Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport de Curs
Suport de Curs
Suport de Curs
1. Ascultarea activ este abilitatea de baza in consiliere ce ofera suportul unei bune comunicari
intre consilier si consiliat, este cea care incurajeaza clientul sa vorbeasca deschis si liber. Prin
ascultare activa se comunica respect pentru ceea ce gandeste interlocutorul si se transmite
mesajul nonverbal ca este inteles
2. Observarea comportamentului permite o nelegere mai real a mesajului transmis, a strii
afective a interlocutorului. Observarea are doi indicatori importani: comportamentul nonverbal,
ce reprezint aproximativ 85% din comunicarea clientului i care este oferit printr-o diversitate
de semne legate de postur, micare, gesturi, mimic; si comportamentul verbal reprezentat prin
elemente semnificative: cuvinte-cheie, construcii-cheie, particulariti ale modului de gndire
(optimist, pesimist), stil verbal de a percepe lumea (simt c se ntmpl ceva).Discrepanele
dintre cele dou conduite menionate, dificultile n procesul de observare apar atunci cnd se
trece de la simpla observare a unor comportamente la interpretri personale ale acestora.
3.Adresarea intrebarilor ajut clientul n clarificarea sentimentelor, convingerilor, atitudinilor i
valorilor personale. ntrebrile pot fi nchise, deschise, justificative, ipotetice.
ntrebrile nchise sunt cele ce genereaz rspunsuri n termeni de DA i NU. Aceste
ntrebri duc, de cele mai multe ori, la ntreruperea comunicrii. Avantajul major al acestor
ntrebri este focalizarea discuiei i obinerea de informaii exacte despre un anumit aspect.
(Locuieti cu familia?). ntrebrile deschise sunt acele intrebari care comunica interlocutorului
ca este ascultat si consilierul este interesat de informatiile pe care le aude; ele ajut subiectul si exprime atitudinile, valorile, sentimentele i opiunile asupra unei probleme abordate. Ele
faciliteaz procesul de comunicare prin invitaia de a descrie situaia: Ai putea s-mi spui mai
multe despre , Poti sa descrii situatia X?
ntrebrile justificative (de ce?) sunt intrebari inutile in consiliere pentru ca ndeamn
interlocutorul s identifice cauze sau motive si nu acesta este scopul consilierii. Aceste ntrebri
sunt asociate cu sentimentul de vin De ce ai facut asa?. Clientii devin defensivi si nu mai
comunica. Ai putea sa descrii situatia Ce s-a intamplat? sunt intrebari focalizate pe
comportament si permit analizarea a ceea ce se intampla acum. ntrebrile ipotetice sunt utile
pentru vizualizarea consecinelor pozitive sau negative ale unor aciuni i pentru luarea n
consideraie a unor alternative diferite de aciune(Cum ai vrea s fi peste 5 ani ?).
3.Oferirea de feed-back susine comunicarea autentic ntre consilier i consiliat. Caracteristicile
feedback ului sunt: focalizare pe aspecte pozitive; sa fie constructiv si nu distructiv, scopul lui
fiind de a susine i ajuta pe client i nu de a-l evalua sau judeca; specific si concret; focalizat pe
un comportament specific si nu pe unul general; s fie descriptiv i nu evaluativ sau critic; nu se
recomand utilizarea cuvintelor bun, ru i a cuvintelor ce deriv din ele pentru c nu ofer
nici o informaie despre comportamentul specific pe care s l dezvolte consiliatul; centrarea pe
acele comportamente i atitudini ce pot fi schimbate; s fie imediat oferit pentru ntrirea
persoana sau se reprezinta pe sine. Imaginea de sine se refera la perspectiva individuala asupra
propriei personalitati. Formarea imaginii de sine consta in primul rand intr-o constructie
subiectiva. Ea sta la baza reactiilor, comportamentelor si actiunilor noastre. Imaginea este
expresia propriilor noastre convingeri. Toate convingerile sunt formate la randul lor din
sentimente, succese, esecuri, experiente trecute si sedimentate in mintea noastra. Din toate aceste
lucruri se naste imaginea de sine-cea care ne poate propulsa inspre atingerea propriului potential
sau cea care ne poate trage inapoi si tintui la un nivel cu mult sub potentialul nostru.
