Metode de masurare a circulatiei turistice:

1. Metode de msurare a circulaiei

turistice:
Exist o serie de dificulti n msurarea circulaiei turistice, iar metodele de msurare sunt, aa
cum see tie imperfecte. In general instrumentele specifice utilizatr n msurarea circulaiei
turistice sunt recensmntul i sondajele. n general informaiile care sunt necesare de la turiti,
fac referiore la: profilul socio-profesional, nivelului de satisfacere a turitilor, strutura
cheltuielilor, a)metoda care solicit nregistrri n spiile de cazare
Orice persoan care se cazeaz, trebzue aib nregistrat n unitatea de cazare anumite date
minim obligatorii: nume, prenume, anul naterii, cetenie, domiciliu, act de id, ziua sosirii.
Acest metod permite evaluarea numrului de nnoptri., adic nr de nopi petrecute n cadrul
unit de cazare. Dezavantaje: turitii n circuit sunt nreg de fiecare data cnd schimb hotelul, n
al 2-lea rnd, n unitile mici, aceste nreg lipsesc, n al 3-lea rnd, persoanele aflate n gzduire
la rude i prieteni(deci ntr-un spaiu neomologat) scap de nreg. b)metoda de nreg la
frontier, Se nregistreaz toate pers care trec frontiera, indiferent de mijl de transp. Folosit. Met
este adecvat doar pt evaluarea turitilor strini. Dezavantaje: sunt nreg. i persoanele care
practic micul trafic de frontier (GEN UDAR) i care n realitate sunt vizitatori de mai uin de o
zi. n rile UE, nu se mai fac acest gen de nreg. c)metoda anchetelor i sondajelor n rndul
turitilor, Este folosit pentru cecetarea pe baza unor eantioane a aspectelor legate preferiele
tur, calit serv, cuprinznd date de identificare a turitilor. d)metoda bugetelor familiei, Este o
metod care ofer informaii cu privire la cheltuielile pentru turism, pondera acestora n
consumul i veniturile totale, periodicitatea cltoriilor, frecvena lor, destinaii, etc. n RO,
INSSE mpreun cu Min turism, au elaborat Metodologia de urmrire statistic a activit de
turism.
2. Indicatorii circulaiei turistice
Msurarea fenomenului turistic i a particularitilor lui se realiz cu ajutorul unor indicatori ce
cuprind:ind. Cererii tur. globale, ext i int/ind.ofertei turistice:hoteluri, alte unit de cazare, ag de
voiaj,alte intrep din sect turistic/ind relaiei cerere oferta/ind.efectelor economice/ind.densitii
turistce/ind.potenialului turistic al pieelor/ind.ocuprii forei de munc. a)Nr. turitilor (Nt)-este
un ind cantitativ de cuantificare a persoanelor crae realiz activit turistice. b)Nr mediu zilnic al

