Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sistemul de Ungere
Sistemul de Ungere
Sistemul de ungere
Intocmit:
Coordonator
Elev:
Ing:
CUPRINS
Capitolul I
ROLUL _____________________________________________________
CONDIII IMPUSE________________________________
CLASIFICARE____________________________________________
PRI COMPONENTE_____________________________
FUNCIONAREA__________________________________
DERANJAMENTE I REMEDIERI_________________
NTREINEREA___________________________________
1
1
BIBLIOGRAFIE__________________________________________ 1
8
NOTA DE FUNDAMENTARE
Piesele conjugate ale motorului sunt in miscare relativa una fata de alta cu contact
direct intre unele suprafete. Deplasarea relativa a pieselor conjugate este insotita de o forta
de rezistenta numita forta de frecare. Cu cat este mai mare frecarea, cu atat mai intens este
procesul de uzura. Pentru marirea duratei de functionare a motorului este necesara
micsorarea frecarii.
Frecarea scade simtitor daca suprafetele in frecare ale pieselor sunt separate
printr-un strat intermediar de lichid cu proprietati de ungere.
In motoarele cu ardere interna, in functie de particularitatile constructive si de
conditiile de lucru, piesele sint supuse mai multor frecari, si anume :irecari lichide
(hidrodinamice), semilichide si la limita.
Daca suprafetele in miscare sant separate intre ele, printr-o pelicula de lubrifiant de
o anumita grosime bine determinata pentru conditiile respecfive, atunci in interiorul
peliculei de lubrifiant ia nastere o frecare lichida. Lagarele paliere si de biela ale
motoarelor sint calculate pentru conditiile de lucru caracterizate prin frecare lichida.
Din aceast cauz innd cont de importana major a instalaiei de ungere pentru
funcionarea motoarelor cu ardere intern, mi-am ales aceast tem pentru proiectul final
de absolvire a nivelului 2 de calificare n meseria de mecanic auto
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE
Rolul principal al instalatiei de ungere este reducerea fortelor de frecare si prin
aceasta micsorarea uzurii si a pierderilor mecanice.
In functie de procedeul de aducere a lubrifiantului la suprafetele in frecare ale
pieselor motorului, se deosebesc urmatoareIe sisteme de ungere :
ungerea prin stropire sau barbotaj ;
ungerea prin presiune;
ungere a prin picurare sau scurgere;
ungere combinata (mixta);
ungerca prin amestec,.
Ungerea prin stropire sau barbotaj se caracterizeaza prin faptul ca uleiul
aflat in baia de ulei a motorului este antrenat de piesele mobile ale mecanismului bielamanilvela si improscat sub forma de picaturi spre piesele in frecare.
Intensitatea procesului de ungere prin stropire depinde de pozitia
automobilului, de vilteza de rolatie a arborelui cotit si de nivelul uleiului in baie.
Ungerea prin presiune se caracterizeaza prin faptul ca uleiul este condos
prin conducte in mod fortat de catre o pompa la toate locurile de ungere.
In acest fel se asigura debitarea cantitatii de ulei corespunzatoare
solicitarilor la care sunt supuse diferitele piese. Presiunea de lucru a unei astfel de
instalatii de ungere asigura in acelasi timp spalarea impuritatilor mecanice produse
prin uzarea pieselor in frecare si racirea acestora.
Ungerea prin picurare se produce prin scurgerea sau prelingerea uleiului de
pe unele piese ale motorului aflate deasupra punctelor unse in acest mod. In exemplu de
ungere prin picurare il constituie tijele impingatoare ale supapelor, tachetii si camele
motoarelor la care uleiul iesit din lagarle axului culbutorilor se scurge spre baia de ulei.
Ungerea combinata sau mixta se caraterizeaza prin faptnl ca piesele cele mai
importante ale motorului se ung sub presiune, iar celelalte prin stropire sau prin picurare.
Sistemul de ungere este format din doua circuite de ulei ; unul principal si unul
1 conducta de ulei ;
2 orificiul de intrare a uleiului la compresorul de aer .
3 tacheti;
4 tija inpingatoare
5 culbutorul
6 axul culbutorilor .
7 suportul axului culbutorilor ,
8 - conducta de ulei
9 conducta de ulei cu ajutaj de stropire ,
10 sunda manometrica pentru inregistrarea presiunii uleiuliu
11 -conducta principala de ulei
12--- conducta de ulei pentru lagarele paliere ale arborelui cotit ;
13 conducta de ulei dintre lagar palie al arborelui cotit si lagarul axului cu
came
14 conducta de ulei dintre lagaru palier si lagaru de biela
15 baia de,ulei motorului;
16 -sorb de ulei cu sita ;
17 - radiatorul de ulei;
18 conducta de ulei dintre filtrul de ulei si radiatorul de ulei.
19 conducta de ulei dintre radiator si rampa de ulei a motorului;
20filtru de ulei
21conducta de ulei dintre rampa si filtru
22conducta de ulei dintre baie si pompa de ulei
23supapa de descarcare a presiuni uleiului
24pompa de ulei
25roata dintata de antrenare a pompei de ulei
26roata dintata intermediara
27pinionul arborelui cotit
28conducta de ulei pentru ungerea rotilor dintate ale distributiei
Pompa de ulei este actionata de pinionul arborelui cotit 27 prin roata dintata
intermediara 26 si roata dintata 25 montata pe axul pompei de ulei.