Stima de sine reprezinta felul in care ne evaluam imaginea de sine, si in baza careia ne
consideram persoane valoroase sau mai putin valoroase. Stima de sine poate fi dezvoltata prin
crearea unor oportunitati de succes, suport social, dezvoltarea abilitatilor de comunicare,
dezvoltarea relatiilor armonioase, identificarea unor modalitati adecvate de exprimare
emotionala, acceptarea neconditionata
Increderea in sine depinde mai mult de capacitatea noastra de a face anumite lucruri, in timp ce
stima de sine reprezinta rezultatul unei autoevaluari. Se sprijina pe rezultate concrete obtinute in
trecut, pe experientele reale pe care o persoana le-a trait si care-i permit sa prezica rezultatele la
care se asteapta in viitor. Ea se bazeaza pe constientizarea propriilor cunostinte si competente
intr-un anumit domeniu, pe rezultatele pozitive obtinute anterior.
Respectul fata de sine este capacitatea unei persoane de a se privi in mod pozitiv, de a-si
cunoaste puterile si limitele personale, dar si a zonelor in care se mai pot aduce imbunatatiri.
Cand oamenii se simt bine si impacati cu ceea ce sunt si cu ceea ce au obtinut , sunt capabili sa ia
decizii sanatoase si constructive. Un respect ridicat fata de sine iti aduce liniste interioara.
Tendintele dezadaptative ale gandirii reprezinta distorsiuni negative provenite din experiente
negative in copilarie, preluarea modelelor de interpretare a realitatii de la adulti si persoane
semnificative, care duc la tipare de interpretare a propriei persoane, a realitatii prezente si
viitoare
Erori din gandire:
1. Suprageneralizarea: pe baza unui eveniment singular se fac generalizari asupra unor situatii
variate; - cuantificatori universali: intotdeauna, niciodata, de fiecare data, totul->!
cuantificatori particulari uneori se intampla sa, de data aceasta, in aceasta situatie/
caz
2. Personalizarea: consideri ca esti singurul responsabil pentru un eveniment negativ din vina
mea s-a intamplat asta
3. Gandirea in termeni de alb-negru: tendinta de autoevaluare, de a-i evalua pe altii si de a
evalua situatia in care te afli in categorii extremeDaca nu reusesc acum, nu mai fac nimic,
inseamna ca nu sunt bun de nimic
4. Saltul la concluzii: ajungi la o concluzie negativa chiar si atunci cand ai suficiente informatii
pentru a lua o decizie corecta si realista. Pentru ca nu am reusit sa asimilez acele informatii,
cred ca nu sunt bun in acest post
5. Catastrofizarea sau deformarea selectiva: supraevaluezi propriile greseli, in timp ce
subevaluezi aspecte pozitive ale comportamentului tau sau ale unei situatii
6. Folosirea lui Trebuie : standarde prea ridicate trebuie sa fii cel mai bun-> e/ar fi bine,
e/ar fi de preferat imi place, as dori, as prefera
II. Nivelul emotional
Emotiile sunt trairi subiective ce rezulta din acordul sau discrepanta dintre trebuintele sau
expectantele unei persoane si realitate. Sunt stari interne caracterizate prin: reactii fiziologice,
ganduri specifice si expresii comportamentale.
