
volum si spatiu exprima maniera in care contururile volumului cladirii se
desprind de planul de fundal si se deseneaza pe cer.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Pavilionul central. Horyu-Ji Temple / Japonia
FORME PRIMARE
FORMA

CONTURUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Moscheea Suleymanyie / Constantinopol
FORME PRIMARE
FORMA

FIGURI REGULATE
Psihologia Gestalt afirma ca mintea actioneaza asupra campului vizual
simplificand pentru a-l intelege. Intr-o compozitie de forme, tindem sa
reducem ceea ce se afla in campul nostru vizual la contururile cele mai simple
si mai regulate. Cu cat conturul este mai simplu si mai regulat cu atat este
mai usor de perceput si inteles.
Din geometrie stim ca cercul si infinita serie de

poligoane regulate care sunt inscrise in acesta
constituie figurile geometrice regulate.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Dintre acestea cele mai importante sunt primele,

respectiv cercul, trunghiul si patratul.
FORME PRIMARE
FORMA

CERCUL
O curba plana avand toate punctele
echidistante fata de un punct
exterior curbei.
TRINGHIUL
O figura plana avand trei laturi si trei
unghiuri.
PATRATUL
O figura plana avand patru laturi egale
si patru unghiuri drepte.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FIGURI REGULATE
FORME PRIMARE
FORMA

CERCUL
Cercul este o figura centralizata, introvertita,
ceea ce il face sa fie in mod normal stabil,
concentrat in sine. Plasand un cerc in centrul unui
camp centralitatea sa inerenta se intareste.
Asociind cercul unor forme drepte sau unghiulare
sau plasand un element de-a lungul circumferintei
sale,se poate induce in cerc o aparenta miscare
de rotatie.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

CERCUL
Cercul este o figura centralizata, introvertita,
ceea ce il face sa fie in mod normal stabil,
concentrat in sine.
Plasand un cerc in centrul unui camp
centralitatea sa inerenta se intareste.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Planul unui Oras Ideal Sforzinda / Antonio Filarete - 1464
FORME PRIMARE
FORMA

CERCUL
Asociind cercul unor forme drepte sau unghiulare
sau plasand un element de-a lungul circumferintei
sale,se poate induce in cerc o aparenta miscare
de rotatie.
Planul unui tatru roman - Vitruvius
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Epidaur teatrul in aer liber
FORME PRIMARE
FORMA

TRIUNGHIUL
Triunghiul semnifica stabilitate.
Cand este asezat pe una dintre laturi, trunghiul este o
figura extrem de stabila.
Cu toate acestea, cand este rezemat pe unul dintre
varfurile sale, trunghiul poate fi intr-o stare precara de
echilibru, in balans, sau sa devina instabil si sa tinda sa se
rastoarne catre una dintre laturi.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

TRIUNGHIUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Oscar Niemeyer Muzeul de Arta Moderna / Caracas 1955
FORME PRIMARE
FORMA

TRIUNGHIUL
Robert Berger House 1951
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
F.L.Wright Vigo Sundt House / Madison, Wisconsin 1942
FORME PRIMARE
FORMA

TRIUNGHIUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Piramida lui Keops, Gizeh
FORME PRIMARE
FORMA

PATRATUL
Patratul reprezinta purul si rationalul.
Patratul este o figura bilateral simetrica avand doua axe
egale si perpendiculare intre ele.
Toate celelalte dreptunghiuri pot fi considerate variante
ale patratului deviatii de la norma prin adaugari de
inaltime sau latime.
Ca si trunghiul, patratul este stabil cand rezema pe una
din laturile sale si devine dinamic cand este rezemat pe
unul din colturile sale.
Cand cele doua diagonale sunt
una verticala, respectiv cealalta
orizontala, totusi, patratul se
Afla intr-o stare de echilibru
in balans.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

PATRATUL
Compozitii rezultand din rotatia si modificarea patratului
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

PATRATUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Louis I. Kahn Bathhouse / Jewish Community Center / Trenton, New Jersey 1954-59
FORME PRIMARE
FORMA

PATRATUL
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Agora din Efes Turcia
FORME PRIMARE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
SUPRAFETE
In tranzitia de la contururile planurilor la volumele formelor se afla domeniul
suprafetelor. In primul rand, suprafetele se refera la orice figura avand numai
doua dimensiuni, cum ar fi o suprafata plana. Cu toate acestea, termenul de
suprafata se poate poate referi si la multimea de puncte a unei curbe
bidimensionale definind limita unui solid tridimensional.
Exista o intreaga clasa de astfel de curbe ce pot fi generate si care fac parte
din familia geometrica a curbelor si liniilor drepte.
Aceasta clasa de suprafete
curbe cuprinde urmatoarele:
suprafete cilindrice
suprafete de translatie
suprafete riglate
suprafete de rotatie
paraboloizi
paraboloizi hiperbolici
FORME PRIMARE
FORMA