tur(Ntmed=Nt/Nz)-acest indicator exprim intensit act tur n anumite perioade. c)Durata medie a
sejurului(Dsmed=Nzt/Nt)- este un ind calitativ cu privire la amploarea actv turistice i
disponibilitatea tur de a rmne o anumit perioad ntr-o anumit zon sau ar. d)Densitatea
circulaiei turistice(Dt=Nt/Np)-este un raport ntre nr turitilor i nr populaiei rezidente sau ntre
nr. de zile turist i nr pop rezidente (Nzt/Np).Acest indicator exprim legtura dintre fluxul
turitilor i pop rezident a unei zone sau # 18118p1522s 5;ri. e)Preferinarelativ a uritilor:
I. (nr turitilor din zona A sosii n zona B)/(nr pop rezidente a zon A), II. (Nr turitilor din zona
A sosii n B)/(Nr turitilor in zona A)-acest indicat ofer info cu privire la orientarea geografic
a fluxurilor turistice i conformarea politicii turistice n raport cu cererea. Ali indicatori: Turism
intern: numrul de turiti la odihn i tratament i participani la circuitele itinerante interne, nr
de turiti n staiunile balneo climaterice, nr zile turist ncasri din turismul intern, nr pers cazate
i ak nnoptrilor, pe forme de cazare. Turism internaional: 1.Indicatori globali - nr tur straini
sosii n ar, pe ri, puncte de frontier, mijloace de transp/nr de tur romni plecai n
strainptate. 2.Indicat micri fluxului turistic n int rii nr de turitu detaliat pe ri de
provenien, z turistice, forme de cazare/ nr zile-turist, detaliat pe ri de provenien, z tur i
forme de cazare. 3.Ind ai ncasrilor i plilor vslutsre: a)ncas valutare i proveniena lor. b)
pli valutare i densitatea lor c) pli valutare pentru aciuni promoionale i deplasri n
strintate n scop comercial d) ncas valut n scop comercial e)ncasri valutare rezultate din
exportl intern de mrfuri i valut
3.Formele de turism
a) n funcie de modalitatea de angajare a consumului turistc, circulaia turistic poate fi:
- norganizat sau pe cont prop (turiti au autonomie absolut i nu se angajany n prealabil
prestaii turistice), - organizat (form aprut n sec XIX, prin care se angajaz prestaii
anticipat i prezintp avantaje att pt organizator ct i pt turist),- semiorganizat (unele prestaii
se contractez orealabil i o poarte pe cont prop), b) Dpdv al gradului de mobilitate al
consumatorului, circ tur poate fi: - itinerant (turismul de circuit-circulaie, cu ederi scurte 1-2
zile sau turismul de croazier) - de sejur ( turistul petrece un sejur ntr+o staiunr, poate fi scurt
sau mediu 12-15 zile) - rezidenial sau de sejur lung (alimentat de turiuii care au o a 2 a
reedin ntr-o alt arl, iar sederea este m mare de 30 zile), c) dpdv al periodicitii, exst:
-turism sezonier (legat de condiiile naturale i climaterice sau de existena anumitor evenimente
cultural sportive) -turism continuu (n staiuni balneoclimaterice), d)dpdv al acoperirii

cheltuielilor turistice: -turism particular (pe cont propriu, adresat turistilor cu venituri mai mari i
care i org singuri calatoria) -turism social (adresat tinerilor, celor cu venituri mai mici etc),
e)n funcie de mijl de transport, avem: - pe cale terest (automobilism, cicloturism,
motociclism) -pe cale aeriana -pe cale naval -forme mixte (cele de mai sus combinate n mai
multe configuraii), f) dpdv al locului de consum circulaia turistic este: -naional, care
corespunde turismului intern -internaional, care corespunde turismului extern i internaional i
este de 2 feluri: imitor i receptor, g) unul din cele mai importante criterii de clasificare este cel
legat de motivaia cltoriei. Astfel OMT, clasific din acest pc de vedere: loisir, recreere i
vacane( turism de odihn) -vizite la rude i prieteni(turism sociologic) -afaceri i motive
profesionale(turism de afaceri) -tratamente medicale(turism de tratament) -motive religioase i
perelinaj(turism religios) -alte motive
h) JP Pasqualini i B jaquot propun urmat clasificare: turism balnear, turism ludic, turism
cultural, turism stiintific i tehnic, turism de sanatate, turism sportiv, turism de afaceri, turism
verde
4.Coninutul i particularitile pieei turistice
Piaa turistic reprez ansamblu actelor de vzre-cumprare ale cror obiect l reprez produsele
turistice. Produsul turistic este rezultatul mbinrii ntre bunuri materiale i servicii, res naturale
i antropice, baza material i resurse umane. Particularitile produsului turistic: prod turistic
este complex i multistructural, turistul cumpr o ntreag experien, turistul este parte a
procesului de prod n turism, experiena turistic este infl de fact externi. Particularitile p
turistice: 1.Piaa turistic are o finalitate specific, decurgnd din faptul c turistul nu
achiziioneaz i nu consum doar bunuri obinuite, ci urmrete anumite satisfacii. 2.Piaa tur
este o pia fragmentat, ceea ce nseamn c satisfaciile se individualizeaz ata pe plan
obiectiv, prin ofert ct i pe plan subiectiv, prin cerere. 3.Caractwerul complex al acestei piee,
rezult din faptul c perceperea ofertei turistice se realizeaz sub formaunei imagini n rndul
fiecrui consumator potenial, cu o ncrctur subiectiv accentuat. Decizia de consum turistic
se adopt n raport cu imaginea ofertei i nu cu oferta nsi, ea urman sa fie cunoscut ulterior.
4.Piaa tur este multidimensional, adic nu ntotdeauna clientul singur alege produsul, la
alegerea lui participnd i pers care i infl alegerea. 5.piaa turistic este cu gra mare de risc,
ofertanii confruntndu-se de mai multe incertitudini dect n cazul pieei de bunuri.
5. Formele pieei turistice

