C.

\NIILI,E

Copelta dC: AI,EXANDRU LINCU

b'

L-{MM ARIO.\

StJIIITlJT HU fuIffiAR[ ffiIII$ffiETA

iri

romAnegte de : Canrelia si Constautin

C..\MILLE I.'[,AI,IMA1IION, La mort et solt

EDTTUTIA Mnnopn

r.s.ll.N.

973

5G447

-- 3 -

Bucuresti, 1gg5

tg,rjt

'-

*r;-

Cap.itoltrl
I
INAINTE I}E }fOAIt'f,E
AR PUTEA TI OAITI' RT'ZOI,VATA iN TJIIT'ZI'IJT
cEA MAI INTPORTANTA pn0t]LEitrA ,\ vrrir,rl.l
T-o llc or r.rot to be
'{ li s,tt a rtu Ii

sllAlirrr-sp'AItx

M-am lrotirAt astiizi sir sultr,rn zrtcn(iti oarlerrilor

car;1

in accst r_.seLr estc ccu ntari

complet5 dintre toatt, pentllr r'i al trdcazd ltroblcm.t
structurii generale a univcrsului, d;1p i pe,, cr':L a fiil!ci
utralle, microcosrnos in mrirelc tot. Acesle anariize Ia
nesfArqit le faccrn clc obicei aturncri cAnd sunten-r tineri,
pelttru cd totul ni se piLrs sir-nplu si ];entru cd avern
toata via{a inaintea noastrl ;
ialar cea nrai lunqd
trece ca un vis, cu bucuriile s
rilc c'i. Singura. c1orinfd care ar trebui si ne cir
5 in cursill acestei
cxistenle este de a fi contribuit cu ceva la progresul lent
dar real aI Uruanititii, aceasti rasd ciuciatd, creduld si
scepticd in acclasi timp, indifcrentir, dar cnriousd, buni
Ei rea, virtuoasd gi criminalir, dc fapt, luertd in ansartrblu
incoerentf, si ignorantd, trltia icsitA clin fasclc cristaliclci
portanta .problernir dezbdtutir

aninralc.

Dupi publicar
r c.ctifii aler cir'1ii nrc,k, ,,pltrralitatea lLrmilor
B(j2-1904), o irrrr.tc a cititorilor au ;rqteptat
a aparent fireasr:i : ,,PlLrralitatea existenfelor sufletlJlui((. Dacd prina problerud o pu-

i)e care le-arn primit tintp dc o iurrdtate de r,cac, prin

care eral-D |ugat sd ofer o explica{ie :lcestui tlister.
Cei care n-au vlzut rrurind o fiinlir adoratJr ltu cLlnosc durcrqa, adAnc'a disperarc,' ltu s-all lovit de u$a
illchisal a mormAntulni. Ai vrea sd stii, dar un zicll dc
nepdtruns se ridicd nemilos in fa{a sufletului insltiiitlAntat. Am prirnil sttter qlg rugdminli cdt'ora as fi r,'rut sd lt:
pot rlspundc.
Trebuie sd fac cut-toscuts acestc sonficlentc ? Atn czitert nultd vrerle... Dar elc sunt atAt der nurlcroase. clc
reprezintd atAt de sinccr dorinla arzirtoarc clc a gitsi un
rispuns, incdt intcresul dovine gene.ral iaL' clatrtriiL ntea
cste clard. Acest<: scrisori constituitr intr-oduccrc.a fircascl a acestei ]ucrdri ; cdci ole ur-alr clc'tc'rtlintrt si

mol':
teru consiclcra rezoh,atir llrin itpaLiiia lucririlor
Stcrlla'
Uratria'
l\{arte'
iAsit;;,,t*a--populali, Plar-rcta
Visc ir-rstelate, tltc.) a clolta nll cstcl inc5' iar supraviclualtc lurli' fic prin
i'"u ."fl.t"tui, fic in spatiu, fic innoastr
ir ccl mai forr:r..*.rittati tcrestrc, riclicii in fa{a
supcrior tuiitcspiritul
,lriclaUif sctnn de intrcbarc' Este'
? Cc viald ne
niiturir
noastrir
;i;i?"e";; estc,-adevlrtrtat

i',steapt5 clupd n.roalte ? Sun

nrer:c cc strdltrccsc o clipl si
fi a,nm nrari rcvccle'-i1 oare pe |

irrtca ttoastr[ pe tlrAl-nu] de

,,orr., ','1';l'tict' ? Mtlarc totrtl r
,.,,a,,,, ,,] clt'r'ittc acc'st clt'tll
irnpr.'rct'lltibil clttl cot-i1tit'trt,

cft-'n-a /

p
(l
?

inttsttnt

(rLl

llll)

scrir.t.

?
pt,.ru,-tuiitotea nclastri:r p('rllr i
.:1
?
vclnic
\ra
fi
7
lrctt-1c
ntultd
irarc.
A fi sau ;r rlu fi '/ At'olrst:r este tlrarcit' c'te'rua irltl'cbarc ltusir clc filozc
timPtrtile 1i clc toiL
ietc, o ttatlsfoltnate
[r.ririi fiinl,ci ulnane

liilor

irli cer scuzL', totu;i, cd rcltrocluc elt'cstr: ltagitti f ird

sI rr-rodific nitlic, per-rtru cd, daci clr: 616'5.'.i., starca stt-

cxpcrirrelrtalc'
realizltS t.ltj
in Iula ttristt'r't'ltlr tlllt'l ltlllll
t,j
lc t.lirc' r r pUtt'I11
r-nc-'todei

t()i-rle l)l'ogrcsclt'

atetrtic, ar putea

? N-arr, llutca
observate. cbrcct

fi totu$i analizalc

clir-L

.13

lta
perspcctlva ,i't1i|-

clriar cle c'ci rlai servel'i critici

lificd,si ircc'cptate co t"ni" rnetafizicii'
\''rc't.u faptc I Fapte I
nici
Nri mai t..-,-r-t uu,.' $i
dt'stirrul rrusPcntrLr c A cslr' t n,'f''u rlt' r iala lloastre' clc

tru, ilc viitorul, dc cxistcrlf:t tloastri'

Nu nutrreti ratiLlnea noastrl, spiritul trostrti t rea siL
noarslrd'
ltic:, clar' li sentitrct-ttelc si inilnit
rrclitreli'
si
Este c:o1
flol
cl clr
clf'
(t(r scn.isa a
Pr
grerl sa o .
iti,rtt\l-,.--.lli,:
lerrii unei r
, ^ .Jogicd
rnai
cea
prefafa
par:e
cf,
fictlc, rri se
]l:l1ilt 5i::1
ti pt.r*ntaiea cdton''it din nrltnerease-te scrlsol:l
;i;'

"f

r)

fleteascl a fiin{clor sensibilc c:rre lc-ttu cctnceput, contir-r

in acclerqi tirlp termcrti clogitl;i lit atdrusa 1rcel, iirr ])llblicarea lor ar putca sei pard o liltsir dc rrtoclcstie clitt
partc'a r-nca. Estc volba de un atrtdnturt ncscr.t.urif ic;rlir
cu atAt r.nai rlult c'u cAt un astronollt, cltr('stic valoitroit
unui atom rarpor-tat la univcrsul infinit ;i rresr-ric,, cstc
inacc'esibil si inchis ermetic sctrtintt't-ttttlor de orgolirt.
rnond'en ; este multd rtrcme der cAncl cci carc rrti cuno:;c
au pr-rtut sir-si dea scarna dc acea.st:r] Totala trtca incliferenli la onorrlri a dovedit-o indea,]uns.
Sclisoalca urmdtoarc, reprodusS. tcxtr-ral, a fost scrisd
dc o rnanl innebunitd de durerc. Ester un bur.r cxcmltlu
a cAt ar fi de dorit sd incerciim r-nhcal sd alir-riir-rr suferinla
ornenirii. Ar fi ccva nrai important c'hjar dcr:At n'rcclicit'rii
corpr.tlui ; ar trebui cre'atd rnedicina sttfletului.
Marelni nostm Flamtrrarrion

'

Reinosa (Sparria) 30 rnartir, I t)07

I)orrnule.
As vrea sd pot ingenunchi:r irr fa{a dun-tneavoustr[ si
s'i vd sdrut picioarerle rr-rgAndu-vd si rird ir-rfelegcfi si sd
nu respingeli n-rgimintca ntea Nr,r qtiu cnn.t ltot sd rnir
exprin, ag vrea sI vI trezcsc rnila ca sd participati la
durerea rnea, dar ar tr ebui pentry asta sd r-5 r.dd, sd
vd descriu nefericirea, chinurile sufletulLri meu $i atrrnci

sir nu fili culrrir-Ls clc r> irnetrsh

"lxobal)il ar f1 inr;rosi[ri] sii
sir sufitr ltctltrtt it er.jttlrg(' slt irttl
crolt-rl)asjunc. CAt trcbr-rie slt
atAtar inclrizncalti pcntrtt aa comite a('castd ir-rdiscrlc'tit-' cc
l)ilre al)r;a1rc o ncbttnic 1 9i pcntru a mir gAncli sir nrI
aclrescz ilustluluj nostrrr lrl:rirrtttar-ion lrcnlru a-i cero sf,
c'orrsolerzc o ne('unoscuti cltrc tttl arc rici uLr drept lar
bnndvoinla sa in arfarn ccliri dc a-i fi ctlupatrioatd ! $i

asta penltr-t

cr5 sufi:rr

1'ocrrtaj n'ri-itu-r trierclttt bdiatr-rl, Ltnicutl nrr.Lt fiu. Sttrt

r iiclrn,a si 1r-ir\eanr altd lrncttlic 1re lltt.ttc clecAt acr-'st biiat
li o fatd" Dornr-iule Flattrntarir-rn, cil se rlilt putcfi inlclegtr,
ar fi trc,lrr-rit sd-1 cttnotistcti pc ct.,pilLrl aclorrLt l)c c:arc l-alr
picrclut. .{r trcbrri sd vit 1rr-ir oste:ic ce'i tle:izeci qi trei dc:
ani ai cxistt:rt{r'i lt-ti si atuuci.., a{i iri!e1egc.
lit lArstiL clcr cinrri atri,
'\cc.sl lrriilt a fost c'ottd.rtntrat
dc cliagnostic'rtl clr: t'oxtLlgie, pus cltr lo(i tnitclic'ii c:clcltii de
Ia Nlardricl 5i l)aris, ia1 t'n si l;it'tlrl rrtcLl sot alrt sacrificat
o pozific stralucitiL lir Maclrid si ttc-atn intuot'ttlArttttt iu
lrrovincil' Pt'ntru ir srth'a atcost t'opil iclolatrizat I
Tinrlt ck'oltt trni ai fost ltolrritrr si a rdnras schic.rp. CAti
nr:Iiujstc, cAtc gri ii si suferinte', cAtc nopli neclonnitc, pline cle tcitnri si sacrificiu, este inrposibil dc descris irr
cuvintc' I)err cdt cle drirgu! I Crcscut intr-un cdrucior, co.
plcsit dc' nrAngAicli si shrutdli, crer copi]ul cc'l nrai ztdolabil ciLrc se lrt.rattr visa. Oh ! colliidria:ista... As ttt-e'a s[ rrai
fic la vAlsta aceca. l,l cloispretzccc ani nu-l tnai dttrca
picic.,rui dar nu putca rrcrge fiird cAr.ic. Ce durerc l)elttrtl
mir-lc c'arrc l-ttr.n aclus Pc lutrte sdr-r5tcls ! Mai tArziu, la
vAlsta clc suptcsl.rrczccc ani ntcrgeil cL1 o sinqllrd cAri5 si
un Lrastotr.'Lar doudzcci clc ani cra cel ntai fl'tlnlos bdiat
( arc poalo fi inraginat. Detci as indrizni, v-a-$ trinlite fotogrufia Iui, 1'11 sd veclcli cir dragostea de maml nLr exagerctrzd uinric. Torti llr.t-tc-'a cra irrcAlltiitit dc el; avea acel
clar dc a l)131;q' car"q-' 1,., ltoatc fi explicelt sau clcfirrit. Iltlrb:r{i, fcrrc,i, col)ii, f.ineri li birtrAtli er-aLl sul).iuga{i clc iicest
nu stiu c(, ('ale etlttilttl din intlcaga sa fiin'{ir. Pri'tutindcni
tttrdc nt.1 clttccaru inso!iti c1c c'l. pritlrtlanr fclic:itiri lletrtrtt
frnnrrLsc{r.a si lruniitatcq 1r.ti. Cdci t'r-a tot atAt clc ltr-ttl pe
cAt t-.r'a clt. fnturos. 'fotul in sttllottrl hti crar rtob)cJc, gerli:rozitirtr.. lntc'ligcnt, spiritual, cu ul-t c'iu'acter (lollstallt si
bldnd, fdcea ca r iala ldttgi el si fic Ltlt vis ceresc, o ilrcAntare continu5, $i care a fost vina lui dolntlttle, cd', la

B"

arri, sii lach o t'istitei. r\tlitrgAr.rclu-scr ltt'itlrcri

, acbastd cistita a fost inccprrlltl t-urci pet'ioaclo clc sufcril{e cu care numai iadul ar ptitca fi rrotlparitt. NLr ltot
sd infelcg curtt Dut'r.tttczcu, Crcarlclrr-rl nttitrr.t, l;rr;1fs 5i1
pcrniitd ca o fiirrti ur-nnnd sd fic 6s1.1irizatit ustfcl . N{:ri
irlcs cAncl ?lccst ntartiriu ii c'ste supLlsd a fiirlti nevitloviiti
si irunti cr-lln cril fiul ucu. Tofi.ni:rrii sTrecialisti ilu fosi
din rorr consultiLli, clar, vai ! nici unul Iru l-;1 putut virrclcca. Ill tr trdit tiLnp de trcispt'czcc'e ani iutrc ',,'q'511' aItr.1or-rizcci clc

lroli

terrrtttivc clc mai bir-ic si clcr foa.rtp ritt, ltdstrAnclu-si chiar

nronrcntclc cle sufcr-irfa atroce calntul, blAttclc'!ea, l-ruud*
latelr 1i chiar' lliurar dispozi!ic pcn'Lru ir l1ll ii intristn 1te
lcilalti. in ultirrii pah'u ani sufc'rin!:L al)rotr]le cii a dispSrut, iar antrl tlec:ut s-a sirltit atAt cic biirc incAt it crc.zllt
cA s-:r vindccat. Ilirrbatr.rl nlcu a r-rrur:it irL 1902. I)c lilr.rnci.
fir.rl r-ncr.r a derrcr-rit c:irptrl nrictii rtolLstlc familii. IJcsi cratrt
obligarfi sd r-t-runcin-i l)entru iL nc cdstigat existcn{a, liala ni
sc uirt'l atAt clc frtttloitsi... lfii<'a mca n-a vrut sd so
r-niritc-. nicioclait5, lrortru a sc ('onsacra in intrcgirne fratclui sdu pe calcr il adora. Ti vcclearn pc copii trci ci sc
iube:ru si elaLr r.rtAt de ft'ric'iti, ir-rcAt nu md nni tcrrrcanr
c[ voi rluri cu, qtiind cd ii voi lirsa pc lume nedespirrfiti,
trdind un'trl pc'ntru altul. Si c'c sd vd mai spnn despre clriLgostea fjului meu irentru lrrarna s:r ;i a mamei pcntrut
ilc('st fi,.1 ?
Cdutar{i in ccr, printlc ingeli, cirutati acol() slls ln
acele lurlri unde Ttrivjlca clutrnc;tvoastre-: poatc se pirtrundi ; ccrcc'taJ.i tot ('c lloatc fi tlai tandlu. mai dulce. lniri
ltun qi r'5 r;r'1 i facc o iclc'c vagi clt-s1tre clragostea filialir si
dcsprg dragostca mattrrrir a a<:c!tor doud fiinte. Nici nu
indriizncsc sI u.rir ,gdnclc'sc. Nici nu indrdznesc sir-rnj .
alt-nintcsc ochii sii, vo(jca si'I, atuhci cAnd imi spLrncer :
ir-r

matmir scur.npd !...

' Anul tlccut i s-atltropus sil rncargi sh vadd o ntjnd

(in ultinrLrl timp inccpuse s5-i plac:ir iicc.sl gen clcr afacori
li sc ocul)iL rlo olc). A r,rut sd trd iit cu cl. Am 1-rlr'cat si,
llr ur-r nrourent dat, ni s-a sltrrs c'ir pcntru a aiungc la ninS
trobrria sli nrc'rgcnr r':ilale. Stiind ci i sc inlerziscscr cildria
clin cauza b(rlii c'arc. ii afcclrrse vczicar ur:iLrard, anr rc,fLr.ztit ; arpoi fir.tl rrcu t.n-a asigurat cir r-a ;nrtca fac:e acest
dlttru fdrii proltloute : ant czilot, lru cliscntat, al)oi an'r
cedat.

4.

Olt... cle ce nu pntonr sir intoarccnr tinrpul ir-rapoi ?...

Aceastd excursie l-a obosit pe fiul rr-rcu atAt clc n-rult incAt

s-a inrbolndvit de o febrd intcstinald. A fost tratat, vai !

de mcdicii ignoranli si stupizi care n-au realizart cal c cra
de fapt starea slndtdlii lui si luli intrcgi au declarat cd
nu estc r-rimic, O tunroarc a cuprins ve'zic;1 Llrinard carc,
ncputAnd susline greutartc'a, a plesnit.
Chinurile iadului sunt o nimiciL toatl fata clc suferinlelc suportate de nefericitul rnou fiu. Arn chc'mat un
chirulg ccrlebru dar n-a atiuns clcc'At dupit dcluzeci si doui
de ore dc la accidcnt. Bdiatul tneu era cleiel pc punctul
dc et P:irdsi lut-tteta aceasta. A fost opcrat ditr am pierclut
curAnd ori('c spcranld. Neferit'itul 4 supravierluit opcrafieri
tirnp de treisprcze-.cc zilc'. Chirurgul ii dacltrsc clouzeci si
patlu clc olc. Totu$i, fiul ntcu, r'dzAncl clurerea ntantei sji
a surorii salc a rezistat, luptAncl cu cr-rrirj, in ciuda tuturor
sttfcrintclor, Ce au insemnnt accstc trcisltreze'cct zilc. domtlttlc ! Ele nc-iu-t ardtat Ce insciuttni cu adcr.,drat Lut suflct
I1 I

l'('.

Nu sc gAndc-'a dccAt la noi, sc gAndca ltr crtnsecintcle

rr-rorfii salc ltentru cele douit fer-nei carc aveall si rimAnir
singure, fiirir spri jin, intr-o lard strdir-ia si carrc aveau sa
plAng5 vc'lnic' un fiu adorat, un frate. El inc'crca prin
1s111s mijloacele' sd iridulccitscd accasti situafie ingt.t:tzitoare ; cc-. ne-a sl;us erl in acerlc rromente grclc nu sutrt cuvintele unui tAndr dc. tre-izeci si trei dc ani -ci ale unui
sfAnt. ulc, urrui ,inger, ale unui sr-rllraom. Oh ! Aceastii fatd
chinuitd l srrfe,rinfci ! Accsti ochi ce pArealt sd prirreascA
deiar lurnca dc dincolo... $i guru sa c'risp2115 de durcre
Corc incerca totugi si surddA; rlAna sa carc o strAngea pe
a lrlea in tin-rp cc-n.ri splnea:Adio. scutnpir tnamd ! Te-ant
iubit atAt det rnult. Nu rld r-rita. Oh ! Dumnezeule atotputernic, sltunea cl, tu nu i-ai dat atAta suferintd-nici
fiului TIu si ntie cdrc. 1111 sunt decAtrun ltiet om mi-ai dat
dc zc.crc ori rlai nrulti suferinf5. Oh, moartea ! Moartea,
fie-vir n-iilir, dacd nra iubifi, rugafi-l pc Dnmnezcu sd rnd
dca nror{ii !... $i asta tin,p clc' treisplczece z,llc Si chiar"
nral nrult. O, Flamtnirrion ! Facefi-r-ti tnild dc rrine ! In
numr'lc mam('i dumneavoastrir. fie-rrir milii I Sunt nebr-rnd
dc clr-rrcrc'. Dc-. treizeci si doui de zilc'de cAtrd a nrurit,
I'l-tr6.1 i116ljs a;q|".
In timpr,rJ nolrfii rdmAn treazi pAnd la ora patlu diminea{a si cAtrcl ntd clolloar5 oboseala nrd a5ez imbrbcath pe
10

ltiil si inchid ochii, dal idcca lixi, nti"L urntdlcslc si in

titnpr-rl acestui somn chinuit ; nu-mi pierd nlcmoria nici
o c'1ip5, iar cAnd, dc.schid ochii rcvine obsesia clin tinrpul
zilci ; estc atAt de -groaznic'f, sufcrinfa ir-rcAt rla inlrcb
clacd infcrnul n-ar fi prcfcr:iltil liL c'ee.iL cc indur acull.
Este posibil ca Dumnczcr-r sd fi creat fiinfe sortitc sd inclurc astfe.l de chinuri '/ !
Duntneavoastrd, ;l5tlonorn si gAnditor, cale crAntirriti
stelele-si luminile, clunrneavoastrii carc pdtrundeli cu privirea in acclc sferc ntiste.rioasc rLndc ntinteii noastrti sc
rdtdccEtc., oh !, sltnneti-nri cli.rcii sufletelo sultravicluiesc
lundcva. Pot sd-mi 1>tistrcz sporanla dc it-nti i.evcclc:i fiul ?
El mA veclc. ? trxistij vl'elln niiloc pr,in <:are sd pot cornrr
'J
rt iciL t'u t'l
Dut.tttteavoastrd care stifi atAtea 1uc:r'trri cle'splr- c'er,
desltre sltirit, dctspre ntinuuilc'urriver*ulLri, vd rog, fie-v5
nrild, spuneti-nri ccvu cure iir- putca fi u razd du st>elantii
oricAt de n-rici pcntlu inilna n-rea 5f!513fi1, martirizatd
Nr-r puteli inlelege cAt dc lnot:e c5fo durcrrer utea ! As
vrea si rltor, dar... fiicar rr-rca rr-rd in'rplord sI traicsc, sd
n-o las singurd pe lune, astfct incAt ma vdd obligatA si
trdiesc qi. sd suf5r I Este groaznio ! Si cAtid ntd gAnclesc
cd intr-o clipii iis ltutera pr,rnc capdt suplicilrlni... Dacd ar
fi posibil sti cAntarint sau sd n-ritsurdm durerea, asa cum
mirsurati dunrneavoastrd lurr-rile, greulatea si intinderca
dure'rii Inele ar fi atAt dl nt;tri, jncAt ati fi ingrozit sri
constatali cii un suflert olleltesc poater,,fi tor.turat in ascrrenea mdsurd : trebuie cI cxistd o ruAn5 infcr.nald carc
in-ri dilijeazi viata ! Riiatul nreu, copilul nteu adorat ! il
vreau ! Vrcau sd-I vdd ! Nr-L-r-rri trcbuie r:tiul fard cl. Oh)
Emanucl al n.rcu iLclornf ! Bucuria si fericirca vicfii nterlc:
pierduti pentru totdeauna... Existii rin Dunttreieu? Permite c.I aceste orori pe pln-rAnt '?
Domr-rulc Flan-rntarion, vi irlplor in nutrrele cclor pet
care ii ir-rbi{i si carc vai iubcsc', r'ru fifi insensibil la cca
mai ntare clurerc cors s sfA;iat vreedate inima orncncascd,
spunefi-n-ri ccva, dunrneavoastrd c'arer stdpAniti secretelc
ceruriJor,, dumnc.avoastrA carc stifi.
Noi, r'rtulitorii dc rAtrcl nu l)uteln sti, nici inleleger.
Spune{i-mi dacd sufletcler continud s.i cxjste unclcva, clacd
i;i mai arutiritesc, clarcd ir-rltesc incti pe cei liintltsi pet pd*
nrent, clac'i nc v;1c1, clacd 1e 1.rr_rtc,m chema la noi.
I

11

r\h, clacti ;rs pultru sii vrr viicl si sai nr:r irr'uLrL la lrieiou*
lelc clr.rntncat'oastri ! Ic..r'ta!i-rri accastl prlrtirrc r-reituneascii; s;unt ncl)ullir dc dLtrcrc, nu lrtai stir-r clacii t.ise..z saLr
sur-it trcazi. Nu sinrt clecAt uu lucl'u : o clurerc ascutiti,
corllparal)ilri doar cLl Lut ficr inrosit pus pe o rani clctscltisili.
It:r'tare-., 1)oi.r'rr-Lr-r1c l'Ianmurit-rn, icrtarc ! Sorii dtLntrea\/oastre, stclclc atAt de frunroasc, rtu suf('ril, nu siurt iriruic, clitl cu sintt o clLrr"c.t'e,. rrriti rnare clcc:At toate lunrinile:
carc sc misc'd in spafiu. O ltrrrsoand at&t cie ncinset.nnntd.
alAt clcr micd ,5i totusi simlirrcl o durcre dc nr.suportat
Dc cc oiire ? l)c cc tot accst rlister'? () fii rrti lrteri rl,rr
r
slabii, ertAt clc liuritata, sj... atitu sufcrinlir t
Itrcd o clirtd vit ct,r it.ltarr', Macstrc., in lutrcler t-r'ritntei
clumnear;rietstrii. Ir.,rta!i-nri"r si ;rlcti ntilir cle ncfelicita clr.iltl

linistensc'i sufletul I l)ar er"r nu lm prclentia, cr) Auguste

,Saint S\iron silll Er-rfantin, cd sunt utrlele pleot al ut're)i

religii

nr:I.

rr ici c.i indoiirlir crd lerliqia univelsultj

a viitorului va averi siiinta drelrt punct cle ltlecar:c. ;i in
sltccial Astlonornia insoliti de cltuo;tinlcle dcspre psihiclrI utnatn.
Piercierea Ltntti fiu a inspilrrt scrisoarca 1.rrc'ccclc.n1d.
Pietclt:r'ea unei fete o inspir;i l)c unldtoal'e.r

otr-r5i, nLr cste

ne at,

t'rustld conrPirtliolrlA.

\rdchivtL N. llOl:'FAIfl)
llcitro:;a (Sp;inia), ltrovincia Saltandc.r'

Plerifii 1l'ittrest: in ficcalc zi itrplorari de accst fel

llentrr-r cd sunt c(illsidcrlrti icprczeutanli ai lui Dunnczeu
qi cd ar fi dotati 'cu ptrte'rc'i1 de a pittruncle cnigrneler sul)ranatrtrallrlui. tri ritsputrd accst<.,r' sufcrinto- fiicAlcl arpel
la consolirrilc oferitc cle rcligir:. I)r'r:otnl lolbo$te in r-iurncle, crcciintei, al inlaldttrlilor ; ilal creclir-rlat nu se intl)Lrr-io, ca nu cste nic'i r-niicar gr,:rrrtr;rl acltlisir trsiL crutrl s-ar
clcde; cll ('unsoc_ ltlc'o{i, c'1tisco1ti, c.rrrdinali oilre ltu elu
crcdinfir, clar o prcdicir, consiclcrAnd-o ulild din punct clc

Sunt pe pirn-rtint pcsle cjncizeci de roligii

difcritc, utile poate, clar inacc.c.ptaltile dirr punct dc veclers fiktzofic'. Lt fafa unor nrarrifestdr.i ca ca prezcn
tatl rnai sus rcprezentantii rcligiei pot oare si-i convingd
pc oanrr.ni c'ii lunrea c'ste condusit clo un l)umnezeu burr
;i drt'pt ? (JrlLrl dt-. stiintu nlt-si are Iocul in corrfesional
nici in anlv()lr, asa cd ltu poate spunc clocAt cc ftie. trl
cstc cinstit, dcschjs, indcpcndent si. inlinte cle toiLte, ralionul. l)atoriat lui ostc s:l studiczei s;i cercctczer. Noi cer<retin-r in coniinuu qi nu cmitcrn pr.otcnfia cd arr gAsit,
;i cu atAt n.rai putin cti ant fi prit-nit de Ia clirrir-iitate rcvc1a{iii aclcr SntlLri. Estt: tot ce all prrtLrt si-i rdslluncl setnr
vede'rc- social.

natttrci scrjs()Ifi, dAnclu-i [r-rtn1i sltcrln1;ir cd-1i vel tcvcclea

c,lnclr-a, si sfAtrrincl-o sir pii-strezs legitr-rra spiritLrali
cu el. Ce. fericit a; fi fost si-i ofer o certituclilre care

fiul
72

The il - sul'-\,tiutr.t

c-.. n ci icnil-rr.ic 1 ij !) t)

i\{restre,

Anr ottoalcit si vit (rllrt('sc' suficit,rt-tt cl!tr lr-rcrijrilc (hrnr

trea\,'oaslrl ltcrttrlr a s1i cir srrrilr'!i ltun si pe:rrtlrr a sllelir,
clesi rrtr mir cunoastt,.1i, r,ii r,'cti accc.ltta si'r,n.ti c'iti!i rAnclurile clr indulgcrr!A li ca leti palticiPa r.nolal liL dulc-.r'cu
tnea, ofcrinclu-r.ni air,rtolul sltirituetl clc ciLt'c ant atAta
l,pq oit'.

Po .l 9 s(.ptcnrbrio, tint fc,ist lovita c1c cuurplitar chucrct

a picrdc'rii iLrcdntirtoarci ntclc copikr ; irt r irsta clo
sirisprezercc arri si j umdtatc, fc.rtrlte intcligcnti, ltlinii cle.
sentirlentc ;11cse, ill frunroltsl, nu ntai spuri ! Cledeai cir
tc afli in fala unci fiin{s imatcrjalc-., itrir-atAt corltul sirrr
1-rur dc nirnfa $i fata ci angclicir craru de flur.t-roitsc. Drlga
trctr micufir, cu rltinullatii ei ochi albastri, atAt dc exprr,sivi, cu gcnc si sprAnc'ene trrcr-titg cfu:licat. r-rastul putin
caln lung, fin, cL'cpt, gura 1>u!in cernt 1t1it.rir, dau. exltrinrAr-icl br-rndtertc, fa[a cr-r un oval atAt cle clu]cc si armot'tios, iar tcnul alb clc crin. O gropi{d dragaliis:i slibliniir
figura de obicei scrioasi. Pirul splc.ndid, ltloncl-.saten,
rlndulat nartural, usor frizat, ca o spunrd de aur, impodobera frnntciL feciorehiicd, ; urcchilc r-nici, ust.unsc in spumtL
fini a pil'r-rJui, mici cuiburi bune cle sirrut;rt pc care nlr
nai pot si-mi agez buzele insr-'tatc clc tanch'ete... I'iicru
noa prca iultita nu t'nai este, octhii ntci nu 11ai pot sir se
<tdihncetsci cu clragostc pc fala ei aclor.atir, ltu lttiti l)ot,
de-.cAt sd pldng. AtAta pcrfcc{iune mornid si fizica clistntsit

l.'rutal, stupid, crucl, silbatic. Moalteil nc'lttilo.rsd nri-rL

Irrat totul. Pc irclorata tnea Ilcnic n-o ltrai itnt si (,Lt tre,
llrric sd trAiesc... Viata... r'e iacl I
Oclata clr ea au clislt.irut"uticilc noilstre suol,c. clisrru!iile intcre'santc clcs1tr.e celc nteri iibstlac:tc .sr.rbiccto,, cles.,
1D
IJ

p.e vi.itA qi rroalte, clci fiica mea, deli tAnrirri, cla pr'()fundd in gAnclire, cla o pricter-id a mea n,rl)r'efuitd, cra
c:onficlentii lttclir, erii totul peL.rtru rr-rine, ercoastd floale
frr-unoasd ;i purd smulsli -inait'tte de a sc rlcsc'Jridc lte:

dcpl i n.
$1 clc cc ? trstc inglozitor !...
I)r: atur-rc'i; nr-elln gAndit ade'sc:11 sI n-ri sinrtcicl car sd
nri duc lArga ca... dar (cra oiirc rrn prcscntir.r'rcrnt aI sfAr;itului'/; inaintea rnorlii, sarulAndu-r-ria, ca rni-a spus

cu dragdlascuie : ,,Vlatr5, nu trebuic si te sinucizi, trebuic. sA astep{i, nu-i aqa ? ,,Am fost profund tulburatd,
;i n-am inleles decAt a cloua zi, cAnd, albd ca un crin
n'rinunat a inchis ocrhii ei frurrroqi ltentru totdeauna in
iir.np cc inri dddeu sarLrtul dc pe urnli. Ah, atcest ultirtr
sftlttt... A pus in cl tttt rt'stul victii sale. Il voi sirnti r1)r,r(.u.
Cc clipe... Ccl clrirruri ! Cc:rs sul.)rcnl clc ncuitlrt ! il rt'tr.iric.sc in ficcalc clipii. Lni iubesc suiferintar. O r-evIcl lttr
draga rnoa rri('utd (rAlc' a l)rcsimlit, care rui-a ghicit clisl).)filrL'a ; ca ii vrttt cir r,u ;5 lraicsc ltcrrtru a o ltlAr-rge.
I)trrc't"ca mca r-.stc plina clc rogrc'ttr zardarnice, dc ckrccp{ii
ilrrarc, dc rcvolti inrpittrir:a er tot si s trtturor ; nti trczcs(' acuzAndu-l pc l)umnczeu insusi dc a-ni fj luat clc
o nrie cie oli lrai mult dccAt viata. De acum inainte nunreri anrintilcil oi mi r.nai line in via{d ; fata ntea este
1r('r"eu plcrzc.ntir in nrintca rncar. ersle obicc'tui adoratici
nr:le. As vroa sd incerc, clacA va fi 1-rosibi1, sii girsesc cr
alinare in spriritism, si"i-nri carrt in cl un refugiu al cl'cdin{ci, a1 speranlci si iubirii... Dtrr ari prea pu(ine cu.trr.fin!1, in ltlt'st (loln,,l,itt.
Eu si solul nrc-.u aLm inccrcat sii facc'rn cxlterie'ntat cu
nritsar, clar rrai t 1o.; rcrzllltat, dc-.qi atl facut totul ltentr.rr
ru lrc'uli, snli asa lllt crczut noi, r'el pu!in. Atn asczat pc
nretsi I'otogr:rfia s('uulpului t-rostrll copi1, o sur,iti din
l)itlu1 sdLt, o paginil scrisi cLe ntAna ei si ttpoi am chemat-o
cu toatih putcrea r,oinlcti noastre. Di.Lr toat.:r dorinla noastrd, toatc o\/ocdrilc) au fost in zrLdar. As vrcar sI continui,
si ll('rs('v('rc'z si in acest scns vd implor sd ne aiutzrti
ch'rrgd ;i ilustrer Macstrc. Ilxistd ca incl ? Ea a cdreri viafi'r
rL {ost sccerati atAt clc brutal inaintc dc nratur-it:rtc, c.ir
atAt cle l)Lllii, clu'c 11-i1 iLVUt tirrlt dccAt sr"r-1i ilrircasciL
nlallra, urirtrtica ci, cuvinl rtht dc clulr'c in gtti'a ci clrirgii
,,\h, crlr-n lrrt'a fericiltii
t

I1

iVi ucicle clorintit cle a a\-ea clovezi ule sr-rllravietuilii

suflc'tultri iubitor al fiicei nlele adtlrtrte si mai alcs cle ll
sti darcA poate corturtica clr lrine. I)ac;l as Ll\retl ft'r-ieirca
aceusta, ajutat;ir $i indrulratir clc'dttt't'ttlelavtlstt'a, sc'ttt-rlllrl
Maestre, n-as gdsi cuvitttele l)ctltru I desc,'t'ic itcest Ilt'so(jat izvof clo ('or]solitrc. D:rca as ptttca sd-i siil-tt prezentil
alAturi de nrine'. dumneat'oastrir ali fi una (tu Dullll.r('zr-Ll

in

rnir-itt'tL nrea.

Citincl aclnilabilelc dutntteavoiLstri luc'r'ari rn-anr galldit ci iis plttera se sller cd aveti prlsibi.litatea si:l nte aiutit{i
;i c[ vc!i printi cuinfele'ge're rugirnin{ile] uneri bie'te' lrlal'nr.r
cal'e ar vlea si-li regIseascd coltih,rl disparut, rcfincli,
rttr rnort. Iri(i ur-r bitrefaciitor pct-ttt'tt accastA ttiatt'l.ti tri:;ti,
ciirc nLr stie prca multc 1r-tcruri. I)umncetvoitstrii calc
srrnte{i iLtAt clc lutniirr:tt, lini;tili nra, ajutali-mi sir-nrt
c.libelc.z suflcttrl c'lrinuit i c'st1' 611'u trtai lllal-c pot.uanii t'iLlc
sr' poatc f..cc.
pelinfa t-nt':t ilc i,l etl)rofundir etc'cstc mistclc' nu csttt
clete.rminartd cler o culiozitttte ltanalA; cstc t) r'rttvoit' DLltt'rt-ricd relli, urricir, dc c'arc r-rutttai tr-ioartoa nrd t'it 1>titeit
c'ljbela. A;tt'pt rr"rspttnst-tl duttrttcavtli.tstri cu incrcdcrtl ciat
$i cr-r ncrtibdale, si clacii consiclerali cir t,stc rtcc't'sar', voi
r-cni bncuroasir la PtLlis. slLu olirrncle consiclcrliLti r-ttrt'csar
Vi rog, clon.tnult' si ilustlu sitr attt, sA lrrilri!i n'rLLllrtnr:lilt: r.rt'lc'lrntic'i1)lrtc'si cclt'nrai bLlne gArtcluri clc lir r-ttni.la
clLrnr rrt'at oastri.
11. I)r'i rnrLrrlt (1)

.,\nr reDt'oclus ltrcastl surisoatrc textultl, fAra a c'lintin,t

i cltlgiosi la aclrcsa uloit : (]ulrt anl irrirtilt si rliri
sus, sc'trtinrc.ntele de {:o1)ildt'oase valritirtet irrri sunt n('('unosclltc si r.r-r-ur.r-r obiqnuit in ultimii cinc'izc't'i cle' lni crt
cirlifir:alir-e cill'o t-lLl utA nrtti inrltrt'slt.rnt'rrzri.
Ir'rnrt'r-ri

l)in 1ti<'irtt:, lrrol-litaterr stiin{ilit'ii uc

rlenr do('At ('c('a cc stirn. Nu rr\'('nl \/oic
(1)

o1r1

si

igiL sri nrr sJrttinqe'liLrn Der tri-

Sclisorilc lr,ploduse aici sr-rnt pas;tr-atc. in closarul cercctirilor

nrele asuprir ft'nornerlor 1:siltilo, po ('itlc'l-itnr deschis irt lilirr{1.
(\,'. Necuno:icutLll, p. flll) .,\ccaslir poaIta trttnriiIul ll0!1. Pol. li
pl'czclrtiltc

or

icdnrl oliginalelr'.

sul) lrici rln pfctext, ('u atdt l-nni putin llcntrll a lt)
ofcli o bucttlie clc scultd dultLlii'.,. Nu atn putut s5-.i clltt
ritri c-r ;l5igurare bietci lral1-r(). Sr.rnt doutizcrci clc ani cle
atur-rci, iar clr arl cbittjtluirt lar'I iutl'c'r"l-tpcre ccrceti-tl'iler itt
rLccst scns. Ail s<lris accasti cltr'l'o <la o l)r't'zr.)tltitt(l il coll, lrrziilol Ilr , ltre iirrr ltjr111'..
r)1c1rj,

in timpul lrrirnului riizbr-ri trrondial, care zi so('('rilt i1l

floalea vArstei cir-icisprezece u.iilioatlc clc tincri cc ilvcilrl
lor uncot'i r:u
dlcptul
clc scrisori. Itr
preiul u
cia institu{iilor
cle erau
L1lt1Ane, cxllrjt't"rAnd regrctul cd ura impotriva rizboiului,
snslinrrtf, clc atAtiL vrclllc dc'utr grul) clc llrictcni eti ontc'
nirii, n-a fost ir-r1;t'lcasir cler gr-rrct'nc, si rcvolta ii'rlllotliva
llti Durnnczerr cri pelrnitc acestc irlgr-ozitolrrc disilr"Lgt'r'i
r.natcri:rlc si ut-nunc'.
Mari mult ca oricAr-rd, teribila Dloillentd a clcstirtr-tltti se
lidica in fa!a noitstr'5.- llstct irttr'- aclcviir o ltrolllctlri clc ttcrczoh'itt ? Nu poatc fi oare riclir:alt r,'lLlul nic'i tt.iSoitt' rr
icllc ?
J)in' pdcatc, nr,r I ll.cligiile , c,ltrc sutit toatc futrclittncntatc l)c it(tcilsti trcl'tlict il 511f1ctclor rlt.li'tstlg 6lt-'tt c:ttngaste,
pc drtrcrcit de a lc aflar in fala caclavrului utttli liirrtc iu].ritc, u-ar-r rcuqit s;ls aclr-tcrir doi'ezile 1;rotrtistl. Chiar cclc
rnai frnmouse clisertirlii tculogicc nu reltgcsc sd dolcdeascrti
trir.t-tic'. Ntt clc fr:aze goitle nvcnt rte\/oic', ci dc ltlpte r.cl'ifix

<riLlrilc'

Moartea este ce1 mai dczbritut subicct care il prcocullrt

r.rrlenircu, problcma cclt rxeti irlpclr'latntir a tutttlor timpulilor si a tu'turor popoarclor. Etr estc punctul final catle
cai'e nc indreptdm toli ; face lttirte 'din legea cxistctrlci
r-roastrc la fel ca nasterea. ,Si una 5i ceali,rlttl reltrczir-rti
nourcntc clc tranzilie in evoiufia generala, 5i tbtuqi, rnoul'tcir, tot artAt de fircasca precrrlrrr narlterea, ni se pttrc iur1lr,tr'lva firii.
Spelanlar in vesnicia viefii estc inniscutd in sufletul
t-rnrului; ea a existat clin toatc tinrpurile, la toatc llol)out'elc. 1'r-rlosirca t-r-ri.j1oacelor stiin{cj in aborclalct crcciinlt'i
ttrrir.crsulc cstc lipsitit clc scrr-rs, clcorrrccc liccasttr cstc for':uatir dirr clcclirrla 1i irslriltLliilc irrtirrrc lrlc f it.rcitle i l)et'soltne, rtcputAlcl tlcci fr r t-rif icrrli diri 1;r-rttclul cle r erclcre al
_tu

stiinlci

cxpelir-r'rentale. AceastA constatarc

nu estc lillsitit

clc importantd.

