Geomorfologie Generala Si Petrografica 1

GEO_2_GMGP_1
GEOGRAFIE
Geomorfologie
generala si petrografica 1
5)
Paleogeomorfologia se ocupa cu:

1 studiul fosilelor, datarea si repartitia
acestora pe suprafata terestra
2
evolutia
actualelor
peisaje
geomorfologice (pe baza unei scari
morfocronologice) sub impulsul nemijlocit
al miscarilor tectonice si al schimbarilor
climatice (pag 19)
3 evolutia in timp a formelor de relief sub
impulsul nemijlocit al deplasarii axei polilor
magnetici
MULTIPLE CHOICE
1)
Geomorfologia este o stiinta despre:

1 relief (pag 15)
2 structura interna a pamantului
3 analiza si interpretarea hartilor
Geomorfologia este stiinta despre relief sau reliefosfera.
2)
Ca pozitie (dupa diferiti autori), intre

stiintele
Terrei
geomorfologia
este
catalogata ca fiind o:
1
stiinta
geologica,
ecologica,
independenta
2
stiinta
geografica,
biologica,
independenta
3
stiinta
geologica,
geografica
sau
independenta (pag 18)
Paleogeomorfologia generala, cunoscuta la unii autori

ca geomorfologie istorica, se preocupa de evolutia
actualelor peisaje geomorfologice (de principiu, nu a
formelor).
6)
Geomorfologia ca stiinta a luat nastere

in urma dezvoltarii prealabila a altor trei
stiinte:
1 topografia, geologia si geografia fizica
(pag 23)
2 astronomia, geologia, geografia fizica
3 topografia, astronomia, cartografia
Pozitia geomorfologiei intre stiintele Terrei. Exista

teoretic trei pozitii posibile: disciplina geologica, disciplina
geografica si stiinta independenta..
Ramurile geomorfologiei:
- Geomorfologia generala;
- Paleogeomorfologia generala;
- Geomorfologie regionala.
Aceste conditii sunt legate de dezvoltarea prealabila a altor

trei stiinte: topografia, geologia si geografia fizica. Pe baza
acestora si, pornind de la ele, s-a inchegat noua stiinta, de
contact, geomorfologia.
7)
In conceptele si ipotezele lui W. M.

Davis legate de evolutia reliefului acesta
pune accent pe o triada:
1 proces-forma-stadiu
2 structura-proces-stadiu (pag 26)
3 structura-forma-tectonica
3)
Geomorfologia generala (globala) este

compusa
din
ramuri
speciale,
care
abordeaza:
1 relieful fluviatil, glaciar, periglaciar,
litoral, geneza si evolutia sistemului solar,
studiul curentilor oceanici
2 formele reliefului suboceanic, formele
morfostructurale, geomorfologia dinamica
si
aplicata,
cutremurele,
studiul
planetoizilor
3
formele
planetare,
formele
morfostructurale, relieful fluviatil, glaciar,
periglaciar, litoral (pag 19)
De retinut ca Davis pune accent pe peisajul geomorfologic

compus din triada: structura (geologica), proces si stadiu (si
nu pe forma).
8)
In analiza geomorfologica a lui W.

Penck se pune accent pe:
1
geneza
teraselor,
glacisurilor
si
piemonturilor
2 structura geologica si pe structura
sistemelor de eroziune
3 geneza complexa a formelor in diferite
conditii de mediu, incluse in teoria treptelor
de piemont (pag 26)
Geomorfologia generala abordeaza sub forma de modele

sau tipuri, sistematica formelor terestre de relief,
concretizandu-le insa si cu exemple reale specifice.
Ea cuprinde si geneza formelor, unele teorii si modele
generale, unele aspecte practice si, in mod necesar, se
incheie cu o trecere catre geomorfologia regionala prin
teoria si metodica regionarii geomorfologice. Poate fi
socotita si Introducere in geomorfologie.
A. Penck emite ideea evolutiei paleogeomorfologice, baza

depozitelor corelate si a tipurilor diferite ale stratelor
superficiale de alterare a succesiunea fazelor climatice
anterioare (1919).
4)
Geomorfologia regionala studiaza:

1 reliefurile planetare grupate pe forme ale
reliefului suboceanic si de uscat
2 reliefurile concrete pe regiuni sau unitati
existente in diferitele locuri ale Terrei (pag
20)
3 reliefurile din regiunile climatice
9)
Intemeietorii geomorfologiei romanesti

sunt socotiti:
1 Victor Tufescu si Constantin Bratescu
2 George Valsan si Constantin Bratescu
(pag 32)
3 George Valsan si Victor Tufescu
In afara de S. Mehedinti, ca patron necontestat al
geografiei romanesti, geomorfologia stiintifica a luat fiinta
prin lucrarile lui George Valcan si Constantin Bratescu.
Geomorfologia regionala studiaza reliefurile concrete, pe

regiuni sau/si unitati geomorfologice.
La acestia se poate adauga si Al. Dimitrescu-Aldem, care a

dat practic prima lucrare stiintifica geomorfologica de
anvergura (Die untere Donau zwischen, Berlin, 1910), dar
nu a avut influienta in lumea noastra stiintifica, disparand
de tanar.
- formarea a doua tipuri de scoarta:1) - oceanica;

2) - continentala
2.1.) - de orogen
2.2.) - de platforma
si respectiv modelarea a doua forme planetare:
continentale si bazinele oceanice;
- o dinamica specifica a litosferei, cunoscuta sub numele de
tectonica globala;
- o hipsometrie globala.
10)
Asociatia
Geomorfologilor
din
Romania infiintata in 1990 a avut ca prim
presedinte pe:
1 Nicolae Popescu
2 Ion Mac
3 Grigore Posea (pag 35)
14)
Agentii care vehiculeaza variate

energii sunt:
1 apa curgatoare si cea marina, gravitatia,
gheata si vantul
2 apa curgatoare si cea marina, gheata,
vantul si organismele (pag 60)
3
apa
curgatoare,
vantul,
gheata,
organismele si gravitatia
In 1990 s-a creat si Asociatia Geomorfologilor din Romania,

cu sediul la Bucuresti, avand ca presedinte pe Gr. Posea; in
1990 acesta devine presedinte de onoare, iar ca presedinte
este ales prof. I. Mac.
11)
Principalii factori morfogenetici ai

reliefului sunt:
1 rocile, energiile (interne si externe),
agentii si procesele (geomorfologice) (pag
46)
2 rocile, structura si tectonica
3 rocile, tectonica si agentii externi
Procesele dezvoltate de agenti:

- Procesele fluviatile;
- Procesele eoliene;
- Procesele glaciare;
- Procesele periglaciare;
- Procesele litorale;
- Procesele antropice.
15)
Factor geomorfologic. Este un concept foarte larg care

inseamna un element, o conditie sau imprejurare ce
determina aparitia unui proces sau fenomen geomorfologic,
sau evolutia acestuia. Exemplu: factorii genetici ai reliefului
(surse de energie, roca, timp-evolutie-echilibru), factorii de
dezvoltare (evolutie) a reliefului, factorii activi si pasivi ai
morfogenezei.
Rolul de control al climei asupra

proceselor geomorfologice este dat de:
1 schimbarile climatice (pag 61)
2 intensitatea vantului
3 temperatura aerului
12)
Schimbarile climatice (si relieful) prezinta o importanta

deosebita, deoarece pe aceleasi regiuni pot ramane
formele si depozitele climatelor anterioare; avem de-a face
cu imbinari, pe acelasi teritoriu, de sisteme morfoclimatice
cu forme create de alte procese decat cele actuale, care
uneori chiar domina peisajul prezent.
Factorii interni modeleaza scoarta

(caldura, presiunea, miscarile tectonice,
magnetism terestru, gravitatie s.a.) prin
urmatoarele tipuri de procese tectonice:
1
miscarea
placilor,
orogeneza,
epirogeneza, curenti de materie
2 orogeneza, epirogenza, miscarea placilor,
vulcanism (pag 59)
3 epirogeneza, antecedenta, cutremure,
subductie
16)
Clasificarile categoriilor si formelor

de relief se fac in mod special dupa:
1 etajare climatica
2 zonalitate climatica
3 ordinul de marime al acestora (pag 63)
Factorii interni include totalitatea energiilor, miscarilor,

proceselor sau fenomenelor care se produc sau se
manifesta in interiorul si la baza litosferei.
Energiile interne sunt de mai multe tipuri si se manifesta
indeosebi prin caldura, presiuni, tensiuni, curenti de
materie sublitosferici, etc. La acestea se adauga o serie de
reactii chimice, magnetismul terestru, sarcinile electrice si
mai ales forta de gravitatie.
Actiunea energiilor se transpun in procese tectonice de
orogeneza, epirogeneza, izostazie, deplasari orizontale ale
placilor (cu coliziuni de placi, expansiuni ale fundului
oceanic, vulcanism, seisme, etc.).
Clasificarile facute pana acum iau drept criteriu ordinul de

marime al formelor, originea (agenti si/sau procese),
sau/si structura geologica.
Ordinul de marime include in fapt si o anumita geneza,
chiar daca aceasta nu este mentionata.
17)
Ordinul de marime al formei sau

forma in sine include:
1 geneza si structura acesteia (pag 63)
2 tectonica si structura acesteia
3 geneza si tectonica acesteia
13)
Factorii interni realizeaza doua tipuri

de scoarta terestra:
1 granitica si sedimentara
2 bazaltica si sedimentara
3 continentala si de bazine oceanice (pag
59)
De principiu deci, forma include si geneza si structura.
18)
Formele de relief (dupa marime) de

ordinul I (megarelief) sau planetare sunt
reprezentate de:
1 muntii, campii si platforme continentale
si campii abisale
2 continente si bazine oceanice (pag 64)
3 munti si dorsale oceanice
Efectele proceselor si energiilor interne se fac simtite, din

punct de vedere al reliefului, prin:
- modelarea sferei Pamantu sub forma a ceea ce numim
geoid.
23)
Formele de relief de ordinul I (megarelief, forme planetare

sau globale): continentele si bazinele oceanice.
Teoria lui W. Penck presupune in

esenta:
1 trepte de piemont (glacis sau pediment)
care se formeaza in perioadele de stagnare
a inaltarilor, la baza masivului, iar in final
rezulta o suprafata reziduala (pag 71, 71)
2 miscarile rapide de ridicare care impun
masive inalte afectate ulterior de reteaua
hidrografica
3 interferenta in timp a mai multor factori
si cauze externe
19)
Formele de relief (dupa marime) de

ordinul II numite si forme majore sunt
reprezentate de:
1 munti, dealuri, campii, glacisuri
2 munti, dealuri, piemonturi, campii
3 munti, dealuri, podisuri, campii (pag 64)
Formele de relief de ordinul II ( forme majore sau tectonostructurale).
20)
Printre formele de relief,

marime, de ordinul III amintim:
1 vai, piemonturi1, terase (pag 64)
2 vai, glacisuri, torenti
3 vai, terase, crovuri
dupa
Teoria treptelor de piemont (W. Penk, 1924). Penk

accepta in principal o evolutie descendenta, pe timpul
ianltarilor indelungate al unitatilor montane, in principal. El
considera ca inaltarea initiala creste incet pana la un
maximum, dupa care descreste si apoi se poate repeta. In
acelasi timp vaile se adancesc corelat, mai incet, mai rapid
sau stagneaza, iar profilul si pozitia versantilor se modifica
si se realizeaza astfel: in timpul inaltarilor accentuate
raurile se adancesc mai repede, marind panta versantilor
care devin mai convecsi; cand inaltarea descreste ca ritm,
scade si procesul de adancire a vailor, iar versantii isi reduc
panta si imbraca o forma tot mai concava.; daca ridicarea
este uniforma, exista presupunerea ca si eroziunea de
versant va fi uniforma pe toata lungimea sa si va rezulta un
profil rectiliniu. Cand miscarea inceteaza pentru mult timp,
versantii concavi se retrag tot mai mult si isi reaseaza
profilul, la baza lor luand nastere o panta noua usor
inclinata, de tip glacis, care se largeste continuu; este ceea
ce Penk a denumit treapta de relief.
Formele de relief de ordinul III (erozivo-acumulative,

sculpturale create de agentii externi).
21)
Printre formele de relief, dupa

marime, de ordinul IV numite si microforme
amintim:
1 torenti, doline, terase
2 crovuri2, ogase, lapiezuri3 (pag 64)
3 hunie, con de dejectie, piemont
Formele de relief de ordinul IV (microforme).
24)
Retragerea versantilor paralel cu ei

insisi (Teoria lui L. King), au ca rezultat
final:
1 piemonturi
2 pediplena4 (pag 72)
3 nivele de eroziune
22)
Teoria ciclului eroziunii a lui Davis

presupune:
1 miscari indelungate si sacadate de
ridicare ce variaza cu perioade de stagnare
cand se iau nastere trepte de piemont
2 retragerea versantilor paralel cu ei insisi
dupa miscarile de ridicare indelungate si
sacadate
3 miscari rapide de ridicare care conduc la
formarea muntilor dupa care acestia sunt
afectati de eroziunea apelor curgatoare
(pag 71)
Teoria lui L. King sau a plediplenei. L. King admite, si el,

ridicari rapide in raport cu lungile perioade de denudare (ca
si Davis) care conduc la nivelari, dar acestea din urma se
fac prin retragerea paralele a versantilor, la baza carora se
formeaza pedimente concave. Pedimentele se unesc cu
timpul si dau pediplene, presarate cu inselberguri5.
25)
Conceptia
evolutiei
paleogeomorfologice
este
concretizata
prin:
1 evolutia reliefului diversificata in functie
de climat
2 realizarea de nivele geomorfologice
specifice cate unui agent principal fixat la o
anume altitudine (intre 0 si 200 m,
deasupra lui 0 m, limita zapezilor vesnice
s.a.)
3 delimitarea de forme depistate pe teren,
prin cartografiere si ordonarea lor evolutiva
pentru fiecare teritoriu (pag 74)
Teoria lui Davis, sau ciclul eroziunii, prezinta in esenta o

evolutie pe etape sau in stadii succesive a reliefului.
Evolutia ciclului este initiata de ridicari rapide ale scoartei,
care creaza munti si este efectuata tipic de catre eroziunea
din climatul temperat umed; trece printr-o multitudine de
stadii care modifica continuu panta versantilor si panta
talvegurilor de vale si are un sens unidirectional, care
conduce in final la peneplena (o campie de eroziune usor
deluroasa).
1
PIEMONT - Form de relief situat la contactul unor muni cu o cmpie

sau cu o depresiune, format prin acumularea depunerilor aduse de apele
curgtoare la schimbarea de pant.
2
CROV - Form mic de relief cu aspect de depresiune circular sau
alungit, dezvoltat pe loess prin tasare; gvan, padin.
3
LAPIZ. - an adnc format prin aciunea de dizolvare i de eroziune a
apelor n terenuri calcaroase.
PEDIPLEN - Cmpie de eroziune foarte neted, format la

poalele munilor prin retragerea versantelor.
5
INSELBERG - munte din regiunile tropicale sau de deert, rmas izolat

dintr-un masiv muntos demolat.
Conceptia evolutiei paleomorfologice porneste de la

ideea ca o teorie trebuie sa impulsioneze cercetarea si
contribuie la refacerea evolutiei reale prin care a trecut
relieful unui teritoriu.
Pentru a reface aceasta evolutie reala (si nu conceputa)
este nevoie de sesizarea si delimitarea fiecarei suprafete,
diferentiate genetic si ca varsta. Aceasta devine in fapt
metoda teoriei paleomorfologice metoda cartarii
geomorfologice.
muntii cutati, iar in al doilea, marginea continentala se

ridica, usor bombat si/sau in trepte, deasupra platformei
continentale, care uneori sufera o usoara lasare
compensatorie.
29)
Muntii cutati iau nastere prin trei

tipuri de mecanisme:
1 subductie, obductie si coliziune (pag 93)
2 subductie, coliziune si vulcanism
3 subductie, coliziune si expansiunea
fundului oceanic
26)
Analiza geomorfologica cuprinde trei

directii importante:
1 suprafata topografica (analiza numerica
pe baza hartii topografice), analiza
morfogentica (procese si agenti) si analiza
formelor (recunoasterea acestora in teren
si pe harta) (pag 75, 76)
2 analiza formelor (in paralel pe harta
topografica si pe teren), analiza proceselor
de versant si analiza paleogeomorfologica
3 analiza paleogeomorfologica, analiza
granulometrica
si
analiza
suprafatei
topografice (analiza numerica pe baza
hartii topografice)
Geneza lanturilor montane:

- Teoria Geosinclinalului:
- etapa de scufundare;
- etapa de ridicare;
- faza inversiunilor tectonice;
- faza de inchidere totala a geosinclinatului.
- Formarea muntilor prin tectonica placilor:
- munti de subductie;
- mecanismul de obductie;
- lanturi muntoase de coliziune.
30)
Care sunt miscarile importante

pentru relief ale scoartei terestre si ale
oceanului planetar:
1 orogeneza, epirogeneza, vulcanismul,
tectonica placilor si izostazia
2 orogeneza, epirogeneza, cutremurele,
eustatismul si tectonica placilor
3
orogeneza,
epirogeneza,
izostazia,
vulcanismul, cutremurele, eustatismul si
tectonica placilor (pag 99, 100)
Analiza geomorfologica (continentala):

- analiza suprafetei topografice (analiza numerica pe
baza hartii topografice);
- analiza morfologica sau dinamica (procese si agenti);
- analiza formelor (recunoasterea acestora in teren si pe
harta).
27)
Litosfera se compune din 8 placi

mari:
1 euroasiatica, est-europeana, africana,
doua placi americane, indo-australiana si
pacifica de est si de vest
2 euroasiatica, africana, doua placi
americane, antarctica, indo-australiana si
pacifica de est si de vest(pag 86)
3
eurasiatica,
africana,
doua
placi
americane, indo-australiana, pacifica de est
si de vest, arabica
Tipuri de miscari ale scoartei terestre si ale nivelului

oceanului cu importanta pentru relief:
- miscarile orogenetice;(macrooscilatii morfogenetice
sunt cele care creaza munti. Produc atat cutari si sariaje,
cat si inaltari)
- miscarile epirogenetice;(se desfasoara lent si numai pe
verticala, pe areale continentale foarte mari si pe timp
indelungat. Epirogenezele negative conduc la transgresiuni
marine. Epirogenezele pozitive impun regresiuni marine.)
- miscarile de subsidenta;(similare epirogenezei negative
dar se produc pe areale mai restranse, inclusiv in
depresiuni intramontane, indeosebi pe areale sau fasii de
contact, unde sunt atrase rausile care produc importante
aluvionari)
- miscarile izostatice;(echilibrare compensatorie a
blocurilor continentale pe geosfera vascoasa, adica ridicari
intr-o parte si lasari in compensare pe alte locuri, sau
invers)
- vulcanism;(aduce lava din adanc si construieste, prin
explozii si acumulari, diferite forme de relief)
- cutremurele;(zguduiri scurte si bruste ale unor parti ale
scoartei)
- miscarile eustatice;(ridicari si coborari ale nivelului
general oceanic pe timp indelungat)
Litosfera este formata din calote semisferice, care au fost

numite placi sau placi tectonice.
Au fost identificate 8 placi mari: Euroasiatica, Africana,
America de Nord si cea de Sud,, Indo-australiana,
Antarctica, Pacifica de Vest si cea de Est (mai mica).
28)
Lanturile de munti cutati, prin

subductia placii bazaltice (oceanice) sunt
localizate la:
1 marginile pasive ale unei placi
2 marginile active (continentale) (pag 90)
3 atat la marginile pasive cat si la cele
active.
31)
Epirogeneza afecteaza regiunile de

platforma prin miscarii lente:
1 de inaltare (pozitive)
2 de coborare (negative)
3 ce alterneaza intre inaltare si coborare.
(pag 99)
In cadrul geodinamicii placilor, un rol important aparte il

are, in special pentru nasterea muntilor, contactul dintre
continente si oceane. Pe aceste aliniamente pot apare asazisele margini active sau labile, de tip pacific, pe care se
infrunta doua placi diferite, si margini pasive, de tip
atlantic, unde contactul ocean-continent se gaseste pe o
aceeasi placa. In ambele situatii pot aparea aliniamente
montane, dar diferite structural; in primul caz, se nasc
1 insolatie, inghet-dezghet, umezire-uscare,

cristalizarea unor substante si actiunea
biologica (pag 113)
2 inghet-dezghet, umezire-uscare, actiunea
biologica, insolatie si actiunea vantului
3 umezire-uscare, actiunea biologica,
inghet-dezghet, gomflarecarbonatarea
32)
Geomorfologia
sculpturala sau
erozivo-acumulativa studiaza:
1 relieful creat (direct sau indirect) de catre
factorii externi sub impulsul nemijlociat al
celor interni (pag 101)
2 relieful rezultat in urma evolutiei in timp a
proceselor de meteorizare
3 formele de relief in raport cu tipurile de
roci predominante
Dezagregarea, sau alterarea fizico-mecanica, este un

proces fizic care duce la faramitarea rocilor in bucati mai
mari sau mai mici.
Dezagregarea se efectueaza prin mai multe cai:
- insolatie;
- inghet-dezghet;
- umezire-uscare;
- cristalizarea unor substante;
- actiune biologica.
Totalitatea actiunilor efectuate de catre procesele si agentii

externi asupra rocilor de la suprafata scoartei terestre,
creand reliefuri specifice, formeaza geomorfologia
erozivo-acumulativa. Denumirea indica cele doua
procese prin care se nasc forme de relief, eroziunea si
acumularea. Dominanta pentru formarea de reliefuri este
insa eroziunea, motiv pentru care denumirea respectiva
apare si ca morfologie sculpturala.
36)
Scoarta de alterare este:

1 reprezentata printr-o acumulare haotica
de materiale rezultate in urma alterarii
chimice
2 o aglomerare de materiale rezultate prin
alterare si dezagregare depuse la suprafata
rocilor in loc pe suprafete putin inclinate
(pag 120)
3 concretizata prin depuneri de materiale
colturoase rezultate in urma dezagregarilor
33)
Cum se numeste legea in care

formele de relief sunt reprezentate printr-o
zonalitate specifica de actiune a proceselor
geomorfologice actuale:
1 Legea etajarii morfoclimatice
2 Legea zonalitatii morfoclimatice (pag
104)
3 Legea regionalismului si a diversitatii
locale
Scoarta de alterare. Faramitarea rocilor, de la blocuri la

elemente fine. Materialele rezultate prin procesele fizice si
chimice se pot acumula pe suprafete nu prea inclinate, sub
forma de patura acoperitoare.
Legea zonalitatii morfoclimatice. Morfozonalitatea se

manifesta, totodata, in mod special, prin anumite categorii
de forme de relief specifice fiecarei zone:
- zonele aride;
- zonele glaciare;
- zona calda si umeda (ecuatoariala);
- zonele temperate;
- zona periglaciara sau de tundra;
- zonele stepelor;
- zona mediteraneana;
- zona savanelor.
37)
Care sunt fortele motrice care

determina deplasarea materialelor pe
pante:
1 panta, greutatea maselor si oscilatiile de
temperatura
2 panta, coeziunea rocilor si greutatea
maselor
3 greutatea maselor, modificarilor de
volum, panta, coeziunea rocilor, frecarea si
vegetatia (pag 123, 124)
34)
Actiunile de eroziune, transport si

acumulare sunt influentare de trei nivele de
eroziune:
1 planetar, zonal si regional
2 planetar, regional si continental
3 general, regional si local (pag 108)
Deplasarile de mase sunt numite si autodeplasare.

