Sunteți pe pagina 1din 15

ELABORAT DE:

Regim juridic. SRL


Date de identificare:
(nume, prenume, semnturi, tampil)

Data intocmirii:

PLAN DE AFACERI
(Model - cadru pentru instalarea tinerilor fermieri)

A1.
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
Denumirea/Numele solicitantului
MURESAN VASILE
Date de identificare ale acestuia
Obiectul de activitate*
Cultura vegetala livezi
Forma juridic a solicitantului
Nu este cazul; solicitatul se va autoriza in Intreprindere Individuala
Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare)
Elaboratorul planului de afaceri este
Seciunea A a Planului de afaceri, se va completa de ctre solicitant pentru obinerea sprijinului n cadrul Msurii 112, n situaia n care
solicitantul nu prevede obinerea de sprijin nerambursabil prin Msura 121 Modernizarea exploataiilor agricole
1

II. DESCRIEREA SITUAIEI CURENTE


Istoricul activitii (Se prezint pe scurt principalele elemente din activitatea solicitantului)
Solicitantul, d-nul X isi are domiciliul in mediul rural ocupandu-se in principal cu agricultura. Acesta detine o exploatatie
agricola in calitate de sef de exploatatie incepand cu data de 11.05.2011, cand a luat in arenda un teren agricol pe o
perioada de 5 ani. Suprafata utila a acestui teren agricol este reprezentata de cultura vegetala, in speta fiind o livada. Pana
la data instalarii tanarului fermeir ca si conducator al exploatatiei proprii, acesta a muncit tot in domeniul agricol, petrecandusi mai mult de 50% din timpul de lucru in cadrul exploatatiei detinute de familie, in localitatea de domiciliu,
Cultura plantelor este activitatea principala pe care domnul X a desfasurat-o pana la momentul de fata, formandu-si
astfel deprinderile necesare pentru a conduce o exploatatie agricola in calitate de conducator al acesteia, care produce n
principal produse agricole vegetale (materie prima) pentru consum uman si hrana animalelor.
Pe terenul in suprafata totala de 10,57 ha pe care solicitantul il foloseste in prezent in baza contractului de arenda
incheiat cu d-nul Y se afla arbori razleti livada pe o suprafata de 6,71 ha, restul de 3,86 ha fiind teren degradat
neproductiv. Solicitantul detine de asemenea in proprietate o suprafata totala de teren de 0,40 hectare, din care 0,08 ha este
teren arabil cultivat cu cartofi, iar 0,32 ha sunt fanete.
Solicitantul are exploatatia agricola inscrisa in Registrul unic de identificare de la APIA.
Bazele de producie ale solicitantului
Terenuri agricole (ha) n anul 0
Nr
Crt.

Localitate/
Jude

Suprafaa agricol total


n folosin
(arend/concesiune)

1.
2.

X
Y
TOTAL

10,57
10,57

Din care:

proprietate

Arabil

0,40

0,08

0,32

0,40

0,08

0,32

Puni

Fnee

Pomi
6,71
6,71

Vii

Alte
categorii
3,86
3,86

Animale, psri i familii de albine n anul 0


Nr
Crt

Localitate/
Jude

1.
2.
.....

TOTAL

Nr. animale deinute


Cabaline
-

Bovine
-

Ovine
-

Caprine
-

Porcine
-

Alte
specii
-

Psri
Nr.

Familii de
albine
Nr.

Dotrile fermei (se vor meniona cele mai importante cldiri, maini i utilaje agricole) n anul 0
Nr
Crt
1.
2.
Total
1.
2.
3.
Total
1.
Total
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Detaliere

Suprafaa
(mp)

Capacitate

Numr
I. Cldiri pentru producia vegetal
Magazie cereale
Remiz utilaje

II. Cldiri pentru producia zootehnic


Grajduri
Saivane
Padocuri

III. Alte cldiri (cu excepia celor de locuit)


Pensiune agroturistic

IV. Maini i utilaje agricole


Tractor
Remorca
Plug
Disc
Motofierastrau
Freza

1
1
1
1
1
1

Total

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURRII I DETALIEREA INVESTIIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA


Obiectivele restructurarii exploatatiei agricole sunt in concordanta cu obiectivele masurii 112, vizand cresterea veniturilor
exploatatie agricole, imbunatatirea si cresterea competitivitatii acesteia prin modernizare si imbunatatirea managementului
acesteia.
La momentul instalarii, in anul 0, exploatatia agricola al carei conducator (sef) este d-nul X produce in principal fructe,
livada fiind compusa in proportie de 90% din meri. Datorita conditiilor in care se afla livada in prezent, productia de fructe este
cu mult sub productia medie pe are o livada de acest gen ar trebui sa o inregistreze. Pentru a-i creste productivitatea, si implicit
pentru a creste veniturile exploatatiei agricole, solicitantul trebuie sa investeasca sprijinul solicitat in reintinerirea livezii existente
si popularea ei si cu alte specii de pomi fructiferi. Diversificarea productiei de fructe este necesara in contextul in care dorim sa
existe productivitate pe durata mai multor luni intr-un an calendaristic. Astfel, prin popularea si cu alte specii in afara de meri, se
vor obtine fructe si in lunile de vara sau toamna tarziu.
Sprijinul acordat va fi utilizat in proportie de 100% in plantarea si replanarea plantelor perene. Dintre numeroasele specii
vegetale de plante perene existente pe Terra, foarte multe traiesc 3 sau mai multi ani, iar in cazul arborilor, durata de via este
lunga. Prin reglementari legale s-au stabilit in ultimii ani foarte clar perioadele de viata ale plantatiilor pomicole. Astfel, daca o
livada clasica de meri, peri, pruni sau gutui a depasit 30 de ani de viata, potrivit actelor normative, producatorul ar trebui sa o
reintinereasca prin cultivarea de noi arbori fructiferi. Livada aflata pe terenul solicitantului a depasit durata de viata de 30 de ani.
Autoritatile legifereaza durata de viata in cazul plantatiilor intensive de ciresti, piersici, caisi, meri, peri si pruni la maxim 20 de
ani. Cea mai lunga durata de functionare a fost stabilita pentru nuci, respectiv 40 de ani. Astfel se realizeaza atat conformitatea
cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei cat si indeplinirea criteriilor impuse de legislatia romana cu
privire la culturile de arbori fuctiferi.
Conform legii pomiculturii infiintarea de plantatii pomicule sau reintinerirea celor existente se poate face doar pe baza
unor autorizatii emise de catre autoritatile competente in domeniu si doar cu specii de pomi acceptate in Romania. In acest
4

sens, domnul X va respecta normele de infiinatrea a noilor planatatii si de reintinerire a plantatiei de pomi existente. Infiintarea
plantatiilor de pomi fructiferi cu suprafata mai mare de 0,5 ha se va realiza numai pe baza unei autorizatii de plantare, eliberata
de catre Directia Judeteana pentru Agricultura. Solicitantul va fi obligat sa declare autoritatilor atat numele si adresa, locul
plantarii, suprafata ce va fi plantata, specia pomicola, soiurile folosite, cat si numarul de pomi pe hectar. Pentru defrisarea
plantatiei pomicole existente, producatorul va avea nevoie de o autorizatie speciala. Potrivit legii, aceasta va cuprinde numele si
adresa pomicultorului, amplasarea plantatiei si suprafata pentru care se solicita autorizatia de defrisare, dar si varsta plantatiei
si procentul de goluri.
Investitiile necesare pentru atingerea obiectivelor vizeaza:
1. Reintinerirea livezii existente
defrisarea arborilor existenti care nu mai indeplinesc conditiile reglementate prin lege si nu mai produc la
capacitatea dorita si inlocuirea lor cu puieti tineri
2. Infiintarea unei noi plantatii
achizitionarea de puieti de zmeur pentru infiintarea unei plantatii pe o suprafata de aproximativ 1,9 ha de teren
Cele 6,71 ha pe care se afla in prezent livada vor fi replantate progresiv cu specia existenta, meri, dar si cu alte specii de
arbori fructiferi. In plus, pe aproximativ 1,9 ha din suprafata care in prezent este neproductiva (3,86 ha) solicitantul va infiinta o
plantatie de arbusti fructiferi, plantand arbusti de zmeura. Astfel isi va creste dimensiunea exploatatiei agricole cu minim 4 UDEuri.
In final suprafata totala plantata cu pomi si arbusti fructiferi va fi de 8,61 ha si va avea urmatoarea componenta.