Piaa turistic are o varietate de forme: a)n funcie de nivelul de abordare: piaa naionala, pia
internaional. b) n funcie de segmentul de consumatori: Pia teoretic, Pia potenial, Piaa
real, consumatorii efectivi, c)n funcie de forme, avem: Turismul de litoral, Turismul montan,
Turismul balnear. Indicatorii de evaluare a p turistice: capacitatea pieei turistice: exprim nevoia
pentru un produs turistic indiferent de preul lui i de venitul consumat. Cpt=Nr. consumatorilor
x Cap medie de consum; Potenialul p turistice: exprim cererea global provenit din partea
tuturor consumatorilor , dar format n funcie de venitul fiecruia i de preul produsului. Pot.
Pieei=

C1+C2+C3+...+Cn;

Volumul

pieei

produsului

turistic=totalitatea

tranzaciilor

individuale care privesc un anumit produs turistic, evudeniate cantitativ; Cota de pia a unui
nprodus uristic, reprezit acea parte a pieei acoperit prin vnzrile realizate pentru respectivul
produs.
6. Conceptul i particularitile cererii turistice
Cererea turistic este format din ansamblul persoanelor care i manifest intenia de a se
deplasa periodic i temporar n afara reedinei proprii pentru motive de cltorie, altele dect
munca pltit. Pentru a exista cerere trebuie s fie prezente condiiile: dezirabilitatea (dorina),
solvabilitatea (putina). Cererea tur are anumite particulariti: este o cerere concentrat, este o
cerere xtrem de dinamic, are un caracter sezonier, periodic i rar, are un caracter ferm n privina
deciziei de petrecere a vacanei i un caracter spontan pentru alegerea anumitor destinaii.
Determinanii cererii turistice. Exist 2 tipuri de factori determinani i anume: factori care
determin dac cineva va putea sau nu s petreac o vacan; factori care determin tipul de
cltorie, n cazul n care se poate permite petrecerea unei vacane. Tipul de cltorie poate varia
n funcie de: destinaaia cltoriei; momentul efecturii ei; mijlocul de transport folosit; durata
cltoriei; componena grupului care cltorete; tipul de cazare; activitile relizate pe durata
vacanei; bugetul cltoriei. Astfel c putem face o disociere a factorilor, n: factori proprii
turistului si factori externi turistului
7. Factorii economici si sociali
Preurile sau tarifele: sunt ntr-o rel invers cu cererea turistic, cerere care n general este
elastic n funcie de pre. Venitul populaiei: coef elast al cererii fa de venit este mai mare
dect 1 n rile mai puin dezv (Romnia 1,2-1,4) dent faptul c prod turistice sunt bunuri
superioare. Mrimea timpului liber i dispunerea acestuia: t liber se manifest n urmtoarele
ipostaze:la sf fiecrei zile(nue relevant pt turism),la sf sptmnii(e relevant pt turism), aferent