Sentirrentul nu este o cantitate r-rcglijabili egald

ci stiintific.

cu

zero, co'ficientul

Celc douA scrisori reproduse mai sus fac 1>artc din

seria pe care am incepttt-o de rnult timp, si pe care cititorii mei o cunosc. Numlrul scrisorilor primite, acceptatc,
Fi inscrisc in aceastd coleclie docutnen+"ar5, dc obscrvatii,
cercctdri, dc ir-rtrebdri fondatc', se ridicii in registrul uren
la cifra de 4106, cdrorx se aclaugd inc'a 500 pritrilc. in:,intr,
clr' ittcclter,'a (cr( ('tarrilrrr, irr I[Jl]t).
Cititorii lucririlor nrelc nr-au ajutat mr-tlt in acesttr
cerce.tiri, trinileinclu-mi ollscrvatiilc si sugr:stiile lor ciLrc
dorerr-r sa drrcd 1a glisirr.':i unc.i solttfil
.

-- \
In copilairia llea, lir olclc clc filozofie sarr cle ocltrcrafie
religioasS, ascultan-r aclc.sc.a ult cLu-s lteriodic c'aLe correnlr
itccster ltatru cur,intr. ,,Po1 1i.r ulrLrn est necessatt'iurrr((, adic'i
,,IIn singur lurcrrr c'ste ncccsjar!i.'
-,\ce'st unic' lucru cra nt6ntr-rircit suflt'tulrli nostrlr. Vot
bitorul, profesorul, n(' vorboil ulunci cle rirzboaic.lc' ttrrrtatr.
cle .z\lexitndnr lWace'clon, clc Cczur, clc' Napoleor-r si inchcie
disculsul cu itttrebitrerit : ,,La <'e. ii serrvcst.c orlului sd cucerei'Lscd univcrsul d aci a jungc sti-qi ltirrrdi sufletul 'i,(
Ne. descria dc ascr-ncnea flircitrilc iaclului, nc, ir.rgrozc L ltrczentAndr.r-nc inragini inspdlrnAr-rtdtoare cu pdcdtosi trtrturafi l:L infinit de dracii cr:rre-i prit.jedu, filrd sti-i carltoni,
z.eta. inlr ulr frr: r,'5r,i,"
Esen!a citatului corrrentat isi pasi.
llleu, iucliferent der crc'dintaL fic'cdruia. Estc inc,
faptul c:i
singurul luc:ru cu adc:vdrat inrportirnt
ri cste clc
a sti cc. 11c' aste:rpta dupa cc tnLrrit.ri.
,,To bc or not to 1tc !i(,,,A fi sar-r a nu fi !,,. Scerra cimitirului clir-r I{AI{L.ET, so c'onsunrd in {iccrrc zi Vialr
gAnclitorului cstc o mc_'ditatie asupra tlorfii.
I)arcd existcnla urnand iru itr.r. nici o finalitutd. atrrnc.i
ce insear-nna toatii crorr-ic'clia astai ?
Fic ca o lcc'c'ptirtr, fic c'it nu, Mclartea estr_. evcninrentul suPrcnr a[ \rictii. ,A r.r'ita si tc gAndc$ti la ca est,:r o
copilAric, pcr-r1r'u .d .ricLrr.r.r r;irrl se afla in fatl noastrir
2

Sufletul llu uloale nicioclati

1n
TI

qi, inevitabil, mai devreme sau l1ai tArziu, vo'r ciidea in

el. A-ti spulte cI problerla este de ncrczolvat, ltentru c,;i
oricum nu putenl Eti nimic, $i cd ar fi o pierdere de tirlp
sd incercdm a afla mai mult, acestcer sunt scuzc dator.alc
comodita{ii sau fricii nejr-rstficate. Aspectul funebru al
morfii este determinat mai ales de atmosfera carc o inconjoard, de doliul impus, clc ceremonia religioasd. dc
Dies irae, sau De pro
clispe.a....
celor dragi ar face loc
curaiul sit
cercetdrr-r mai profund
ii terestre,
aceastd transforr.nare
caracteristicd cercetdrilor astronomicc sau psihologicc I Cinc stie,
poate rugdciunile,. nur.ibunzilor ar putca fi urtn,atc de pace
6i senind'tate, a$a culn curcubeul ur-mcazir fultunii.
Nu po{i sA nu iti doreqti un rdspuns la teribilul scmn
de intrebare ce lte rnarcheazd vialar. cAnd este vorbzr cle
propriul nostru destin si cAnd Moartca crudd ne-a l.drrit
o fiinfl scumpd. Nu poti sd nu te intrebi dacd o vei mai

$i natr-rra insisi ce estc de fapt ? Este clotatd cu voinare o finalitate ? O fi existAnd nai rlulti n-iintc. clreptate, bundtate, inteligenfd in-clciercle noastre mici decAt
in universul imc,ns ? Ce rnultc i.trebairi legerte clc aceasti
{4,,

enigrnir

Cd intr-o bund
este

_
de
gc
cle

zi r,orpul nostlu

neindoielnic;el

r,,a it.tceta sI existe,

se va disocih iLr ntilioanr-. dc ntolccr_rie

carc gAt-rdcE'te, nn poats,

in moltentele sale
cu erlotir: it-itrel.rari clct accst
va intAnrlrJa cu miuc ? Vcli tluli pt:ntrr_r tot-

, si nu-;i

ltr_rnd

18
19

viefii. Ne reamintim cu amdrdciune ci in

secoiele intolerante ale Inchizitiei, acest gen de cercetdri intreprinse de

gAnditorii vremii i-au dus la esafod. Mii de o:rmeni au
fost arqi de vii pentru opiniils lor : statuia lui Giordano
Bruno de Ia Roma este o mdrturisile.
Putem oare sd trecem pe lAnga ea, sau pe lAngd ceai
a lui Savonarola de 1a Florenfa, sau a lui Etienne Dolel,
de la Paris fdrd sd incercdm Lln sentiment de oroare im.
potriva intoreranfei religioasc ? '
$1 Vanini, ars pe rug la Toulousc ! $i Michel Scrvet
care a fost ars din ordinul lui Calrrin lrr Genevh ! Etc., ctc.
Erau suslinute idei erottate, iar ccrce'tdtorilor li s-a
impus tdcerea. Aceste lucr:uli au intArziat in cqa rnai
mare rxdsurd progresul stiintelor psihice. Sigur, accstcr
strudii nu sunt indispensabile vielii de zi cu zi. in generral
oamenii sunt mdrgini{i. Nu stiu dacd existd unul clintr'-cr
sutd care sd gAndeascd. Ei trdiesc pe PdmAnt fdrl sd gtier
uude se afld si fArd si aibd mircar curiozitatea se-si lluna
intrebarea. Sunt brqte carc mdnancS, beau. irriseaz5, sc
reproduc, dorm, qi se preocupd n-rai ales sd cAqtige bani.
Am avut rrrarea pldcere, ca, pe parcursul unei carierrc indelungate, sd rdspdndesc printrb''diverse clase a1e intregii
lumi, iu toate {drile gi in toate limbile, notiunile eserrtialo
ale c'unostinfelor erstronomice, si sunt in situatiir det a
putea face o apreciere statisticii a fiir-rfelol caro se intcrcseazi sd cunoascd lumea in care trdiesc $i vor sd-;i formeze o idee-. rudirnentard dcsltrc minunile creafici. l)intr-un miliard'qi sase sute de nrii cle fiin{e umernc care
populeazd planeta nclitstrd, sunt in jur cle uu rlilion ir-t
aceastA situatie. deci dintre cei care citcsc lucrdri cle astronomie 4111 sypiozitate sau altfel. Cdt dcsprr: cei carc
studiaza si se inifiazl personal pentru a fi la curernt cu
descoperirile gtiintei, prin lecttxa anuarelor $i i.r revistclor de specialitate, numdrul lor poate fj evaluert la cincizc'ci
de mii pe tot Clobul, dintrc. care $ase mii in lrrantat,
S-ar putea trage deci concluzia cri un om clin o, nric:
;ase sute Stie vag p13 ce plar)('td it,aflir si nurniri urrul c.lin
o sutA $aizeci dc mii arc o pregdtire mei serioasd
Ignoranfa generald este rezultatul bietului cgocentrisnt
Ei al autosuficienfei omului. A trdi pentm a gAndi nu 1.c'-prezintS. o nevoie ltentru nirneni sarl apl'oal)c nimeni.
GAnditorii reprezinti excep!ia. T):rcd prir-r itce)stc s;turlii
20

rcugim sh ne dezvoltim inteligenta, si ne cultivdm ntin_

tea, si a4lam care este rlenirea noastrd pe pdmAnt, putenr
fi mu1!umi!i, caci ornenirea este intr-adevdr foar-te obtuzd.
Locuitorul PdrnAntului este inca atAt de lipsit de inte_
Iigenf5, atAt de animal, incAt pAnd in prezent, peste tot
in, Lume For{a brutald este cea care a creat Dreptul Ei
ea este cea cal'e il men{ine ; primul-ministru al fiecdrei
naliunl estct si ininistru de r5zboi ; tloue zecimi din resurselc financiare ale popoarelor sunt destinate unor masacre
internafionale periodice.
$i Moartca continud, ca o stipAni absoluti, sd conducd
destinul onrcnirii.
in realitatc., ci,L ersle stdpAna absolutd. l,{ai mult ca ori
r:6nd in accsti ultirni ani puterea sceptrului ei s-a manifest:rt cu o violentd sdlbatic5. ExtcrminAnd-milioanc cLe oa_
rlcni pc r:Arnpul dc bdi;aie, ea a f.icut si apare milioane de
scmne de intrebare la adr"esa Destinului. Sd studieir
aceastd finalitate suprentd, cdci este un subiect demn de
iiton[ic,
s

Planul acestei lucrdri este trasat de scopul per care qi_l

p1'opllrlc : cle a aduner probe si tldrturii despre supravie-

!uire.' Nu vcfi girsi iiici nici djsertalii literare nici fraze

nici teorii meri ntr-rlt sau rlai pr,rfin captivante,
nici ipotczc. ci doar fapte constatate, si deductiile lor
poetice.,

Iogi cu.

N{urim oare pcntru totdeauna ? Iatd intrebarea. Ce mai

rarrAner c.lin r:roi ?

pcntnr a stii dacd srlfletr-r1 supravieluieste corpului,

trebuie sd gtirn rlai intAi dacir existir, irlclependent cle or_

gauismul fizic.
NouS ne revine sarcina dc a stabili aceas,ta pe baze
qtiintifice, ale observafiei experimentale si nu pe frunoa_
se iit^guntentdri ontologice cu care teologiile, tuturor tim_
purilor s-au mulfumit pAnd in prezent. Si, mai intAi de
toate, trebuie sa fim constienli de ineficienta teoriilor
filozofice tradifionale general acceptate.
27

'

Callitolttl

II

]I{ATERIALISMUL,
DOCTIiINA ERONATA INCOMPI,ETII
$I NESATISFACATOARE
Si nu tte lasim f Lrrati cle itpr'ret''lcr /
COI'EITNiC

de
.^" c'oarrttc qi sd lc co
l; l,r"rlurou ,u
.opiiot consacrot ,,fi

rca filozofig5 3 5fiintgi""

tt

psihicc" conline urmdtoarele

parade ateism era totodate un om bun' Este destul de

doxal. La fel s-a intAmplat si cu Jules Soury' acest "-alcbtor de preo!i((, intnormAntat de ei cu toatd ceremonla
(1)

A murit Ia 2 iunie 1881.

23

22

rilor, cdldurd fard o sursd de cdldur5, electricitate fdrd

corp electric, corlltatil;ilitatc fard substan!e cle combinat, via{q, ser-rsibiiitatea, gdndirea frird un c(rr[] virr cale

sirrte

Ei gdndcste.

Am considerat lteccsar cat ir.r titlul accstei lucrdri sa

folosesc cuvAntul fiziologie. Puteram folosi chiar terme=

nui.fiziologic cerebrali, dar acesta ar- fi depdsit subiectrrl

abordat. Creierul are foarte multe functii pe carc nu alri
preten{ia cd'lc-as putca abolda, dar md voi linrita la
;,rcelea care au un intpact direct ii-r formarea imaginilor
despre lnmea exterioard qi dc.s1>rc ,,eu!r.
De aceea, am ales Jocufiunea fiziologie psihicd, sau.
mai scurt, psihofiziologier. Partea psihicd sc refcrd ia sen_

timente Ei idei, iar fiziologia analizeazi moclul de formare

qi combinare a arccstor se.ntimente Si idei in funclie de
structura si funcl;iile creientlui. Nu atn pretenfia sd introduc o nouii dennmire in stiintd ; tot ce vreau ests ps
de o parte sA delimitez strict subicctul tratat si, pe dr:
alti parte, vneau sd fie inleieasd bine ideea cd prezentarea
fcnomenelor psihice,, cu structura si legdtuirile dintre ele
fine de capitolul fiziologie, pentru cd studiazd funcfia si
efectele sale. Cu cAt psihologia, cel pufin cea tributari
scolii Locke, a fdcut progrese, eliminAnd icleile preconcepute, cu atAt mai mult s-a apropiat dc fiziologie. Cu
cAt fiziologia a realizat intilde1ea dopcniului sdu cle cer:cctarc., a inceput sd sc tearnd din cc in ce tnai putin de
dezaprobarea psihologiei care-i interzicea slteculafiilc. inclrdznefe. ln prezent nu rnni cxisti nici o incloiali ci fenornenelc intelcctualg si rnorale sunt dcterminerte de existen{a {esutului nervos ; fiirita urnaue nu este tclecAt o
verrigA a unui lanf c.are sc intindc. fird limitc bine stabiiite, pAnd 1a ultimcle aninra-le ; si cd, indiferent cnm ui
aborda problerna, f olosind bine_.in!erlets tnetoderle stiinf ei
experimentale, clc.vii fiziolog. Nu plt+, sd concep existenf:,r
fiziologiei fdrd ca teoria sentimcnterlor qi a icleilor sA
aiba locul cel mai ir-nportant((. (1)
Aceas'ta estc baz:r concepfiei materialiste a sufletului.
sd analizezl
rrlur" atenlie aceste cotl-

il rog pe- cititor

ceptii.
(1)

24

".,

LIl'TRit ; La science au point de vue philosophique (paris

P 306; La Philosophie positive,23 nars 1860.

1{373)

Nu trebuic sA admitem existenfa suflctului pentru ci

,,n[r exista calitAti fAra obicctul materia] care se Ie presupund, nu existd gravitalie fdri greutatc, cdlclurd fdral

de
tibilitate,
gAndirea
Ori, n
SUrsd

rd c

nat,

cotnpailitatea,

$i

atT.rc

rerc clc
principiu,.bazati lle cuvantul proprietate.
A identifica gdndirea cu gravitalia. cdldura, efec'tele
lrtecanice, fizice. chimice ale corpr"rrilor rnateriale, inseann{
sd confunzi cele doud lucruri despre care vorbiln: suf lc.tul li nateria.
Voinfa unei fiin{e umane, chiar cea a uuni copil, c5te:
personald, conqtienti, in timp cc gravita,lia, cdlclura, lurnlna, electricitatea, sunt impersonale, incon$tiente ; sunt
rezultatul anurnitor stlri ale materiei iminente, oarbe, in
intregimc materialc ele insele. f)iferenfa intre celc, dou6
obiecte ale cornperrirfici cste cea ca intre zi si noapte,

Mdrturisesc cd nu pot si inlerleg clur-t un olrr clo valui Littrei, ca sef al Scoiii pozitiyisl, s-a mr-rl{umit
cu acest rafionament far.it sir-;i dca seama cd nu ertr decAt
o cerintd dc prir-rcipiu, aproapc nn -ioc de cuvinte. pentrr_r
cii toatd ilrgumclttatia Lui sc- bazcazl pe cuv6ntul ,,proprietate((. Ccea ce ar fi trebuit sd dcrnonstrezer m:ri ir-rtAi
experimental era cd gAndul estc o proprietatc u substan_
tci nervoase, cd incohstientr:l ltoate llrodlrce constient,
cec'a cct in prir-rcipiu constituic o contradic{ier.
Itnportant este ca, incd de la inc
ci disrutii, sa nu nc lucim cu cuvintele. Cc_.
a '? Este,
in opinia generala, ceea ce percepem
noastlc.,
ceea ce set vede, sc atinge, se cAntareqte. tri, bine ! Tr-r paginile urrndtoarc vorn arirta cd mai cxistd in onr si altcev,r
decdt cer se vedc, se simte, se cantArcstc ; c:r rnai existi
in om un element independent de proprictdtilc rnateriale,
ur,r principiu mental personal, care gAr.rdc$tc, care 'vrea,
cafc actioneaza, care se manifestd la clistantd. cars 1.s4s
fdri ochi, dczvdluie viitorul incd ine.xislr'nt. si luc,uri
Ioarea

25

nestiute. A lrresupune cd acerst clcnc'nt psihic, intar-rgibil

invizibil. in-rponderabil cste o proprietate a creicrului,
inseamnd a face o afinna!1c nefondatir, 11p rationament
contradictoriu prin sit-te insusi, ca si cum ai spur-re cii
din sare se poate face zahir ;i ca pestii sunt nistc viefu*
itoare alc uscatului. Ceea ce vretn sd ardtdm ajci estc cd
observa{ia directl si cxltelienfa dc.'vedcsc f;rlttul cd fiinta
umand nu este doar un cor
DroprietSti, dar cste si o fiintd
Dr'oprietdti diferite dc ccle ale
Spiritul dcpiscste corpu.l ; nu eitornii sunt cei cale st.ipAnesc ; ci ei sunt stdpAnifi. Accst rafionan-rent poatc fi
aplicat intregului nnivers, tuturor lumilor care gravitcazi
in spatiu, vegetalclor, animalelor. Frunza unui c'opac este
organizatS, un ou din care iese puiul csle organizat. Si
aceastd organizare cstc cev:r, dc ordin intelerctual. Sniritul
universal ests gtxniprezent; el cr-rprii-tclc lnmca irrtreagi
si asta fdrd un creier rnaterial. lti estc imposibil sd analizezi necanismul de ftrnclionarc al ochiului . arl vederii,
al urechii $i auzului fard sa zrjun,gi la concluzia r:d suitt
constrtiite dc o inteligcnla. Aceastd concluzie este si rnai
evidentd cAnd zrnalizdm ltroc'esul fecunddrii 1a plante,
animalc $i oamcni. Evolu{ia progrcsjvd er, ovululi-ri fncundat, rolul placentc.i, viata enrbrionului ;i ar fetusului, crearea acestei mici fiin{e in pAnteccle nrat.nei, transfolnr;rrea
organicd a rnanei, formarea laptbltri, naslcrr:a copilplli,
alSptarea, dezvoltarea fizicd si ltsihic:i a copilului, r:onstj
tuie tot atAtea doverzi de nccontcstat ale existcnteri uLrci
forte intcligente care stdpAnc;tc totul, organizAnd cclc
mai rnici molecule lai fel de perfcct si oldonat ca sfurcle
planetare sau sideralc din irnensitatc'a ccrlrlui . $i accsi
spirit nu este ,func{ie a creierului
Daca lumea noastri cstc adnrirabil or:ganizati din
ltunct do vederc fiziologic, ea este departe dc a fi perfectl in cazul durerilor ce insofesc rlaternitatca. De ce
atAta suferin!5 ? De cer acestc clureri atroce ale nasterii ?
'Bl'serica le considcrd o ltedcapsd a pdcatului Eve.i. ;Ce
glumd ! Au cxistat Adarn si Ev:t ? Fc.melcle animalelot'
nu suferd $i ele la fc1 ? Natura a avltt foarte putind grijd
de aceste perioade dc chin p6ntru fcmeie $i de brut:rlitatea nasterii ; ea este sigur lipsitd de sensibilitate ; bunut
f)umnezeu nu este blAnd crl creatllrilc sale" n-are chiar
,

26

nimic uman ; pAna si surorile de caritate sunt mai bune

ca el. Grea ploblemd, in ciuda certitudinii existenlei spiritului in naturd. Nu-I putem inlelege pe Dnmnezeu
asta-i clar. Si asta cc dovedeste ? Inferioritatear noastri
:

spirituala.

Cd spiritul, intcligen{a, ordinea nentald, existd in

toate, este un lucru de netdgdduit. Stiinfa experimentall
se dovedegte insuficientd cdnd aratd cd toate fenomenelc
universului se redllc de fapt la clualismul materie-rnigcare,
sau chiar la monismul materie, proprietdfi ale materiei.
Istoria naturald, botanica, fiziologia animald, antropologia, studiazd toate un element distinct de.materie qi rniScare : viafa. Nu ne-a arltat fiziologul Claude BernaLrd cd
viala nu este un produs al rnoleculelor materiale ? Mai
mult, universul ni se arati ca ceva dinamic, cdci rrriqcarea es'te inerentd sls6ilor insisi, iar acest clinatnism nu
cste de ordin material, pentru ca cstc organizLrt in fiinfe
qi lucruri.
Teoria potrivit cdreia gAndirea cstc o funclie a creierului, sau care susfine paralelisntul, ecltivalen{a activitdfii
ccrebrale cu cea a gAndirii, este, a;a curn arratd ti psiirologul Bergson, cu tcltul ir-rsuficientS. Se sustine cd
amintirile sunt acutlulate in creicr', pu!in modificate, iri-r'primate in anunite elelnente anatontice : dacd elc dispar
clin r-nemorie insc-atnnd cir aceste clemcntc in carc au fost
stocate s-au alterat sau au nurit. Inrpresiile produse de
obiecte cxtc'rioare ar fi imprirnate pe creier ca pc o placd
fotosensibild sau pe un disc. Accstc comparatii sunt c'tr
adevdrat superficiale; dace rceastd rremt)ric vizuetla, a
unui obiect de exernplu, ar fi o imaginc Iisatd de acesta
asupra creierului, ar trebui sd cxiste mii si milioane de
inagini, cdci $i cel rnai silnplu seu stabil lucru isi schin-rbi
fclrma, dimensiunile, potrirrit punctultii din ca,rre cstc pri-

lrit ; itnagini fdrd numdr, dcloc identice s-ar forma pe

rctina dumneavoastrd si s-ar transmite creierului, cLl
condi{ia sd nu vd cohdamnafi lei un repaos absolut cAnd
ii priviti, sau ca ochii dumneavoastri si rAmAnd nemiscali in orbite. Ce se va intAmpla dacd va fi vorba de imaginea unei persoane a clrei fizionomie se schimbd. ale
c6rei haine sau anturaj sunt diferite de c'Ate ori il revedeti ? $i totugi este incontestabil cd in congtiinta noastrd
subzisti, cu foartc rnici diferenlc, o itnagins ttnicd, o
27

anrintire practic inrrariabild a obiectului sau a persoLlnei

respective doveclind astfel cd este vorba aici de altcerra
decAt o simpld inregistrate mecanicd. Putem face aceleaqi
observafii $i in cazul amintirii auditive. Acelaqi cuvant
pronunla1 dc persoane diferite sau de aceeaqi persoand
irl monente si in enunluri diferitc creeazd fonogratne
c:arc nu coincid niciodata : currr ar putea fi comparatd
ainintirea cu o fonogramd ? Aceastd singuri consideratie
este suficienta pentru a facc suspectd teoria potrivit c5reia bolile ce afercteazd ruemoria s-ar datora alterdrii sarr
distrugerii atnintirilor inlegstrate autorlat de cbtre scoartil
cet-eJrral

Dar sd vedbrn, potrivit aceluiagi autor,, in cq c'sns15

boli. Atunci cAnd lcziuriea ccrebrald estc gravd
Si rnemoria cuvintelor este afectata tlrciund, se intAmpld
ca o excitatic mai muLt sau mai prrlin puternici, o c'lltotie de exemplu, sA rcaducf, l;rusc amintirea ctrc pdrea
pierduta pcntru totdeauna. Acr:st lucru este posibil daci
informa{ia a fost fixatd in materia cerebrali alteratd sau
distr/usi ? Lucrurilc sc petrec mai dergrabA ca si cum
creierul ar servi la rearnintirea infolrnatiei si nu la stocarea ei. Afazicul devine incapabil sa gdseascd cuvAntul
cAnd are nevoie de el; eI parc ci se invArtc in iurul acestuia fird a putelt sA-I prindd ; in domeniul psihologiei,
intr-adevdr indicele cxterior al nuterii este intotdeauna.
precizia. Dar armintirca cuvAntului pare cd se afld pe
iitrroape ; ,li adesca, inlocuind prin pcrifraze cuvAntul pe
carre l-a creztit uitat. afazicr-rl il vrL folosi intr-ulta din
zrceste

accrstea.

'

Se vcden c'e se intAr-upla in afazia progrr:siv5, adici

atunci cAncl numlrul cuvintclor uitate este din ce in ce
rrlai male. in general, in acest caz cuvintele clispar din
memorie intr'-o anurlitir ordine. ca si cum boala ar sti
gramaticd ; subslant ivt'lt' proprl i dispar prirnehr. apoi
substantivele comunc, ap'oi ad,jectivele si in sfArsit verbele, aceste grupuri constituind tot atAtea straturi suprapusc atinse de leziune unul dupa altul. Dar degi boala
poate avea cauze $i forme diverse, foarte diferite, deoarecc, lezat fiind un pr-rrLct oarecar al scoartei
cerebrale, boala se poate exlbinder in orice direclie ; totuqi ordinea uitArii cuvintelor lirndne aceeaEi. Ar fi oare posibil acest lllcru detcA boala ar afecta informatia
lnsarsr I

DacI informatia nu a f ost inmagaziriatl jrr

crcier',

nnde se afld stocatd ?

Intrebarea ,,unde(( are oare sens cAnd este vorba de
altcEva decAt de un obiect ? Cliseele foto se pastreaz5
intr-o cuti,e, rulourile fonografice in cutii speciale ; de
ce amintirile, care nr-r sunt obiecte materiale, ar avea
uevoie de un recipient $i cum l-ar putea ob{ine ? Aceste
amintiri se afla o'are in altd p'arte decAt in minte ? Ori,
spiritul uman e'ste congtiin{a insasi, iar conptiinta inseamnd.
ul rAnd
Noi pr-rtem adduga
petrece
aicl cd
6lrnrrl:,r fi nrt'' ci
*implu
spirit. i
,, '"u- .',u"ttr ;i;t ;
motiv sd presupunc'm cd spiritul 9i corpul ar fi legate
inseparabil unul de celaleilt.
Se -poate pune, chiar intrebarea 'cum ui-i gAnditor dc;
talia iui Taine dci exemplu, care stia sd aprecieze just
valoarea continutul.ui, structurii, planului unei lr-rcrdri si
care a scris chiar o calte desp-re,,Inteligenta((a putlrt
atribui crLrarea unei opere filozofice secrefiei unei combinalii moleculare a pirliior materiale ce alcAtuiesc crcierul. Acfiunea spiritului perrsona] este atAt de evidentii,
Ce necontcstat in elaborarc.a tr.nei lucrdri, incAt ar trebui si te autosugestionezi sistematic pentrr_r a face abstrac,Lre 0e c'a.
este fara indoialZi rtrgatrlnl
r
nega. Dar, crontrar celor
r
ierul nu etste necesar iti i

Andi.
Se, poat,e obiecta

cii, itr gt-ncrrl gandirea are influ;i cii sldbe;te odat c,u varsta,

cnlatd de st;irear creicrrului

ca Chevreul (178{i-1889) ; istorici (..r Thiers, Mignet,

Ilenri Martin, care ;i-au pastrart pani la o vArsti foarte
inair-rtata viriliiatea si tinsretea sufletului.
+V
(I']aris,

Conferinte.: Viala si c.r'cclintd, in rnatelialisntu.l actrr.tl

1913).

_10

29

Homo sapiens, oitlul care gAndeste : aaeasta este definilia pe care marii fiziologi au dat-o de multd vreme

speciei umane. Oare simpla asociene a atromilor materiali

ce' formeazd creiorul ar fi putut determir-ra aceastd de-

finifie

'.li ula, nu sunt toi atitea" iiovezi ale-.independenlei suIlet,ului'fafd de croicrr ?

Ar fi putut gAndi oire aceastir c,ombinafic cle molecule de hidrogen, ca,rbon, azot, oxigen ?
Biologia este o Etiinld noui. Biologia de'tenministl
este o filozofie ce susfine cd fenomenele mentale gi psitrice sunt eflctelc reactiilor fiziologice. Ori, aoeasta expliealie fiziologica nu repr,ezintd, metaforiic, decAt o

rndrturisire a noputin!ei. Inventarea unui cuvAnt este

prir-itd ca o descop'crire, iar prezc,ntarea ipoteticd a unui
fapt estre considerata o explica{ie.
Senzatia si pr-incipiui vital contiinul sa fie la fel cle
misterioase ca in secolele tr.ecute, in ciuda descoperirilor
tnoderne asupra originii fizico-chimice a activita{ii muslulare. Nu putem sd nu r.ecunoitgtem ca in fiecare dintre
noi, a,lituri, sau mai presus decAt fenom,enele fiziologice,
coexisti un ,,principiu inte,lectuai.(( activ, autonom, fdrd
cle care nimic nu se explicd, cu care totul se ir-rfelege.
Vom ardta imediat, de altferl, ci mranifestdrile norrnale qi cunoscute alle sufletului, de care am vorbit, sunt
un exerrlplu palid fatd de ccle prezentate in capitrjlele

pdsdrele... fomeLa

ingrijitri de viitorul tatd... hrana adus6

Llrmdtoare.

Medicina ar trebui s[ tir-r5 cont de acostc cor-rsiderafii

gi sa se preocuper nu numad de organismul fizic, dar Ei

de dinamismul intelectuail. Un numdr mare de boli rebele

la tratamonte' farmaceutice an putea fi vindecate prin

acfiunea tnentala. Putem da ca exemplu in acest sens
vindecd.rile prin ltipnoz5, prin sugestie, apoi protinsele
nriracole ale ,credinfei religioase incepAnd din vremea
temp,Iului din Epidaur, a cultului lui Esculap, pAnA la
minunile de la Lourdes ;i altdle.
Spiritul nu este Lllta cu corpuJ., nu e,.;te emanafia

acestuia, si se manifestl ca entitate distincti. Voin!a este

apreciatd de cltre, toatd lumea. Pcrsevor,enta, irL aeeastii
voinfA, bunb sau rea, spiritul dc sacrificiu, eroismul, displefuirea durerii, ir-rscnsibilitatea orgar-ricd a nartirilor
care sfideaza .supliciile cctrc mai cumplite, abncgafia, devotarrentul, virtutea si viriile, ntila ;i invidia, priebenia
30

31

\
aici. Ei au mulit fdrA sir aspire la o viafd viitoare, dal
sentimentele lor erau pufin diferite' La 25 4ugust 1892'
i Renau, carc se stingea Pe zL ce
c
a moard o lund mai tArziu) : ,,Sii ne
cresoitrd pt' copiii rloqiri ; este singura slrpravietuire probatd ;tiinlific. pe care o cunoa;iem." Acest fel de a vorbi nu e>;prim5 o negare absolutir, ci raspunde fara indoialS unor probleme care il
preocupau pc autorul . ,,Vielii lui Isus".
I a :20 iulie 1892,' Renan ii scrisese lr'ri Berthclot
mai imPorttant
,..Eveni
general arc locl
r-r-roarte
carei teor-ic de
$co:tln

t(,:t of
, afc, Cfed CU,
suprcm, avautaje deosebite."
lui pentrlt
,, i\ta ocuit atcum cu corectarea
oarte mult
l lr-rr.nul prtru gi cinci clin ,,fsrael'
de lipririt,
s le rcvitd. Daca altcit-ieva I'e-ar I
iadului:
totu;i
nimetli,
girsi
in.
fundul
lini.stea
nu rli-as
in ufttri:r' cle mine si Dumnezeu n'ar gti ce imbr-rnitir{iri
lrs vrca si le irduc, Facd-se voia Do]l'lnuh-ri I hi Lltrllmque paratus." *
Filozoful, fostul teolog, cSt'e pregritit. Cledinl;a sa iLr
Dnmnezeu estc incd treatzS. Po{i sir tii anticiet'ical dar
credincios (ca Voltaire). Renan nu era f()arte dellarte de
ideia r,rnei supravieluiri nedeterminate.
Potrivirl ginerelui s5u, domnul Psichar:i, care l-a vegheat c6nd era pe patul de ntoaLt'c:, Retlztt-t ar fi dcclarat cA nu va supral'ielui nimic dullii el : ttinric, nimic,
nimic. Aceasta a fost convinge rca ultirnei sale cli1e.
Despre' netnttrirea sttfletului, o sutl de alte mirlli lurr-.rirate au fost la fcl de scepticr:. l)ar ele art fost 1-:reocup:ite totugi de aceatstA problemal.
-,\ccerstii eititudine este susfinuti nurnari de faptul cir
ltirn plea putir-r. Pricllt,:meu nLl cl'edea sii existe ct:va mrj
stupicl decit rota!ia PirmAntr,rlui'
Ce este gelndirea ? Ce este sufletuL ? Supt'atraturalt-Ll
nlr crxistii, i:rr su1'lctrtl clucd exisltil indivicluatl , este ia fel
t
latii

Clrtrespondr:nla

(lirltl'(' I)'cllall si Bel'lhc'lot

I'arjs

1898,

sii trdt.riiLetrr
cle naluraL ciL 9i colptrL '\julgcn irr siArsit
'i
dc for:qe qi unitatea de sulrstan!ir'

"i',iiut"u
'1'otul etie dinamisnl' Dinamisi-nuI guverneazl lumi1e. Irletvtor-r l-;t
tcrpretare este

ceaSLi

forfd in

cici ele ar fi f
rra : mai exista in PIus s;i
dinamism,ul
J"tlt-i"i viala fiinticlor :' la otnul evoluat'
psihic este in permaLnenfa asociat ditlttmrsnulur vltar'
spriLr rc:rlitate estc vorba de un singur dina''ism : estc
uoi
orll
dc
lala
si
surd
maDifcstii
sc
ritr-rl naturii, ce
aniirr
i.rrsiinctcle
sii
chiar
din ltunct de vedere imateliai
mirlelor; cl sc manifc'stit inconsticnt in majoritatea olrelelor omenesti, iar corlgtier-rt trumai in trttmiir redus'
.Irebuic sa acceptam ideei-r : unlvcrstil e's'te diltrniisi.l-t
C)for'!ainvizillill,siintcli{clrtlrdirijillr::alLrnri]esialoI

mji. ltilateria se supune.

Mitl.errialisrr-rr.-rl este

o doctl'iLlii

g11;ntit:-l

9i

nesatisfaicii-

loilrc. cir.re nu t'euseslte sil l-re tnrrllut'tleascA pc deplitl'

:\ nu adntite c1,:cit erist,..n{a lnate'riei clolatir cl1 P].ollrjt-'
tiil;i iDscamnit a riustiLte o ii:lotr:zit cilrc Ir',1 rezistii nlirli
,'n..',,Pozitiviqt.ii..scirllea.Iaprr;lurlcl.cx.isttiLLclc]-tilti.
clovezi,,pczitiviste"c'tl1-cdemotlstrcazliciil)otc'zatnrtc'rici cr: dirijeazi totr-rl prin prop-riett''itile jil<'i sc sittteazii
aliitr-rri cle aclevitr. Ei n-ilu clinantisrnr-ri tcliqer-rt carel
rrL-ri.ntit fjinteie ;i lticrurih'
Ilat,rlrialismul,iititcler':ispiirndit,conqticrrtlitr'u1]11
in to;rte paturile sociale, nu cs;1;t' di:catI o tcorie tt ttpilrentclor, cste supraf ata lucrulilor tlc'apLclf undate'
ii von-r de'motlstra pirtile slabe chiar prin metocla exp-i:rinicittali. Vorn ,scoi'ite la ltlnrirla {f i.)$eitla c'-qllnti ltl;i a
lltri,cri:-llisn'illlLli ciatsic. Toaii {i;liologiir 1l:ihici cliciallj

pttbli-

der ISerthelot.
EQ

32

:l --- SrrtlclLrl tltl lrttlitttl LticiorlaliL

este eronati, contrarb realitdtii. Existh in om alteeva

decAt molecule chimice dotate cu proprietdfi ; existd un
element irnaterial, un princip'iu spiritual. Studierea imparliald a faptelorr are sd ni-I reveleze', $ iI vom vedea ac{ionAnd independent de sim$urile.fizice.

CapitoIul III
CE ESTE OMUL ? EXISTA SUFT,ET

Trebuie sd o cdutdtn adevdrul iiinrl f ciir t:

Iiberi spiritual, fdrd nici,.-r idel-: pre(Jnceputd.
DESC]\itN,.ES

inainte de a .incerca sd aflhm dacd sufletul supravieluiegte dezinttegrdrii corpului, trebuie sd gtim mai
intAi de toate dacA eI exista. A vorbi despre perenitatea
r-rirui 1ucru care nu 'este inseamnd o p,ierdere de timp
copiidreasci. Daca gAndullle ar fi emanalii ale creierului,
ele ar dispare qdatd cu el.
Cerc,etarea acestei nofiuni nu se poate face decAt prin
nrEtoda qtiintei experimentaie Ei prin .observafia directd.
Ori pAnd in prezent ps,ihologia s-a qCupab rnai degrab[
Ce cuvinte, de meditafii teoretice, de iporteze.
Vom incerca Fd stabilirn natura 9i facultdfile sufletului prin observalii practice.
Cte este sufletul ? De unde vine acest cuvAntb qi ce
irrseamnd

Credin{a in suflet s-a bazat pAnd ir-r p'rezent numai

disertafii metafizice sau pe pretinse revelalii divine nedovedite ; religia, credinfa teama, nu reprezintE dovezi.
Cum s-a ndscult ideea d,e suflet in mintea oamenilor ?
Cuvdntul l,suflet" qi echivaleniii lui din limbile moderne( spiirit de exemplu) sau din limbile vechi, ca
a u e pr, o e),
anima, animus (transcrierea latind a lui
sp'tritus, ,1, ', x q n e r, i,r, a, alima, suflct, cuvdnt
d. \,o .e;
abur), etc.,
sans'crit analog cuvdntului
implicAnd toabe ideea de suflare ; farti indoiald, psihologii acelor timpuri de demult au asociat ideea suflet
9i spirit (duh) ideii de respiratie. Psych6 chiar, vine de

la ,,a respira".