Inteligenta emotionala:
Inteligenta emotional reprezinta abilitatea persoanei de a identifica, exprima si controla emotiile
Componentele inteligentei emotionale:
Emotii primare
Psihologul american Paul Ekman, pionier al studierii emotiilor si detectarii minciunii,
sustine c exist 4 expresii faciale care pot fi recunoscute de orice persoana apartinand oricarei
culturi de pe planeta: frica, mania, tristetea si bucuria. In anii 90, el a extins lista emotiilor de
baza, incluzand o serie de emotii pozitive si negative care nu sunt toate reflectate de expresia
fetei. Acestea sunt: amuzamentul, dispretul, satisfactia, jena, entuziasmul, vina, mandria,
usurarea, multumirea, placerea senzuala si rusinea. Daniel Goleman, in cartea Inteligenta
emotionala prezinta opt categorii de emotii, considerate primare: mania, tristetea, frica, bucuria,
iubirea, surpriza, dezgustul, rusinea
Studiile de specialitate arat c emoiile umane au trei mari funcii: de comunicare sau
influen asupra celorlali, demotivare sau pregtire pentru aciune si comunicarea cu Sinele
Aptitudinile leadershipului si inteligenta emotionala
Cum este inteligenta emotionala legata de comportamente specifice pe care le asociem cu
eficienta in leadership? Nivele mai mari de inteligenta emotionala sunt asociate cu o mai buna
performanta in urmatoarele domenii (Benchmarks): anagement participativ, capacitatea de a
calma oamenii, constientizarea propriei persoane, balanta intre viata personala si viata
profesionala, capacitatea de a fi direct si de a-ti pastra calmul, cladirea si mentinerea relatiilor ,
luarea deciziilor, confruntarea angajatilor-problema, managementul schimbarii
Eul de parinte foloseste un comportament autoritar (voce, gesturi, intonatie), judeca pe altii,
impune, da ordine, ameninta, emite reguli care nu admit replica, blameaza sau protejeaza/
supraprotejeaza, consoleaza, isi ofera serviciile in locul altei persoane
Eul de adult se informeaza, compara, evalueaza, analizeaza, invata, reflecteaza, intelege,
comunica, ia decizii gandite, rezolva problem, negociaza
Eul de copil se bucura, se intristeaza, rade, plange, respinge, are fantezii, are preferinte, are
nelinisti, se infurie, dar poate fi si mic tiran, necontrolat, egocentric, manipulator
Comunicarea
Este procesul prin care se transmit informatii de la emitator la receptor, prin utilizarea
unui sistem de semne si simboluri. Comunicarea este proces de transmitere a informaiilor
(emoii, sentimente, semnificaii) de la un individ la altul, fcnd posibil interaciunea social.
Tipuri de comunicare: dup direcia comunicrii: comunicare unidirecional i bi
(multi) direcional, dup statutul interlocutorilor: comunicare vertical, orizontal, dup forma
de transmitere a mesajului: comunicare oral i scris, dup principala cale de realizare:
comunicare verbal, nonverbal, paraverbal; comunicarea asertiva (comunicarea deschisa,
directa, onesta in care ne satisfacem nevoile si dorintele si le respectam si pe cele ale
interlocutorului, pasiva (esecul in exprimarea propriilor dorinte, expectante, sentimente,
agresiva ( exprimari care reflecta alegerea de a nu lua in seama dorintele celorlalti)
Comportament asertiv, pasiv, agresiv
Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emoiile i convingerile fr a afecta i ataca
drepturile celorlali
Comportament asertiv
Comportament agresiv
Comportament pasiv
- Metoda castig-castig: cererile tuturor partilor sunt satisfacute; des intalnita in afaceri/
vanzari ex: un vanzator si un cumparator stabilesc impreuna pretul unui produs prin negociere.
Strategii de abordare constructiv a conflictului
-
Rezolvarea de probleme
Rezolvarea de probleme este una dintre capacitatile esentiale in viata de zi cu zi. Adesea
intalnim situatii in care experienta noastra anterioara nu este suficienta pentru a gasi raspunsuri
adecvate, ne aflam in fata unor situatii problema. O problema apare atunci cand o persoana isi
propune sa atinga un scop sau sa reactioneze intr-o situatie si nu are raspunsul dinainte pregatit.
Rezolvarea de probleme este una dintre cele mai importante abilitati in dezvoltarea personala.
Aceasta abilitate ne ajuta sa facem fata situatiilor de criza prin care trecem, sa luam decizii cu
responsabilitate, sa evitam sa ne implicam in comportamente de risc. Dezvoltarea abilitatilor
rezolutive sta la baza dezvoltarii personale (stima de sine, comunicare, decizie, planificarea vietii
si carierei) si prevenirii comportamentelor de risc (alcool, tutun, droguri, pasivitate, agresivitate,
suicid)
Situatia problematica implica gasirea unei solutii sau optarea intre mai multe solutii
posibile. Altfel spus, rezolvarea de probleme presupune luarea unei decizii. Recunoasterea
existentei unor probleme ca modalitate de dezvoltare a unor abilitati sau competente modifica
perspectiva asupra convingerii ca a avea probleme are numai consecinte negative. Situatia
problematica nu mai trebuie vazuta ca o lipsa de abilitati, ci ca o situatie normala de viata.
