Sistemul muscular

Totalitatea muschilor si formatiunilor contractile din diverse

organe ale corpului uman constituie sistemul muscular. Muschii
asigura locomotia, munca fizica, activitatile motoare ale organelor
interne, adaptarea si mentinerea pozitiei corpului.
Muschii contin: apa (75%), substante minerale, substante
organice specifice (miozina, actomiozina) si substante energetice
(adenozintrifosfatul, fosfocreatina, glicogenul, acidul lactic).
Sistemul muscular Alaturi de schelet, musculatura contribuie
hotarator la determinarea si influentarea formei corpului,
diferentierea ei fiind in stransa legatura cu dezvoltarea
scheletului. Miscarile pe care muschii le efectueaza in jurul axelor
care trec prin articulatii sunt:
- flexia (apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie,
micsorandu-se unghiul dintre ele)
- extensia (miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente
putand ajunge la 180 grade sau chiar mai mult)
- abductia (indeparteaza un segment sau membrul in intregime
de corp)
- adductia (apropie aceleasi elemente de trunchi)
- rotatia interna (un segment sau intreg membrul se roteste inspre
corp, in jurul axului sau vertical)
- rotatia externa (miscarea inversa prin care membrul se invarte
in afara in jurul aceluiasi ax).
In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta
numele de pronatie cand palmele sunt orientate in jos, si
respectiv supinatie in cazul orientarii lor catre in sus. Musculatura
este dispusa, ca si oasele scheletului, in marile regiuni care
alcatuiesc corpul uman: trunchi, membre superioare si inferioare.

In functie de pozitia lor distingem doua categorii fundamentale

de muschi: scheletici (somatici) si viscerali (ai organelor cavitare
interne). Daca ne referim la structura lor, distingem muschi striati
si muschi netezi.
Muschii scheletici (somatici) sunt muschi striati, componente
active ale sistemului locomotor. Au forme si dimensiuni variate:
fusiforme, circulare, trapezoidale, dreptunghiulare.
In functie de dimensiunea lor, muschii pot fi ca si in cazul
oaselor: lungi, lati, scurti. Numarul capetelor de fixare determina
si el o clasificare a muschilor in: muschi cu un capat, cu doua
capete (biceps), cu trei capete (triceps) si cu patru capete
(cvadriceps). Exista o categorie unica de muschi care se prinde cu
un capat de os si cu celalalt de tegument. Muschii din aceasta
categorie se numesc muschi cutanati.
Principalele grupe de muschi scheletici (somatici): muschii
capului, muschii gatului, muschii trunchiului, muschii membrelor
superioare, muschii membrelor inferioare.
Muschii gatului sunt muschii mimicii, muschii cutanati, muschii
masticatori, muschii limbii si muschii extrinseci ai globilor oculari.
Muschii gatului sunt pielosul gatului, sternocleidomastoidieni si
hioidieni.
Muschii trunchiului sunt muschii spatelui si ai cefei (trapez,
marele dorsal) si muschii abdomenului (drept abdominal, oblici).
Muschii membrului superior sunt: muschii umarului (deltoid),
muschii bratului (biceps si triceps), muschii antebratului
(pronatori si supinatori ai antebratului, flexori si extensori ai
degetelor) si muschii mainii.
Muschii membrului inferior sunt: muschii fesieri, muschii coapsei
(croitor, cvadriceps, femural, adductori ai coapsei), muschii
gambei (gastrocnemian, pronatori si suspinatori ai piciorului,
flexori si extensori) si muschii piciorului (extensori ai degetelor si
plantari).
Muschii viscerali intra in structura inimii, a peretilor tubului
digestiv, vaselor sangvine, cailor urinare si a uterului. Acest tip de

muschi sunt formati din doua tipuri de tesut: striat de tip cardiac
(in miocard) si tesut muscular neted.
Muschii, atat cei scheletici (somatici), cat si cei viscerali, poseda
patru proprietati caracteristice: elasticitatea, extensibilitatea,
excitabilitatea, contractilitatea.