35

Acegti gdnditori ai ir-rce putur:iior, cilre cont'unclau

esenfa vie{ii ;i a gAndirii corpulr-ri ornellesc, acceptau
ideea rcinvierii, sau a nemuririi :;uf:.tul'-li, si-au imaginat c.i respiralia, sufloLul, cluhul, este cevir carc. peiL'eLse;te corpul in momentul rrrortii Lretltt'Li a se clircc. trltnitdeva si-gi traiasca propria viala.
$i astazi spunem despre cel care a r.nurit c.i ;i-a dart
r-rltima suflar:e, sau gi-a dat dr,ihul.
Dacd o parte a oamenilor crcdeau in continuitatea
viefii sub o formd ir-ivizibilir, altii considelaru itceasiii
opinie ca o manifestarea sentimentelor, a regretuhli, afecfiunii celor rdmagi in viati. incti Je la originca omcnirii
qi-au disputat adevArul sustinancl doul ieorii dif e.ritc,
ba chial opuse esen{ei viefii : spilitr-ralismul pc clc
parli, maberialisnul pe cle alta Dar si unii gi altii jLr-

r-;

ciecau superficial.

llsqqrlltestat ? $i cllm se face cI toati lumea gtie asirzi cii este ."'orba de o gregeer15 ?
Trehuie si fie bine infeles cri enut'r{area unei obserr-;ifii rrcritabjle uu i.rc'buic si fie: ,,Soarele este un disc...
ceva ca un
i'l.c", ci ar tr
qi care imi
,l.isc strilucito
etc"..
fr,rco jml-rresi:r
111'
t

Ia.1ai

in cc

experimen-

trlismirl concluzia ohservalici sale, dacd vret'i sd se men!inir ir-r lirnitele stricte ale datelor expcrimc'ntale, adicd
rL ccrtitrrditiii absolute.
Si chia.r'si ace'st disc es1[e o allarenfd, pentru cii SoaLtn glob.
lcle cste (
cic-o llarte selz:rtiile si pcrcepliile; s'i
Xllr- sii
cu t'eerltalLea, clci aceasta trebuie denrr le con
fulger. trr,rcl zqomotul unui ltun. In
ut't
Vicl.
nrons;1-rirlir,
nrod corr'r:t ar l.r'ebui sai gAndesc : .,arLl impresia cI am

Sensul cttvintelor suflet, Cuh, spirit, tt''ebuie trrcclificat, discutat, analizat. Treburie sA stabilim uigte distinclii e-'sen!iale intre elc deonrec,.- ;rropi:ietei{i1e oi'girnnismului vitt qi elementele psihice sunt clou:i IuclLrri

total diferite.
A9a cum atrigcn ater-rlia regr ctatui trtcu prieic:ir
Durarnd de Gros, fizica ins5si ne ilrvata cii lllebrrie s:i rrc
foli tn de .rn;rrentt) chiar a'ruuci cinci t-i-ranif estiiriic sur-rl.
foarte convingirtoare si evidente. $i lrclrtiie sii le velificdm, si lc dcmonstrirn cu ccit m:ti r.uale rigoale.
C,e este oilre rnai evidert clccAt nrersul ,9oarelui ;i
al Stelclor pe ce r, dcasupru noirs lrA '? .,\ceastil c'r"'ider-ila
n-a fost ea suslinuta titnp do rnii de arri de toti olurlrjnii pandntului ? Itrxistii oare uir r,xem1-,lu nr:.ri .iiustlirtiv
iti acest sens ? Si totugi nu es'ir. rler:lli o irLzie': ilstl,-

l)omia a demonstlat-o.
CA1;i dir-rtre doctrinarii r-io;trl, jurl,:cir id numai dupri
observatii aparentc', .uu s-ilu cl.orreclil ir f i superf iciiil i
prezentdnrlu-nc drrprt expc'rie'irtti si ri.lLlitiLlc cl,curonstratil
o simplii obscrr,atie dilr.ctii ?
,,Soarelc este un disc lutni ll()s ('cLi'(. circuli 1;r,' <Jr'asuI;ra noastlti, d,c la cst la vest, de car-rcl riisaic gi ltAna
apune," iati un iLcleviir biiz,rt 1ri.' obsr:r'vi,r!ic. .1i 1:,roclanrat tintp de mii de rrni.
Cum se face tortu$i ei ;tirrr!a inclrtiznesl,c rii a[ilnrer
cri ,,itccst adcviti stabiiit l.rr"itr .oltser'.,,alie" t lt'., o ct'r)lrr(l

Lrlotiunea cle obicct presupun' existen{a ullei senzaj, ;t '.rnei

mod de a concep
,
a fi atribut'e ale
!l1nt l,o,,ltc
o, acastA concep
ir
insusi ? Nu
tlcsc faptul cii irt fata lucrului sirnliLt, perceput, conceconcepe'
put. exist 6's1r11 s31'c simte. I
sine ci sim{im'
ll
t:xacti'
lnai
fi
Pertru r 9i
lr esenlial, singura
r-frr('rctllem, rteletctr.r. cot-istittticr
ti

rorlitate oferitiir de obsc'r'va!izr dircctit.

IJste absoir.rt nccesar s;i iuirllr atitttcline impotriva

percep radialiile electrice sau undele lllagnetice, negu,ros,,,rtu nott:i. Pentru acestel fiinte (care pot aparfine
l ltor I unti) universul ar ariiter altfel cl'ecAt cel conceput
t)l

36

de canoanele noastre stiiulifice' Putem deci si gre;im

Iuiincl senzafiile noastre clrept reaiitatr', Natula reieLa
es'le alta, noi nu o cunoaqtem ; dar: spiritul trebuie sir
cercetezc.

Singurul adevar inconte:stt.tbil este cir stim cai gAnclin'r si stim cd uu cunoastem alcievdratta realitat'e, tlici
esenla lucrurilor gi a lumii c'rterioare ci nutlai aparen{ele ace3leia transrnise de simlurile noastre.
Ih:zia constituie bttza nu prea trait'rici a ideilor,
senza!iiJor, sentirnentelor 5i cr:edin!eior noastre. Prina
si cea tnai mare iluzie este irnobilitatea lrdmtir-rtului

Ornul se simte fixat dc centlul Uniirersului si qi-a format astf el o imagine in consecinla. In ciucla demonstra{iilor astronomlice, degeaba cautam s5 aflam, sa
stabilim adevirul, pentru ci nu vom reugi. Si ne imagindm o sc-ard frumoasi de vard : celul este senitr.
atmosfera est'e calmd, gi in juruJ nostt'u este o liniqtle
deplinir. Si totusi noi"ne afldm intr'-uir vehicul ce erleargd
Jlrin trnivors cu o vitczi vertiginoasit
Noi.r'ru sirntim nimic din aceste miqciri forrnidabilc:
;rle plandtei pe care Iocuim E:l pt'rre stabilS, imobil5,
cu directii fixe : sus, jos, stAnga, dreapta. ctc. Dar ea
ne poartil prin spaliu cu viteza der 107.000 kilometri pe
ord in jurul soarelui, care;i el, la riindttl s:iu, se migci
in spaliul infinit. Asifci, traiectoria Pamintului nu este
o curba inchisir ci o spiral5 mercu cleschisa, ial' globul
nostru rAtacitor nu a trecut, de cAnd cxista' de doud ori

li'.titudinea Parisului qi 465 n-retri pe secundii la ecuator:

noa:ltri.

IJrecheer noastri prrcepc ceea ce noi llllmim sunete

numai irltre limitele de 32 de vibrafii pe secundd (sut-retele celc mai joase) ;i 36.000 (acutele)'

'afara sim{urilor noastre' nu

De fapt, in r-raturi, in
cxisti niii lumind, nici sttnete, nici miros ; noi am
creat aceiste notiuni per-rtru a pulle:r defini impresiile
1i senza{iilcr troastre. Lun-rina este de fapt rezultatul miqcarii, ca'gi cAldura, qi erista tot atAta ,,Iumin'i" in spafiu
ca qi la miezul nopfii, adic5,, acelaqi nlrmer
si la prAnz
sPatiul infinit
cle vi
are r nrilcarii estc sutretul'
O
nervtll audltiv' Mirosurile
perce
e
in susplusie in aer, care
provi

tivi'
Exista in iurul noJbru vibralii, rriqcari eterate
.sau
aerienc, forfe, lucruri invizibile, pe care nu Ie putem
qi proDercelie. Aceasta este . afirmalie itrlct Etiingificd

sunt

Ilrlrd ratlOlfaIa.
pot sa existc in jurul
nostru' numai lucruri' dar chiar
'intalrgibile,
nu purLem intra
cu
li fiinte invizibile,
-care
spus ci existS'
N-am
noerstre'
i" .o"iu"t prin insu5irilefiind corolaafirmafie
aceastd
existe,
sd
putea
ci cd ar
rul absolut stiintific ;i rationai aI constar,tarilor precedc'nte.

Apart'nfele nu ne dezviluie realitatea

Singura realitate, de necontestat, pe care^ omul o
poate stisfine este ratiunea, puterea sa de a gdndi'
in ciuda,,idealismuluii', anti,,spiritui'rlismului" ;i
s;cepticismului sau, Hcnri Poincare a sciis pagina^Urmatoaie, in care prezenta ultirnii ani ai savantului flancez
Potier, profesor 1a $coala Politehrlica :
Fiind paraliza't, tirnp de doispr'ezece ani a fost lintuit Ia pat, tou intr-un frttoLiu. avAnd adesea nigte
rJureri. groiiznice. Boerlet se adancea lent dar cclt'itinuu,
j.ar crizele erlu lle zi ce trece mai frecvente' Spre sfArde
slt ,-t.t mai rdmisese nimic dilr corpul siiu il-r afard
unul
a
oarbi
for{a
ciecAt
o.ni. S.tft.Lul siu, mai puternic
ri.t, ", cecla. EI cerea si fie dus Ia tScoala Politehnicd
it.t
.;; la $coala Miuelor' Se interesai in continuarc'
pasionase
cc-l
morilcntele cAr-rcl sufer:iilta sl5bea, de ceea
i'r"i"i". ln acest corp din ce in ce mai slirbit' inteligenla

cdrei
,:ilrin"" la fel de vie, asemenea unei for[e ale
ziduri se prabuqesc sub obuzele dtqmane dar pe . care
energia unli sef o face sei fie inci de temut' Cu cdteva
' ieprJt"a"i inainte de a muri imi cerea cdrli de mtrte3:)

3tt

mirticii penlru a cfectllii un studiu rou. P;na ii ultirnl

c'linir el a f<.r:--rt o dov;idil vic a faptr-rlui r ti nintear omului c:;te nai puternicir c.leciL moirliea,i.
Nu, r'rn un adept al spiritismuiui ri scr.is acestr: rtir-r*
clLlri, c:i r.in erclept al rccpticisrnului. itrsii uL-t llrcru incon'tcstiibil estc Adevirul sc impunc. singur si strdluce;re
r.cFnic l--r'r'cum. Silius irt rroaptea itrstelata.
Trebuic. sir afirrn cratl.goric, uruul inseanrni in 1l'imul
r in i[ o fiin!5 curc g.l ndcrste, r:hiar clacit este san nu
corrst.ieL'it de acetrsll:r Nu avent no'i care to'r,i sentirnentul
cir e r-:titfii ? {Jarc un copii pedepsit pentru o greEeala
comi"'qri nu qtie ci a meritat-o, iar pedepsit pe ncdrept
Lu se revolt:i impotriv;r nedrcptirfii ? De unde rnostel]im
aceast.i constiint;i morald ? OmuI a ilvut c;r strd5nogi
i rrirntrlelc. e pt.,cii sieoJogice tertiare, secundare si primare,
6'r7qr|fi;sf3 trt'ptat de la r:eptile pini la maimule. Nu
creienrl acestora a creat congiiinta moralS, gi mai ales
accst sirn! al dreptA{ii ir-rnascut la copii. Putern suslinc
c.-] p1 ovil'le cle la strimogi sar-t c.i a fost oblinut prirr
cd',rc:zr!rc. Doar educa{ie. Dar educalia de unde am mo$tcnit-o ? Toate acestea tin de patrtea spirituala a fiinle.i
noastre. $i nu existir nici o leqirturer ir-rtr-,c acest domer-rirl
intelectual. spirirtual, moral Si tnecanismele psiho-cl1ir-nice ale scoarfei cerebra_le.
Voin{a este in mod sigur- o et'}cl-gie dc' ord.in inteiectual . Sa luAn'r unul din miilc de exempler in iLcest sens.
LIlpoJeon vlea srl cucereascit lunrc'it si sacrificir totul
1r':trtru :r-;i saiisfacc arnrbilir. -,\nalizati tc,Jte ac!.iunilc
sitlc, chia1' c'clc mai llcinielnitatt., irrcepADcl de la carn1::tniar Ilgiittului ltitrir la \\'ai.erloo Nici fiziologia, trici
chit'n.ia, nici {izicl sau lnr,clrrlica tru \-of ilLitea expiica
r.c.-'asti perscnalitate, aceasti conilinuitate a 'ideilor,
acea.stii persevernld, ilcea tii incApi:itinarc. Viblerlii core l'
? Nu este s;trficient. Lt :rd:lncul nostru se aflii o
gAnilitoare, oreie rr-rl ncfiiud deoAt ins,irumentul
f
acesteti;l.

Vojnla omeneascii cste dc. ajuns pentru a dovedi

existenla lumii psihice, a lumii g'Anditoare diferita dc
lumea n-rateriala vizibila, tangibiia.
Actiunea voin{ei se manifesti in tot ce facem. Putem facc cxperien{c folrtc simple
:

* 'Salanti si scriitori, It.

,+0

19fl

Slrnt asezat pc tu-t fotolir.r, cu mAinilc pe genr'rnchi

Cu malur drea;,tii, md Llmuz ridicirLrd unlrl cAtc ttnul
rk:eetcle tr:iinii stAngi; firegte, elc vor caclea la loc' cuni

l si

normal.
.tJar dacr:, oti vreau si nu cildit, '/of ritnlitte ridica te.
Ce antLtne :Lclione:tzi asupra n-tuschilor ? Pr.rr qi sim-

Ltiu

voinla

mea.

De:ci existii o for'fa mentald carc actioneaz5 asttpra

r.natcrriei. Ace esta forli1 are totdetrun:r leedturit cu cl'eiclul meu. Dste o idee iar accasti idce aclioneaza

i!'jupr.t rnnteric,i. Calva iniliali r)u este creic'rul, ale

carei vibr:atii nu reprezidtii decAt ef'ectui.
Omul care igi folosegte minlea qi voin{a este fattritorull propriului siu destin.
Si privirn acum rnai iite'nt gAndirea unrani.
lla constituie dentor-istra{ia perrnarnentir :i cxiSier-r!ei suIlctr-tlui Ciind mcditam, cAnd spunem pur ;i sirnplu
,.g.indcsc" sttu ,,vreilu", cAncl r^ezolvirm o problemd, cAnd
faccm abstractizAri sau gcleraliziri, noi afirmdrrr existcnta spirituh,ri.
ClAndirea este ccl mai pre{ios, mai personal , inrti
ildepc'ndenlt' Iucru pe celre il de{ine omul. Libertat,ea sa
este inatiicarbill. Puteli tortura corpul, il puteli biga
in inchisoarc', il puteti forla prin mijloace materiale
dur nu aveti nici o putere asllpra gAttdirii. Orice a{i
fiLc,c, orice nli spr-rne, n-o veli schimbtr. Ea iqi rAde de
tot, disprerfr"riegbe tot, stiipAncqte tot. Dacti joaci teatrtt
trn, sau daci ipoc'rizia tnonde'ni ori religioasA o obligi
s;r mintir, chiar daci errnbifiile politice sau f inntriciare
ii cla'.r o aparc'r'i!d ingelatoarc, rJrmAne ea insAgi si stie
c(-) vrea. Nu este qi aceasta o clovaclai Cic necontestat a
eristentci SlAndirii, indp,endentl de creier ?
Dovczile existen{ei personalititii umane sunt nenltmnrate : ar fi necesar:l o lucrare specialii pentru a le
cuprind-e. Dar oarc le-arm remarcdt fiecare dintre noi ?
C den-ronslratie fottrtc originalti a ,,existentei sufletului prin studierea efectelor cloroformului 9i a curarei
asupra organismului a lost ficuta nu cu mult timp in
urrnii de citrc ttn sarvllnL'L de renume pe carc l-am cuuoscutr, donrnttl Ramor-r de la Sagra, mcmbl'u corespondettt
al L'rstitrrtulr-ri Frerncez (Acadcmi:t de stiin!c morzrle qi
politjce) tnort in 1ti71 itr Cuba.
:

47

Prin inspirarea vaporilor cle eteL, satt cloroform se

astlel
anihileaza
ext
gicf,
nele aflate
\
le
fAri
o
fi supuse
n
ezi-aI'i
Dar nu nu
asculite ingi'22'azi' ta.ie' tor'
in timp
tureazd
9i nu numai ca rtimiLn total
mod nolmal ar smulge striinsensibi
r se intamplir adesea'. ci1 in
;;t; a; durere 9i
sir aiba niqte senza{ii deo^
so
ii-puf acestui
chiar'
sebit de pldcute,
acest fel'romet-r ca <l
prezir-rtd
Sagrtr
la
de
Ran-ron
iiustrare stiinlifici a existe
suflerir.rl qi corPul nu sunt
ele sunt in mod manifestat
oterului sau clorofurrnultri
de fier'
.l;;";t t";arat, in ii-p ." corpu} este torturat
aici sesutlt
un-ran
CLi" ao.ta elemente oi" ugt"gutului
a fost
spaniol
Savantul
aneste)ic'"
o"."t" de agentul
I
car'e
irapat de .efecrtul Pe
sofiei sale, care! Pe timPul
demonstrAnd astfel cd minte
Ea discuta liniEtirtd cu chir
acesta tAia carnea 9i riervii

iotului ca
dsle momentul
durer-ea a fost

spus

eiau mai degraba pliicute'

ntim cd La scoala de la Nilncy
'

salle

llrin

hiPnozir'

Disrlinclia dintre sutlet si corp, separareit. lor chiar'

ln unetc
poate Ii obs'ervtrti in multtr altc imprejurtrn'
a
dedublare
de
cazuri cle hipnozA, cle somntimbulism'

per!ottalitafii., etc.
Ipotezele fiziologice

ru

it
i
hice
t" H;;lf;;ia.i ot" inclivin
;
Con
totul
cu
sunt
i" "tg""itdestrdma'
se
a
de
este pe cale
ur"ptl ,ri"til 9i :r gAndirii

omenosc este o substanlA

Totul dovedelte c:r suflcrtul
'Contrar
etimoloqiei sale' sufledlstincti falA de corpo ctltitiilte intelectuirlii.
estc
tul nll este, '.respirafie..;
Vomstabiliaceastaperscinallttatelprir.rprezcntar.ea
facultSiilor paranormale cEire n-tlu rlinlic comull ctl

plopt ie'iafile nriarteriale.

42

CalritoIul

IV

F'ACULTATI PARANORMAI,E ALE SUFLETUI,Utr,

NECUNOSCUTE SAU PUTIN STUDIATE,
CARE DOVEDESC EXISTENTA SA
INf,JEPENDENTA DE ORGANISMUL MATERtrAI,
P reseu

ti

nt

e' tt t".l'ifflr,

oiirt

"".Xt

"l

"

pr

mon

ito

ri i"

"

Cdnd erarn copil, r'edean ca u'l

c(rfril,

gdndcarn ra u11 copil, judecarn u,r u.r j,tpil ; dar cAucl arn devenit bdrba',, nr-iL:;r
dczbdrat cle tot ce apartinea copiljricl.
SFANTUI, ]),\',;I]],

Iracultdtile normale ale sufletuiui, puterea cle inie legere, judecata, voin[a, care sunt obioct dc stucliu a]
inr'5tl:-imintului clasic gi ale cirui manifestari sui-ll ,.rbis
tir.riter si permdnente, nu a putuf face dovads cerL;i a jnclependenfei sufletului fafa dc' creier ;i a supraviclutit'ir,
din ctire cauzd am. hotarAt sd aborddrn problema inlr o
iturin.i nou5, depAsind cadrul clasic. Omul este inainte
de torrte o fiinfd care gAnde;te. GAndirea este o lclriitatc-.
I)ar, pe lAnga acast fapt primordial, nu putem cefteta
drlci unele facult6li al.e sufletului, necunoscute ;atr pulin
cerr'ete,te ar putrea sa ne ofere subier:te de investigatii u
cirror analiz6, atenl6, sd ne ajute sa risipim ignorania indel uugata, sd ldmurim problema constitrrfici nrrarstre
atat de limitate ;i sd punem bazele unei Etiinle psrhologlce acceptabile, care sd rdslpundd cu adevlrat aspira{iilol rioastre, dupd ct: s-Lru purtat atdtear disculii sicrik..
in julirl acdloraqi subiecte ? Cine Etie, poate cI fiinta
ralionald va fi in stare ntr-o bund zi sd-qi depdsei,rsca
contli!iu,..
43

Voinla, dovacla speciilll a indiviclualitii;ii tpilitului,

v:r Ii irnalizati ir-r capitolul Llrmdtor alaturi cie.' alte factrrlieili demonstrative. Dar mai intAi, aq vrea si prezini.
itrlr.mitc f acultili rrai puf in cunoscute, insuficie nt strictratc i:And in prezent, pe care domnul Gh. Pilj-rert le-a
cJenirmit cu o expresie foarte potrivita, fcnotnenc tnetaP--irlti ce.
'
Dc exemplu, puterea minlii dc a percepe Lricrttrl
ric(rul-ioscute, sau mai precis, dc- a presimli.

Ce este presentinrentui ? Care este naturrr ai'esl-ei

Lnarrilerstiri a sufletului adesea atAt de sigurir ?
in a,cest studiu itrcs.put cu nrult timp in ur"lr)i ;llt'l
:rdunrit, compartrt, discutat, sute de observalii,
Urrii din cititorii mei isi amintesc poette ci in 1399
arrr {iic ut o anc}rcta lnaliiicd asupra arc:estor facultiii alt-.
sufici,ttlui ;i a manifest-arilor lor iar primele lezlrit:ite
le-arri publir:at in lttcrarrea: ,,Necunoscutul si problctne]c 1-rsihice'(. Au trecut doudzeci de airi dc ani ck: atunci,
iar eu arn continuat sl primesc Lllr mare numir Cc relatlri ale unor c'vcnirrt'ntt' pe care nl-an-I simtit r-rbliqat
sa le verific deoalrece, dc;i apar{incau unor maltori dc
ce-.a rnai bunir cre,dinti, amintirile se de{orme:izii incvitabii si uncori faptelc. par nevclosimiie.
N'rr trebuic sd dirn dovadir de oxces cle zcl iLr;lr:itet)tarc.r acestor fapte. Dar nici in :r le re*pinge cle 1;r l.rnn
incelrut, Adeviinrl se afl;r urtrle'vrr 1a n-rijloc si nu trebuie
-si uilirnr c'i adeviml poate perca uneori nel'crosrmi!.
Ll'n exemplu fotrt'te irrloresant de presentimen i este
irr rr,l;rtallu tirtttatolrre
Dc;innul Constans, rninistru dt irrterne qi pt'-^seclinie
al CoiLsiliului de minigtri, invitat rlc ciire tuiirc l'r c ii'rir
imnrlrrri crr sol ir. la obscrvatorrrl din Juvisy, n,i.ir po,zestit ce i s-a intAmplat lui inSusi,
t,t'ozr.ni;-rl
t- "hi '

Era in 1889, pe vrcrnca marilor diferendc cll flci'L*ralul Boulanger * ;i cu partidul accstuia asupra :tecer;itirlii
revizuirii Constitu!iei franceze. Intr-o dimineaf d, cind
+ Pe care il cunoqtctrnr si
lot, , lrlat' 1i in pulili, A.

-44

crr

cra la tninister, i s-a adus, aliituri c1e coresponcl,:rrfa obi,sriuitd, qi o carte. GrAbindu-se sd plecc la Consiliul de
NTinistri a aruncat-o pe masi si a rugat-o. IJc] d()imna
Constans sa vada despre ce era vorba. Doamna Constans.
careia in acel noment mcnajetra ii aranja pdrul, ir luat
catrtea p,e genunchi gi a vrut sd o deschida, crezAnd mai
irttai ca este vorba de o carte de rugaciuni trimilir de
veri$oara ei..Cu trei zile inainte primise, sustincir ea,
.,niqte mizerii6' care au facut-o si fie mai atentd. Ciind.
c1-l mare atenlie, a dcschis putin catrtca, i s-a p:irut ci
zrireste ,,o porcdrie((. Imc-diat ia dat-o menajerei:
,,Du asta in anticamerd ; este o alta scArbosenie,(.
- iesise
Abia
femeia din camerd cA doamnar Constans, clcs
pletitS, pc jurndtate dezbr,icat5, aleargai drrnii e,r gi il
stligA :
-- ,,N-o deschide, nu te' atinge de ea.(( (De ce l').
Apoi 1-a chemat pe don-ir-rul Casscl, seful Sig,_rranfei
Genera,le Ei l-a rugiat sA exan-ii,neze obiectul, presinii.tinr:l
irA ceva nu este in regula. Domnul Cassel, miscdnd ciir.t.-a, a vdzut niste buc,dli alburii cirzAnd pe masi. l,i:-a
ciat, foc ;i arrc-stea s-a,u altrins Imodiat si-a dat seanrii d<:
llericol, a luat carLea si a plecat let Piefecturir, Ll Ili,ro.
lutor. Dr-ipd o or5 si-a intors qi i-a spus doamnei Corls1 ans
cir in cartc' ser afla o cantitatro de dinamita sufici<:nt.li
per-rtru a face si salli in aar toerta aripa clidirii mini;tcnrlr-ii in care locuia familia Constans. Doarnna C. ir l.,.lina.t gi timlt dc opt zile a fost bolnava.
Acc.asta c-'s'ue intiimplerrea pove'sti tir clc so!ii Consr:ur,r
in fatar a circa douisitrezetcc llL\r oan{'.
Solia nti
ui l ghicit! s:llr. n'lli ntult cltrril ,-,i51,
ir sim{it cu
iutcnsitate 1:l'r-icrolul ir.rr:it i.r alerqat 1tt:
ti:t pinii in antic;rrnr,r.a ntirristerrrlui
iumiLate cle
1:.rc:ntru a-i oltri pe funr,tirlnarii carc vojLlu ser clesr,hidii
cart

ca

Nu

ti

oarc vorba tiici de un g.n cle ve,clre inter.irruar.,. ilc altfel rru arc nici o lcqitlrrj c,r,l

cu simfr;i olfacti v ll cuinelui. Dar

c.stc

? Am

1tu1c:r ir.c'c'rca

sa

c:irmp.rriipi
catti

irstloLiotliLirr lc plar:e si crbservc

45

i,iei, mi-a confirmat faptul cd a facut atunci anilliza

ac.:lei inclrcdtr-rri de dinamitd.
La acelaqi dineu doamna Constans ne-a mai relata.i r.;
iritamplare in c':rre presentimentul pe care l-a evut estr.:
Ia fel de ilustrativ. tridel principiilor mele de a verificir
totul, am obfinut confirm:rroa povestirii de la doctorul
Resseguet din Toulouse, medicul farrriliei Constnns,
1;rintr-o scrisoiLre redatd textual ca Ei precedentele
-l901
Toulouse. 16 maltie
:

Dragd l\{aestre,
NIa simt dator si ri,spund lu intrcrbare\a dulrneavoetstra cu plivire Ia presontimc'ntul dorimncri C. carre a ref,-rzat sd ia un medicament trimis de f:rrmac:ist ; vd voi redn
lirptele a;a cum s-ilu derulat.
Doamna C. ave'a douAzeci ;i trei de ani ; ea locuia 1a
Joulouse; la un moment dart s-a imbolruivit de difterie.
,rr fost chemat doctorul R care si in prezent profesearzi
Ia Toulouser. El a prescris badijonarea gAtului cu acid
clorhiclric. Mama doamneri C. i a dat sticluta cu .rsa-2:isul
a,lid clorhidric ; dar bolnavil, degi forte slabitf,, refuzit
tratamentul protinzAnd cd va fi astfel omorAtd... cA ercela
rtu este acid clorhidric. Dupit cAteva incercAri zadanrice,
cloctorul vre:r sA-i dovedeasci bolnavei cd medicamentr-tl este bun ; el pune ult ba! de chibrit in sticlufa, iar.
irc'esta sc carbonizEazd irnediat ; e'ra acid sulfuric.
Iata ce imi miLi amintesc. Nu mai refin aimdnutrtele,
clar n-arn uitat ca atunci a fost vorJla cle o greEealii
grar-5 a farmacistului care a incurcat una din rt-'tetele
tnele ;i ci"r doamna C., avdnd ur-r prcsentiment puternic,
a refuzat,tratanaentul.
:\m incercat sd caut ;i alte detalii in cannelelelc mele
clin acea vreltte dar degaaba ; stiu nuntai'cd era vorba
cle difterie. Re{eta mea prescria doui flacoanc, unul
pentrr-r caiutcrizarc, .iltul ca pofiune, iar greqeraXn farmacistului ir oonstnl in schimbaroa etichetelor : pot sri afirrn
rd imi amintesc foricitul presentiment al doamnct C.,
('i1fc a salvat-o de ofrtc'tcle groiizni<te ale ilrgcrdrii unei

"i cii sunt de rnultil rr.o,hr., adc.pturl teologiei giiinfilice

(rafe nc salveazi de matt:rialisrnul aspira!iilor religioase
irlc omenirii.
Vir rog sd primi{i. . etc.
B. RESSEGUET
(Sscrisoarea 980) *
ht ce,lc doud exemple de mai sus este vorba de observarca incontestabilS a manifi:stiirii presentimentelor,
fenomene cirora fiziologia materit'rlistd nu le poate g5si
nic'i o explicatie. $i a; putc-a si adaug sute Ce astJel de
lbservaf ii care dovcrdcsc existenf a unor faculid[i necur-roSCllt, deu- car,e nr trebui studiate pentru a 5ti mai bine
r ir-rc si ce suntern ca indivizi.
Nu este vorbn in ai--est catz nj,li dc ltute're de judecata,
nici de transmitere a gtlndurilor, nici de tc.lepatie. Este
tun fcl de preverstire.
An aratat undcv:r i:i I)eLtunay, Directorul Observatorului din Paris, presimfea cir marca ii va fi fatala
si clt ac'eea a refuzitt ntL'rc,u si faca vreo cd.lAtorie cu vaportrl Dar, in august '1t372, o rudd a sa, domnul Mitaud,
a insist.at sii-gi ia o saptS,mainl dc vailanla si au plecat
irnpreunir la Cherbourg. in timp ce sc intorceau la {drm
ch-rpi cc au vizitat rada, vaporul pe care se atflau s-a scufr-rndat din cauzit tr:tui viLnl 1;utornic ilrr eti alr tnurit
antandoi inecefii.
-tjresentirnentele, avcrtiziriie de arcest gen sunt foarte

pcntru i,r fi ir-rtamplAtoare,, si nu trebuie s2i ne

surprindi faptr,rl cA lrrnti.r irjc't.in,a sI gasoascA o explil-lume'roa-(c

ca!ie.
Relatarcar urmdtoare

a fost fdcr-rti cle un otn foarte

echilibrat, re aflandu-se in vizitii la niEte ltrieteni (la
clou.iizq:c:i d kilometri distanl5), irr casa cd,t.ora trebuia
s.i-si petreaicri noaptea, pre-s.imtc iminentar unui pericol
* Ilepct ceea ( e ant spus rnai sus, r,d numer.ele date scrisorilor

sr-thst,ante caustir:e.

Permitetri-mi si vi splln acunt draga Maestre, ci far:

dintre aceia pe carc savantelc dumneavoastr.i studii asupra pluralitS{ii Iunrilor: i-ir'-r intreres;rt si erlotionat
;,arter
46

.Ll

si se hothr5.;te sil so
sa jucAnd carli, aPoi

Spre diminea![ e,a ii

re, chiar in momentt
casei'
intr-o cam'erd situatd in csalalta p'arte a distinct'e
manifestdri
doud
dc
aici
vorba
Este
perccperea l:r distanla a unei nenorociri
1.
rentc ;i nePrevazutd;
aparilia din vis care anun{a moartear'
2.
- scrisoarea
1a1a
:

Dragd Mac'stre,

rdu : m:r
totuqi in acc'eaqi "s-eari' Pe drum m-am sim[itM-am
mai
imilrerlte'
obscdar scntimctrtul unei nenorociri
jttpe
mima
giisit-o
am
sii
9i
lini;tit cAnd am a
carfi cu triste
cind
dureri groaznice de cap (miMarla sufelea
dair: atuuci, intrcb6:nd-o cum se simte, mr-a spus
grene),
'dour*
pulin capul' inainte de a md retrage i-am
li o
nodpte buni' apoi m-am dus in cameobicei
de
urat
"a
ra mea ;i am adorrrit imediat'
Casa este destul de mare, iar camera rnamei destul
.'
de a mea.
de parte
'dorr" zi (20 aprilie) m am trezit scdldat intr-o sureoe qi tremurAnd datorita visului groaznic .pe
cloare
-f-"avut. Sau, mai bine zis nu a fost un vis ci o
""."
,ririn"". Cdnd erarn po punctul de a rnd trezi' la ora q.apte
ora ora, deoarece m-am ult'at rme;i t,reizeci - 3gsa,5l3
p-b malna cii se apropie de pat'
viant-o
arn
diat la ceas
md siruti pe frunte si imi spune
mor, mor l((
-MA,,Adio,
pnegS.team si mA scol qi sa n-rd' duc in camera
mamei, ctin"d a'm e;uzlt mare agitalie in casi. oameni care
r:aalergau. Menajera a livdlit piAngAnd 9i lipAnd' in
-eti m*" : Domnulc., Doamna a murit 1... cd mama s-a
Potrivit spu,se}or servi;borilor, 'ss .)pare
qi .s-a dus it-t camera
s-a intors in camera ei
or ca de obicei Pentru
mineati. in momentul cAnd
tneu. Moartea a fost cauz'ald'
congestic fulgerdtoare'
:
de
anevrism
cle o rupturd
Ei, biite ! Moartca a survcnit exact la ora 7,30, ora
viziunii mclo.
p(: care nr-am sim
I

cine
- su

in
perfect
iost in

(1899) am treizcci;i cinci de ani' sut-tt

, n arr4 av nt . niciodatii
1l:t"t1']1!t]...i.1,, "l:
a sccpti'c falir de povcr;ttJe ( 11 vectcl-Ill sl

Dzrc i dorifi sA-mt

grabi sa vd rdsPund

tit
adr
in

cerrcetari atdt
't'slrA
ci v-am scris des-

de documentate.Mi se p:lre cle altfel

tul'

ALEXIS ARBUZ.'
I(oIm, Gubernia Pskov
Rusia
(Scrisoarea 814)

.l
48

Sufletul nu moal'e nicioclata

49

Sunt prezentate mai sus douh farnte foarte interesante

ailcheta noastrA.
'Delrtru
Indif..*nt cle' stilr-rl redilctirii -- in cerre anumili
9i
termeni pot varia in ra1:ort de mrmoria autoruluiin--sinc
faptele
strilinc,
numelcr
ortografia
c1c'
indiferet-ti

irrarului avut Ce s-a intamPit

dc

tn ('Lllfl

fi
ui

lui, il
InIIuen
cloiala.

uncl
(

are nu cste necesard' Dar

rtr-adevir fiului sdu anunaptul incontestabil in fa!a
Prisos.

onat areastd malrA

asupra

s-a traPsihit'ti :r creiorttlui

dus prin imaglnea sa'

SA ne

t
I

continuim observaliile'
in cati- rpf"*r" eveninrentnl urn'iitor
din
unu]
n-I""i[l"i:-it'gice'? Esti: oricum
ante'

miile de tcnomene psihicc de acest fel'

tr:ebuie doar' sa u'log"ltt car sit ilustritm
""11t:i!?--ll:.:
Ll lncerrril
t".;imti tlte omutui lncA raecunoscute si pentru
si rczolv5m acestc enigme'
rocent care mi-a fost lldus

latA un exelmpLu d"cstul de

fa cuiiorstint;r chiar dc persoanar implicatS'
(strada
l)oamna Malrlchal, care ]ocutestlt' ltt Ptr'ris
Custine nr'. 20, arondisment

si fiici'r
tl posibil."
--"':--

ca
-- rrebuie sa aiegi, o.:,
Niui unul, risput-tsct

moal'
azci,
Ncbu
de n

as

me'a

? i;i sPutrea

ea'

cl'

1i:illJi3 ,"tJllll"$!

zbatc. ir-i
ere nu ac
lot'trrra

ir

sA' se
ird
'rasPunclS'

' Ilste ulor

E-t

50

de ghicit. Solul ei, in vArstd de 46 de ani era acolo,

Iingd ea, per"fect sdnirtos ;i dormea linis;tit. Fiica s&,
venit sd-mi povesteasc
care 'a inso!
acum (iunie r91B), o
stranie halu
ani. Groaza, doarnnei
moasd de s
este lesne de infeJ.es pentru ci ii iubea la fel pe amdndoi.
decdt
in sfarqit, invinsa de o voin!5 n,ai
a ei, care in.sista sd primeasci un rdspun

pAna

ie
la urml in sinea, ei c5. dragostea mat
ocupe primul loc Ei ca igi va sa'crifica mai degrabi so{ul

sd

arichd, caruia a avut grijA

i ziLe,
------ 9i care nu fusese nis'teasc
ia birou (lucra Ia ,,Cade
v
-, obosit qi s-a bagat in pat' Medicul
bluri submarine'()
chemat miercuri n-a constatat nimic deosebit spundnd
ea bolnavului
ci este vorba de o
murit. DiagSAmba
s-a inrdutdlit.
de;i nu exisnosticul pus de medi
cardiace.
tase niciodatd vreun

tragd cartea care. i se

zicem aga, doamne
igitatori care ne invitd
impuneal' Toli am
te dintr-un ipachet. Ori
si tragem ,,lai intd
pe
care o vrea el (excepcartea
noi alegem iritotdeauna
tdnd substituirilc).
Spiritul pe care noi l-am imaginat a ;tiut, a vdzut
poate, cd domnul Marichal era condamnat sd noard
peste pulin timp qi .1-a sugerat so[iei sd-l desemneze ea
insaEi.

Totu;i, in exemplul prozentat, prima ipoteza mi

se

qi de faptul
oriza, poate

diferitd de
cu noi asa
cum se intAmpla in vis, de exemplu. Ori in cazul Fne,'l?ntat este vorba mai intAi de un vis obiqnuit, care spre
trezire s-a transformat in halucinalie.

chal trebuia sd moard atunci, fdrA sd bdnuiascd el insuqi

adevdrarta stare a sdr-rdtlii sale. CAnd murim, nu este
vorba de multe ori decat de punctul culminant aI unei
stdri maladive pe care o ignoram. Te crezi sdndtos tun,
dar un rlu necunoscut te slabeqte treptat. Subconqtientul
soliei, foarte sensibil5, a perceput lpoato incongtient a.
ceastd stare a sanatafii si sfarsitul iminent at domnului
Marichal. PersonalitatEa r-ioastrd este dotatd cu facultd'fi
1
.
incd prea pulin analizate.
Este o ipotezd au:cep,tabil5, dar nu oste decAt o

Am la dispozilie suficiente, relatS.ri Ei foarte diverse.

pc care adiugAndu-le la cele procedente si vd pot oferi
o imagine asllpra irltinderii acestui dom,eniu neeunoscut
pe care vrom s5-l ce,rcetAm.
Am ales urmdtoarea scrisoarc'care -prezintd o intAmplare diferiti de cea prccecletrta, dar nu .mai pulin curioasS. Ea mi-a fost trimlsir din Constantinopol, La data

ipoteza.