Uleiul aflat in baia de ulei 15 este absorbit de pompa de ulei 24 prin sorbul cu
sita 16 si conducta 22 si refulat prin conducta 21 in filtrul de ulei 20. Intre pompa de ulei si
filtru se gaseste supapa de descarcare 23, reglata astfel incat sa asigure uleiului refulat de
pompa o presume de 4,3.10s N/m2
Uleiul filrat este impins, prin conducta 18 in radiatorul de ulei 17, unde este
racit cu apa din instalatia de racire si, apoi, prin conducta 19, ajunge in conducta principala
elementele
componente
b modul de functionare
1 roata dintata de antrenare a
pompei ;
2 capac exterior;
3 pinion conducator ;
4 pinion condus;
5 camera de aspiratie ;
6 corpul pompei :
7 orificiu de aspiratie
8 capac posterior ;
9 surub de inchidere a supapei de suprapresiune;
10 arcul supapei de suprapresiune ;
11 pistonul supapei de suorapresiune :
12 orificiu de iesire a uleiului ;
13 camera de refulare.
Motorul autoturismului Dacia 1300 si motorul MAND 2156 HMN sunt
echipate cu pompe de ulei de acest tip.
Pompa de ulei de la motorul D 2156 HMN (fig. 7.1) este montata in partea din
fata dreapta a carterului motorului.
Pinionul conducator 3 este antrenat de pinionul 1 rotind pinionul condus 4 in
sens invers. Uleiul este aspirat din baie prin canalul de aspiratie 7 in camera de aspiratie 5
si refulat in camera 13 si apoi, prin orificiul 12 spre racitorul de ulei.
Pompa este prevazuta cu o supapa de suprapresiune montata in capacul posterior
in paralel cu conducta de refulare. Ea este compusa din arcul 10, care impinge pistonasul
11 pentru a obtura un orificiu care este in legatura cu conducta de refulare. Strangerea
arcului 10 este astfel reglata incat pistonul se ridica de pe scaunul sau la o presiune a
uleiului de (9,8.. .11,3)-105 N/m2.
Cand presiunea este mai mare uleiul se scurge prin supapa. direct in baia motorului.
turaii sczute .
Pompa cu rotor cu lobi (cu angrenare interioar) se compune din dou rotoare 2 i 3
montate n carcasa 1. Rotorul interior 2 este antrenat prin intermediul
arborelui de
comand de la arborele cu came sau arborele cotit. Rotorul 3, exterior este dezaxat fa de
rotorul 2 i arborele de comand. La rotirea rotorului interior este antrenat n micare de
rotaie n acelai sens i rotorul exterior. Uleiul aspirat n spaiul dintre rotoare este
transportat de ctre lobii rotorului interior i exterior, n spaiul care se micoreaz datorit
excentricitii, comprimat uleiul este refulat sub presiune spre magistrala de ulei.
n scopul protejrii instalaiei de ungere de creterea presiunii se introduce n
circuitul de refulare al pompei supape de siguran care menine o presiune constant ntrun domeniu larg de turaii i temperatur. Surplusul de ulei este deviat n circuitul de
Fig.15.5. Pompa de ulei cu rotor cu lobi 1-orificiu de aspiraie; 2-rotor interior; 3-rotor
exterior; 4-orificiu de refulare; 5-presiune nalt; 6-presiune de aspiraie: 7-corpul
pompei.
mbcsirii acestuia.
Filtrul de curire fin se monteaz n paralel cu circuitul principal de ungere,
cantitatea de ulei care-l strbate este de 1015% din cantitatea de ulei din sistemul de
ungere pentru a se evita pierderile hidraulice. Filtrul fin reine impuriti cu dimensiuni de
pn la 5 mm. Dup filtrare uleiul este returnat n baia de ulei contribuind la regenerarea
acestuia.
Dup gradul de filtrare, filtrele se pot clasifica n filtre statice i filtre dinamice.
Filtre statice
Reinerea impuritilor se realizeaz cu ajutorul unui element filtrant, care poate fi:
sit metalic, discuri metalice sau de hrtie, cu aciune magnetic sau active.
a)
b)
a)
Filtrele cu sit metalic (fig.,15.9), sunt utilizate n general pentru filtrarea uleiului
nainte de intrarea n pompa de ulei, dar i ca filtre de curire brut sau fin (pot reine
impuriti pn la 5 mm).
Construcia elementului de filtrare se realizeaz dintr-un pachet de discuri n care se
ncorporeaz site i care montate formeaz ntre ele spaii suficient de mari pentru
impuritile reinute. Filtrele cu sit rein prin aderen i emulsiile gelatinoase.
Filtrele cu discuri (fig.15.10) au elementul filtrant dintr-un numr de discuri din
metal sau carton de forme speciale aezate unele peste altele care formeaz interstiii de
trecere a uleiului.