MERI
MERI
3 HA
3 HA
CIRESI,
NUCI
CIRESI,
NUCI
0,71
HA
0,71 HA

PERI
PERI
1 HA
1 HA
LIVADA
LIVADA
6,71
HA
6,71
HA
ZMEURA
ZMEURA
1,9
HA
1,9
HA

GUTUI
GUTUI
1 HA
1 HA
PRUNI
PRUNI
1 HA
1 HA

Investitia in reintinerirea livezii existente si infiintarea noilor plantatii presupune costuri cu materii prime (puieti,
ingrasaminte), lucrari de infiintare si replantare, forta de munca.
In final, toate acestea vor conduce la cresterea veniturilor exploatatie agricole in conditiile unei viabilitati economice
ridicate.
Detalierea investiiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, pri desenate, anexate.
Obiectul investiiei

Plantaii
meri
peri
pruni
gutui
ciresi si nuci

Suprafaa/Numr/Capacitate

3 ha
1 ha
1 ha
1 ha
0,71 ha
6

Valoare

Date tehnice

(lei)

(dup caz)

25.000,00
7.800,00
7.200,00
12.000,00
2.525,00

zmeur
Total

1,9 ha
x

50.000,00
104.525,00

IV. SCHIMBRI DE MANAGEMENT I PREGTIRE PROFESIONAL SOLICITAT


Exploatatia agricola care a fost preluata de catre solicitant nu a fost in mod eficient condusa pana in prezent, dovada
fiind starea in care aceasta se afla si lipsa interventiilor in scopul intretinerii sau intinerii acesteia. Managementul exploatatiei
agricole va fi asigurat in viitor de catre conducatorul exploatatiei, d-nul X. Conceptia manageriala a omului de afaceri din
agricultura sta la baza planului sau de actiune care presupune, intre altele, elaborarea solutiilor economice, tehnice si strategice
optime, identificarea competentelor care exista in colectivul pe care-l conduce, stabilirea responsabilitatilor subalternilor,
motivarea actiunii lor si, nu in ultimul rand, controlul actiunilor intreprinse pe responsabilitati si etape. Infiintarea prezentei
exploatatii agricole presupune atragerea de forta de munca sezoniera, in special pe durata infiintarii culturilor de pomi si arbusti
si a recoltarii fructelor.
Instretinerea si managementul unei livezi de fructe vizeaza valorificarea cu succes a fructelor. Pentru o a obtine o
productie mare la hectar, solicitantul trebuie sa tina cont de anumite aspecte manageriale referitoare la:
plantatul pomilor si taierile de toamna
pregatirea pomilor pentru iernare
tratamentele pentru combaterea agentilor patogeni si a daunatorilor
recoltarea
depozitarea si manipularea fructelor
Solicitantul se angajeaza ca in primii 3 ani de la primirea sprijinului sa urmeze un curs de formare profesionala finantat
prin Masura 111 Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte. managementul exploatatiei agricole.

V. TIPUL I CANTITATEA

PRODUSELOR

OBINUTE N TIMPUL I DUP RESTRUCTURARE, INCLUSIV

OPORTUNITILE DE PIA
Pentru a pune n eviden tipul i cantitatea produselor obinute n cadrul exploataiei agricole, se pot folosi tabelele urmtoare
cu prezentarea pieei de desfacere:

1. Pentru exploataiile agricole vegetale


Planul de cultur
Denumi
re
cultur

Mere
Pere
Prune
Gutui
Cirese
Nuci
Zmeura

An 0

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

Suprafa
*
(ha)

Produc
ie
(tone)**

Suprafa

(ha)

Produc
ie
(tone)

Suprafa

(ha)

Produc
ie
(tone)

Suprafa

(ha)

Produc
ie
(tone)

Suprafa

(ha)

Produc
ie
(tone)

Suprafa

(ha)

Produc
ie
(tone)