Pentru studiul stiinlific experimental ciruia ii dedicati atAtea ore de cercetare md simt dator sE vI semnalez doud cazuri la care am fost eru insumi martor :
intr-o dimineafa, in jurul orei 11,00 a venit ia mine
uir prieten care mi-a spus : ,,Nu gtiu de ce, dar de cAnd
m-am tr.ezit md obsedeazd ideea c5 m,StuEa mea de la

Dacd o acceptdrn, ar'trebui, pentru a o compJ.eta, si

descoperim mocanismul prin care aceastA intuifie a c5pltat forma unei aparilii prevestitoare.

AIta ilpotoza
Nu cumva lumea invizibilA, in mijlocul cdreia trdim,
este populata de fiinle invizibile ca forlele ra guverne?zd
:

de 22 septembrie 1900

Dotnnule Profesor,

5.3

'
ci' c.ii'' ('r I r':'' ''r^., -A clcua zi iirsit I -.i irlti'cil.rt
l'" ('ir I'i' I
..
.,
.
;
i.l
^
1o1;'1ll
1'1';ll:i
ii
tlc r.rr =], js.
avut, clar ,-.1 i-.r i-.tr'l-rnns car
illL-ii
l-tvilltct
iri:estr.r
prontiu!it1.
a
"ir
J

cle ce.

De lu feigstlllc .r.1.ll:l(1..r i s(l 'r

i-a spus so{iei sa-ie: ,,Ctrir nli:L
Italici ntt at murit estc ci to:tLtl

t,

1.t.,r,.r11_

ir

1i c.t

!nstrli
i clovadii q5 4rgclr
t{' illn port a\, stt,ir_
gurile inaliate,"
Dr-tpi, o orii, scr riitit t;ll 1e';earstrit li r c'cle, rr." cllrt,ir
t'1rcr.uai
.iceasti'r cii tcatc \/irsr:lc'au- iirlrorat clt-itlrclr'Iq in

Ntirat cle aceastii scititllbare se duce

AqtcptAnd un r
ncala de a nta I

lil?T,il-1ii"''".,:'i

il,te

sit

Cescoperite, detrei'trrin:rl'c qi explica'ie'

ceara inP,rrrr-rirl,ii

sti-mi

diul presei,
intcresul st

aducir Ia

pte de

iert;11;

ftiii
si vii rog ''x

voir5fl;"1

Dr. L. iUOUGIIRI

dii' psilriatru ia Spitalul rsp.,1 ilul r;rrr

Str. Cabi i\trrr 20, Cunstrrnl;f^
--'
(Scrisrrirrca 1)43)

"r
'rtJ 1Y'

Dupi cunr s,: vcdc, aici estc vorba de clou\ cazrrr'l

1
analoqo clc t,elilpaiic" cleli lrtttin n'.\,,:lI
lt,,,,
: ., I'c\r)o
. --'-'{1or
n';'.':llli:
pcrcclttrtir in stlrc' dl veqhc de
]l''iu
'r''
Ia Consta'.rtino1tol let Cicnot'a ; 2 "'-. .. Asiisilliifgiq' t,tl{,11il
54

Nu este un lucru u9or. Reiatarca tlrmitoarc mi-a fost

1912. fi
Lrimisi clin
irat
ciurcl
a faptului c

1i-a spart capul murind Pe

Constemat, naucit
rrril, <rcclcrm ci lc;irt

Loc.

si inci sull .implesia co;marului

55

va povestesc este purul adevar, ltentrr-r <'i il

respect gi iI admir prea mult pe marelc savant Fl,amrnarion pentru a vd relater alt'reva clc:cAt O.l.r1 adevir,"
LOUIS PERIER
tr'unclionar la primaria din Ct'itc
Ceea ce

(Scrisoarea 2220)
Cum sa interpreiant :rc::sti viziune ?
Spiritul povestitorului a vizut oare accider-rtttl ll distanfd, sau priete'nul i s-a prezcnta't in vis ?
An avut un nlrmar atAt de mare de e:ienrpl: de vedere la distanta incAt prima expJicalie mi sc palc trrai
nlauzibilii.
'Iotu,<i, expediiorul scrisot'ii nu a vlzrtt accidentul,
el l-a vdzut pc priutenul sau, carc. (u cr'rul spart;i horciind ii spunee adio.
Pe de altd partc, dlca ntot-lLtl a su(-'ornbet instantaneu, putem presupuno cd itr acea tragi.:a clipd sa gandit la prietenul siu ?
Putin probabil, dar posibii in fond ; sc clespdr[i-reri
doar cu trei ore mni devreme.
Vedcm.dec'i cAt dc complieate snut aceste probletne.

Abcrdarea analitic'a expcrim'entzild a facultaf ilor su

fletului, trebuie sA ia locul vechilor concep(ii metafizice
;i a termeniLor folo:;iti de acostea. A;a-zisa cunoa;tere:
a suflc-tului se rezturi intr-adevir lzL cuvillte. ln afara
ar.:r-.stor speculafii metafizice care, .au fost considerate
drept bune timp de secole, nu exist5 nimic real, nu cxistd
r-iici un adevd,r demonstrat. De acum inaiilte se impune
folosi4ea alte'i meicde. Aceasta ne va ajuta sd clemonstrtirn viabilitatea analizei experimenta,le in descoperirea facultirtilo-r sulletului gi in ;sub'linierea existen{ei
rnor fenomene paradoxale in,cd foarte contestate, ca de
lxemplu
-- Exercitarea vointei far5 stimuli verbali .r'i la dis
:

tan!5

Transmiterea

Lelepatie

ullor gAnduri sau stari

psihice

-'i"+^-"1ur ^^hi l^r

* Vederea pr-in spirit, fdri q.luLvr
_ preyedere,at viitorului
*- Manife,stirri aLe deceda!ilor in momentul

i-l

(l

:1i dupd.

,morfii

activ
in generla lumea
rul n fa!a, sa
tul ; suntem t
ceea ce este i

vinsa
utr ele
Ior mat

si
cd
rie'

nu indrdzne;te sd priveascd adevde direct gi sa analizoze necunoscua credem ch ;tim totul (l)'.gi cd
cadrului stiintific nu meriti cer-

1e.tat.

D:rr ce p.utern sp..lne acum clesprc persoatlele -foarte

? Ele sunt lnli nlrmeroilse decat putem bdnui'
Goethe Ei Schumann constitttie doua exemp'le remarcabile in acest sens. Votn cliscuta mai tArziu clespre Goethe
! s
ilustrare
gcun.r iatd
si
ionatd de
ild, telePat
su
cle
ra Wiek :
-o
clin 1B3B
Sch
care
presentirnent
,,Trebuie sa-ti vorbesc despre un
timp,ce
eram
in
27
tnart\e,
pAni
24
din
m-a crbseclat,
,pe
preocupat de noile mele compozilii.

sensibile

era imposibil sd gascrsc un motiv pentru aceastd tristele'

Atunci a sosit scriloalrea d"r la Therdse ;1 mi-am putut
cxlplica t,otulr(. lCumndt:l sa il atrur-rfa ci fratele lui,
L)douard, toctnai a n'Illrit.
Schumann a intitulat ,,Narchtstitckc'r (.,Ncicturnd")
:uita ps care ini!ial voiil sd o llllmL)irsca ,;Leichenphant

a51e".

Presentimoutele 1:ot Iuai clivcrse iorrne. Examirrarea

*'r.
tuturor ar necesit:r o muncd dnormi

.
.

--

qi sd

* Schutnan, viala ;i opera

gdsim rttention
.o." in vizi
"lir prietend de
lui aJ Pti:rlesci

sa -- de Louis Schneider si Marcel

e t
mii
6

ele lui DaPresirn{irea

Londra,

caz

car

57

Voi prezenta in continllare r,tn alt caz foarte interesant pe care lady Ecardeley i l-a povestit domnului Myers'
' ,,Cand eram tAndra, avAncl in iur de qaisprezeco- ani,
m-an'r imbolnd,vit de rujeolS. Locuiam la bunici. DLtpd
doua-trei zile de stat La pat, i-tli s-a spus cd pot face o
baie caldd. lncAntatA ;i sinrfindu'ma mult mai bitre,
m-am dus in ba,ie, am in':uiat u;;r qi m-am dezbrdcat
clar, chial ittair-rtc- de a intra ill apa, am auzit o voce
;

vom prczenta it-r callitolele urmSt'care cazuTi incontestabilc' dc' r'cdere prin puterea minlii, de preziceri ale
unor evenimente viitoare, ca ;i de clovezi evidente ale
firc'trlLaliior trattscendente.
Problcrnelei care tneriti toatd atenfia suut atAt de nuIrero:rse qi profunde incAt nr-t putem pretinde vrecdata
c--a am reu;it s! le abordirn pe deplin cici curiozitatea
nohstri este l-nereu treaza.
Ban:rlitafiic viefii de zi cu zi t-ru pot satisface fiinlele
rntelectuale, .-'dti, pL'ntru Cle via{a inseamnl a trdi 9i in
alt plan, supcrior, iu planu{ gAndirii, al spiritului' Dar
si continuinr stitdir,Ll rrostru comp'lrattv
Un inv5fator'r itu o vastd culturd domnul Savelli, din
orasul corsican Costa, imi scria in 19r2
,,Este eviclent ca aicestc chcstiuni ii intereseazi in
cdl mai inalt gra.d pc cititori ;i am convlngerea ca vol
[i in escntintentttl lor daci vd rog si v5 continuati acest
studiu.
Problcma naturii timplrlui este foarte greu de rezolvat. Un n-ratematician cdruia i sla pus o problemd a rdstruns : .,FIa,i sa vorbim despro lrltceval(. Totusi' md simt
dator la vA fac cunoscute cAttlva cazuri tulburdtoare,
carcr nu pot fi Puse Ia iirdoiald.
1 -= intr-o sear5, pe la ora unsprezece, tatd'I meu,
intorcAndu-se acasA inso[it dc un prieten, a fost surprins
sa auclA sbrigate dcr deznddcjdc'' Se auzeau femei care.
plAngeau si qiparr. tri s-au gAndit cd poate s-a intAmplat
ir n:rnolocirc, rli poate' a fost omorAt cineva : s-au oprit
:,ii se uite lar casa de uncle se auziseril aceste lamentafii'
c.lar nu s-a m:ri aruzit r-rimic. A doua zi seara, Ia aceea;i
ori, treca.nd prin dlcptul acdlei cilsc, tatdl meu a auzit
ilcelcasi plAnicte. Dlrr de clata iiccasta' erau'reale. LTr-l
conil. care nu avoe nimic cu o zi inainte, s-a lmboln5vit
N.T.) qi pAnd
climinea{ir de cru,p (popular se 11. gu$ter
o
Villc-de-Pataso,
intdmplat
la
s-a
Asta
seara a murit.
cotnund vecind celeti unde etl 'sunt invd{dtor.
Dolnnul Neipoieoni, sergent pensionar, mi-a po2
vc.stit-urmatoarerlc : Cand ne intorccam inir-o seard spre
miezul nopfii, am trecut pe lAngd doud case izolate,
cufundate intr-o liniste cleplina. Dintr'-odati a n auzit
niqte bubuituri repetatc lll itrterva,lc regulati. crre vttl'art
in ticerc'l rtoplii. Ilrau ca tri;tt: 1ovi1.r'rli de ciocan intr-o
:

rsi intru in cacld am lesinat si am cazut tn

Dregz
ma
mir prepitteatm
jos. Din fericire inainte si-mi p;crd cuf
in
cu
culata
apd
no5tinfa am mai putut sd apuc cordonul soneriei care
atArna de pcrctele itlaturat' Scn'itoarea a vcmit ;i m-a
gAsit, spune ea, cu capul sub aipd M-a trds afard si dorind sa mi scoatel din canera cle baie m-a lovit' cu capuJ
dc' ug6, ceea ce m-a facut sA-mi revin imodiat' Dacd uga
ar fi fost ir-rcuiatA m-a1 [i inolal in mod sigur'"

Ce bizaretrie I A cui era vocea atsta ? Probabil a tinerei insdli care a prelsim{il o posibilti stare de leqin'
CAt de vaiiate sunt toate itcesr.t' avortismente de neinteles ! Da, sufletul omenesc are trisatuti neculloscr-rte dc
stiinla actuali. Elc au inccput si fie studiate prin metocle experimentale ; ;i trebuie sd recunoaEtem' cI in acest
dolneniu nu Putem aProaPe deloc sd facem exPerienle,

ci rrumai si observim,

ceca

ce reduce considerabil cam-

pul de acliune. Iar condi{iile vielii orgdnice terestre sunt

r_' atat de grosolane, incAt ne putem comPara cu o 'npT
intr-o
astronomice
soane care vrea sA facir observalii
tard uncle cerul c:Ste apfoilJle tot timpul acoperit

59
5B

ni s-a Parut noui. Mirturise'sc ci

a':asa
mie mi s-a facut Pdrul n-raciuca si' m-am irrtors
doud
DuPA
inexplicabil.
foarte tulburat d-e' ar:est fenomen
unde
locul
iarasi
trec
Prin
sa
fdcut
a
area
zr\e
nou
rd acele zgomote qi le-am auzit dincioba'
md
sicriul
inchidea
car'e
mPLaruI satului
acu

br-rcati dc 1emn, a:;a

Scrisoarea

nului trrort cu o zi mai inaiute'

d9c3 -- in ziua in care banda Mas'soni I-a ucis pe
MicheCosta
lxeu
unchiul
C'osta,
din
torut lttai"spina'
langello, care mai trhiieqte' itt
la Liceul din Bastia, a avut
strAnsoare invizibild care-i
nica unchiului rlcu cliu Pa

rului MalasPina*

GUVERNUL MAROCAN
Lucrdri Publice
Inginer ;ef

Tanqer, 6 iulie 1918

Dragd Donrnule,

(Scrisoarea 2230)

tate fdrd sd se

fi

oPrit vreodatd'

l,ru.

Petttru a ne
ne ocupa deci
mai intiii cd au
viitoarc iiu fcst
aI doilea rAnd,
libeml arbitru
statAPentru ci timPul nu oxistA ca entitate cle sine
noastrc,
sim[urile
clc
toare, fiind mdsurart ,qi P"i::l"l
pt"1:""1.:T:ilT'
estu
."1 ce se va intAmplia nr-r
"""ti-""t"ror
clinainte
vedea
ptltem
ci
iar faptul
ne impieclicd sb aclionim daci vrem'
Voi incheia acest capitol printr-o scrisoare primitl
luchiar in momer-rtu'l cAnd c]asam manuscrisele acestei

i;ii;i#;

+ Premr-rnitii

cerea viitorului

"

Alte exernplc sunt incluse in capitolul

tl

sd porneasca

: Frezr!

ri0

PORCI]E BANES

Capitolul

ACT4UNEA SPIRITULUI ASUPIIA CORPT]LUI

psihicd.

Iatd a doua intAmplare metr{ionatl in

scrisoare

N{AGNETISM, I{trPNOTISN{, SUGESTTE MENTALA,

AUTOSUGESTIE, STIGMATE

Stiinta estc obiigatA de-'etr:rna lege il

ono:r'ci sa a:ba ctit'ajrrl cle a aborcl:r ttricc
problc'ma care ii aparc itr calc'

Sir: \VIL] IA\'I TIlON'ISON

Printre mr-rltiplele manifestiri atle spiritului nostru

una din cele mai remarcabile este exercitarea voinlet,
chiar Ia distanla, fdrd stimrlli erterni, materiali.

actiona asllpra crejerului altei persoarle prin

Dacd vd aflata Ia cafiva metri de ea, insau la teatru, o puteli determina sd se iutoarod fdrir s5-sl dea seama cii arli infh-renlat-o prin prezenta dumneavoastrd. Acest gen de experienle -au ^..ior
clesiul de cles, nunArui 1or, exceptAnd coincidenfele, fiind

pu
irafla Ia bord.
se-Tor parea
'Nu qtiu daci aceste clouii 1:ovestioare, vi reale.
Pot si
absoLut
sunt
t
ii
asigut'
vi
dar
interesante,
aI
Si
adePt
un
$tiintei
vh spun, p,o d-e :rlti Part't' ca sunt

se

ci imi

corr-siderabil.

Pentru ca cele cinci sinrfuri, itnzul, mirosul' gustul'

veclerea, pipiritul sa poata funcliona, migcarea vibratorie
se transmite din afard cdtre creier, prin intermediul nerca vointa
tactil .
v,
viior

analizez tozrte senza{iiIe

Dacd admitem Probabilitatea c'il unul dirr art'stt'falltt'

gi cu atAt mai mult a'mrbele sii ti avut loc infAmPlator, o
vom gisi infil-rit de midii.
PORC}itr BANES
(S:risoarea 4041)

dirii, miEin inte

dis
Iumea excie la
et
terioarA. Acolo, in interiorul creierr-rltti este cauza care

fie
carea

sa

actineezr'r spirilul.
Vom constata, prin cazurile ol;scrvatc cu mare atenfie,
cic. sugestie, cle ordine transt-llise pritl intermediul gdn-

prilr
doile.4 caz anl putea incerca sii-l erpliclm
cain
vol'bl
\/olr
care
clespre
cxi.ten1a.l.rdcto. ctEr:ico,

Al

ndmitenr, c';te cir stiirita viitorului

e'xplicafia fa,:r.rltir{ilor psitri'-:e incd ner stLrtli:tte ptirrti ir"r Drczent'
szh

II
{

62

tii.

*
,t

,l

diri i, {ard cLlvinte sau gesturi, ci lrttnrai prin voinla,

personarlitateri umand se nlanifestA for,rte pregnant'

ci

OJ

Experienfele l-.ine c'.tnoscute ale doctortrlui Ochoror';icz ii vor permite citjtomlui si jrrdece sinqur, in ctt
nostintri de cattzii.
Doctorul ii acord:r ingrijire r-redica Llnei doamne
bolnava de histero-epilepsie, a cirei s re s-a agravat
;lrin aparilia unor tentative de sinuciderc.
Aoeastd femeie in vArsta de patruzeci si srapte dc :rni,
puternica qi bine facuta diidea in-rpresia unei sanatitr
perfecte. Avea un temperament activ -qi v,eEel, insotit de
o mare sensibilitate morald interioarA.
Er"a un caracter
drept prin exelenfd, de o bunirtate 'profundd si tendinla
spre sacrificiu. De o inteliqenta remarcabild, talentati)
in mai multe drlmertii, cu un dcosebit sim! al observa!iei, cAteodatd lipsita de voinla, era uneori ingrozitor cie
. nehotarAtd,'ca, alteori sii dea dovadi de o hotdrAre excepfionala ; cea mai micii oboseali. rnorala, o impresiL'
neagteptata, flri importanlai, p,lacuta sau dezagreabilS,
ii infJuenfau sistemlrl vaso-motor incet; pe negAndite qi
atraqea dupd sine un atac', un acces nervos sa'u un leqirr.
,,intr-o zt, sau i,nai dcqrab;i tntr-o lloallte, scria dor torul Ochorowicz, dtrpi terminarea crizei (inciu,civ faza
delirului), bolnava a,doarme lnistitti. T'rezindu-se brusc
pe. mine lAngd ea, ne
qi v5zAr-rcfu-ne, pe prie
inuim pentru ea degearoagA sa plbcdtn, sd nu
pentru ar evitet o notta
ba. A insistat atAt de
. r'rizA, am plecat.
Etr cobor ini:et scttra (locuia lar etajul cinci) qi mii
opresc de cAteva ori ascr-rltAnd cu atenlie, tulburat de un
prresentln-.nt neplAcut (se ranise de mai t.ttulte ori cu
cAteva zile inainte)" Ajunsesem in culte si inca nu eraru
hotirAt dacai trebuie si plec satr sd mai stau. Deodatit,
fereastra, se deschise cu zgomot ;i zdresc corpul bolnase brusc ii-r afar5. Mi reped spre locul
vei a
cada si, niaqinal, farii si-mi dau seams'
unde
vointa petrtru a o oblisa sii se opund cI"
imi c
cat s'a--i in'rlt pt'
derii. Era lipsit dd sens, nu.
at'ea unei lovituri,
jucatorii de biliard care Jlre
sau cUvinte.
r irrcearci sd opreasca bila p
opregte :qi se retraePetA de cinci ori
ile
ar fi ob'osit, ramil*
la
ferestrei
mar:ginea
rre
ino5. deschise,
ri-t

o adorn.

Odarta,,adormitii sub hipnozi, prin-rele ei cuvinte all

are l"'
fos
ae voia ctl orice Pre'! si se arunce
clati cAnd incer'ca se sirrlea
ecare
]le

irnpinsir de jos in sus

-.- Clutrt a1a ?
NLt ;tilr...

IaLi

,,Calr
o las intr

lrvit si sii
i!e' DuPi

(Priverdm bolnava pri ntre clergctc'k' mairrii stingi cll

r-'are iini sprijineam caPul).
1 rninut : acliune 7'er0.
2 minute : miEcare a miinii drcpte'
3 rninute : miscateta se intensilicir, boltrava iilct'r-ilrtir
,sprinc'enele qi riciicA mana drealltii'
Nllrturisesc cit it,:'easti expcrien!ti xil*a euo{i(rnat ct:'l
mai mr;lt.
5

Sufletul r1ll 1lloilr.c nicioclat:i

Arrl conlinuat
_- SX se ridice ;i sd vini la mino.
O condrrc inapoi la locr.il slu fari si

intrea1:it dacir este etdevirlat ce s-a scris despre el

iar Mesmer confirhnii

2.

spuu nrlnIc
Ea se incr.untd, se agiti, sr: riclica si vine la In rne cu

rnina

lntir-rsi{.

Acliuire zer.o.
3. -- Sd-gi scoatd brXfara de la mAna stingl si si
mi-o dea"

cc.ari...

T'oate aceste ordine au fost date ment:rl, fjrrrir nici r.ut

gcst, f5ra nici un cuvAnt.
Aceste experien!e de sr,rgestio ntentlrl! :ru fost studiate
ie foarte multit vrente, incepdnd cu Ll[esrler si c]riar
inajnteer lui, cu Vi.rn I{eimont. Iata, printre altele, o experien{a remarcabila prezentata de un martor serios,
s;,tvanl"ul Seifert, care, la inceput, il consider:r pe Mesrncr sarlatln da'lr care pir-ri la urrtr.ir, tr-rai ales sub influcr-ita-ttnor fapte ca cele ce urrleazii, u ajLrns sl-i ;Ldtlitii
te,oriile.

Scenr se petrc.ce iu 1775 in Unguria, intr-un vechi

ll baronului Horetcky cle Hor-ka. lVlc.smer il tlata
prin magnetism, inqriiind in acelasi tirnp qi
bilron
lle
alti bolnavi care veneau sa-1 consr,rlte. Seifert r.lonsicler-u
toltte astea drept o glumi.
Intr-o zi i s-au adus ziarelc; intr-unul din ele n
gilsit o r-elatare desple Meslmer, care ur li reugit, se parc,
ilscuns iutr-o camer.i alSturati, sii pfovoaoe convulsj i
urlor epileptici r-ruurai plirnband un deget, in clirecti:r
itolnavilor'. ,Seifert ajunge la castel cu ziarul in manir qi
il rlirseste pe Mesrner inccniurat de mai rru)fi domni. iil
castel,

66

ziar,

Atunci, destul de nervos, pretinde, sau ceva pe aproape, sa vaclA o experienta cu aceastzi putere de actiune

prin

zicl.

Mcsrher stirteri in picioare, la trei metri de zid, iar

Seifert pe post de observator, s-a aqezal ir-r aga fel incit,
prin uqa intredeschisd, si-i poati vedea simultan qi pe
Lr;rgnetiz'ator gi pe' subiect.
Mesmer a f5cut mai intAi cAteva rnigclri iiniare, de
Ia dreapta la stdnga cu arAtdtorul indleptat spre locnl
unde presupllnea cd se afla bolnavul Acesta a inceput
imediat sd se rraiete si sir se {ina de fnijloc pdrAnd ci

srrfcrrt.

se aseze aldturi dc noi.

Ea se incrLrntir, se rirlic,ir qi vine tre niine.
,,lfr:cl:uie sit n-rai fac.::ever,,, sptrr
Cauta... utinge taburc.:tul, intping un lttrhar cu

in

relatareI.

,,Ce avefi ?" l-:r itrtrebat Sc.ifert. ,.Mi sinrt r.ilr",

spuse e1. Nefiind nullunrit cle rirsltuns, Seifert ccrc o
cJescrir:re ntai clarir a ceea c'e resimte...Sirlt. i s-a riispunri, cil Si cum totlrl s-ar utisca in bnine cle Ia c,'lrelipta
Lir . stiinga".
Seilert i-a cerut sit descr.ie ceea ce simte fi'ir:a a rniii
i,stepta sir fie lntrebat. Dupri c'Atetrra minrrte lv{esrner it
fitcut cu deqetul rligctiri ovale : ,,Ac-um, a spus bolnltvrrl,

totul se invArte in jurul meu intr-un cerc,'.

Mesl:ner inceteazi m
aproalle
lnavul declarit cai nu mai
ric. Si asa
c,
'foate aceste declar'alii
eau perle
ai
cul nornentelc de acliune sau pauzd, dar gi cu genul de
seL-rzalii pe care Mesmer voia sd le provoace.

Ce este sugestin mentala ?

I{ipnotizatorii cred c5, voin{a lor conc'entreazd ,,fluidul" ca pe o dozi de opium, dupd care il proiecteaza
intr-o clirectie aproxir-r-rativA. Acest ,,fluid" este atAt dc
inteligent qj at:it de aurtabil, i4cilt aletrrga cAt poate cle.
repede si-si giseasci drunul, trecAnd peste ziduri si
lrjunge la subicct, il cuplinde, iirr dr.rpi ce subiectul estrr
saturat, somnul se declanselzii i:r istilnlir suu de aproLrpe.
Estc o explica{ie tot atAt de clarir ca cea data in trecut
pentru erc!iunea o1;,iunlrlui. Potrivit acesteia, opiurnul
adoarme ,,pentru ci eI are o calitrtte arlort-nitoarc", s6)uc1

Molidre.
onei,rNun--rai
cir ,,pentlu a fi proiectat., trel:uie. si dovecliru
rrai intii cir existJr acest,fluid, :r1>oi crii ;tiiL si."-qi gfrscasci)
clrunrul gi cir, sfirqit, e1 sc opreqte exact in sistetnul ner67

v
.r

Lil -.r-r'bicctr-tlni", scria doctorul Ochorowioz legat

us1l.

de

Mi se piire c,ir e mai prlrdent si rinAnem la termenul

ric ,,fortI psihic,ii", pe citr.e l-atm lansat in:iinte cle 1B6b *.
Aciiune:i psihir:a a unui spirit asupra altuiu nu poatc
Ii pttsa la iridoield, indiferent de forma in care se tians

Pentru cA, pe de aitA partr', stim ca transuiterea

gdndurilor intre doui persoane a fost dovecliti expcrimental.

Din obserrzatiile telepatice n.rai qtirn ;i c.ii spiritul unui

nuribund care isi dir duhul lir distar-rLi de un subiect,

aclioneazl asupra creierurlui acestuia (u o risa intensitate incAt nu nuJ-nai cir se face auzit, dar ii apare qi vizual, uneori inso{it de zgomote formiclabile.
Un exemplu de imp,unere melit:t)ti ai voinlei uri-a .[ost
oferit de prietenul qi colegul nleu N'I. Schrtrol I cilre i'r
fdcut experienta cu solia sa
:

un rr-rediu potrivit si toate conditiile necesnre urei

trilir:tlorirdri leversibile. Llnda porneqte de la voin!;r A;
r-,n creier B indcplineste zrceste concli[ii: gAndul res]lectiv ctii.rneazi asupra lui si cli,rca hiltnotiziitonrl i.o iere,
0l ii oarnle
Pcntru lr explic:r transrrriterelr gAndurilor s;i sugestir
trentlla s-:r enis si iproteza unei. transmiteri ppin incluctie, :uralogir cele.i zr unui curcnt clectric aclidnrind asLlpr:l
altttiil, firra vreun contact lmaterial, sau ipoteza transmi.tcrii prin uncle herlienet ca in telegrafia fira fir.
A<'!inne..r rner talir 1a clistanlti poate fi corr:tienth slLr
:;t.ste

,,In ziua ile 9 iulie 1887. r're,tm(-.a et:a calduloasd si

vestea apropier.ear {urtr-rnii. Eu imi ficearn siesta legSnandu-mi intr-un hamarc atarnat in sufragcrie qi citinrJ
c; broqurd a domnulul Edm. Gurne1,. Erer olil trei dr-rpi
amiazS. Ldngd n-rir-re, intr-un fotoliu, solia lmea dormea
adtinc. VeizAnd-o astfel, mi-i,r venit ideea sir-i imputt
tnental, ordinul de a se trezi. An-r privit-o dc'ci fix;i cbncen-trandu-mi aten{ia asupra utrtri ordin clar i-am strigat
in trninte: ,,Trezeste-te ! Vreau sa te trezeqti !" Au trecui
trei sau p,atru lninuie fAri:r sir fi oblinut.vreun rezultat-

iltcr115li, 1i1-,.
Clr:eir ce

adeplii psil-iisnrului pr.opuneau cu timiclitatc

oi rrtn trcizeci de ani, c'rl pe niste obserr'atii cliscutabile.
l)c c:-tre nu pulini secptici le ltrivr':ru cu dispref, nu 11tili
prrirte Ii 1rr-rs in disctitie in prezent, ciici asisti,m la trarismisii aniilogr: fr-rcute prin telegrafia fitrii 'fir, inventatji

intle timp.

ntit va r-nai face multe alte descoperiri care ne vr.rl.

ii conceltliile. Un lucru este sigur, $i anulne, cil
mar'c gregeali dacti negiult ceeir ce nu putent exChiar'derr-i arrt fa
( lttctnl)nt'i.rne tol trr-r
r festn )a clistanta, d

are drept instn-lment

"
190?,
6B

J.'or

tie de i
rttta <,a v
ne astlel
c.reiertrl.

fizicii
SC nta-

I Si cj

tt,le liillnt rl..' necunoscutc, edi!ia 1865, il. 13r:; edilia

J1.

.
rr

r-ritasem

liniltitrr
t ars fi
lncercat
t sa citer

cu totrll de itrcercarea mea

ci

am

at' derc;i
clar tot
curAnd

nereuqitS.

DupS circa zece minttte, solia lnea se trezeste brusc,

freac[ Ia ochi, apoi in-ri spune ,nrirata ;i oarecum euervatd : ,.Ce ai cu mine'/ De ce rni trezcsti'?".
-- Eu'? Dar nu {i-ett-n sp,us nimic
_- Ba da ! M-ai sAcait ca si mir scol.
-- Glu,rneqti ! Nici n-anr desc-'his gurer.
Se fi visat oare ? Zise ea mai putin sigurir. I)a.
z(ja- e, imi arnintesc acum ; pur si simplu arn vjsat astar
,
de fapt, iaL spttne, ce ari visat ? Poate cir e ceva
- $i
interesant, arn rispuns eu zAmbirrd.
._ Am avul- un vis foart.e urAt, conlinui ca..' Parc:5
erarn la Rond-Point de Courberroi.e. Batea r,antul iar
vremea gra inchisS. Deodatl am rri.rut o formii t)n-Iel1eascd (b5rbat sau felrteie. nu ;tiu infS;urata itrtr-un cear

se

69

ceaf alb, cetre se rostogolea pe pantii. l,'orma incerc-a zaclarnic si se ridice ; eli voiam si-i vir-r ir-r ajutor, dar mi
sit'rrlearr-r ti.nutA de cevar, p,e c,are nu-I prrteam defini Ia
it-tccput, dar pana la urntd mi-aJr.. drt seanra cii tr-r voiili
c:u orice pre! sii mir scofi din visul meu. Tu irni strigai cu
toati ptrterea: ,,I{ai, trezeste-te !" f)ar eu lezistam si
crarn foarte constienta cir nrii luptnn-r cll succes if'npotriva
clorin[ei tale Ce a mit trezi lotusi, cAnd m-anr trezit
ilcunl, nt,, i ,,1'.',,- in<tit i1 ltrcchi 6rclirrr-rl ttiu: ,.Ilai, trezcstc t(' :"
So.1ia lmca a fost foaltc rnirati'r sii a-tle cil eu ii orcloDasem electiv in gAncl, sd se trezeirsc.ri. Ea nu Etia ce cartc
citcsc, iar pr:oblemele psihice n-eru interesat-o niciodatri
prea mult. N-a lost niciodati hipnotizatit, nici dc t.r-rine,
nici clc altcineva".
A. Schmoll

naris, str. Fotrcroy

Am prin dclcunrentafia mea, tnai I'nuite observatii de

fel. Ci nu totul se poate expl'lca este cert. De ce
il fost nevoie de rdstimpul de zece ninute intre ordin
gi rezultat ? Domnul Schmoll este obiqnuit cu metodele
qtiinfifice. 1i dator5Yn excelente 'observalii asupra Soarelui; n-ri-ar fost colaborator la infiinlarea Societifii As
tronomicc Franceze in I BB7. Faiptul relatat nu poate fi
pus la indoiali qi nici nu poate fi atribuit unei coinciden{e
acelaEi

intAmplitoare.
A vedea gAndurile cu ajutorul minlii este un lucru
obisnLlit Ia sorlndbuli, aqa cum rezultir din lucriirile lui
Deleuze, I)upotet, l,afontir,ine, Charpignon. Ultimul este
foarte sigur de ace.ste fenotrtene:

Noi alm creat adesea in mintea noastrii imagini ficiar sornnambulii pe care ii chestionam vecleau aceste
imiigini. Ar-r.r obtinltt ad'esea riispttnsuri prin c:uvinte,
qersturi, acliuni, Ia intrebS'ii mentale. Alli cercetatori
.are au adresat somnarnirttlilor intreb:lri ir-r li'mbi stririnc,
Livc,

nccnsoscute arcestora, ar.r olt{inr-rt rirspttnsuri cat'e vddeal.t

r-LLr irurnai crttnoa.iterca ljmbii t'eslrer:tive dar qi laptu] c:i
arr intele s intrebirilc, cit ci cltrc ii cercctatortel u: ti emis
rrn gancl Jipsit de st:ns! somrlambulu_l tr-trr ll fost in stare
sa-l perceapd Ei si-i riisPundd,
70

Acliunea cle o ctdornri la distall!5 un subiectrsi de a-i

sugera acliuni pe (iafe acesta Ie indepline;te Ia fel- d':
biie ca si cr,{m ar priuri o srlgestie verbalit a lost cxpcrin-renttrti de loitrte multe ori clt succes'

In creca cc tlir priveste, anl aclltnat dovezi incontestabile alc inlelegerii de ci-"rtre par:ienli aflerli srrir hipnoz;i a
rrnor limbi necunoscute 1or.
. Actiunea spiritului asLrll,r.r trrateriei, si:udiata cle mult:i
vreme, este pursd in evidenla cel lmai bir-re prin efectele
autosugestiei asupra circul afiei sangtrine , ca de exemplu : petele roqii pe piele, congestia cr-rtarnata, vezicaliile,
hemoragiile, stigrnateie sangerande, ctc. .Nutniirul qi diversitatea exemplclor in ace st seus este :iteit de rtlarc
incAt nu rnai putem sir punelm Ia indoialii cr-r stifletul este
altceva dec4t fiin{.r nrateriald pc care o couduce, ci spiritul aclioneazir asupra nateriei, cir intelectul, ideea cea
rnai subtild produce efecte n1-aterj ali', ci puterea minlit
poate ln anumite conditii sit vindece sau si imbolniveas
cd organe a1e corpului. Printre ttceste exr,l,nple, foattc'
interesantd este aparilia pe piele ar stigmatelor siingerAnde deterninate de pttterea credinlei, tt unei idei, ir convingerii. Asa s-a intArlplat cu sfitntul FrtLncisc din
Assisi, sufllet rhistic', extraordirtar de t'redincios. lll a renun{at la Iurnea mirteriali, s-a retras intr-o piidttrc'pentru
a se rLlga qi,

stringAnd pe lArtgi eI ciitiva oart'uc'ni p,ioqi pe carr:

i-a numit Frati mai lmicl lcelugirrii franciscanii s-i.r dus

sd pr.e{ice in Siria qi in }igipt. Apoi it revenit in ltalia
unde, ca urmare it unei vieli tlt' ascet si :i unor postltri
dur'je a inceput si aiba viziuni in cerc, printre altele, ii
i
.\
nger ctl
i
sti
a i-a in-rP
Ainile si
Pr
t
ca
ar coelsta
persistat.
au
Stigmatele
o
stripuns de lance.
In caztrl de tnai sus este vorba firi:r indoiala de acti-

unetr psihicului asupra organisrnttlui, ac{iune atAt de ilnportantd din punctul de- ved,ere al fiziologiei nraterialiste, incdt a fost neqatd pt- firld' Este ciitalogatir drept legendd religioasa. ,,Este ctxttgerat, nu poate fi adevirat"
S-a spr-ts. Cum accste luc:rtLri se intdlmlllau in jurul airutui 1220, erau puse pe scama credtllitSlii Evului &Iediu'
71

Ce martori au v;izut " miracolul i' s-a pl-ls ir-rtrebarca

cblugAri Ei cneclinciosi cetre accel:{ar-t totul r''i-r ochii irl-

chisi.

c1e c'ar.roniz6re a Sfan tului ll'ranc'isc'

i
caruin se atriburie gi altc'nliracolc', t'lll (rste sinqr'rrul de
gerrlrl acesta.
Iatir une'le dintie e1c:
,
O iAniira, ndscutii lir 6 octomblic' I812 1a l{altorl 1Ti
rol, in apropiere de T3otzen), pe ntilme Marria Marl, era
de un misticisn ca,al celui arl Sl"Antttlui Francisc clin
Assisi. Era foarte adnriraJii in satul siLr-t, irlcat a primil,
prima conrnniunc la vir-rsta cle zece ani. Biograful sdn
scria ci o aqtepta cu atAtat ardotlr
,,imediat ce t!
vin )mai presr.ts
primit impirrtAqania, inunclati de
in bralele nla<le orice for'la naturali, ii cirzurt fir

Dar cxeurpiul

mei sale si a lesinat". Credinfa sa'a devenit mai prutetnicd pe an ce trecea, i;i petrecea timpul irr rugaciuni,
aclorairi, ir-npirtAgilnii +i pastrilnd iurimdntul de castitate.
Chierr la Kalton existS. o man5stire a SfAntului Franinul trr:i (fdra regilm de mAniscis,c, cu calugdri
is sub numele de Tl'rereza, in
tirej Ia care ea
Avea 18 ani, corpul o durea,
onoarea sfintei

viuerea. *
CercetAncl ticestc celzrrrj cle antoslrgestie ne clAm seama cii nr-rmeirul lor este cn ntuLt urali ttirrc clecAt se cre-

lies
deiL.

Roh-tl inraginatiei rezuitd f oatrte clar in stigmatele

Catherinei Ernmelich Este imposibil sA nu vezi cii ideca
er lost ceit care a act.ionat asllpra lmateriei-

Flalrnske, )AngI ora;ul Coesfeld, in Westfaiia, 1a B septembrie 1774..'E:r a fost extrem de credincioasS inc.i din
fragedA copilirie.

(Co imagina{ic

Cri stos.

r'tmstitt tt'rt in Tiroi,

lin
l;r Maria l]ominica I'a'zz,at:i, nAscutd 1:r 16 r rtie lB15 in
extatici
Ine' o
localitatea Capriatra
ani e:t
19
la
De
de
cr.rprinsi adesea
irilor pc
ari plH
a ir-rcepLtt sh simtd
c'itz arrerlog dc

stiglnate a

fclst.

