Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Breviar Logica Si Argumentare
Breviar Logica Si Argumentare
3. DEFINIREA
3.1. Definirea este operatia logica prin care redam caracteristicile unui obiect sau notiuni,
caracteristici ce-l deosebesc de toate celelalte obiecte sau notiuni.
Definitia consta in reconstituirea notiunii, astfel incat sa fie precizate extensiunea
(sfera) si intensiunea (continutul, intelesul ) acesteia.
!!! Definiia este rezultatul operaiei de definire.
1
Termenul de argumentare este folosit cu acelai sens, de inferen sau raionament, dei n anumite situaii
nseamn a gsi premisele unei propoziii pe care o susinem. Altfel spus, trebuie s (ne) susinem teza (concluzia),
gsindu-i temeiuri (premise, probe).
A=fotbalist
A
b) Definitie prea ingust, cnd B are extensiunea mai mic, mai ngust, dect cea a lui A
(raport de ordonare, A este termen gen , B termen specie).
Ex. Sportiv este prin definiie persoana care a ctigat concursuri olimpice.
A=sportiv
A
Unii jurnalisti sunt oameni care public la gazeta, unii oameni care public la gazet sunt
jurnalisti, ntre A i B nu este un raport de identitate ci unul de ncruciare.
4. Definitia trebuie sa fie clara si precisa (inteligibila). Adic sa nu fie exprimat in limbaj
obscur, echivoc sau figurat si s nu se complice fr rost, cum este cazul definitiilor:
Meseria=df bratara de aur
Cainele=df cel mai bun prieten al omului.
4.1 Clasificarea este operatia logica prin care notiunile (obiectele) sunt ordonate si grupate,
dupa diferite criterii, in diferite clase ( din ce in ce mai generale).
Diviziunea este operatia logica prin care descompunem genul in speciile sale, clasele
mari n clasele mai mici care o compun. Este operaia invers clasificrii.
Ex. Clasa formele de reliefse divide n: a) munti b) dealuri c) podiuri d) cmpii . Criteriu
utilizat: nlimea formelor de relief fat de nivelul mrii.
Clasificarea presupune trei elemente:
1. elementele clasificarii adic notiunile ce vor fi supuse operatiei de clasificare si care
formeaza obiectul clasificrii.
2. clasele, respectiv notiunile obtinute ca rezultat al clasificarii.
3.criteriul clasificarii adica proprietatile pe baza carora se realizeaza gruparea elementelor in
clase sau formarea genului din speciile sale.
Ex: 1.Elementele clasificarii sunt: nr. pare i impare
2.Clasa obtinuta in urma clasificarii: numere naturale.
3.Criteriul sau fundamentul clasificarii: criteriul divizibilitii cu 2.
Explicatie: Pe baza criteriului divizibilitii cu 2, cele dou clase, a nr. pare i nr, impare au
fost clasificate ntr-o clas mai general, cea a numerelor ntregi.
Operaia invers clasificrii, diviziunea, presupune ca din clasa mai general a numerelor
ntregi, pe baza aceluiai criteriu, s obinem dou clase mai mici, a numerelor pare i impare.
4.2
Regulile clasificrii
1. ntr-o clasificare trebuie s existe cele trei elemente ale clasificrii; elementele care se
clasific, clasele obinute i criteriul clasificrii.
2. Clasificarea trebuie s fie complet toate obiectele din universul clasificrii trebuie s fie
repartizate n clasele formate; clasificarea nu trebuie s lase rest.
Eroarea logic ce decurge din nerespectarea acestei reguli este eroarea clasificrii incomplete. De exemplu, o
clasificare a vertebratelor care ar omite clasa psrilor ar fi incomplet.
3. Pe fiecare treapt a clasificrii, ntre clasele obinute trebuie s existe numai raporturi de
opoziie (contrarietate sau contradicie). Altfel spus, un element al clasificrii trebuie s
intre ntr-o clas i nu n dou.
4. Pe aceeai treapt a clasificrii, fundamentul clasificrii trebuie s fie unic.
5 Asemnrile dintre obiectele aflate n aceeai clas trebuie s fie mai importante dect
deosebirile dintre ele (regula omogenitii). Altfel spus, ceea ce caracterizeaz obiectele unei
clase trebuie s fie mai important dect ceea ce le difereniaz.
Ex. Nu putem aeza n aceiai clas petii cu delfinii sau balenele, deoarece asemnrile sunt mai puin
importante dect deosebirile
5. TERMENII
Un termen este un cuvnt sau un grup de cuvinte prin care se exprima o notiune, adic
intelesul termenului si care se refer la unul sau mai multe obiecte cu existen real sau ideal.