vacanelor i concediilor (relevant pt turism). Toate aceste ipostaze ale t liber sunt favorizate de
fenopmenele caracteristice ultimelor decenii: reducerea duratei zilei de munca de la 12 la 8 ore,
reducerea saptamanii de lucru de la 6 la 5 zile si cresterea duratei concediilor. Modele culturale,
obiceiuri: Venitul; venitul este in mod evident un factor determinant in formarea cererii turistice.
Totusi este greu sa determinam importanta relativa a venitului pt ca aceasta variabila este
ascociata cu alte variabile socio economice. De regula un venit mai mare este asociat cu o
educatie mai inalta, cu anumite locuri de munca si cu anumite grupe de varsta. Veniturile
familiare au crescut odata cu integrarea femeilor in campul muncii. Venitul disponibil personal al
unui individ este venitul ramas dupa achitarea taxelor. Pe masura ce creste nivelul venitului
personal creste si marimea venitului disponibil. Pe langa venit si cheltuielile de recreere s-au
facut studii asupra relatiei dintre rata de participare la anumite activitati recreative si venitul
participantilor.
8. factorii demografici si pshiologici
Acestia sunt: numarul populatiei, structura pe varste a populatiei(in general tinerii si persoanele
de varsta a III-a sunt cele mai inclinate spre turism datorita timpului liber de care dispun),
structura socio-profesionala a populatiei(in general ponderea practicarii turismului este de 85%
in randul persoanelor cu studii superioare si de doar 22% in randul agricultorilor), situatia
familiala, urbanizarea(peste 50% din populatie locuieste in orase ceea ce inseamna o crestere a
populatiei care realizaeaza activitati turistice)
Varsta: Legatura dintre turism si varsta are 2 componente: volumul de timp liber disponibil in
functie de varsta si timpul de activitati intreprinse la diferite niveluri de varsta. In general rata
participarii la majoritatea activitatilor de timp liber scade odata cu varsta.se pare ca exista cateva
diferente intre tiparele de calatorie in functie de varsta desi tinerii tind sa aleaga de regula
destinatii aventuroase, cei in varsta calatoresc de regula spre destinatii mai indepartate. Factorii
psihologici: Nevoile individului, motivatiile sale, perceptia si atitudinile fata de anumite
destinatii, la fel si experientele sale sunt dimensiunile psihologice care afecteaza comportamentul
sau in viitor. O nevoie se exprima printr-un sentiment de lipsa. Acestea sunt de mai multe forme:
necesitati fiziologice, acestea sunt necesitati primare, cum sunt cele de a bea, a manca a dormi,
fiind legate de supravietuirea individului. Necesitatile de securitate, sunt cele de aparare
impotriva pericolelor fizice. Necesitatile de apartenenta de stima si de recunoastere reprezinta
necesitati sociale ale individului, dorinta de a fi acceptat de membrii familiei sale sau de alte

grupuri, necesitatea de a avea un anumit prestigiu, in interiorul grupului. Necesitatea de

autoperfectionare care corespunde dorintei individului de a-si asuma si utiliza la maximum
prestigiul.
9. Consumul turistic
economia in ansamblul sau dar si fiecare categorie de agenti economici in parte, cauta sa obtina
efectul maxim in urma unui efort depus cat mai mic. Obiectivele turistului sunt strans legate de
urmatoarele aspecte: turistul cauta sa obtina utilitatea, sau satisfactia maxima pe care i-o poate
aduce o calatorie turistica, intreprinderea care le furnizeaza produse turistice cauta sa obtina
beneficiile si profitul maxim. O alta parte a procesului de utilizare se refera la obstacole care
limiteaza indeplinirea obiectivelor de maximizare a efectelor de catre agentii economici
implicati. Sezonalitatea cererii si consumului turistic
Cererea turistica este puternic influentata de sezonalitate, existand 2 perioade de sezon, vara si
iarna, in functie de forma de turism dorita. Sezonalitatea poate fi evidentiata prin indicele de
sezonalitate , calculat ca raport procentual intre nr minim de innoptari si nr maxim de innoptari
inregistrate in celelalte luni ale anului. Dupa valorile acestui indice sezonalitatea poate fi: foarte
accentuata, medie, si mica.
10.Continutul si particularitatile ofertei turistice
Of. Tur. reprez. Ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic. Of. Tur.
cuprinde bunuri si servicii create in sectorul turismului si care urmeaza a fi puse la dispozitia
turistilor. Componentele ofertei tristice sunt: patrimoniul turistic(totalitatea conditiilor naturale si
a valorilor cultural-istorice), echipamentele turistice de cazare, alimentatie si agrement, serviciile
turistice. Oferta turistica are o serie de particularitati: Eterogenitatea, care poate fi pusa in
evidenta dpdv al patrimoniului turistic, dpdv al producatorului de servicii turistice; Rigiditatea
ofertei turistice, care priveste mai multe aspecte cum ar fi: Imobilitatea ofertei si productiei
turistice datorita amplasarii acesteia la sursa si care implica deplasarea consumatorului la locul
ofertei; Caracterul nestocabil, adica imposibilitatea depozitarii ei pt vanzari ulterioare; Caracterul
intangibil al produsului turistic, produs care este cunoscut de consumator abea in timpul si pe
masura consumului turistic; Imponsibilitatea adaptarii ofertei la caracterul sezonier al cererii;
Imposibilitatea standardizarii produsului turistic
11.Determinantii ofertei turistice