Fortele motrice ale deplasarii si factorii favorizanti:
- Greutatea maselor;
- Modificarile de volum;
- Panta;
- Coeziunea rocilor;
- Frecarea;
- Vegetatia.
Legea nivelului de baza (baze de eroziune). Procesele

de eroziune, transport si acumulare ale fiecarui agent
morfologic se exercita intre anumite limite (superioara si
inferioara) dincola de care inceteaza.
Actiunea de eroziune insa diminueaza sau chiar devine
aproape nula si peste sectoarele cu panta cvasiorizontala
intalnite pe parcurs. Suprafata orizontala a oceanului care
opreste actiunea apelor curgatoare, poarta numele de
nivel de baza oceanic sau planetar. Nivelul de baza
poate fi o mare sau un lac inchis, care nu au legatura cu
oceanul; acestea sunt nivele de baza regionale. O
categorie inferioara sunt nivelele de baza locale, formate
din toate treptele din lungul unui rau, unde actiunea sa de
eroziune aproape inceteaza.
38)
Care tipuri de roci au o mobilitate

initiala favorabila miscarii:
1 rocile putin coezive (nisipul, argila,
pietrisul) (pag 124)
2 rocile coezive
3 rocile vulcanice
35)
Coeziunea rocilor este dependenta de principalele

proprietati ale acestora facilitand franarea deplasarii.
Rocile putin coezive (nisipul, pietrisul, argila) au o
mobilitate initiala, favorabila miscarii.
Rocile coezive pot devine mobile prin alterare si
dezagregare; au deci o mobilitate dobandita.
Dezagregarea este un proces fizic

care faramiteaza rocile prin:
Cea mai mare mobilitate initiala o are argila care

glonfleaza, aluneca si poate antrena (in alunecare) si alte
roci.
Elementele principale ale unei alunecari sunt

urmatoarele:
- nisa (rapa) de desprindere a alunecarii;
- corpul sau masa alunecarii;
- jghiab de alunecare;
- patul de alunecare;
- se mai poate adauga si existenta unei microdepresiuni.
39)
Prabusirile
individuale
sunt
materializate prin:
1 prabusiri masive si prabusiri de bolovani
2 cadere libera si prin rostogolire (pag 126)
3 cadere libera si prin prabusiri masive
43)
O alunecare poate fi catalogata,

dupa viteza de deplasare, ca fiind brusca
daca:
1 se deplaseaza cu peste 1-2 metrii pe ora
2 se deplaseaza cu peste 2 metri pe ora
(pag 131)
3 se manifesta sub forma unei prabusiri
care ulterior gliseaza
Clasificarea proceselor de deplasare:

Clasificarea dupa viteza deplasarii:
- deplasari bruste: prabusiri, alunecari, curgeri);
- deplasari lente (deplasari uscate, creepingul, deraziunea,
solifluxiunea, sufoziunea si tasarea)
Prabusile de teren sunt deplasari instantanee de
materiale.
- prabusirile individuale se produc prin desprinderi
individuale de materiale din versantul abrupt format din
roci dure.
- cadere libera,
- prin rostogolire;
-praburirile de mase numite si naruiri sau surpari
afecteaza mase mari de roca
- prabusiri de stanci uriase,
- torenti pietrosi,
- prabusiri de versanti,
- prabusiri in roci necoerente;
- prabusiri alunecari- sunt deplasari bruste verticale, de
dimensiuni apreciabile, urmate de o alunecare scurta.
Tipuri de alunecari:
- lente, cu viteze reduse, incat nu se deranjeaza foarte
mult structura initiala a stratelor, iar arborii isi pastreaza
aproximativ pozitia initiala;
- repezi, de 1-2 m pe ora, aici structura este deranjata in
totalitate si devine haotica;
- bruste, peste 2 m pe ora, materialele desprinse din
versant si alunecate ajung in cateva ore la un nivel de baza;
- prabusiri-alunecari, care incep printr-o prabusire si apoi
aluneca, se declanseaza brusc si se opresc la fel de
instantaneu, uneori structura mentinandu-se nederanjata.
44)
Dupa punctul de declansare a

alunecarii exista 2 tipuri:
1 consecvente si obsecvente
2 de mijlocul versantului, din partea
superioara a versantului si din partea
inferioara a
acestuia
3 detrusive (de sus in jos) si delapsive (de
jos in sus) (pag 133)
40)
Alunecarile de teren sunt prezente si

active acolo unde conlucreaza trei factori:
1 materiale argiloase, apa si utilizare
irationala a terenurilor
2 argila, apa si lipsa covorului vegetal
3 panta, apa si materiale argiloase (pag
128)
Alunecarile de teren se produc in roci care devin
plastice in contact cu apa (argile, marne, materiale
argiloase) sub impulsul gravitatiei.
Pentru a lua nastere o alunecare este necesar ca sa existe
trei factori:
- material argilos (care se comporta atat ca pat de
alunecare, cat si ca material alunecat);
- panta (cu valori optime cuprinse intre 60 si 200); si - apa.
Dupa punctul de declansare:

- alunecarile delapsive sau regresive se declanseaza de
la baza versantului si antreneaza apoi treptat mase de roci
situate spre partea superioara a acestuia;
- alunecari detrusive numite si impingatoare, se
declanseaza in partea superioara a versantului, impingand
masele spre aval;
41)
Cauzele alunecarilor de teren sunt:

1 potentiale si premergatoare
2 premergatoare si declansatoare
3
potentiale,
premergatoare
si
declansatoare (pag 129)
45)
Creepingul se manifesta intamplator

datorita oscilatiilor termice, capilaritatii,
inghetului, cresterii radacinilor s.a. si se
manifesta printr-o:
1 infinitate de miscari scurte si particulare
a fiecarei element din patura de alterari
care variaza cu perioade de stationare (pag
136)
2 deplasare a paturii superficiale in
perioadele de dezghet pe un pat inghetat
3 miscare lenta a elementelor fine din
patura de alterari
Cauzele alunecarilor pot fi:

- potentiale;
- premergatoare;
- declansatoare.
42)
Elementele principale ale unei

alunecari sunt:
1 rapa de desprindere, corpul alunecarii,
jgheabul de alunecare si patul de alunecare
(pag 129, 130)
2 rapa de desprindere, corpul alunecarii,
fruntea alunecarii si patul alunecarii
3 nisa, corpul alunecarii, fruntea alunecarii
si curgerea noroioasa.
Creepingul. Denumit si reptatie, creeping-ul reprezinta

suma unei infinitati de miscari foarte scurte, separate prin
stationari prelungi, pe care le xecuta fiecare particula din
patura de alterari (automiscare), localizate de obicei pe
versantii echilibrati si acoperiti cu vegetatie. Cauzele sunt
multiple si se manifesta intamplator. Printre acestea
nominalizam oscilatiile termice, hidratarea, inghetul,
dizolvarea,
capilaritatea,
cresterea
miscarea/deplasarea animalelor, etc.
radacinilor,
- Ogasul.
50)
Torentul in cadrul canalului de

scurgere exercita urmatoarele tipuri de
eroziune:
1 in adancime, laterala si regresiva
2 liniara, laterala si in adancime
3 in adancime, liniara si regresiva (pag
159)
46)
Deraziunea afecteaza dezagregarile

provenite din strate variate ca duritate si
dispuse:
1 tabular
2 monoclinal (pag 136)
3 pe orice tip de structura
Deraziunea. Cunoscuta si sub denumirea de coraziune

sau aplecarea capetelor de strat, deraziunea este o
deplasare obsecventa lenta sub impulsul gravitatiei. Se
refera la paturi dominant de dezagregari provenite din
capetele de strate monoclin si cu duritati diferite, relativ
subtiri si heterogene.
51)
Versantul poate fi definit in trei

moduri:
1 ca sistem de pante, racordul dintre
interfluviu si vale si grad de inclinare
2 ca panta, ca grafie si stricto sensu (pag
143)
3 ca panta, procese geomorfologice si de
inclinare.
47)
Rocile afanate sunt dominate de

forme de relief de tipul crovurilor,
gavanelor, padinilor, hrubelor, vaiugilor
sunt create prin:
1 tasare si creeping
2 tasare si solifluxiune
3 tasare si sufoziune (pag 138)
Versantii reprezinta suprafete pe care majoritatea

proceselor geomorfologice se exercita continuu sau
periodic si in mod accelerat.
Exista trei tipuri de definitii pentru versant:
- ca panta, versantul poate fi prezentat (teoretic) ca
suprafetele ce au inclinarea intre 1 si 90 0, sau, incepand cu
W. Penck, versant este orice suprafata cu inclinare mai
mare de circa 3 50.
- ca grafie (forma), versantul este o suprafata inclinata
care face racordul intre doua suprafete orizontale, una
superioara si alta inferioara.
-ca versant stricto sensu 6solicita includerea obligatorie a
proceselor de versant si a dinamismului evolutiei.
Sufoziunea (a sapa pe dedesupt), este un proces de

eroziune, dizolvare si evacuare a particulelor foarte mici din
roca, cu ajutorul apei patrunsa in interior.
Sufoziunea intensa este intalnita acolo unde cad precipitatii
importante dupa o perioada de seceta. Formele de relief iau
nastere in combinatie cu procesul de tasare si sunt
urmatoarele:
- tunele si hrube de sufoziune;
- hornurile;
- gropile de sufoziune;
- doline sau palnii de sufoziune;
- vaiugi si rape de sufoziune;
- izvoare sufozionale.
48)
52)
de:
1 conditiile climatice si roca
2 debitul raului si adancirea vailor
3 cauze tectonice si adancirea vailor (pag
146)
Pluviodenudarea este reprezentata
prin:
1 degradarea
alterari
2 eroziunea si
panta
3 izbire si
materialelor pe
si
denudarea
paturi
Aparitia versantilor este determinata
de
Geneza versantilor rezida in doua cauze: tectonice si

adancirea vailor.
transportul materialelor pe
53)
Daca exista o ridicare accelerata

urmata de adancirea similara a vai iau
nastere versanti:
1 convexi (pag 148)
2 concavi
3 rectilini
spalarea sau transportul

panta (pag 139, 140)
Pluviodenudarea este o actiune complexa a picaturilor de

ploaie asupra suprafetei topografice, in special a celor
neacoperite cu vegetatie si se materializeaza prin doua
feluri de actiuni:
- izbirea (actiunea mecanica) are ca efect dislocarea si
imprastierea particulelor mici de sol sau roca (eroziune de
impact), in toate directiile, de catre picatura de ploaie.
- spalarea (denudarea) reprezinta un transportul
materialelor pe panta sub forma de panza mobila (sheetwash).
Evolutia generala a versantilor. Evolutia in conceptia lui

Penck este mai complexa si se refera la forma versantului
ca o consecinta a miscarilor de inaltare si de stagnari
periodice sau pe timp foarte indelungat. Astfel:
- cand ridicarea este uniforma (si vaile se adancesc uniform
si in raport egal cu alterarea de versant si cu retragerea
versantului), apare un versant tot mai inalt si rectilin.
- cand ridicarea este accelerata, valea se va adanci similar;
se formeaza un versant convex.
- daca ridicarile inceteaza raul nu se mai adanceste dar
versantii se retrag si lasa la baza o panta relativ putin
inclinata care cu timpul se lateste, formand o treapta
(glacis).
- daca apar noi ridicari, panta de glacis se va inalta odata
cu versantul (s-a format o baza locala de eroziune), iar sub
ea va apare o noua fasie de versant rectilina sau convexa.
49)
Ordinea crescatoare a organismelor

concentrat-lineare a apei de ploaie pe
versantii este:
1 ravena, rigola si ogasul
2 ogasul, rigola si ravena
3 rigola, ravena si ogasul (pag 155, 156)
Formele de relief ale scurgerii temporare:
- Rigola (rigole simple (lineare) si rigole complexe sau
inramurate);
- Ravena sau ravenare instalata;
STRCTO SNSU -. n sens restrns, propriu-zis; strict.
54)
- Forta bruta este energia totala a scurgerii in intervalul de

o secunda, intr-un anumit loc, si rezulta din panta (viteza)
de curgere si debit; Matematic, Fb=D*V2, in care inlocuind
pe D (respectiv debitul) (D=SV), rezulta Fb=S* V 2 (in care
S=suprafata udata, iar V=viteza);
- Forta neta este energia ramasa libera intr-o sectiune
data, adica Fb minus fortele de frecare si de transport, sau
Fn=Fb-(forta de frecare interna a apei + forta de frecare
externa + forta de transport a aluviunilor).
Daca atat ridicarea cat si adancirea

vailor sunt uniforme iau nastere versanti:
1 sub forma de treapte (glacisuri)
2 rectilini (pag 148)
3 concavi
55)
La baza unui versant in retragere se

formeaza:
1 un piemont
2 con de dejectie
3 glacisul (pag 151)
59)
Forta de actiune a raului care este

egala cu debitul inmultit cu patratul vitezei
(DxV2) se numeste:
1 forta neta
2 forta bruta (pag 161)
3 debit solid
56)
Atunci cand versantii se retrag in

detrimentul
masivului
iar
glacisurile
inconjoara circular martorii de eroziune iau
nastere:
1 pedimentele (pag 151)
2 piemonturile
3 trenele de grohotis
60)
Profilul de echilibru al raurilor

reprezinta:
1 panta pana la care raul erodeaza puternic
in adancime
2 panta la care eroziunea in adancime
aproape inceteaza si cand se realizeaza
lunca (pag 164)
3 panta de unde incepe o sedimentare
puternica
Glacis, pediment, pediplena sunt trei forme ce pot

aparea in succesiune evolutiva, intr-un climat arid, semiarid
si tropical. La baza unui versant in retragere se naste, prin
procese complexe (dezagregarea, alterarea, ablatia,
siroirea, eroziunea laterala a uedurilor) glacisul. Acesta are
o forma alungita. Cand glacisarea a patruns si pe vaile
interioare masivul sau podisul, atunci ele ataca si
dezintegreaza interfluviile prin inseuari si masive izolate
sau martor de eroziune insulari sau inselberguri7. In acest
stadiu glacisurile nu mai sunt alungite si exterioare
masivului,
ci
inconjoara
circular
sau
elipsoidal
inselbergurile; au devenit pedimente. Cand pedimentele
se extind foarte mult, se ingemaneaza si distrug
majoritatea inselbergurilor, se formeaza pediplena.
Profilul de echilibru. In primele stadii de evolutie, profilul

longitudinal (in mod special in regiunile inalte) prezinta o
panta generala mare, cu rupturi de pante, praguri, cascade,
uneori chiar contrapante.
In timp, eroziunea, in general si cea regresiva in special,
ataca portiunile cu pante mari, impingandu-le continuu spre
amonte pana ce se resorb intr-o panta tot mai redusa si mai
uniforma. Pantele de echilibru, cand raul nu mai erodeaza
in adancime, se realizeaza pe sectoare, in functie de
nivelurile locale de baza.
57)
Care sunt categoriile de elemente ale

bazinului morfo-hidrologic:
1 bazin de receptie, raul principal si
afluentii
2 statice si dinamice (pag 154)
3 talveg, albie minora si albie majora
61)
Nivelul local de baza al unui rau este

dat de:
1 colectorul direct (planul de confluenta
sau gura de varsare) (pag 166)
2 cea mai apropiata mare
3 Oceanul Planetar
Bazinul morfohidrologic reprezinta un sistem complex

prin care apa de ploaie si cea a izvoarelor se organizeaza si
isi creeaza, in roca, un organism de curgere coordonat de
un torent, un rau sau fluviu.
Acesta se compune dintr-un:
- sistemul hidrologic (este foarte mobil, ca regim, pe timp
scurt (diurn sau sezonier), iar permanenta sa este data in
special de debitele medii);
- sistemul fluvio-morfologic (prezinta permanenta pe
timp lung (chiar pe timp geologic) cand se si completeaza
cu forme noi sau poate fi inversa, se simplifica, unitatea
teritoriala respectiva tinzand spre o peneplena).
Nivelul de baza este teoretic, planul orizontal ce trece

prin gura de varsare a unui rau. Orice relief situat deasupra
acestui plan de baza, din bazinul unui rau, este supus
eroziunii, iar sub acesta eroziunea inceteaza si are loc
acumularea. El reprezinta o limita a actiunii apelor
curgatoare, motiv pentru care se mai numeste si baza de
eroziune.
Exista mai multe tipuri de nivele de baza:
- nivelul Oceanului Planetar sub acest nivel nu mai curge
nici un rau;
- categoria nivelurilor de baza locale, ce pot avea o arie
estinsa (regionala, zonala) sau strict locala;
58)
Cum se numeste forta care este

consumata de rau pentru eroziune:
1 forta bruta
2 gravitatia
3 forta neta (pag 161)
62)
Albia minora reprezinta:

1 talvegul vai
2 lunca
3 jgheabul de scurgere la debite medii (pag
168)
Forta de actiune a raului se realizeaza prin debit si

viteza de curgere.
Pentru a vedea daca raul dispune intr-un anume loc de forta
de eroziune separam forta raului in doua componente:
7
Albia minora reprezinta jgheabul de scurgere la ape

medii, care sunt si cele predomionente.
63)
Meandrele incatusate mostenite, ce

apar in arealele montane sunt:
Inselberguri - martor de eroziune insulari.
1 meandre vechi care si-au schimbat

pozitia de multe ori
2 meandre ce afecteaza intreaga vale pana
la cumpene (pag 169)
3 meandre create de rau la un nivel mai jos
decat cumpenele apelor
- vai de falia, de graben (peste structuri faliate);

- vai supraimpuse prin epigeneza;
- vai antecedente (existente inainte de inaltarea unor
aliniamente de munte sau dealuri pe care le traverseaza);
68)
Vaile formate initial pe roci moi dupa

care s-au impus si in rocile mai dure se
numesc:
1 vai epigenetice (pag 178)
2 vai antecedente
3 vai de captare
Exista doua tipuri de meandre:

1) Meandrele divagante evolueaza repede si isi
schimba des pozitia, deoarece se gasesc si oscileaza in
cadrul unor lunci deja formate, sau pe campii, inclusiv
campii piemontane. In cadrul lor poate aparea un subtip,
numit meandre compuse, respiv bucle mici in cadrul
unora mult mai mari.
2) Meandrele incatusate - sunt specifice arealelor
montane si de podis formate obisnuit din roci dure.
Meandrele incatusate sunt de doua feluri:
2.1.) de vale (mostenite) meandreaza intreaga
vale (pe toata adancimea);
2.2.) de rau (autogene) meandrarea porneste
de la un anumit nivel in jos;
69)
Captarea laterala are loc:

1 in campiile piemontane cand un rau
alohton deverseaza peste un parau local
2 intre doua rauri ce curg paralel unul
dintre ele avand talvegul mai coborat (pag
179)
3 intre doua rauri apropiate ca izvor dar
care curg in directii opuse
64)
Ce sunt terasele fluviatile:

1 trepte din cadrul unui versant rezultate
prin procese de versant
2 trepte formate prin eroziune diferentiala
3 foste lunci parasite ramase ca trepte prin
adancirea raului (pag 173)
Vaile, respectiv paraurile, au tendinta de a-si extinde

bazinul hidrografic, in special pe calea eroziunii regresive,
foarte activa in arealele de izvoare. Cand aceasta actiune
afecteaza direct cursul unei vai vecine, pe care si-l
incorporeaza partial in bazinul sau, fenomenul poarta
numele de captare. Raul agresiv se numeste captator,
iar celalalt, captat.
Tipuri de captari:
Captarea laterala. Este vorba de doua rauri cu bazine
relativ paralele, dar unul dintre ele si-a adancit albia mai
repede.
Un caz aparte de captare laterala il constituie captarile de
meandru. Acestea se produc in doua situatii: a)
indreptarea cursului unui rau meandrat prin autocaptare si
b) captarea prin alipire, realizata intre doua rauri
meandrate ale caror paturi de meandrare s-au ingemanat,
iar doua meandre opuse, dar vecine, s-au interceptat.
Captarea frontala se produce intre doua rauri care
izvorasc aproximativ din acelasi loc, dar curg in directii
opuse.
Captarea prin deversare are loc numai in piemonturi si
campii. Este vorba de rauri mari care izvorasc din munte si
transporta multe aluviuni. Ajunse in locuri joase, unele din
aceste rauri isi ridica prin aluvionare puternica albia,
putand ca la ape mari nsi intr-un anumit loc sa deverseze
lateral.
Captarile carstice sunt efectuate fie intre un rau de
suprafata captat de unul subteran de sub el, fie intre doua
rauri subterane de asemenea suprapuse.
Terasa - este o fosta lunca, parasita de rau prin adancire,

suspendata deasupra noii lunci, sub forma de treapta
discontinua. La un rau apar de obicei mai multe terase
(complexe de terase).
65)
Cauzele formarii tereselor fluviatile
sunt:
1 tectonice, eustatice si climatice (pag 173,
174)
2 climatice, tectonice si structurale
3 tectonice, structurale si petrografice
Cauzele teraselor. Orice actiune care forteaza adancirea
unui rau in propia lunca impune formarea unei tarase.
In mod obisnuit, trei pot fi aceste cauza:
- ridicari tectonice ale bazinului fluviatil sau ale unor
sectoare;
- coborari ale niveluului de baza (eustatism negativ) si;
- oscilari climatice de lunga durata.
66)
Valea este formata din:

1 talveg, albie minora si albie majora
2 fund de vale si versantii (pag 177)
3 talveg, albie minora si maluri
70)
Conurile de dejectie au o structura:

