Organizarea activitatii de aprovizionare cu marfuri

Contractele in activitatea de comert

Tipuri de politici de aprovizionare utilizate in comert
Organizarea activitatii de aprovizionare cu marfuri
Una din cele trei grupe principale de activitati ale intreprinderii de comert
cu amanuntul este aprovizionarea cu marfuri.
Acoperirea desfacerilor de marfuri se realizeaza din stocurile existente in
depozitele intreprinderii comerciale cu amanuntul si din intrarile de
marfuri de la diferiti furnizori.
Intrarile de marfuri reprezinta cantitatile de produse cu care - se
aprovizioneaza societatea comerciala intr-o perioada de timp. Acest
indicator se fundamenteaza pe baza vanzarilor cu amanuntul planificate,
pe stocul existent la inceputul perioadei si pe cel planificat pentru sfarsitul
acesteia.
Conform relatiei (1), vom avea[1]:
I= Vz + Sf - Si
In planul intreprinderii comerciale aceste intrari se stabilesc la nivel de an,
cu defalcate pe trimestre si pe grupe de marfuri.
Achizitionarea marfurilor de la diversi furnizori si aprovizionarea cu aceste
produse a unitatilor de desfacere constituie activitati de baza ale
intreprinderii comerciale. Sursele, cantitatile, structura sortimentala si
calitatea marfurilor achizitionate influenteaza in mod direct volumul
vanzarilor, nivelul stocurilor, viteza de circulatie si in final rentabilitatea
intreprinderii comerciale cu amanuntul.
Sursele principale pentru aprovizionarea marfurilor pot fi:
societati comerciale din ramura industriei si a agriculturii;
intreprinderi de comert cu ridicata;
import de marfuri.

Schimbarea treptata si constanta a raportului dintre cerere si oferta in

favoarea ultimei la tot mai multe marfuri lasa loc initiativei sporite a
intreprinderilor comerciale in achizitionarea fondului de marfa necesar.
Formele principale de aprovizionare a marfurilor sunt:
achizitionarea marfurilor direct de la firma producatoare. Aducerea
marfurilor direct de la intreprinderile producatoare reprezinta calea cea
mai scurta, rapida si ieftina.
aprovizionarea magazinelor din depozitele proprii ale intreprinderii
comerciale cu amanuntul. Aceasta forma este des intalnita in reteaua
comerciala cu amanuntul la legume si fructe. In cazul aprovizionarii prin
depozit, mar 646e47g furile achizitionate de la furnizori sunt aduse in
depozitele de legume si sortate si pastrate, de unde ulterior sunt livrate
magazinelor. Exista si pentru aceste produse si forma de aprovizionare
prin tranzit, cand marfurile sunt aduse direct de la furnizori la magazine.
Achizitionarea marfurilor si aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul
trebuie sa aiba la baza respectarea unor principii si cerinte de eficienta,
astfel[2]:
1. Volumul, structura si particularitatile cererii de marfuri din raza de
activitate a intreprinderii comerciale cu amanuntul trebuie sa constituie
principiul de baza in achizitionarea fiecarui articol sau sortiment. Se va
avea in vedere caracteristicile si particularitatile cererii determinate de
zona geografica, mediul rural sau urban etc., unde unitatea comerciala isi
desfasoara activitatea.
2. Aprovizionarea retelei comerciale de catre intreprinderea comerciala cu
amanuntul sa se efectueze conform planului intrarilor de marfuri.
Caracterul planificat al aprovizionarii asigura o mai buna corelare a ofertei
de marfuri cu cererea populatiei.
Organizarea planificata a achizitionarilor de marfuri include caracterul
ritmic al primirilor si livrarilor de marfuri astfel incat sa se asigure
vanzarea continua a marfurilor catre populatie. Ritmicitatea intrarii
marfurilor de la furnizori, respectiv a livrarilor de marfuri catre magazine
se stabileste prin grafice - instrumente ale planificarii curente. La marfurile
unde se incheie contracte cu furnizorii graficul intrarii marfurilor se
anexeaza la acestea. Devansarea acestor grafice conduce la
suprasolicitarea spatiilor de depozitare, imobilizari de capital, iar depasirea
lor are efecte negative prin crearea unor goluri in vanzare, aparitia unor
stocuri de marfuri nevandabile.
3. Cantitatea si structura sortimentala a marfurilor ce urmeaza a se
achizitiona trebuie sa corespunda volumului si structurii vanzarilor
preconizate. Concordanta de sortiment trebuie asigurata pe grupe si
subgrupe de marfuri, pe articole, dimensiuni, culori etc.