a. teritoriul, spatiul: dpdv turistic spatiul este atat suportul material al echipamentelor turistice cat
si materia prima ce poate fi valorificata prin produsele turistice in care se regaseste. Teritoriul sau
spatiul are o dubla determinare pt turism: cantitativa si calitativa
Capacitatea optima de primire:reprezinta numarul maxim de turisti care se pot localiza pe un
anumit teritoriu simultan, cu conditia realizarii unei calitati satisfacatoare a activitatii turistice(C
opt= (S x K)/N ). Activitatea unei zone sau valoarea sa turistica:tine cont de urmatoarele aspecte:
frumusetea naturala a peisajului, configuratia geografica si relief, conditii meteo, valoare
terapeutica a resurselor, flora si fauna, patrimoniu cultural si istoric. b. Sectorul tertiar: masura
dezvoltaii sectorului serviciilor evidentiaza potentialul, structura si caracterul dezvoltarii
economiei, aportul sectorului tertiar la PIB fiind in crestere. Turismul este influentat de existenta,
de gradul de dezvolare si structura sectorului tertiar. Oferta turistica fiind un ansamblu de
servicii. c. baza materiala, echipamentele uristice: acestea sunt atat un factor al ofertei, cat si o
componenta a acestuia care trebuie sa raspunda la unele cerinte legate de corespondenta dintre
baza materiala si resursele turistice.
12.Particularitatile preturilor si tarifelor in turism:
Preturile si tarifele in turism prezinta cateva particularitati ca urmare a modului turistic de
manifestare a pietei turistice , intre care: imperfectiunea concurentei pe piata turistica , astfel
distingem cateva observatii: atomicitatea: atat in cazare cat si in alimentatia publica comerciala
pentru turism , in sectorul distributiei, al transporturilor, piata este dominata de lanturile
integrate, de marii jucatori. Fluiditatea: in ciuda acordurilor internationale penetrarea pietelor
turistice europene este dificila in timp ce anumite tarimentin sistemul vizelor de intrare.
Trnsparenta este dificil de realizat, ramanand slaba , in special fiind vorba de o activitate
intrenationala. Comparatile sunt hazardate, criterile nefiind identice de la o tara la alta.
Omogenitatea bunurilor: in privinta produsului turistic, pretul nu este nici pe departe singurul
element al deciziei de cumparare, diferentierea produselor ducand la o forma de concurenta.
13. Strategii de pre n turism
n general mrimea preurilor n turism se afl sub influena a tei fact majori: structura
costurilor;concurena;preferinele consumatorilor pt anumite servicii. Preul produsului turistic
reprezint un factor fundamental al deciziei consumatorului potenial. El poate fi un factor de
inhibare sau dimpotriv, stimulator. n general preul produselor turistice cuprinde urmat
elemente: cheltuiele Isau costurile ocazionate: acestea sunt genrate de producerea diverselor