Iatii ce
zir.rnilor sal
clec'i prin I

P'recoce l)

ea clespre

i
;vea douilz
patrr.r ani

ntul apariliei vi-

cle a se cdlugari,
pertru cle ani' in

+ Ihterzi;rier drn I{altern,si stjgmatizatele, rle abatele Nicolas

rlin Cirgn,'s. lnarlot' ocular, Lvon 1B+ 3.
73

72

nta,apafilie a
clettr', o ctopil

tionatir de nevinovata lJerna_

are l.r vi.rsta de paisprezece
ani priirea cle
are fiu qtia nici sa sciie nici
sir citeascir, iar de rrorbit nu vorbea decAt dialectul clin
Pirinei) a tivut loc la 11 lebnrarie 1858. Pentru eii lega_
tur-a arnoroersi dintre doiLtrrna P. si locotenentul G. erar
c:unoscut:l in nicul orlgeJ, nu est
I)oamnei din Grotri :r fost asocia
P. Prieterrul meu, comandantul
crLnoscu.t pe: loqttenentut G. (care in n-iorlentul c6.nd a
nr.rrit era qef de bataljon 1a Tonkin) si considerl aceasta
as()cicre a firptclor.(.ll L'c\/A siqur.
Dar aso<:icrea nLl este nici dovediti, tiici necesarA.
Poate ci vedeniile micii t:trincu{c au fost total subiec_
tivF. *
Dar ca si acrjnniten cd manra lui Isr-rs-Cristos a fosl
acolo... cste chiar mai pu{in pr:obabil clecat venirea fru_
moasei doaru'e incri'tinate. \rindecirile cte la Lourdes
abiler qi
esne
ca t:

fee_rice
qi la rr'
gatoare

gioa, lB
pe
farnn sll
ilor.
,,Miracolele" de Ia Lourdes sunt o ilustrare curioasd
dar evidentii a for{ei mentale, a exaltarii, a credinfei,

Trebuie sa admitern existen{a ,,for{elor noastre psihice

necunoscute('.

Sei continuh-n studierea vointe_i.

75

sot.ir c'are rrr*a vizut prirnit, c,And

imboln5vit serios rlupi aceea ,fi"

arn

"uiiz"

J,M. Russel

relletat aceasta experientd. Nu o voi mai repeta niciodatd

76

sosit
:;u.ii..

Capitolul
TELEPATIA

SI TR,{NSMISIILE PSIHICE I,A DISTANTA

tnDERI SI AUDTTII TELEPATICn

Nu

rrorbe

l-apte

; : ,,Asta nu trebuie sir se

.anr anrintit cii rlnmar tre_
rrs, aqa cA va rezolva e.ir
lin umeri, traversAnd hellul

ti

r-t.r.-r-u.n agezat la lnasa

Irflu qi o Jampti.
rpa anriazd. Sunt sigur cle
I acea seari am expediat
)omni;oara
"Klumpkb, din
purtAnd clata
de B octot.nci en vir datoreazii initi_

lucrirrile

clumneavoastr:r

rtind, sirptinAnrl nrmhtoit_

risoare prin pastai, in, care
lre vrl le,_arl povestit mai
na din prietenele noastre.
Nerv york. Scrisoarea
la Netv york, iar plicul
:i iu aceeai;i zi. Deci scrr_

Draga Maestre,

Marti B octor.lrrie sc'rirLr.r ra bir:oul r-reu clin stracrl

Faydea' nr. B, trn a'ticol clespre tinira ,tu,on*".ro".tri

l,furna mi-a scris pe 11 octornl_rrie,

vi neri, spunAnrl
cii pr. do,rnnai Coffin a viizut_o-rr-,iu."r.u,l
trecutd, deci
pe f) Clrrios cste faptul cir incer-c,ancl.
se1 mi_,r vildar lil of:r
1":rl1,l1 ar,,riaiir, ora New \.orlruhri, er a virzr,rt nLr cc
* Carc apoi s_a cjsaltorjt cu
astron(lntul

cngJetz Isaac Roberts.

7B

79

t'ijc'eain in htorriontul acela, ci ce ea Lre flur fiicttt ctt o zi

n-rai inainte, la rlret 2" p.ttt" ora Paristtli.ri.
. Din scrisoare verti vedea cir l)oar.rina Cflin incepe prin

lt

I):rr c'a nn ltrLiea si <.r,rnoarst:ii

nu a fost n ic.jodat;i lotrgrafiat, iar D-na Clolfin l vdzlrt-o lrc tn-timir printa oar:-i
clr.rpii intoarcerea acesteia clin IlrrroDa, cu cAtev:r nrontente inainte de a dcscrie i,l('est interior. I'enomenn.l s-ll
1;rrtclt expliciL lrrin sugestic. deourc'r'c rflirlrlit se l)ri( ep(,,'r
pulin 1a :ista ; dar mam:r, carc errc obiceir-rri de franluzoaicS, nu s-ar gAndi sii numeasci alttol decAt etaiul
pRtru, un etaj situat cu patru etaje pest.e un lmezanin qi
un parter, in timp ce un nerv-5r6tft62, cal'e nu cunoaqt
notir-rnea c1c'mezanin. iar plrrterului ii spulre etnjr-rl I,
atcesta ar fi etljurl ;ase, asa .cr-tnt cloi'Lt.tttla Ccr[Iin ]-a nrtmit. Judecand uumai clttpa atcest faitt'se pare cir dolttnlrr
clescrie apartamentul.

r'lis;tr,rnerea accrstuia de'olire<'e

Act'arstii veclct'e la _ctistanfii, loarte ltLecisi:r, este abso

spontar-rir qi incontestabilir. Dar, lucr.u mai extraordinar incir, este cir vizir-rnea sa se refc.rir l.r ziuar pr.ecedentE, nicidec'll.n lil ziutr si momcntul respectiv, astfel c.r
avem aici de-a face cu un c'l ublu {ertomen de telenatie
in sp;rliu si in tirnp.

lut

Comunicdrile telepatice intre persoane in viati nlr

sunt atiit de rare pe cAt presuliun neavizatii. De exemplu, cea descrisi nai jos meritA toati atenlia.
Cornarndantul T.Ws Avlesltury, care locuiegte in Su-

Scrisoarea erceasta ern insotita cle cea a lrltantei dolllnulr.rj Dawson, datatr:t ia Nerv Yorl< (11 octombric) 9i cartte
descri:r cu exactiteLte, la clictitre'a doittlrnci Coffin, apartameirtul din Parris, situat ,,la etajul qase", vizita domnulLti
Dawson in acest apartarlent, supt:trarel sa pentt'u absen ta servitclarci, punerc'a piltrriei pe o masi, caut,area hArtiilor', dispunereil biroului, tlLoinentLrl c:Ancl s-tl a4ezat s.ii
sc'rie. intr-utt cuviut tolrtc cletaliile as'upra a ceee rt el
a firr'ut ltr Paris

ttcln, cornitatu.l Sui:rey (Anglia), scria in decehblie. 1382:

I"a virr'st:r de 13 ani. cancl valtorul f)e c'rrre mir aflanr
;r etjuns lAngir insula ilali,, 1u est cie Java, aLtl cizut dintr-o b:ircJt;i eram pe punctr-rl sii n-ri inec. Dupi ce m-iin)
scufundir,t de rn:ri muit,e ori, rerzeriinr'l la suprafalir am
irrcercat sit o strig pc m:lnra, ceea ce i*a arnuzat teribil
pe c'ei din echipaj, c':rl'e apol rr-r-urr ironizat in repe.tttte
randuri.
CAteva luni mai tarziu, la inupoierea in Anglia, i-am
povestit mamei ptelc aceasti intAntltlare, adiurgdnd : ,,in
timp ce eram sub ;Lpir, v-aln verzlrt 1-,e tolte stAr-rcl in
aoeelstd camer5 si lucrind la cevtr alb. Pe toate v,am
vaizut : l\ilerma, Emiiia, Eliza si Ellen".
C)ri 'mama a c-'onfirmal ('elL, slluse dc' el adir-rgind
,,Am artrzit cd me"i strigll 1i arn trimis-o pe Entilir si:t sc
Lrite pe fereastrel".
Jinand corrt de dilerenta de longitudinc., ora coreslti.trl
dca cn ora la care a fost lri-rzitir voceii.
O alta scrisoerre a cl-lui A1'Lesbnrv conrpleteazr'i in"
tamplarqa
,,Am vtizut trirstiturile ntalltei ;i ale surorilor,.c:rt-rrent,
rncltilierutr qi inai ales jaluzelele venstier-re' de lnodir vcche. Sora mea r-nai miire stitea lAngiL ntirlna.
CA,t despre oi'a ^accidentului, aceastu se intiimpla din"rineata devrene. hni aimintesc c:i in ajun o barca se
rispur-nase si fusese inrpinsi spre coasti. Ofi{erul ne-a
c1at. orclin sit merger-n sti o ciruta"ln-r si sir o adr-rcern ina1toi, dar L-ru pot si-nti al nirrtesc ora exactir. Pozitia er:t
teribila iiir varlurile se spirrgc.au rostogcilindu-se cu furic.

u0

Collin a vitzut cu adevitrat apltrtamentul. Pe cle altii llarte,

estc'pentru prilma dutl cind mi t-e intiimplii sir r.r.ra iutc.,rt:
arasir la acea,stii orii, CAt despre exactitatctr l)e ('are ( l
are doatrrn a Coff ir-r in vederea 1a cl istelrrl.i este strf icient
sii an.rintesc uimirea acesteia c'irrd a obserrrat it-r apartr.'
nrent soba de ltorlelan, obiect care in, Anlerit'a este necttnoscut.

De mulfi ani cle cind iamilia liree o cunoitste pt' doatr.tCof [in, ne-ur-r] amuzat ailesett ceranclu-i sii ,,rradit" ce
se intampla cu llersoilnc' cal'e ne ittteresitLt, ori si rij,rpunclai la intrebiiri pe cetre noi le sctli am 1te o lttrcaticir r.[r:
irArtie irrdoita qi Jipsitir, pe care ea o linea in nlAnii fili"r
a o -pt'ivi. Itaspunsttrile sale au fost intotcleauni.t clilrt:
5i ciLnd au putut li verific'ate, intotdeiiuna exacte.

na

Binevoiti a acce1.tta... etc.

FRANCIS WARINGTON DA\\'SO:''1
(Scrlsoarea 1003)

Suf

lotul nu nroiilo,niciodaLii

B.l

lJ;rrc;L noarstra a fost risturnatir ; niciodatA nu mi-ant

1r;l2s,i sl'frrsitul atit de aproape. degi miti tlecusef prin

i clificile ; iar aoest incident rn-a impresionat ;Ltat

de nLill incit nn ltcrt uitrt rici uu ittriitrunt;i nici glt-tmc'le llarinarilcjr' : ,,Bdiete, de ce o strigai pc trtaua tr I
Crede,i'ti ci ea ar fi putut si te scoatir din giearele diavolr-rlui ?" ...$i alte erpresii pet c'etre nu pot sA le reprc.
cluc aicir".
ln plus ar-r-r prinrit o scrisoale ;i de 1a sora domnulLri
Aylesbury : ,,Lni amintesc cu precizie incidentul, scrie
ca, aeeasta a produs asupra mea o irnpresie atAt de ptiternici incrAt ntr-l voi ulta niciodatd. 'Intr-o searl stdtearr
lre scalrne si lucreinr in liniqte. Mai intii am auzit Llll
s'ir-igab ,,Mamzi !". Abia am.terntilrat cle vorbit ci vocer
s-a auzib din nou striganC de douar ori: ,,Matnd I Ma:rrii !'

::iluati

oazit.,
clicat
este 'i
uitat

f ri
0r1

cd

ri

t]a
tn
1l

;i,,Pro1llerrc 1;sitricc', iuc'riri cultitrlt pentr-u

iin!i,r viitoare.
1n larnir anuh-li 1B7B toi,uian-r la Ar_rrillac. pe sotia si
Iiice lrea le lirsasern 1a S...lint-servirn (iile-c:t-Vilaine).
Pc 22 dccernbric., fiind la cafene:r, in jurul orei 8,30
searir atr fost cuprins dc d nelirriste teribila, suferinla
l'iir-rd aqa de ntare incit an ie-,sit qi m-arim inapoiat acasi,
undc i.-1,-rtr- scris so{iei o scrisoare celre inccpea astfel
nLrsci-rt,Lrl"

11

l)urrinicl 22 decernbrie, oril 9,00.

Eram la cafenea cu cornesenii n-iei obisnr-rifi c6nd im-anr

aln l-r
t,oate
mAn.
it o
tu te
la \r-ri
chiar
ir. Ccr
Llsti in peritlol ? Ctr ! sp..rne-mi ce ai

elvut la ora rc,.ee.ii

rcpr:t, ernr verlit ncrasir fcar-tc insp;iirnAntat, J'oarte tr-rl[,urlt, aqt simtit o chemaro 1.:resantS : an-r sii'ntit nevoi:t
si iiu singur si sii-ti scrriu pentlu a-{i impirrtlsi irqri,ii,.,.
I

1-1;i

si lrlr st' vedea r-rimeni; era o seard frttnloaszl, njci

vantul nu aditr. Muii\lra a fost pro{uncl tulburatir de aclclls-

ri_tfoi,i lneal.

De ln doarmne creclincioase, dar vizibil influenl:rtc cle

duhovnicii lor, am prin'rit scrisori dure in care .iuri rcf)f i;q;euzir cii nll cred in dogrlelc creEtine ;i ca admit nitsco ,
cirilt' r-idiccle ille telepatiei, viziunile la distanti qi ntesrrjcle de la morti. Remar-c chiar in acest moment o scris;.rar-c trinrisir de o doamni din Salins, aproaltre injurioasl,
:rositiL in acelagi tirnp cu o' alta (scrisorile 913 gi 914 din
colectia mea) ; cele doui:r se cor.itrazic ;i se completeaza
e.i:lraordir-ritr una pe cealaJt:i.
Scrisoarc.a 913 declar:i ci\ totul este lals in telepatie,
qi ca eu sunt cle neiertat cir iau uceste porreqti in serios"
Idi-a fost in-rposibiJ sir continui lectura cirfii dumnelvo:rstri,,Necqnosctrtul", ertit estc dc: riclicoi:r. li.gtc c1l
adevirrat grotesc".
Scrisoare:r 914 spune ur-mirtoarele
...Clonsicler o clatorie si]mi ndr-rc contliiru!iit ]lcrsonaLii
!a .;t"rrcliul l)e cru-e I-ati intrepirins in lliclililc" ,,Ncci-L'

rriciclentuluri copilului".
Iatir ce se intantplase
Pe 22 Ia oi:.t 8,,00 seara, .fiica mea, de $ase suptiirani a fost culcatA, si i-arn spus o sticlE, cu ap:i calcl:l 1:r
picic;are lVlarla ei s-it ctr!crrt putin dr-rpi ir('eea. CAtcv;r
rninute linai tarziu, c'opilrri lt inc:epr-rt si 1;ipe cle durclo,
penlru ci'l i4ra din sticlti s-il scurs qi i.-a opZrrit 1:iciolriseie, iar r.iricutu se zl:iitel de durere. So{ia meu er'a inne
irurrit:h gi nu si-a r-evcnit clcc'it rlupir sosilca rlot'torului,
1:e.;te o ori.
Coincideit{n fi,rptelor si concord;rnta lor pel"f'ecti portc
ii stitbilitir glai!icr lCnoiilii 11c pe sc:r-isolrle: 22 clec. oru
9,t)0 1.,a cafenea cinasem ca de olticei intre ola 7,00 :.:i
r-rra'ti,00, apoi am facut o par:tidir de car{i : timpul inateriari pentru a mi inapoia de la c'atencana situatir la tr50
rle rnetri si a lmir aseza la mlL:lu de scris, ir-rdicir faptul ci
lLrn:ruzit chenrarea sotiei cel nrai <lcvrenre Jle la ora 8,i10.
Copil,ul fusese culcat le ora 8,00 iar ar<'liunear :rpei
iiertc nr,r a putut sii sr: proc]ucir mai larzi'-i clc 8,ii0 circri

nigter

ti

iutamplarre -.

'r,

82

Ii.iLucinatii tolopatice, p.

365.

Continuar:ear scrisorii ('ste I'iirii sefnnilicatic.

Primind aoeasti s;crisoar.e pe 24t dimineata, soiirr rncr,
.i riimas stupcfiatir ; ea ft rrotat irL susul p'aginii : ,,ziua
:

B3

rticit ;i rr-iir ii putttt ltrorrocir arsLtr.a instantant 0

ciii'e s,l consttrtet. iiofia nu isi rnai antinteste ciac jr in
tirnpul itcelei spo-l;ne gAnclurile ei s-:lu indreptat. citrc
Lr.rinc gi riir:i cl:rczj r.n-;r chcmat Elr este tonrrinsJr clc iLceasta,
cliLr :,'rLr isi poilte i.,n'iin ti precis, Prezentllrea f aptelor iit
scr:isoale:u rrei,t clin 22 clecen-rl:rie nti se pafe foartr_.
s.i'-:rr 11

'foirte aceste obse'nralii ne

ii transrnise la distantil.

ik_irreclesc

cit gatrdurile

pot

_.

exaetn.

.ilrlarug cih prin fire:i

ii oi:in natura ocrr_rpatiiloi
.t\Iai
lrclc
rrrint inclinat l,r:ri clegrabii spre stucl iercu reatit,ilii
ltiinlifi.l ciccat spr.e manifestirile mi:itc,rioas;e u1e rrni_
nr-rirr.-r,;lri..ii psihic Nic:ic.rliitll nu n-,i s-a inai iirtiimplat
il

lal i'cr,'tt.

subiriten,:lntt de pi.iirra

r,1a:s:r

GICION

Liii i-'a.z cu tr-rtul rit-oreLrit cls t.*nsrr-ritcre ii ga'c1uril.r,

rlc cci piezcntat c.ltt IJr'. Quint:ir"cl l.L ,ciol,ictiitca cle NIc_
ciil'.n:-i r,iin Angers *.
Ui-r ccpil a.u-ancl rmtri F,ii de s.Lpte a^i [_uclovic, e.lr
cu c:up;icitirti ilririrre c,eror ,uIc cc]eLn_rir,ri
'r:zcs.trrrt
"'.
'i':Llil
i.,,iur-li
co1;,il'lui a rematrcat Lt un not'ent d:rt
c-i : 1 --..pih-rl'u lrscurtiL decAt foarte pu{i. intrebir.ilc
er

.Era pe la iumiltatea lunii nojembric 1BDg. Avcam lrj

ani, virstd la care rlir culcrnt si ;rdormoartr inrediat.
Nu ;tiu de cat tin
i
, clzrr cle
i-r vizirrne ciudata ; lc tatiLl
i
tror"bindu-r-r-ri din cirsa
iLflati 1a
e
tri di
de lrribourg : ,,Dr:rgir Joseph, ili spr_rn un
luct:Ll
trist ; biata ,JoseDh jne, sorir ta, este pc mo-ar-.

[:

Iu

Aceasta viziune nt r trezit, iar er.r r.r,ri*arn zis :

^,Alt,
rste un vis-1" Si t.n-t,!r c,ulcat ijin ,nor-r.
Ilttr viziurrca
nit '1a -[c] cle tristti, spr-rnAncl cu_
vintele : ,,Dragri
, etc..., cl:rr rnarna tn n_a aflei
ittr:A aceasti dur
ve'ste,,.

in fata s:r ori i:r rlancl r.iirspunsul c,orec,t.

a dedr-rs c'ir fi'r siru n'-r curcrrla, ci r-';ri bine zi-;
i;Jiir-c'l (.c'-eii ce manra sa ii trrini'rnite l sau garrclea, Iucrrr
ll:r r'tire r-il l-totar.at sI-l vcrilice. l. ct,nse<:infa, ir rugat cr
1ri: so{itr sa si"1 ij6's(_-hida rrn dictiitn:tr Si s:r-l intrcltc- ltc
rtaiat r,l*luru1 ilaginii din flta ei. Coltiiul a Li*spnn,;
rrl1cdiiri: ,,Estc per.girrar 4I6',, ceet:r (,e eril L,liacrt. I)e zr:c,:
or-i a rcpetiit e.rpericnia si de zece ori t-ezrLltattrl .r 1,i:t
rLibii irrtLriclc.aLtnil

i)e rrici

i-'1

..xact.

Erii su[icient cu mama sir cileirscir in

mafila ta r.ru st
:rsearii la ora 10

o lrazii
iricat cie hrng-ir, r,-.entrlr c.rr baiattrl, intre,lrlrt chiirr. clc url

sp.un incA nilmic

rre:cLlnoscut, sir

11,00. ...irrcearca

lepi'te

EAncl

I'r'uza.

t .\nalcli.,Stiinlelor" psihic,e, rilr-r l9t+; -.\ trll( )l\I( )'1', I':;iir

tralsfornt:iri p ,0.1
*F ('.az pe (iitre 1-am prezctnti,t lil Palis in lSBtt si l r iilui
s-n llspdnclit in lrrilea it-rtlelga,
t-urr.i

c'lcigiii
fainLil

mea nll i'ri pot incleplini aceas.tit dureroi-Lsii inrlatorire.

:r;a cir din picatrt va trel:r-ri sii o faci tu !,,.
lielatarea- este ir-rsotita cle o certific'are erlirttrratii, senrrrata de prrvestitor.
** r. ,{m puhlic;

t-o in Alalele ptlnf elor psrhrce _ octombrre

1910.

84

8ii

.,subsenutatr-tl

in deplina cunostint:i declar cd intdm'Domdicii,er,

1B aprilie .19itI
Irreot
.Jos.
Doutaz,
.

(scr-isoarr:ar 2050)

' Nu rareori cotidianele plirtresc ecouri ale observaliilor de acest fel ,,The Dailv Terlg,graph" din 23 august
1906 a pubiicat intre altele relatiLfea ,unei cititoare refcritoare la fiica sa in vArstd cle trei alni, I{icurltr iqi spit*
nea in fie,care seard rtlgticliunea, clar', intr-o sear:i a refu-

zht sii se ltrrati uoage ca cle obicei pentru sfirqitr-il fericlt

aI c;llirtoriei bunicii'stlle, t'are plecase din Rusia cirtrr:
tru trri voi rnai ruga llentrtt
Anglla : ,,NtJ, in seaLa
ri, repeta e'a, clir:i bttltica it
ca-Lunica si) ajungi
njuns".

,,Cr' .,lrtti

?"

--- ,,f)o, anr var-zlit vaporul in 1:ort. qi ca cstcr loartc

bi.e"'
arj,rl,-rgir cA i,r retin't cli.rt.;i cArrcl i:l
mama sa, a afLat cd. ar:easta intr-ac1-'virr
rrdzus,: fc'tifa ei in vis in aiunuL zilci
sd-si mai faci ru-giciunea obi;nuita. Ea

ct1.nd r,r citit ziarele.

Vecler.rr cAt de rraniate

sutlt irceste povestiri siml:1el,

si intlreuscir faptul oi reaEle
vin
iiutetrtice.
si
sincer.e
litatea rfu se limiteazi 1a sitnpla abordare anatotllict--i'

cilpiti

une0rl

a inceP'ut' Am
un vis Pe cart
m de Paris

for
pri
i-a

te
,,in noaptea de 29 spr-c 30 auplust 1892 a'n-r
ti
pric't'eni
tAniril
Aveanl
o
vis.
de
utt
tuLburatir
la
cle cit-tci ani cu un func{ionar. Taniira p'creche
qi
ceva
an
cle
un
1o
copiii
at'unr intr-o starc
crrteriti,
xjstAnd P
!e r-le insiindtolire'

86

Mintea \nea era deci oareculx preocupartir de starea

rnicu[uiui care pAnzi ]a ulmd, datorit,ii ingrijirilor a r-enlpit
sd sr,rpraviefuiasci iar astizi este un bdielel fermecitor'.
Acestea fiind spuse iatd visul meu :
NI5 aflam in cantera tinerei mele prietene! care, in
1:icioare, imbracata intr-un neglijeu, cu parul rlespletit.
r:u lacrir.nile curgandu-i siroaie. intreaga ei fiinta paren
cuprinsA de disperarre. finea in brafer un copil, cn corpul
slabit qi cu fala sprri\inita de utmarr-rl ei. Acest copil scotea scAncete de sufe.rintd. Deodati am vizut intrAnd doi
oameni care aduceau Lrn obiect mare pe care l-:ru asezi,rt
in mijlocul camerei. La inceput acest obiect nri s-a pir:ut
a fi un c,osciug de copil iar en eranl foarte tulburatii
gandindu-rn5 ca de fapt copilul bolnrv era inci viu si
se afla in br:rtelc nralmei sale. Dupir cAtva timp. nu al
putea spune, cAt, mi s-a p:irut cit acea cutie funebrir ilrccpe
si se h-rngeascl incti;or, devenind s'riicient de mare ca
si cuprirrdri un corp de otr mittur. Apoi cei cloi oalireni
au asezat in eI un cadavru lung, infit;r-tr:rt itri.r-un cearceia'f dlb.

TAniira feureie a inceput sir p'lAngir meri tare, cr-r hohoto

qi sa rcsp,ingi cu mAna libera pe cei care
incercau in zadar sir o indepirteze de la zrcest spectacoi
trist. Refuza cu indarjire : pentrrr ea nu lmai exista ninic,
sfAqitoarte

nici familie, nici copil, in afara de moltul iubit pe care

voiau sd i-.1 ia gi pe care nimic in lume nu ar ii putut
sd-l inloclriasci, spur-iea ea.
Ca in orice vis, imaginea s-a trrllturat devenind confuzd, astfel cd m:"arr tiezit numai cu cAteva amintiri
neplScute din scena principal5, dupet care i-:rhn spusj

servitoarrei cd ceva trrebuie sit se fi int:implat prietenilor

nogtri, pe care ea ii cunoqtea. NTa qandeam cir tAnirra
mea prieteni care era ierr insArcinati, va naste al treiiea
copiJ inainte de termen.
A treia zi de diminea(ir, pe I septertrbrie, sotul meu
intra in carnerd tulburat, tinand in ntdnir o scrisoare de
doiiu, ;i nu-i venea si-gi creadd ochilor , mi-a citit
invitalia la funeraliile prietenului nostru pe 30, august
1t192 la veirsilar de treizeci si qase de ani. Nefericitul er
murit in floarea vArstei, in urma unei epidemii.vest
de holer5. ctire a atins, mai multc comune situate la
dr'
Paris, in vara anului. 1892. ln timpul celor cAtcva ore ck:
B7

incerclri

dispertr'te' pentru salvarea l-toinavului, tAnar;.r

so{ie (qj eu am simlit aceitstir dorinfii a ei) s-ar gindit
ca poaltc-. solultmeu, cat'e este rlledic qi llrieten al lor, a;'

L,.ri

li ptrtut gisi un mijloc de a-l

saltra.

Cine poate exp)ica aceasti atr:tc!ie tristerioasA ?

tr'aprt ss1. gA er,r an-t vitzrrt in vis nrornentuL aqezdrii in
coqciug a prietenului rrosiru qi ci:r t-otttl s-a intAmplat a;.t
cum anr povestit. Deoesul survenind intre orel.e 1ti,00-17,00, ca rrrdsura de saiubritate corllttl iL fost asezat in
r'oQciuq in seara aceleriaqi zile, pe 30 atlgust. deqi se
fitcilse deia no;i'te'
,,\. F,er'n
l)ttn sur*r\urc-rrr, 6 iunie 1BB9
(Scrisoarea 671)

Aceste viziuni J;r distanta, ac,cste ti'ansnisii telepatice,

monreLrtul in cure am v:lzut sccna.."Trebuie sA lnr:ri adaug

ti este singr-rra datd cand solia mea a leqinat. Atunci am

llovestit mai nnltor prieteni aceasti intan-rplare. '

RICFIARD SEARLE

"

Criltnunicdrilc psihice, mentale, intre vii, iau uneori

lorrlar:ruditivir, dupir cunt am vdzut deja. Se aude o voce,
un striqit insistent ;i acest apel corespunde unei dorinte.
unei interrlii, unui proiect, unui fel de ordin indcpirrtat
cairuia este bine si te supui. Iata Lln (.az cu totul deosebit care i s-a intdnrplat cloctorului Nicolas, contc de Go-

din Corfu *.
1869 eram m

r'renr.vs!

In

acti. prirr
la garni,
cle iirsulii

ordin al ministrului

zoana din insular Zan

uncle trebuia sit-n.ri

irca

dou5

nu se produc nutnai in vis ci qi in timpul cAt alipim.

deci ne arfldnr intr-o stare de somnolenti. Pentru exetrl-

plllic'irrr: sir,citim observatia rrrutiitoare, pe care avocalul

Searle ar tr:jjmis*o Societatii de Cercetiri Psihice, Ia dat:r
de 2 noiembrie 1BB3
Intr-o dupa amiaz5, aqez-qt la biroul meu din Temple,
redactam un memoriu. Iliroul se afla intre o lereastri
si semineu ; ferezrstra are vederc' chiar spre Temple. Deodat,j ,lmi dau searna ci, privind prin geamul de jos
situat cam la nivelul ochilor, vAd fala qi capul sofiei
mcle i era culcatd pe spate, cu ochii'incl-ri;i, cu fala palidi
ca $i cum ar fi fost moartd. M-ar- scuturatr am incercat
s5-mi vin in fire, apoi trl-am ridicitt qi dm privit pe
fereastrii : n-am vizul decAt casele din fa!-r. Am aiuns la
concluzia cii am atipit si apoi am aclornit, aqa cI !m-am
plimbat ltrin cat-erir c:r sA rril trezesc complet, dup6 care
am continttat lmunca uitAnd de inciCent.
M-arn inapoiat acasA la orat obiqr.ruiti. La nrasa de
seard solia ml-a spus c:i ea a clcjttnat la o prietenit care
locuia in Glouce,ster Gardens, ttrtde a'Iuat-o qi pe neproata ei, care locuia la nc,i. irr timpul ntrtsei sau irnediat
dr.rpd aceda letita a ceizut. s-a tiriat Ja fald ;i i-a curs
sArrge. Sola a leginat cAnC'a virzr-tl sAngele.
' Mi-arn alnrintit ceeer c{r t'izusem elt pe fereastril ;i am
intrebat-'o' Ia ce ori s-au.intAinplat t,oalte aslea. Ea mi-a
pispuns : la ora douh ;i cAteva minute, lJr:a chiar n-to:

88

auditivA. Nu mi,r deterntrnase nimic sd md gAndesc la

nurnele de Voitelra pe citr.e nici micar nu il cun<lstean-r
1x:rson:rl cu toate ca il yAzusem o clati, cu zece ani ir-r
urlmi. Am incercat sd-m\ astup lrr.echile, sI discut cLl
ceilal{i calirtori, dar degeaba : auzeam in continuare acer
voce. Dupi ce am ac<tstat am n-lers direct 1a hotel unde
am inceput si-mi despachetez bagaje'le, dar vocea continua si n-rii har{uiascd. Pu{in mai tArziu a venit un sjervitor care m-a anunf,at cit un ddntn vrea s5-rni vorbeascii nfgcnt. ,,Cine este ?" -- I--atrl intrebat : ,,Domnu1

Volterra"

mi-a rispuns

el.

Acesta -a intrat plAngir-id cu disperare gi m_a rugat

sd-l unnez itentr-u a-l vedea pc. fiul -qdu care era boh-rav.
L-am gasit pe tinir pradir ncbuniei si delirului. ciez_
bricat, intr*o canteri goerld, gi pe care nu mai void sd_l
vada nici un lmedic din Zante. Aspectul sdu hidos devenca si n-iai in-gr
in_
solite de fluieri
de
anirnal.e.

t'adca irr

Uneori
qenurrc

eori

ori

r llalucirafii telepaticc, B. 2911.

Bg

vorbea 5i se certa cu fiinfe imirginare. crizele'violente

erau Lineorl unnate cie sincope prelungite .li ,conrplt'te'
CAnd arr deschis Llsa camerei ,q-a repezlt Ia lmrne . "lJ
furie, clar eu am rdmas nemiscat ;i l-.am apucat de mAnd
fix. Dupd cAterra c'lipe p'rivirea sa a inceput
i din intensitate, apoi 'a'inceput sa tl:enlure
pirnAnt, cu ochii inchisi' Alm efectuat asup
pase nagneti'ce iar dupd o jumirtate. de
,o.rlt"
lui n-rai
a durat
;;; ";; ir-r tranqd de somnambulism' Tratamentul
el mai
la
obser:vat
am
care
in
jrrlrnatate,
timp
a"ra l".i ;i
nu
boala
rrindecare'
Dupi
interesante.
nulie simptonie
a mai recidivat".
O scrisoare a D-1ui Volterra, adrr:sati crlr.rtelr-ri Cionemys, clatatl 7 igrnie 1885. a colrlirrrat pc deplin re-la-;
tarea doctorulr-ri lJicolas.

Auditia lar distan!5 prezclrl.atir in cot'itinuerre cstc de

conceput claci nu admitem c:i sp'iritul, sufletul, entitatca
noastr:i psihicii (sau oricare ar fi de4utrirea pe care o

folosim) acfioneazA indiferer-rt de cr:rp 1i de influcnta simD-l Rod FrYer scrie +

tnrilor
'
Ianuarie 1883. ln toatirna anttlr.ri 1879, a avut loc un
eveniment ciudat. Unul dintre fralii mei lipsca de acasd,
cAncl, ir-rtr-o dupd-ami:rz6 pe la ora 5'30 am fost surprins
sA mir aud strigat pe nLrnl.e' Am recunoscut atAt de clor
vocea fratelui meu incAt I'lin inceput s5*1 caut prin toaki
casa. Neglsindu-l, 9j qtiindu-1 la 40 de mile (60 de kilornetri) distantA, am creztrt pind La urmd cir am avut o
iiuzie qi nLl rn-am mai gandit la aceasta-'
DupI qaze zile, cind fratele hneu s-a inapoiat, - mi-a
povestit cd a fost pe punctul de a arzea un accident foarte
serios. La coborArea din tren i-a alunec:at piciorul si el
a cizut pe p,eqon... ,"Ceea ce este curios ci atunc'i cAnd
am sirlitii ci voi cddea te-am sl-riqat"' Pe nloment acest
-a
lucru t-tu
'ioi'rat,
:

intamplat
exact cu

mi-er
l-atm

de

at
D-l Johr-r I
scris cele ( c urlneazA
Road, 16 nov 1885' In 1879 fdceam c
Nervbridge
"tirlrpul
clreia a trebuit si n.rir ollresc ia Gloucd torie in
un iuncliorral'
cc er. La col,oierea din tren am c5z't iar El
nr-a intreridig'
si
mi
cle la calea fcrat;i m-a .iiutat

Chestionat,

6];rca ain pirlit cevar ;i dtica lmai sunt cu cineva ; i-an-r

r:ispllns negatir. ia intrebari qi l-am intrebat cle ce se
interesFazii atAt. EI mi*ar riisput-ts : ',Pentru cit lli pro'
n11ltat nutttele de Rod".
La sosirea acasi am pbvestit incidentul iar fratele
mer-r m-a intrebat ora qi ziua. Mi-it sltt-ts apoi cil in acel
rnonrent m-a zruzrit strigAndu-l, cii ela vocea mc'a ;i cd

[1[

m.a ciiutat prin toatl

casa.

Toate acestea reprezintii fenonrcne de te'Iepratie, transnrisii psihice, incontestabile, care evidentiazl facultAlile
transcenclerrte ale sufletuiui, diferite de ceea ce ne invatI la psihologia fiziolologicit ciasicd : sunt viziuni si auclilii la distanla prin uncie psihice.
Transmiterea gi.ndurilor qste tot artit de siguri ca si
llsl5sriterea cildurii, a lr-rminii. a elec:trictti{ii, e magne-

iiiJ,ntrlui solar.
Viziurrea telcpatica se produce fird ajuton-rl ochilor.
I)istarrrla sniu o,bstacolele m4teriale nu o pot impiedica.
..\deseori pi timpul qi sprliul sunt la fel cie indiferer-rt.
Poate fi vdzut un eveniment prezent, trecut, sau viitor.
,Aceastir funclie psihologicii dovedegte existenla unei facultiifi a spiritului indepenta de organismul nostru mater:jal. Nu esto vorbet de nici de retir-r:i, nici de nervul optic. rrici de centrul nelvos din creier. Toate funcliile proqibile (rle unei substetnte cerebrale oarecare nu. pot citi
.(lare se petrece la
sdndurile, nu pqt
cxistS.
intipozit sau o sce
oare pritr eter ? Daci
ficeste transmis
cle sunt asinriilatc' transn.riterii lulminii, ca fenomelr via scade in
totu
ttceea
" e1e
sii

cl-r
nsmi
istir

traugmisier

clis
ral,
mit

ln tinl

eaqi in

ProPi

dr-rl Perre
f

avorizeazi

feoria moder:nir a undclor eiterice a fost

derrnor-istratd

clar vechea toorie netvtoniand ar en.risiilor a fost in intrcgime elnulatir ? Nu cltlrva tlnele enrisiuni se produc
totugt I

Vom exanrina in capitolul urmitor dovezi de necontestert cic vedere f5t'ir ochi, prirr spirit, altele decat traisr-rrisiilc telepatice ; clar estc foi'Lrtc gru destal.rilit in unele
91

90

ctrir4unicarea gAndr-rri1or, este

ceastii vedere let clistarn!5' Print
est fel, jalti unul (o vedere ,
A l a tiin i l a cli ntre cele cloua c1

nreui i.

Autorul scrisorii de niai jos relateazi cum el a vhzut

d
in vis uoartca tat.ilui sau :
Lc's i\{out"iers, <lctombrie

De
',tnanato
crdrile

1!l I

Langlet l)ufresnciy, r'-ol. 2. partea 2-a, p. BB) se pr_rate citi

urmiitoarea fraz1 : ,,In vis, obiectele vin la noi clin lo
c'uri depirtate, ca urlrare a afinitdtii spiritr-rlui cu aerul
exterior. Persoane aflate la sufe cle leghe distan{i au
aflat de moartoa prietenilor kir chiar in momentul in
care aceslia au decedat.

se '"'i-l 9e'mnalez un Iapt a::joceior pe cral'e le relatati in luiiq f i recunosc'tltor dacA nl-l

rni-a!i publica nutllele.

in

tbOg eram nottrr lai Saint-Mirr|in-des-No-vcr's (Vena

nr-ar1r dus la

ii mei, cit sli

i-ar:r lasat bi
it vesi,i de lir

e
e
a

se silnleau birlc.

In r-roaptea de 30 spre 31 ianttarie ilm visat c5' vin ]a

pirinlii mci. in salon. vid oame-ni ap'lecati asupra untii

'e sunt ilsclrnse, disirnulate, acoperite, cri ;i cun ar

v:r rr-rsinos. Este urmarea lrnei llroaste educafii 9i ;r

l\ doua zi artr aflat ca it-r seara precedonta Ia ora 11,00'

taita nu s-a sim{it bine, izrr dimineala Ia ora 5,30, a murit,
exact in t-ttotnerntttl itl cale ell aveaim coqmarul' A fost
aqezat in salon, pe tln pat Ltsemdnitor celui pe care l*at-t.l
vazut in vis.

ai'c'.sti lucrare. Astfel se explicir pcrfcct f;rptr-rl c6 unele

persoanr dornice de a afla aclcr,;irul au zrlcs calen stucl iiJor !oziti e pe curr'
;i n.i le irtreprl.clem iric.i zl:sil
nrm itlt.jle r ales dnlnrrl religiei.

(Scrisoarea 2764)

t.

