Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuvânt Inainte
Cuvânt Inainte
PAR T E A I - a
Sedinta cuibului. Legile. Micul drapel.
Initiativa. Executarea ordinelor.
Camarazi,
La apelul fcut de a ne reorganiza cu totii n cuib ati rspuns ntrun numr covrsitor. Pmntul Strmosesc va publica pe rnd
numele cuiburilor, dndu-le aprobarea cuvenit. Sunteti din toat
tara si din toate pturile sociale. In majoritate trani si muncitori.
PUNCTUL 1. Acum stiti cu totii ce este un cuib: un grup de
oameni sub comanda unui singur om. Cuibul nu are comitet. El
are numai un sef care comand, un corespondent care poart
corespondenta, un casier care strnge cotizatiile si un curier care
face legtura cu alte cuiburi sau cu seful judetului. Toti acestia, ca
niste frati adevrati, ascult de camaradul lor, care ndeplineste
functiunea de sef de cuib. (Vezi < Pentru Legionari >, parte
<Legiunea Arhanghelului Mihail >, capitolul < Primele
nceputuri de organizare >)
PUNCTUL 2. Datoriile corespondentului, curierului si casierului
cuibului.
Corespondentul tine corespondenta cuibului la ordinele sefului
de cuib. El scrie si expediaz scrisorile. Curierul face legtura
ntre membrii cuibului, sau ntre dou cuiburi, sau ntre cuib si
diferiti sefi ierarhici. El aduce pachetele cu brosuri, reviste,
manifeste, ziare, etc de la gar sau de la post si le mparte
membrilor . St la ordinele sefului de cuib.
Casierul are grij s se ncaseze o sum ct de mic (cel putin un
leu pe lun), de la fiecare membru. Sau alte ajutoare. El de
asemenea st la ordinele sefului de cuib.
PUNCTUL 3. Cele sase legi fundamentale ale cuibului. Au fost
tratate pe larg vechile directive ale cuibului (directive desfiintate
total prin aparitia brosurii de fat).
Le enumerm aici:
1) Legea disciplinei: fii disciplinat legionar, cci numai asa vei
nvinge. Urmeaz-ti seful si la bine si la greu.
sedint de cuib.
Acest raport se va face dup modelul ce se va da de sefii de
judete.
Raportul trebuie s cuprind urmtoarele date:
1. Numele cuibului si data sedintei.
2. Prezenta si absenta de la sedint.
3. Cotizatiile membrilor.
4. Initiativele si realizrile cuibului n curs de o sptmn si
anume:
a) Diferite contributii bnesti n folosul Legiunii.
b) Abonamente la diferite foi legionare si mai ales la
<Libertatea>. Cumprturi de foi, brosuri si crti legionare.
c) Vnzarea pe bani a tipriturilor legionare.
d) Zile de munc n santierele si taberele legionare.
e) Formarea de cuiburi noi.
f) Marsuri, sedinte la cmp, vizitarea altor cuiburi.
Raportul se face de seful de cuib si se pred n timp de 24 de ore
sefului de garnizoan mpreun cu cotizatia.
In localitatea n care se gseste sediul Organizatiei Judetene
rapoartele se pot preda direct secretarului Organizatiei.
B. Sefii de garnizoan nainteaz sefului de sector, ntre 1 si 4 ale
fiecrei luni, rapoartele primite n timp de o lun de la sefii de
cuiburi din Garnizoan, mpreun cu cotizatiile.
C. Sefii de sector nainteaz sefului de judet ntre 4 si 7 ale
fiecrei luni, rapoartele sefilor de cuib din sectorul lor, primite de
la sefii de garnizoan, mpreun cu cotizatiile.
D. Seful de judet ntocmeste pe baza rapoartelor sefilor de cuiburi
din judet, situatia general a judetului pe timp de o lun.
In acelasi timp face o clasificare general a cuiburilor pe judet,
clasificare a cuiburilor pe sectoare si clasaificarea sectoarelor.
Seful de judet face un raport lunar pe care l nainteaz n dublu
exemplar ntre 7 si 13 a fiecrei luni, Sefului de Regiune.
Raportul Sefului de Judet trebuie s cuprind:
1. Numrul de cuiburi.
2. Cuiburi noi nfiintate.
3. Numrul de membri.
4. Cresterea fat de luna precedent.
10
11
12
13
14
PARTEA a II-a
Despre Organizare
Cte feluri de cuiburi sunt. Incadrarea lor.
PUNCTUL 17. Cuibul superior si Familia de cuiburi.
Fiecare membru al cuibului, dup ce a stat ntr-un cuib mai mult
vreme fcndu-si educatia legionar poate s se desprind din
acel cuib si s-si formeze un alt cuib n care el va fi sef.
Dac dintr-un cuib se desprind cel putin 3 membrii si-si face
fiecare cte un cuib, cuibul vechi va deveni cuib superior.
Un cuib superior se poate ntinde si n zece sate dac poate face
n fiecare dintre ele cte un cuib nou. Fiecare este liber s se
ntind dup puterea e care o are, astfel c dintr-un cuib fcnduse mai multe cuiburi, toate acestea formeaz un fel de familie.
Adic cuibul care s-a format nti si cu toate celelalte, care s-au
nscut din el, formeaz o familie. Fiecare cuib din familie si are
un sef, dar mai mare peste toti este seful primului cuib.
15
16
17
18
19
20
PARTEA A III-A
Sfaturi pentru sefii de cuib, ca unitatea de sub
comanda lor s poat merge bine.
PUNCTUL 29. 1) Cum trebuie s fie si s se poarte un sef.
Un sef trebuie s fie ntelept, trebuie s se gndeasc bine cnd ia
o hotrre, pentru ca ea s fie bun. Hotrrea trebuie luat
repede si dus pn la capt.
Trebuie s fie blnd si s-si iubeasc oamenii de sub comanda lui.
Trebuie s fie voios; asa trebuie s apar naintea celor pe care i
comand, nu amrt ntunecat nervos.
Trebuie s fie drept cu legionarii si cu toat lumea. Nici
adversarului nu-i poate face nedreptate. Va lupta cu el, l va
nvinge, dar pe cile drepttii, ale moralei; nu prin lasitate sau
minciun.
Trebuie s fie curajos si hotrt n ceasuri de primejdie. Asa
bunoar, dac va vedea un om n primejdie, datoria de onoare a
unui legionar este de a sri pentru a-l salva, nfruntnd primejdia.
Ex.: foc, nec, etc.
Trebuie s mpart bucuriile si durerile cu toti camarazii lui. In
orice ocazie n lume, nu numai n lumea legionar, el trebuie s-si
aleag locul cel mai greu. Un legionar nu se nghesuieste ca s
apuce cel dinti loc la mas sau cel mai bun pat la culcare.
Trebuie s fie dibaci, adic orice ordin s-l duc la bun sfrsit,
ntrebuintnd cile cele mai inteligente.
Trebuie s comande clar si s-si duc oamenii la biruint.
S nu vorbeasc de ru pe camarazii lui. S nu permit s i se
vorbeasc de ru despre altii.
S stie s pstreze armonia n unitatea pe care o conduce. Este de
o important capital. Un sef de ar avea toate calittile din lume
si dac n unitatea pe care o comand e ceart, dezbinare,
nentelegere, trebuie imediat nlocuit. Sunt unii sefi care ndat ce
iau comanda unei unitti, unitatea ncepe a se destrma.
S fie foarte cuviincios cu toat lumea. S nu bruscheze lumea,
pentru c n loc de a o atrage s-o ndeprteze.
Trebuie s fie cumptat la toate. De exemplu: nu se poate concepe
nici un sef si nici un legionar beat. Legionarul poate petrece, dar
21
nu se mbat.
S fie om de cuvnt.
S fie de o cinste care s-i atrag stima tuturor oamenilor din jur.
Intr-un cuvnt, s se poarte n asa fel nct toat lumea s poat
spune: "Intr-un legionar te poti ncrede, cci un lucru luat de un
legionar pe seama lui l duce la bun sfrsit."
Seful legionarilor este un om nzdrvan, care din orice
mprejurarea orict de grea ar fi ea, iese deasupra. El trebuie s
fie nvingtor. De va cdea, el se va ridia din nou si va nvinge.
Numai nzestrat cu astfel de calitti, un sef legionar va putea prin
scoala cuibului si prin puterea exemplului, transforma pe fiecare
romn creind un suflet nou, un adevrat caracter, care va sti s
nving n toate mprejurrile si cu care tara se va putea mndri.
PUNCTUL 30. 2) De ce trebuie s se pzeasc un sef legionar.
a) S nu se lase ademenit. Adversarii au dou ci de lupt. Prima
cale, atacul ftis pentru a ne strivi. Dac vd c noi am rezistat si
n-am fost striviti, atunci ncearc a doua cale: ademenirea ctorva
oameni pentru dezbinarea noastr.
Un exemplu: procesul de la Vcresti din 28 Martie 1924.
Procesul acesta a urmrit strivirea noastr. Noi ns am rezistat,
am iesit nvingtori, adic am fost achitati.
Diferite persoane sus-puse se artau prietene cu noi (dup
proces), ne chemau la mas, ne ludau: c suntem buni, suntem
talentati, vom ajunge departe, etc.
In acelasi timp ncercau dezbinarea noastr: vorbind ru pe
ceilalti camarazi.
Noi am prins aceast not de atac si ce auzeam , veneam si ne
spuneam unul altuia. Si atacul a czut. Iar noi, dup 10 ani, ne
gsim tot asa de uniti ca si n ceasul nti.
Acum mpotriva Miscrii Legionare, se ntrebuinteaz primul
mijloc: ncercarea adversarilor de a ne strivi. Cnd vor vedea ns
c nu ne pot strivi, vor ncerca al doilea mijloc: dezbinarea
noastr prin ademenire.
Nu vedeti cum s-au dezbinat toate partidele din Romnia, tot prin
ademenire: liberalii n dou, averescanii n dou, iar acum, n
urm, si national trnistii stau gata s fie nvinsi si rupti n dou.
Vor ncerca si cu noi. Dar noi vom fi pregtiti si vom nvinge.
22
23
ofensiv.
Lsm critica s ne-o fac istoricii, noi acum s cucerim si s
nfptuim ct mai mult si ct mai bine.
PUNCTUL 35. e) Toti sefii legionari si toti legionarii dintr-o
comun, fabric, etc., trebuie s fie de acord n toate chestiunile
care intereseaz organizatia noastr.
Ex.: la Facultatea de Litere din Bucuresti s-au fcut alegeri pentru
Presedinte si pentru Comitet. Legionarul X, cu camarazi de-ai lui,
legionari, a candidat pe o list, iar alt legionar cu alt grup de
legionari a candidat pe alt list. Legionarii s-au rupt n dou si la
vot au czut.
Legionarii nu vor mai face asemenea greseli grave. Ei vor merge
uniti chiar pe un drum ru (gresit).
Pentru c drumul cel mai ru este dezunirea.
Pe cnd altfel si n iad dac ar merge trupa legionar, de va fi
unit, va nvinge tot iadul si se va ntoarce pe urm napoi
nvingtoare. Ex.: la alegerea unui primar din comun, dac sefii
legionari hotrsc a vota pe un anumit om, nu trebuie s existe
legionar care s voteze pe un altul sau s nceap cu critica.
Toti ntr-un gnd si ntr-un suflet.
Si adversarii vor spune: "S ne punem bine cu legionarii, c sunt
toti oameni dintr-o bucat, hotrti si uniti. Cu cine vor vota ei,
acela iese primar, cci merg toti ntr-o parte."
PARTEA A IV-A
Recrutarea membrilor
PUNCTUL 36.
Seful de cuib cnd si recruteaz membrii, trebuie s aib grij: de
a cuta elementele cele mai destoinice si cu sentimentul
demnittii dezvoltat. Necinstitii, hrtgosii, oamenii de scandal,
trufasii, ludrosii, cei plini de ei, fricosii, lasii, trebuie lsati n
afara organizatiei.
Si pentru ca s fie sigur c nici unul din elementele de mai sus nu
vor mai putea intra n organizatie, numrul legionarilor n nici un
sat nu va putea fi mai mare dect jumtate din numrul oamenilor
24
PARTEA A V-A
Uniforma legionar
PUNCTUL 37.
In toat Europa, este un curent pentru introducerea virtutilor
ostsesti n viata public a trilor.
In locul vorbriei si a discursurilor lungi, lumea vrea fraz scurt,
clar si precis, ca aceea a ostasului.
In locul lipsei de curaj si a ndoielii de astzi, lumea vrea:
hotrrea repede.
In locul comitetelor democratice, care discut, se ceart si nu iau
hotrri, lumea vrea sef si disciplina tuturora. (Se ntelege, ajutat
de comitete prevzute)
In locul descurajrii, lumea vrea ncredere, voie bun, mndrie
ostseasc.
In locul lenii, lumea vrea munc de dimineata pn seara, a
tuturora, nu trei prti numai la munc si o parte numai la
petrecere.
In locul poftei de cstig, a dorintei de a trage un beneficiu din
politic, lumea vrea jertfa pentru tar, ca jertfa soldatului pe
cmpurile de btaie. El nu caut s cstige nimic, el d totul,
munc, suflet, viat pentru tara lui. Aceasta ne trebuieste. Dac ar
da toti oamenii care fac politic: munc, suflet, viat, pentru tar,
25
26
PARTEA A VI-A
PUNCTUL 40. Camaraderia, disciplina si ncrederea n sefi.
O organizatie nu poate niciodat obtine victoria fr unitate.
Organizatiile cu unitate subred, de cele mai multe ori cu un ceas
nainte de victorie se rup n dou (adic le rupe inamicul prin
intrigile lui) si se iau la lupt ntre ele. In acel moment totul este
pierdut. Un singur lucru rmne: victoria inamicului.
De aceea orice organizatie trebuie s-si asigure unitatea. Ea se
asigur prin dou mijloace:
1. prin camaraderie, acea fort a sufletului, care uneste ntr-o
sfnt frtie pe toti lupttorii
2. prin disciplin, acea fort exterioar care armonizeaz toate
vointele n vederea realizrii aceluiasi scop.
Un sef legionar, deci trebuie s fie disciplinat, s aib ncredere n
sefii si.
Camaraderia, ncrederea n sefi si disciplina se completeaz prin
aceea c cele dou dinti vin de jos n sus, cea de a treia,
disciplina, vine de sus n jos, asa c unitatea este asigurat, chiar
atunci cnd elementele de jos ar putea s aib si alte preri sau
chiar preri contrare. De aceea, educatia disciplinei rmne ca o
mare supap de sigurant pentru asigurare a unittii si deci a
victoriei, atunci cnd celelalte mijloace s-au epuizat.
Seful de cuib va trebui s caute n toate mprejurrile s dezvolte
acest simt de disciplin n orice legionar si mai ales o va face prin
exemplul pe care l va da el.
S nu se uite, c disciplina voluntar este de esent superioar,
deoarece ea presupune o renuntare a personalittii si orice
renuntare n vederea unui scop mret este de esent spiritual
superioar.
27
PARTEA A VII-A
Seful de cuib n timpul campaniei electorale
Dup cum s-a vzut pn acum, scopul legionarului nu este
campania electoral, dar campania electoral este de o important
foarte mare pentru c este singura cale pe care ne-o pune legea la
dispozitie pentru a face orice schimbare dorim n tar.
Soarta trii pentru 3 sau 4 ani, uneori si pentru mai mult, se
pecetluieste n ziua de alegeri. In ceasul acela, alegtorul este
stpnul trii. Ce va hotr el prin, votul lui, aceea va fi. Dar
tocmai pentru acest lucru, n ziua de alegeri umbl cumprtorii
de suflete ai partidelor politice cu arginti, cu butur, cu mncare,
pentru a cumpra voturi. In fata dezmtului politicianist, noi s
opunem credinta n zilele mai bune pentru neamul romnesc si
vom nvinge, dup cum am nvins la Tutova, Neamt, etc.
Iat pentru ce seful de cuib va trebui s dea o mare important
campaniei electorale.
28
29
30
31
32
PARTEA A VIII - A
In ce directie spiritual trebuie s fac
un sef de cuib educatia oamenilor si.
PUNCTUL 48. Cum se prezint un legionar.
Cnd un legionar se prezint unui sef superior sau Sefului
Legiunii, se opreste la o distant de trei pasi n pozitia de drepti,
salut ducnd mna dreapt la inim apoi ridicnd-o spre cer si
spune: Sunt legionarul ..., din cuibul....
PUNCTUL 49. Cum trebuie s fie n vorb si n scris un
legionar.
Legionarul si n scris si n vorb trebuie s fie scurt, clar si precis.
Vorbria lung si ncurcat este vorbria democratiei.
PUNCTUL 50. Imbrcmintea legionarului.
Legionarul va fi modest mbrcat. El nu va pune pret pe hainele
luxoase si strlucitoare ale nimnui. El va dispretui luxul pe care
l va considera ca avnd la baz o nclinatie sufleteasc spre
frivolitate, spre lichelism , spre scturism.
Astzi omul luxos, dac nu este un hot apartinnd uneia din
multiplele forme ale hotiei, n orice caz este un nesimtitor care
plmuieste mizeria nesfrsit a trii.
Legionarul nu va cntri un om dup hain si nu va mai face
deosebire ntre omul srac, cu haine rele si cel cu haine bune.
Legionarul va cntri pe om dup ceea ce va avea sub hain,
adic dup sufletul lui.
Sunt multe haine rupte care ascund sub ele comori de aur n
inim!
PUNCTUL 51. Legionarul si mnuirea banilor publici.
Legionarul care-si va nsusi bani care nu-i apartin, care va mnui
n mod necinstit banii Legiunii sau ai oricrui om, acela care nu
33
34
35
PARTEA A IX -A
Ce drum are de strbtut
un legionar n viata sa legionar
Viata legionar este frumoas. Dar nu este frumoas prin bogtie,
prin viat de petreceri si lux, ci este frumoas prin multimea
primejdiilor pe care le ofer legionarului, frumoas prin nobila
camaraderie care leag pe toti legionarii din ntreaga tar ntr-o
sfnt frtie de lupt; nlttor de frumoas prin brbteasca
atitudine n fata suferintei.
Atunci cnd cineva intr n organizatia legionar, trebuie s
cunoasc mai dinainte viata care-l asteapt, drumul pe care-l va
strbate.
Drumul acesta va trece prin muntele suferintei, apoi prin pdurea
cu fiare slbatice si prin mlastina dezndejdiei.
PUNCTUL 56. Muntele suferintei.
Dup ce un om s-a nrolat legionar, cu dorul de patrie n inima sa,
nu-l asteapt masa ntins, ci el trebuie s primeasc pe umerii si
jugul mntuitorului nostru Iisus Hristos: "Luati jugul Meu asupra
voastr".
Si crarea legionar ncepe s urce un munte pe care lumea l-a
numit "muntele suferintei".
La nceput pare usor de urcat. Ceva mai trziu, urcusul devine
mai greu, suferinta mai mare. Cele dinti broboane de sudoare
ncep s picure de pe fruntea legionarilor.
Atunci, un duh necurat, strecurat printre legionarii care urc,
arunc pentru prima dat ntrebarea: "Oare n-ar fi mai bine s ne
ntoarcem napoi? Crarea legionar pe care am apucat ncepe s
fie grea si muntele e lung si nalt de nu-i mai vedem sfrsitul."
Dar legionarul nu ascult, merge nainte si urc cu greu. De la un
timp, urcnd mereu pe muntele nesfrsit, ncepe s oboseasc,
pare c puterile ncep s-l prseasc.
Norocul lui c ntlneste un izvor, limpede ca inima unui prieten.
Se rcoreste, se spal pe ochi si apoi o ia n sus din nou pe
36
muntele suferintei.
Trece de jumtate si de acolo ncepe muntele fr ap, fr iarb,
fr umbr, numai din piatr si din stnc.
Si legionarul cnd vede, zice: mult m-am mai chinuit pn aici,
ajut-mi Doamne s ajung pn sus. Dar duhul cel ru n zvrle
ntrebarea: "Oare n-ar fi mai bine s te ntorci? Las-ti ncolo
dorul tu de patrie. Nu vezi ce trebuie s tragi dac-ti iubesti
patria si Regele, Neamul si Pmntul? Si apoi, ce cstigi de aici?
Nu-i mai bine s stai linistit acas?"
Pe stnca goal, el se urc mereu cu nesfrsit credint. Acum e
obosit. Cade. Isi juleste minile si din genunchii lui pentru prima
dat vede sngele curgnd. Se nalt ca un viteaz si porneste din
nou. Mai are putin. Dar stnca a devenit dreapt si colturoas, i
curge snge din piept si se prelinge pe stnca nendurtoare.
"Oare n-ar fi mai bine s te ntorci?" se aude din nou glasul
necurat. Pare c rmne pe gnduri. Dar deodat aude un glas
strignd din adncul miilor de veacuri: "Inainte copii! Nu v
lsati!"
Un ultim efort. Si fruntea de viteaz ajunge sus la creasta
nvingtoare, pe vrful muntelui suferintei, cu sufletul crestin si
romnesc, plin de fericire si bucurie.
"Fericiti veti fi cnd v vor goni pe voi si vor zice tot cuvntul
ru mpotriva voastr."
"Iar ei plecau bucurndu-se c s-au nvrednicit de a fi btuti
pentru numele lui Iisus."
Multe primesc legionarii urcnd acest munte al suferintei. Ar
trebui o carte ntreag ca s se scrie suferinta lor.
PUNCTUL 57. Pdurea cu fiare slbatice.
S nu-si nchipuie ns cel ce doreste s devin legionar, c
ncercrile s-au sfrsit aici, n vrful muntelui suferintei. Si este
bine ca fiecare s stie de la nceput ce-l asteapt, s cunoasc
drumul pe care-l apuc.
A doua ncercare: nu trece mult si crarea legionar intr ntr-o
pdure creia lumea i-a zis "pdurea cu fiare slbatice".
De la marginea pdurii se aud urletele acestor fiare slbatice care
deabia asteapt s intre cineva acolo pentr a-l sfsia.
Dup muntele suferintei, aceasta este a doua ncercare prin care
trebuie s treac legionarii. Cine este fricos rmne acolo, la
marginea pdurii. Cine are inim de viteaz, intr nuntru, se
37
38
PARTEA A X A
PUNCTUL 64. Legionarul si politicianul.
Legionarul si politicianul - omul partidelor - stau fat n fat.
Omul partidelor desfiinteaz Romnia. Inaintea lui s-a asezat cu
pieptul su, legionarul.
Cnd omul partidelor, politicianul, tran sau orsean, a intrat n
partid, prima ntrebare care si-a pus-o, a fost: ce voi cstiga de
aici? Ce beneficiu voi trage? De aceea cstig politicienii, iar tara
se drm.
Legionarul cnd a intrat n Legiune, a zis: "Pentru mine, nu vreau
nimic.", ci s-a ntrebat: " Ce pot da, ce jertf pot face eu pentru
tara mea."
Legionarul spune: o mie de ani au ptimit strmosii si au murit cu
gndul la aceast tar. O mie de ani am asteptat-o si am visat-o.
Astzi, cnd Dumnezeu ne-a dat-o ntreag, n loc s cdem n
genunchi n fata ei si s ne nchinm ca la o icoan, noi o furm,
o jupuim.
In fata ei, legionarul se prezint nu cu drepturi cettenesti, ci cu
sacre datorii.
Telul politicianului este de a-si construi o avere; al nostru este de
a ne construi o Patrie nflorit si puternic. Pentru ea vom munci
si vom construi. Pentru ea vom face din fiecare romn un erou,
39
40
PARTEA A XI -A
Ce crede un legionar
PUNCTUL 67. C statul bazat pe ideologia veche a revolutiei
franceze se ruineaz. In lume se pune problema unui stat nou. El
poate fi foarte bun si foarte ru. Cum va fi? Dup cum ni-l vom
face.
PUNCTUL 68. Statul nou ns, nu se poate baza numai pe
conceptii teoretice de drept constitutional.
Statul nou presupune, n primul rnd si ca un lucru indispensabil,
un tip nou de om. Un stat nou, cu oameni cu pcate vechi, nu se
poate concepe.
Statul este o simpl hain care mbrac trupul natiunii. Putem s
facem o hain nou, luxoas, scump, dar nu va fi de nici un folos
dac ea va mbrca un trup istovit, distrus de gangrene morale si
fizice.
PUNCTUL 69. Omul nou, sau natiunea nnoit presupune o mare
nnoire sufleteasc, o mare revolutie sufleteasc a poporului
ntreg, adic o mpotrivire directiei spirituale de astzi si o
ofensiv categoric n contra acestei directii.
PUNCTUL 70. In acest om nou, vor trebui s nvieze toate
virtutile sufletului omenesc. Toate calittile rasei noastre. In acest
om nou, vor trebui ucise toate defectele si toate pornirile spre ru.
In acest tip de erou, erou n sens rzboinic, pentru ca s poat prin
lupt s-si impun puterea, erou n sens social: incapabil dup
victorie de a exploata munca altuia; erou al muncii: uriasul
creator prin munc al trii sale, trebuie s fie concentrat tot ce a
putut strnge mai bun n timpul miilor de ani poporul romn.
Pe acest om l asteptm, pe acest erou, pe acest urias.
Pe el se va baza statul cel nou, Romnia de mine.
Miscarea legionar, nainte de a fi o miscare politic, teoretic,
financiar, economic, etc., de formule, este o scoal spiritual n
care dac va intra un om, la cellalt capt va trebui s ias un
erou.
41
42
PARTEA a XII - a
Circulara P.
PUNCTUL 75. Regimul parlamentarilor legionari.
Adunarea Senatului si a sefilor de unitti legionare politice, a
fixat n ziua de 5 Ianuarie 1933 la Focsani, regimul
parlamentarilor legionari. Regimul acesta si l-a aplicat Seful
Legiunii, n primul su parlament si a fost aplicat si celor 4
parlamentari.
I. Diurna
1) Parlamentarii Legiunii sunt parlamentari datorit sfortrilor si
sacrificiilor materiale si morale ale tuturor legionarilor din tar.
2) Diurna parlamentar nu le apartine. Ea apartine Legiunii, ea
va acorda fiecrui parlamentar strictul necesar pentru o existent
modest.
Pentru c nu este drept ca parlamentarul s-si creeze o situatie
material mai bun, n timp ce toti camarazii lui duc o viat din
ce n ce mai grea. Ce tablou moral mizerabil ar fi, dac unii dintre
noi ne-am mbuiba cu tot felul de buntti, de haine si de ghete,
sau ne-am purta sotia n lux, iar altii dintre noi, rniti n urma
luptelor, ar tri o viat de sfsietoare mizerie.
3) Cheltuielile bnesti fcute nu se mai ntorc, dup cum nu se
ntoarce nici sntatea celui care a suferit pentru Legiune, nici
viata celui care a murit pentru dnsa. Acestea sunt jertfe si jertfa
nu se cere napoi.
Dogma legionar ne spune: cantitatea de jertf fcut, determin
victoria. Gloria noastr este gloria jertfei pe care o facem.
4) Nu este un scop, un tel, acela de a fi parlamentar: noi trebuie
s mergem nainte ctre biruint. Ca parlamentari, nu putem
dect s pregtim victoria. De aceea, fondurile provenite Legiunii
din diurne, vor nzestra organizatia cu tot ce-i trebuieste pentru
lupt: ziare, brosuri, automobile, etc.
In anul 1933, parlamentarii au avut 10 000 lei lunar primele dou
luni, 8 000 lei pe urm.
5) Conceptia legionar a conducerii Statului. Acesta care nu va
putea tri cu aceast sum, singur, poate tri n comun cu ceilalti
parlamentari, la cazarma legionar. Asa va fi viitorul parlament
legionar. Conductorii trii trebuie s fie n frunte n zile de
43
mizerie.
Nu se poate plmui cu o leaf de lux de 30 000 lei lunar, mizeria
nesfrsit a trii.
In atitudinea de astzi a parlamentarilor legionari se pregteste
ziua de mine si se dovedeste c ea poate fi asa cum o cerem noi.
II. Parlamentul legionar nu-si mai apartine lui
El va sta la orice or din zi si din noapte la dispozitia Legiunii.
Nu este posibil ca s se aleag parlamentar si apoi s plece s-si
caute de afaceri, sau s fie ocupat mai totdeauna cu diferite alte
chestiuni.
Ct timp mi s-a dat n mn arma parlamentar, trebuie s trag cu
dnsa. Dac nu pot trage, n-o iau, iar dac am luat-o si n-o pot
ntrebuinta cu cel mai mare folos pentru Legiune, atunci o dau
imediat altuia care o poate ntrebuinta mai bine.
Un parlamentar trebuie:
1) s poat vorbi n Parlament;
2) s se poat misca pentru conferinte, ntruniri de organizare,
ori de cte ori i va cere Seful Legiunii.
Cine iubeste Legiunea, s se gndeasc bine la acest punct, atunci
cnd cere n mn arma functiunii de parlamentar si onoarea de a
o ntrebuinta pentru victoria Legiunii.
Dublarea Candidatilor No. 1.
Adunarea a fixat de asemenea, n urma propunerii Sefului
Legiunii, dublarea candidatilor, adic: n caz de reusit a unei
liste, vor intra n parlament capii de list pentru trei luni, dup
care si vor da demisia si vor intra n loc No. 2. de pe list. No. 2
va fi fixat de la Centru si ales dintre categoriile intelectuale ale
organizatiei noastre. Fac exceptie de la aceast lege, judetele care
ntrunesc majoritatea absolut. Dac ntr-un judet se ia
majoritatea absolut, parlamentarii reusiti rmn tot timpul, nu se
schimb.
Avantajele sistemului:
a) O satisfactie si o ncurajare pentru legionarul sef de judet, care
munceste.
b) Necesitatea imperioas a organizatiei de a se trimite n
parlament cele mai apte elemente pentru lupta parlamentar.
c) Crearea si pregtirea unui numr mai mare de cadre legionare.
d) Posibilitatea ca un parlamentar, ntr-o activitate scurt, dar
intens, s-si nchine ntreaga munc Legiunii, fr a-si periclita
situatia ndeletnicirilor lui familiare.
44
45
46
47
Srcia ne-urmreste,
Si de zile ne gteste.
C noi toti avem un nume,
Toti avem o soart-n lume.
Pentru tar si dreptate,
In noi toti un suflet bate.
Hai romni s ne trezim
Si s nu mai suferim.
C cei ce ne urgisesc
Nu au suflet omenesc.
Hai s coborm n vale
S oprim dusmanu-n cale.
De la pne, de la sare
Si s-l dm peste hotare.
Hai s punem santinele
Si sub soare si sun stele
Si-n ascunsuri si apoi
Hotii-n beci, prada 'napoi.
Hai pe cei ce fac trdare,
Jafuri n administrare
Si hotii la drumul mare
S-i dm la spnzurtoare.
Unde-i unul ni-i putere
La nevoi si la durere
Unde-s multi puterea creste
Si dusmanul o pteste.
VALERIU DUGAN, tran din Bucovina
Urmeaz isclitura membrilor (maximum 13)
L E G I O N A R,
- Niciodat s nu faci o fapt de care ti-ar fi rusine a doua zi, iar
cnd ai fcut ceva, asum-ti rspunderea ntreag.
- Cnd ti se pune n fat un obstacol, tu s-l sari, s nu te lasi. S
nu te lasi nvins. Nu te descuraja. Incearc a 2-a oar, a 3-a oar,
mereu. Nu exist nu pot. Legionarul poate.
- Dac pentru politician politica nseamn o afacere, pentru
legionar politica nseamn religie .
48
49
unge-m.
5) Camarazi, nu m ncrcati peste puteri, umblati cu mil, c eu
v port spre biruint.
Camioneta voastr
PUNCTUL 81.
Aceast crticic se afl de vnzare la sefii organizatiilor judetene
sau la Centru.
9 PORUNCI LEGIONARE
1. Legionarul nu intr n polemic cu nimeni.
2. Legionarul dispretuieste lumea politic si nu st de vorb cu
ea.
3. Legionarul seamn smnt bun n sufletele curate ale
poporului.
4. Legionarul se ntreab n fiece clip: " Ce am fcut bun pentru
Romnia legionar?"
5. Legionarul nseamn n rbojul lui pe pctosi pentru ziua de
mine.
6. Legionarul ncepe orice munc cu gndul la Dumnezeu si-i
multumeste la ajungerea scopului urmrit.
7. Legionarul este disciplinat prin constiinta si vointa lui proprie.
8. Legionarul n-are team dect de Dumnezeu, de pcat si de
clipa n care puterile fizice ori sufletesti l vor scoate din lupt.
9. Legionarul iubeste moartea, cci sngele lui va servi pentru
plmdirea cimentului Romniei legionare.
(Din ziarul G.d.F. a Basarabiei)
PUNCTUL 81 bis. CELE 3 LEGMINTE ALE UNUI
LEGIONAR
Legionarul nu face jurmnt. El face trei legminte.
Primul legmnt, n fata sefului de cuib si a camarazilor. Este o
manifestare a dorintei de a deveni legionar.
Al doilea legmnt se face dup 2 - 3 ani de lupt, n fata sefului
politic judetean si a ntregii conduceri, n grup de cel putin 50, cu
solemnitate deosebit.
Al treilea legmnt, se face n fata Sefului Legiunii dup 4 - 5 ani
de lupt. Vechiul legmnt al scusorului cu trn, publicat n
50
corpul brosurii.
INTIUL LEGMNT
In mijlocul cuibului, cu bratul drept ntins si tinnd strns n mn
pnza micului drapel.
Camarazi,
1) In fata sefului de cuib si a voastr, cu mna pe acest drapel,
declar c doresc s devin legionar.
2) Cunosc cele trei examene pe care trebuie s le dau: al
suferintei, al primejdiei si al credintei.
3) Voi fi alturi de voi si n ceasuri bune si n ceasuri grele. Puteti
conta deci pe inima si pe bratul meu.
4) Voi fi disciplinat de buna mea voie, convins c disciplina este
legea fundamental a oricrei organizri.
5) M voi feri de a vorbi pe la spate pe camarazii mei sau de a
critica ordinele si dispozitiile primite, acestea ducnd la
nentelegere, viat grea, dezbinare.
6) Din primul moment tin s declar: nu voiesc nimic pentru mine,
nu urmresc si nu voi urmri s fac afaceri pe spinarea miscrii
sau s-mi creez situatii. Stau la postul ce mi se va ncredinta atta
vreme ct Seful meu va crede c pot fi de folos.
7) Nu voi face nici un fapt care s m dezonoreze pe mine sau
miscarea.
8) Voi fi totdeauna corect si m voi purta cu mult bunvoint
fat de toti.
9) Voi fi ns mndru n vremuri aspre, n fata vrjmasului.
10) Dac voi gresi, voi primi pedeapsa cu senintate. Stiu c
legionarul cnd greseste plteste: rspunde, nu fuge de
rspundere.
Acesta este legmntul meu n fata voastr si n fata acestui mic
drapel al cuibului nostru.
AL DOILEA LEGMNT
Se face n fata sefului politic judetean, cu deosebit solemnitate:
Camarazi,
Am strbtut un drum lung n viata legionar. Cunosc deci toate
ndatoririle, toate greuttile.
De acum m simt n stare s devin legionar.
M leg n fata sefului nostru si a voastr, de a lupta pentru
triumful Romniei Legionare, n care cred ca n lumina ochilor.
51
PARTEA A - XIII-A
PUNCTUL 82. Scurt istoric legionar.
La 24 Iunie 1927, Vineri, nasterea Sfntului Ioan Boteztorul, a
luat fiint din initiativa (Corneliu Zelea Codreanu, Ionel I. Mota,
Ilie Grneat, Radu Mironovici, camarazi n toate nchisorile),
"Legiunea Arhanghelul Mihail", denumit astfel dup icoana
Sfntului Arhanghel Mihail afltoare pe usa din stnga a bisericii
din nchisoarea Vcresti, icoan pe care am avut-o protectoare n
toate nchisorile, n toate luptele noastre, n toate ceasurile noastre
de suferint.
Eram asa de putini si asa de sraci, nct nu numai c am fost
tinta sgetilor ironiei altora, dar ne-am ngrozit noi nsine de
srcia noastr. Credinta ns nu ne-am pierdut-o nici o clip.
N-am avut nici o secund de ndoial. Pare c Dumnezeu nadins
ne-a adunat asa de sraci pentru ca s arate c n victoria
legionar materia n-a avut nici un rol. Din primul moment am
avut viziunea clar a victoriei finale si mi-am asumat ntreaga
rspundere a conducerii. De atunci am trecut prin greutti,
primejdii si riscuri nenumrate, dar aceast viziune a victoriei nu
m-a prsit nici o secund.
Din prima zi ne-au urmat actualii legionari (citindu-le n ochi
aceeasi credint puternic): Hristache Solomon, Al. Ventonic,
Niculai Totu, Ion Banea, Ing. Clime, Ing. Blnaru, Victor Silaghi,
Jean Bordeianu, Dumitru Ifrim, Andrei Ionescu, Mile Lefter,
Spiru Peceli, Gh. Potolea, etc., si cel dinti patronaj, Gen. Dr.
Macridescu.
La 1 August 1927 apare "Pmntul Strmotesc", n tipografia
"Liberttii", la Orstie, cu marele ajutor al printelui Ion Mota,
dup care urmeaz tinerii din F. d. C. Focsani, cu Traian Cotig si
V. Chirulescu si F. d. C. Dunrea cu Tocu, apoi maica Pamfilia
52
53
54
55
184 -185).
S-a adus si s-a turnat apoi TRNA DE LA
SARMISEGETUZA (Scrisoare). Declaratie: Subsemnatii atestm
c n ziaua de 17 Oct. 1927, am vizitat spturile fortului de la
Costesti, al cettii Sarmisegetuza si am luat pmntul de aici din
diferitele prti ale cettii si mai ales dintr-una din camerele
dezgropate si care a ars n timpul asediului, pentru care motiv
bulgrii de pmnt sunt rosii, simboliznd sngele vrsat acolo
din belsug. Acest fort a fost comandat de cumnatul lui Decebal si
cderea lui n minile Romanilor a dislocat sistemul de aprare al
Sarmisegetuzei care apoi a czut definitiv; moral, inegalitatea de
tartament rneste mai mult.
Ion I. Mota, Corneliu Georgescu
Ce spune istoria despre lupta lui Decebal (Istoria Romnilor de
Floru, pag. 38-39): "Disperarea si furia, ura si cruzimea dacilor se
uneau cu vitejia, care apr pmntul Patriei si nu-l las
cuceritorului dect grmad de cenus si de ruine. Pe columna lui
Traian se vd femei dace cum chinuiesc prizonieri romani. Pe
unii i tin legati de mini si de picioare, goi si-i ard cu facle
aprinse.
Din interpretarea reliefurilor de pe columna lui Traian, rezult c
norocul rzboiului a sovit ntre daci si romani, pn ce arta,
stiinta si numrul au biruit.
Regele (Decebal) s-a furisat pe vreo potec de munte spre a
aduna cetele risipite si a urma lupta pn la sfrsit, pe cnd
supusii lui cei mai de frunte, pileati, au preferat s moar n
capitala care nu mai era a lor. Strnsi mprejurul unui vas mare de
otrav, au ales moartea n locul vietii fr libertate.
Iar el ncearc din nou norocul armatelor, pn cnd fiind
nconjurat din toate prtile si gata s cad cu doi fii ai si n
minile vntorilor romani, se strpunse cu sabia sa, lsnd
nvingtorilor un cadavru..."
TRNA DE LA CLUGRENI. S-a turnat apoi deasupra
trna de la Clugreni, unde Mihai Viteazul s-a repezit el nsusi
clare pe un cal alb n mijlocul turcilor, cu barda n mn,
zdrobindu-le oastea si punndu-i pe fug. Aici, la Clugreni, a
fost cea mai mare biruint a lui Mihai asupra turcilor.
(Scrisoarea):"M-am dus cu trenul pn la Mihai Bravu si de acolo
56
57
58
59
60
61
62
63
arma n mn, iar astzi cnd arma s-a schimbat n bani si cnd
acestia sunt n stare cu banii lor s ne cumpere tara, atunci nu mai
este numeni la noi care s protesteze?
Iat d-lor. cum se pune aceast problem.
Dvs. stiti foarte bine c Pieile Rosii din America de Nord au
disprut ncetul cu ncetul n fata nvlirii anglo-saxone. Astzi
toat Europa i deplnge si i regret pentru c au fost oameni de
treab, dar se zice: "ce s facem, au fost altii mai tari!"
D-lor, m gndesc cu groaz c la un moment dat, Europa va avea
s ne plng si pe noi si pe urmasii nostrii.
Iar n ce priveste tinerimea noastr zbuciumat, care dup cum vam spus a fost rstignit pentru aceast idee, cci eu vin aici dup
doi ani de nchisoare nedreapt, ei bine, v spun d-lor, ce doriti
dvs. s fac acesti tineri, care au fost loviti de toti conductorii
de pn acum? Doriti s ne lum ntr-o bun zi traista n bt si s
plecm n alt tar, pe alte meleaguri, ca s ne cstigm pinea si
s gsim un refugiu de viat national liber? Noi nu v cerem
prea mult. Nu v cerem dect un singur lucru: s ne lsati aici, pe
acest pmnt, sub binecuvntarea ciolanelor printilor nostri.
D-lor, mi pare ru c n acest rspuns la Mesaj nu se vede absolut
nimic pentru noi, nici mcar o licrire de sperant si nici o
preocupare din partea conductorilor acestei tri asupra
problemei expuse mai sus.
D-lor, voi trece de la aceast problem si voi reveni la o alt
problem de mare important: problema mizeriei. Am adus n
aceast cutie cteva buctele de pine cari sunt din Maramures si
din muntii judetului Neamt, pentru ca s vedeti ce pine mnnc
romnul maramuresan si munteanul nostru. Astzi, cnd lumea se
plnge de supraproductie de gru, toti atribuie criza faptului c
grul se vinde cu un leu kg., iat ce pine mnnc oamenii
acestia!
(D. deputat Corneliu Zelea-Codreanu prezint Adunrii o bucat
de pine neagr.)
Trebuie s ni se strng inima de durere si cred c orice popor din
Europa vznd aceast imagine a mizeriei n care trieste neamul
romnesc ar plnge de mila noastr. Am adus aceste bucti de
pine, nvelite si puse n aceast cutie, nadins, ca s vedeti n
ct artificialitate si n ct poleial de civilizatie se mbrac
aceast mizerie romneasc. Eu o depun cu prere de ru pe
banca ministerial si as ruga si pe onoratul guvern s o aib la
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
JURMNTUL LEGIONARILOR
MOTA SI MARIN
JUR n fata lui Dumnezeu,
In fata jertfei voastre sfinte pentru Hristos si Legiune.
S rup din mine bucuriile pmntesti,
S m zmulg din dragostea omeneasc,
Si pentru nvierea neamului meu,
In orice clip,
S stau gata de moarte,
JUR !
84
85
neam.
De aceea, veti jura c ati nteles c a fi elit legionar, n limbajul
nostru, nu nseanmn numai a lupta si a nvinge, ci nseamn:
Permanenta jertfire n slujba neamului, c ideea de elit este
legat de ideea de jertf, de srcie, de trire aspr si sever a
vietii, c unde nceteaz jertfirea de sine, acolo nceteaz elita
legionar.
Vom jura deci, c vom lsa prin legmnt urmasilor s vin s
jure la mormntul lui Mota si Marin pe urmtoarele conditii
esentiale ale elitei, pe care noi nsine jurm:
1. S trim n srcie, ucignd n noi poftele de mbogtire
material.
2. S trim o viat aspr si sever cu alungarea luxului si
mbuibrii.
3. S nlturm orice ncercare a exploatrii omului de ctre om.
4. S jertfim permanent pentru tar.
5. S aprm Miscarea Legionar cu toat puterea noastr
mpotriva a tot ce ar putea s-o duc pe ci de compromisuri sau
compromitere; sau mpotriva a tot ce ar putea s-i mcar nalta
linie moral.
MOTA SI MARIN,
JURM!
Bucuresti 12 Februarie 1937.
CELE 10 PORUNCI
de care s se tin legionarul pentru a nu se rtci de pe drumul
su glorios n aceste zile de ntuneric, de urgie si de satanic
ademenire. Pentru ca s stie toat lumea c noi suntem legionari
si rmnem legionari pn n veacul veacului.
1. NU CREDE n nici un fel de informatii, de vesti, de preri
despre Miscarea Legionar, citite n orice foaie ar fi, chiar dac
pare a fi nationalist, sau soptite la ureche de agenti, sau chiar de
oameni de treab.
Legionarul nu crede dect n ordinul si cuvntul sefului su.
Dac acest cuvnt nu vine, nseamn c nimic nu este schimbat si
c legionarul si merge n liniste drumul su nainte.
86
87
88
89
SFRSIT
90