Un termen este o sintez ntre forma lingvistic (cuvnt) i forma logic (noiune).
5.1
- Ansamblul notelor caracteristice unei clase de obiecte constituie coninutul sau intensiunea unui
termen. A explicita coninutul, intensiunea unui termen presupune a rspunde la ntrebarea: Ce
nseamn termenul X?,
Ex: intensiunea, coninutul termenului numr par este numr divizibil cu 2
- Totalitatea membrilor clasei de obiecte, grupai dup criteriul nsuirilor comune, formeaz sfera
sau extensiunea acelui termen. A preciza sfera, extensiunea, unui noiuni presupune un rspuns la
ntrebarea: La ce se refer termenul X?
Ex: extensiunea, sfera, termenului numr par este totalitatea numerelor divizibile cu 2
Raportul dintre intensiune i extensiune este un raport de variaie invers.
Cu ct coninutul devine mai bogat, iar sensul termenului mai bine determinat, cu att se ngusteaz
sfera termenului (obiectele care corespund ntrutotul descrierii mai bogate n caliti sunt din ce n ce
mai puin numeroase) i invers.
Ex: a) 1 om 2(om) alb 3european 4romn 5pitetean . Crete intensiunea, scade extensiunea
A = celibatar
B = barbat necasatorit
b. Raport de ordonare
A = manual de logica
B = manual
B
A = pisica
B = mamifer
A = specie=termen subordonat
B = gen=termen supraordonat
c. Raport incrutisare
A = elev
B = sportiv de performanta
A
A = roman
B = inginer
A = campie
B = deal
b. Raportul de contradicie
B
A
A = om
B = non-om
( In afara unui univers de discurs)
A = legal
B = ilegal
A
B
A = numar par
B = numr impar
6.
PROPOZIIILE CATEGORICE
3. Copula adica verbul de legatura dintre subiectul logic si predicatul logic care poate fi
afirmativ sau negativ (de obicei prin verbul a fii).
4. Cuantorii care sunt:
a. universali prin intermediul carora se exprima extensiunea subiectului in totalitatea saEx: Toi, toate, niciunul, niciuna, oricare,--Niciun stejar nu este pom fructifer.
Singulari prin care se exprima unicitatea subiectului si tocmai din acest motiv sunt
inglobati in cuantori universali. Ex: un,o, eu, acesta . -- Acest creion este albastru
b. Particulari prin care se exprima doar partial extensiunea subiectului.
Ex unii, unele.Unii elevi sunt abseni
6.2 TIPURI DE PROPOZIII CATEGORICE
Propozitiile categorice se impart dupa urmatoarele criterii:
A. CANTITATE desemneaz nr. obiectelor din extensiunea subiectului.
1. Universale extensiunea subiectului este luata in totalitatea sa. (toi, toate, niciunul,
niciuna, oricare, un,o, eu, acesta. )
2. Particulare insemnand ca extensiunea subiectului a fost luata doar partial (unii, unele).
Simbol
Formulare standard
universal afirmativ:
SaP
Toi S sunt P
universal negativ:
SeP
Nici un S nu este P
SiP
Unii S sunt P
particular
afirmativ:
particular negativ:
SoP
Unii S nu sunt P
a.
Dou propozitii categorice se afla in raport de contradictie daca nu pot fi nici adevarate si
nici false in acelasi timp si sub acelasi raport.
SaP (1) SoP(0)
SoP(1) SoP(0)
SaP(0) SaP(1)
SoP(0) SaP(1)
SaP este contradictoria lui SoP, i invers. SeP este contradictoria lui SiP i invers.
b. Raport de contrarietate; intre SaP-SeP
SiP este subcontrara lui SoP, iar SoP subcontrara lui SiP
d. Raport de subalternare ntre SaP- SiP i SeP-SoP
In acest caz universala poarta denumirea de supraaltern, iar particulara, denumirea de
subaltern.
SaP(1) SiP(1)
SiP(0) SaP(?)
SiP(1) SaP(?)
SiP(1) SaP(?)
7. TIPURI DE INFERENE
Inferena este operaia logic prin care derivm o propoziie (concluzie) din alte propoziii (premise).
I. n funcie de gradul de generalitate al concluzei n raport cu premisele distingem dou mari
categorii de inferene;
1. Inferene deductive n cadrul crora concluzia are cel mult acelai grad de generalitate ca al
premiselor din care a fost obinut.