produse turistice. Cota aferent de chelt generale, marja de siguran,adic cota adugat de
ofertani la prestaiile directe, cu scopul de a acoperi pierderile de dif tipuri. Marja de profit:
difer n f de sezon, de intensitatea cererii, de tipul de produs etc. Comisionul:este perceput de ag
de voiaj interne sau externe, fie de etailisti sau en-grosisti. Principalele strategii de pre:
Strategia tarifelor forfetare: aici intra serviciile al inclusive, astfel ca se ofer la pachet toate
serviciile. Strategia tarifului ridicat:indicata pe pietele cu cerere inelastic la pre(turism de lux).
Strategia tarifelor sczute(de lansare)utilizat cnd se ncerc intrarea pe o pia nou. Strategia
tarifelor difereniate: n f de sezon, de amplasarea hotelului, a camerelor, de gama de servicii
oferite etc.
14. RETEAUA DE CAZARE
Reteau de cazare este destinata satisfacerii nevoii de odihna a turistilor si cuprinde: hoteluri,
moteluri, hanuri, vile sau case de odihna, cabane turistice, popasuri turistice, campinguri, tabere
pt copii si tineret. Componenta principala a bazei materiale, cazarea turistica, prin nr de locuri si
struct acestora, reprezinta suportul de baza pt activitatea turistica. In timp struct de primire
turistica s-au diminuat datorita scoaterii din circuitul turistic a unor unitati de cazare. Structura
locurilor de cazare, pe tipuri de unitati, se prezinta astfel: Hotelul este o unitate formata dintr-o
cladire sau ansamblu de cladiri care asigura cazarea, pos de servire a mesei, pos de agrement si o
gama mai larga sau mai restransa de serv, Motelul este o unitate destinata automobilistilor,
datorita capacitatii de cazre mai mica in medie 30 de cam amplasata de-al lungul soselelor. Alte
unitati de cazare sunt: hanuri-unitati cu specific national cu cap de cazare mai mica; vile
turistice-unitati cu cap mica de cazare, situate indeosebi in statiunile turistice; cabane-amplasate
in deosebi la munte si care functioneaza permanent sau sezonier; camping-reprezinta o forma
complementara de cazare constand in punerea la dispozitia turistilor a unui teren amplasat in
apropierea unor cai rutiere; casute si bungalouri-constructii fixe care cuprind spatii pt cazare a 24 pers si dotate cu grupuri sanitare proprii si loc de prepararea hranei. In statiunile de pe litoral si
in Delta Dunarii se gassesc cca 43,5% din locurile de cazare ale tarii, urmate de cele situate pe
principalele trasee turistice si in centrele urbane, balneare si montane. Gradul de ocupare a cap
de caz in functiune a fost in anul 2002 de 34%, in scadere de la an al an, datorita cresterii
deosebite a tarifelor de cazare si reducerea calitatii serv turs
15. RETEAUA DE ALIMENTATIE PUBLICA COMERCIALA, RETEAUA MIJ DE
AGREMENT, RETEAUA MIJ DE TRANSPORT

Reteaua de alim publica com asigura satisfacerea nev de hrana si divertisment, atat pt turisti cat
si pt rezidenti. Alimentatia publ pt turism din tara noastra a cunoscut ritmuri inalte de crestere, in
anul 98, spatiile de alimentatie din RO numarand peste 28000 unitati cu aproape 500 mii loc.
Pentru nevoile turismului intl a fost dezvoltata o retea de unitati cu specific, care ofera preparate
culinare traditionale intr-un cadru placut, ceea ce ofera alimentatie publice o mai mare
atractivitate. Unitatile de alimentaie publica sunt destinate atat pop rezidente cat si turistilor aflati
in vizita. Alime publ destinata special turismului concentreaza cca 10% din total si consta in
principal in restaur cu specific, unitati cu circuit inchis de tip cantina si unitati ci circuit deschis.
Reteaua mij de agrement si distractie. Aceasta asigura turistilor posibilitati variate de petrecere
a timpului liber: parcuri turistice naturale si de distractie; terenuri de sport; mij de divertisment
muzical. In RO agrementul este prestatia tur cea mai slab reprezentata, fiind insuficienta dpdv
cantitativ, orientata spre un turism pasiv sau uzata moral. In RO exista cca 150 de parcuri de
distractie, peste 500 de Sali de jocuri mecanice si electronice, 4500 terenuri de sport precum si
alte mij de agrement distribuite in prop de 40% pe litoral, urmand Poiana Brasov, Sinaia si
Predeal. Reteaua mij de transport. Aceasta asigura atat transportul turistilor si al marfurilor cat si
transportul de agrement. Transp rutier este principala forma de trans, datorita marii sale
mobilitati si flexibilitati, de unde si preponderenta mij auto in baza materiala de transport turistic.
Pt transp turistic fluvial sau maritim, tara noastra dispune de o flota alc din nave de croaziera,
hidrobuze, nave rapide, salupe, pontoane, remorchere, barci cu motor cu peste 1500 d loc
concentrata in prop de 53% in Delta. Pt croaziere pe mare s-a construit moderna nava tip
catamaram Dierna, cu aproape 200 de loc. Transp turistic cu avionul si pe cale ferata este
asigurat de comp aeriene interne sau externe si de sncfr calatori din ministerul de resort
16. UTILIZAREA RESURSELOR UMANE IN TURISM
Conform datelor Organizatiei Mondiale a Turismului, la nivelul anului 99 nr celor angajati direct
in turism se situa la 192 mil, respectiv 8% din totalul pop ocupate. In Ro lucreaza in turism cca
2% din pop activa. Principalele meserii specifice de baza sunt: agent de turism/ghid de turism,
contabil/planificator, receptioner hotel, bucatar, chelner, cofetar-patiser, muncitor de intretinere,
lucrator hotelier, camerista. Potrivit unui studiu al Biroului Interl al Muncii, loc de munca din
dom turismului se cuprind in urmatoarea grila: cadre de conducere-director de agentie, dir de
oficiude turism, dir de hotel; tehnicieni superiori-sef de serviciu organizare voiaje, specialist in
cercetare, planificare si valorificare; tehnicieni medii-responsabili de transferuri, promotor de