Ce rol a
L)ocumeutafi
tii. Noua qti

tia ilr

ar:e,asti vederre

la distanli?

acc'st clot-lreniu esi.e foarte bogalte ratnul'i si fiecare uecesit5 un

oi credenr ci c'ercetarea
i clin ePoca noastrl ; este
lucrare tiPariti in 1752 (
92

drilor
a' De
_- de

ter-uerj imaqir.liirc.

pe cr
^ in- urrna studiului
fcnorn'cnelor
psil-rice am fo

Czri:,itolr.rl

\/EDEREA FARA OCHI

INDEI"ENDTINTA DB TRANSMISII{,E TF]I-EP,&1]ICE
CLARVIZIUNEA
Lrele nu
doua v

CRTPTOSCOPIE
,Sulll nrai u.tik: Ia'Jtolr-' cilt e cttntrlzic

('riist.ntc

ii;]i:"

110r

at ele citIe Ie
'c

rrofur.rd

con-

tastere
,

Sir }iunrpirry Davy

^{.cest dotr-renitt deosebi! este pl itt el insuli art0t clc

boeat si atit de docunentat, incilt aln ajLlns sa-i cot-tsircl'rl o lucritre scparati pc cal'e n-am publicat-o incit.
:\m ak's aici cAtcva cxemple scmnificative, altele deciit
transrrisiile tt'lepatice pe carc' tocmai lc-am studiat qi
cu care pot fi confundate uneori. Este vorba de o cille.qorie mai c'iudata de fapte care' trebuie studiate.
-T)acilr anr ciruta o asocielc dc cuvinte crtre s:i-l f ac'i
ttiintir sli urle de indignare, cea mtLi poJ)(r. un om dc
tr:ii'itii air fi c siqurar-rtd : vsderoa fird ochi, aclicii veurechi]or, a llelll'illchiJor, satt
dcre cu atjutorul [r
prirrtr-o viziune it-r
, plin corpuri opace qi I:t
ie inacceptabild gi in acelaEi
mar-i clistanle. Cc
timlt cc paradox
Dr.Lr [runtca, stomacul, miiirtile, picioarele 9i genullchii nefiind oigitne ale' vedc'rii, aceasta nu pc.rate_ .fi rezultatul actiunii 1or, ci al spiritului, el este cel cal:e
I

vcde.

L-, ceea cc mti privcqte, ani cie zile arr-r v11l 5;l nli
ill ciltdit tcoocup nlii indelLproape dc acestc subi
iiilor sus!irtr-tte cle pridtenii mei psil li sau a celor
citite in lu,crirrile nlagnetizatorilor.

cuuse rreclr,rij noarstre.

cuvrir

potrivit penrrlr a
.:-:i_]""i
x?vnroa, asclrns ; 8xoxer,v, ygd

;*".:t;i,
accst

..Prirna obser-va{ic pozitivri a acestui curios fenomc.r_r

psitric
a fost relati
).r s;r E, bicr.ped i" ""- "r"l
T'i.,'Ji, 1, T,;1:1"i3,
'r,
iiivirtul,.so.r;raml,rrisr-r-r". Au1.c'lticitatea
por.estirii
este
confirmalii de un manloi: pe care srrntc.m
snrprirrsi sA

t;

94
95

il girsim aici : arhiepiscopul

latareer enciclopedistnlui

cle Bordeaux,

Iatd chiirr

pr
; efb
sta a in
pro
ii stare
imfd,
i cd
ce
? l_arn
mi_a
rispurts
el,
luAnd _md de
*",'^I.
ll",
rrrilna;
la ora palru sj jtrmatate dup o-l"ra

:Fe_
col

rc,-

Acest prelat mi-er povestirt ci:1, stt-rcr,ent f iinil la seminarul teologic, a curroscut un tAniir preot care erlr
somnambul. C,urios sA ;rfle mai rnult dcsple nntura acestei boli, ir-r fiecare sear5, cum adormca tinirul, prela't.r-rl sc ducea 1a el in camer:i si obser-va ce sc intdrr:rplA.
Preotul sc scula, lua hArtie si, cu ochii incl'riqi, scri;r
predici. CAnd termina o pagini, ei citea (dacir se poate
numi citit actiunea aceasta ficutd fdra aiutorul ochilor)
cu voce taire ce a scris; dacd ii dispJicea ceva din ceea
ce scris,r'se, r'l tiia si scr"ia eract de:rsupra cuvAntul

voi fi

,,,,"io
jum
sr

"l.iltf"i?T"":l .t';:X

'c
si
)e
ece
ieu
lui
:el.l
el I
" ,,Dc.ci ti.ebujc sii te atiltpi
rt ri"rttl ?', ,,Da,,.

c,t)'ect.

Au viizut inccputul unt'ia din acc'ste predici, cea

pcntru Critciun. iVi s-it pirut ar {i dcstul cle bine fdcut:i
1i corect scrisi,r. D..tr avea o corectare surpr:inzitoale
fiind scris inttr-un krc ,,acest divin copil", cind a citit
din nou a considerat cI trebuic sir irrlocuiasci cuvAntul
,,diviu" cr,r ,,adorabil" ; pentrrr ac'e'asta a' stetls prtimul
cuvant si l-a scris pe celSlalt exact deasupra lui.'
Maltorul ocular al acestor fapte, pentru u sc asigLlru cj somnambulul ltu scr folosea de ochj, a Dus un
cir.rton sub irirbia acestuia astferl cn sil nLr mari poertzi
vt,dc-u hariia de pe masit : somnambr.Llul ar contitluat si:r

sclie fArir sd oJrserve cartonul.

Am ales

;ril T;,r'):::

oald ;i inci o clatu in ziua urmitoare1l

durea
capul
foarte rdu. L_am intreJtat de unde
.
L rAspuns: ,,Ile la stomac,,.

ace'st exemplu binecunoscuil focnrai 1>entlu

a atrage cititorilor mei atenlia asupra nurxeroaselor cazttri constatate incd din ercea c'pocel, dc vcclere la clistern-

-s' 'doua zj tAnirul dat ur-rele armtirtunte clesL.re

br.o_
priet.i|i1errlltgtreticciCdegetelor.c]e]a-0'.;,'.
Si"r-1 ascultirm in continuare pe puysdgur.
uirnit peste mrisuri crrea ce biiatul mi_a leie_
.I1-,
uesprc .tiumrtc. lrroprietif, ,1" flngetelor de llr
mAnll
'ur
i. depistarea unei bori.- Si . dr u"tt-.er ficuse afirmatii
a^semindtoare, dar in mod sigur: bdiatrl '"_ulo*
;i";;;
prc ele. Numai conparAnd dectara_
ll?l
rrrrc
putem avea !L
cerTitr_rdinea , cir

.i'c tt

Cilt despre viziunea somlamlrlrlilor

dee

tii,

independc,nta de organul vizu:rl, de citrc stibiecti in

stare cle somnambulism. Observalia a fost fircutir in 177t1,
irtl eu am citit-o deia in I856.
Sd mai rtimAnem incd Ia secolul XVIII.
Stiin!ai progreseazi,i intr-ad'evrir incet.
In 1785, pe timput lui Mesmer, marchizul dc: Puys6rlur a cfectuat cAteva experiente interesturte si minu!ioase ilsupra somnamllrlismului. produs artificial prin
maqnctism. Iata una dintre ele care an,eiL drcpt subiect
ur-r tAnir de 14 ani, pe nume Am6 :

bolii salc, nri-a povestit

ea

,variazd foarte

dea_,

fost

ii
d
.1
,,

fac

rit.

stil
sa
L

..: stie
^r.
sa

multe, folosip,, si nu de
,,a avea,. sau
ucru. Si sa lu uitdm totusi
cA cei r:are vorbesc aici sunt ,.i.tu jlror.li.
Clind am avut
ot irzi r si"r
islll
scanc in

cI, in ulrrir cu un an a ciralt nigtc picire sprijinindu-se

trcren pJ
a cxprirr

96

,.IntlebtiLrdu-1 clespre naturn

accst

ot

- ,ljufletut 16 lloitrc rrrgoilaf

ca{ie

f;::;
;j

gti", sau ,,a f[ foarte siguri de ceea ce imi spun", fdra

a putea sa gdseascf, cuviute desful cle semniflcative pentru a reda ideile lor.
Cred cA analizAnd modul cum se realizeazd vederea
obignuita, ne-am putea forma o pdrere gi despre aceste
tipur-i de senzalii denumirte de oameni simpli prin termenul generic de ,,a vedea". Vederea nu este altceva decAt o senza{ie pe carc ne-o transmit obiectele exterioare
prin internrediul nervilor ; dintre tofi ace;tia numai
nervul opliic, prin organizarrea qi structura sa, p,oate sd
ne ofere senzafia de vedere. Obiecttde exterioare strnt
percepute prin intermc.diul celorlalti nervi, dar numai
prin contact dir-ect. Prin urmare, in starea de somnambulism lucrurile se patrec altfel. DacA somnambulul are
ochii inchigi ermetic, merge, ocolegte obstacolele aJlate
in calea sa, citegte, scrie, in fine face atAtea lucruri gi
chiar mai multe de-'cAt in starea de veghe, inseamnd cA
el totugi vede cumva, dar n-o face prin nervul optic pentru ca acesta cnte acoperit, ci prin alfi nervi care dobdndesc a"semonea putere inct pot tran"smite intelectului
cl s,enzalie absolut analogd cu pc:rcepfia vizuald. Cum se
produce acea"std vedere fArA ochi ? Care sunt nervii care
participa la acest fenomen deosebit ? Nu ma pot hazarda sI trag o concluzie, dar in mod cert fcnomenul existS;
pentru ca altfel .rsotnnambulii nr-r ar putea vedea.
Iar eu ,consicler cd nimeni nu poate si le conteste a'
ceastA calitate.t(*
Este relatarc.a lui Puysegur, prietenr-rl 1ui Mesmer.
Vorn vedea tnai departe cA acea"stri identificare a vederii cu pipaitr-rl v:r fi reluata ;i de alli experimentatori,
care se pare, n-alr cuno.scr-tt observafiile precedente. In
ce md priveqte; deocamda,t5 nu voi incerca si caut explicatii, ci ma voi mullumi si deblar ria Newton : Hypotheses non fingo. Si prezentdm mai intai fapte, aceste fapte

magnetism trte cAnd sofia sa sra in stare de somnambulism, colonelul i-a cerut sd-i spund ce vede in legdturi
cu ofiferul despre care nu mai avea nici o
,,at'
il vdd, se aflS la X,"ertel
vrea sd se
repede, du-te repede... CoIodar cAnd a ajuns acolo, ofifeNumeroasele experienfe, foarte d.iverse care s-au in_
m.u[]t clin perioada.-lui iVlesmer pAni in prezent pot aonstitui o adev*ratd biblioteci.
Dar, in ciuda tuturor neg2irilor, a tuturor rezervelor,
a .tuturor discufiiior, a tutuior
cade_
rnnie de nre'dicrnd din tcate {drii
sunt
instructive. Eu le urminesc r:u i
db o

jumiitate de secol.
Voi c.oirtinua accastd
Pe Ia douEzeci de an
.'a lutnea c a noastrd si
tere, imi plilcea foarte -mull
de _,ciudat, striitorul Fl,crnry Delaage, g0nditor mistic,
ocultist. i'itiat de srctir lui Saint-Mi.tir,
necunoscut", nepotul lui Chapt:rl. ministrul,,fitoroful
lui
Napoleon ;
conversa{ia era intotdcauna i.iteresantl
9i instiuctivd.
El studia de multA vreme ;i cu multd atenfie
f;;;r"nele magnetismului.
Ddaage a notat " intAmplarea cle
ryai jos, petrecutd
acasa la vicontesa de Saint-Mars, unde
Alexis,'un
vazator celebru la ilcca vrerrc lr ftrst rrragnetizat dc clar.j
Mar_
cillet.

('are sunt atat de cliscutate astazi.

O doamna ela trattatA de sotul sau, colonel. de cavalerie, prin maqnetism. Pe parcursul tratamentu'lui, colonef,.ul s-a imbolndvit u;or, fiind obligat sd c'earA unui
ofifer din regiment s.i I aiute. Acc'sta a veuit doar oprt
sau zece ziJe. Dupi cdtva tiimp, in cursul unei ;edinte de
t PUYSEGUR, Nlemorii pentru a servi istOriei
-- Paris, 1786 si 1809,

narea Magnetismului animal

98

la determi95-107.

* I{enfi

l\Iisterele magnetismului, p.
4

f14.

99,

Marcillet 1-a' intre-bat im;^cliaf pe Victor llugo daci'

este adeviratt, iar poetul s a grirbit sd confirme declaraliile clarvdzdtorului. De atunci Victor Tlugo a
der,'enit unul din cri nrrLi i] ugtri erpiritori ai qtiarvdzdtorilor.(t
iEi contintl6 cartea- cu relatarea urntitoare,
Delaage
^
care aduce in scena pe Alphonse Karr, cunoscut in toaH
Europa pentru subtilitatea rafionamentolor si,rle fiind
deci foarte pufin probabil sd poatl fi in;elat, si ex1,rerienla ficutd de acesta .cu omnaimbulul Atrexi"s
,,Am venit la intAlnirca cu Alexls impretind cu mai
mulli prieteni dupa c, i1-I pr:e;tlabil, cinascm la unul dintre ei. Inainte sa pler:am cle acolo, clt illTl rllllf r) rzuttttt'li
de azaiee cu flori allturii lle clte itln p'.rs-o inbr-o sticld
de gampanie goalI.
Acela la care sc ciriase' ii spttse sriLrina'tltlulului :
Ce vedeti -iu
Vre[i si vA duce{i la mine acilsi ? --- Da.
g
?
rii
cilt.e
sa1Onul 1ng11
i;'l
Dar
st' tniti
qi pahirre.
- du
ri. Inc
ca sii-l vede{i
Vdd o sticlS, spuse Alexis. $i r.rn foc... nu, nu estc ft)c',
dar este ca focul... Sticla estc gonlit, derr estc ceva care
strSluceqte, riu este un dop, este mult mai mic la capAtul care intrd in sticla dccit la, celalalt t:aplt... Este ltllr
cu o ra-murI cle
ca o hrlrtie... aqa. . Si ei cinscnal o st-lclir .buchet
cle ltrori
azalee,'apoi striga : Ah, r:stc t: {loi,lre, iLl-r
:

flori frumoase...t'
Nu putem sii ne indoitn de f;rptr.il ci in aceste clottii
cazuri somnambttl'.rl a vizut la distanfd fird ochi, ori a
citit irr mintea lui Victor llugo 5i ,\lphonse l{ttrr, satt
altcuryrva. Si mai continuiim 1,-utin lecltula ciirlii lui I)c'1J.;1gg, cart: constituie aproape u n l)rr ,ces-ve'rba1 trl aces tei cpoci interesante. Va proplln si rctinem cloal o1;scrvaliile in sine, fdrii partc:r teoreticir.
.,Ziaru1 La Presse dirr I7 octon'lblie IB47 confine-,

ce

ur-r

lung articol desple o sedintir de magne'llsrl in timpui

cireia somnambulul Ale.xis a citit ;:agini nu nurnai dii-r

carii inchisc, dar si din scrisori sigilate. intr-un crrvil.:,1
el a clemor-rstrat ci fli-lidul n'ragnetic lnzr:strand cu o p':r'

tere, de a vcdea supranaturalii sr-rbiectut rna$nctiz:rt, perniitea spirituiui siu sii pi:itrundi plin corDulilc ccle mli
opacee cu o u;urinlir care l:tsiir irt rirnri tr.rt r'e l)rj-i,,111

in-regiirat despre putr:r'ea n-urqioi.

100

,,Aceastii relatare purta senrndtura lui Alexandre

Dunr;rs, seclinta avirrrcl loc la (.asa accstuia de la
tard,
oainc'i cql s ;1s confirmat rearitatea
1l*'zt'r'ria
|r
'nor
l iillleJot" rltt-r-un ltloces_verbal pe care l_au
semnat.
.,Ljimirea era gLineralA. Dumas, curios sE producd el
itrsusi fe'omc.ne c:a ccl la care fusese martor, u tort oonvins de noi s5-l magnelizeze chiarr c,l pre 4isxls. faien_
tul sonnambuh,ri a fost la inaltime jrtunci cAnd, urt_
ti.ndu-i-se un inel, i_a faicut istor-icul, spun6nd ora
.si
persoanci respcctive. Apoi,
r, sp,iritul lui, Alexis, purirrc, a dcscris. cu o admi_
s si im
rimile sale, desi,
orrrl nu
nimic. Deci spa_
fiul 1i tirnpuJ au fost invinse. Un
numdr de zi'are
all Drcluat aceste relatiri. altele le_au respins. Nepu_
tilnd ata,ca dircc't depoziliile acesJtor persoane onorablie.
(r;lre all partici at dirrect si aru vSzut cu ochii to.
mirruni- public tiile au incer:cat sd re fidiculizeze"."-rt-"
preztrntiindu-lc ca pe nigte prsoane de treabl dar de a'cd_
ror naivitatc s-a profilat. ziariqLii au decla'at cd si Rotrcrt Houdin, prin niste proccdee abile prezinti, ii_r fie_
ca.re seari acest gen de minuni la sala ehais_Royal.
Din
nefericire pentru ei, pufin mai inainte ilustrui presti_
cUgitiit,r ii s'crisesc marchizului de Mirvi[" ; :r#;;;;;
ir.r clrl'e erl rccunostea nepnt-inta arrtei sarc de
a crea
ascrnerleil r-ninuni si prin care garanta sub cuvdnt
de

Oll

co ati
C:j

ti

ltt-tiriii()r'111 farpt, spune

nici

,ills,1:T,.o,',:lH:;J""
c la n,Iar:cilllt s_a iitt.ln_rplat

Ilo,din

,,.\m desfdcut un pachet c1c clirli adus cle mine, pe

care il ir-*;emnascm ca sii r-ru poatd fi schimbat.. arirds1ec ciirtilc.. Este.rAndul meu sd le i'rp,art. O fac cu toatd
atenfia unui om exer,sat in subtiliitdtil,e artei sale. Inu_
tila precautie. Alexis md opregte ardtAndu_mi o carte
pc care -tocmai o agezdsem pe masd : ,,Am regeie,,,
imi
spuse. ,,Nu aveti nimic, pcntru ci nu ant
,,Vc{i vedea, imi rispunse. ,Contirruati,,. I
am in,to,rs opt de caro, iar a lui era rege
1-ida a continuat destul de bizar, cdci el
imi spunea cir_
tile pe care trebuia sei le joc, deqi er: lirreanr .artile sub
101

mas5, strdnse in mdnd. I-a fiecare carte datd de mine,

el punea una din pachetul siu fard a o irrtoaree $i i1tctdeauna se potrivea cu cea jucati de mine. M-am in,.
tors de la aceastd Eedinla cat se poate de incAntat ca'
irltdmplarea sau indemAnarea nu pot produce asemenell
minurii. Primiti, etc.,.
Paris, 15 mai 1847
Robert Houdin

Celebrul prestidigitator alrdra astfeJ magnetisr:rul de

ataicurile a cltor lintd continud era. DeclarAncl public
cd arta sa nu era in stare sd producd asemensa minuni,
eI Ei-a exprirnat public aaeste convingeri, ascu-ItAnd vocea,con.Stiinfei sale.

Astazi iru mai folosim limbajul acelei epoci (18471867), nu lle mai servim de cuvinte ca : ,,fluid magnetic", ,.diiF:yg1", ,,suflet purtat pe aripite unei voin{e
strAine",,,preziceri supranatnrale", expr-esii perimerte ;
dar strrdiem acelda-si problerne.
ln ,,scrisori despre magndtism si sotnnambulism",
publicate in 1840, doctorul Frapart scria unui prieten
urrnitoarele
,,V-am spus cd DI M. Ricard mi-a promis c'5 il
l-a aduce pentru un timp 1a mine pe cel mai bun
somnambul aI s5u, il va adorni in fala invitatilor
mei ;i il va pune si joace cdrli cu ochii legafi ;
apoi, dacd va fi intr-<-r buni dispozitie. il va determina s,5 facd alte experien{e de neinteles, dar rri:

nunate.

Ieri, deci, a avlrt lclc 5gd1tr9. promisir in prezen[a a Eaizeci de persoane, toate sceptice, cu' exce]l{ia doctorului Teste. Dar sit vd povestesc ce s-a

intdmpiat

Aeestea sunt

p;il"

t:
prin fata sa au trecu
sutd de
cdrfi, pe unele numindu-le cu voce tur". au..
jn mod sigur. pe toate pentru cd juca t"la
intot_
li1l
oeaurfa c)ea ce trebuia sd
c._rte aoug-

ca

jJffi:f

io,ace. Este
perienfd rezultatul vreunei j'onglerii ? aceastd ex_

t pe ochi de cei doi, asis_

::t
$ .se poati vedea ,r".."1,t0** i"*Tt3"ffltl
latngd_ bumbacr-rl uq*rut dirrect

p o.f,i, pe sub Ic_

gdtura s-a inrtrodus alt bumbac car.e
foil" ;-f;_
nitd.

Au fost trucate. 9-qrt1le, ? Nrr, cdci

-*-- toare pache_
tele purta.u incd sigiliuJ
fabricii
t:flTllf
r:l
crirlile prin aringer.e?
*,, cacl el Ie ltumea
_reiunostea.
ryu,
pe celc alc adversarului" sdu
fdrd a )e atinge.
lVlagnetizaltorul avea vreo posibilitate de a
co_
a_i spunc- cdrtile?
rru se rniqca. nu

Dupd ce Calyste a fost adormit, sau pdrea ci

cdci nu cunosc t-rici un indiciu abeste adorrnilt
doi necunosstarea de somn
solut sigu,r pentru
- pestie aceasta
cu{i i-au a,ooperit ochii cu vatd, iar
au pus un ful'ar mare ale cdrui capete au fost innodate in dreptul nasului. Apoi au verificait dacd
Iegdtura este bine strAnsS, bine fixatS, astfel incdt
mdsurd. de precautie
la marginea inferioar5
esenfiald
vata sd formeze o pernild cu rolul de
- netrecut pentru vedere. Au fost aduse
obstacol de
702

8 pachete noi de cdrfi, nefolosite; a fost luat unul

a fost desfdcut qi a incput jocul. Dl
Ricard nu gi-a atins deloc .o-rr"*b,rlut, nu i_a
vorbitt .qi..l-a a_Eezat astfel incdt era irnposibil sd
vadd cirr{ile
celui
Dtrpd acesre pregdtiri
5ye j-uca,
totul a decurs ca intre
ctoi jucritori abili $i p":"f";i
t:"ji.t pe_ parcurs qlui somnambului ',.rr_"0
cdrtile lui, dar qi
Ia. intdmplare,

cartile.

ut ca cineva cumva,

sd_i

;ale si pe cele ale adver_

aqteptare plind de
"",t"1H;:':":"5:"t:Ht'"#;-;
de uimire gi admirafie.
Deci putem fi sigur-i cd nu am fos,t in
. ce
ln
te k.qdtura lzi ochi. ni
, nici- rnagnetizorul-' ,uu

l,iit

103

.a;ix-la-Chapelle, a cont,inuat sd joace 5i 51 :pierdut

enorm ; acun a revetrit 1a Spa unde igi va pierde
la joc si putinii bani pe care ii mai are".
Arn scris imediat autor-itafilor de la Bruxelles Ei
de Ia Spa iar dupd cdteva zile Dubois a fost ar,es'uat la Spa. Pierduse la joc toli banii. *

a
r
c

allace* aprezentat
du'in l,ee, la Brighiculafe, avAndu-l

ca

,,in Iuner august 1B'19 unul ditl fut-t trarii mei

a dispirut luAnd cu eI o surnit importa de bani'
le f acute de cdtle pclilie n-au avut
ultat, cAucl, unul dintre prieteriii mei'
r-ric

Dl
, jurisconstult, s-il adresirt lui l\Iexis'
ferri ca eu si 9tiu.
Suma furat5, i-a spus somnambulul, este consiclerabila ; ea i" ridici la aproap'e 200 000' de
franci.

Era exact. Alexis a continttat sputtAncl ci funcllonarul necinstit sc nr,imeqtc I)ubois, cI .ei iI vcde
la tsruxe1lcs, unde a tras ia ll6tcl de Princes'
Ajuns aici
Linstar-rt
de Princcs' dar
Dpbois a

a pArAsit

r
n.,r_
d""lari1 atuncr ctr rl vede pe Dubois la
qi
la
arestaci
cazinoul din' Spar, ci pierde n-rult
un
ban'
rea sa nu va mai, avea nici

nf!"it

in

aceeagi

dar la Bruxel

Iititilor

admi

asa cd. atunc

localitatea de cAtcva zile,
ndrasise
Intors la Paris el se adleseazd din nou
Alexis.
. ,,N-afi avut rdbdare, mi-a spus cl ; cici intr-ad,er,irr, tir-r-rp cle cAteva zile Dubois a fost plccat 1;r
104

La filcare ;edinta acesta a'iucat carfi cu ochii ler;a!i, r-rurnind adesea carlile adversarului, dar gi pe ale
sale ; n citit mai multe bilete scrise dc vizitatori qi introduse in plicuri, a cittit din diverse cirli rAndurile
care i. s.a cerut i.aflate la B saru 10 pagini distanti dc
r',r,oirrr
'* nro nr'fg1 ,'ra deschisir; a descris conthrutul
r"t .':'.' 1;r
unrii r-r'.rmdr d,e cutii si alte recipiente.
Doctorul Lee sc rcferii ;i la expelicn!a celebruli-ri
Rr-rlrert llouclin care a jucat ci.rti cu Alexis, adAugdnd
urmal'toarele

I-Ioudin a scos o cerrte din l-ruzunar qi dcschizAnd-b

i-a cerirt lui r\lcxis sir citc.ascii uir riind dintr-un anurn*it
pasaj, cu opt pagini mai, departe. Clilrvazitorul' a infipt un ac pc.ntru a inscr-ntra rir:Ldul -si a citit patru cu-,
rzifite, carc apoi au fost gisitc pe riir-rdul corespnnzitor

pestc uouri pagini.

llc.rrldin a spus : ,,U1uitor 1,,, iar- a cloua zi t scris
rrrm5to:rrah declera{ie : ,,Nu mi pot abline sd alilm cr:r
faptele relatate aici sunt exiictr: ; cu cAt rnei gAndesc mai
tnult, cu ertAt gisesc .cii este imposibil c:r ele sir fie categori-*ite drept .trr-rcuri, cEl ccle ce constituie obiectul
piofesiei mele."
Ri,rs;sel Wallace semnaleazd ;i alLe viziuni artestate cle
doctorul Gregory in, lucrar,ea ,,scrisoare despre magnetism". De exemplu, unele persoetne care veneau lq qe-

t Alphonse Primot
- Psihologia unei schirlbAri de la pozitivisnr Ja spiritualisrri, p. 152.
** I{orala si spir.iiualisurul modern, p. 95.
105

din!5 pentru a vedea ferromenul, au curnpArat dintr-un

magazin oarecare, la intAmplare, cAteva duzini de devize
tipdrite, pe car"e le-au inchis. in coji de nuci alipite ;
acestea au fosrt pu-se iutr-un sac iar clarvazaitorul. a tras
una gi a citit textul inchis. Nuca a fost spartd si exanlinati ; zeci de dtevize au fo.st astfel cjtit" .oruct. Unu
dintre aceste devize continea gB de cuvinte.
' Aceste experiente aru fost fdcute de sute cle ori. in,tre 1820-1860. Este suficient' sa citarn lucrdrile doctorului Eertrand, (tatdl lui Joseph Bertrand, celebrul secretar al Academiei de $tiin!e), ale lui P6tetin, ale qeneralului Noizet, ale lui Lafontaine, aie doctomlui eomet. ale numeroEilol experimenltatori ai acestei epoci
pentm a fi convinEi de valoarrea lor gi de absoluta lor

,,Ciit despre noul subiect al ntagnetismului despre

qi carre ilr fi destinat in
imi vorbili
sslis el
- la convertirea ma, eu
opinia dumneavoastra
si ajute
nu rfuz deloc si asist la aceastd minune.. Totugi, dac5,
dupd ce l-am vdzut am si va rdspr.rnd prin aaea culos:
cutd doctrind a unui filozof
cred pentru cd l-afi vizut dunrneavoastrA
dar chiar
dacS as vedea tot nu
as crede, ce mi-ali pukra
rcproqa ? Exper.ien{a Ia care
mI invitali nu ar putea dovedi o imposibilita.te fizicd,
precum vcderea fir:i ajutorul ochilor, dar aEa cum am
clcciarat gi la Academie, cAnd este vorba cle asemenea
fapte, trcbuie sA procedim in maniera Academiei de
$tiinte, cAnd i se anunti ci a fost descoperiti cvadralura cercului."
care

a avut aceastd frazd asupra

lui Frapart, c.u caradterul sdu loial si agresiv ,,chiar
daci a; vedea tot nu as crede, pentru cd'este imposlbilitate fizicd." De aceea i-a r{spuns firi prea multe
menajamente eruditului profesor. care ii declari Ia r6nNre ddm seerma ce efect

c-r

dul
r0o

sdu

,,Iatd ultimul meu cuvAnt : nu cred

qi nu voi cre_
de nicjodatd __ ci se poate vedea far.I- ajutorul ochilor.
4.ceasta nu se pxtate, deoarece, aga cum spuneli ;i dum_
neavoastrS, este un lucru extraordinar pc) eare nu il
cred ;i nu il voi crede niciodatii, pentru cA este ceva
supra'atur*l gi chiar mai mult decit att, este co'tra
naturii. Dimpotrivi, eu cred iu multe fapte extrarrrdi_
nare. Iar dacd nu cred, aceasta llu s,e clitoreazd deloc
faptului cri nu le inleleg, ci pentru ci iLr mod evideni
ele sunt, fiziologic, imposibile.;.

La aceste argum,ente Frapart riispunde in 1B3g asa

cum orice om de bun simf ar rdspunde astdzi
:

,,Nu are nimeni drreptul, oricine ar fi, chiar gi cel

ntai mare geniu, sa stabileascd limitele posibiluiui, pentru c.i posibilul este infinit ca spafiul tinrpul 9i
toate ci noi am limitat posibilul, ca sit Ei
spunem a;a, "r,
1a
teoriile noastre, el deptigeste tot timpul aceste limite rd_
zAndu-;i de noi. De altfel, llu ne invafa experienfa ca
cegq ce
imposibil astlzi, s_ar putea ca njeine .d. fi"
^pare
evidert ?
Oare, descoperirea Americii, pralul ae puqcd,
circulatia sdagelui, pila galvanic5, busola, tipogratia,
paratrdznetul, aerostatele, vaccipurile, multitudinEa de
medicamenlt,e etc., ctc., etc.,
si loqica nu ne arati cA
ntr este neapirat fals ceea -ce este contraclictoriu, nu
estc' adev;lrat ceea cet pare evident

-,\stfel putem sj,pune

ci

e.ste absolut

imposibil sir exis_

tc un triunghi car,e nu are tr-ei unghiuri, szru un baston

fara doud capete, deoarece faptelJ sunt contradictorii.
Dar nu putem afirnla cd este imposibil sd existe un
om care cite.lte
un altul care aude prin epi_
gastrlr, un al 'tl
vede I:r o suta de lcghe dis_
tanf5, tur al pat
prezice viitorul, un il cinci_
lea eare este in
durere, up al ;aselea care
descrie
care po

iLr fi o
in m<-lcl
dreptul

ticta posibilului : ,,Tu mergi

numlri pAnd, aici',.
Aceste fenomene intr-aclerzdr sunt extpasldinar.s .
dar, oare, sunt ele mai uirnitoare, mai m,inunate, ntai
ta7

inexplic;ibih: cleciit c:clr.. pe carc le olis.rvitn ir-r fiec;rre

zi ? Nr-r-este tottll rtristcL si ntir-rr.utc ir.t nartu::ii ? Ilar exis'rii minuni pc carcl lc intijlniin la tot pasrrl 1i altele puf 1n obilnuite. [)e primekt credcn.r. cii 1e in!e1cge]rr
lren_
irir,cii l(r \/ed^l']r tot tintpul, pc r-Lrntiitoareic lo negrirn
ilrrjttru c;j le. vec'!em f.arte ra,r ; si toirrgi rtr-r lc p,ii".,t,
cxpJica nici pc unele r-iici pe celcl:.rlte; 1e corrst:rtarr si

etat. "

ll.a!ionan,c'rtul dor,,rorr,rlui lrt-;l,par.t, nein{clcs zrtutrr_.i,

cvident superirrr incai:.Stiiniirii ipsita de oricc disl
('cfnii,miint a doctorului llouill:lucl, in ciucla superioritirtii
oficialc' a acestuia fata dc mocicrstui siu confratc. Aca_
clemia dc MedjcinS, ale ciirei iclei Dr. Ilor.rillaucl je inrpArt5.lca, se nre'nlir.rt,i,r cu oi-rciinir{ic alaluri de aclbvir.
e,t'a

.l

ticqr.i-irtul
ltrieten, cloct.i'ul Lllacario, scl-iir i'
'tcuprin
1857. c'ii ,,r'eclerca
c:oi-1:i.rr.i oliitcc si la clista'tc nrari.
{,are nu c:;Le accoptati cLr.,:tiitrr. sar.van{i;tentru cii este
iirexplirabilii si contr:rli lurlillrtr fiziologic.o cunosr:ntc,
pat.o il li i,tr-r;i iLclr..virafi ;\di\,rigit ilDoi cxei.nplelc rrrlrlatrlltr-c':

,,DoctorLrl Bcllenqcr s a conl,iLrs clc aceasta itriu cxpe'ientc^ repctatr:. in rnrri .r rrrlt. r.LnciLr.i; r,t u s.ris ,r..r-'i,
5jirgur, fairi tnartori, nstun: cle olicru privire, o frazi oa_
fccare 1tc o {o:.ric dt.hirtic t)c (arc a pliert_o si repliat_o,
irrtrodu.arcl-rr trPo_i ir cl'uir sau trc'i plicuii i'cl-ri.se cu

(ta\

:r
a
a

;;.
slr
('u

mi*r. Dupi cAtcv

llccsie cuvintc : iitr

port arrni,. Lso ar
-qDulre cd nu noater

c*ghza Era

_si o

i'tr,i,c.le,,.rir.

cu un
nescrisir.
aesteo

oil

j":?;ii :iJ.
i, iar"'r,,'L"t"Ji
in stAnga, e.""rf. J"
i o iilt;l scrisozrrci- cieschisa ; el

citcascah cleo:rrcco

o ,;,:i.;;;

ovi
'foerte lceste cxpr.r.ir.r-rtt
Di !,ei;it ; ir fo:,t lijsill. .ra s,
ilr.r cl'r ii ltlarcr fit.ll.tc lnur
o ltr.rrtidii. Linul ilii.i ir.r- ar_.i:;
'1or ltl l-iirirrer,;iritIe.
zi {iic:iit
rr !r;efLlut. iit ;:lclll il tj1i,i,t.t
i,'i"_'iirrcltL i :,t.tlr sr.iiiitrbir-rr_1tr _i r,;ir.iik:
o1

dq

p,t
i

dirr i_a
a putut
eh6rtic

s.ris;h

nu stic, limba

i' linrbrr

ei,-

LIn

;;:,';t'

"J,:i;ll ':il
';,

l"iii;;i,',,
Irn i:ilchet
ro]it c'a ir
e. prrrt .

:lr,
ie

qrlja, llr'so|rrlrnbnlul a putut :;i criteasr:d prin foilc odin intr.rjor si si rr scrit, pe ptic,
A':est fc'^oilclr . fost .r'stalt.t ir-rci clir-r 1g3r clc catrc

i_rsul

cl

n
oo

ii,
s

crarro.

1-littre fra7i1

Conrisia Ac'lcft'mici clr,' NIcilic,inir. in rapor,,ul acesieia se

lroatc citi : -I)ornnul Ribes, rnernbrn ai Acaclcr-n;ei, ple_
zirrli un catalog pe c'.r(' ir sco:rte din buzuna. snr.,r-rl*btrlul (cra Dl Petit din Athis. maqnelizat de Dl. a*F"t"if
cluPa

Ioarte

si

\Lc r;
li|i ctrt

cu

nlatl

chii;i,
pe (,ar-e crl l-a recunoscut
5i Ja
r uir birbat.; p1quportri"
fost ini,cuit cu un pcrmis dr' por'r-,nrrir, care d.opd ,,ur.,,
a ,"*;
',i

sornu, r,isc. sl solrti.urlb.Lllisnr, p.

"\t
_jl_ ___,_,,t

lal,c inir._un i_ilpori i,ri Cornjsjcj

di' r,ijti..i, ijl'T j,,.,,*,.,.r, poa.tii gi.rl
iii. Ir: rr.j r.n,:ii rint (;lz r ar.
lrrrtcir

1g5.

0ll
10ir

sllstine ce sonrnambulii au citit aceste fraze in mi,ntea

experimentatorilor, oeea co este adevdrat pentru unele
din experien{ele acadernice. Dar aceastd explica}ie nu
mai poate fi aplircatd faptelor de mai jos, deoar.ece aici
tilci experimentatorii inEiEi nu eunogteau fraza pe care
i-au cerut somndmbuiului sd o cil"easci '
,,Recont, unul dintne prietenii mei, DI N. care in
nrod sigur hu vrea si se impund in acest domeniu, se
afla la o seratS, la care participau mai rnulli artisti qi
ciuneni de litEre. Tofi cei prezenti se cunosteau intre
ei. Printre invita{i .se afla gi Alexis. celebrul somn:trnbul"
Dl Marrillat l-a magnetizat ;i iatd ce s-a intdrnplat
prietenul meu, docboru'l N. s-a dus intr-o camerd alEtural,d s5. caute o crute ale cdrei foi,irci nu fixeseri tdiate, apoi, firA sA o deschidd il rirga pe somnarnbul s6
ciieascd rAndul cutare la pQgina cutelire. Somnambulul a
c'zitat un morn,ant, pdrAnd cd face eforturi, apoi a cerut
un creion qi a transcrls rdndul indicat ; au fost tdia,te
imediat foile cl'!ii, s-a cS.utat rAndul de Ia pryina respectivl ;i tofi cei prezen{i au constatat cu uirnire cd
L.xperinta a reuEit ; mai mult, in ,carte fraza *a su:isd
in limba englezd iar somnarnbulul, transcriind-o, a tradus-o in francezS. $i, lucru ciudat. acelaqi somnmabul
nu a putnt, cirteva minute mai tiirziu. sd cileasr:d cuvAr-riul Paris, scris cu litere mar.i pc o hArtie pliata in
:

1l:ttru.55

In

a,cest c&z

oarece nimeni
tiiate incir.

uu se poatc iur.oc:a citirea gdndurilor decleschisese aceastd carte cu foile ne_

nu

eroasele exp
ftu ipot sI ne ajute
la
roblemei pe
n abordat-o aici, voi
cit
cle curioasd,
i. dc doctorul Gibier
fost internist la, spitalele clin Paris
intr-una din
Iucrdrile
sale *.
Ea a avut loc in aprilie 'i885 si
o ad-esea
in fa{a unor nrartori per carc ii si
astd lecturl indepcndenti de organele vederii, a fqst obtinutd
* r\naliza lucrurilor (Paris si philadetphia,

1890),

p.

13?

110
111

In

acest sens votl1 l.lrezenia aici

* experientele lui Sir

\\zilliam Crokes, de cltire a frazetror necunoscute nici de

citre el nici de mcdium. Acest medium (o doamnd) facea comunic{ri cu ajutorul unei plangote de care eriL
legat un creion cu care scria pc hartic.
,,As fi vrut, scria Croke, sir ,pot demonstra cd ceea
ce scria nu ora efetctul actiunii incongtiente a creierului
sdu. Plan;eta, ca intotdeauna imi fdcea cunosqut cA era
manevratd de mAna ;i brafuJ, acestei doarlne ; dar inteligenla care o condu.cea apartinea unei fiinfe invizibile
care se folosea de creierul ei ca de un instrument.muzical, fdcAnd astfel muschii sa actioneze.
' Atunci i-am vorbit acestei inteligenle :
,,Vede!i ce se
afld in aceaste camerd ?
Da, a scris plangeta.
Ve- cititi ? am addugat pundnd
clefi acest ziar, putefi sii-l
degetul pe un numdr din Times caie se afla pe masa din
.spatele meu, fdrl sa-l privesc.
Da, mi-a raspuns planBine. Dacd puteli sd-l -vedeli scrieli cuvAntul pe
;eta.
- l-am acoperit cu degetul ;i vd voi crede.6( PIancare eu
a
;eta inceput sd se mi;te incet gi cu'oareclrre dificultate
a scris cuvdntul ,,howcvsr((. M-am intors li am vizut cd
a,cest cuvant era acoperit de dcgetul meu.
,,CAnd iim facut aceasti experienla .intenlionat am
cvit:rt sd privesc ziarul, iar doamnei i-ar fi fost imposibil, oricAt ar fi incercat, sd vadd un singur cuvAnt tipirit, deoarece era as-ezati la nrasi, ziarul se afla pe alta
masd in spatele rrieu, iar corpul meu il ascundea vede-

rii

t+

sale.u'

Accste lucruri 1;rin mt,diuur pilr si indiec actiunea

turor inteligenfe exterioare. Dar si nu lte grabinr cu collcLuziile.