SUPRAFETE
SUPRAFETE CILINDRICE
DEFINITIE = Suprafetele generate de glisarea unei linii drepte de-a lungul
unui plan curb sau viceversa.
In functie de curba, o suprafata cilindrica poate fi circulara, eliptica sau
parabolica. Din cauza geometriei de linii drepte, o suprafata cilindrica poate fi
privita mai curand ca o suprafata de translatie sau riglata.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Louis I. Kahn Kimbell Art Museum
FORME PRIMARE
FORMA

SUPRAFETE
SUPRAFETE DE TRANSLATIE
DEFINITIE = Suprafetele de translatie generate de culisarea unui plan curb
de-a lungul unei linii drepte sau deasupra unui alt plan curb.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
SUPRAFETE RIGLATE
DEFINITIE = suprafete riglate sunt generate de miscarea unei linii drepte.
Din cauza geometriei de linii drepte, o suprafata riglata este in general mai usor de
cofrat si de costruit decat suprafetele de rotatie sau de translatie.
FORME PRIMARE
FORMA

SUPRAFETE
SUPRAFETE DE ROTATIE
DEFINITIE = suprafetele de rotatie sunt generate de rotarea unui plan curb fata
de o axa.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Pantheonul din Mosta - Malta
FORME PRIMARE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
SUPRAFETE
PARABOLOIZI
DEFINITIE = paraboloizii sunt suprafete ale caror intersectii de planuri sunt fie
parabole si elipse sau parabole si hiperbole.
Parabolele sunt planuri curbe generate prin miscarea unui punct care ramane
echidistant fata de o linie si un punct fix care nu se afla pe aceasta linie.
Hiperbolele sunt planuri curbe formate de intersectia unui con circular drept cu un
plan care taie cele doua jumatati ale conului.
PARABOLOIZI HIPERBOLICI
DEFINITIE = paraboloiziI hiperbolici sunt suprafete generate de glisarea unei
parabole avand curbura ascendenta de-a lungul unei parabole avand curbura
descendenta sau de glisarea unui segment de linie dreapta avanad cele doua
capete pe doua linii curbe. Pot fi considerate in acelasi timp suprafete riglate si
suprafete de translatie.
FORME PRIMARE
FORMA

SUPRAFETE
Suprafetele riglate au o curbura ascendenta pe o directie si o alta
descendenta pe o directie perpendiculara. Zonele avand curbura descendenta
prezinta un aspect de arc in timp ce zonele avand curbura ascendenta se
comporta ca o structura pe cabluri. Daca colturile unei suprafete riglate nu
sunt sustinute va fi prezent un efect suplmentar, intreaga suprafata
comportandu-se ca o grinda.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

SUPRAFETE
Baza geometrica pentru aceste suprafete curbate poate fi utilizata efectiv
in modelarea digitala tot atat de bine ca si in descrierea, fabricarea si
asamblarea elementelor si componentelor curbiliniare in arhitectura.
Fluiditatea suprafetelor curbe contrasteaza cu natura unghiulara a formelor
rectiliniare si sunt potrivite pentru a descrie forma unor structuri cu panze
subtiri precum si a unor elemente de inchidere neportante (tavane, invelitori).
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

SUPRAFETE
Suprafetele curbate simetrice, cum sunt domurile si boltile au o inerenta
stabilitate. Suprafetele curbe asimetrice, pe de alta parte, pot fi mai
viguroase si mai expresive ca natura. Contururile lor se schimba dramatic in
functie cum sunt vazute din unghiuri diferite.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

VOLUME PRIMARE
Cuburi, conuri, sfere, cilindrii sau piramide, sunt forme primare grozave, pe
care lumina le pune in valoare; imaginea acestora este dinstincta si tangibila
fara ambiguitate. Pentru aceasta ratiune ele sunt forme frumoase, cele mai
minunate forme.
[Le Corbusier]
Contururile primare pot fi extinse sau rotite pentru a genera forme
volumetrice sau volume care sunt distincte, regulate si usor de recunoscut.
Cercurile genereaza sfere si cilindrii;
triunghiurile genereaza conuri si piramide;
patratele genereaza cuburi.
In acest context termenul de solid
nu se refera la duritatea substantei
ci mai curand la corpul sau figura
geometrica tridimensionala.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

VOLUME PRIMARE
SFERA
Un solid generat de miscarea de revolutie a
unui semicerc in jurul diametrului sau, a carui
suprafata este constituita din toate punctele
echidistante fata de centru.
O sfera este o forma centralizata si
concentrata in cel mai inalt grad. Ca si cercul
din care este generata, este centrata in sine
si in mod normal stabila in mediul sau. Poate
sugera rotirea intr-o parte, cand este plasata
pe un plan inclinat. Din orice punct sfera se
vede ca un contur circular.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Atomium Bruxelles
C-N Ledoux Maupertius 1775
FORME PRIMARE
FORMA