Etapele diferite ale dezvoltarii cognitive, emotionale si sociale implica confruntarea cu tipuri
diferite de probleme a caror rezolvare faciliteaza depasirea stadiului respectiv si promoveaza
dezvoltarea personala.
Etapele rezolvarii problemelor
-
Recunoasterea problemei
Definirea problemei
Generarea unor solutii alternative
Luarea deciziei
Punerea in aplicare a solutiei selectionate
Evaluarea consecintelor aplicarii solutiei
Psihologa elveian Elisabeth Kbler-Ross adezvoltat conceptul curbei schimbrii, care descrie
atitudinile succesive pe care majoritatea persoanelor le adopt atunci cnd se afl n faa unei
schimbri.
Faza 1: Negarea
- unmecanism de aprare mpotriva schimbrii,ignornd-o sau rememornd vremuri trecute
de confort i de siguran. Atitudini specifice acestei etape: evitarea, sperana fr
nicio iniiativ,ocuparea doar cu activitile rutiniere, indiferencalm aparent.
Faza2:Rezistena
- revolt i rezisten deoarece schimbarea e resimit i perceput ca pe o ameninare
n faa creia simim furie, nencredere i nesiguran.
Faza 3:Explorarea
- se schimb modul de a percepe schimbarea;este perceput ca o oportunitate i n acest
fel, ncepe etapa de explorare, cnd ncepem acceptm c schimbarea este important i
necesar, cndncepem s ne gndim la ce putem face i ce puteri, resurse avem pentru a
nfrunta schimbarea.
Faza 4:Mobilizarea, angajamentul
- ncepe atunci cnd hotrm s acceptm i s integrm schimbarea i suntem capabili
s funcionm eficient n noile circumstane. Ne simim mai productivi i emoiile
pe care le avem sunt de uurare, realizare i cretere n urma schimbrii.
II.
Injonciuni
= sunt mesaje din starea Eului-Copil a printelui, izvorte din circumstanele propriilor
suferine: nefericire, anxietate, dezamgire, furie, frustrare, dorine secrete.
Mesajele interpretate de copil sunt cristalizate n jurul a 12 teme numite injonciuni mesaje cu
caracter constrngtor (care interzic). - Goulding&Goulding (1976)
Nu exista!
Nu fi tu nsui! (fat/biat)
Nu fi copil!
Nu te maturiza!
Nu reui!
Nu aciona!
Nu fi important!
Nu te amesteca cu ceilali!
Pstreaz distana!= Nu te apropia!
Fii bolnav! = Nu fi sntos, bine!
Nu gndi!
Nu simi!
Devize (drivere)- Taibi Kahler
= reprezint programe incontient instalate (de ctre familie, societate etc). Ele sunt transmise
din starea de Eu-Printe a figurilor parentale, semnificative din preajma copilului, pentru a
modela Eul-Copil Adaptat al acestuia.
n acelai timp, aceste mesaje se nscriu i n Eul-Printe al copilului, astfel c acesta le va
retransmite propriilor copii.
Fii perfect!
F plcere celorlali!
Strduiete-te!
Fii puternic!
Grbete-te!
Permisiuni:
Fii perfect! Eti suficient de bun aa cum eti!
F plcere celorlali! Ofer-i plcere!
Fii puternic! Fii deschis i exprim-i nevoile!
Strduiete-te! Acioneaz!
Grbete-te! Acord-i timp!
Atitudinile de via
= ansamblul de credine fundamentale pecare o persoan le are despre sine i despre alii i
pe care l utilizeaz pentru a-i justifica deciziile i comportamentul.
Eu sunt OK-Tu eti OK - este o poziie sntoas care st la baza unui scenariu ctigtor.
Copilul decide c el i prinii lui merit s fie iubii i sunt demni de ncredere, iar
perspectiva este extins apoi la oameni n general.