O vedere paranormali i-a, fost prezentatd D-Lui Mar.l'wel, docrtor in medicini, avocat gcneral pe iingd Curtea
de Apel din llordeanx. de cittre nn subiect foarte .s'ensi"bil, D-na Agullarra, pe care a magnetizat-o.e1 insu;i pentlur cxpclietltc. '**
lana pretinciea cil poate iegi,
,,Doar
tea, din
rugatlo si se ducir sa vadA
unul din
nii mei, M.R., pe care ee il
* tr'ortele natufale necunoscute, p. 4.17
t* F"erronrcnele, psihir:e, p 19S.
7r2
o

Suflc"tul nu ntoare nicioclati

113

prer.re elu. llota

particularitdti in Memoriile lor''

spuncln ca rat'ele exc'rnp]c dcr
tt'e'buie privitc' cloitr cJ niste

Totugi noi rc

presenttnrentc
".

excopfii

Se simte ca Gralien cle Scmur a publicat

aceastd po.
voitirc fdra prca
.inoer.
-'=;;;.
Am pt' masa
numdr dc observafii
analogc, dar trc
,"-r'i-""iJ"J.*t".
ffi"?:y:E:'?;,iilffn;";
ritul s5tr.

Dar

'ederii

'iT

"""1'r.S,11i,:'i""Hfiili:

eneraiizat5 qi in nicl un chz

r aici.
ernpiu una din cunostintele
e tArum stiintific Estc vorba
instruiti gi 'clistinsa,- d;#;
linare, membrd o So"iutJfii
facultiti
intuneric
si-a scris
ra sa fie

gAndurilor

+ Erori si prejudicii,

spir.itul de
fafa divicare n_au
p.

137.

115

nici cea mai micd legdturd cu domenjul material., nu

sunt grindite cle fiinla riman,i decAt cu ajutorul creierului. Dar r:reierul nu este ardtorul gAndirii, ci cloar instru-

p,a.

mentul ei. Dacd eu vreall sA ridic bralul, dacd vreau sA

fac o ruglciune, dltcd vresu .ci iau o i-rotdrdre, cel care
acticineazi este spiritltl meu. El rerprezintl cauza acfiunii
;i nr-l sistemul nervos sau mLlscular care i se supune au-

sau trei mii

.ura suflefiriui
easta
it sc pare ;i s
poli_
rald. Ce sunt
e de
onstrentni, .subcpn;tientul Si

Spiritul nostru cste- ce1 care gitncleste, care vrea, care

iube;te, cire cautll, ca.re hotdrirste, qi nu molclrlclc' scrlarr{ei cerebrale.
' Vederea fdrl ochi se realizeazd prin spirit, pr,in suflet. F acultatea care actioneazd la acest nivel este incd
necunoscutd. l,a inceput am presrtpus cI cel care genereazi toate aceste fenomene ar fi creierul ceire ar emite
unde invizibile qi transmisbile la distan!5 9i ca aceste
fenomene nu ar dovedi exist,enta de sine stdtEtodre a intelectu.lui nostru. IJar ace,astd ipotezd s-a dovedit a fi
total insuficientd, cdci acliunea spiritului ca entitate de
sine stirtitoare a fost pusd in evidanli foarire clar dc

116

le
urmdneEt,e ho{ul

pretinde
pe tine
qi deviza
a interni
de ani.

tomat.

experientele citate.
AEa cum atrn constatat, mul{i experimeutatori 9i nu
dintre cei comuni, atribuie aceastd facuitate supran.ormal5,
d,e a citi un text rnascat, unui spirit strain care air comunica prin intermediul clarvdzdton-rlui. Nu este exclus.
Dar asth presupune sf, mergem mai departe cu rafionamentul i sd rie lovim clc altc obstacole. Pentru c5, firesr:,
s-ar na e aItI intrcl.iarc : dar'natul'a celuilalt spirit, ncc'unoscut care l-ste ?
Pentru a g5,si o explicatie acestor fenomene, ser pare
iotuqi cd nu este suficient sd c'vocin: numai spiritul nostru, atat cAt ;tlm despre' el, dsoelrc'ce nu trebuie si excludem existenfa unor forfe oeulte.
Frank Podomore, autor lpsiltist foarte cunoscut ostc
convins cd toate rnanifestirile, inclusiv fantomele, sunt
rezultatnl transmiterii 'gAndurilor ;i explicd totul prin
acoasta. Mdrturiscsc c5, in ce'ea ,ce md priveqte nu vid
vrec.r tr&ttsmitcre ir grindirii cr.riva in acliunea senlinaristuiui clin Ilorcleialrx care i;i sr:rie preclica iu irltuneric
irrl rc oclli
tuti,l si avilnd ca
a lransmit
))u l)ot sa concel)
ile cle joc
la Ak:xis care cit

Ia ochi, partide pe care

rtunci cdnd

r dar incontestabil de veder:e

nrare humdr de martori, ale
-rng comentate, ne este oferit
ea sa ,,Via{a lui

cu Isus

Crirstos.

terea minfii, asa-

omenL

: philosbrate. Apollonius se
'curi clin E{es vorbea
in
;i
'c mariie
probleme a,le filo_

mentul cand

Apoll
el sij fi avut
zLrt c.d

ril

djn

pierdr-rl

dar

se

117

exercitd influen{a sa in-

ceva perlcu

tre, Care este natura astd unde ale gravitaliei.

aibd nimic in comun cu

Apollonius,
incd

n'r qtiu

mii'de

cetd

intregului PoPor. Vestea va

nu md ct'edeti, Pand tlt-t vt se

are..]lebuie sd le oferiNi
:e .tilitte, n-rd duc sd lc
mulfutnesc pentru cecr ce am .. ltt'-'
"-'ni"ti""ii
au continuart si rantarrA sceptici; dar in cuDullri'
rdncl au velril me:taqeri care' tlu an"tntat vestea
r:dci
m-oattea
Apollonir'rs
;
lui
astfc'l prczicerea
$i celelalte
"f"nt-a"a
tiranului la ora ia care a avut liic' la 1lr;inzzeii
i Ie-au
care
pe
cie?,alii se potriveau periect r::-lor
sdu'"
re.relat in timpul disc'ursului

fra"; atunci si51itf9i1e

""ti
zeilor cu acest pt:rtel . C-:et

:rebui:i rnai mult PenLru ca

ttn setnizelr" La {el s-a inPius V carc a fost col-rsiderat
lrit acela;i gen de ,'n"liraco-1tt :
Iaticanului bitdha de Ia L'ecare
panto la 7 octombre 15?1 1i a exclamat in fata celor
multumim
q
aLtar
la
il insoleau : ,,Sa mcrqem
]1i
-si-i
caci armaia noal:;tr. a ob[inut o mare v1c-

Nu avem dec6t de ales clintre a,lAtea constatdri pe cAt

de variate, pe atAt de incontestabile.
Sd vedem _ce spune Dr. Ostlz despre unele fapte re_
ccnt studiate de el
:

b.r-',"r".r,

torie",
--Ganclurjle c5latoresc prin spatiu' Cum ? Plin etnisie
de urrde ? De la soare la ParnAnt circula partlcrrle ^elecaici fenoi.i"" "*l.u de astrul central. care cl'ete'rmin5
telcpertrrrbatiile
boreale,
aurorele
magrreti,re,
menele
ctt
duce
lansat
proiectil
Un
fonice. Acestc'a sunt emisii.
prin
atmosferd
sonore
undc'loi
el o onergie, Tr:rnsnrisiile
de
satt ale r.rnclelor luminoiise in eter. undc care nu sunt
1l'I
Iapt, in sine, nici sonore n
rg
strisl cle energie. Care este
?
qra.
de
f
orta
se transmite
P
iorti este fanta,sticd : 'a su
d'' ki'Ioqramc : Jr'rpiter'
('arc
s 5 990 'cpti
Soarelt:' cere este oe
mai
ori
trei
care
stel'dle' fiecale. di'ntre
ri mzri qrcrt
300.0
mare pflnd Ia cel
mai
acestea fiind un siour:". De la cel
si
reactirrnazl , uneltl
actioneazi
rjorDl.ll'l
trrrr j mr(' ;lceste
Ia 83'000 de miaflat
chiar
1i -<irius'
u,r,itrru cc'lorlatlte ;
I18

Totusi nimic nu era mai sigur declit accas,ti revela_

tie sub stare de hipnoZi".
luna. pe 19 martie 1g14, a ciispirrut Dl
,.D:rt:,o
cl'e
irrraLlt, portar la castelul din Bours,ault. A fosrtAn_
cr_
:i,

-Jtr**ldtor,
aceastd lucrare

.-

procesul a avut loc ir-r ziua cdnd eu

corectam

29 octombrie

1919.

119

ne

nu

su.t obs,erviit. de Iclarte mult timp,

li s-a dai-atentie.

cle secole, dar

E,xisten[a suflctu]r-ri ca entitate i'depenclenti

suslinutq. pentru prima cl.lta mai scrios in lglg a fost
cdtre ai-.atele Faria, care bazAndu_se pe obser.vaqii de
;;l"1;_
Ee, a p'.rblicat o lncrare asupr.a ,,Ciuzei ,"_;;i"i"hi;_
notic" Iar
a\iern in'rpresia c.i icum crescoperim toate

acrestea

,1iitt!cklt ' psiliic't', aprilit:

al: u rale irut'ut1O s cutu,

120

191

'1,

'oi

l-a avut este deosebit explicit. De fapt eu l_am mai

relatat ln lucr,area ,,Ne oscutul... Iat5-l pe scurt :

Capitolul

VEI]EREA EVENIMEhITELOR VIITOARE

VIITORUL iIU PRBZTXT
SENZATIA DE CEVA DEJA CUNOSCUT
Scepticismul arogant, carc rcspingr: Iaptele
fdrd a iucerca sd vadi daci sunl r"calc, este
uneori mai condamnabil decdt credulitatea
irationald.

A. de IILII\,IBOLD'I'

rar

exde

La fel cum sufletul vede' prin spafiu, el vede $i in

Dar noi trebuie sd abordan-I erceastd probleme deosebitd nu prin consicleratii metafizice, ci prin metoda ex_
tirnn.

perirnentalA.

EMMA, printesa CAROLz\TII

Wiesiraden, 5 rnartie 1870

Am inceput sd dau o mai mare atentie acestor feno:

metleaparent
lui 1870, dato
pe Care am
instruite gi re

i
t

n
eti

aanu_

jos

si

foarte
re
Emma
Carolath, o foartc bund prieternd a Frantei, cars pe atunci
venea in fiecare an la Paris rii cdreia ii pldcea sd discute
cu mine despre aceste mari problemc. Rizboiul declansat
in mod neaqteptat intre Franta si Germania a zclruncinat
sensibilitatea deosebitd a acestei femei, care a supravie_
tuit. cu greu acestui dezastru internafional, (prefafa qa_
taclisr-nului cle la 1914)
Scrisoarera de rrai jos este una clintre urtirrere pc crare
le-am prirnit de la ea ierr acest rris prevestitor ]te core

r22
123

La trreo treizeci cle

bine

lAnga
cu vnr si

niv_elata, chiar

cocheti datA
care da ,prn
tea o femeie, care era
culoriie vii-'otut^irlt
lii sale
cap avea o bonetd albd
"e
stofir a
de o formd pe care nll o. ogteam.
sd aibd in jur de treizeci
In fa{a ei, in picioar
care am crezut cd este fiice
a, invdtAnc
ios ; un bdi

.t..r,-,,.'o,]'

Iatd de exemplu, cl
scrisd de un preot din
nier, vechi prclfesor la

cle

-'r_1'

:1?
.o..U.tFl
e usoard,
eie pirea

hi qi le

si de necontesfat
*i, canonicul Gar:n care vom vedea
o scend_ de genul celor pe care ne este imposibil
sd le
pun,em la indoiald.

ar
a_i distra.

ltr rn fa!a r.clui nrai lnare

I)e

Cclc doutl fcmei ,.,,i-uLr aru,l_

'ztu V5.znt, d:rr nu s-lu miscat.
ldtor.i trecdnd.

,,1n anul 1846 erant in anul doi la selxinarul mare.

lntr-o noapte, in somn. cildtorearn in vis. U"r-r.ri.oo

care tnergeam era alb, uniform, rndrginit de pomi desfui

de rari, pdrea sd coboare in panti domfald a" p"
;;;;;
;i se pierdea apoi intr-o cAmpis nemarginite $;;il;;_
""
1c 4 sau 5 dupl amiazd,
c cAnrpia cu nuante lnai

is. Deodati rt_am onrit

r.n, intr_un joe unde un

rotusi nimic cleosebit carc. sJ ff.f;J",,,fri,,1tj"T;.iliuili

acolo., drept ca o statuie; conternplAnd
-.osebirtr, nr,r cine stie oe lucru,' ci o
dintre aceleq pe care le intAlnesti la
Observ cd in'stAnga, drumul care il intretaie
ne al
m
And construit pe margine nn zicl
pe
pcntru a susfine pirnAntul.
ul
d erau pl.-rntafi trei copaci gi.osi
care fdceau o nmbrd cleasd.

m
ln

v) l,angres, rrncle
14

ani. (v. Nlemorii).

124

eu mi.arn fdc,ut studiile rle Iatitrd intre Il

s1

Am. observat de
un

456,n1gne

"si
ver"zi

r.ilor.
in car
1oS pC carc l_am contorr_rrrl:t

a dispdrut apoi l2 f"f

errr nimic asemdndtor "uui'lr
si nic,i
rezlrt uitat pentrr_r totclcauno.
.r a rc.inviat idmdnAncl nen_
or:ia fi imaginalia mea.
72r.t

Mai v6d si astiizi acest colt de {arA aqa culll vdd turla
biscricii din sat.
ir-r 1849 impreund cu doi prieteni an-i fdcut o cdlatorie
in Italia. Am coborAt la Marsilia, etpoi la Genova, ne-am
oprit la Livorno, Siena, Florenfa, apoi am a'iuns destul_de
repede la Roma. Traversam un catun dir-r Apenini. Un
Cinci cai
noas
bun legnp a prim
care
; il vetputernici poartd
un arle'
at m
iurino,. vizitiul no
chin, pocneqte din bicia proape tot timpul, fdcAnd sa iasA,
in stradd curioEii cdrora le arati destoinicia sa. Nu prea
au cAnd sd ne admire pe noi, caci tra:rura nu merge, ci
zboar6.. Dar la iesirea din localitate infldcdrarea dispare,
devine de un calm plat, aiungetn in vArful muutelui. Ne
oprim pentru cinci minute, timp in care patru bidivii ii
inlocuiesc pe ceilalti. Urueazd din nou pocnitttri di'r
bici si inc'epem sa coborAm ca un uragar-r incredinfdndr-r-ne
sufletul lui Dumnezeu. Nu cstc o e'xageritre pentru cd
nici nu stiu c'um am mai ajur-rs intregi dupd aceastd

schimbat ; personajele sunt exact cele pe care le-arn

zut, asir cut-tr le-am vd,zut, fdcdncl aceleagi lucruri,v5irr
acee-a.gi_postura si cu aceleaqi gesturi, etc. Cum
este oare

posibil ?
Nu pot sd-mi dau deloc searna.
Fapt este cd de 50 de ani imi purr aceastri intrebare,.
Este un mister. Ceea ce am vdzut in vis, am vdzut qi in
realitate dupd trei arni(..
Abiitolo GARNIER, Ch.
(Scrisoarea g0l)
este povestirea textuala pe care am redat_c;
- Aceasita
integral
deoarece ficcare detaliu este interesant.

cursd neburrr,ascd.

ln fine, vehiculul nostru incepe sd meargd

norn'rirl qi

aiurrge la staliar de schimb fard nici o tivarie.

In timpul acestei opriri m-am uitat pc fererastri si

deodati m-a apucat transpiralia iar inima a inceput sd-rni
batd nebuneste ; mi-arn dus mAna la fatd ca $i curn a$ fi
vrut sa lidic urr val care rr-ril impiedica sd vid bine, mi-arl
frecat nasul, ochii, asemenea cuiva care atunci se trczeqtc
din vis. Credeam cd r,isez, de-si avean ochii deschisi si
vroiam si md asigur cd nu suut nebun, ori victima unei
iluzii deosebite. Aveam ir-r fata ochilor rr-ricutul peisa.l pe
care l-am vizut r:Andva. Nirnic nu se schimbasc
Pritnul gAnd care ni-a venit dupd cc mi-a trecut tulburarea tr fost acesta : nu qtiu cand, dar sunt sigur cd arn
mai vdzut asta, $i totugi nu am fost niciodatl arici, pentru
cd vin pentru prima data in Italia. Cutn c posibil asa
!

ceva

Iart;i cele douii drumuri care se intretaie, micul zicl

care susfine pSmAntul sir nu cadI, pomii, casa alb5. fereastra deschisir, mttmii carer tricoteaz5, fiica sa care o
privegte, cei trei copii care se joaci cu cAinele, cei trei
muncitori care bcau si ioac6, mAnzul co.r'e va primi o palmti pentrr-l indrdzneaia lui, cei doi cari, oile. nimic nu s-a
726
127

luni am plecat in conceditr ; ajunsi Ia desintr-un rnic pavilic-rr-r. Cu toate ci

tina!.ie apr fclst

Dupi

nU-l rnai

$ase

",lrrdusd

,,reCUnoSCUt.{

ilteste ante'ioritaea visurui asupril inta*rplirii

Iati
risplrnsul sil_r :
'eale.,
Iraris, 9 septembrie lglL)

exact in ace,la
adus aminte

tinat mie.
merei ca

_A5lr curr-i v-?rl irrtrmis,

clatd cu lt,ovestirea visulu

nranifestat

d,;;,t"';"';li";

lrc'castd erxperien{d atAt

c1e

itJ'
sa

..\. SAUI{IiJ-

ln 191

AIMEE ROGE

md aflam

t'::":?fi
iumirtate

i5ffl:ii
ill:.11:'ir.

re

i;

iit"';'l jo,irru," crc va,rtu.i]lluli groase, in.rbirr.anitc

Ziclurile eral strdiuitc clc
ltrcit inalte. prin fata cldclirii

nopfii a fost trezit de un zgomot puternic

groasd
o grindd
-ipiar in locul a cdzut i-p""i_,a .u n
unclr: nrai inainte ,u nff"
n,

dar.r
de
sant
inte. UrmAncl princiPiul gener

clitoruh-ri sd-gi ilsofetrsci-i pr-rl

lucrarcar aceastir, cAnd

tru pAr.liaq zglobiu dir-r cerre 'r

luprir-rcleau focuri nu cleparte,
clrrri. Acesti oameni'Durtau r-ristc
unifor.mc blcu cleschis
llc ca1'e nu le cunostcam, cdstile aveellr
o forntir r.r,r." ,iii
s-a pdrut stranie.
fdcea cd si eu eratn irnbrlcat intr-cl
uniformii dc
^.,Scqi dddeam ordine
ofifcr
cle c,rn uare.
Printr-unul din acele
pe care r_nr_rlti alfii
Ic-a. si'fit in vis, md-gAncleu,r.,'i.-,,b"
^ferromcnc
situalic, ciuclatir
J)c r:e sunt eu aici si inrbi,acat
irr-.,rr'it:u.rr.a aceasta ?!6.
Dupd ce rl-atr]
.trezit, visul ni-a rdmas iu rlinte clar
si pr:ecis. Arl continuat
sd fiu preocupat clc.
-*i ^.f"
cocrcntc si rt'dicole car-e ne insolesc ,,,I"s"u detaliii,,-in_
,,rirrr"f
accaistii aparentd Jogicd si arnronie
in otrru.a- _'";.i',;rj
se pirrea absurdi aceasti conditie o ,r*o
Ae oflterlrtr-o
ar-ruatd necuuoscutd.
in_ cursul zilei le-iirl por,-esti1
cllnosclrfilor.

il,;]jirrl"ttt

irnbrricafi

visul

nretr
in l,teu. Ap,,i.';r,; ln-anr rnai sAnclit

. Ori rdzboiul, c_.arc a clistrus atAtea existentc, a feicut clin

'dc .alte avartaruri, .r,, io"&"r.""t'Jr.
rcgrrrentul trcl.t campase in spateler
u ii concl-rcearn intr*acolo pe .""r.itii

ca o colrtinuoro o ir".,i

eo

purtasen.r n-rai ina_

adoptat, arn cerut expe-

tjrea

rc
der

cle clovezi care sI

72',d

- Suflr:tLrl nu

l-nozu,,,nrctoclatli

t29

Di11 76vf i J;atarlionul sc pusese in migcare. Cdldura care

dcca sri se ofileascir lanurile de secariL ii coplcsca pr)
ltic!ii recrufi imlrrica{i irr unifortnh bleu. Nu plrteam
sir-r.r'ri clau seanla uncler ne afl5nr clin 6.i1117,, ItraflrlLli ridicut de ntiile clc piciarc oltosite. Am primit ordiri pritr
flllier, sd facerl popas sult ziclurile,,ciistehllLtig car"e se
glsera la doui sute de metri in clreapta.
Dupd cer am datt instn-rcfiuni sefilor de formerfiuni am
plecat la cornandantul de batalion. Dupd cAteva nrir-iute:
mi-am a.juns colcgii la cotitura unei :rlei cLr p16pi care
ascultdeau vederii castelul. Dupd ce am trecut cle ultirnul
plop arn fost socat de peisaiul pe care l-am vdzut. Era

are de fapt a .si avut loc,

mocl necesar si asta inse

paji;tea care uroa in pantd usoard, plind de florile

lui iunie ; zidurile ;i turnr,rrile castelului erau exaql c;1
cele pe care le vdzusem cu sapte ani rnai inainte in I'is.
Lipseau totusi pArAul zgomotos $i poarta monumt'ntald.
in tirnp ce constatan acearstd cliferen!i intrc vis si

lg2litate, adiutatntul a venit sd md intrebe de unde puteau soldalii s[ ia apd. ,,De ia pArdu((, i-an rdspuns ell
r:AzAr-rd. Sub'ofiferul ur-a privit mirat iar eu arn addugat :
,,Da, Nu se afla pc partea aceasta dar in nod sigur st:
afld pe partea cealalti a constructiei. Vino cu mine({.
DupA ce am ocolit laitura dinspre nord, am vdzut fAli
sir md mire, pArAul vesel curgAnd printre pietrele acoperite de muqchi,, ial la nrijlocul zidului, poarta cea
cu stAlpii din cirdrnidd veche, aidona celei din vis. '1al^e)
Cele doud forrn:rfii din frurite rezolvaserd deia pro*
blenra apei, arrnele erau sprijir-rite de zidurile la unrbra
citrora nrulli dintlc oarucnii r-nei se odihneau.
Tabloul acesta era cel cliu r.isul pe care l-arn nvut in
91.l. Niniic deosebit nL1 avca sd sc intAmple acolo; r'isr,r1
lllelt nu c
a decAt o vizitt'e cla.a itt r-iitor. ttrin
care 11ri st viitorul meu stntut 6ts crfi!c,r, (,rt1.1r'1,1-.1
it in l9l1(.
imlrosibil c
.1

A.

SATJRT]],

(Scliso;Llea

41 {)(i)

Acest vis prevestitor cstct derosebit cle precis. Dl Saurel a vazut in 1911 g1 episod al rrizboiul-ri din 1914--1918
la cal'e el a lttat paftc ca militar. ln accst caz, ca si in
toate cclelate analoge se pulle iutrebalea : I)aca a fost
r,5zr,rt:r'cu r-ln an, ctt si,rpte, sau cu tr.ei ani rnai inaint.e,
ca in cazul altatelui Garnicr, o scet-id care trebuia trd_
130

i nu existl iar siugnra

este fatalisrnul absolut ?

cd

Lrrr
pfi

lj ,.Ilot: cliscutatd in

a deci
iber.r.el

reaj:j
capitolul

jli.:i,l:'fi".1,t::1:''i,..ij;;l;l;
d antinomii in aparentd atAt clc
Sc poate realiza : presupunand
un factor carc poate ir-rfluenfa
presultunAnd cd se intArlpJti

t'l;;jl.'1l]i:,' adnritdnJ
pur. qi sin.rpru
:.j_::_d"gandrrea este trirnscendenti
".{t","t'1)i
ea suprima iimir
liii
propliu-zis netnaiexistiucl ca; entitatc dc sine
Astfel, trccutul si viitorul pot ,,i-"o"xiste intr_,,,, ,"
1ri_

zent vesr-iic
Datoritd tulburdlii pe care nc_
ilce
observalii, ciutdm tot_felul cle ipo
puti
a faptclor. .De exentplu,
exp
ri crcvu ,,de.ja
vlizut((, se
c.ir
supta retinei de cdtre un peisaj san o scr:nii
oarecare este inrcgistratd si'ruit.n in nlernorie ri i.
conqtiin{d ; dal datoritl unei intArzieri chiar foartc rnrt,i
(o
sccun
zinarea in rnemolie
ir.r
pliei
a faptetor.--i,i ;;;
.
ce
iei fiir
cu o fracliune cle s
i^aintea celui vizual, se c,rede
s"ena prezentatii a ,,liit
"a cdci'o zecimc J"
vizut-o de.ja cu rrrult tinrp inaintc,
;;curdi nu'-iai, ar putea sd dea irnpresia
tirrrp f,artc
lung, aqa cum cqnstatdm (cd se iirtArnplay
'nuiin vis.-d",iiii
ipoterzd sus{inc cit perceplia,nei scene pe care.i
s_,pl1l.Ll
r,'-atrt ntai
cot.nparatd
f"r.o'',"rr"1",ji;il;
itl duhlci
ce ca aceiasi",,
inragine pri,i,,"iut,,
pc doud f
sllc sii ser lefli:ct.e in clouir pla..
nuri difcr
turtii a aua p.urectie i,i Ti"i"i'::;:lii', t',i,,]]fl.,L,l"l,li]:
ment snfletul nostru :rr r.eclea dublu.
eTpl
e, clc iruaginatie, clar pe
ere
ck:lrtc si cleci r5ntAn rlcr
Initg
c nu iit,c nir:i ltii fi:l
r,rir
-""1,,intif
pr rf r: f a1_rtcf u iri
tt1 I
t,)

Tlcbr-ric t leci

si r iulirur al1ctcvr.

Profc'sorttl Ilib6l 4,, la Institrrtul }i'ralcetz a tratat r.c-est

:'ttl-,iect in subsicliar', iti lucrarr:a sir ,,lloljle nlclttorieti6(.
,,Se intir.nytlii cAncl rrt_. allirn intr-un t jnr-rt necunoscllt,
sclie cl, ca llr cotitut'a bnls(ir a unc:i caliri sau a nnni r.0n
si fin puli
Llnol 1;xiyq'listi pc cale ni se
le-am tnni v
dva. Aflati pcntru prinra clatli
zcn{a unci i
persoane, avent irnpresia cd
lim rrai \-lizut-o. Citind intr-o carte idci noi, ni se pare
r'I noi insinc lc-ar-r.r ai'rrt in rninte tnai irtaintcr..

i\uto.ul

c.r,rsiclc'r'i:1 <'ii ar'c;rstd

rrritoaletr iylotoza

l)lcazat:

r32

ilu,zie se explicir prin ur-

rienfS. Starca halucirrirtorir

parc-

trai

r-cceutd dcc6t

No"q, care

.juclecirrtr

din

ac:c,

afe

care s_a I,eccpfior.r

care. ,judcc,d ctupd

tlaginca a fost rccr

ptutctul Jni {g 1,6,

.'a oRi1.a_ci
rtii,, itlc slvaltLrlLii prr;_
,^-_l-., nLt c'xplici .accste,
lesor
nin.ticr,.d
o,,",r,.ln.n fog" a,,,"'to.nolllcllc ltsihicc foartc: clif
l.,1"-,t.1,:rltglr.. si la curcr
t-tu rr lllrtcii fi altlicatii .lcc(,ils
le.
abordiit.n ;r(,Llln ilt Dlin
(.ultr)itlter:ii r,.iito_
lrrobl*ltil
.,,t,i].,

CaPitr:luI

la Borodino". Ea s-a trezit speriatS, dar vizAndu-l pe

solul situ dldturi si-a dart secilrta cd a visat qi ,s-a culcat
la loc. Dar a visat din nou acelasi lucru,, insotit de un
sentiment de tristele atAt de intens incAt ;i-a revenit cu
greu. S-a culqat gi pentru a treia oerri visul s-a repetat.
Atunci, ingrozitS, l-a trezit pe soful slu qi la intrebat
Unde se afld Borodino ?
-Nu qtia. Dimineafa, contesa insr,rqi intpreund cu soful

C{JNOA$TEREA VIITORULUI F'ATALISMUL,

DETERMINISMUL $I I,IBERUL ARBITRU
PROBLEMA TIMPULUI $I SPATIULUI

Voilla cstc forld

nulni nostru.

cSlduzitoare

desti-

\rcrsttrilc de aur ale lui I'YTIIAGORA

Obsclvatiile.anterioare rcferitoare Ia senzatia de ceva

,,deja virzut" rcprezintil introducerea fileascd la ceva ce
vir i,.lIIlta.
D-l Frederic Passy, respeciabilul membru arl Institutului Francez, a cSrui lung6 cariere a fost pusi in slujba
sus:[inerii pacifismului contra imbecilitilii spiritului razboinic aI omenirii, a venit la mine intr-o zi de i'anuarie
::i antl,lui 1911 urcAnd curaios celc cinci etaje ale casei,
in ciuda celor 89 de ani ai siri. A fost una din uLtimele
sale vizite, d:rr relaterrea pe Carg lri-a adus-o merit;r
nce-st efort.

qi tatdl saiu, au cdutat aceastl loc:rlitarte pe hart5, dar nu

au gdsit-o. Pe vremea aceea era un sat total necunoscut,
dar avea sd devina celebru prin lrdterlia singeroasd care
a avnt loc in apropiere.
Totusi contesa a fost foeLrtc intpresionatd de vis si a
fost cuprinsd de o rlare,neliniste... ilr acel moment teatr:ul de rdzboi era clepartc dar. el avea srl se apropie in
curAnd.

lnainte ca errmata francezi sir irrtre in N[oscova. generalul Tuskov a fost numit cromandirntul arnratei de
rezervd, i:rr familia sa l-a rtrn-iat. intr-o dimineatS. tatal
contesci a intrat in camera hotelulr-ri urrde locuiau linAndu-l .de rnAni pe fiul sdu gi trist, aga cunl il vllzuse in

VlS, l-,a

tSpLhS

A murit, a murit la

Bdrodino.
ca se afld

-Ea Ei-a dat seama atunci

in

ace.ee4i canret-A,

inconjuratd de aqeleasi obiercte pe care tre vdzuse in vis.

Sotui siu fusese una dintre nrrmeroasele victirne ale bd_
taliei sAnge,roase care s-a dat in apropiere cle rAul Boro-.
dino, care a dat numele sdu ur-iui sat".

'

""SBB,F,lJ'ff'3.ii'

i-a relatat urmittoarea irrtAtnplare

,.Cu vreo trei luni inaintea intrhrii francezilor in
proprietaten
proprietate;t
qeneralpl, se arliiu
generalpl,
aflau la propneraret:l
aflilu
sdu, generall,tl,
sotul sau,
a, ca -si solul
liusia.
llusia,
lor din Tula. Intr-o noapte a vi'sat cA lo'cuia Ia hotel'
intr-un orilq ne(rurlosrlr-rt. In caurerir a intrat tatal conte:ei tiri,zrndu""l de rr-riini pe cclpilul eri si
;i i-a sptis clar

Tr-rqkov

--

134

,,Fericirea ta s-a sfArqit, solttl

ti uamurit,Amurit

Acest vis prevestitor, traeic de precis, este in lnocl

sigur unul dintre cele mai daracteristice.
Se poate presupune oare cd el a fost indu,s in tniirtea
povestitoarei ? Nu, pentru cd visul i_a provocat o emotie
de neuitat, iar cu trei luni inainte a idutat localitatea

pe harta

Rusiei.

Cazu\ prezintd toate olementele autenticit,alii. Dar

atunci, fie-mi penlis sd pun intrebarea/:
moartea- generalului Ia Borodino (bltalia pen
tru ?Te
Moscova) a fost vdzut;j cu cdteva luni mai inainte,
inseamni oare cd aceasti moarte fi aceastd bdtilie ;;;;'
inevitabile, erau predestinate ? Sj, in acest caz ce se
135

intAmplS cu liberul arbitru ? Asta irrseamuJ cri Napoleofr

trebuia in utocl fatal si facir aceastir campanie in Rusia
pentru ea ? Liber;i cleci c'i el nu mai cLstc respor-rsabil
numaj o iluzie?
oare
su't
uman.i
iateil qi responsabilitatea

\ron analiza ill cqntinuare aceste selnne de intrebare

in rnocl sigur au darul de a ne tulbura' Unde este
adevarul '/ Preclestinarea intri in contradiclie cu toate
progralmele nealizate dc tlmatlitate' Dar este greqit sa
caLe

i'r'edem cii fatalismul $i cleternrinismul surrt aceleaqi ltLcrtt.

clin
lur
sa s
el'Iol

r.rr:a
Ku
jnii
cle

ln
ljoara
scriso
traze

domni1917 o
a cAte'la
outesta-

Iurninir in noi:rnul cle iclei care nrii pleocrt-tpa- Am meditat

indelung asllprn scrisorii Dvs. qi an-r inleles perfectr ce
n-li-a!i explicat : evenimentele viitc"rare pot fi,vizute dinainte dar nu este necesar, obligatoriu ca cle sI aib5 loc.
Acreastij constatare n-a iini;tit in irnare misurS, cici
simtearrn cd innebunesc la gAndul cd nu mai suntem std1:irni pe absolut nimic, nici mricar pe .gaindurile noaStre.
Vreli sii stiti, draga rnaestre, care a fost evcni'menttri
in urma ciiruia am ajuns sd cred in predestinare.
irni voi da ostcneala si-l povestesc. Era in primiivara
lrrrultri 1910, dcti ac'um 7 ani. l,it o dou,mri cliir Gc,rmrrrria, pe nume Helene Schrnjd. Era ur.r necliulr-n cu o nu_
terc extraordinari, qi, curn pe mama o intr,rese.rzJ njult
;edinlele de spiritisn-r, a rugat-o intr_o zi si {inli o ase-

rncrnca se-din!5.

_- Eu n-am asistat 1a cra, pcntru ci atlLnci D-avcitlt-l

ani si eram la scoali, clar marna si bonit mi_au

clecAt 10

adeverit recenff
I-am riisp,ut-rs cii fatitlislmul si detcrtlrinisnul sur-rt clouli

ca elenrent activ, fiind dl insu;i cauz:i a arcfiunii' Nu vcdem ce ..trebuie" sd ser intAmple' ci ceea ce se va intAmpla. $i intotdeauna se intAmpl5 ceva' Este acel ceva pe
care il vedem, firi a fi necesar, obligatoriu. Adevdrat,
dcosebiretr este extrem de subtila. Dirr ant fost convins
cd acest suflet pur, dc saptesllrezecc ani, in care nu Di-au
I'ircut inci loc ideile llrecollcepllte qj care, aga cum rezulta din scriso:rrc, mi s-a pirut a fi extretn de delicat,
va sesiza aceasti cliferenli. TrT acelaqi timp o rugaur
sd-nri povesteascii episodul referitor Ia preziccrea crt'c
s-a adevcrit qi a tulburat-o atiit. I:rtti scrisoarea redatii

tcrtual

Dragi

Maestle,

Arr fost foarte fericitii

cilncl am

primit

st:ri-soarea clunt-

vil asigur. a fost de cloud ori bineveniti ; nrai intfri pentru ciii a.i avllt almabilitat.ea si-mi r;ispunde!i ;i in al cloilea pentru cd ea a artttrcat ptt!ina
rrear,oastrJr, citr,

136

itor,'estit ardesea aceastd scen5.

In rtromentul cAnd s-a pus mana pe masir, aceasta s_a
qi cli,tinat foarte violent. Cunoasteti nraestre felul in
care se comunicA cu spiritele,
dacd acestea existl. CAnrl

- ivii
lnasa
e incAt
ar fi
('u
d lrovl_
tr,rrile
ritr.r
simtitd
preze
se
a rirs_
pllns : Anton. Mediumui nu cunostea acest nume si nir:i
nu stia

despr1- cine este vorba. Precizez

ci

.este .vorba rle

Lrner matusl, sora

cLr Adolphe Ries-

r.'.i

ffHr',J*h iij

apropiat. rudir a mirtusii, mama

trcrbe cc.va in legirturi ,.:u viitorul acesteia- Prima intrebare a fost urrnirtoarea : ,,Riesbeck isi va pdstra avereil
pentru totdetruna ? Spiritul a rdsprlns clar : Nu.
cAt tirnp o va pierde ? Masa a britut doui
- Pc-.ste
lovituri
: ,,Doi ani".
Manta a intrebat apoi : ,,Va ntai triji mlrlt tinrp riupS
ce i;i va fi p.ierdnt averea ?".
\
Rispuns crlar gi precis : ,,Cinci ani,'.
Atunci nta[la a vrut sii stie cuhr va rtruri Riesbesck :
dar spiritul a afirmat doar cir r_rnchiul nteu va muri subit
137

La intrebarile daci va muri de boal:i, acciclent, sinuci_

dere, naufragiu, crimd, raspunsul a fost mereu
,,.ru*.
A fost imposibil sa afle de cc moarte va muri,'nimeni
lu sg gA1$ea pe atunci la un rAzboi, de aceea "" f_".,
intrebat. Unicul iucru pe care au putut si_l mai
afli:
apoi de la Anton Fiedler a fost rispunsul la intrebarea :
,,Ce v6.rsti va avea fiul lui Riesbeck cdnd acesta va
nuri ? ,,17 ani',. Apoi totui a incetat.
Dragd Maestre, nu imi
el de
corlentariu ; v-am povestit
Mama
nu i-a cdmunicat imediat
jiiili:
de tearm'd
si
"""u.tu
ea nici nu",
credea
in aqa cevlt
prezis s-a adeverit cu o precizie inspdin-rdntdtoarece; s_a
i;
primivara lui 1912, deci Ii doi ani clupa prote.qie,' urrchiul meu qi-a pierdut a\.erea intr_o speculalie 'indrtz_
neafa la Bursd ; la c:itva tirnp mama i_s llovsstit sorei
nrele, care se afla si se aftd la Geneva, prirna parte a
prezicerii nem{oaicei, dupl care i-a spus ii partea a clou:r.
lMdtuqa i-a rdspults, c'e ar fi riispuns oricine altcineva
in locul sdu, cd acestea sunt prostii si cir nu trebuie sii
credem in ele.
_ Totusi, qi a doua parte a profefiei s_a realizat ; elr
djscutam adesea cu mama : ,,Dacir spiritul a spus adevi_
rul, la inceputul anului l91Z
rneu vi trebui _sri

nu-i

'.chiul
moard".
Iar Adolphe Risebecl< e trtrrit pe flont la 12 februarie
1917 de rroarte subitd, rtr.imjncl un glonte in cap, exact
cAnd vdrul meu Mario fi,cea 17 ani ! Aceasti moarte ,ne
ctrre spiritul nu a putut s:i o precizeze, 'si care rru
nici boa15, nici acciclent, r.rici .iimi, njci una din rnortile
"iu
cunoscutc, era moartea in rhzboi la care ninteni nu s(,
gAndea pe atunci.
Vir trinit alituri, dragd naestre, un fragment din
scrisoarea pe care biata mdtqd ne-a trimis_"o cAnd a
murit so{ul s5u. Este_ scrisd in gerntand, dar mi se .par:e
ca in{elegeli aceastd limbi, ;i, in plus, am s_o rog pe
rrama sd contrasemneze acest fragment.
Sper ca relatarea acestei ciudate preziceri va aduce
ttn ntodc.st aport cercet;irilor Dvs. Arn sj, citerc ctu mare
p-idcere cartea. pe c.tre ali pronris cA o I'e!i publica clupir
razboi,,IrreviziLrni cleslrrc \riitor".