1 haotica
2 uniforma dar cu materiale colturoase
3 incrucisata, lenticulara sau torentiala
(pag 183, 158)
Elementele principale ale unei vai sunt urmatoarele: albia

sau fundul de vale, versantii si interfluviile.
67)
Cum se numesc vaile transversale

care au existat si inaintea ridicarii
segmentului montan traversat:
1 vai epigenetice
2 vai supraimpuse
3 vai antecedente (pag 178)
Conurile de dejectie ale raurilor sunt similare ca forma

si structura cu cele torentiale, dar apar mai plate si obisnuit
mai extinse. (pag 183)
Conurile de dejectie
reprezinta partea terminala a
torentului, formata prin de punerea repetata a aluviunilor.
Importanta este structura lenticulara sau torentiala a
conului. Ea rezulta din faptul ca fiecare viitura depune
propriul sau con de dejectie, formand cate o lentila,
ingemanata in final cu celelalte intr-o structura torentiala.
(pag 158)
In functie de roca, structura si tectonica se remarca:

- vaile de tip cheie, defileu si canion (toate in roci dure);
- vai oarbe si subterane (in calcare);
- vai subsecvente, consecvente si obsecvente (in
structuri monoclinale);
- vai de sinclinal sau de anticlinal (pe structuri cutate);
71)
Piemonturile sunt:
1 conuri de dejectie de dimensiuni mari
2 campii aluviale constituite la poala

muntilor (pag 183)
3 suprafete putin
inclinate
dispuse
elipsoidal
Scara geomorfologica reprezinta incadrarea in trepte de

timp si spatiu, in mod succesiv, a intregului sir de forme (si
a cauzelor lor) care constituie relieful terestru actual.
76)
Cele trei sensuri ale structurii

geomorfologice sunt:
1 structura geologica a formelor, structura
circumvolutiunilor
de
suprafata
ale
reliefului, structura interna a Pamantului
2 structura teritorial-spatiala, structura
geologica a formelor si structura sistemica
(pag 55)
3 structura teritorial-spatiala, structura
interna
Pamantului
si
structura
circumvolutiunilor
de
suprafata
ale
reliefului
Piemonturile sunt campii sau campuri usor inclinate (pana

la 8-12%) constituite din aluviuni structurate sub forma de
conuri si panze de divagare, extinse pe zeci si uneori pe
sute de km, la poala muntelui si facand racordul cu o
campie relativ orizontala.
72)
Unde sunt localizate campiile de

nivel de baza:
1 la marginea oceanului sau marilor (pag
188)
2 la margine muntilor
3 la contactul regiunilor inalte cu cele de
campie
Campiile de nivel de baza. Este vorba de campii cu
suprafete foarte joase, apropiate sau egale cu nivelul de
baza in care se varsa raurile lor, care impun apelor
curgatoare o panta de curgere sub-echilibru, in medie de
0,2. Spre deosebire de piemonturi, care au panta mai
mare si unde domina aluviuni grosiere, aici predomina
aluviuni fine carate in suspensie.
73)
Factorii principali dar pasivi

morfogenezei sunt:
1 energiile si agentii geomorfologici
2 faliile si rocile
3 rocile si structurile geologice (pag 59)
Notiunea de structura geomorfologica a imbracat de-a

lungul timpului mai ales trei sensuri:
- structura teritorial-spatiala,
- structura geologica a formelor si
- structura sistemica (structura relatiilor dintre elemente).
77)
Teoria lui Davis pune accent pe

urmatoarea triada:
1 structura, proces, stadiul formei de relief
(pag 26)
2 proces, agent, timp
3 agent, structura, tectonica
ai
De retinut ca Davis pune accent pe peisajul geomorfologic

compus din triada: structura (geologica), proces si stadiu (si
nu pe forma).
Rocile si structurile geologice constituie materialul din

care sunt realizate formele de relief. Ele reprezinta un
factor primordial, dar pasiv, deoarece nu actioneaza
direct, ci numai reactioneaza in moduri specifice fata de
factorii activi.
78)
Inginerul italian Surell a formulat un

anume concept geomorfologic:
1 ciclul de eroziune
2 retragerea versantilor paralel cu ei insisi
3 profilul de echilibru mobil al raului
(pag47)
74)
Sursele energetice ale factorilor

externi ai morfogenezei sunt reprezentate
de:
1 radiatia solara, apa, clima, organismele si
omul (pag 60)
2 radiatia globala, circuitul apei in natura,
vegetatia, vantul si rocile
3 radiatia solara, vantul, vegetatia si
miscarile tectonice
In geomorfologie, conceptul a fost introdus inca din 1679

(Guglielmini) de ingineri hidrotehnicieni italieni, cu referire
la profilul de curgere al raurilor. A fost concretizat de Surell
(1841), apoi de Gilbert (geolog, 1877), Davis (1899 si 1909)
si atinge un anume varf cu lucrarea lui Iovanovici (1940), in
sens de echilibru ideal.
79)
Factorii externi. Sunt cei care asociaza energiile, agentii

si procesele ce actioneaza asupra rocilor la suprafata
scoartei terestre.
Sursa energetica de baza o constituie radiatia solara, la
care se adauga ciclul hidrologic, controlul climatic (asupra
proceselor si agentilor) si agentul antropic.
Agentii care vehiculeaza aceste energii sunt: apele
curgatoare si statatoare, gheata, vantul, organismele si
omul.
Geomorfologia
moderna
este
dominata de:
1 tehnica de calcul, observatiile satelitare,
cartarile de teren si concepte noi
(sistemice) privind evolutia reliefului (pag
29, 30)
2 tehnica de calcul, cartarile de teren,
observatiile satelitare
3 prelucrarile automate, cartarile de teren,
tehnica de calcul
75)
Scara geomorfocronologica este:

1 ierarhizarea in spatiu a formelor de relief
2 incadrarea in trepte de timp si spatiu, in
mod succesiv, a intregului sir de forme care
constituie relieful actual (pag 50)
3 scala ce ierarhizeaza genetic formele
reliefului actual
Etapa actuala este dominata de tehnica de calcul, de

observatiile satelitare si prelucrarile automate.
Roger Coque sistematizeaza intr-un mod mai concret si pe
trei
directii
Noile
orientari
ale
geomorfologiei
contemporane:
- Reinnoirea explicarii geomorfologice;
- Explozia geomorfologiei cantitative;
10
86)
- Cartografierea geomorfologica detaliata.
La Congresul de la Tokio (2001),

datorita exagerarilor recente aparute in
abordarile geomorfologice, s-a recomandat:
1 utilizarea tehnicilor informationale
2 studiile si cartarile de teren (pag 28)
3 utilizarea aeroforogramelor
80)
Cea mai reprezentativa sinteza de

geomorfologie genetica a Romaniei a fost
lucrarea:
1 Relieful Romaniei (pag 33)
2 Geografia fizica a Romaniei
3 Enciclopedia geografica a Romaniei
Ca o concluzie, la exagerarile aparute in explicarea unor

astfel de abordari, amintim ca la Congresul geomorfologilor
de la Tokio (2001) s-a recomandat o noua paradigma:
intoarcerea la studiile si cartarile de teren.
Un moment de varf al acestei etape l-a constituit publicarea

in 1974 a lucrarii Relieful Romaniei, de Gr. Posea, N.
Popescu si M. Ielenicz (Editura Stiintifica, 483 pagini),
sinteza care ordoneaza spatial si temporal problematica
geomorfologica a Romaniei.
87)
Treptele taxonomice ale clasificarii

fomelor de relief dupa ordinul de marime
sunt:
1 continente, munti, mezorelief, microrelief,
nanorelief
2 placi tectonice, mezorelief, microrelief
3 forme planetare, majore, medii si minore
(pag 64)
3 munti si dorsale oceanice
81)
Care este obiectul geomorfologiei

generale:
1 agentii si procesele morfogenetice
2 structura formelor de relief
3 reliefosfera (pag 15, 19)
Geomorfologia este stiinta despre relief sau reliefosfera.
(pag 15)
Geomorfologia generala abordeaza, sub forma de
modele sau tipuri, sistematica formelor terestre de relief,
concretizandu-le insa si cu exemple reale specifice. (pag
19)
Ca trepte taxonomice, mai des folosite in clasificarile

formelor,
intalnim:
megarelief,
(macrorelief),
mezorelief, microrelief, (nanorelief) sau, forme de
ordinul I, II, II (eventual IV, V). Prdinele respective pot
purta si denumiri ca: forme planetare sau globale
(reliefosfera, placile tectonice, continentele si bazinele
oceanice, iar unii autori introduc aici lanturile muntoase),
forme majore sau tectono-structurale (munti, podisuri,
dorsale), forme medii si minore sau erozivoacumulative.
82)
Ce este mediul geografic?

1 vegetatia si fauna
2 relieful si hidrosfera
3 geosfera complexa externa a Terrei, ca
mediu de viata (pag 57)
Mediu geografic reprezinta geosfera externa a Terrei, ca
rezultatnta a interferentelor celorlalte geosfere pe spatiul
biosferei, inclusiv a o serie de energii, dintre care cea solara
are o importanta deosebita; aici s-au inchegat circuite
complexe de materie si energie, care impun autoreglarea
acestui sistem, facandu-l proprice vietii si existentei
omenirii. Este deci casa societatii umane.
83)
88)
In schema clasificarii care incepe cu

Reliefosfera, care sunt formele de ordinului
II:
1 muntii, dealurile si podisurile, campiile
2 placile tectonice (pag 65)
3 continentele, bazinele oceanice
Parintele geomorfologiei stiintifice
Schema clasificarii.
Incepe cu Reliefosfera. Ea este unicat si ocupa ordinul I.
Ordinul II cuprinde placile tectonice.
La ordinul III intra continentele (plus insulele
continentale) si bazinele oceanice.
Ordinul IV reuneste toate formele majore de baza ale
Terrei (munti, dealuri dorsale, etc).
Cu formele de ordinul V, cele doua ramuri se despart total
si trebuie urmarite separat
este:
1 W. Penck
2 W. M. Davis (pag 26)
3 P. Birot
84)
Notiunea
de
structura
geomorfologica apare pentru prima data la:
1 W. Penck (pag 27)
2 W. M. Davis
3 A. M. Summerfield
89)
Structura Terrei este:

1 concentrica (pag 77)
2 radiar-convergenta
3 radiar-divergenta
In stiinta reliefului notiunea de structura geomorfologica

apare prima oara la W. Penck, fara insa a o defini clar.
85)
Structura Terrei este zonal-concentrica.
Cartografierea
geomorfologica
detaliata se materializeaza in:
1 aerofotograme
2 imagini satelitare
3 harti geomorfologice pana la scara
1:50000 (pag 30)
90)
Discontinuitatea Moho este situata
intre:
1 mezosfera si astenosfera
2 nucleu si manta
3 scoarta si manta (pag 77)
Scoarta se delimiteaza de manta prin discontinuitatea

Mohoroci (Moho).
Cartografierea geomorfologica detaliata, care se

executa la harti de pana la 1:50.000, cu cinci tipuri de date:
conturul formelor de relief, morfometrice ( cote, curbe,
simboluri), structurale, morfogenetice (tipuri de forme si
depozite) si cronologie.
91)
Care sunt
orogenetice?
11
cele
trei
mecanisme
1
continentale,
intercontinentale,
pericontinentale
2 subductie, obductie, coliziune (pag 93)
3
pericontinentale,
intracontinentale,
continentale
3 de scufundare si de sedimentare
Geneza lanturilor montane:

- Formarea muntilor prin tectonica placilor:
- munti de subductie;
- mecanismul de obductie;
- lanturi muntoase de coliziune.
Miscarile orogenetice sunt cele care:

1 ridica lent continente
2 creeaza dorsale si fose
3 cuteaza, structureaza si ridica lanturi
montane (pag 99)
96)
Tipuri de miscari ale scoartei terestre si ale nivelului

oceanului cu importanta pentru relief:
- miscarile orogenetice;(macrooscilatii morfogenetice
sunt cele care creaza munti. Produc atat cutari si sariaje,
cat si inaltari)
- miscarile epirogenetice;(se desfasoara lent si numai pe
- miscarile de subsidenta;(similare epirogenezei negative
dar se produc pe areale mai restranse, inclusiv in
depresiuni intramontane, indeosebi pe areale sau fasii de
contact, unde sunt atrase rausile care produc importante
aluvionari)
- miscarile izostatice;(echilibrare compensatorie a
blocurilor continentale pe geosfera vascoasa, adica ridicari
intr-o parte si lasari in compensare pe alte locuri, sau
invers)
- vulcanism;(aduce lava din adanc si construieste, prin
explozii si acumulari, diferite forme de relief)
- cutremurele;(zguduiri scurte si bruste ale unor parti ale
scoartei)
- miscarile eustatice;(ridicari si coborari ale nivelului
general oceanic pe timp indelungat)
92)
In
urma
formarii
faliilor
transformante rezulta:
1 vulcani, praguri, depresiuni suboceanice
2 munti suboceanici, praguri, gropi abisale
3 rifturi, dorsale, vulcani
Riftul, ca si dorsala, nu prezinta continuitate liniara, ambele

fiind segmentate de asa-zisele falii transformante,
transversale pe rift, care s-au format datorita deplasarilor
laterale ale placilor pe fasii si nu compact. Fasii mai
ridicate, au aspect de horst, impun praguri suboceanice,
iar grabenele determina depresiuni sau bazine
suboceanice. Si pe faliile transformante pot apare vulcani
si cutremure, ca si in rift, cu magnitudini sub 5 grade
Richter, deoarece scoarta (litosfera) aici este subtire si
cedeaza usor presiunilor interne care apar cand riftul se
blocheaza cu lave racite.
93)
Fosele sunt plasate la marginile

oceanului pentru ca:
1 aici se produce subductia si scufundarea
fruntii placii oceanice (pag 90)
2 aici se produc ciocnirile dintre marile
placi tectonice continentale
3 aici sunt localizate zonele de expansiune
ale fundului oceanic
97)
Ce tendinta generala rezulta intre

factorii interni si externi morfogenetici:
1 de dezechilibru
2 de echilibru (pag 102)
3 de creare a lanturilor montane
La modul general se remarca interactiunea dintre factorii
interni si cei externi, dar si intre acestia din urma si roca. Pe
timp indelungat, unul dintre acesti factori devine dominant.
De exemplu, miscarile tectonice sunt dominante in
perioada de ridicare a muntilor, dar, ulterior, pe prim plan in
morfogeneza trece eroziunea.
Dependenta si interactiunea intre cei doi factori ramane
totusi permanenta, dar cu intensitati diferite. Ei
functioneaza ca forte antagonice, dar cu intensitati
diferite si tanzand mereu spre stari de echilibru.
Concomitent cu subductia, in marginea oceanului apar

fose, iar deasupra planului Beniof materia continentala se
cuteaza, scoarta se ingroasa puternic, apar falii, sariaje si
lanturi de munti. Pe planul de infruntare intre placa
oceanica (subdusa) si cea continentala (cutata si ingrosata)
apar tensiuni si temperaturi mari care conduc la vulcanism
si cutremure cu magnitudini ridicate.
94)
Formele majore continentale ale

reliefului sunt:
1 munti, dealuri, podisuri, campii, delte
(pag 67)
2 lanturi montane, masive vechi, dealuri,
podisuri, campii
3 lanturi montane, dealuri, podisuri, vai
98)
Care sunt cele mai studiate forme de

echilibru in relief:
1 profilul de echilibru al raurilor, al
versantilor si toate tipurile suprafetelor de
nivelare (pag 102)
2 terasele si cumpenele de ape
3 cascadele, luncile, meandrele si profilul
vailor glaciare
Ordinul IV reuneste toate formele majore de baza ale

Terrei (munti, dealuri dorsale, etc).
95)
Etapele de evolutie ale unui

geosinclinal sunt:
1 etapa de scufundare si cea de ridicare
sau de orogen (pag 92, 93)
2 de ridicare si de cutare
Starile de echilibru sunt marcate obisnuit de crearea unor

suprafete de nivelare, sau suprafete de echilibru, uneori
relativ inclinate si care dispun de una sau doua paturi
tampon formate din aluviuni, paturi de alterare, sol si
vegetatie. Cele mai obisnuite suprafete de nivelare sunt
luncile, terasele, glacisurile, pedimentele, peneplenele,
pediplenele, dar si unii versanti pot fi in echilibru..
12
99)
Etajele
morfoclimatice
determinate de:
1 tectonica si clima (pag 104)
2 miscarile orogenice si vegetatie
3 clima si vegetatie
2 extinderea bazinelor hidrografice

3 intensificarea proceselor de versant
sunt
Rolul principal al nivelului de baza (si chiar al bazelor de

eroziune) consta in faptul ca, in functie de el, si pornind de
la el, agentii modelatori si in special apele curgatoare isi
contureaza profile de echilibru, sau forme de echilibru,
restranse sau extinse, numite suprafete de nivelare.
Legea zonalitatii morfoclimatice. Zonalitatea este

impusa de catre clima, determinata la randul ei de
sfericitatea si rotirea Pamantului.
Morfozonalitatea se manifesta, totodata, in mod special,
prin anumite categorii de forme de relief specifice fiecarei
zone.
Determinismul climatic este insa uneori indirect, deoarece
intervine, tot din cauze climatice, si vegetatia, care poate
frana actiunea morfogenetica.
105)
Dezagregarea rocilor se realizeaza

prin:
1 insolatie, inghet-dezghet, umezire-uscare,
cristalizare, actiunea biologica (pag 113)
2 inghet-dezghet, umezire-uscare, actiunea
biologica, eroziunea fluviatila, abraziunea
marina
3 inghet-dezghet, umezire-uscare, insolatie,
eolizatie, actiunea biologica
100)
Etajele morfoclimatice sunt:

1
glaciar,
periglaciar
si
temperat
(pag104,105)
2 glaciar, periglaciar, desertic
3 glaciar, desertic, litoral
Dezagregarea, sau alterarea fizico-mecanica, este un

proces fizic care duce la faramitarea rocilor in bucati mai
mari sau mai mici.
Dezagregarea se efectueaza prin mai multe cai:
- insolatie;
- inghet-dezghet;
- umezire-uscare;
- cristalizarea unor substante;
- actiune biologica.
Tipuri de zone morfoclimatice

- zonele aride;
- zonele glaciare;
- zona calda si umeda (ecuatoariala);
- zonele temperate;
- zona periglaciara sau de tundra;
- zonele stepelor;
- zona mediteraneana;
- zona savanelor.
106)
Ce tip de nivel de baza este

Depresiunea Brasovului:
1 nivel de baza general
2 nivel de baza regional
3 nivel de baza local spre regional (pag
108)
Scoarta de alterare-dezagregare
este alcatuita din:
1 elementele dezagregate de dimensiuni
mari
2 acumulari de detritus si elemente fine
(pag 120)
3 materiale rotunjite de dimensiuni reduse
(pulberi, praf sau mal)
102)
107)
101)
Scoarta de alterare. Faramitarea rocilor, de la blocuri la

elemente fine, prezinta mai multe tipuri:
- faramitarea sub forma de grohotis sau mari de pietre;
- exfolierea, decojirea sau descuamarea;
- faramitarea sub forma de maruntire;
- faramitarea pana la pulberi, praf sau mal.
O categorie inferioara sunt nivele de baza locale, formate

din toate treptele din lungul unui rau, unde actiunea sa de
eroziune aproape inceteaza; de exemplu, in Depresiunea
Brasovului apele ce coboara din munte isi reduc puternic
forta de eroziune in adancime, dar incep sa depuna
aluviuni.
Tipul zonal de scoarta de alterare

terra rosa este tipic climatului:
1 temperat oceanic
2 temperat continental
3 mediteraneean (pag 121)
Care este nivelul de baza al

ghetarilor montani:
1 pragul glaciar
2 limita superioara a vegetatiei
3 limita zapezilor vesnice (pag 108)
Proprietatile amintite prezinta variatii pe zone si etaje

climatice. Sunt cunoscute urmatoarele tipuri zonale:
- detritus (clastic, litogen), intalnit in climatul rece;
- argilo-siallitic, localizat sub climatul temperat oceanic;
- terra rossa, sib climatul mediteraneean;
- carbonato-siallitic, caracteristic climatului temperat
continental;
- halosiallitica, specifica in desert;
- allitica si ferallitica, specifica climatului ecuatorial;
- lateritica sau feralitica este caracteristica savanelor.
Ghetarii au ca nivel de baza limita zapezilor vesnice. La

acest nivel se instaleaza circurile glaciare care, prin largire,
tind sa creeze o suprafata de nivelare de tip glaciar.
103)
Prin eroziune diferentiala apar

urmatoarele tipuri de reliefuri:
1 glaciare si periglaciare
2 petrografice si structurale (pag 107)
3 de versant si fluviatile
108)
Dezagregarea rocilor metamorfice

si magmatice au ca rezultat urmatatoarele
forme reziduale de relief:
1 tancuri, nivele de eroziune, inseuari,
blocuri sferoidale, arena granitica
Legea eroziunii diferentiale se refera la reactia diferita a

rocilor si a structurii geologice fata de eroziunea in general.
Se nasc astfel reliefuri petrografice si reliefuri
structurale.
104)
Principalul rol pe timp indelungat al

nivelului de baza are ca rezultat:
1 suprafete de nivelare (pag 109)
13
2 custuri, abrupturi, varfuri piramidale,

inseuari, suprafete de nivelare
3 colti, tancuri, varfuri piramidale, creste de
cocos, custuri (pag 118)
Prabusirile sunt de doua mari categorii: individuale si de

mase.
113)
Formele
rezultate
in
urma
prabusirilor individuale sunt:
1 conuri de grohotis, mari de pietre,
glacisuri de grohotis, piemonturi
2 conuri de grohotis, piemonturi, glacisuri
de grohotis, eluvii
3 conuri de grohotis, glacisuri de grohotis,
rauri de grohotis, conuri de tarana (pag
126, 127)
Dezagregarea afecteaza cu precadere rocile dure cu o

eterogenitate ridicata, mai ales in rocile stratificate. Rezulta
forme diferite, dupa tipurile de roci.
Pe roci metamorfice si magmatice iau nastere:
- crapaturi in rocile cu fisuri;
- varfuri piramidale, ancuri, colti, ace, toate intalnite, cu
precadere, in etajul alpin si subalpin si reprezinta formele
tipice ale dezagregarii mecanice;
- turnuri, coloane si stalpi de grosime si inaltime mai mare
pe roci dure (neck-uri, dyck-uri);
- creste zimtate, crenelate, custuri, creste de cocos, toate
grefate pe partile mai dure ce au rezistat dezagregarilor.
Prabusirile individuale. Ca forme rezulta conuri de

grohotis, trene de grohotis sau glacisuri de grohotis. Uneori
bolovanisul se opreste in siraguri instabile pe versant
formand rauri de grohotis sau horjuri. Prabusirile de
dimensiuni foarte mici, mai ales rostogoliri, au loc si in roci
mai moi sau in patura de dezagregari-alterari si formeaza
conuri de arna care dispar repede la ploi.
109)
Modificarile de volum care conduc

la declansarea miscarii materialelor pe
pante se produc prin:
1
actiunea
biologica,
oscilari
de
temperatura
2 oscilari de temperatura, oscilari de
umiditate (pag 124)
3 oscilari de umiditate, cristalizare
114)
Dupa raportul cu structura

geologica, alunecarile de teren pot fi:
1 consecvente, obsecvente, asecvente (pag
132)
2 consecvente, subsecvente, verticale
3 subsecvente, consecvente, orizontale
Modificarile de volum pot declansa si ele miscarea

maselor.
Se produc prin: oscilari de temperatura (in special cele
diurne), de umiditate si prin gonflarea argilelor si
coloizilor (opusul cristaloidelor).
Dupa raportul cu structura geologica, alunecarile de

teren pot fi:
- alunecarile consecvente;
- alunecarile obsecvente;
- alunecarile asecvente.
Bilantul
morfogenetic
este
reprezentat de raportul dintre doua
categorii de forte:
1 componenta paralela pantei, componenta
normala (pag 123)
2 gravitatie, componenta normala
3 componenta normala, fortele motice
Alunecarile de teren se produc

datorita combinarii urmatorilor factori:
1 material argilos, panta, apa (pag 128)
2 material argilos, apa, lipsa vegetatiei
3 pasunatul intensiv, apa, panta
115)
110)
Pentru a lua nastere o alunecare este necesar ca sa existe

trei factori:
- material argilos (care se comporta atat ca pat de
alunecare, cat si ca material alunecat);
- panta (cu valori optime cuprinse intre 60 si 200); si
- apa.
Intre cantitatea materialelor deplasate si a celor formate pe

loc (prin alterare) exista un raport denumit bilant
morfologic ce include doua categorii de forte:
- una insumeaza procesele de deplasare (lente si bruste)
numita componenta paralela pantei,
- iar cdealalta cuprinde procesele fizice si chimice
(generatoare de patura de alterare din roca in loc) numita
compenenta normala.
116)
Care
sunt cauzele formarii
versantilor:
1 tectonice si climatice
2 tectonice si de adancire a vailor (pag
146)
3 tectonice si structurale
adancirea vailor (pag 146)
111)
Fortele motrice care contribuie la

declansarea deplasarilor pe pante sunt:
1 coeziunea rocilor, panta
2 greutatea maselor, modificarile de volum
(pag 123)
3 frecarea, greutatea maselor
Geneza versantilor rezida in doua cauze: tectonice si

adancirea vailor.
117)
Pluviodenudarea actioneaza:
1 prin izbire
2 printr-o siroire concentrata
3 prin izbire si spalare (pag 139, 140)
Forta principala a deplasarilor pe pante o reprezinta

gravitatia exercitata prin intermediul pantei. La aceasta se
adauga si asa-zisele forte motrice, care contribuie la
declansarea deplasarii: greutatea maselor si modificarile de
volum.
Pluviodenudarea este o actiune complexa a picaturilor de

ploaie asupra suprafetei topografice, in special a celor
neacoperite cu vegetatie si se materializeaza prin doua
feluri de actiuni: - izbirea (actiunea mecanica);
- spalarea (denudarea).
112)
Prabusirilor sunt de doua tipuri:

1 de blocuri, de roci necoerente
2 de mase si aglomerari de blocuri
3 individuale, de masa (pag 126)
14
118)
Retragerea
cascadelor
realizeaza prin:
1 eroziune in adancime
2 eroziune regresiva (pag 163)
3 eroziune laterala
se
Grile noi 2008 2009
1) Ce proprietati morfologice are nisipul?