Eu nu sunt OK-Tu eti OK - este poziia celor care se instaleaz rapid n rolul de victim,
aleg tririle emoionale negative i comportamentele repetitive pentru confirmare; pot fi
dependeni, au nevoie s fie dirijai sau duc o via banal.
Eu sunt OK-Tu nu eti OK - este o atitudine de via arogant care conduce frecvent la
conflicte. Pentru persoanele cu aceast atitudine, atingerea unei intimiti reale este cu
adevrat imposibil; dominarea, dispreuirea, judecarea celorlali nu las loc afeciunii i
cldurii umane.
Eu nu sunt OK-Tu nu eti OK - este atitudinea care fundamenteaz scenariile lipsite de
succes. Adultul are un comportament care respinge i, ca urmare, chiar este respins.
Scenariul de via
=Un plan de via construit n copilrie, sub influena prinilor i ntrit de acetia,
justificat de evenimente ulterioare i culminnd ntr-o alternativ aleas Eric Berne, Ce spui
dup Bun ziua?
nceputurile acestui plan nu se mai afl n spaiul psihologic al memoriei contiente. Ca
aduli, ne putem tri propria poveste fr s fim contieni de acest lucru. n cadrul
scenariului simim sigurana familiarului; de aceea, sub stres, alegem aceast aparent
siguran a lumii cunoscute, dect s nfruntm teama de necunoscut.
Scenariile se construiesc sub influena modelrii, atribuirii, devizelor i injonciunilor.
Stiluri regizorale(T. Kahler)
Indiferent de vrst, sex, nivel de instruire sau apartenen cultural, exist 6 stiluri
regizoraleprin care oamenii i monteaz propriile scenarii, n jurul unor cuvinte cheie:
- Pn (until)
- Dup(after)
- Niciodata (never)
- ntotdeauna (always)
- Aproape (almost)
- Fr final (open-ended)
Relaia devize-stiluri regizorale:
Deviza
Stilul regizoral
Pn
F plcere celorlali
Dup
Fii puternic
Strduiete-te
Niciodat
ntotdeauna
Aproape
Fr final
s ieim din scenariul de via pentru a ne ctiga autonomia, folosind la maxim resursele de
aduli pe care le deinem: contiena, spontaneitatea i capacitatea pentru intimitate.
Triunghiul dramatic (Stephen Karpman)
Persecutorul- opereaz de pe poziia Eu sunt OK Tu nu eti OK. Cei care se comport n
acest mod sunt de obicei chiibuari, extrem de critici i abia ateapt s poat spune cuiva:
te-am prins. n relaia cu acesta, ceilali se simt tratai ca nite copii mici i proti.
Victima opereaz de pe poziia Eu nu sunt OKTu eti Ok. Aceast atitudine determin un
comportament care i provoac pe ceilali s-l persecute verbal, non-verbal, emoional sau fizic.
Salvatorul - opereaz, ca i persecutorul, de pe o poziie Eu sunt OK Tu nu eti OK, dar
pentru c el simte o puternic nevoie de a se ti necesar. Muli oameni se plaseaz pe poziia
Salvatorului, prelund responsabilitile i sarcinile altora i ajungnd n criz de timp pentru
propriile lor ndatoriri. Ori de cte ori se ntmpl aa, ei sfresc prin a deveni Victime.
III.
Mecanismele de aprare
Sunt operaii mentale care nltur din contiina noastr emoiile neplcute - anxietatea,
depresia, furia. Mintea uman, folosindu-se de mecanismele de aprare, mpiedic accesul
sentimentelor n contiin.
Uitarea:ne protejeaz de neplcerea produs de rememorare
Negarea: evitarea contientizrii unor aspecte ale realitii externe greu de nfruntat, prin
ignorarea informaiilor senzoriale
Idealizarea: atribuirea unor caliti perfecte / aproape perfecte altor persoane, ca o modalitate
de a evita anxietatea sau sentimentele negative dispre, invidie, furie.
Somatizarea: transformarea suferinei emoionale n simptome fizice i concentrarea
ateniei asupra acestor probleme somatice, (mai degrab dect asupra problemelor
emoionale).
Intelectualizarea: gndirea excesiv i abstract este utilizat cu scopul de a evita triri
emoionale neplcute.