Sunt fericiti, dlaga NII

si stiu cd nu totul este
Pentru cI m-a
gAnch,rl ci moartca
scumpului meu unchi era
ti cti mult inainte ca
glontul care avea si-l ornoare sd fie fabricat.
zt"buzez de timpul Dvs. ertAt cle prelios.
vul cal-e mil reline sii vij scrir-r mai des,
Dar rr-am bucr-rrat cir la rAndul meu aur
putut .rdspurde cererii durnneavoastri. Tot ce am scris
l-iecesal:.

este absoh-rt adevdrat.

Vi sah.rt nta.estre, cLr resllect si crr drag.
A dumneavoastrd

VERA

KUNZLER

Existd oarc incrompatiLriLitate absoluti intre previziunea viitorului si liberui :rrbitru ? Acest lucru L fost

veche
pune".
sau D

,,Ontul
in
ursita cu

r Du.tnezeu dis_
xacti. Dumnezeu
latinii, ne IasE
putinl
Proverbul biblic, corrtrar celui precedent _ orice
a]

este

Acca,st:i liberterte nu este absolutir, oricat ant dori,

este rellrtivir. Planr,rrilc no:rs1rc sirleril rrereu schimbari.
Sunt zilc in calre ninrir. nn ncj lnerge; Nu cste cine attrcbui sa lic, n<:cst scnt inrcn t r:s1e ot-]-rer1t: sc Ei r.ru aven-t

138
139

clreptul sir-l suprirnAm pentru a-l inlocui cu o ipotezi.

Este crl.rr c'a lllmirla zilei. Se poate'sus!ine,,Este o,aparen{.i" : cla, este o aparenfi prect-lltt soarele, un peisaj,
LlLn ll,orr, un fotolir-r, o cas5, lucruri p,e c:lre noi Ic cunoa$tcm pr-ln imaginile pe care ni le trimit, dar aceastd aparcnlii se confundir cu realitatea.
Ol-r, bineinlc.les, foarte adesea rirmiinenr pasivi qi nrr
luirn-r nici o decizie radicald. Si ni se obiecteazd cI atlrncr
cind discutiim cn noi insine, (dr-ipd o maturei chibzuinfA).
irc l-rotiiran-i, o [acem tot determinati din afar5. sub in.
fluentar cauzc.i printc, astfel incAt pretinsa noastrd libertate se poate compelra cll o balanli la care unul din platouri coboard dit't cttLrzi\ grcutitii ci.rro sc pune pe cl
Nu cr.,ntcstaru, clupii ce aln ganclit la rece $i am crint,Srit
ar61ut'nc.ntele pro qi crontra, ne. hotdram pentru ( el cat'e
tri se plrre preferabil. Ori tocnrai air:i actioneazi gAndi*
rea noastr:i $i trici o altri specuJatie filozoficl nu ne
poerte zdrLrncina aceast;i convingere. Aver-n chiar irr-r1tresiu c.i, clacti arn face altfel, am fi nesocoti{i. iar, atttr-rc'i
t'iLncl iriungern sill aclioniim contrr{r rationamentclor nozis.
tre, sirrrtind cir suntern oareclllll in-rpinsi din atar5.
Liberul arbitru absolut ? Nu l-iber arbitru relativ.
Incontestabil libc.rtrteta loastrd este mult mai limitati clc.ciLt cred nrir-itile superficiale. \{ersul cosmic al
unirrerstth-ri ne conduce 'fririm sub influen!a conditiilor
astronoarice. meteorologice, a cltldurii, a frigului, a climei, a electricitatii, a lumir"rii, a mediului inconjurdtor,
a moqtcl"ritorilor arnc'estrali . a educatiei , a temperalrientultti, a siniitatii, ar pr,iterii vointei noastre. Libertatea
noarstr5 se poate coml)ar.r cu acee.a a unui pasage,r pe un
vapor care-l transporti din Europa in America. Traseul
sriit estc statbilit de mai inainte. Libeltatea sa se irrtir-rcle
pAn:i la parapetul vaporului. El. p,oate sI se plimbe pe
v.rslrl plutitor, sI c'liscute. stir citeitsci, sd funreze, si
cloan.r-rI, si joace cir!i etc. cierr nn poate sd pdrdserrscir
.

va.porul

Daca, (la Lln moment clat) suntem n-iai atcnti la cele

nrai mici nnliir.runte ale rrietii zilnice, vom constata ci
libortatea noastril este foarte lirnitatir. Ceea cc ne-am
proplls La sculare stiL realizirm, in cursul zilei, va fi st6nienit cle o r.r'iie cle motirre, dar piirr;i la urm5, scopul propu)j va li trlin:: in oarecarc nriisr.rrlt, clovcdind cd libertatea de a alege a ac{ionatr..
140

Ac'e.st lucru este valal_ril si 1..rc.ntrLr cvonimentele irn.

portante .ale vietii. IlotirrAri clc,cisjve snnt detertninate
in egala mirsurd de voin!a noastri_-1, clar si de irnprejrrriri
Pr-rtent accepta c'a reale Iacultlriilc plernonitor-ii f iili
a rleqa, irnplicjt, principiul liherului iill:itrr-r si a1 rcsponsabiliti:Lfii un-rane. Prezentul nu srt opreqte nic'ic.rciata
el cor-itinud neabatut 6,if1g viitor. lntotdearrnil se intinr
pla ceva
a) avAnd ir-r vedere cir
i joacir un irriuruit
ro1, in sau, la inlin{r-rirer
cii accasta voin?i
se bucllrar de o libertate o
nu este o concliti,:
absolut _obligator.ie, ceea 1's sa hotirrAste devine real, da).
ea ar fi putnt foarte bine si:r nll se clecick'r. \riitorul c.ste
tli'mrre a trecutulr-ri, cleci a vedca cc va fi rrr_r clifc.rir, in
c'scn!:i, de a vedea r,e a fost trecutul. I)lr asta nu ni\

verselor cauze determinatr., i.rr-ltrsiv libertatc.a de rL alegt:.

Viitorul nu reprezintii un r-nai nt:rre mister aec.ut

a avut loc la perpigr-ian la 8 iulie 1942. ln

uonrentul acestei eclipse din 1842, cetebri drLtoritir oltlor fAcutc de Arago in oragtrl sAr_r nitttrl, eu erilnt
t.i de patru :lni gi 11 7ile, in tirupr-rl celc.i" c,lin 1l
1999, eu voi fi 11i61f 6lemult; clar arc,easta nu sr-(.
nir,'i o inrport
ce arstAzi constituie vii rrul pen'
tlu ttline, ca
Dvs. carc trliti acun-r, a fi prerzentul pentru
poi va devcui tlecut.
S-ar putea obiect;r s1:1 61sip-rileirea fenonrenelrtr astror-ron-r,ice ac{iunilor ulttiute e'ste fortilta, cllt Iiincl cir jn
miscarea astre or uu existil nici ur-r fcl c1e liltertarte si cii
sioare care

'ttTtA1

inevita
liberul
intplir.i

absolut. Dar se poate r:ispunde cd, daci

ste cauza cleter.ininantl, acesta va avea

soJr-r!ia 1;r'rrbJer rr,,i lrLt\e de. Cicero,

La.plar.,. si altii.

sfintrrltri

Arrqustirr,

lo

Ar li de I'ircrr-Lt lici o
perrtru lr nu c.onllinda inli
nrcntelor utrinte cu fatalisr_r
este obligatoriu, cu toate c
cauzc.'Jor. In mijloc.ul unei
c.l

sc tru intArllrla. Accasra nu er

In listror-romie, oAncl calc,ulir

determlnat cle
inch_rsiv c,le

re

e n-rii de itlte i

, inclusiv

cle

anin_ral bAtrrt
care nr.l ne

Penonalitatea unta'i fac,e ltartc clintr.e cauzele cle,

t.rminate alc clcsfirsurir.ii eveirimcnteror
terestre. raii,

-eil noilctri"r
itr viitup asLllJl,ll
-ecisa decirt
daci !in,,m c|ni
tatoare.
rzir. asupra c.veniutentelor..
ri inrportantrj dec.rt p,,rt.ir.
l_rtrcitri'i clct

oiir.ecare indr:_

742
143

I)esi rlr cstc iirrposibil cn sentii'e'tul nostru cle ribcrtate si 'se irnpace cu cllnoastereat pr-enronitorie a everri ure,ntelor viitorrre.

spont;iuii i.L c'venir:rerrtelor viitoiirer sLrLrt atat clc. numc,roase si de o asemenea precizje incit ipotezti coincidentelo. i'tiLmpid'toare dcvirie o ipotez. ripitir o" o.i." v"lkrarc, care trebui
re sublimina_
lii nr-t este indoiel
t-t studi:tt suticient pro)rlema.
re o exPlictt-

tie
prinlui povestirilor, Alex
oS, nc_il
tura 1ui Joseph Balsamo si
acestcia,
Reginei. ParculgAnd lista n
r lucrari
ale acestui scr
remarcat
de Charny.
Ei bine, f:irii s
t acest ult
i sir fi stiut
c'ine poate fi
contesi.
ul XII clirr
Coiierul Heprner"
,.UotreruI
Reginei"
iri
_LVlatri
crirc
carc
Matria
,,\ntoar.eta
ii prezjr-rtaj
i^
'I'avclncv.
lui
,ri Andree de
Taverney, palidir
rtalidtt si emc.rtionattiL,
emotionut:1. calitirtile
ialitirtile
clonnului de Chary, nu a{i fi ghicit dintr-odatii ca Donr-

lrisoara de Taverney, it.rclrAgostitri, va cleveni contesa clc

['harny ? Nu ati fi ghicit viitoru] ?
Urrii ar putera sii rcmul'ce cir pelsonlrjelc lui -\1. DuI as itu suttt decAt nistte m'r'o1ete pe cale cl le mhnui 1te cun vrca, cotnparalia este lipsitit de valoare, clr-oarcce ar putea fi interpretatiir ltentru tr dentonstrar coutlaliul tezei rnclc si pcntru a traqe concluzia cir cleplrtc de a fi indivizi liberi, sub condeiul autc.rruiui, lrijrlrirtii si femcile n-ar fi decAt niste marionete.
Aciastti obiec{ie nu ar fi prea solida. Construindu_si
r'orniruele in felul slu, Alexandre Dumls n ftlcut evidcrrl

Pro
tut

previzir,rnii viitorurui
ghicit cd cele dou

in

rdat
con
:^"jl

o'i

truouf,"l" libertdli,i.

acelLsti

$r am Puttfirt",rtf t:'l

s.

reciproc.
cerast. l egaturei i'
]ruir., nu putern si r-regdrl
rir-rulcazii

-1rE-

ne fruireze si
aceastl-r

sd
af in-r-ralie

serii cle mici ciiuze

consecu_

inc;i si (iare

vcstitoare ci si in unele stdr

finit. IJnul din,tre exemplele
le cur-rosc, privitor la aieast

vir

: cruditul coleg de la Insti=

ey, a.ie cirui lucrriri sunt
t5-l aici texfual (A fost pu_
\nalele stiiritclor. psihice_oc_

,,Pe 27 itrnie 1894, Ja ora g diminea{er, doctorul

ict, pe atunci student la mcdir:in:i, la Lyt.,n, luclaCial_
in
camcra sa, imprcuni cu un coleg de facll,tate, Dl Va_
ny, in prezent dugl9" iit Alrnecy. Gallet
,,..rprt; !i
yrreocupat de prc'gitirea unui examen. nprc.rpiat
"., ; pt.imul
exar.rcr-r de doctorat 9i nu s gAndea irr
artieva dccdt rri

iicest cxanten.

Dir accst ar.rsarmblu dc corrsidcrcnte sc- pa.e cei 1:r-rtem

sii traqern o concluzie incliscutabilir. I,.aptelc cl,c'iziuitc
1+4

lfJ

SuftetLrl nr.r uroat,e niciodalir

745

in nrinte o frazii atAt de nearyteptatd inclt nu s-a

putut abfine sA nu scrie pe un caiet de noti{e, ,,doln;
irr-rl Casimire-Pet"ier este ales preqedinte al Republicii

rr^Lr

cu 451 de vcltttri".

se irltArnplil inaintea reuniunii Conrcat totuqi un lucru cLtrios, fraza' de

et igi aminteqte perfect, era scrisA la
viitor.
SLupefiat, Gallet i-a atras aternlia colegului sAu Varay, ardtAndu-i hArtia p care scrisese.
Varay a citit Ei a ridicat din umeri 9i, cum prietenul
sau insistA, declarAnd cd cI crede in premonilie, l-a rugat sd-l lase si lucrreze.
I)upA masa de priinz, Gallet a plecat sd asiste la un
curs la facultalte. Pe drum s-a inttilnit cu doi studenli,

Itepet,
glresului.
iare doct
prezent ;i nu la

cina".
Marturisesc cd, in ciuda a tot ce am v:azul pAna
acum, ceva din aceastd profefie md revolta.
rrDat-o eu cu interes.
Nu qtiu nirnic.
-_- Dar unde se va intAmpla ? Unde veti circlea
-- Nu pot vi vi spun, nu stir,r.

Exista vreun mijloc de a .evita situaliii

- Nici unuf
_^
Dacd totusi nu vd vom pirasi ? .
- Nu ajuti la nimic.
- $i vefi fi bolnavir ?

(Flaute-

domnul
silvoic)
non. EI
c'Lr 451

Ia Tho-

fi

ales

olegi cl
a conLinuat sd repete convingerea sa. La venirea de ia
f acultaie cei patru prieteni s-au inttihrit ir-r drum si
s;-eru dus si bea ceva pc terasa unei cafenele.
Chiar atunci au apairut vAnzatorii de ziare anunfdnd
alegerea pregedintelui gi strigAnd:
Domnul Casirnire-Perier a fost ales cll 451 de
t'otufi".
Desiqlrr, a:r putea si-I credetn pe doctorul Gallet
1re cuvenrt. Dar el a linut sa adauge povestirii sale si
confirrnarea irecuziLbili a martorilor
1. Atesttrrea doctorulr,ri Varay, internist la spitahrl
'eiin i,yon ;
2. Atcstarea domnului Deborne, farmacist la Thonorl;
11. Atestarea dodtorului Bouchet, medic la Cruseilles.
Nimeni utt poate contesta acest fapt.
Unr-rl dintre eiemplcle cele mai stupefiante, de veclc.re precisa a viitorului, pe care iI qtiu cu, unul dinltrccele mai ciudate si mai caracteristice, datorat luciditdfii magr-retice, este cel prezentat de doctorul Alphonse
l"este in ,,Manualul practic al magnetismului univernal",
publicat in 1841. Iatii acest exemplu farttastic:
.,V.ineri, B marttie anul culent, ami magnetizat-o pe
cloarnna l{ortense M. Jr-r ziua aceea cloamna era de o lu-'
ciditate remarcabilii. Eram u, ea si solul s5u, iar ea
:

I .1ti

lriirea preocupata mqi ales de viitoml ei. Intrc alte lu_

cru'i neasteptate ne-a spi.rs urmdtoarele ; sunt insdlcinatA in 15 zile, dar voi nagte inainte de termen si simt
o tristele adAnci. Mar{ea viitoare pe 12, rnir voi teme
dL' ceva, voi crdea si din aceasfr ci'2. voi p-iercre sar.-

i.rccastrr

- Da, tin-rp de ,trei zile.

.Stiti exact c,e rri se va intAmpla ?
- Marti la ora 3,30, imediat
dup{ spaima vr.ri sintti
o slibiciune
care va dura opt minute. Apoi vor incepc
dureri violente de m.ijloc, care vor dura lot restul ziiei
si vor continua ;i noaptea. l[iercuri dimineata voi in_

cepe sd pierd sdnge. Aceastd pierdere se va intensifica

tapid gi va deveni abundenta. Totugi nu este un motiv
de nelinigte pentru cd nu voi muri, Joi dimineata mi
voi simfi mult mai bine si
sd ma riclic
din pat, dar seara, 1a o1a . S,
oua pierderc
carc va fi urmdtd de delir.
spre vineri
var fi bun5, dar vineri seara imi voi pierde cuno$tinta,,.
I)oamna Ilor.tensc lM. nu nrai voibea iar,,ni ,,.,,,,,
atlit de socafi irrcdt n-am mai cortinuat i.trebirirr-'. Totuqi, so{ul siu, foarte emo{ionat, a intrel;lrt, ,, cu ncli_
niqte daca va rirmArie mult timp nebunt-r.
ea cu un calm perfect. Aooi
aa

'oiDoamna u

ta

tot.

n#i:,

?,1,,f , ?:T1T[.;r,#

Hortense a,fost trc.zitil si, cllln sc intiitrr_

p1a itr^mod obignuit, nu mai stia trjrric clirr
ce se peti
cuse. Cllnd am riimas singur cu s()tul sitrr, i_i_ril
"r.cr,(,lItirn_
r47

iie,t c.xpi'c.; sit p,irstr:'ezo secretrrl, rnai ales fald de solie,

i,!ill)l'ir iiccstor cvenitnentc, citre, deqi poate doar inchi*
i.ilritc, ,:rt' ;.rtitcli s;.-r o ufccteze intr-ttn mod ne1:lacut daca
iLr iiirllL. De alLIel, jlrr intcrcsul ttiintei era important sir
rLu stic. Ilomnlil 11. rni-a pi'onris-o. ii cunclsc destul cle
l;inc' c:rnictcrul pentru a fi sigur cd qi-a tinut promisiunea Clt dcspre rnine , mi-arnl notat cu grija tot ce a
prr":uis i;tl ar dorre zi irm avut ocazia si-i povestesc doctcrr-rlr-ri Anreclee Liitor-rr.

-,\ s,osrit rnartca f:-rtrlai, clarr pe mine md preocupa doar

tcan'tr 1:entru cloamna J-Iortense. Ciind am ajuns la ea,
sefvciir llasi,i crr sotr-tl silu ;i mi s-a pdrul in cea mai
irrrnit clist;ozitic.
cleranjeazti,
-- PrieLcrTi, 1r'-am qpus, clac:l nrr
mir-i cu rroi piLni:r discari.
-- Fiti biuoverrit, mi-a risprrns doitnrna I{ortense,
ditr ctl <'r-rrtditia si:l t,rLl rte yOrbi{i preit mult despre magrr r.

ti

sr-n

--

Lloi,rmnii n..am sii vi vorbe.sc deloc despre asta,

,',',,, u,'tc'pitr[i sii dor-miti nur-tui zece minntc ]let-ttru mine.
A acce ptat si la p-lrti n timp clupii clejun anr adornit-o,

-- Cunrra simtiti,

cloarrr-ra

irorrrtc' birre, domuLrle, dar t'ru pr-ll1lLru n'rult timp

Cutn us;lt ?
r:epctat frazit sitr'raLlcr-rtlld de vinc'ri
- Intrc olelc trci si ttatrlr nr;h voi terne dc: cevit
\ro:: t'i:iclea ; voi avca o ltie'rdere iibundenti cle sAngt:.
- , Circ vir va slte'l'iu ?
:

--

NLr

gl

iu.

-- Undrt vreti si plc.cati, doiulnii ? anr zis cu o uejj_

nist(' gr('U tr.(.trr.rsii.
-- Ei, cloanrne, clar t,c Irr t,ti ? Crcclc{i t .i vrcuLr .,ti
nril sinucid ?
Nu doamnd, dar...

- I)ar ce ?
- Cum ce ? Stiu cir
fiar incliscret, clar ntd iirler.e.
- sindtatea clurnneavoarstrl
seazd
In c,azul a,lc,ster, mi a raspul cil rAz6nd, avefi rrl
- in ltlus
nrotiv
sij mi ld;sa{i sa ies.
An intr-:lc.rs.

---'l'otusi incerciiti.

..-- Nu stiu r-rintic'

-- Uncle sc allir obiectul ('al'(r vil va sperirr ?
--- Nu stiu.
- - Nr.r cxistir rri, i rrn mi]loc clc ir vir sustragc ucestei

litllllrliltr

-- Xtrici i-rnul.
Diseari, cloiuntrzi, voi fi in mirsurd sii vii con trazi c.
- Diseara, doctore, veti fi frlartc
-ncliuistit clirt cauzer
siruatSlii nrele. cdci voi fi foarte bolnavir.
,Pt'ntru mornetrt nll mai :rveirt-lt nimic dr: rdspuns,
'I'r'cbuia si asti1tt,,irr1 si an-i altc1-ltat.
DupA .cc an'r trezit-o pe cloirmnn l Iortclnse, nu ;i-a
arnirrtit nimic, fatat sa intr-tnccatir cle viziunile din srimn

Doamna
mdrmuritii.

brat si :ru ic

Si

fflon1e

atAt cl
$i arn

e_a

ltrivit pe rAncl ;i a rimas in_

iutrt pc solul saiu Jc

6crptat, r-a

dar
it
JH,

utr preseritiment rir

md preocuuii
dit '*i'i l'r)\'iri in saloi-)
qca_sla

148

I4t)

Iar pe podea
' Am
urcat in

Deodat
s-a auzit
fugd. La

linea

in brale

sotia care

Iatd ce am auzit cu urechile mele de Ia o femeie in

doliu, aflatd incA sub impresia ar ceea c'c i sc intAmplzuse.
Aici nu este vorba nici despr:e o gre;ea1a, nici despre o

farsi

sau o impostoare.((

P. Drevet
Iocotenent in rcgimentul 14 vAndtori

la

Grc'noble

(scrisoarea 985)
L

s-a

L.

dupl asenlenea fapte, addugd

posibilului 9i sa defineascE
lirnirte
pttt-tA

avea curajul, ca

, si

rj.o

via{a otueneitscd

atea autorului' El
clarvizjunestuPe'
Pla destul de des'

insuqiaf
fjant:h. A
ai-r-LnA

***'
O veclere premonitrorie' cu" totul remarc-abild, a unui
eveniment viitor mi-a fost se,mnalatd de cdtre un observator atent al acestor fenomene.

voa,strd.

Dc curAncl, intr-un salon in care .se discutau problen'rcle psihice asupra cirora faccfi un studiu atAt de do('umreiltat,. o doaml-ri din antur:rjul nostru ne-a povestit
r.irmdtoarele
:

citeva zile copilul meu, ln vArstd cle patru atli' va

caclea de pe scarii 4i va muri pe loc"'

ir'c:;te

150

intuitivd

, un subiect lucicl cu scriere automatd,

se mira, intr-o anumitd perioadir a vielil sa1c, sh vadd
cum, in unele mornente, mdna ei scria in mod spontan
cur.Antul ,,R((, nume pe care nu il auzise niciodatd si
care pentru ea nu avea nici o semnificatie. l,uni de zile,
in timpul rpreocupdrilor strle cotidienc, cAnd isi sprijirlea mana pe ma"sd sau in moncntul in care se ageza sd
scrie acelagi cuvAlit. PAnd la urtn5. ca si-a spus cai aceastd
migcare involuntarl sste un tic ;i nu i-a mai dat aten{ie.
intr-o seard, sotul sdu a anuutat-o cd, pe neagteptate,
a semnat un angajamcnt ca inqiner la R., o miculd localitate din provinciar Oran.
Mai tArziu, mAna .sa a inceput sd scrie iunie. Atunci
doamna D. s-a strlduit, ca pii,t scriere automatici, sd
afl o explicalie a acestdi date. Singurul rd,spuns la intrebdrile sale, a fo.st mereu acelasi iunie. A venit luna
iunie. A venit luna iuni,e gi doarnna D. a avut nefericirea
sd vadd cd sotul sdu moare.
La pu{in timp dupd aoeea mana sa trasd cu incdpafdnare o altd dat5, martie. Vd dafi seama ce groazd. a
cuprins-o pe aceasti biatd intuitivS, care se intreba ce
loviturd a soartei o mai aqtepta. CrezAnd cd mdna cu
scrisul ei automat era sclava vreunui spirit
i-a adresat acestei entitSli oculte ceie mai fi
minfi, rugAnd-o s-o ,scuteascd de nelinisteir
ninflri misterioase. Drept r5.spuns, mdna ei scria acelasi
singur cuvAnt, martic.
A sosit si momentul atAt cle temut. ln ;1itEs35l 1un5
doamna D. ;i a pierdut ;i fiica gi mama...
,,Doamna D.

Ntt se

inse

In lucrarea sa atAt de judicios ganclitd qi bogat d,ocurnentata, ,,Lqciditat,e s1i intuifie(, doctorul Eugene Osty
a semnalat, la randul sdu, urmitorul fapt de autorelcpl;ic

'151

Aceastd intimplarc misterioiisA serirmind nult cu altele, pe care, clir-r IipsA dc spaliu, r-ru Ic conserlnim aici.
Se explicel oarc uneler prin alte'lcr ? Actioncarzir subcon ;tic.ntu1 ? tr'or{a psihicl ? Spiritul extcrior ? Dei;tinu[ ?
Ce cttvintc tu' trcblli sir folosim ir-i ignorerirlar noastrl ?

Din Rqrublit'ar Arge\ntina am primit relatareer visului

prevcstitor de mai jos, care este deoscbit de prcc,is :
Rosirrio clc Sant:L I'e, 15 soptembric-. 1889
,,Consicler cler datclria mea, ilustre maestre, sai vir semrralez f aptul c,le rnai ios, care s a intlilnplat in f antil ia
t-rtea, dc'c'i il ciuui ccrtitud inc este dc. nec,ontc'stat, citro
ar l)utrrir si rri scrvcusci pc.ntru desluqirea unor lucrur:i
pc calcr apoi lc vefi rirspiutdi in lume.
Una din n"Llttlrlilc t-ncle cra cut-roscuti pctrtru l)reselttirrrtntclc-. si vederca sa mc.ntal5.
In 18tilJ ctr a vizul ir-r vis scrcna nrlui intcrior care
constituic o lidt'viiratS doscctltc.rirr' : ca reprezenta ul.l

t in c
toliu,
giiia u
toitrt'a

teni a
rnrra
semincu
arde
carc-l ti
brate
lltetcrr'
focu
povestit visul mai trultor lJersoane fiird ca vreuna sd-i
fi dart o atc'nfic dcosebitii, stiut fiind cii cloamna B. , mamd
a unei

familii, trc.cuti de 40 dt, ani. nu mai

avuscso copil de sapte ani si nu p5,rea s6 dea semne ci
vu meti avea altii. Totusi, ceea ce :Ltunci p5rea imposibil
s-a realizat dr-rpir un an. CAnd, intr-o scrri, bunir.a s-a
dus in vizitai la lauzil sd o felicite pe'ntru nasterca ultjmului copil. ea a vezut in realitatc sc'ff1a clin visul, :rnterior. Ap
rtul,
obiectclor,
aprins. srlrv
prLu)
usuce sc,ut
f ata
numerourse

focului. To
velatia s-a

a.liilo
t in t

rau rclprodll

nirc.a dinlparohiaL Sju

1-nrtici
e,clelpacl
(vizita,
r trebuier'sa inieapii
ernb;ic)
:r visa
ita precedentit ci cs
tei.efon
de un praot dir-r Mcdclpad, carb s-a prczcntat, si care
i-u spus ci nn va mai avea loc nici o intalnire in ziua

{lxata pentr:u cd tocmai a mur.it cine.uja. Dar ccl care i-a

tclefonat din lumca viselor nu i-a spLls numcle celui
ntort, Pcrso:'rna
gi-a amintit foarte bine tol,ul.
cllnd s-it ti)tit.
-a fost rnilarctr ci,ltcl, la prAnz,
i s-a <'orr runica
lefon, c,i so{in cpisc,opului a
mrrlit subit in acccaEi climineala, 1i cii vizita nu va putea
iitzea loc, cpiscopul fiind in doliu l((
Carc, it fost agent,.ri

(Sc'risoarea 8i4)

in erccst fenomcn ltsihir: ?

N{oarta ? Putin probabil.

tenfa facultS!ilor ttalnscendente, alc sufletului. Un alt

l1 fel d. e'otiorarrt, ilc prc'nr.nitic. ' fost inregistrat

c.'^z

irr 190;l, irr Republr.ir

Sr

rn M;rrirr,,

Re-

Rosalio clc Santa Fe (Repubiica Argcntina),t

\ii rog sri plitniti omagiile mcrlc
(Scrisourea 799)
Lin lr,lt lnnt
Relatarea cle mal jrs am l,rrimit-o i'r rura clcc,crr-rbrie
i 3iJ9 di, Suecii;r clc. la n' nri'istru f,:tr{o cn'oscut
,.in acest nromcnt lre loc: ct vizittr :r ltiscttpilor. Un;,
di.tre pcrso;lnL'Ie c'alc.'! siiPl.arn.r'a trc,t tii, trclrtrilr sii
:

hr timp (.e se clcsfasllr

lor lui Tonelli a arphrut o
rrina lunii, i s-;l pirut. a

a
cle
a 5a
ter

lata
re,"

ochi_

in

iu_

t;iniu.ului

152
153

a creiscut cAnd i-:r_auzit vocea si cAncl s a simfit sirutat

dc^.bdtr:ina ca'e plAngea, il intreba dacd ,.-u 'iort-.aoli
gi ii povestea :

de ord dlrpd viziuue, asllcl ci nrirua a avut tlnU) sil

parcllrge pe jos ct'i patru kilometri dilltre casa Tonelll
ii locul numit ,,Coste di Borgo'('
Domnul Tonelli isi amintelte darca s-a gAndit
5.
- sa in momcntul acciclcntului ?
la mama
Rdspuns : Afirrni cir s'a gandit la ea cu multit
afer:[iune. ca ;i la ceilal{i mc:rnbri ai farniliei, dar mai
ales Ia mama s'a.
S-a mai intAmpli,rt vrcodatii doatrnei Tonelli qi
6.
fiului -siru ceva anormal ?

._

RdsPuns : Nu.

Acearstd coufrtttrtttrc' f S,cutti cle prof esc-'rul l'ratrcisci con-

irry5 autenticitatea f aptelor' Aceastd veclere a unui

accident. inainte ca el sd aibd lcl,c, a fost deterrrrinatd de

spiritulrri ttranrei.
ar!iunea
'Erempic
de prelizir.rni au t:xistrt in toate timpurile;
clar n-au fost niciodatei interpreterte corect, cer manife,sthri
trle f acnlti{ilor tr-ansc:endente aIe sufletului omellesc'

Maria Tonelli a inoeput sd

se

ora la care se intorcea de obicei

trecuse atunci cind a 'hotirdt si

Doctorr.rl E Osty, url foalLe cclrllpetent cercetltr'rr in

clomeniul viziunilor, a linut ir-i n-rartie 1919, Ia Institutul de Psihologie Gencrald, o cor-rferinfd pe aceaste
'tr-'ma. Din ea vom cita urmdtoml caz care i s-a int'dmplatt lui personarl :
,,ln 1912, spune e1, un pacient vizionar', pc care-l foIoseam pentm prima oar5, imi doscrie astfel viafa mea
de atunci :
,,..l,ocuifi intr-un orisel din centrul ]-ran!ei-.' vid
casa Dvs. intr-o micd piati... dar nu ilcolo vi desfiqurerfi activitatea... desfiquletti activi,tertea intr-o casti unde
aveti Lrn birou... acolo folosifi multe hArtii... Ce multe
foi de hArtie folositi !".. Vi se aduc dintr-un birou ald*
turat, unde inai multe percoane lucreazA... esltc un continuu dute-vino intrc camer:a lor si a Dvs... vir uitati la
foile d.e hdrtie adnsc si le dati inapoi... vin qi persoane
din afarl pentru a vi aduce documentc.,. Ie privili, SCri.
cli, le d:r!i inapoi... ciite foi de hilrtic manevra{i !...
'fotr-rl er':r fals. Existenfa mea de atunci era ocupatd
cu placticarcii medicinei tradilionare, si, in timpul Iibcr, fiiceatr sttrclii cle psihologic. Dnr totul s-lr adeverit
iirc'ef,2l1rcl din artqLrst I914. Ca gef aI spitalului diu Vierzrrn, rn jrrinrii cloi ani ai rijzboiulni, vizir-tnea fragmen-

1s4
155

tilrd tL subicctuh-ri a clevenit reali,tate, si o caracteristicii a vit,fii mcle cotidiene, peqtru cir eram sufocat cle o
mul!irnc de htirtoage administrative".
.{ceasta vedqre in viitor L-t'a prcuis:l, cra o fereastra
cieschisi spl'r\ o sceni carc va urma. Esto inleresant de
rem.arctrt cir accste vizi uni ind-ividuale sunt de stul de
llrecvcntc, in tin-rp ce evcnimerrtcle genelale, cllm a
fttst de cxc'mplu iLtgrozitoarerr caterstiofir sociali pe care
a reJlrczcl-l'tat-o prir-uuI riizboi mondiul n-a fost obicctul
nici urnei ltreviziuni de acest fel. S-ar ptireaL cir este lorlta numai dc comunicarc cle la suflct la suflct.
Cerlebrul preot din Ars, parr-intelc Viarrncy (1T86-1tl5SJ) a Lrl'erit rnrLi nrulte exctnple carre ilustrau puterile
iui de a prevedea viitorul.
Iatii rm excmplu e>dtras din biopraf ia sa,

zan-rbim ia cele din trectlt. Dilr r-.'ricc s-al'sl)unt"

llutentic'itatea viselor llretnonitorii' a prezicerii vlitorului
prin dirrerse metode, ar f ost corlf irmat:j dc cercetdri Le

si roi

,,Sora Maric Victoire, fondatoarea unei orgat-rizaf ii

cilrituti.rc' frlrmatii din tinerc fete,, ver.rise la Ars, insotita dc doua dintre rle Intr-,' cljmineatti, inaintca plecirrii, r.er-rise sii ascul'te sluiblr de dimineata dar domnul
Vjannev s.ar aplopiitt clc cle si i-a spus sorei l\{arie Vicl.oiler : Trebtric sir plecati rept,de
-- Dar domnulr', i-a ri-tspuns cu surprinderc., dD
\-rc:r ntaii intai sri ascllltalm sluil;a I
NIu, fiica mea, plecati imediat, circi una dintre
voi -se va imbolnitvi. Derca lrai intrirziati, veti
s;l rirnt;ine!i aici, nu rreti mai pul_ca plerca,,. i
lil micir distanlri de casA, una clintr.e
c,,a
ve'
Mer
e, s-zt simtit"1",
arliit cle riiu,incdt
ccl
inso
fost oltliqirte si o clucir pe ltra_
cas
!e
nceputui urnei boli feirri nici un
!

reve

:t"

to
*

r,i

-,\rirr coltviltget'ea ca cei care au cifit c,u atrntic a_

c.'asti'l carte nu mari poi, s;i se ircloiascti cre cxistenia su-

fletului qi i,r facultA{ilor pur psihice ale sale.

iirrirrte ck'a Ii clescoperitr'i telepatia, in secr-rlele trecLl1.c, acc:s1e lrorrestiri ii presentimente erau puse pe
156

incl r"elatate de astrolromi celebri, persnitne dc cali Ittte.

mcrituoitsc
David FiLbricius, pastor lrrot('stttnt, nilscr-tt 1ai Esscn
in 1564, tnort la Resterhaft, in i617, ersrf rotlr)n cit'uia
i se dr.toreazi,-i descclpcrire:r lMirei Ceti, .,Mit-lutratit", steil
variabiiii ciir-r constel:r!iiL Bal:r-rei, colaborator al lrti Tycho Brahc si l{epler, se ocupa 1i de astrologiel, ir.r care
de altfel crcilea El a cellculat pcrsorlal, poutrivit miscairii trstrclor, cii ziuat de 7 m:ri 1617 ii va fi fatalA. In ttcc.a zi ,si-a luat to:rte mitsurile prlsibile pentrtt a pr-eveni
orice fel de accident. In slirr;it, lil ot'lt zecc-' seara, dullii
o zi d+: t'nur-rcit extc'trrtantii, a cot-rsiderat cir se poatc'duce
LLn monrcnt in cttrtoa pre'zbiteriului sii se aeriseascl. Cur-u
a atjuns al'arir, ut.t ldran ttumit Je'itrl Hoycr, cirr.ria i s-a
pirrr,tt cir este lrumit l-rot intr-o predicai a 1ui Fabricius,
a ir.5it dintr-un col{, urtde se tlscl-lusese ;i, cu o lovittrrth
dc' l'urcr'-r, i-er sperrt capul neletricittr]ui pastor, ctlrc ll lll1.1-

r:it in rcecergi noapte.

Se povesteqte ci qi prietc'nul si:ru Tych BrlLhe a ci'tit in nsltrc ci ,, al,rmiti zi ii vtt .li [r,rrl ta irr zttdal
si-u luat toate mt'rsurile de' precaulie preLltru c:ir a fost
alac'itt ln aceat zi cle r.ru ch-tgmtttr, pe r-Lrtmt' .IlalLrderup
Piirslrcrg, cnre i-a rupt o bucatir clin nlts, ilustrul as'trolD/

nom fiind obligat si poarte nas cle argint. tntr.adevdr,

in toate portretele sale i se vede nasul barat de o ci_

cirrtrice oblica.

u $ti
pLlr
teria

la cl
eazir
fizic

Aceste manifestlri sutlt

clt'rlt de organismul maodovadiia existenlei

sniritului.
In. timpul existettfei terestre' sufletul este asociat
unui creiclr adapriat s:i-i preia ful-rcfiile. l\'Ierls sana iu
corporc sarlo.
Daca suflctuL nu este un produs a1 creiemlui, dacA
este indepettderrt de sistemul nervos celeblospinal, dacii
e'xist5 prin sine insugi, atu-nci nu existir nici un motiv
cn eI sd se dezintegr.eze dupd moarte.
Anumite fenomene, ca putorea de at citi textul unui
bile't inchis fdrd ca sA-I priveqti direct, sunt dovada existcnlei unui spirit inzestiat cu facultaili deosebite'. ln acest caz nu avelrl nici un motiv sau dovadS. sd credem
cd este intervenfia unui spirit 5f1[iu de cel a] subiectului
Pre-supuntincl ca spiritul continui sa existe dupi moartc,
el se afIS undeva, si daci el poate sii descopere in tirlpul
vielii ceva ascuns, dc ce ;i-ttr pierdc areasti llutere dupir
ce corpul nu mai existA ?
AcceptAnd ideea cri aceste fenomene sunt c.nanal,ti
ale spiritului, trebuie' sI admitem gi posibilitatca ca cle
si se manifeste ultcrior. ln felul acesta apare posibilitatca
existenlei spiritelor exterioare noud.
Se pare dcci ci avem de-a face cu doud ipoteze: cea
a propriilor noastre rnaniferstdri metafizice ;i cea a afecnii spiritelor invizibilc. Nu trcbuier sd fim exclusiviqti.
Plutim in plin mister, ca-rre este o provocare a dorin{ei
noitsire de t'unoasti'rc.
A nu admite deciit ccca crc putcm explica prin nivelul
i,lctual dc cunoqtir-rtc estc o greleal-r grosoland. Dircl nu
puter.n explica, un fenotncn, asta nu inseamni ci el nu
cxi sta.

Un 'fapt, chiar de

nerin{ele's, rfunAne un fzrpt ; dar o

c.xplicatie clc nein{c'1cs nu este o explicalie. Facultifile
rtrcntale, a cdror marnifcstarc a.trr studidt-o, dovodesc cI
existd. in fiin{a umand un element psihic distinct de
organismul fizic.
Studiem alici nivc'lul sufletului, pe care uu ne mai
e pcrmis si-l ignorilm.
Pentru a rozolva mist,elul Mortii, pontru a dcmcrnstra
cl:r sufletul supravietirielte uor'!ii, trebuio rnai intAi sI
ne convingem ci suflertul eristd ca entitate separat5.

158

159

Exister[u lui estc clcnronstrati de ,manifestrrile

sunt

ce nu apartin
n cu senzaliile o

u au

vada

este

srne rnsdgi.

creose-

ftzioomti_

o entitate

prin

Sper cd aceitsti:r de.monstratie ar f ost destul de

vinq-itoeirc.

Arn ajuns aici

Mortii si de ceea
cei..st5 sintczd, ce
din
" ;i
14r
titlu

.i.iparuI

executot

cort

e'Ie care tir-r cle 1:roblenia

ultimeii clipe ar vietii. A-

domeniul spiritului, ester

ucced logic: ,.lnaintc.
moarte'(. care conpun

ri, si

,.Dupal moill{te.(,

,. t"?;;?:";::
i;Bl;:eond"