-
mobilitate si permeabilitate (pag 198)
Nisipul este o roca detritica, necimentata, avand proprietati specifice

marea mibilitate si permeabilitate.
Pantele locale mai mari din albie sau pragurile sunt erodate
mai repede, impunandu-se o retragere spre amonte, motiv
pentru care aceasta este numita eroziune regresiva.
Aceasta este principala forma de eroziune care tinde sa
realizeze profilul longitudinal de echilibru. O eroziune
regresiva aparte este asa-zisa retragere a cascadelor.
2) Unde este localizata reliefosfera?

- la contactul dintre astenosfera si geosferele formate
din apa si aer (pag 17)
Reliefosfera se afla la contactul dintre geosferele fierbinti (astenosfera,
manta) si geosferele de apa si aer.
119)
Categoriile de forme de relief

create de apele curgatoare permanente
sunt:
1 de eroziune, de acumulare, de echilibru
2 de eroziune, de transport, de acumulare
(pag 162)
3 de eroziune, de acumulare, de precipitare
3) Care este categoria sau familia formelor de relief,

cu caracter specific, create de apele curgatoare?
- relieful fluviatil (pag 161)
4) Care sunt rezultatele morfologice ale proceselor
premergatoare eroziunii?
- patura de alterari si dezagregari si forme minore de
relief (pag 155)
Procese geomorfologice (actiunea morfologica a raurilor)

principale: transport, eroziune si acumulare.
Relieful creat de apele curgatoare. Concepte, forme premergatoare si

procese. In mod relativ pasiv, apa contribuie la alterarea, dezagregarea si
alunecarea rocilor de la suprafata. Dar, cu precadere, apa reprezinta un
agent activ, prin forta sa de curgere, care fragmenteaza uscatul in retele de
vai si interfluvii.
120)
Principalele trei elemente ale vai

sunt:
1 albia minora, albia majora, malurile
2 fundul de vale, versantii, interfluviile (pag
177)
3 albia minora, albia majora, meandrele
5) Spatiul general al morfogenezei se numeste:

- reliefosfera (pag 18)
Elementele principale ale unei vai sunt urmatoarele: albia

sau fundul de vale, versantii si interfluviile.
Ca spatiu al morfogenezei terestre, reliefosfera este organizata ca un

macrosistem, cu intrari de energie si materie atat din interiorul Terrei cat
si din exterior (indeosebi energie solara), cu iesiri similare, ambele sub
forma de circuite.
Captarile de meandru se realizeaza
6) Caracterele specifice climatice si de peisaj ale zonei
121)
ecuatoriale sunt:
- umezeala si caldura tot anul; alterare puternica;
padure si terenuri roscate (pag 105)
prin:
1 eroziune regresiva, autocaptare
2 eroziune laterala si frontala
3 autocaptare si prin alipire (pag 180)
Legea zonalitatii morfoclimatice. Zona calda si umeda (ecuatoriala) are,

in stare naturala, paduri dese, multa umezeala si caldura tot anul. Toate
acestea impun alterarea rocilor ca principala actiune morfologica. Apele
de ploaie, torentii si raurile transporta solutiile chimice rezultate, in
special alcaline, ramanand pe loc o parte din oxizii de fier si hidroxidul de
aluminiu, care impun o culoare rosie pana la violet. Rezulta o patura
foarte groasa de alterare cunoscuta sub numele de laterita. Peisajul
dominant este impus de padurea deasa si terenurile rosietice.
Un caz aparte de captare laterala il constituie captarile de

meandru. Acestea se produc in doua situatii: a)
indreptarea cursului unui rau meandrat prin autocaptare si
b) captarea prin alipire, realizata intre doua rauri
meandrate ale caror paturi de meandrare s-au ingemanat,
iar doua meandre opuse, dar vecine, s-au interceptat
122)
7) Care sunt factorii activi ai morfogenezei?
Fazele
si
formele
evolutiei
ascendente ale piemontului sunt:
1 conuri de dejectie individuale, trena de
grohotis, piemont
2 conuri de dejectie individuale, trena de
grohotis, glacis aluvial
3 conuri de dejectie individuale, glacis
aluvial, piemont (pag 184)
- factorii interni si cei externi (pag 59, 60)

Factorii externi sunt cei care asociaza energiile, agentii
si procesele ce actioneaza asupra rocilor la suprafata
scoartei terestre.
8) Ce incearca sa indice, in esenta, Teoria lui W.

Penck?
- interdependenta dintre factorii interni si externi,
exprimata in forma versantilor (pag 71, 72)
9) Ce problematica abordeaza geomorfologia
generala?
- descrierea, geneza, evolutia si clasificarea formelor
(pag 19)
Formarea piemonturilor (evolutia ascendenta):

- In prima faza se realizeaza conuri de dejectie
individuale, mai mari sau mai mici, insirate la poala
muntelui.
- Faza de glacis aluvial (sau glacis-piemontan) este cea in
care conurile se ingemaneaza sub forma unei fasii
acumulative.
- Faza de piemont, sau campia piemontana, se realizeaza
atunci cand conurile se extind foarte mult, incat aluviunile
se depun sub forma de panze aluviale, compuse dominant
din nisipuri, argile si tot mai putine pietrisuri.

15

socotita si Introducere in geomorfologie.
17) Ce continente au existat, in ordinea vechimii,

inaintea celor actuale?
- Pangeea, Laurasia, Gondwana
Acum circa 200 milioane de ani exista un singur supercontinent, numit
Pangaea, si un singur ocean Panthalasa.
Incepand cu cretacicul, continentul se fragmenteaza, formandu-se un rift al
Atlanticului de Nord, care se largeste continuu. Legat de acest rift, apare si
o mare falie de transformare, dirijata catre est, ce se largeste cu timpul si
da nastere unei mari, Marea Tethys. Aceasta desparte doua noi
continente : Laurasia si Gondwana. Tot acum, alt rift separa Gondwana
de Australia, unita cu Antartica, iar o falie de transformare a acestui rift
desprinde India de Africa.
10) Definitia teoriei geomorfologice este:

- ansamblu de cunostinte notionale si conceptuale
ordonate sistemic si bazate pe unele realitati care ofera
o descriere si o explicatie a reliefului Tereei (pag 38)
Teoria geomorfologica reprezinta un ansamblu de cunostinte notionale si
conceptuale ordonate sistemic, bazat pe unele realitati si care ofera o
descriere si o explicatie a reliefului Terrei; sau, ansamblu de ipoteze,
concepte si legi despre relief.
18) Ce reprezinta rifturile8 ?
11) Unde au fost localizate preocuparile de amenajare
- despicaturi ale litosferei situate intre 2 placi care se

departeaza (pag 86)
19) Care sunt principalele proprietati morfologice
ale
rocilor?
- duritatea, masivitatea, omogenitatea, permeabilitatea,
solubilitatea, porozitatea, plasticitatea (pag 190, 191)
a teritoriului ale lui Leonardo da Vinci (1452-1519)?

- Campia Padului (pag 24)
Trebuie adus aici in prim plan marele Leonardo da Vinci (1452 1519)
pentru preocuparile sale de amenajare a teritoriului in Campia Padului. El
a dedus fara a cunoaste mecanismele formarii, ca profilul raurilor de
campie trebuie sa fie o curba concava catre cer. La baza acestor amenajari
punea raportul dintre albie si marimea bazinului, inclusiv variabilitatea si
efectul debitelor.
Principalele proprietati morfologice ale rocilor, importante pentru

diversificarea formelor de relief, sunt : masivitatea, masivitatea,
omogenitatea, porozitatea, permeabilitatea, solubilitatea, plasticitatea.
12) Care sunt procesele care ataca in mod deosebit
20) Care sunt principalele forme de acumulare
conglomeratele?
- dizolvarea liantului si dezagregarea (pag 195)
fluviatile?
- conurile de dejectie, glacisuri, piemonturi, campii de
nivel de baza (pag 183)
Conglomeratele. Modelarea se realizeaza prin siroire accentuata, care

ataca in primul rand liantul, de catre vant prin coraziune si deflatie si nu
in primul rand inghetul si dezghetul.
13) Ce este o fasie de acretie?
Formele principale de acumulare create de apele curgatoare sunt :

conurile de dejectie, piemonturile, campiile de nivel de baza si deltele.
21) Ce sunt taffonii?
14) Care sunt efectele morfologice ale energiilor
- mici excavatiuni semisferice create prin alterarea

cauzata de apa de ploaie stationata (pag 192)
Magma din rift se sudeaza prin racire pe marginile celor doua placi
vecine, sub forma unor fasii de acretie sau de crestere. (pag 88)
interne ale Terrei?

- Efectele proceselor si
Formele de relief granitic. Pe suprafete mai plane si golase se formeaza

taffoni, mici excavatiuni semisferice, create cu aportul apei de ploaie ce
stationeaza timp mai indelungat pe roca (printr-o umezire diferita intre
interiorul si exteriorul rocii) : praful rezultat este indepartat de vant sau de
ploaia urmatoare. Au dimensiuni care uneori depasesc cativa metri in
diametru si evolueaza prin alterare chimica. Tafonii se intalnesc acolo
unde exista un anotimp secetos, cu precadere in climatele intertropicale,
semiaride si moderat aride, dar si in deserturile reci, regiunile subpolare
sau in cadrul masivelor montane unde formele sunt reduse ca dimensiuni si
amploare.
energiilor interne se fac simtite, din punct de
vedere al reliefului, prin:

- modelarea sferei Pamant sub forma a ceea ce numim geoid;
- formarea a doua tipuri de scoarta (oceanica si continentala, cea din
urma cu doua subtipuri: de orogen si de platforma) si respectiv modelarea
a doua mari forme planetare: continentele si bazinele oceanice;
- o dinamica specifica a litosferei, cunoscuta sub numele de tectonica
globala, care impune un lant de procese (coliziuni, expansiuni ale fundului
oceanic, orogeneza, epirogeneza, vulcanism, cutremure, etc) si un lant de
forme majore: cele doua mari lanturi muntoase ale globului, orogeneze
izolate mai vechi, platouri si campii, rifturi continentale, selful, abruptul,
platourile suboceanice, dorsalele, muntii submarini, fose si arcuri
insulare;
- o hipsometrie globala, de asemenea specifica, redata obisnuit prin ceea
ce se cheama curba hipsometrica globala (pag 59, 60)
22) Cand si unde a avut loc primul simpozion de

geomorfologie in Romania?
- Brasov, 1972 (pag 33)
Primul simpozion a avut loc la Brasov, in 1972..
23) Ce contine, in ordine, legenda(scara) regionarii

geomorfologice?
- domeniu, regiuni, unitati, subunitati (pag 53, 54)
Scara regionarii
subunitatile.
15) Care este scopul general al geomorfologiei
geomorfologica :
domeniile,
regiunile,
unitatile,
24) Care sunt scarile de timp geomorfologic?
ingineresti?
- proiecte si solutii tehnice in amenajarea teritoriului
(pag 21)
Scarile de timp au in vedere doua timpuri:

- timpul geologic si
- timpul istoric sau contemporan. (pag 50)
25) In ce an s-a infiintat AGR, cu sediul in Bucuresti?
geomorfologia inginereasca (include si proiecte cu solutii tehnice

concrete)..
-1990 (pag 35)
16) Peisajul geomorfologic se defineste astfel:
In 1990 s-a creat si Asociatia Geomorfologilor din Romania, cu sediul la

Bucuresti, avand ca presedinte pe Gr. Posea.
- tipuri sau familii de forme de relief cu extinderi

repetate pe acelasi teritoriu (pag 57)
26) Caracterele specifice climatice si de peisaj ale
Peisaj geomorfologic reprezinta imbinarea simpla sau variata, pe

suprafete extinse teritorial, a unor familii de forme si procese de relief care
au aproximativ aceeasi geneza si care dau nota specifica reliefului acelei
zone, regiuni sau unitati.
zonelor temperate sunt:

8
16
RIFT (Geol.) - ir de rupturi ale scoarei terestre suboceanice.
- 4 anotimpuri; padure, humus bogat, despaduriri,

stepa (pag 105)
34) Unde se afla plasat nivelul de baza al unui agent

morfolologic?
- la limita sa inferioara de actiune (pag 108)
Zonele temperate se caracterizeaza prin temperaturi si ploi moderate si

prin patru anotimpuri. Vegetatia de padure este relativ bogata, iarna
depune un strat gros de frunze care putrezesc lent, favorizand formarea
humusului din sol. Datorita rolului de tampon al paturilor vegetale si de
sol morfogeneza este mult incetinita. Rolul principal il joaca apele
curgatoare, prin eroziune in adancime si laterala si prin transport de
suspensii si pietris rotunjit prin rulare. Pietrisul rezulta pe calea
dezagregarilor din timpul iernii si, partial, prin eroziunea apelor
curgatoare. Pe versantii despaduriti pot avea loc si alunecari, solifluxiuni,
torentialitate si mai ales pluviodenudare si siroiri. Peisajul a fost puternic
transformat de om, prin defrisari, araturi si variate constructii, ceea ce a
accelerat eroziunea in general, torentialitatea, alunecarile si inundatiile.
Legea nivelului de baza (baze de eroziune). Procesele

de eroziune, transport si acumulare ale fiecarui agent
morfologic se exercita intre anumite limite (superioara si
inferioara)
dincola
de
care
inceteaza
35) Formele de relief reprezinta:

- constructie spatiala existenta, cu caracter geometric,
in sau din scoarta terestra (pag 16)
Formele de relief reprezinta constructii spatiale ale scoartei terestre,
avand caractere geometrice, prezinta deci volume, cu o anume grafie si
metrie, compuse din roci, iar in unele cazuri apar ca spatii aerate.
27) Care este criteriul cel mai simplu, folosit prioritar
pt clasificarea formelor de relief?

- ordinul de marime (pag 65)
zonei aride sunt:

- lipsa apei si vegetatiei, actiunea eoliana (pag 104)
Linia comuna a clasificarii o constituie deci cele sapte ordine de marimi

(I.VII).
Zonele aride prezinta doua caracteristici de baza : lipsa apei si a

vegetatiei si oscilatii mari de temperatura intre zi si noapte.
Actiunile morfologice specifice sunt : dezagregarea rocilor prin insolatie,
modelarea eoliana si ploile torentiale, extrem de rare. Peisajul specific este
dat de intinse areale cu nisipuri si dune, ingramadiri de roci dezagregate
(grohotisuri) sau roci golase ce apar in versanti si chiar ca suprafete
cvasiorizontale (hamade).
28) Cine a elaborate teoria plediplenei?

- L. King (pag 72)
timpul si dau pediplene, presarate cu inselberguri.
37) Nivelul local de baza al unui rau affluent este dat
29) Cat la suta din scoarta terestra ocupa continentele
de:
- colectorul direct (planul la gura de varsare) (pag 166)
sub aspectul structurii geologice?

- 59% (pag 79)
Nivelul de baza este, teoretic, planul orizontal ce trece prin gura de

varsare a unui rau.
Continentele reprezinta, din punct de vedere geografic, uscaturile globului

si ocupa 29% din suprafata Pamantului.
38) Ce se intelege prin sistem-forma?

- geometria si morfometria elementelor care compun o
forma si raporturile dintre ele (pag 42)
30) Unde se gasesc calcare in Romania?
(pag 47)
Sistemul-forma se refera indeosebi la aspectele fizice, exterioare, dar in

corelatie nu si la curgerile de energie si materie. Este vorba de o multime
de variabile la geometria si morfometria formelor, functionarea sistemului
fiind asigurata de interrelatiile dintre ele. La nivelul scoartei terestre se
identifica mai multe sisteme-forma majore: morfometria bazinului
hidrografic, geometria albiilor, morfometria tarmurilor, morfometria
versantilor.
Procesele geomorfologice sunt definite ca totalitatea mecanismelor si

modalitatilor prin care se creaza relief.
Se subdivid in procese interne sau endogene (dinamica interna) si procese
externe sau exogene.
39) Ce caracteristici are scoarta de tip platforma?

- este rigida, compusa din roci metamorfozate,
acoperite de sedimentar necutat (pag 79)
32) La baza unui versant in retragere se formeaza:

- glacisul de eroziune
Platformele reprezinta regiunile structurale cele mai vechi, sunt rigide,

constituite in principal din roci metamorfozate si magmatice (scoarta
granitica), cu urme de cutari din una sau mai multe faze. Ocupa cam din
continente.
- Muntii Bihor, Padurea Craiului, Muntii Trascaului,

Podisul Mehedinti (pag 202)
31) Ce sunt procesele morfologice?
- totalitatea mecanismelor prin care se creeaza relief
. La baza unui versant in retragere se naste, prin procese

complexe (dezagregarea, alterarea, ablatia, siroirea,
eroziunea
laterala
a
uedurilor)
glacisul9.
40) Care sunt autorii scarii morfologice a evolutiei

teritoriului Romaniei ?
- G. Posea si N. Popescu (pag 51)
33) Ce sunt sohodoalele?
Scara morfocronologica (Gr. Posea, N. Popescu) foloseste la studiul

evolutiei paleogeomorfologice a unui teritoriu.
- vai in areale calcaroase care au apa numai la ploi

torentiale (pag 205)
Vaile carstice de suprafata sunt mai rare datorita retelei subterane bine
organizata. Intalnim :
- vai transversale sau chei care strapung, in intregime sau perpendicular
un masiv calcaros, si care prezinta niveluri superioare de pesteri ;
- vai oarbe sunt cele care strabat partial masivul calcaros (fiind captate
subteran printr-un ponor) ;
- vai in fund de sac, sau vaile de recul, au ca izvor fie o pestera fie un
ponor si apar numai la baza abrupturilor calcaroase, prezentand
continuitate numai spre aval ;
- sohodoale (vaile seci) sunt vai lipsite de apa (devin active in perioada
ploilor torentiale), datorita captarilor subterane.
41) Prin ce a contribuit topografia la inchegarea

geomorfologiei?
- prin realizarea de harti topografice pt suprafete tot
mai mari (pag 23)
Topografia, prin hartile la scari mici, a facut posibile analize si observatii
asupra unor suprafete tot mai mari de uscat si, mai ales, un inceput de
tipizari si chiar clasificari de forme de relief.
42) Intre ce adancimi se localizeaza nucleul Terrei?

- intre minus 2900-6400 (pag 77)
In centru (punctul central al Terrei este la 6400 km) se afla nucleul. Incepe
la adancimea de 2900 km, unde se afla discontinuitatea GutembergWichert. Densitatea acestuia atinge valori de 8 12. Pare a fi dominat de
Este vorba de glacis de eroziune (format prin retragerea versantului)
17
nichel si fier, iar starea materiei este presupusa a fi in fuziune. Aici isi are
sediul gravitatia si magnetismul terestru.
52) Ca stiinta independenta, geomorfologia este

pozitionata intre:
- geologie si geografia fizica (pag 18)
43) In care geosfera este localizata gravitatia si

magnetismul terestru?
- in nucleu (pag 77)
44) Cand au avut loc inceputurile geomorfologiei
teoretice?
- in Secolul luminilor(XVIII) (pag 25)
Geomorfologia apare ca stiinta independenta prin pozitia sa si a

obiectului sau intre geologie si geografia fizica.
53) Structura pe verticala a scoartei de alterare :

- orizontul argilos ;
- orizontul argilo-detritic ;
- orizontul detritic ;
- roca fisurata.
(pag 120)
Secolul luminilor (al XVIII-lea nasterea geomorfologiei teoretice) face

un enorm pas catre evolutionism, ignorand abordarile anterioare si
concepand
totul
intr-o
dezvoltare
stadiala.
54)
Care sunt formele de relief specifice

conglomeratelor?
- masive montane, coloane, turnuri, babe, sfincsi,
piramide cuafate (pag 195)
45) Cum poate fi definit versantul ca entitate

geomorfologica principala?
- ca suprafata de record intre interfluviu si vale sau
intre munte(podis) si o suprafata vecina mai joasa (pag
143)
Conglomeratele impun, ca forme specifice, indeosebi : masive montane

inalte si culmi deluroase, abrupturi puternice, coloane si turnuri masive,
babe, sfincsi, turnuri, piramide cuafate.
55) Ce caracteristica morfologica dominanta are
- ca grafie (forma), versantul este o suprafata inclinata

care face racordul intre doua suprafete orizontale, una
superioara
si
alta
inferioara.
argila?
- devine plastica in contact cu apa (pag 196)
46) Care sunt aspectele principale de relief care fac
Argila este o roca fara masivitate, slaba la eroziune mecanica si

impermeabila. Calitatea morfologica de baza consta in faptul ca in stare
uscata este avida de apa, iar excesul o face sa devina plastica si isi
mareste volumul prin gonflare.
obiectul analizei unei suprafete topografice?

- morfografia si morfometria (pag 75)
Analiza suprafetei topografice reprezinta cunoasterea modului cum
oscileaza ca panta, in toate directiile, suprafata topografica. Se executa
harti morfometrice, diagrame si profile.
56)
Sub ce denumire mai

paleomorfologia generala?
- geomorfologie istorica (pag 19)
47) Cum mai este denumita legea echilibrului in

geomorfologie?
- tendinta spre echilibru (pag 109)
este
cunoscuta
Paleomorfologia generala, cunoscuta la unii autori ca geomorfologie

istorica, se ocupa de evolutia actualelor peisaje geomorfologice (de
principiu, nu a formelor).
Legea echilibrului este una dintre cele mai importante legi ale evolutiei
reliefului, cunoscuta si sub forma de tendinta spre echilibru . Orice
actiune care creeaza relief se caracterizeaza printr-o tendinta generala de
a realiza, in timp, o stare de echilibru intre forta sa si forma asupra careia
actioneaza sau pe care o realizeaza.
57) Cand au aparut, in mod empiric, primele notiuni

de geomorfologie?
- in antichitate (pag 24)
48) Paleomorfologia se ocupa cu:
Ca in orice stiinta despre Pamant sau despre existenta in general, primele

preocupari si primele notiuni apar in mod empiric inca din antichitate.
- evolutia actualelor peisaje conform unei scari

morfocronologice (pag 19)
58) Cum se numesc formele care inconjoara circular

martorii de eroziune?
- pedimente (pag 151)
Paleomorfologia generala, cunoscuta la unii autori ca geomorfologie

istorica, se ocupa de evolutia actualelor peisaje geomorfologice (de
principiu, nu a formelor). Porneste de la o scara morfocronologica, ce are
la baza complexele cele mai generale si mai vechi de reliefuri care se
pastreaza astazi ca martori, si largeste apoi continuu gama formelor,
proceselor si cauzelor catre actual, ale tuturor categoriilor de forme, din
ce in ce mai mici si mai actuale, care brodeaza peisajul geomorfologic
prezent.
Glacis, pediment, pediplena sunt trei forme ce pot

aparea in succesiune evolutiva, intr-un climat arid, semiarid
si tropical. La baza unui versant in retragere se naste, prin
procese complexe (dezagregarea, alterarea, ablatia,
siroirea, eroziunea laterala a uedurilor) glacisul. Acesta are
o forma alungita. Cand glacisarea a patruns si pe vaile
interioare masivul sau podisul, atunci ele ataca si
dezintegreaza interfluviile prin inseuari si masive izolate
sau martor de eroziune insulari sau inselberguri. In acest
stadiu glacisurile nu mai sunt alungite si exterioare
masivului,
ci
inconjoara
circular
sau
elipsoidal
inselbergurile; au devenit pedimente. Cand pedimentele
se extind foarte mult, se ingemaneaza si distrug
majoritatea inselbergurilor, se formeaza pediplena.
49) Care sunt categoriile ce compun

bazinele morfo-hidrografice:
- statice si dinamice (pag 189)
Bazinul morfo-hidrografic inregistreaza, totodata, in diferite moduri, si
formele esentiale ale evolutiei trecute a reliefului sau ; aceste forme pot fi
denumite elemente statice.
Mecanismele prin care se realizeaza autoreglarea si dezvoltarea constituie
elementele dinamice ale bazinului morfo-hidrografic.
59) Care sunt cele 3 geosfere interne ale Terrei?
50) Forma-tip (de relief) reprezinta:
- nucleul, mantaua si scoarta (pag 79)
- o forma-model (pag 19)
Care sunt tipurile principale genetice

de nisip?
- marin si eolian (pag 198)
Exista mai multe geosfere din care 3 sunt geosfere interne, deosebite intre
ele dupa densitate, compozitie chimica si structura fizica si despartite de
asa-zise discontinuitati.
- In centru se afla nucleul.
- Urmeaza mantaua, care inveleste nucleul ;
- Ultima geosfera interna este scoarta.
Sub aspect structural si fizic, mantaua superioara face corp comun cu
scoarta sub numele de lirosfera.
Relieful modelat pe nisipuri. In general exista doua tipuri de nisip :

- marin (depus in strate si de obicei umectat) si,
- eolian (nestratificat, uscat, usor de spulberat, si predominant cuartos).
geomorphologic?
Geomorfologia generala abordeaza, sub forma de modele sau tipuri,

sistematica formelor terestre de relief, concretizandu-se insa si cu exemple
reale specifice.
51)
60) Ce conditii trebuie sa indeplineasca un model

18
- sa fie analog sistemului sau formelor reprezentate si

sa aiba aceleasi caracteristici (pag 46)
- totalitatea energiilor, miscarilor, proceselor sau

fenomenelor care se produc sau se manifesta in
interiorul si la baza litosferei (pag 59)
Modelul geomorfologic se cere a fi analog sistemului reprezentat, sa aiba

aceleasi caracteristici si comportari.

61) Care este functia principala a reliefosferei in

cadrul Terrei?
- schimb de materie si energie intre exteriorul hidrogazos si interiorul Terrei (pag 17)
69) Cine este socotit parintele geomorfologiei?

- W.M. Davis (pag 23)
Reliefosfera prin ea se face schimb de materie si energie intre exteriorul

hidro-gazos si interiorul Terrei.
Recunoasterea, insa, publica a geomorfologiei ca domeniu de sine statator,

cu obiect propriu, se face numai in 1899 (teoria lui W. Davis).
62) Care sunt tipurile principale ale paturii tampon

suprapuse suprafetelor de echilibru?
- paturi de aluviuni, de alterari, de sol (pag 102)
- planul de subductie dintre 2 placi care executa

miscari de apropiere
70) Ce este planul Benioff?
Starile de echilibru sunt marcate obisnuit de crearea unor

suprafete de nivelare, sau suprafete de echilibru, uneori
relativ inclinate si care dispun de una sau doua paturi
tampon formate din aluviuni, paturi de alterare, sol si
vegetatie. Cele mai obisnuite suprafete de nivelare sunt
luncile, terasele, glacisurile, pedimentele, peneplenele,
pediplenele, dar si unii versanti pot fi in echilibru..
Subductie fenomenul de coborare si retopire lenta a placilor in

astenosfera.
In cazul in care o placa se subduce, planul de coborare are inclinari de 55
600 si e cunoscut sub numele de plan Benioff. Pe acest plan, din frecarea
si incalecarea celor doua placi, se nasc tensiuni foarte mari, localizate la
adancimi ce variaza de la kitiva km la 700 km.
62) Care sunt, in ordine, media altitudinilor
- precambriene, caledonice, hercinice (pag 79, 80)
71) Ce varste au platformele morfostructurale?
continentale si media adancimilor oceanice?

- 880m si 3000m (pag 83)
Dupa vechime si rigiditate se deosebesc : platforme precambriene si

platforme din era primara.
Platformele care sau consolidat in era primara sunt : caledonice si
hercinice.
Oceanele ocupa 71% din suprafata globului, au o adancime medie de

3000 3800 m.
Relieful continental se ridica la o altitudine medie altimetrica de circa
880 m.
72) Cine diferentiaza efectul eroziunii unui process, in

aceeasi zona sau etaj, de la un loc la altul?
- rocile si structura geologica (pag 59)
63) Lanturile de munti formate prin subductie sunt

localizate la:
- marginile active, (continentale) (pag 90)
Rocile si structurile geologice constituie materialul din

care sunt realizate formele de relief. Ele reprezinta un
factor primordial, dar pasiv, deoarece nu actioneaza
direct, ci numai reactioneaza in moduri specifice fata de
factorii activi.
In cadrul geodinamicii placilor, un rol important aparte il

are, in special pentru nasterea muntilor, contactul dintre
continente si oceane. Pe aceste aliniamente pot apare asazisele margini active sau labile, de tip pacific, pe care se
infrunta doua placi diferite, si margini pasive, de tip
atlantic, unde contactul ocean-continent se gaseste pe o
aceeasi placa. In ambele situatii pot aparea aliniamente
montane, dar diferite structural; in primul caz, se nasc
muntii cutati, iar in al doilea, marginea continentala se
ridica, usor bombat si/sau in trepte, deasupra platformei
continentale, care uneori sufera o usoara lasare
compensatorie.
73) Cum se numeste scara timpului geologic, in care

s-a derulat istoria reliefului actual?
- scara morfocronologica (pag 51)
Scara
morfocronologica
foloseste
paleogeomorfologice a unui teritoriu.
la
studiul
evolutiei
74) Captarea laterala are loc:

- intre 2 rauri ce curg paralele (pag 179)
Captarea laterala. Este vorba de doua rauri cu bazine
relativ paralele, dar unul dintre ele si-a adancit albia mai
repede.
64) Cum mai este cunoscuta Teoria lui W. M. Davis?

- ciclul de eroziune (pag 71)
75) Care procese geomorfologice specifice actioneaza
Teoria lui Davis, sau ciclul eroziunii.
in loess?
- tasarea si sufoziunea (pag 200)
65) Ce este lunca?

- patul de meandrare al unui rau (albia majora) (pag
172)
Formele de relief modelate pe loess sunt determinate de porozitatea

loessului rezultate prin intermediul proceselor de tasare si sufoziune care
se produc pe interfluvii (plate), la care se adauga vaile cu maluri abrupte.
Tasarea conduce la formarea de crovuri, gavane si padine si vai de
crovuri.
Prin sufoziune i-au nastere hornuri, palnii (doline), hrube, tunele de
sufoziune.
Albia majora (lunca) reprezinta patul general de meandrare al unui rau.
66) Care sunt factorii active ai morfogenezei?

- factorii interni si cei externi (pag 59)
Factorii activi ai morfogenezei, cei care actioneaza direct sau chiar
indirect asupra rocilor, sunt : energiile, agentii si procesele
geomorfologice. Toate insa se grupeaza in factori interni si externi.
76) Cum mai sunt numiti agentii interni care creeaza
67) Care este altitudinea medie la care incepe etajul
mediu propice actiunii agentilor externi?

- forte tectonice (pag 59)
77) 114.Ce continente desparte oceanul Tethis?
- Gondwana de Laurasia (pag 82)
glaciar in zona temperate?

- 3000m (pag 107)
Etajul glaciar se afla deasupra limitei zapezilor vesnice (5000 m la
ecuator, 5500 m la tropice, 3000 m in zona temperata si coboara la zero
metri in zonele glaciare.
Este aproape sigur ca arealele de platforma (vechi sau mai noi) ale
continentelor au format initial un singur continent, Pangeea, inconjurat de
un singur ocean, Pantalassa (Pacificul nare). Ulterior a aparut Oceanul
Tethys, despartind, prin largire, doua mari continente, Laurasia in nord si
Gondwana in sud.
68) Care sunt factorii interni ai morfogenezei?

19
- Pe suprafete mai plane si golase se formeaza taffoni, mici excavatiuni

semisferice, create cu aportul apei de ploaie ce stationeaza timp mai
indelungat pe roca
- Capatani de zahar rezulta prin exfolierea granitului intr-un climat
cald si umed.
- Masivele granitice sunt cele mai mari forme, rezultate prin degajarea
batolitelor de sub roci mult mai moi la eroziune..
78) Care sunt partile principale ale geomorfologiei, in

conceptia morfoclimatica dupa Choley?
- structurala, climatica si azonala (pag 73)
Teoria morfoclimatica (A. Cholley, 1950), priveste evolutia reliefului
diversificata in functie de clima. Autorul porneste de la ideea ca exista in
fapt trei geomorfologii, ca parti ale unui singur obiect, relieful:
geomorfologia structurala, geomorfologia climatica (sau zonala) si
geomorfologia azonala.
85) Care sunt denumirile etajelor in Mexic?

- caliente, templada, fria, gelada
79) Cine a formulat Teoria generala a sistemelor?
Diferitele niveluri de altitudine sunt usor de identificat deoarece corespund

unor anumite zone agricole.
Tierra Caliente (zona fierbinte) se intinde de la nivelul marii la aproape
700 m si temperaturi medii de aici sunt de 24 - 28 grade C. In aceasta
regiune se cultiva vanilie si cacao.
Tierra Templada (zona calda spre moderata) se afla la o altitudine de
1800 m, avand temperaturi medii cuprinse intre 19 - 24 grade C. In
aceasta zona temperata se cultiva bumbac si trestie de zahar.
Tierra Fria (zona rece) urca la 4000 - 4500 m, cu temperaturi medii de 12
- 18 grade C.
Doar varfurile cele mai inalte apartin regiunii Tierra Gelada (zona de
inghet), temperatura medie coboara aici sub 12 grade C.
- Bertalanffy (pag 40)

Teoria unitara a sistemelor a fost elaborata in 1942 de biologul austriac
Ludwig von Bertalanffly.
80) Ce cauza (lege/forta) impune efectul morphologic

al pantei?
- gravitatia (pag 124)
Panta este elementul prin care se materializeaza morfologic forta de
gravitatie si reprezinta unul din factorii care influienteaza in mod direct
deplasarea.
81) Cum se numeste harta realizata de G. Posea si L.

Badea in 1984?
Romania-unitatile
geomorfologica) (pag 34)
de
86) Care sunt principalele forme de sufoziune in

loess?
- doline, palnii, hornuri cu sau fara palnii, hrube,
izvoare sufozionale, tunele/hornuri, palnii, hrube,
tunele (pag 200)
relief(regionare
In editia a II-a (Geomorfologie, 1976, de Gr. Posea, M. Grigore, N.

Popescu, M. Ielenicz), Gr. Posea a redus unele capitole, dar a introdus, tot
pentru prima data, unele probleme noi cum ar fi : Tectonica placilor si
relieful, Bazinul morfohidrografic, Regionarea geomorfologica, cu o scara
taxonomica de tip legenda si cu un concept nou ; dupa aceasta scara s-a
realizat si o regionare geomorfologica a Romaniei (Posea Gr. Si L. Badea,
Romania Unitati de relief, scara 1 :750.000, Editura Stiintifica si
Enciclopedica).
Formele de relief modelate pe loess sunt determinate de porozitatea

loessului rezultate prin intermediul proceselor de tasare si sufoziune care
se produc pe interfluvii (plate), la care se adauga vaile cu maluri abrupte.
Tasarea conduce la formarea de crovuri, gavane si padine si vai de
crovuri.
Prin sufoziune i-au nastere hornuri, palnii (doline), hrube, tunele de
sufoziune.
87) Ce este popina10?
zonelor glaciare sunt:

- temp medii sub 0 grade, ghetari si eroziune glaciara
(pag 104)
- gradiste, grind (ridicatura de teren alungita formata in

lunca unui rau datorita schimbarii, catre varsare, a
meandrelor lui) (pag 170)
Zonele glaciare stau sub influienta unor temperaturi medii anuale sub zero
grade Celsius, acumulari importante de gheata si vanturi puternice.
Procesele si agentii geomorfologici sunt, in oarecare ordine, urmatorii :
ghetarii, actiunea vantului (eolizatie), dezagregarea prin inghet-dezghet,
zapada, iar in timpul dezghetului de vara si o oarecare torentialitate.
Peisajul tipic este cel al ghetarilor de diferite forme, colti de stanca,
morene si grohotisuri.
Popina (insula din interiorul belsugului) ;

Belciug (meandrul scos din functiune, blocat si devenit un lac arcuit).
88) Epirogeneza reprezinta miscari lente:

- ce alterneaza intre inaltare si coborare (pag 99)
miscarile epirogenetice;(se desfasoara lent si numai pe
83) Unde sunt specifice meandrele incatusate?

- in arealele montane si de podis (pag 169)
89) Care sunt formele din categoria exocarstului?
Exista doua tipuri de meandre:

1) Meandrele divagante evolueaza repede si isi
schimba des pozitia, deoarece se gasesc si oscileaza in
cadrul unor lunci deja formate, sau pe campii, inclusiv
campii piemontane. In cadrul lor poate aparea un subtip,
numit meandre compuse, respiv bucle mici in cadrul
unora mult mai mari.
2) Meandrele incatusate - sunt specifice arealelor
montane si de podis formate obisnuit din roci dure.
Meandrele incatusate sunt de doua feluri:
2.1.) de vale (mostenite) meandreaza intreaga
vale (pe toata adancimea);
2.2.) de rau (autogene) meandrarea porneste
de la un anumit nivel in jos;
- lapiezuri, doline, uvale, cheile, vaile carstice (pag

203, 204, 205)
Formele de suprafata (exocarstul) rezulta prin dizolvarea rocii de catre
apa din precipitatii incarcata cu CO2 pe un carst preponderent lipsit de sol
si implicit de vegetatie.
- Lapiezurile sau karren, sunt forme de disolutie, ce se formeaza pe
suprafete cu inclinari reduse si cu aspect de santulete sau escavatiuni de
mici dimensiuni, de cele mai multe ori circulare.
- Dolinele sunt palnii adanci de cativa metri pana la zeci de metri, numite
si vartaci in Muntii Locvei sau tecuci in Sureanu.
- Uvalele reprezinta ingemanari de doline care dau depresiuni circulare,
ovoidale sau neregulate, cu diametre de pana la un km si adancimi de zeci
de metri si sunt tipice in carstul dinaric.
- Poliile, polje sau depresiuni de mai mari dimensiuni cu fundul plat,
mlastinos si peretii abrupti (de calcar), in interiorul carora se gasesc
resturi de blocuri calcaroase izolate, rezultate in urma coroziunii, numite
humuri.
- Cheile sunt formate prin eroziune mecanica si numai in parte prin
dizolvare.
84) Care sunt formele specifice reliefului granitic?

- masive granitice, capatani de zahar, blocuri
sferoidale, arena granitica si taffonii (pag 192,193)
Formele de relief specifice reliefului granitic :
- Arena granitica se prezinta ca o tarana grauntoasa acumulata (sub
impulsul gravitatiei) la poala masivului ca o trena.
- Blocurile sferoidale - sunt desprinse din masiv prin alterarea linilor de
sifusatie, au dimensiuni variabile si se gasesc de cele mai multe ori la baza
abrupturilor, in cadrul arenei. Se rotunjesc prin alterarea colturilor.
10
POPN (grdite, grind)- ridictur alungit de teren format n lunca

unui ru; grdite.
20
- Vaile carstice de suprafata sunt mai rare datorita retelei subterane bine
organizata.
90) Care sunt reliefurile majore formate pe calcare,

prin procese complexe?
- masivele calcaroase, platourile calcaroase, barele de
calcare, vaile de tip canion, defile, chei (pag 202)
97) Numiti procesul principal care realizeaza relief

carstic?
- dizolvarea (pag 201)
Tipurile de relief major formate pe calcare :

- Masivele calcaroase, sunt blocurile limitate de abrupturi (generate si
marcate de cele mai multe ori de linii de falii) uneori cu surplombe, la
baza carora se formeaza tapsane de grohotis.
- Platorurile calcaroase sunt intalnite acolo unde exista masive
stratificate orizontal, de mari dimensiuni atat in suprafata, cat si ca
grosime.
- Barele de calcare, sunt fasii de calcar cu lungimi apreciabile dar cu
latimi reduse, afectate de un grad ridicat de penetrare de catre reteaua
hidrografica.
- Vaile de tip canion, defilee, chei. Primele doua sunt foarte lungi,
prezinta profile transversale inguste, cu versanti abrupti si cu albia bine
dezvoltata, axata de cele mai multe ori pe linii de falii. Cheile au profile
transversale foarte inguste, cu peretii abrupti (uneori surplombati) si de
cele mai multe ori versantii se unesc la nivelul talvegului, unde se gasesc
excavatii generate de evorsiune, denumite marmite.
Relieful carstic este rezultatul proceselor de dizolvare pe/in roci solubile.
98) 141.Ce este curba morfodinamica?

- reprezinta rezultanta evolutiei reliefului pe o anume
perioada de timp (pag 56)
Curba morfoclimatica reflecta deci sensul si durata evolutiei regiunilor
denudate sau acumulate, respectiv reflecta istoria dezvoltarii reliefului.
99) Cine a elaborate teoria morfoclimatica?

- A. Cholley (pag 73)
100) Ce sunt tecurile sau vartacii?
- doline (pag 204)
- Dolinele sunt palnii adanci de cativa metri pana la zeci de metri, numite
si vartaci in Muntii Locvei sau tecuci in Sureanu.
101) Cum se defineste hipsometria globala?
91) Ce sunt uvalele?

- ingemanari de doline (depresiuni circulare, ovoidale
sau neregulate) (pag 204)
- Hipsometria globala evidentiaza principalele trepte de relief

generalizate la scara globului si care, in buna parte, corespund formelor
majore amintite mai sus. (pag 60)
Formele de suprafata (exocarstul)

- Uvalele reprezinta ingemanari de doline care dau depresiuni circulare,
ovoidale sau neregulate, cu diametre de pana la un km si adancimi de zeci
de metri si sunt tipice in carstul dinaric.
102) Care este cea mai joasa treapta din curba
92) Care este procesul geomorfologic principal care
Curba hipsometrica (metrica) a Terrei. Cea mai joasa treapta o constituie

gropile abisale, incepand de la minus 5000 7000m pana la minus
11034m.
hipsografica(metrica) a Terrei ?
- gropile abisale (pag 84)
impune relief granitic tipic?

- alterarea (pag 191)
103) Care sunt notiunile fundamentale in Teoria
Granitul este o roca dura, endogena, masiva, dar neomogena din punct de
vedere chimic (format in general, din cuart, feldspat si mica-biotip).
Datorita masivitatii si rigiditatii, miscarile tectonice ii creaza insa fisuri si
falii (sub forma aproape rectangulara, facilitand astfel alterarea atat cea
fizica cat si cea chimica), pe care poate patrunde apa din precipitatii.
Relieful tipic dezvoltat pe granit se formeaza sub climate calde si umede,
unde alterarea ataca in mod deosebit felspatul.
plediplenei?
- glacis, pediment, pediplena (pag 72)
timpul si dau pediplene, presarate cu inselberguri..
93) De ce schimbarile climatice sunt importante

pentru relief?
- modifica zonal si etajat procesele si agentii
morfologici (pag 104)
Factorii climatici diversifica zonal procesele si
geomorfologici, combinarea si intensitatea actiunii lor.
chiar
104) In ce an se infiinteaza la Bucuresti prima catedra

universitara de geografie, avandu-l ca profesor pe
Simion Mehedinti?
- 1900 (pag 31)
agentii
94) Ce se intelege prin sistem de eroziune?
La 1900 se infiinteaza la Bucuresti prima catedra universitara de

geografie, avandu-l ca profesor pe Simion Mehedinti (1869 1962).
- actiunea morfogenetica asociata a unui complex de

agenti si procese/combinare de factori geomorfologigi,
impusa de tipurile de clima (pag 43)
105) Care sunt elementele principale ale teraselor?

- podul si fruntea (pag 173)
Sistem de eroziune este un concept mai putin abstractizat, definit de A.

Cholley in 1950, prin care se intelegea actiunea morfogenetica asociata a
unui complex de agenti si procese, sau o combinare de factori
geomorfologici, impusa de tipurile de clima.
Terasa este o fosta lunca, parasita de rau prin adancire, ramasa

suspendata deasupra noii lunci, sub forma de treapta discontinua.
O terasa se compune din doua elemente principale : podul si fruntea.
95)
generala?
- introducere in geomorfologie (pag 19)
Prin ce se impune in
zonalitatii(devenind morfoclimatica?
- prin clima (pag 104)
relief
106) Cum mai poate fi numita geomorfologia
legea

socotita
si
Introducere
in
geomorfologie.
Legea zonalitatii morfoclimatice. Zonalitatea este

impusa de catre clima, determinata la randul ei de
sfericitatea si rotirea Pamantului. (pag 104)
In general insa clima determina relieful de detaliu, iar pe
spatii mari tectonica trece inaintea climei. (pag 73)
96) Cum se numeste echilibrul geomorfologic care

este apparent stationar(pet imp scurt), dar cu usoare
fluctuatii ciclice in timp?
- echilibrul dinamic (pag 109)
107) Cand se plaseaza etapa empirismului in evolutia

geomorfologiei?
- inceputul Evului Mediu/perioada Renasterii (pag 24)
21
108) In ce climat apare carstul golas?

- mediteranean (pag 209)
In zonele cu climat mediteranean apare ca tipic carstul golas, cu diverse
forme (atat endo, cat si exocarstice), datorita alterarii perioadelor
secetoase (cand se manifesta alterarea fizica) si umede (cand predomina
torentialitatea, siroirea si mai ales disolutia).
Geomorfologie general i petrografic

(semestrul I)
109) Ce tipuri de reliefuri sunt impuse de factorii

pasivi ai morfogenezei?
- reliefuri petrografice si structurale (pag 101, 107)
Titular curs:
Prof. univ. dr. doc. Grigore POSEA
Factori activi si pasivi ai morfogenezei:

- factori activi ai morfogenezei: reliefuri tectonice si
reliefuri de eroziune si de acumulare.
- factori pasivi ai morfogenezei: reliefuri petrografice si
reliefuri structurale. (pag 101)
Legea eroziunii diferentiale se refera la reactia diferita a
rocilor si a structurii geologice fata de eroziunea in general.
Se nasc astfel reliefuri petrografice si reliefuri
structurale. (pag 107)
ntrebri de examen (de tip gril):

Gradul de dificultate 0,6 puncte
1. Care este tiina integrat a Terrei ca planet a vieii i a
omenirii ?
a)
geomorfologia
b)
geoecologia
c)
biogeografia
d)
geografia
R.: d)
110) Categoriile formelor de relief sunt impuse de:

- marimea si geneza formelor (pag 63)
Clasificarile formelor de relief iau drept criteriu ordinul de marime al
formelor, originea (agenti si/sau procese), sau/si structura geologica.
Ordinul de marime include in fapt si o anume geneza, chiar daca aceasta
nu este mentionata.
111) In ce an a fost infiintata Societatea de Geografie
2. Geomorfologia este o stiinta despre:

a) relief
b) structura interna a pamantului
c) analiza si interpretarea hartilor
R.: a)
din Romania?
- 1875 (pag 31)
In 1875 apare Societatea Geografica Romana, cu un profil extrem de larg,
de la geologi, topografi sau climatologi la multi alti oameni de cultura, in
general.
112) Ce sunt procesele de versant?
3. Ca pozitie (dupa diferiti autori), intre stiintele Terrei

geomorfologia este catalogata ca fiind o:
a) stiinta geologica, ecologica, independenta
b) stiinta geografica, biologica, independenta
c) stiinta geologica, geografica sau independenta
R.: c)
procese
fizico-chimice
si
gravitationale,
pluviodenudarea, siroirea, torentialitatea (pag 146)
Procese dominante, in ordinul fasiilor din prima categorie de denumiri :
dezagregari, prabusiri, alterari, dezagregari, pluviodenudare, inceput de
siroire, alterari, ravenare, torentialitate, alunecari, alterare si faramitare
puternica, pluviodenudare, evacuare in solutii, siroire. Toate acestea sunt
variabile in cadrul unui versant sau al unei unitati functionale, ele fiind
repartizate relativ haotic, iar declansarea lor depinde de mai multi factori,
forte si agenti.
In functie de extinderea acestor procese si in special de siroire si procesele
gravitationale, se fixeaza limita superioara si cea inferioara a versantului.
4. Geomorfologia ca stiinta a luat nastere in urma dezvoltarii

prealabila a altor trei stiinte:
a) topografia, geologia si geografia fizica
b) astronomia, geologia, geografia fizica
c) topografia, astronomia, cartografia
R.: a)
113) Ce sunt scuturile?

- Scuturile sunt platforme precambriene usor bombate. (pag 95)
114) La ce se reduce, in esenta, Teoria lui Davis?
- eroziune (pag 71)
5. Formele de relief reprezint:

a)
roci cu o anumit grafie i metrie
b)
un spaiu aerat al scoarei terestre
c)
construcie spaial existent, cu caracter geometric, n
sau din scoara terestr
d)
construcie spaial extern n sau din scoara terestr
realizat de un agent extern
R.: c)
Teoria lui Davis sau ciclul eroziunii.
115)
Contactul dintre diferitele tipuri de regiuni morfostructurale

prezinta multe varietati, care impun si reliefuri structurale specifice.
Tipuri fundamentale de contact :
- Contactul de superpozitie se intalneste intre un scut sau un masiv vechi
ce coboara sub cuvertura unui bazin sedimentar sub care se prelungeste ca
soclu. Ca relief iau nastere depresiuni de contact, cu front de cuesta in
bazinul sedimentar si cu o suprafata exhumata in forma de glacis sub
masiv.
- Contactul de infruntare apare mai ales la marginile lanturilor alpine si
prezinta obisnuit abrupturi masive de tip falie.
- Contactul prin integrare, sau prin anexare, are loc mai ales din partea
unui lant alpin asupra unor fasii din unitatile vecine ale bazinelor de
sedimentare sau chiar de soclu. (pag 96)
6. Forma-tip (de relief) reprezint:

a)
o form real din teren
b)
o form instabil pe timp ndelungat
c)
o form-model
d)
o form care nu se repet n spaiu
R.: c)
7. Care este obiectul de studiu al geomorfologiei?
a. relieful
b. factorii interni ai Terrei
c. factorii externi ai Terrei
d. agenii i procesele geomorfologice
22
R.: a)
16. Cum mai poate fi numit geomorfologia general?
a) Introducere n geomorfologie
b) Geomorfologie planetar
c) Morfogeografie
d) Geomorfologie istoric
R.: a)
8. Cine creaz formele de relief?

a. procesele geomorfologice
b. agenii sau forele interne i externe prin procese
specifice
c. agenii externi
d. tectonica
R.: b)
17. Ce studiaz geomorfologia erozivo-acumulativ?

a) formele impuse de marile structuri ale scoarei
b) formele create de agenii i procesele externe
c) formele de eroziune
d) formele de acumulare
R.: b)
9. Categoriile principale de forme de relief se clasific dup

urmtoarele criterii:
a)
agenii externi
b)
agenii interni
c)
agenii i procesele geomorfologice i dup dimensiuni
d)
stadiul de evoluie
R.: c)
18. Cine este socotit printele geomorfologiei?

a) W. Penck
b) A. Cholley
c) G. K. Gilbert
d) W. M. Davis
R.: d)
10. Categoriile principale ale formelor de relief socotite dup

ordinul de mrime sunt urmtoarele:
a)
mari, mijlocii, mici
b)
planetare, majore, de eroziune i acumulare
c)
planetare, fluviatile, glaciare
d)
muni, dealuri, cmpii
R.: b)
19. Cum mai este cunoscut Teoria lui W. M. Davis?

a) profilul de echilibru dinamic
b) ciclul de eroziune
c) analiza sistemic
d) sisteme morfogenetice
R.: b)
11. Care sunt cele mai mari forme de relief de pe Terra (zise i
planetare)?
a) podiurile nalte i bazinele tectonice
b) munii, dealurile i cmpiile
c) munii i cmpiile
d) bazinele oceanice i continentele
R.: d)
20. Cu ce se ocup geomorfologia dinamic?

a) cu inventarierea formelor de relief
b) cu studiul proceselor actuale
c) cu analiza agenilor geomorfologici
d) cu expansiunea fundului oceanic
R.: b)
12. Unde este localizat reliefosfera?

a) la contactul dintre nucleu i astenosfer
b) la contactul dintre astenosfer i manta
c) la contactul dintre astenosfer i geosferele formate
din ap i aer
d) la contactul dintre manta i troposfer
R.: c)
21. n ce an a luat fiin Serviciul geografic al armatei, n

Romnia?
a) 1920
b) 1883
c) 1900
d) 1944
R.: b)
13. Ca tiin independent, geomorfologia, este poziionat ntre:

a) geografie fizic i paleontologie
b) geografie fizic i geografie uman i economic
c) geofizic i geografia fizic
d) geologie i geografia fizic
R.: d)
22. Cine sunt considerai ntemeietorii geomorfologiei clasice

romneti?
a) George Vlsan i Constantin Brtescu
b) Simion Mehedini i Ludovic Mrazec
c) Gregoriu tefnescu i Simion Mehedini
d) Simion Mehedini i Grigore Antipa
R.: a)
14. Care sunt principalele ramuri ale geomorfologiei?

a) geomorfologie general, geomorfologie structural,
geomorfologie climatic
b) geomorfologie planetar, geomorfologie climatic,
geomorfologie erozivo-acumulativ
c) geomorfologia general, paleogeomorfologia general,
geomorfologia regional
d) geomorfologie planetar, geomorfologie regional,
geomorfologie local
R.: c)
23. Care este biologul ce a studiat i din punct de vedere

geomorfologic Delta i lunca Dunrii?
a) Nicolae Botnariuc
b) Grigore Antipa
c) Gheorghe Mohan
d) Alexandru Beldie
R.: b)
15. Sub ce denumire mai este cunoscut paleogeomorfologia

general?
a) geografie teoretic istoric
b) geomorfologie istoric
c) geologie istoric
d) paleontologie
R.: b)
24. n ce an se nfiineaz la Bucureti prima catedr universitar

de geografie, care l-a avut ca profesor pe Simion Mehedini?
a) 1866
b) 1864
c) 1910
d) 1900
R.: d)
23
33. Cum se numete scara timpului geologic, n care s-a derulat

istoria reliefului actual?
a) scara morfosculptural
b) scara temporo-spaial
c) scara morfocronologic
d) scara tipologic
R.: c)
25. Care este cea mai reprezentativ sintez de geomorfologie

general a Romniei?
a) Relieful Romniei, 1974, Gr. Posea, N. Popescu, M.
Ielenicz
b) Geomorfologia Romniei, 1973, P. Cote
c) Elemente de morfogeografie teoretic regional, 1977,
V. Mihilescu
d) Lucrri geografice despre Romnia, 1981, vol. I,
Emm. de Martonne
R.: a)
34. Care sunt factorii principali dar pasivi ai morfogenezei?

a) rocile i structurile geologice
b) agenii i procesele geomorfologice
c) rocile i agenii geomorfologici
d) procesele geomorfologice i structurile geologice
R.: a)
26. n ce an s-a nfiinat Asociaia Geomorfologilor din Romnia

(A.G.R.), cu sediul la Bucureti?
a) 1990
b) 1985
c) 2000
d) 1944
R.: a)
27. Care a fost primul preedinte,
Geomorfologice din Romnia?
a) Emil Vespremeanu
b) Ion Mac
c) Nicolae Popescu
d) Grigore Posea
R.: d)
ales,
al
35. Spaiul general al morfogenezei se numete:

a)
Terra
b)
reliefosfera
c)
atmosfera
d)
astenosfera
R.: b)
Asociaiei
36. Geologia abordeaz geomorfologia ca:

a)
disciplin tiinific
b)
metod de studiu a geologiei
c)
ca tiin auxiliar
d)
ca parte a geologiei structurale
R.: b)
28. Care sunt agenii externi care creeaz relief?

a) vntul, apa curgtoare, furtunile/uraganele
b) ghearii, apa curgtoare, epirogeneza
c) apa curgtoare, marin, ghearii, apa subteran,
vieuitoarele, vntul, omul
d) apa curgtoare, ghearii, vieuitoarele, cutremurele
R.: c)
37. Geomorfologia este tiin geografic pentru c:

a)
se ocup de modelarea reliefului de ctre agenii externi
b)
relieful este parte i suport al mediului geografic
c)
relieful este obiect al geomorfologiei
d)
ambele sunt tiine ale Terrei
R.: b)
29. Care este categoria sau familia formelor de relief, cu caracter

specific, create de apele curgtoare?
a) relieful fluviatil
c) forme de eroziune diferenial
d) geomorfologia vilor
R.: a)
38. Ce este paleogeomorfologia general.

a)
disciplina care se ocup cu istoricul geomorfologiei
b)
disciplina care se ocup cu evoluia actualelor peisaje
geomorfologice
c)
disciplina care se ocup cu stadiile de evoluie ale
formelor de relief
d)
disciplina care se ocup cu succesiunea glaciaiunilor
cuaternare
R.: b)
30. Cum mai sunt numii agenii interni, care creeaz mediu
propice aciunilor agenilor externi?
a) factori exogeni
b) fore tectonice
c) factori pasivi
d) factori structurali
R.: b)
39. Prin ce a contribuit topografia la nchegarea geomorfologiei?

a)
prin realizarea de hri topografice pentru suprafee tot
mai mari
b)
prin realizarea de hri geologice
c)
prin cartografierea proceselor geomorfologice
d)
prin tipizarea tuturor formelor de relief
R.: a)
31. Cum se numete echilibrul geomorfologic care este aparent

staionar (pe timp scurt), dar cu uoare fluctuaii ciclice n timp?
a) echilibru staionar
b) echilibru metastabil
c) echilibru dinamic
d) echilibru n declin
R.: c)
40. Unde sunt specifice meandrele nctuate?

a) n cmpiile de nivel de baz
b) n areale montane i de podi
c) n cmpiile de subsiden
d) n delte
R.: b)
32. Care sunt autorii scrii morfocronologice a evoluiei teritoriului

Romniei (1973)?
a) Grigore Posea i Nicolae Popescu
b) Grigore Posea i Lucian Badea
c) Tiberiu Morariu i Ion Mac
d) Grigore Posea i Valeria Velcea
R.: a)
41. Care sunt elementele principale ale teraselor?

a) suprafaa structural i capetele de strat
b) frontul i fruntea
c) podul i fruntea
R.: a)
24
42. Cine a scris lucrarea Cmpia Romn (1915)?

a)
C. Brtescu
b)
S. Mehedini
c)
G. Vlsan
d)
Al. Dimitrescu-Aldem
R.: c)
d)
R.: a)
51. Care sunt limitele spaiului geomorfologic?

a)
suprafaa inferioar a reliefosferei i baza atmosferei i
hidrosferei
b)
epiderma terestr i limita inferioar a mediului
geografic
c)
limitele sale coincid cu limitele spaiului geologic
R.: a)
43. Ce lucrare a constituit un moment de vrf al geomorfologiei

romneti moderne, socotit de V. Mihilescu cea mai
reprezentativ sintez de geomorfologie genetic a Romniei?
a)
Cmpia Romn (G. Vlsan)
b)
Relieful Romniei (Gr. Posea et al.)
c)
Alpii Transilvaniei (Emm. de Martonne)
d)
Geomorfologia Romniei (Gr. Posea)
R.: b)
52. Care sunt tipurile de timp-geomorfologic?

a)
istoric, paleogeografic
b)
geologic, contemporan, instantaneu
c)
geologic, istoric, contemporan, instantaneu
d)
vechi, mediu, actual
R.: c)
44. Cum se dispun terasele eustatice n profil longitudinal?

a) n foarfec
b) paralele
c) convergente spre avale
d) convergente spre amonte
R.: d)
45. Prerea formulat
continentelor este:
a)
teorie
b)
ipotez
c)
concepie
d)
concept
R.: b)
forele climatice care creeaz relief
53. Care sunt rezultatele morfologice ale proceselor premergtoare

eroziunii?
a) dizolvarea, hidratarea, oxidarea
b) meteorizarea, bioalterarea, carbonatarea
c) ptura de alterri i dezagregri i forme minore de
relief
d) alunecri, prbuiri, terase
R.: c)
de A. Wegener asupra translaiei
54. Care sunt procesele generale dezvoltate de agenii externi?

a) dezagregarea, alterarea, dizolvarea
b) eroziunea liniar, lateral i regresiv
c) eroziunea, transportul, acumularea
d) dezagregarea, nivaia, abraziunea
R.: c)
46. Cine a formulat Teoria general a sistemelor?

a)
Summerfield
b)
Devis
c)
Bertalanffy
d)
Charley
R.: c)
55. Care este caracteristica de baz a reliefului?

a) mrimea formelor de relief
b) altimetria
c) nlimea peste nivelul oceanului
d) topografia
R.: b)
47. Ce se nelege prin sistem de eroziune?

a)
orice agent sau proces care creeaz o form de relief
b)
asocierea n complex a unor factori i procese
geomorfologice externe care determin o morfologie nrudit i
forme solidare unele cu altele
c)
asocierea formelor petrografice i structurale
d)
asocierea formelor azonale
R.: b)
56. Care este criteriul cel mai simplu folosit prioritar pentru
clasificarea formelor de relief?
a) ordinul de altitudine
b) geneza
c) ordinul de mrime
d) stadiul actual de evoluie
R.: c)
48. Care dintre sistemele enumerate mai jos sunt morfoclimatice?

a)
sistemele
carstice, sistemul deertic, sistemul
mediteranean
b)
sistemul glaciar, sistemul deertic, sistemul alpin
c)
sistemul de versant, de interfluviu, de lunc
R.: b)
57. Ce loc (ordin) de mrime ocup continentele i bazinele

oceanice n schema clasificrii formelor de relief din cursul de
Geomorfologie (Scara cu 7 ordine)?
a) I
b) II
c) III
d) IV
R.: c)
49. Sistemele morfogenetice sunt determinate de:

a)
zonele i tipurile de clim
b)
etajele climatice
c)
orice fel de mediu care poate impune un relief specific
organizat sistemic
d)
procesele geomorfologice
R.: c)
58. La ce se reduce, n esen, Teoria lui Davis?

a) la sistemul de eroziune cuaternar
b) la formarea peneplenei
c) la rentinerirea reliefului
d) la generalizarea a trei stadii de evoluie a reliefului:
tineree, maturitate, btrnee
R.: d)
50. Ce sunt agenii geomorfologici:

a)
medii materiale ncrcate cu energie, care atac rocile i
transport materiale
b)
mecanisme i modaliti prin care se creeaz relief
c)
forele tectonice care creeaz relief
59. Cum se mai numete Teoria lui Penck?
25
a) Teoria ciclului eroziunii

b) Teoria treptelor de piemont
c) Teoria peneplenei
d) Teoria pediplenei
d) mezozoice, teriare, alpine

R.: c)
69. Ce reprezint orogenele sub aspect geografic i geologic?
a) dealuri i podiuri formate pe cea mai subire scoar
continental
b) aliniamente montane de vulcani
c) lanuri montane, cu scoara granitic i sedimentar, ambele
puternic cutate
d) lanuri de masive montane hercinice
R.: c)
R.: b)
60. Cine a elaborat teoria pediplenei?
a) A. Chelley
b) W. Davis
c) L. King
d) I. Bdel
R.: c)
70. Care sunt principalele orogene dominante n peisajul actual al

Terrei?
a) lanurile montane Alpino-himalaian i cel vest-American
b) lanul Circumpacific, irul arcurilor est-Pacifice
c) lanurile Himalaian, Carpatic, Alpin
R.: a)
61. Care sunt noiunile fundamentale n Teoria pediplenei?

a) peneplen, piemont
b) pediplen, versant
c) pediplen, glacis
d) pediment, inselberg, pediplen
R.: d)
71. Ce reprezint oceanele sub aspect geografic?

a) gropi planetare umplute cu ap
b) scoar bazaltic
c) ntinderi de ap minus platforma continental
R.: a)
62. Cine a elaborat Teoria morfoclimatic?

a) W. Penck
b) L. King
c) K. Markov
d) A. Chorlley
R.: d)
72. Ce este curba hipsografic a reliefului Terrei?

a) grafic ce indic numai altitudinile maxime i minime ale Terrei
b) grafic cu principalele trepte altimetrice ale suprafeei Terrei
c) grafic ce indic altitudinea medie a uscatului i cea a fundului
oceanelor
d) grafic ce separ domeniul continental de cel oceanic
R.: b)
63. Care sunt cele trei geosfere interne ale Terrei?

a)
mezosfera, astenosfera, litosfera
b)
nucleul, astenosfera, scoara
c)
nucleul, astenosfera, litosfer
d)
nucleul, mantaua, scoara
R.: d)
73. Care sunt plcile majore ale Terrei?

a) Euroasitic, African, Pacific, Indian
b) Euroasiatic, African, America de Nord, America de Sud,
Antarctic, Indo-australian, Pacific de Est, Pacific de Vest
c) European, Asiatic, Atlantic, Pacific, American, Antarctic
R.: b)
64. n care geosfer este localizat gravitaia i magnetismul

terestru?
a)
n manta
b)
n nucleu
c)
n scoar
d)
n astenosfer
R.: b)
74. Ce reprezint rifturile?

a) contactul dintre dou plci care se apropie una de alta
b) planul de nclecare dintre dou plci
c) planul care separ scoara oceanic de cea continental
d) despicturi ale litosferei situate ntre dou plci care se
deprteaz
R.: d)
65. Din care geosfer face parte astenosfera?

a)
din reliefosfer
b)
din litosfer
c)
din manta
d)
din scoar
R.: c)
75. Ce este planul Benioff?

a) planul de subducie dintre dou plci care execut micri de
apropiere
b) planul de la care dou plci se deprteaz
c) planul de separare dintre ocean i continent
d) planul de contact realizat de faliile transformante
R.: a)
66. Care sunt pturile ce compun scoara terestr?

a)
bazaltic, sedimentar, continental
b)
bazaltic, granitic, sedimentar
c)
granitic, oceanic, de orogen
d)
bazaltic, oceanic, de platform
R.: b)
67. Scoara oceanic se compune preponderent din:
a)
scoara granitic i bazaltic
b)
scoara granitic i de platform
c)
scoara bazaltic
d)
scoara bazaltic i de orogen
R.: c)
76. Ce este o dorsal oceanic?

a) partea inferioare a unui rift
b) platouri sau cmpii suboceanice foarte adnci
c) o larg bombare a fundului oceanic format de-o parte i de alta
a riftului
d) fie a fundului oceanic cu magnetism remanent
R.: c)
68. Ce vrste au platformele morfostructurale?

a) caledonice, hercinice, alpine
b) precambriene, mezozoice, teriare
c) precambriene, caledonice, hercinice
77. Care sunt factorii activi ai morfogenezei?

a) factorii interni i cei climatici
b) factorii interni i cei externi
26
c) factorii interni i antropici

R.: b)
85. Caracterele specifice climatice i de peisaj ale zonei

periglaciare:
a) temperaturi medii de sub 0 C; procese fluviatile
intense; alterri
a)
temperaturi medii de 0 la 2C; nghe-dezghe;
dezagregri; pergelisol
c) temperaturi medii de -2C; gheari; vrfuri piramidale
d) temperaturi medii de 6C; eroziune fluviatil; terrarossa
R.: b)
78. Ce tipuri de reliefuri sunt impuse de factorii pasivi ai

morfogenezei?
a) reliefuri glaciare i periglaciare
b) reliefuri fluviatile
c) reliefuri petrografice i structurale
d) reliefuri rezultate prin procese de versant
R.: c)
79. Cine impune legea zonalitii?
a) temperatura i vegetaia
b) clima i sfericitatea Terrei
c) temperatura, precipitaiile i tipul de roc
d) altitudinea i vegetaia
R.: b)
86. Caracteristicile climatice i de peisaj ale zonei mediteraneene:

a) dou anotimpuri (iarna ploioas); morfogenez
accelerat; culturi de citrice
b) patru anotimpuri; dezagregri iarna; pergelisol
b)
dou anotimpuri (vara ploioas); sol bogat n
humus; pduri de conifere
d) dou anotimpuri; alterare; prezena ierburilor nalte;
eroziunea eolian
R.: a)
80. Prin ce se impune n relief legea zonalitii (devenind

morfoclimatic)?
a) prin realizarea de reliefuri structurale i petrografice
b) prin impunerea proceselor de eroziune
c) prin impunerea zonal a modului de combinare i
dominare a proceselor i agenilor geomorfologici
d) prin accelerarea eroziunii i acumulrii
R.: c)
87 Care sunt denumirile etajelor morfoclimatice?

a) foioase, conifere, alpin
b) de deal, de podi, de munte
c) temperat, periglaciar, glaciar
d) taiga, tundr i glaciar
R.: c)
81. Caracterele specifice climatice i de peisaj ale zonelor aride

sunt:
a) lipsa apei i vegetaiei; aciunea eolian
b) lipsa vegetaiei; forme ale eroziunii glaciare
c) lipsa apei; prezena molisolului;
d) prezena coniferelor; existena unui sezon ploios,
torenial
R.: a)
88. Cine difereniaz efectul eroziunii unui proces, n aceeai zon

sau etaj, de la un loc la altul?
a) tipul de roc i de structur
b) tipul de climat
c) cantitatea de precipitaii
d) gradul de acoperire cu vegetaie
R.: a)
82. Caracterele specifice climatice i de peisaj ale zonelor glaciare

sunt:
a) temperaturii medii de 2 grade Celsius; alterarea
chimic
b) temperaturi medii sub zero grade; gheari, eroziune
glaciar;
d)
temperaturi medii care oscileaz n jurul valorii de zero
grade Celsius; alterarea chimic
d) temperaturii medii sub 10 grade; eroziune eolian;
coli de stnc; mri de pietre
R.: b)
89. Ce tipuri de reliefuri specifice creeaz eroziunea diferenial?

a) reliefuri glaciare i periglaciare
b) reliefuri petrografice i structurale
c) reliefuri dezvoltate pe calcare
d) reliefuri de tip arid i semiarid
R.: b )
90. Unde se afl plasat nivelul de baz al unui agent morfologic?
a) la limita sa inferioar de aciune
b) la limita medie de aciune
c) pe toat suprafaa sau altitudinea pe care acioneaz
d) depinde de roca n care acioneaz
R.: a)
83. Caracterele specifice climatice i de peisaj ale zonei

ecuatoriale:
a) dominarea pdurii; dezagregare; sol bogat n humus
b) prezena a patru anotimpuri; o ptur groas de
dezagregri
c) umezeal i cldur tot anul; alterare puternic; pdure
i terenuri rocate
d) lipsa vegetaiei forestiere; transport fluviatil grosier
R.: c)
91. Care sunt tipurile de nivel de baz, dup extinderea spaial?

a) oceanic, fluviatil, lacustru
b) general oceanic, regional, local
c) general, naional, regional
d) general, naional, local
R.: b)
84. Caracterele specifice climatice i de peisaj ale zonelor

temperate:
a) 4 anotimpuri; pdure; humus bogat; despduriri; step
b) 2 anotimpuri; peisaj nemodificat antropic
c) 3 anotimpuri; sol srac n humus; peisaj transformat
prin deseleniri
d) 2 anotimpuri; prezena vegetaiei cu frunze venic
verzi
R.: a)
92. Ce ageni geomorfologici au nivele de baz specifice?

a) rurile; ghearii; apele stttoare
b) rurile; ghearii; apele subterane
c) vegetaia, omul
R.: a)
93. Cnd o form de relief atinge maxim de echilibru?
a) cnd nceteaz eroziunea
b) cnd predomin eroziunea
27
c) cnd exist un echilibru ntre factorii interni i cei
103. Alunecarile de teren sunt poteniale si active acolo unde

conlucreaza trei factori:
a) materiale argiloase, apa si utilizare irationala a
terenurilor
b) argila, apa si lipsa covorului vegetal
c) panta, apa si materiale argiloase
R.: c)
externi
d) cnd se realizeaz forma tip
R.: d)
94. Rolul de control al climei asupra proceselor geomorfologice
este dat de:
a) tipurile de clim i de schimbrile climatice
b) intensitatea vantului
c) temperatura aerului
R.: a)
104. Elementele principale ale unei alunecari sunt:

a) rpa de desprindere, corpul alunecarii, jgheabul de
alunecare si patul de alunecare
b) rpa de desprindere, corpul alunecarii, fruntea
alunecarii si panta
c) nisa, corpul alunecarii, fruntea alunecarii si curgerea
noroioasa
R.: a)
95. Care dintre nivelele de teras au fost denumite terase reper, n

Romnia?
a) 20 m i 210 m
b) 5-7 m i 260 m
c) 30-35 m i 90-110 m
d) 50-55 m i 150 m
R.: c
105. Dupa poziia punctului de declanare a alunecarii exista 2

tipuri:
a) consecvente si obsecvente
b) de versant i de vale
c) detrusive i delapsive
R.: c)
96. Care dintre formele de relief, dupa mrime, sunt de ordinul III
(n scara cu 4 ordine)?
a) vai, piemonturi, terase
b) vai, glacisuri, torenti
c) vai, terase, crovuri
R.: a)
106. Pluviodenudarea se impune prin:

a) denudarea pturii de dezagregri
b) eroziunea linear pe pant
c) izbire, splare i transportul materialelor pe panta
R.: c)
97. Care dintre formele de relief, dupa mrime, sunt de ordinul IV

(n scara cu 4 ordine)?
a) doline, terase, vi
b) crovuri, ogae, lapiezuri
c) hunie, con de dejectie, piemont
R.: b)
107. Ordinea crescatoare a formelor rezultate din curgerea linear a

apei de ploaie pe versantii este:
a) ravena, ogaul, rigola
b) ogaul, rigola, ravena
c) rigola, ravena si ogaul
R.: c)
98. Lanturile de munti formai prin subducie sunt localizate la:

a) marginile pasive ale unei placi
b) marginile active (continentale)
c) att la marginile pasive ct i la cele active.
R.: b)
108. Nivelul local de baza al unui rau afluent este dat de:
a) colectorul direct (planul la gura de varsare)
b) cea mai apropiata mare
c) Oceanul Planetar
R.: a)
99. Munii cutai iau natere prin trei tipuri de mecanisme:

a) subductie, obductie si coliziune
b) subducie si vulcanism
c) subductie i expansiunea fundului oceanic
R.: a)
109. Albia minora reprezinta:

a) talvegul
b) lunca
c) jgheabul de scurgere la debite medii
R.: c)
100. Epirogeneza reprezint miscarii lente:

a) de nlare (pozitive)
b) de coborare (negative)
c) alternante
R.: a)
110. Ce sunt terasele fluviatile:

a) trepte din cadrul unui versant rezultate prin procese de
versant
b) trepte formate prin eroziune diferentiala
c) foste lunci ramase ca trepte prin adancirea raului
R.: c)
101. Procesele de eroziune, transport si acumulare sunt influentare

de trei nivele de baz:
a) planetar, zonal si regional
b) planetar, regional si continental
c) general, regional si local
R.: c)
111. Conurile de dejectie au o structura:

a) haotica
b) uniforma dar cu materiale coluroase
c) incrucisata, lenticulara sau torentiala
R.: c)
102. Care tipuri de roci au o mobilitate iniiala favorabil

deplasrilor:
a) rocile putin coezive (nisipul, argila, pietriul)
b) rocile coezive
c) rocile vulcanice
R.: a)
112. Piemonturile sunt:

a) conuri de dejectie de dimensiuni mari
b) cmpii aluviale constituite la poala muntilor
c) suprafee puin nclinate numite i glacisuri
R.: b)
28
113. Prabusirilor sunt de doua tipuri:

a) de blocuri, de roci necoerente
b) de mase si aglomerari de blocuri
c) individuale, de masa
R.: c)
123. Care sunt principalele forme de sufoziune in loess?

a) hornuri, palnii, torenti noroiosi
b) avene, crovuri, lapiezuri, trovanti, padine
c) hornuri, palnii, hrube, tunele
R.: c)
114. Formele rezultate in urma repetatelor prbuiri individuale

sunt:
a) conuri de grohotis, mri de pietre, piemonturi
b) conuri de grohotis, eluvii
c) conuri de grohotis, glacisuri de grohotis
R.: c)
124. Numii procesul principal care realizeaza relief carstic?

a) dizolvarea
b) alterarea chimica
c) dezagregarea
R.: a)
115. Retragerea cascadelor se realizeaza prin:

a) eroziune in adancime
b) eroziune regresiva
c) eroziune laterala
R.: b)
125. Care sunt formele din categoria exocarstului?

a) pesteri, avene, chei, defilee, sali, conducte
b) stalactite, stalagmite, gururi, perle de caverna
c) lapiezuri, doline, uvale, polii, humuri, chei si alte
tipuri de vai
R.: c)
116. Principalele trei elemente ale vii sunt:

a) albia minora, albia majora, malurile
b) fundul de vale, versanii, interfluviile
c) albia minora, albia majora, meandrele
R.: b)
126. In ce climat apare carstul golas?

a) climat rece
b) climat temperat
c) climat mediteranean
R.: c)
117. Captarile de meandru se realizeaza prin:

a) eroziune regresiv
b) eroziune frontal
c) autocaptare si prin alipire
R.: c)
Gradul de dificultate 0,4 puncte
118. Care sunt principalele proprietati morfologice ale rocilor?

a) duritatea, masivitatea, omogenitatea, greutatea,
porozitatea, plasticitatea
b) duritatea, masivitatea, omogenitatea, permeabilitatea,
solubilitatea, porozitatea, plasticitatea
c) duritatea, masivitatea, omogenitatea, textura, culoarea,
solubilitatea, plasticitatea
R.: b)
1. Care factor (sau factori) formeaz baza mediilor geografice

a)
relieful
b)
vegetaia i clima
c)
relieful i clima
d)
apa i relieful
R.: c)
2. Geomorfologia regionala studiaza:
a) reliefurile planetare grupate pe forme ale reliefului
suboceanic si de uscat
b) reliefurile concrete existente n unele regiuni sau
unitati ale suprafeei terestre
c) reliefurile din zonele climatice
R.: b)
119. Care este procesul geomorfologic principal care impune relief

granitic tipic?
a) dezagregarea
b) alterarea
c) carbonatarea
R.: b)
3. Analiza morfometric i morfografic se refer la:

a)
analiza genetic a formelor de relief
b)
analiza metric i grafic a suprafeelor topografice sau a
formelor de relief
c)
analiza proceselor geomorfologice
d)
analiza tipurilor de forme de relief
R.: b)
120. Care sunt formele specifice reliefului granitic?

a) grohotisuri, creste, pereti verticali
b) varfuri piramidale, coloane, arena granitica
c) masive granitice, capatani de zahar, blocuri sferoidale,
arena granitica, taffoni
R.: c)
121. Care sunt formele de relief specifice conglomeratelor?
a) masive montane, coloane, turnuri, babe, sfincsi,
piramide cuafate
b) masive, abrupturi in trepte, versanti lini, lunci largi
c) podisuri, pesteri, gavane, crovuri, padine
R.: a)
4. Paleogeomorfologia se ocupa cu:

a) studiul fosilelor, datarea si repartitia acestora
b) evolutia actualelor peisaje geomorfologice conform
unei scari morfocronologice
c) evolutia in timp a formelor de relief sub impulsul
deplasarii axei polilor
R.: b)
122. Ce proprietati morfologice are nisipul?

a) mobilitate si permeabilitate
b) duritate si omogenitate
c) eterogenitate si plasticitate
R.: a)
5. Structura sistemic a formei de relief reprezint:

a)
organizarea specific i corelat a funciilor
b)
modul de aranjare al stratelor geologice n cadrul formei
c)
conturul geometric exterior al formei
29
R.: a)
a. climatul care a generat formele actuale de relief

b. formele reliefului glaciar
c. formele de relief specifice zonelor i etajelor climatice
d. formele de relief rezultate prin meteorizaie
6. n funcie de evoluia stadial a unei forme de relief aceasta

poate fi:
a)
n tranziie spre forma-tip, form-tip, n conservare,
martor
b)
activ i martor
c)
n conservare i activ
d)
n tranziie i martor
R.: a)
R.: c)
15. Care este scopul general al geomorfologiei inginereti?
a) regionarea geomorfologic
b) proiecte i soluii tehnice n amenajarea teritoriului
c) geneza formelor de relief
d) metode i procedee de cercetare folosite n geomorfologie
R.: b)
7. Ce reprezint formele de relief?

a. numai rezultatul aciunii agenilor externi
b. numai rezultatul aciunii agenilor interni
c. construcii spaiale ale/n scoara terestr cu caractere
geometrice
d. ondulri regulate ale suprafeei terestre
R.: c)
16. Cnd a aprut, n mod empiric, primele noiuni de

geomorfologie?
a) la nceputul secolului al XX-lea
b) n feudalism
c) n antichitate
d) la sfritul secolului al XV-lea
R.: c)
8. Categoriile formelor de relief sunt impuse de:

a)
mrimea i geneza formelor
b)
structura formelor
c)
stadiile de evoluie a formelor
R.: a)
17. Unde au fost localizate preocuprile de amenajare a teritoriului

ale lui Leonardo da Vinci (1452-1519) ?
a) n zona Vulcanului Vezuviu
b) n Cmpia Padului
c) n zona Vulcanului Etna
d) n jurul oraului Roma
R.: b)
9. n ce categorii genetice sunt incluse formele mijlocii i mici de

relief?
a. de eroziune i de acumulare
b. tectonice i eroziune
c. de eroziune i transport
d. de transport i de acumulare
R.: a)
18. Ce concept geomorfologic creeaz inginerul italian Surell?

a) profilul de echilibru al rurilor
b) retragerea versanilor paralel cu ei nii
c) eroziunea regresiv
d) captrile fluviatile
R.: a)
10. Care este funcia principal a reliefosferei n cadrul Terrei?

a) schimb de materie i energie ntre exteriorul hidrogezos i interiorul Terrei
b) de a crea forme de relief
c) de a diversifica formele de relief
d) de a genera fore externe care s creeze forme de relief
R.: a)
11. Ce rol atribuie V. Mihilescu reliefului
Morfogeografiei (geografia reliefului)?
a) suport i element al mediului
b) suport al mediului
c) element al mediului
d) obiect al geografiei
R.: a)
19. n ce secol au aprut primele dou concepte tiinifice privind

relieful i de ctre ce fel se specialiti?
a) n secolul al XIX-lea, una de ctre geologi i alta de ingineri
b) n secolul al XVIII-lea, una de ctre geologi i alta de
geografi
c) n secolul al XVII-lea, una de ctre ingineri i alta de
geografi
d) n secolul al XIX-lea, una de ctre geologi i alta de
geografi
R.: a)
n studiul
20. Care este esena Scrii geomorfocronologice spaial i

temporar?
a) scar temporalo-spaial a genezei formelor de relief
b) scar temporalo-spaial a nivelelor de eroziune
c) scar temporalo-spaial a proceselor geomorfologice
d) scar temporalo-spaial a formelor de relief care
compun actualul peisaj geomorfologic
R.: d)
12. Ce problematic abordeaz geomorfologia general?

a. geneza formelor de relief
b. repartiia spaial a formelor
c. descrierea, geneza, evoluia i clasificarea formelor
d. ierarhizarea taxonomic (planetare, majore, mijlocii i mici)
R.: c)
13. Ce studiaz geomorfologia regional?
a) formele mici i mijlocii de relief (de eroziune i
acumulare)
b) formele de relief create de un anumit agent
geomorfologic
c) regionarea geomorfologic
d) reliefurile concrete, pe regiuni sau/i uniti
geomorfologice
R.: d)
21. Care este paradigma recomandat n cadrul Congresului

geomorfologilor de la Tokio (2001)?
a) introducerea modelelor matematice n geomorfologie
b) analiza pe baza aerofotogramelor
c) ntoarcerea la studiile i cartrile de teren
d) utilizarea pe scar larg a tehnicilor G.I.S.
R.: c)
22. n ce an a fost nfiinat Societatea de Geografie din Romnia?
a) 1944
b) 1900
14. Care este obiectul geomorfologiei climatice?
30
c) 1880
d) 1875
c)
d)
R.: a)
R.: d)
31. Ce tipuri de date speciale cuprinde cartografierea

geomorfologic detaliat?
a)
conturul formelor, scara, cote, ruri, denumiri
b)
morfometrice, morfogenetice i pante
c)
conturul formelor, date morfometrice, morfogenetice,
structurale i cronologice
d)
topografice i geologice
R.: c)
23. Care este conceptul teoretic emanat n Romnia asupra

evoluiei generale a reliefului?
a) ciclul geografic
b) evoluia paleomorfologic real refcut pe baza
cartrilor la teren
c) teoria pediplenei
d) teoria tectonicii globale
R.: b)
32. Pe ce baz s-a cldit geomorfologia modern romneasc?

a)
pe studiile lui S. Mehedini
b)
pe multe studii de teren i abordarea concret a tuturor
problemelor puse de relief
c)
pe teoria lui W. Penck, pe cartrile asistate de calculator
d)
pe hrile topografice
R.: b)
24. Cum sunt definite pe scurt procesele geomorfologice?

a) ageni morfogenetici externi
b) mecanisme (fizice, chimice i mecanice prin care se
atac rocile spre a crea relief)
c) fore de modelare a suprafeei topografice
d) elemente climatice
R.: b)
33. Cnd i unde a avut loc primul simpozion de geomorfologie n

Romnia?
a)
Bucureti, 1943
b)
Iai, 1964
c)
Braov, 1971
d)
Cluj-Napoca, 1990
R.: c)
25. Ce se nelege prin timp geomorfologic?

a) scara geocronologic
b) timpul geologic care ncepe de la aciunea factori
interni i pn la nceputul aciunii factorilor externi
c) timpul de realizare a unei forme sau uniti de relief
d) scara morfocronologic
R.: c)
34. Care dintre enumerrile de mai jos sunt, toate, noiuni?

a)
Vale, deal, valea Dunrii
b)
Versant, teras, deal
c)
Terra, continent, Ciuca
d)
Peisaj, eroziune
R.: b)
26. Ce conine, n ordine, legenda (scara) regionrii

geomorfologice?
a) regiuni, uniti, subregiuni, subuniti
b) domeniu, regiuni, uniti, subuniti
c) macroregiuni, regiuni, subregiuni, subuniti
d) domeniu, uniti, subdomeniu, subuniti
R.: b)
35. Definiia teoriei geomorfologice este:

a)
ansamblu de cunotine concrete asupra reliefului unei
regiuni
b)
o presupunere sau o explicaie provizorie a reliefului care
nu se bazeaz pe nici un fapt concret
c)
ansamblu de cunotine teoretice formulate pe scurt
asupra unei singure forme de relief
d)
ansamblu de cunotine noionale i conceptuale
ordonate sistemic i bazate pe unele realiti care ofer o descriere
i o explicaie a reliefului Tereei.
R.: d)
27. Cum se numete harta realizat de Grigore Posea i Lucian

Badea n anul 1984?
a) Romniaregionare fizico-geografic
b) Romniarepartiia proceselor geomorfologice actuale
c) Romniageografie fizic
d)
Romniaunitile
de
relief
(Regionarea
geomorfologic)
R.: d)
28. Care sunt factorii interni ai morfogenezei?
a) totalitatea energiilor, micrilor, proceselor sau
fenomenelor care se produc sau se manifest n interiorul i la baza
litosferei
b) rocile, tectonica i structurile geologice
c) structurile geologice, tectonica i insolaia
d) energiile interne, agenii i procesele geomorfologice
R.: a)
29. Cnd se plaseaz etapa empirismului n
geomorfologiei?
a)
n Antichitate
b)
n Evul Mediu
c)
n Antichitate i pn n secolul XVII inclusiv
d)
n perioada Renaterii
R.: c)
n perioada Renaterii
n timpul marelui Leonardo da Vinci
36. Definiia paradigmei n geomorfologie:

a)
model sau mod de abordare a reliefului perceput de
cercettori la un moment dat, sau ntr-o etap
b)
sistem de principii n cercetarea reliefului
c)
metodologia de studiu a reliefului
d)
legi fundamentale aplicate n cercetarea reliefului
R.: a)
evoluia
37. Ce se nelege prin sistem-form?
a)
geometria i morfometria elementelor care compun o
form i raporturile dintre ele
b)
curgerile de energie i materie din interiorul formelor
c)
raporturile dintre intrrile i ieirile de energie i materie
din cadrul formei
d)
relaiile dintre forme i stadiile lor de evoluie
R.: a)
30. Cnd au avut loc nceputurile geomorfologiei tectonice?

a)
n Secolul luminilor (sec. XVIII)
b)
n secolul lui Newton
31
38. Ce condiii trebuie s ndeplineasc un model geomorfologic?

a)
s fie complex i identic ca mrime cu relieful
reprezentat
b)
s evidenieze structura reliefului reprezentat
c)
s fie reprezentat la scara real a terenului
d)
s fie analog sistemului sau formelor reprezentate i s
aib aceleai caracteristici
R.: d)
46. De ce schimbrile climatice sunt importante pentru relief?

a) modific zonal i etajat procesele i agenii
geomorfologici
b) suprapun depozite fluviatile peste areale montane
c) accelereaz eroziunea lateral
d) realizeaz mai rapid profile de echilibru
R.: a)
39. Definiia factorului geomorfologic:

a)
orice element, cauz, condiie etc. care determin apariia
sau evoluia unui proces geomorfologic
b)
orice aspect al naturii n micare perceptibil prin simuri
c)
modul de manifestare al proceselor geomorfologice
d)
modul de manifestare al agenilor geomorfologici
R.: a)
47. Ce sunt procesele geomorfologice?

a) totalitatea mecanismelor prin care se creaz relief
b) mediile naturale
c) agenii interni i externi
R.: a)
48. Care sunt treptele taxonomice ale clasificrii formelor de relief
cel mai des utilizate?
a) relieful major, morfoclimatic
b) forme medii i minore
c) continente, muni, dealuri, cmpii
d) forme planetare, majore, medii i minore
R.: d)
40. De ce scara geomorfologic este o noiune fundamental n

geomorfologie?
a)
indic treptele spaiale ale reliefului
b)
indic vrsta i structura formelor
c)
formeaz
baza
clasificrii
formelor,
evoluiei
paleomorfologice i alegerea metodelor de studiu
d)
indic ncadrarea n timp a proceselor geomorfologice
R.: c)
49. Care este cea mai joas treapt din curba hipsografic (metric)
a Terrei?
a) gropile abisale
b) abruptul continental
c) platforma oceanic
d) riftul
R.: a)
41. Peisajul geomorfologic se definete astfel:

a)
topografia unui teritoriu extins ca suprafa
b)
reliefuri disparate cu geneze diferite
c)
tipuri sau familii de forme de relief xu extinderi repetate
pe acelai teritoriu
d)
procesele geomorfologice care afecteaz unele locuri sau
regiuni
R.: c)
50. Ce ncearc s indice, n esen, Teoria lui W. Penck?

a) raportul dintre roc i eroziune
b) interdependena dintre factorii interni i externi,
exprimat n forma versanilor
c) multiplicarea formelor de relief
d) originea inselbergurilor
R.: b)
42. Care sunt efectele morfologice ale energiilor interne ale Terrei?
a) geoidul, tectonica global, formele planetare, formele
majore .a.
b) geoidul, reliefurile climatice
c) vulcanism, hipsometrie global, reliefurile de eroziune
i acumulare
d) procesele de meteorizare, epirogeneze
R.: a)
51. Care sunt prile principale ale geomorfologiei n Concepia

morfoclimatic (dup Choley)?
a) structural, climatic, azonal
b) petrografic, genetic
c) morfolimatic, etajat
d) structural, fluviatil
R.: a)
43. Cum se definete hipsometria global?

a) curba sau graficul hipsometric al munilor, podiurilor
i cmpiilor
b) curba care indic altitudinea medie a principalelor
trepte de relief ale suprafeei topografice a globului
c) graficul care prezint repartiia suprafeelor ocupate de
reliefuri majore
d) diagrama care prezint toate tipurile de relief
R.: b)
52. n ce const concepia evoluiei paleogeomorfologice?

a) n aplicarea unei scheme teoretice generale a evoluiei
pentru orice tip de relief
b) n cartarea i refacerea evoluiei reale a reliefului
actual
c) n cartografierea geomorfologic a unui teritoriu
d) n refacerea evoluiei reliefului dup hri topografice
R.: b)
44. Care sunt procesele de versant?

a) fluviatile
b) fizico-chimice, gravitaionale
c) acumularea fluviatil
d) eroziunea lateral
R.: b)
53. Care sunt aspectele principale de relief care fac obiectul

analizei unei suprafee topografice?
a) reeaua de vi
b) curbele de nivel
c) morfografia i morfometria
d) interfluviile i curbele de nivel
R.: c)
45. Care sunt procesele generale specifice agenilor externi?

a) radiaia solar, gravitaia
b) tasarea, sufoziunea, pluviodenudarea
c) eroziunea, transportul, acumularea
d) eoliene, antropice, vulcanice
R.: c)
54. Ce nseamn, pe scurt, analiza morfogenetic?

a) procesele de versant
b) forele interne care creeaz relief
32
c) procesele de deplasare pe pante

d) procesele i agenii care au creat formele actuale de
c) 880 m i -3.000 m
d) 500 m i -7.000 m
R.: c)
relief
R.: d)
64. Cine a conturat prima dat teoria tectonicii globale?

a) A. Wegener i H. Hess
b) Challanger i Dietz
c) Fukao i Davis
d) R.S. Dietz i H. Hess
R.: d)
55. ntre ce adncimi se localizeaz nucleul Terrei?

a)
ntre minus 2900-6400 km
b)
c)
d)
R.: a)
65. Ce este o fie de acreie?

a) o fie a fosei oceanice
b) horsturi sau grabene perpendiculare pe rift
c) segmente ntre dou falii tranformante
d) o fie de expansiune a fundului oceanic, paralel cu riftul i cu
magnetism remanent specific
R.: d)
56. Care dintre sferele de mai jos este vscoas?

a)
mantaua superioar
b)
litosfera
c)
scoara
d)
astenosfera
R.: d)
57. Discontinuitatea Mohorovi separ:
a)
mantaua de scoar
b)
litosfera de nucleu
c)
ptura sedimentar de manta
d)
astenosfera de ptura sedimentar
R.: a)
66. Care sunt tipurile principale ale pturii tampon suprapuse

suprafeelor de echilibru?
a) roca in situ, vegetaia
b) grohotiurile, solul, apa
c) pturi de aluviuni, de alterri, de sol
d) solul, roca mam
R.: c)
58. Ct % din scoara terestr ocup continentele sub aspectul

structurii geologice?
a)
29%
b)
59%
c)
71%
d)
40%
R.: b)
67. Ce este curba morfodinamic?

a) suma unor profile topografice
b) rezultanta evoluiei pe secvene genetic diferite a
reliefului, n timp, materializat ntr-un profil
c) rezultanta succesiunii unor forme de relief
d) o curb care indic schematic o form bombat de
relief
R.: b)
59 Ce caracteristici are scoara de tip platform?

a) este rigid, compus din roci metamorfozate, acoperite
de sedimentar necutat
b) este mai nou ca orogenul, domin rocile plastice
c) este de tip bazaltic
R.: a)
68. Care este altitudinea medie la care ncepe etajul glaciar n zona
temperat?
a) 3000 m
b) 1500 m
c) 7000 m
d) 500 m
R.: a)
60. Ce sunt scuturile?

a) masive montane de tip horst
b) platforme cu strat sedimentar foarte gros
c) platforme hercinice cu strat sedimentar subire
d) platforme precambriene care nu au nveli sedimentar continuu
R.: d)
69. Care este cauza etajrii reliefului?

a) caracteristicile climatice zonale
b) asperitile suprafaei topografice
c) tectonica ce ridic munii
d) eustatismul negativ
R.: c)
61. Ce continente au existat, n ordinea vechimii, naintea celor

actuale?
a) Laurasia, Gondwana, Pangeea
b) Pangeea, Laurasia, Gondwana
c) Pangeea, America, Gondwana
d) Laurasia, Pangeea, Euroasia
R.: b)
70. Care este nivelul de baz al ghearilor?

a) limita zpezilor venice
b) nivelul de baz planetar
c) nivelul de baz regional
R.: a)
62. Ce continente desprea oceanul Tethis?

a) Pangeea de Laurasia
b) Pangeea de Gondwana
c) Laurasia de Gondwana
d) Gondwana de Antarctica
R.: c)
71. Care este categoria general de eroziune care domin n cadrul

tutror etajelor?
a) eroziunea glaciar
b) eroziunea de versant
c) eroziunea torenial
d) deplasrile uscate lente
R.: b)
63. Care sunt, n ordine, media altitudinilor continentale i media

adncimilor oceanice?
a) 8848 m i -11.034 m
b) 300 m i -5.000 m
72. Care sunt denumirile etajelor n Mexic?

a) cald, temperat, rece, periglaciar, glaciar
33
b) de stejar, de fag, de conifere, stepa alpin

c) inferior, mediu, superior
d) caliente, templada, fria, gelada
R.: b)
82. Creepingul se manifesta printr-o:
a)
infinitate de miscari scurte si individuale a fiecarui
element din patura de alterari
b) glisare a paturii superficiale in perioadele de dezghet
pe un pat inghetat
c) deplasare lenta concomitent a elementelor fine din
patura de alterari
R.: a)
R.: d)
73. Ce cauz (lege/for) impune efectul morfologic al pantei?
a) nclinarea foarte mare
b) orientarea versanilor
c) gravitaia
d) eroziunea rurilor
R.: c)
83. Deraziunea se manifest pe o structur de tip:

a) tabular
b) monoclinal
c) pe orice tip de structura
R.: b)
74. Ce procese domin cnd panta este mai nclinat?

a) eroziunea lateral
b) tasarea i sufoziunea
c) alunecrile de teren
d) evacuarea materialelor i favorizarea de noi
dezagregri i alterri
R.: d)
84. Cum poate fi definit versantul ca entitate geomorfologic

principal:
a) ca suptafa de racord ntre interfluviu si vale sau
ntre munte (podi) i o suprafa vecin mai joas
b) ca panta
c) ca orientare
R.: a)
75. Cum se numete faza descendent a piemonturilor caracterizat

prin dezvoltarea afluenilor laterali ai rurilor longitudinale?
a) desprinderea piemontului de munte
b) fragmentrii longitudinale
c) fragmentrii transversale
R.: c)
85. Care sunt cauzele aparitiei versantilor?

a) conditiile climatice si roca
b) debitul raului si adancirea vailor
c) tectonice si adancirea vailor
R.: c)
76. Cum mai este denumit legea echilibrului n geomorfologie?

a) dinamica proceselor de albie
b) transportul nentrerupt
c) tendin spre echilibru
d) eroziune regresiv
R.: c)
86. Ce forme au versanii daca exista o ridicare accelerata urmata

de o adancire similara a vaii?
a) convexi
b) concavi
c) rectilini
R.: a)
77. Care este prima faz a evoluiei ascendente n formarea

piemonturilor?
a) cmpia piemontan
b) glacisul aluvial
c) conuri de dejecie individuale
R.: c)
87. Daca ridicarea si adancirea vailor sunt uniforme iau nastere

versanti:
a) sub forma de trepte
b) rectilini
c) concavi
R.: b)
78. Materialele scoarei de alterare au rezultat n urma proceselor:

a) de disoluie
b) fizice i chimice
c) de tasare i sufoziune
R.: b)
88. La baza crui versant in retragere se formeaza:

a) piemontul
b) conul de dejectie
c) glacisul de eroziune
R.: c)
79. Care sunt toate fortele motrice care determina deplasarea

materialelor pe pante:
a) greutatea maselor si oscilatiile de temperatura
b) panta, coeziunea rocilor si greutatea maselor
c) greutatea maselor, modificarilor de volum, panta,
coeziunea rocilor, frecarea si vegetatia
R.: c)
89. Cum se numesc formele care inconjoara circular martorii de

eroziune?
a) pedimente
b) piemonturi
c) glacis de grohotis
R.: a)
80. Cauzele alunecarilor de teren sunt grupate astfel:

a) potentiale si premergatoare
b) premergatoare si declansatoare
c) potentiale, premergatoare si declansatoare
R.: c)
90. Care sunt categoriile ce compun morfo-hidrografie:

a) bazin de receptie si afluentii
b) statice si dinamice
c) albie minora si albie majora
R.: b)
81. O alunecare poate fi catalogata, dupa viteza de deplasare, ca

fiind brusca daca:
a) se deplaseaza cu 1-2 metri pe ora
b) se deplaseaza cu peste 2 metri pe ora
c) se manifesta sub forma unei prabusiri care ulterior
gliseaza
91. Cum se numeste forta care este consumata de rau pentru

eroziune:
a) forta bruta
34
b) gravitatia
c) forta neta
c) piemontul din vestul Carpailor Orientali

R.: a)
R.: c)
102. Etapele de evolutie ale unui geosinclinal spre munte sunt:
a) de scufundare, de inversiune (cutare i nchidere) i de
orogen
b) de ridicare si de cutare
c) de scufundare si de sedimentare
R.: a)
92. Meandrele incatusate mostenite, ce apar in arealele montane

sunt:
a) meandre vechi care si-au schimbat pozitia de multe ori
b) cele pstrate pe toata adancimea vaii
c) create de rau numai la un nivel superior fa de cel
actual
R.: b)
103. Miscarile orogenetice sunt cele care:

a) ridica lent continente
b) creeaza dorsale si fose
c) cuteaza si ridica lanturi montane
R.: c)
93. Care sunt cauzele formarii tereselor fluviatile?

a) tectonice, eustatice si climatice
b) climatice si structurale
c) structurale si petrografice
R.: a)
104. Scoarta de alterare-dezagregare este alcatuita din:

a) elementele dezagregate de dimensiuni mari
b) acumulari de detritus si elemente fine
c) materiale rotunjite
R.: b)
94. Cum se numesc vaile transversale care au existat si inaintea

ridicarii segmentului montan traversat:
a) epigenetice
b) supraimpuse
c) antecedente
R.: c)
105. Tipul zonal de scoarta de alterare terra rossa este tipic

climatului:
a) temperat oceanic
b) temperat continental
c) mediteraneean
R.: c)
95. Vaile formate initial pe roci moi dupa care s-au impus si in
rocile mai dure subiacente se numesc:
a) epigenetice
b) antecedente
c) de captare
R.: a)
106. Dezagregarea rocilor metamorfice si magmatice au ca rezultat

urmatatoarele forme reziduale de relief:
a) nivele de eroziune, inseuari, doline
b) custuri, abrupturi, suprafete de nivelare
c) colti, ancuri, varfuri piramidale, custuri, creste de
cocos
R.: c)
96. Captarea laterala are loc:

a) in campiile piemontane
b) intre doua rauri ce curg paralel
c) intre doua rauri cu direcii de curgere opus
R.: b)
97. Unde sunt localizate campiile de nivel de baza:
a) la marginea oceanului sau a unor lacuri mari
b) la margine muntilor vechi
c) la contactul regiunilor inalte cu cele de campie
R.: a)
107. Bilantul morfogenetic este reprezentat de raportul dintre doua

categorii de forte:
a) componenta paralela pantei i componenta normala
b) gravitatie i componenta normala
c) componenta normala i fortele motice
R.: a)
98. Ce subtip de meandre se regasesc in cadrul meandrelor

divagante:
a) compuse
b) incatusate
c) autogene
R.: a)
108. Dupa raportul cu structura geologica, alunecarile de teren pot

fi:
a) consecvente, obsecvente, asecvente
b) consecvente, subsecvente, verticale
c) subsecvente, consecvente, orizontale
R.: a)
99. Ce este popina:

a) insula din interiorul belciugului
b) o depresiune de tasare
c) o dolina
R.: a)
109. Fazele si formele evolutiei ascendente ale piemontului sunt:

a) conuri de dejectie individuale, trena de grohotis,
piemont
b) conuri de dejectie individuale, trena de grohotis, glacis
aluvial
c) conuri de dejectie individuale, glacis aluvial, piemont
R.: c)
100. Ce este lunca?

a) patul de meandrare al unui rau (albia majora)
b) jgheabul care erpuiete longitudinal pe fundul albiei
minore
c) jgheabul de scurgere la ape medii
R.: a)
110. Ce sunt taffonii?

a) excavatiuni in granite formate de apele curgatoare
b) mici excavatiuni semisferice create prin alterarea
cauzata de apa de ploaie stationata
c) mici blocuri sferoidale
R.: b)
101. Care este cel mai bine pastrat piemont din Romnia ?
a) Piemontul Getic
b) Piemontul Moldav
35
111. Care sunt procesele care ataca in

conglomeratele?
a) dizolvarea liantului i dezagregarea
b) siroirea, alunecarile de teren
c) alterarea, prabusirile
R.: a)
mod
deosebit
R.: d)
121. Ce este talvegul?
a) jgheab ngust longitudinal pe fundul albiei minore
b) fost lunc
c) albia major
d) glacis de acumulare
R.: a)
112. Ce caracteristic morfologic dominant are argila?

a) devine plastica in contact cu apa
b) este macrogeliva
c) este o roca solubila
R.: a)
113. Care sunt tipurile principale genetice de nisip?
a) fluviatil si periglaciar
b) marin si de lunca
c) marin si eolian
R.: c)
114. Care procese geomorfologice specifice actioneaza in loess?
a) tasarea i deraziunea
b) sufoziunea i solifluxiunea
c) tasarea i sufoziunea
R.: c)
115. Care sunt reliefurile majore formate pe calcare, prin procese
complexe?
a) lapiezuri, doline, padine
b) massive, platouri, bare, vai de tip defileu, chei
c) pesteri, avene, alunecari de teren
R.: b)
116. Ce sunt uvalele?
a) depresiuni rezultate prin ingemanarea mai multor
doline
b) palnii adanci formate prin disolutie
c) depresiuni tectonice in calcare
R.: a)
117. Ce sunt tecurile sau vrtacii?
a) polii
b) doline
c) uvale
R.: b)
118. Ce sunt sohodoalele?
a) vai in fund de sac
b) vai n areale calcaroase care au apa numai la ploi
torentiale
c) vai in trepte antitetice
R.: b)
119. Unde se gasesc calcare in Romania?
a) Muntii Bihor, Padurea Craiului, Muntii Trascaului,
Podisul Mehedinti
b) Muntii Aninei, Muntii Semenic, Muntele Mare,
Muntii Caliman
c) Podisul Sucevei, Podisul Getic, Campia Transilvaniei,
Campia Romn
R.: a)
120. Care sunt principalele forme de acumulare fluviatile?
a. deltele, terasele, luncile, conurile de dejecie
b. conurile de dejecie, terasele, insulele, luncile
c. albia minor, albia major, popine, terase
d. conurile de dejecie, glacisuri, piemonturi, cmpii de
nivel de baz
36

Geomorfologie Generala Si Petrografica 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geomorfologie Generala Si Petrografica 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEO_2_GMGP_1

Paleogeomorfologia se ocupa cu:

Geomorfologia este o stiinta despre:

Geomorfologia este stiinta despre relief sau reliefosfera.

Ca pozitie (dupa diferiti autori), intre

Paleogeomorfologia generala, cunoscuta la unii autori

Geomorfologia ca stiinta a luat nastere

Pozitia geomorfologiei intre stiintele Terrei. Exista

Aceste conditii sunt legate de dezvoltarea prealabila a altor

In conceptele si ipotezele lui W. M.

Geomorfologia generala (globala) este

De retinut ca Davis pune accent pe peisajul geomorfologic

In analiza geomorfologica a lui W.

Geomorfologia generala abordeaza sub forma de modele

A. Penck emite ideea evolutiei paleogeomorfologice, baza

Geomorfologia regionala studiaza:

Intemeietorii geomorfologiei romanesti

Geomorfologia regionala studiaza reliefurile concrete, pe

La acestia se poate adauga si Al. Dimitrescu-Aldem, care a

- formarea a doua tipuri de scoarta:1) - oceanica;

Agentii care vehiculeaza variate

In 1990 s-a creat si Asociatia Geomorfologilor din Romania,

Principalii factori morfogenetici ai

Procesele dezvoltate de agenti:

Factor geomorfologic. Este un concept foarte larg care

Rolul de control al climei asupra

Schimbarile climatice (si relieful) prezinta o importanta

Factorii interni modeleaza scoarta

Clasificarile categoriilor si formelor

Factorii interni include totalitatea energiilor, miscarilor,

Clasificarile facute pana acum iau drept criteriu ordinul de

Ordinul de marime al formei sau

Factorii interni realizeaza doua tipuri

De principiu deci, forma include si geneza si structura.

Formele de relief (dupa marime) de

Efectele proceselor si energiilor interne se fac simtite, din

Formele de relief de ordinul I (megarelief, forme planetare

Teoria lui W. Penck presupune in

Formele de relief (dupa marime) de

Formele de relief de ordinul II ( forme majore sau tectonostructurale).

Printre formele de relief,

Teoria treptelor de piemont (W. Penk, 1924). Penk

Formele de relief de ordinul III (erozivo-acumulative,

Printre formele de relief, dupa

Retragerea versantilor paralel cu ei

Teoria ciclului eroziunii a lui Davis

Teoria lui L. King sau a plediplenei. L. King admite, si el,

Teoria lui Davis, sau ciclul eroziunii, prezinta in esenta o

PIEMONT - Form de relief situat la contactul unor muni cu o cmpie

PEDIPLEN - Cmpie de eroziune foarte neted, format la

INSELBERG - munte din regiunile tropicale sau de deert, rmas izolat

Conceptia evolutiei paleomorfologice porneste de la

muntii cutati, iar in al doilea, marginea continentala se

Muntii cutati iau nastere prin trei

Analiza geomorfologica cuprinde trei

Geneza lanturilor montane:

Care sunt miscarile importante

Analiza geomorfologica (continentala):

Litosfera se compune din 8 placi

Tipuri de miscari ale scoartei terestre si ale nivelului

Litosfera este formata din calote semisferice, care au fost

Lanturile de munti cutati, prin

Epirogeneza afecteaza regiunile de

In cadrul geodinamicii placilor, un rol important aparte il