Raionalizarea: aciunea de a justifica comportamente, atitudini i/sau credine sau
inacceptabile, spre a le face tolerabile, acceptabile pentru propria persoan.
Umorul: gsirea unor aspecte comice, ironice n situaii dificile, din dorina incontient de a
diminua sau disipa emoiile neplcute i disconfortul personal.
Normalizarea: apare atunci cnd, deoare este prea dureroas acceptarea unei situaii neplcute,
ncercm s ne convingem c, de fapt, totul este n regul, c nu e nimic ieit din comun, c i
alii trec prin astfel de ntmplri.
Dezvoltarea personal - de la parte la ntreg
Dezvoltarea personal i integrarea social
Roata Resurselor (sau Mandala Resurselor): resursele umane universale
-
Dac neglijm s mplinim nevoile fiecrei pri, subcontientul nostru va cuta modaliti
proprii care nu sunt totdeauna pe att de sntoase pe ct ne dorim. V. Satir
Eul fizic- corpul
Orice Eu st ntr-un templu, ntr-un trup. Cu toate acestea, multe persoane i ignor
corpurile pn cnd apar simptome. V. Satir
Neputina cuiva de a-i ngriji corpul provoac dezechilibre care pot duce la tulburri ce
afecteaz corpul, sentimentele, gndurile i aciunile.
Eul intelectual- partea de gndire care implic reguli, credine, convingeri, planificare, partea care
reflect, care prelucreaz datele, analizeaz logic, emite concluzii.
Eul emoional
Emoiile sunt semnalele interne prin care monitorizam ceea ce se ntmpl cu noi. Ele ofer
culoare, textur i tonus vieii noastre. V. Satir
Oamenii pot nega, distorsiona sau proiecta asupra altora ceea ce simt ncercnd s ctige
acceptarea celorlali sau ncercnd s evite abuzul, respingerea, abandonul sau neglijarea.
Emoiile care sunt cenzurate, de cele mai multe ori ies la suprafa ca simptome fizice,
emoionale, intelectuale, interpersonale etc.
Eul senzorial
Simurile noastre pot fi influenate, afectate de experienele trecute, de regulile familiale, de
ateptri, sentimente ct i de dificulti fizice. (Ex. este foarte posibil s distorsionm
realitatea, dac simim furie sau dac suntem obedieni regulii Nu privi!)
Eul interacional
V. Satir considera c deoarece ne-am nscut din alte dou persoane, suntem, din natere
relaionali. Din moment ce ne-am nscut neajutorai i cu nevoi eseniale - hran, grij,
iubire, respect, precum i nevoia de a aparine, suntem ntr-o poziie vulnerabil n ceea ce
privete celelalte persoane semnificative.
Relaiile cu membrii familiei, care sunt conflictuale sau perturbate ntr-un mod major,
pot avea un efect profund negativ asupra abilitii noastre de a relaiona.
Eul nutriional
= solidele i lichidele ingerate. Ce introducem n corpurile noastre ne afecteaz bunstarea.
Buna nutriie poate contribui la sntatea noastr. Produsele alimentare i lichidele speciale pot
ajuta un corp bolnav s se fac mai bine sau un organism sntos s creasc i mai puternic.
Eul contextual
Culorile, sunetele, lumina, aerul, temperatura, formele, micarea, spaiul i timpul. Sinele
exist ntr-un context i calitatea contextului ne influeneaz, de asemenea.
Eul spiritual
Aici este adncimea relaiei noastre cu sensul vieii, sufletul, spiritul, fora vieii.
Exist o for care creeaz viaa i care este de necontestat atunci cnd ajungem s o
experimentm. Indiferent de cum numete fiecare aceast For, existena noastr se bazeaz
pe ea. V. Satir
Programarea Neuro-Lingvistic
Richard Bandler (matematician) i John Grinder (lingvist) i-au propus s studieze cum
oamenii de succes deveneau oameni de success.
NEURO -> Procesul gndirii felul n care ne folosim simurile pentru a nelege ce se
ntmpl cu noi
LINGVISTIC -> Cuvintele felul n care folosim limbajul i cum acesta ne influeneaz pe
noi i pe cei din jurul nostru.