Impuritile de dimensiuni mai mari sunt reinute n exteriorul filtrant, iar cele de
dimensiuni mici n spaiul dintre discuri.
Filtrul cu discuri metalice este prevzut cu elemente care asigur posibilitatea
curirii interstiiilor chiar n timpul funcionrii prin rotirea din exterior a pachetului de
discuri.
Filtrul cu discuri din carton se utilizeaz ca filtru fin.
Filtrele cu element filtrant din hrtie (fig.15.11.) sunt utilizate pe scar larg, ele pot
fi utilizate att ca filtre de curire brut ct i ca filtre de curire fin n funcie de
dimensiunile porilor hrtiei. Pentru a se mbuntii rezistena i proprietile de aderen
hrtia de filtru este impregnat cu diferite produse. Gabaritul acestor filtre este redus
datorit modului de construcie al elementului filtrant, hrtia de filtru fiind pliat, iar forma
este meninut de o armtur metalic.
Filtrele cu element filtrant din hrtie nu pot fi curite, cnd acesta se mbcsete
este nlocuit cu unul nou.
Filtrul este prevzut cu o supap de siguran care se deschide la o presiune de 0,10,25
MPa, asigurnd trecerea uleiului n circuitul de ungere fr s mai treac prin elementul
filtrant cnd acesta este mbcsit sau uleiul are vscozitate mare. Filtrele magnetice se
utilizeaz ca filtre suplimentare pe lng filtrele cu sit, cu discuri sau dopurile de golire.
Aceste filtre rein particule feroase i prin coeziune particule de bronz sau alte
particule nemagnetice rezultate n urma uzurii.
Filtrele active rein unii produi organici dizolvai n ulei precum i ap. Separarea
lor se realizeaz prin absorie, hidratare sau reacii chimice. Ca element filtrant se folosesc:
psla, hrtia de filtru; amestecuri de oxid de aluminiu, bauxit, mangan, sulf sau vat de
zgur.
Filtrele dinamice, realizeaz separarea impuritilor prin centrifugare. La motoarele
de autovehicule pot fi utilizate dou variante constructive: a) cu antrenare mecanic; b) cu
jet liber.
Filtrele antrenate mecanic primesc micare de la arborele cotit, extinderea acestei
soluii este limitat de complicaiile tehnice care intervin i de ntreinerea dificil.
Filtrele cu jet liber (fig.15.12.) nu pun probleme tehnice la amplasarea lor pe motor.
Rotorul filtrului este pus n micare de cuplul forelor de reacie a dou jeturi de ulei care
ies prin orificii calibrate. Turaia rotorului este cuprins ntre 500010000 rot/min. Sub
aciunea forelor centrifuge impuritile care se gsesc n uleiul care umple rotorul sunt
proiectate pe carcasa acestuia. Uleiul filtrat este returnat spre baia de ulei. Folosirea
filtrelor centrifugale determin o reducere a uzurii medii a motorului (la cilindru de 1,6 ori;
la arborele cotit de 2,5 ori).
Radiatorul de ulei
n timpul funcionrii motorului cu ardere intern, uleiul din instalaia de ungere
preia o parte din cantitatea de cldur dezvoltat n motor. Pentru a se menine temperatura
uleiului n limite acceptabile n circuitul de ulei se amplaseaz radiatorul de ulei.
Radiatoarele de ulei sunt construite n dou variante n funcie de agentul care preia
cldura de la ulei: radiatoare rcite cu ap i radiatoare rcite cu aer.
Radiatoarele rcite cu ap (fig.15.13) asigur o temperatur stabil a uleiului,
independent de turaie, sarcina motorului i temperatura mediului ambiant. La pornire
asigur nclzirea uleiului, ceea ce permite o circulaie corect a acestuia spre punctele de
ungere.
Radiatoare rcite cu aer (fig.15.14), au dimensiuni reduse i o construcie simpl.
Temperatura uleiului nu este stabil din cauza fluctuaiilor de temperatur a mediului
ambiant. Nu asigur nclzirea uleiului dup pornire, de aceea pentru a se evita
suprapresiunea datorat rezistenelor hidraulice mari el este scurtcircuitat prin intermdiul
unei supape de siguran. Arcul supapei este tarat s asigure o deschidere a acesteia la o
diferen de presiune de 0,15...0,2 MPa.
BIBLIOGRAFIE
1. Tuzu, C., Mooiu, C., Motoare Diesel, Editura Tehnic, Bucureti, 1971
2. Saviuc, S., Groza, Al., Metode i lucrri practice pentru repararea automobilelor,
Editura Tehnic, Bucureti, 1985
3. Cristescu, D., Rducu, V., Motorul pentru automobile i tractoare. Construcie i
tehnologie, Editura Tehnic, Bucureti, 1978
4. Chivulescu, C., Ionescu, G., Automobilul, Editura Tehnic, Bucureti, 1986
5. Dnescu, A., Moldovanu, G., Motoare cu ardere intern, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1980
6. Luca, V., Organe de maini i mecanisme, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1975
7. www.east.utcluj.ro
8. www.daciaclub.ro