6,71
0
0
0
0
0
0

101
0
0
0
0
0
0

3
1
1
1
0,46
0,25
1,9

30
10
5
10
10
1
5

3
1
1
1
0,46
0,25
1,9

50
20
10
20
15
2
10

3
1
1
1
0,46
0,25
1,9

80
30
15
45
20
3
10

3
1
1
1
0,46
0,25
1,9

105
40
20
60
25
3
10

3
1
1
1
0,46
0,25
1,9

105
40
20
60
25
3
10

Cartofi
Fanete
TOTAL

0,08
0,32
7,11

0,80
0,90
102,7

0,08
0,32
16,01

0,8
0,90
72,70

0,08
0,32
9,4

0,8
0,90
128,70

0,08
0,32
9,4

0,8
0,90
204,70

0,08
0,32
9,4

0,8
0,90
264,70

0,08
0,32
9,4

0,8
0,90
264,70

* n funcie de sesiunea de depunere anul 0 reprezint anul anterior i respectiv anul curent n care se depune proiectul. n anul 0 vor fi
prezentate suprafeele cultivate, urmnd ca n perioada anilor 1-5 s fie prezentate suprafeele de cultur previzionate.
**Se va meniona producia total obinut pentru fiecare cultur.

Productia de fructe in anul 0 este estimata la aproximativ 100 de tone, luand in calcul faptul ca livada este mult
imbatranita, nefiinf la fel de productiva ca si o livada tanara. Incepand cu anul 1 productia va scadea datorita initierii lucrarilor de
reintinerire si a infiintarii plantatiei de zemura. Lucrarile de reinitinerire / populare cu noi specii de pomi si cele de infiintare a noii
plantatii de arbust se vor derula progresiv, pe durata a 3 ani. Astfel si productia de fructe va urma aceeasi crestere graduala, din
anul 1 pana in anul 3, datorita intrarii pe rod a tot mai multi pomi. Incepand cu anul 4 productia se va pastra relativ constanta.
Oportunitatile de piata
Solicitantul a luat in calcul viabilitatea investitiei in contextul economic actual. Datorita faptului ca plantatia pomicola va
include mai multe specii de pomi fructiferi si un arbust, zmeurul, oportunitatile de piata sunt evident mai ridicate. In ultimii 20 25 de ani, pomicultura s-a dezvoltat in zonele favorabile, cele mai mari culturi din punct de vedere al suprafetelor cultivate si al
numarului total de pomi cultivati fiind in judetele din zona subcarpatica a Olteniei si Munteniei, mai ales in judetele Arges,
Valcea, Prahova, Buzau, Dambovita, Olt si Dolj, si in centrul si nord-vestul Transilvaniei, in judetele Bistrita Nasaud, Salaj,
Satu Mare, Mures, Maramures si Bihor. Dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, tara noastra a aplicat Politica
Agricola Comuna, formandu-se grupuri si organizatii de producatori. Unele grupuri reusesc sa patrunda in retelele de
supermarketuri datorita investitiilor in depozite si a echipamentelor de sortare, ambalare si conditionare. MAPDR a initiat
impreuna cu producatorii asociati codul de bune practici prin care se reglementeaza relatiile dintre producatori si supermarketuri
in favoarea producatorilor agricoli. Cea mai avantajoasa modalitate ramane totusi vanzarea directa, in pietele agro-alimentare.
9

Domnul X va comercializa o parte din productia de fructe in pietele agroalimentare din judetul Bistrita-Nasaud. Desigur,
toate fructele produse in exploatatia agricola pot fi folosite pentru prepararea dulceturilor, sucurilor sau a unor bauturi alcoolice.
Pentru aceasta vor fi incheiate conventii/contracte cu societati care se ocupa cu fabricarea produselor mentionate anterior.
Aceasta modalitate de desfacere a productiei interne este mult mai eficace, deoarece clientul va achizitiona fructe in cantitate
mare si de cele mai multe ori isi asigura transportul acestora la destinatie.
Toate fructele care urmeaza a fi produse in exploatatia agricole sunt destinate consumului uman, aceste aputandu-se
conduma ata in stare proaspata cat si conservate sau preparate in diferite moduri. Spre exemplu , din pere, mere, gutui, prune,
zmeura se pot face gemuri sau dulceturi; perele, merele si prunele pot fi de asemenea folosite pentru prepararea unor bauturi
alcoolice; nuca se foloseste ca atare, in stare uscata, sau se poate transforma in ulei sau gem.
VI. CALCULUL UNITII DE DIMENSIUNE ECONOMIC (UDE)

Activitate
Productia vegetala pomicultura
Cartofi si fanete
Productia vegetala - arbusti
TOTAL

Unitatea de dimensiune
economic a fermei n
anul 0
14,258
0,109
0
14,367

Unitatea de dimensiune
economic a fermei n
anul int
13,9300
0,109
4,0375
18,405

Unitatea de Dimensiune Economic (UDE) reprezint unitatea prin care se exprim dimensiunea economic a unei exploataii
agricole determinat pe baza marjei brute standard a exploataiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei uniti de
dimensiune economic este de 1.200 Euro.
Se va calcula totalul UDE din producia vegetal i/sau zootehnic pentru anul 0 i respectiv pentru anul int, conform seciunii
specifice din Cererea de finanare Stabilirea dimensiunii economice a fermei.
Dimensiune Economic a exploataiei n anul int trebuie s fie de peste 10 UDE i mai mare cu 4 UDE fa de anul 0.

Pornind de la calcularea dimensiunii economice a exploatatiilor agricole se calculeaza valoarea sprijinului in lei.
10

Total UDE : N (N reprezinta numarul de UDE, fara zecimale, fara rotunjire)

6 UDE

10.000Euro = 42.305 Lei

14 6 UDE = 8 UDE

16.000Euro = 67.688 Lei

TOTAL

V = 26.000Euro = 109.993 Lei

------->> V >25.000Euro -valoarea sprijinun este maxim 25.000.Euro


V Valoarea sprijinului =25.000 Euro = 105765,50 Lei la cursul ECB 1 euro = 4,2305 lei

Toate costurile sunt fi exprimate n lei.


1 Euro = 4,2305 lei
Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborrii planului de afaceri
publicat pe pagina web a Bncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html.
VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU
Investitia propusa respecta conditiile referitoare la protectia mediului, solicitantul adoptand un sistem de pomicultura care
se bazeaza pe imbunatatirea acestor conditii. Domnul X va respecta legislatia in vigoare referitoare la protectia impotriva
poluarii mediului in exploatatiile agricole, precum si ghidul de bune practici agricole.
11

Masurile care urmeaza a fi luate in aceasta privinta vizeaza componentele agroecosistemului pomicol sol, aer, apa.
ntreinerea i lucrarea solului n pomicultur, are urmtoarele obiective: asigurarea umiditii, reducerea sau prevenirea
eroziunii solului, combaterea buruienilor, sporirea sau meninerea materiei organice din sol, aprovizionarea cu substane
nutritive, afnarea solului pentru realizarea unei bune circulaii a aerului i apei, precum i a activitii microflorei. Selectarea
sistemului de fertilizare este important in prevenirea poluarii solului si a apelor freatice. Solicitantul va opta initial pentru un
sistem de fertilizare combinat, organico-mineral-chimic. In masura in care posibilitatile ii vor permite, elementele chimice vor
reprezenta proportia cea ma redusa inclusa in agentii de fertilizare. In timp, se va realiza conversia completa catre un sisteem
de fertilizare bacat in totalitate pe fertilizatori organici si minerali.
VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI
Managemtul riscului unei exploatatii agricole este cu siguranta unul dintre elementele definitorii pentru a asigura
viabilitatea investitiei si cresterea veniturilor. In primul rand, conducatorul exploatatiei trebuie sa anticipeze care pot fi riscurile
de productie.
In cazul de fata riscurile pot fi reprezentate de:

influenei factorilor climatici asupra proceselor de cretere i fructificare ale pomilor. Impactul schimbrilor
climatice asupra siguranei, cantitii i calitii recoltei de fructe;

contaminare si imbolnavire (factori patogeni, bacterii etc.);

procurarea unui material saditor de proasta calitate;

riscul unei polenizari slabe, etc.