4. Frecventa aprovizionarii trebuie sa fie corelata cu frecventa cererii

pentru anumite produse. Marfurile de cerere curenta (paine, legume, carne
s.a.) se aduc zilnic in magazine iar cele de cerere periodica se aduc la
anumite intervale de timp (saptamanal, lunar). Indiferent de natura
marfurilor criteriul principal ce se are in vedere la stabilirea frecventei
aprovizionarii il constituie realizarea unei viteze de circulatie a marfurilor
cat mai ridicata.
5. Marimea cheltuielilor de circulatie sa fie cat mai redusa. Cheltuielile de
transport, manipulare, pastrare in depozite, perisabilitatile etc., formeaza o
buna parte a cheltuielilor de circulatie. De aceea, reducerea cheltuielilor
legate de aprovizionarea marfurilor contribuie in mod direct la cresterea
rentabilitatii unitatii comerciale.
6. Aprovizionarea cu marfuri a magazinelor sa se faca tinand cont de
capacitatea de depozitare a lor.
7. Distribuirea produselor noi se recomanda a se face la magazinele
reprezentative, amplasate central.
Principalele documente pe baza carora are loc primirea marfurilor sunt
contractele economice si comenzile de marfuri.
Contractele economice se incheie pe sezoane pentru marfurile de
sortiment complex supuse
oscilatiilor sezoniere sau modei si pe an la celelalte marfuri.
Contractul economic incheiat intre furnizori si beneficiari reglementeaza
prin continutul sau toate elementele principale ale achizitionarii si
intrariilor: cantitatea, calitatea, sortimentul, pretul etc.
La marfurile de sortiment complex contractul este insotit de o specificatie
amanuntita a sortimentului, iar pentru toate marfurile - graficul de intrare.
Comenzile de marfuri reprezinta o modalitate operativa si elastica de
aprovizionare a intreprinderii comerciale. Ele ofera unitatilor comerciale
posibilitatea de a achizitiona cantitatile si sortimentele necesare
in functie de intensitatea vanzarilor, miscarea stocurilor, evolutia modei
sau alti factori. Ele pot fi transmise prin fax, telefonic, delegati sau alte
forme scrise.
Contractele in activitatea de comert
Contractul economic este un acord de vointa, concretizat intr-o forma
economica si juridica adecvata, prin intcrmediul careia se realizeaza
circulatia marfurilor intre diverse feluri de intreprinderi, executa si
presteaza diverse lucrari de constructii, prestari de servicii etc.

Intreprinderile comerciale cu ridicata incheie contracte economice in

calitate de beneficiari si de furnizori iar intreprinderile comerciale cu
amanuntul incheie contracte economice in calitate de beneficiari. Se mai
incheie contracte intre intreprinderi comerciale, de o parte, si
intreprinderile de transport, de constructii etc., pe de parte, pentru
transportul marfurilor, executarea diverselor constructii etc.
Contractul economic este un mijloc de precizare, concretizare, anticipare a
planificarii in functie de specificul cerintelor: sezon, moda, particularitati
locale etc., de corelare si sincronizare a cererii populatiei cu oferta de
marfuri.
In contractul de aprovizionare cu marfuri se reflecta cerintele populatiei cu
privire la sortimente, calitate, timp de livrare, specific local etc.
Contractul influenteaza productia ajutand la orientarea si stabilirea
structurii ei (ce marfuri si ce sortimente urmeaza a se produce, .la ce
termene urmeaza a se livra marfurile produse etc.).
Contractul si disciplina contractuala ajuta la imbunatatirea calitatii
produselor. In contract se stabilesc cantitatea si calitatea produselor pe
sortimente, conditii de respectare a stasurilor, a normelor de receptie,
termenele de livrare etc., precum si sanctiunile economice in caz de
nerespectare a clauzelor contractuale.
Contractul economic reprezinta un instrument economic adecvat, prin care
partile contractante exercita, una asupra celeilalte, un control organizat si
multilateral. Controlul rezulta din urmarirea reciproca a indeplinirii
sarcinilor stabilite in contract.Posibilitatea de a reclama si de a aplica
sanctiuni, in cazul in care una din parti nu si-a indeplinit sarcinile
economice asumate, total sau in parte, mareste eficienta controlului
exercitat.
Contractul economic este un puternic instrument de intarire a disciplinei
financiare si de accelerare a vitezei de circulatie a mijloacelor circulante.
Intreprinderile contractante exercita una asupra celeilalte un control
financiar reciproc, concretizat in decontarile ce trebuie facute, in plata de
penalizari si daune in caz de nerespectare a contractului.
Prin contractele incheiate, intreprinderile comerciale pot evita formarea
stocurilor de marfuri supranormative (prin stabilirea justa a structurii
sortimentelor, achizitionarea de marfuri noi etc.). Aceasta impiedica
imobilizarea mijloacelor banesti, accelereaza viteza de circulatie si
contribuie la buna desfasurare a activitatii intreprinderilor comerciale.
Disciplina contractuala mareste spiritul de initiativa si raspundere al
lucratorilor comerciali in luarea de masuri pentru a influenta industria
(marimea productiei la unele marfuri, largirea sortimentelor, imbunatatirea

calitatii etc.), pentru receptionarea de marfuri de buna calitate si in

sortiment corespunzator, aprovizionarea in termen si in bune conditii.
O importanta deosebita revine contractului economic in concretizarea
formelor de miscare a marfurilor (depozit sau tranzit cele mai multe
marfuri, partile contractante stabilesc de comun prin contract, forma de
miscare a marfurilor.
Stabilirea celei mai corespunzatoare forme de miscare a marfurilor intre
furnizori si beneficiari contribuie la reducerea cheltuielilor de transport si
accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor. Pentru asigurarea gestionarii
stiintifice a stocurilor, partile contractante pot, dupa caz, adopta, modifica
sau inceta executarea contractelor.
Dupa obiect, contractele comerciale interne pot fi: vanzare-cumparare, de
inchiriere, de locatie de gestiune, consignatie,de comision, de depozit, de
transport, de antrepriza, de tranzactie, de consultanta, de prestari servicii
etc.
In practica intreprinderilor comerciale cele mai frecvent folosit este
contractul de vanzare-cumparare de marfuri.
Contractul de vanzare-cumparare de marfuri

Prin contractul de vanzare-cumparare, o persoana sau vanzator, transmite

altei persoane, numita cumparator, proprietatea unui bun imobil sau mobil
in schimbul unei sume de bani numita pret.
Vanzarea este perfectata intre parti si proprietatea este de drept
stramutata la cumparator.
Continutul cadru al contractului de vanzare - cumparare
de marfuri[3]
1. Partile contractante
Sunt precizate partile contractante si rolul (de vanzator. cumparator) pe
care fiecare si-1 asuma prin acest act. Pentru fiecare parte contractanta se
trece denumirea completa, numele reprezentanti legali si mentionarea
actului care le confera calitatea de a incheia contractul.
2. Obiectul contractului
Obiectul contractului priveste comercializarea produselor din procesul de
fabricatie al societatii, conform anexelor, care fac parte din contract.
Pentru fiecare produs, respectiv grupa de produse, care fac obiectul cererii
cumparatorului, vanzatorul emite anexe.
Vanzatorul se obliga sa transmita proprietatea marfii, iar cumparatorul sa
primeasca si sa plateasca pretul convenit la termenele si conditiile

stipulate in contract. Marfa se determina in anexele contractului prin

cantitate, calitate, sortiment, specificatie, caracteristici, catre vanzator.
Cantitatea marfurilor prevazuta in contract, se exprima in unitati de
masura (greutate, metraj, numar,valoric etc.) si, prin precizarea felului,
varietatilor, tipului, mediului, dimensiunilor si altor caracteristici ale
marfurilor.
Calitatea marfurilor conform standardelor de stat, normelor tehnice
obligatorii, mostrelor omologate, documentatiei tehnice etc.
3. Termene de livrare
Termenele de livrare sunt prezentate si prevazute in anexele contractului,
pentru fiecare pozitie. Termenele contractuale sunt de regula trimestriale,
esalonarile din cadrul trimestrului stabilindu-se, in cazul livrarilor de
marfuri la mai multe date succesive care se stabilesc si anexeaza la
contract 'grafice de-livrare' cu precizarea acestor termene. Termenele
trebuie stabilite pe fiecare sortiment, nu pe pozitii globale. Termenele fixe
de livrare cuprinse in contract sunt obligatorii.
Vanzatorul poate livra marfa in avans fata de termenele prevazute numai
cu acordul cumparatorului. Termenul de livrare poate fi reprogramat de
vanzator in cazulneindeplinirii de catre comparator a obligatiilor
contractuale ce cad in sarcina sa.
De la data livrarii marfii, riscul se transmite de la vanzator la cumparator,
data livrarii fiind considerata data semnarii avizului de expeditie de catre
delegatul cumparatorului.
4. Pretul
Pretul produselor este prevazut in anexele contractului pentru fiecare
pozitie si este determinat potrivit reglementarilor legale, prin:
a. negocierea partilor pe baza cererii si ofertei (in cazul produselor de
acelasi tip comercializate de cel putin trei agenti economici), plecand de la
pretul de catalog;
b. listele de preturi pentru produsele comercializate de agent economic
unic.
Determinarea cheltuielilor de livrare suportate de partile contractante se
face in conformitate cu conditia de livrare 'franco depozitul furnizorului',
'franco statia de incarcare', 'franco vagon statia de incarcare', 'franco
statia de destinatie' si conform structurii pretului. Asa de exemplu, in cazul
'franco statie de incarcare' cheltuielile de transport pana la rampa garii de
incarcare sunt suportate de furnizor fiind cuprinse in pretul marfii.
Celelalte cheltuieli, precum incarcarea in vagon, transportul pe CFR si

transportul la depozitul beneficiarului privesc pe acesta, nefiind cuprinse in

pretul marfii ce se plateste furnizorului.
Pentru produsele care nu au pretul calculat la data incheierii contractului,
acesta se va stabili, in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare, inainte
de prima livrare. Cu ocazia incheierii contractului se trece in acesta un pret
estimativ, facturarea produselor la data livrari facandu-se la pretul
calculat, considerandu-se acceptul de principiu al cumparatorului dat la
incheierea contractului.
Valoarea totala a contractului este de ________lei.
Modificarile de preturi intervenite in timpul derularii contractului se aplica
de la data indicata in actul normativ modificator.
De asemenea, in caz ca intre data contractarii si data livrarii indicele de
inflatie se modifica, pretul va fi modificat corespunzator.
5. Modalitati si conditii de plata
Cumparatorul are obligatia de a efectua plata pretului produselor, dupa
primirea si receptia acestora, in termenele si conditiile contractului.
6. Receptia marfii
Livrarea marfurilor se face pe baza receptiei cantitative si calitative
efectuate la sediul vanzatorului sau prin autoreceptie.
Certificatul de calitate si garantie impreuna cu procesul de autoreceptie
vor insoti documentul de expediere si factura.
7. Garantii
Perioada de garantie este de 6 luni de la punerea in functiune, calculata de
la data procesului-verbal de receptie a produsului la beneficiar, dar nu mai
mult de 1 an de la data livrarii.
Furnizorul raspunde in perioada de garantie pentru calitatea produselor
vandute si de defectiunile rezultate din culpa sa.
Cumparatorul are obligatia sa manipuleze, sa transporte, sa ;.ambaleze, sa
depoziteze, sa conserve, sa puna in functiune si sa .utilizeze produsele in
conformitate cu prescriptiile date de furnizor. Furnizorul nu raspunde
pentru defectiunile aparute ca urmare a nerespectarii acestor prescriptii
de catre cumparator.
8. Activitatea de asistenta tehnica si service
Punerea in functiune precum si toate operatiunile de intretinere si service
in perioada de garantie, vor fi facute de furnizor sau de firme de service