vanzari, org de congrese; personal de baza-ghid regional, receptioner, telefonist. Turismul are un
rol important in crearea de locuri de munca. Se considera ca exista 3 cat de locuri de munca:
1)loc de munca directe, in activitatile caracteristice tur: hoteluri, restaurante, agentii de turism,
organisme de turism, 2)locuri de munca indirecte: transporturi, spectacole, constructii,
alimentatie, confectii, 3)loc de munca induse, cele care rezulta din cresterea cererii indusa direct
de veniturile obtinute in turism. Trasaturile principale ale fortei de munca si ale ocuparii in
turism sunt: 1)cresterea continua, pe masura tertiarizarii economiei, 2)marea mobilitate si
fluctuatie a sa, datorata sezonalitatii turismului, 3)caontactul direct intre turism si producator,
ceea ce-i impune acestuia din urma un comportament corespunzator, 4)diversitatea nivelurilor de
calificare, 5)feminizarea fortei de munca si preponderenta tinerilor, 6)ponderea mai mica a
salariatilor, 7)utilizarea intregului timp de munca al unei zile. Rolul factorului uman in asigurarea
calitatii serviciilor turistice este deosebit, personalul fiind cel care imbogateste sau strica
experienta turistului. Personalul ocupat in turism tre sa: dispuna de o dotare corespunzatoare
dpdv tehnic, sa aiba o atitudine pozitiva, sa conlucreze bine in echipa, sa fie constiinciosi si
punctuali, sa rez prompt orice reclamatie. Unele studii au identificat trei aspecte ale calitatii
muncii prestate de un agent de turism, dupa cum urmeaza: 1)elemente tangibile /palpabile,
2)clientul tre sa aiba certitudinea ca agentul este de incredere si competent in domeniu, 3)daca
turistul nu a fost multumit de serv prestate este foarte putin prob ca acesta sa mai apeleze la serv
acelei agentii. Mai tre avute in vedere cateva aspecte cum ar fi: situatiile neplacute ivite tre
solutionate cat mai repede posibil, clientii tre sa poata lua leg cu personalul statiunii/hotelului
fara a fi nevoiti sa-si petreaca ore intregi din timpul lor pretios cautandu-i pe cei care ar trebui sa
fie acolo, asigurarea clientilor ca exista alternative, sau ca despagubirile sunt corecte
17. CARACTERISTICILE SERVICIILOR TURISTICE
Principalele caracteristici sunt: 1)caracterul nematerial al prestatiei, serviciile turistice existand in
forma potentiala si concretizandu-se numai prin intalnirea cererii cu oferta; 2)caracterul
nestocabil, produsul turistic se consuma pe masura producerii sale, are un caracter intangibil,
neputand fi stocat pt valorificare; 3)coincidenta in timp si spatiu a productiei si consumului,
consumul turistic presupune prezenta fizica la locul productiei, prestatiei turistice; 4)caracterul
complex al prestatiei turistice, act turistica are un continut complex si variat de servicii, rezultat
al contributiei unui nr mare de prestatori din diverse domenii; 5)dependenta si inseparabilitatea
serviciilor turistice de persoana prestatorului, valorificarea efectiva a serv tur impune contactul