Pentru a reduce aceste riscuri in cea mai mare masura posibila, solicitantul va avea in vedere respectarea unor principii
de baza referitoare la factorii principali care influenteaza o buna productie de fructe intr-o livada:
Lumina
12

Lumina joaca un rol important in cresterea si rodirea pomilor. In conditii de lumina suficienta, fructele sunt mari, bine colorate,
bogate in zaharuri si vitamine. Putem influenta iluminarea livezii prin alegerea locului cu expozitie buna, prin distante de
plantare corespunzatoare si prin rarirea coroanelor.
Caldura
Caldura este factorul de mediu cu cea mai mare importanta. Pomii fructiferi care rezista cel mai bine la frig sunt marul si
prunul, dupa care urmeaza ciresul si caisul. Infloritul, germinarea polenului si legarea fructelor se realizeza in conditii de
temperatura cuprinsa intre 12o si 20oC. Temperaturile negative, brumele, ploile reci, vantul uscat sau prea cald diminueaza
procentul de legare sau compromite total florile. Fructele tinere sunt si mai sensibile la inghet; ele pot degera la -1,1 o...-1,5oC.
Apa
Apa este de asemena un factor deosebit pentru cresterea de pomi fructiferi. Pomii cresc si rodesc bine daca solul are
75-85% din spatiile lui pline cu apa iar umiditatea aerului este de 65-80%. Daca solul retine prea multa apa si lipseste aerul,
frunzele se ingalbenesc iar treptat pomii se usuca, pentru ca radacinile nu mai pot respira.
Aerul
Este adevarat ca pomii reduc poluarea dar la o poluare ridicata, viata lor este pusa in pericol. Aerul, prin compozitia si
miscarile lui influenteaza cresterea si rodirea pomilor fructiferi. Atmosfera poluata cu bioxid de sulf, brom, clor, flor, praf de
ciment si fum reduce fotosinteza, produce arsuri pe frunze si fructe, duce la caderea acestora si, in ultima instanta, la uscarea
pomilor.
Solul
Alaturi de caldura, solul este cel mai important factor de vegetatie pentru pomii fructiferi. Sunt preferate solurile cu
textura mijlocie, adica nici prea argiloase, nici prea nisipoase. In zonele secetoase sunt de preferat solurile mai grele, caci retin
mai multa apa, iar in zonele umede ideale sunt solurile usoare, care se incalzesc usor. Pomii nu reusesc sa se dezvolte in
solurile mlastinoase, foarte grele, joase, care retin multa apa dupa ploaie.
13

IX.GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE I ETAPE


Obiectivul
Reintinerirea livezii existente si

Perioada propusa
An 1 - An 3

Observaii
Etapele restructurarii livezii existente:

popularea si cu alte specii de pomi

1. Evaluarea conditiei pomilor existenti in livada

fructiferi

2. Stabilirea cu exactitate a pomilor care


necesita a fi inlocuiti si stabilirea succesiunii
inlocuirii acestora pe parcursul celor 3 ani de
restructurare
3. Obtinerea autorizatiilor necesare de plantare
si defrisare
4. Achizitionarea puietilor (progresiv o parte in
anul 1, alta in anul 2, alta, in anul 3
5. Pregatirea terenului si efectuarea lucrarilor de
parcelare si plantare

Plantarea a 1,9 ha teren aflat in

6. Intretinerea livezii
1. Obtinerea autorizatiei de plantare

An 1- An 3

folosinta solicitantului cu arbust de

2. Procurarea materialului saditor necesar


14

zmeura

pentru cele 1,9 ha teren (progresiv in decursul


celor 3 ani)
3. Pregatirea terenului si efectuarea lucrarilor de
parcelare si plantare
4. Intretinerea plantatiei de arbusti

X. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATARE

Indicatori
Venituri
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL VENITURI
Cheltuieli
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL CHELTUIELI
REZULTAT BRUT

An 0

An 1

An 2

An 3

An 4

An 5

70.700,00
0,00
70.700,00

100.000,00
0,00
100.000,00

185.500,00
0,00
185.500,00

260.000,00
0,00
260.000,00

309.000,00
0,00
309.000,00

309.000,00
0,00
309.000,00

60.000,00
0,00
60.000,00
10.700,00

90.000,00
0,00
90.000,00
10.000,00

165.000,00
0,00
165.000,00
20.500,00

240.000,00
0,00
240.000,00
20.000,00

285.000,00
0,00
285.000,00
24.000,00

285.000,00
0,00
285.000,00
24.000,00

15

S-ar putea să vă placă și