VOLUME PRIMARE
CILINDRUL
Solidul generat de miscarea de revolutie a unui dreptunghi in jurul uneia din
laturile sale. Cilindrul este centralizat
fata de axa care trece prin centrele
celor doua fete circulare.
De-a lungul acestei axe cilindrul poate
fi usor extins. Cilindrul este stabil
daca este rezemat pe una din fetele
sale circulare; devine instabil in
momentul in care axa sa central este
inclinata fata de verticala.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Eero Saarinen Capela M.I.T / Cambridge, Massachusetts
FORME PRIMARE
FORMA

VOLUME PRIMARE
CONUL
Solidul generat de miscarea de revolutie a
unui triunghi drept in jurul uneia dintre
catetele sale. Ca si cilindrul, conul este o
forma extrem de stabila cand reazema pe
baza sa circulara si este instabil in momentul
in care axa sa verticala este inclinata sau
rasturnata. Conul poate de asemenea sa
rezeme pe varful sau aflandu-se intr-o stare
precara de echilibru.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
EtienneEtienne-Louis Boulee proiect pentru un cenotaf 1754
FORME PRIMARE
FORMA

VOLUME PRIMARE
PIRAMIDA
Un poliedru avand baza poligonala si fetele
tringhiulare intalnindu-se intr-un varf comun.
Piramida are proprietati similare celor ale
conului. Deoarece toate suprafetele sale sunt
plane, totusi, piramida poate rezema de o
maniera stabila pe oricare din aceste fete.
In timp ce conul este o forma moale,
piramida este relativ unghiulara si dura.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
I. M. Pei Extindere Louvre / Paris
FORME PRIMARE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
VOLUME PRIMARE
CUBUL
Un solid prismatic delimitat de
sase fete patrate egale.
Unghiul dintre oricare doua fete
adiacente este drept. Din cauza
egalitatii dimensiunilor sale cubul
este o forma statica, careia ii
lipseste aparent orice miscare sau
directie.
Cubul este o forma stabila cu
exceptia situatiilor in care este
rezemat pe unul dintre colturi sau
pe una dintre muchii.
Desi profilul sau unghiular este
influentat de punctul din care este
privit, cubul ramane o forma
recognoscibila in cel mai inalt grad.
Focs House Erlichhausen Architects
FORME PRIMARE
FORMA

VOLUME PRIMARE
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Michael Graves Hanselmann House
FORME PRIMARE
FORMA

FORME REGULATE SI NEREGULATE

DEFINITIE
Formele regulate sunt cele ale
caror parti sunt legate intre ele de
o maniera consistenta si ordonata.
Ele sunt in general stabile in
natura si simetrice fata de una sau
mai multe axe. Sfera, cilindrul,
conul, cubul si piramida sunt
exemple de forme regulate.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

FORME REGULARE SI NEREGULATE
Formele isi pot pastra regularitatea chiar cand se transforma

dimensional sau prin aditionare sau
extragere de elemenete.
Ca urmare a experientei noastre cu
forme similare putem sa ne
construim mental un model al
intregului originar chiar cand unele
parti lipsesc sau au fost adaugate.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME PRIMARE
FORMA

DEFINITIE
Formele neregulate sunt cele ale
caror parti difera ca natura si sunt
intre ele intr-o relatie lipsita de
consistenta.
In general, sunt asimetrice si mult
mai dinamice decat formele
regulate. Ele pot rezulta din forme
regulate carora le-au fost extrase
elemente neregulate sau din
compozitii cu forme neregulate.
SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME PRIMARE
FORMA

SEMESTRUL
| 2009-2010 |
TA02
FORME PRIMARE
In vreme ce am admis ca prin

volum intelegem atat plinul cat si
golul tri-dimensional, formele
neregulate pot sa fie continute in
forme regulate sau forme regulate
pot fi continute in forme
neregulate.
FORMA

O compozitie regulata alcatuita din

forme regulate.
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
F. L. Wright Coonley Playhouse / Riverside, Illinois 1912
FORME PRIMARE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Forme regulate in cadrul unei

compozitii neregulate.
Moscheea Sultanului Hassan Cairo 1356-63
FORME PRIMARE
FORMA

Forme neregulate
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Filarmonica din Berlin Hans Scharoun 1956-63
FORME PRIMARE
FORMA

TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
Compozitie neregulata cu forme regulate

Vila Imperiala, Katsura - Japonia
FORME PRIMARE
FORMA

CURS 06
TA02
| 2009-2010 |
SEMESTRUL
FORME COMPUSE
PRIMARE
FORMA

Curs 05 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 05 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

| LECT.DR.

DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

elementele si partile compozitiei

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Forma esate un termen care are mai

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

Limba engleza: FORM SHAPE

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Ne vom referi in cadrul cursului la

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

Culoarea este proprietatea care

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

Textura determina gradul in care

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

o modificare de perspectiva sau unghi

* campul vizual din jurul formei

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Conturul se refera la desenul caracteristic al unei figure plane sau

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

Modelul miscarii ochiului pentru

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

Pavilionul central. Horyu-Ji Temple / Japonia

| LECT.DR.DAN AGENT| CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII