Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Obiceiuri Si Traditii de Nunta
Obiceiuri Si Traditii de Nunta
pe drum cu hore. In zilele noastre, acest obicei se mai tine in mediul rural, in general,
ca si zestre se da mobila, aparate electrocasnice, ustensile de bucatarie.
Chemarea la nunta
Chemarea la nunta presupune invitarea oamenilor la nunta. Acest obicei se
face in diferite momente si in multe moduri, in functie de obiceiul locului.
In Moldova, chemarea la nunta este facuta de vornici, de miri si socri. Inainte
de strabate tot satul, mirii fac niste bilete de instiintare dupa ce s-au logodit, apoi joi
sau sambata ei incaleca pe cai si merg la toti satenii sa-i invite la nunta. Si in
Moldova se obisnuieste sa se mearga cu plosca si daca omul vine, bea din plosca.
In zilele noastre, foarte putini se imbraca in costume nationale si umbla cu
plostele prin sat pentru a invita oamenii la nunta. Modernele cartoane frumos
colorate si desenate au cam luat locul acestui frumos obicei.
Obiceiuri in sambata dinaintea nuntii
Obiceiurile de pregatire a nuntii incep de miercuri cand, in Moldova se cerne
faina, iar joi, la socrul mare se cheama fete si flacai si se face pasatul(mcintur
mare de grune de porumb sau de mei) pentru sarmale.
Sambata, dupa ce se chema la nunta, acasa la mireasa sau la mire se jucau
vedrele(veche unitate de msur a capacitii, folosit pentru lichide, echivalent cu
circa zece ocale -astzi cu circa 10 litri), o hora facuta de flacai si fete. Se dansa
pana la miezul noptii. Pe urma se punea masa si continuau sa joace. Mirele era
barbierit, apoi mireasa il stropea pe fata cu apa si busuioc. In decursul serii mirii
faceau schimb de plocon, adica mireasa lua hainele mirelui si mirele pe cele ale
miresei. Parintii acorda mirilor iertaciune si ei pleaca in casa, nu iau parte la
petrecere.
In unele locuri ale Moldovei, petrecerea era tinuta la mire acasa. Mireasa
trebuia sa vina inca de sambata acasa la mire unde si innopteaza pana a doua zi.
Daca mireasa era in alta localitate, vineri se tinea o petrecere la mireasa si
apoi era adusa cu alai acasa la mire, unde soacra o asteapta cu apa si miere.
Costumul ceremonial de nunta
Gateala miresei
Se facea duminica la pranz. Luau parte fete, rude, si alte persoane apropiate.
Nasa o impodobea, iar fetele tineau oglinda si pieptanele. Pe langa nasa mai erau si
alte rude ale miresei si prietene. Nasii erau cei care aduceau gateala miresei.
Mireasa era pieptanata de o fata cu mama si tata in viata. Lamaita si voalul i le
punea nasa. Voalul se punea inainte de cununia religioasa, nu mai devreme.
Se canta cantecul miresei. De obicei plangeau ca la mort cand se imbraca
mireasa din cauza ca se despartea de surori, de parinti. In timp ce mireasa era gatita
in casa, afara in curte se jucau hore, sarbe. Insemme specifice purtate de mireasa:
cununita din flori naturale si voal, margele pe frunte, carpa(marama) lunga de
borangic cu coronita.
Dupa masa mare nasa dezvelea mireasa si ii punea batic pe cap. Nasa ii lua
voalul , ii despletea coada si si ii impletea doua cozi pe care le infasura in coc.
La gat daca aveau, purtau salba de galbeni, margele, bratara la mana.
Daca nunta era iarna mireasa purta scurteica de postav, suman, sau dulama de
considerata o mancare deosebita). O femeie sau soacra aducea o gaina mare prajita
frumos impodobita cu beteala, flori, cu spice de grau in cioc si pe langa ea diverse
fructe. Se juca un dans si apoi se duce la nas, care o si cumpara in mod simbolic;
apoi o rupea si o impartea celorlalti meseni. Daca era o nunta bogata atunci se
aducea un purcel de lapte sau un curcan. Acest ritual se facea la sfarsitul mesei,
atunci cand se da darul. Strigatul darului se facea de catre un lautar, un vornic sau
de nas. Primul care dadea banii era nasul, care trebuia sa dea si cel mai mult. Urmau
socrii mari, care promiteau casa, bani, animale, etc. mesenii dadeau ce aveau: de la
bani, la animale, cereale, lucruri pentru casa (carpete, perne, asternuturi etc.). Dupa
ce nasul ii strangea, ii aseza intr-o batista, punea sare peste ei si ii dadea miresei,
care le saruta mainile.
Mireasa dadea daruri nasilor (camasi cusute de ea, stergare din borangic,
perne etc.), socrilor mari (imbracaminte si incaltaminte) iar mesenilor, in functie de
importanta stergar sau o batista cusuta de ea. Soacra mare ii da la randul ei daruri
miresei: camasi, costum national, macat(cuvertur de ln, de bumbac etc. (cu
desene); scoar sau covor care se pune pe perei.), foaie de scoarta, perne, etc.
La randul sau mirele ofera daruri socrilor mici; pentru soacra mica un cojoc.
Spre dimineata se face deshobodarea miresei de catre nuna si cateva rude. Ii
se da voalul jos si ii se pune o basma sau o marama ca simbol al femeii maritate si
renuntarea la feciorie. Si mirele este imbracat in haine obisnuite de catre nun.
Astazi meniul s-a schimbat, nu se mai striga darul, mirii stau in capul mesei
impreuna cu nasii, iar muzica si dansurile nu prea mai sunt aceleasi, insa alte
obiceiuri cum ar fi gaina nasului, furatul miresei, deshobodarea miresei s-au pastrat
in multe locuri.
Obiceiuri dupa nunta
Dupa nunta exista traditia ca tinerii casatoriti sa se duca la masa la socrii mici
si la nasi cu diferite daruri constand in primul rand din feluri alese de mancare
intocmai ca la nunta.
In Moldova proaspetii insuratei merg la parintii miresei pe Calea primara cu
bors de gaina, friptura, galuste, cu rachiu si cu prajituri, joia sau la o saptamana dupa
cununie. In schimb, deseori, mireasa primeste zestrea(plapumi, perne, paturi, toale,
covoare s.a.)
Cu aceleasi daruri, cam tot la o saptamana se merge la nasi - parintii spirituali,
pe omenie. Nasul este cel care trebuie respectat toata viata de catre familia
cununata. In acest fel, mirele si mireasa sunt datori sa-l ajute pe nas la muncile
agricole chemati sau nechemati si sa mearga cu plocoane in vizita, la onomastici sau
la marile sarbatori de peste an.