direct intre prestatorul de servicii turistice si consumatorul turistic; 6)individualizarea serviciilor

turistice la nivelul grupului sau persoanei, varietatea motivatiilor turistice determina o oferta de
produse turistice adaptate dorintelor fiecarui individ, ceea ce nu exclude insa o componenta
standard a unui prod turistic; 7)sezonalitatae serviciilor turistice, decurgand din sezon cererii
turistice; 8)caracterul eterogen al serviciilor turistice datorita nr mare de prestatori de servicii
implicati in producerea unui produs turistic; 9)derularea serviciilor intr-o ordine riguroasa,
caracteristica valabila numai in cazul turismului organizat. Aceasta succesiune cuprinde:
promovarea prod turistic, contractarea, transp spre loc de destinatie, cazare, alimentatie,
agrement, transp spre loc de resedinta
18. TIPOLOGIA SERVICIILOR TURISTICE
Serviciile pot fi abordate si structurate dupa numeroase criterii, dintre care retinem: a)dupa
continutul si cat de nevoi: 1)servicii legate de org voiajului; conceperea programului,
publicitatea, rezervari de loc, org transportului; 2)servicii legate de sejurul turistilor: cazare,
alimentatie; b)dupa importanta; 1)servicii de baza: transp, cazare, tratament; 2)servicii
complemntare: imformare, organizare, divertisment sportiv; c)dupa modalitatea de plata:
1)servicii cu plata, a caror contravaloare se achiat inainte, in timpul sau dupa consumul prod
turistic; 2)servicii gratuite, suportate din cheltuieli generale ale firmelor de turism; d)dupa natura
serviciilor; 1)servicii specifice, oferite special turistilor, 2)serv nespecifice, oferite pop rezidente,
dar de care por beneficia si turistii, e)dupa forma de prezentare, 1)servicii oferite sub forma de
pachet global, 2)servicii oferite independent, f)dupa momentul solicitarii lor, 1)servicii turistice
ferme, generate de solicitari formulate in locul de resedinta al turismului si cuprinse in
aranjamentul turistic achizitionat, 2)servicii turistice spontane, generate de solicitari formulate in
timpul calatoriei sau sejurului, odata cu contactul direct al turistului cu oferta concreta
19. ROLUL TRANSPORTURILOR IN ACTIVITATEA TURISTICA
Transporturile sunt cele care au rolul de a asigura accesul turistilor in zona de destinatie turistica
si reprezinta prima forma de consum turistic, prestatie de altfel indispenasabila pentru
desfasurarea unei activitati turistice. Perfectionarea si diversificarea de-a lungul timpului a
mijloacelor de transport au dus la stimularea turismului. Alegerea unei forme de transport
depinde de mai multi factori determinanti: distanta care tre parcursa, marimea grupului de turisti
si disponibilitatile banesti ale acestora. La acestia se mai adauga alti factori care influenteaza
decizia de alegere a mod de transport: disponibilitatea, frecventa si flexibilitatea fiecarui mijloc

de transport, timpul necesar calatoriei, gradul de confort, rapiditatea, siguranta, caracteristicile

itinerariilor, starea cailor de comunicatie, serviciile la sol, facilitatile din terminale. Viteza/timpul
si orarul plecarea/sosirea ar putea fi cele mai importante variabile pt calatorul de afaceri, in timp
ce costul/pretul ar putea fi primul criteriu pt turistul de placere. Sheth considera ca toti calatorii
aleg modalitatea de trasport pe baza greutatii psihologice a 5 factori: cel functional,
estetic/emotional, social/organizational, situational si utilitatii ale diferitelor alternative. Tururile
cu autocare sau croazierele au fost catalogate ca fiind proprii pt persoanele aflate la varsta
pensionarii. Acest fapt poate sa-i abata pe cei tineri de la a utiliza autocarul sau de la o croaziera.
Utilitatile de curiozitate se refera la dorinta calatorului de a face ceva nou si diferit