PROGRAMARE -> Comportamentul felul n care ne organizm ideile i aciunile, ceea
ce produce rezultate dorite sau nedorite.
Presupoziii n N.L.P.
Oamenii funcioneaz perfect.
Oamenii nu se identific cu comportamentele lor.
Fiecare triete dup modul su unic de reprezentare a lumii.
Exist o intenie bun n spatele oricrui comportament.
Exist un context n care fiecare comportament are valoare.
Nu putem s nu comunicm.
Harta nu reprezint teritoriul.
Resursele de care avem nevoie pentru a face o schimbare exist deja n noi.
Sisteme reprezentaionale - Vizual Auditiv Kinestezic (Olfactiv Gustativ)
Experimentm lumea i pe noi nine cu ajutorul sistemelor noastre de reprezentare
(Vizual, Auditiv, Kinestezic, Olfactiv i Gustativ).
Aceast informaie poate fi utilizat pentru a mbunti comunicarea cu ceilali,
potrivindu-ne sistemele reprezentaionale.
BIBLIOGRAFIE:
Adriana Baban Consiliere educationala, Editura Asociatia de stiinte cognitive din Romania,
2009
Adrian Nuta Secrete si jocuri psihologice. Analiza Tranzactionala, Ed. SPER 2000
Ana Stoica Constantin Conflictul interpersonal, Ed Polirom, 2004
Brandon Bays Calatoria, Editura Adevar Divin 2009
Cathy Solter, Pham Thi Minh Duc, Susheela M. Engelbrecht Advanced Training of Trainers.
Trainers Guide, 2007
Daniel Goleman - Inteligenta emotionala, Ed Curtea Veche, 2001
David J. Mason Trainers Toolbox of Training Techniques, 1992
Debbie Ford Partea intunecata a cautatorilor de lumina, Editura For You 2001
Eric Berne Ce spui dupa Buna ziua? Psihologia destinului uman, Ed. TREI 2006
Eric Berne Jocurile noastre de toate zilele. Psihologia relatiilor umane, Ed. TREI 2014
Jacques Salome Curajul de a fi tu insuti, Ed Curtea Veche, 2002
Jack Canfield Supa de pui pentru suflet, Ed. Amaltea, 2002
Jeanne Segal Dezvoltarea inteligentei emotionale, Ed Teora, 1997
Jerome S. Blackman 101 aparari. Cum se autoprotejeaza mintea, Ed. TREI 2009
Shapiro D. Conflictele si comunicarea, Ed Arc, 1998
Satir Virginia - Arta de a fauri oameni, Ed. TREI 2010
http://www.nlpmania.ro/urmatorul-nivel-construirea-viziunii-personale/#.VHzTncnQ1co
https://www.youtube.com/watch?v=x2mo2_4vXmI
http://www.knowledgepills.
com/eskp1/kp/series/013_desarrollando_el_liderazgo/004_gestionar_el_cambio_con_exito_
anim/nqu01/02nqu01.htm#
http://www.juliehay.org/uploads/1/2/2/9/12294841/injuctions_-_an_essay.pdf
http://www.ciucur.ro/chestionar-drivere
http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/02/04/puterea-magica-a-cuvintelor-gravate-peinelulfericirii/
http://www.toolshero.com/core-quadrant-ofman/
http://www.kellevision.com/kellevision/2009/11/satirs-mandala-of-the-self-and-good-selfcare.
html
http://bernard.iru.ro/povesti-cu-talc/
http://www.mooji.org/lyrics/kissed-from-within.html
http://www.amaneser.ro/Centrul_de_Dezvoltare_Personala_AMANESER/ESPERE.html
https://www.damaideparte.ro/
https://adelinailiescu.wordpress.com/2013/09/30/chestionar-de-autocunoastere-senzoriala/
http://www.slideshare.net/corneliapopovici7/41015428-povestiterapeutice
http://copil.psihoterapie-integrativa.eu/category/metafore-terapeutice-pentru-copii/
http://www.psihoterapia.eu/metafore-terapeutice/
https://drumuricatretine.wordpress.com/category/metafore-terapeutice/
https://adelinailiescu.wordpress.com/2013/09/30/chestionar-de-autocunoastere-senzoriala/