autorizate de catre acesta. Numai constatarile consemnate in

documentele firmelor autorizate dau dreptul ca remedierile sa fie facute in
contul furnizorului.
Furnizorul poate acorda asistenta tehnica sau service pentru defectiunile
care nu-i sunt imputabile, aparute in perioada de garantie, postgarantie, la
cererea expresa a cumparatorului si pe cheltuiala acestuia.
9. Marcare si ambalare
Marcarea si ambalarea prevazute in anexele contractului intra in obligatiile
furnizorului si se efectueaza conform standardelor normelor tehnice si
documentatiilor de executie.
Pretul ambalajelor nu este inclus in pretul produselor. Ambalajele de carton
nu sunt restituibile. Pentru ambalajele din lemn de tip paleta si cele din
metal si din lemn de tip container cumparatorul are obligatia de a restitui
ambalajele in termen de 60 zile de la primirea produselor, cota fizica de
restituire fiind de 100%.
10. Expedierea si transportul
Ridicarea si transportul produselor sunt in sarcina
cumparatorului. Cumparatorul ridica produsele utilizand mijloace de
transport corespunzatoare si raspunde pentru lipsurile cantitatile si
defectiunile produse cu ocazia transportului. La data predarii produselor se
transmit dreptul de proprietate precum si riscurile. La predarea produselor,
furnizorul este obligat sa anexeze:
documentul de livrare (avizul de expeditie), certificat de calitate;
procesul-verbal de receptie si documentele aferente.
11. Raspunderea contractuala
Furnizorul nu raspunde pentru neexecutarea contractului in caz de forta
majora notificata cumparatorului in termen de 5 zile de la aparitia ei si
constatata in termen de 15 zile de la notificare.
In conditiile aliniatului precedent, contractul se reziliaza fara a se putea
pretinde daune.
Cumparatorul are dreptul ca in cadrul termenelor prevazute (3 zile in cazul
cand ambele parti sunt in aceeasi localitate sau 5 zile cand partile sunt in
localitati diferite) sa refuze achitarea la plata pentru:
a. marfa necontractata, necomandata sau expediata dupa termenul
contractual, fara acceptul cumparatorului;
b. marfa necorespunzatoare calitativ;

c. nerespectarea de catre vanzator a pretului stabilit in contract, daca

modificarile de pret nu sunt efectuat in temeiul legii.
Pentru refuzul nejustificat de plata a pretului in alte conditii decat cele
prevazute la literele a - c din aliniatul precedent, cumparatorul datoreaza
furnizorului daune potrivit clauzei penale.
Furnizorul raspunde de executarea obligatiilor contractuale asumate, in
caz contrar fiind obligat la daune potrivit clauzei penale.
Acordul cumparatorului expres exprimat pentru decalarea termenului de
livrare a marfii face inoperante daunele moratorii in sarcina vanzatorului,
acesta fiind obligat numai la executarea in natura a contractului la noul
termen stabilit. In situatia in care cumparatorul nu este de acord cu
modificarea termenului dar nu renunta la cumpararea marfurilor,
vanzatorul datoreaza daune moratorii pana la executarea obligatiilor
asumate. Renuntarea cumparatorului la exercitarea in caz de intarziere
acceptata, fara acordul furnizorului, atrage raspunderea cumparatorului
pentru daune interese, in conditiile contractului.
12. Clauza penala
Partile se obliga reciproc la executarea intocmai si la timp a obligatiilor
contractuale.Pentru neexecutarea in totalitate sau in parte executarea
necorespunzatoare a obligatiilor prevazute in contract datoreaza daune
interese in conditiile prezentei clauze penale:
In sarcina furnizorului. Pentru intarzierea in livrarea marfurilor furnizorul
datoreaza cumparatorului daune in valoare de 0,05% in primele 10 zile de
intarziere, 0,1 in urmatoarele 20 de zile si 0,15% pe perioada de peste 30
de zile dar nu mai mult de 90 de zile, calculate la pretul produselor
respective.
In sarcina cumparatorului. Pentru fiecare zi de intarziere in plata pretului
marfurilor, cumparatorul datoreaza vanzatorului daune moratorii in
valoare de 0,1% in urmatoarele 20 de zile si 0,15% in urmatoarele 60 de
zile, fara a depasi 90 de zile, din valoarea produselor neachitate.
In cazul renuntarii in totalitate sau partial la produsele contractate,
cumparatorul datoreaza vanzatorului daune compensatorii
reprezentand________din pretul produselor la care se renunta.
Pentru fiecare zi de refuz nejustificat pentru plata pretului, de la data
refuzului pana la data platii, cumparatorul datoreaza daune moratorii de
0,6% din valoarea pretului refuzat.