2. Inferene inductive caracterizate prin:
a) Concluzia este mai general dect oricare din premise
b) Concluzia rezult cu probabilitate chiar dac premisele sunt adevrate
II. Inferenele deductive, n funcie de numrul premiselor, pot fi:
1. Inferene deductive imediate-au o singur premis din care se obine direct, imediat, o
singur concluzie ( ex: conversiunea, obversiunea)
2. Inferene deductive mediate- au cel puin dou premise din care se obine concluzia
(ex; silogismul).
Conversiunea i obversiunea
Sap
SeP
SiP
SoP
8.2 CONVERSIUNEA
S-P c P-S
convertenda
conversa
Conversiunea este inferena prin care se schimb funciile termenilor unei propoziii
categorice, prin trecerea de la premis la concluzie.
Ex.: Dac Unii studeni sunt poei, atunci Unii poei sunt studeni.
SaP---c PiS
Conversiuni valide;
1. SaP---c.a. PiS (conversiune prin accident)
2. SeP ---c PeS
3. SeP ---c.a SoP (conversiune prin accident)
4. SiP ---c. SiP
Precizri:
a) SoP nu se convertete valid deoarece ncalc legea distribuirii termenilor.
- + - +
SoP---c PoS
Ex: Din falsitatea prop. SaP: Toi elevii sunt persoane contiincioase, obinem adevrul
conversei PiS: Unele persoane contiincioase sunt elevi.
8.3. OBVERSIUNEA
S-P--- Snon-P
obvertend obvers
Obversiunea este inferena imediat prin care, dintr-o propoziie dat numit
obvertend, este derivat o alt propoziie obversa, de aceeai cantitate, dar de calitate opus
fa de propoziia iniial, avnd acelai subiect logic, iar ca predicat contradictoriul predicatului
din propoziia iniial.
Ex. Dac Toate mamiferele sunt vertebrate, atunci Nici un mamifer nu este nevertebrat.
Obversiunile valide ale propoziiilor categorice:
1. SaP---o. Se nonP
2. SeP---o. Sa nonP
3. SiP---o. So non P
4. SoP---o. Si nonP
Premisa (obvertenda) i concluzia (obversa) sunt echivalente logic, adic au aceiai
valoare de adevr.
9. SILOGISMUL
9.1 Silogismul si structura lui
Silogismul categoric este tipul fundamental de
inferen
deductiv
mediat
alctuit
din
numai
trei
3. Termenul mediu. redat simbolic prin litera "M", apare exclusiv la nivelul
premiselor.
Exemplu ;
9.2
Dintre aceste patru figuri silogistice, prima a fost numita figura perfect, pentru
urmatoarele motive:
b). formula aii - 3 corespunde unui mod silogistic de figura a treia, redat
explicit de schema de inferent de mai jos ;
Exist, in total, 256 de moduri silogistice. dar dintre acestea doar 24 sunt
logic-corecte (valide) - cte 6 in fiecare figura silogistic. Este util reinerea
celor 6 moduri silogistice valide din figura 1, pentru a construi premisele unei
propoziii cu rol de concluzie : aaa-1, aai-1, eae-1, eao-1, aii-1, eio-1; Celelalte
moduri silogistice valide sunt :
precizarea
schemei
de
inferent
si
modului
care
ii
corespunde ;
Exemplu,
PeM
MaS
SeP
(modul eae-4)
Iat si un exemplu de mod silogistic valid. Fie modul aii-1, cruia ii corespunde
schema de inferent de mai sus, alturi de care apare diagrama rezultat prin
aplicarea metodei Venn. Din aceast diagram se observ c, reprezentand exclusiv
premisele modului dat, a rezultat automat reprezentarea concluziei sale: concluzia
este o propozitie de forma SiP careia, dup metoda Venn, ii corespunde un x plasat
in portiunea de intersectie dintre S si P.
Pentru a nu intampina dificultati in aplicarea metodei diagramelor
Venn, se va tine
seama de urmtoarele precizari:
(a) Pentru realizarea reprezentarii grafice a unei premise, se iau in consideratie
numai cercurile care corespund notiunilor prezente in structura acelei premise
(ignorm prezena celui de-al treilea cerc n cadrul fiecrei reprezentri);
(b) Daca una din premise este o propozitie particular, aplicarea metodei Venn
incepe obligatoriu prin reprezentarea grafic a premisei universale;
(c) Dac ambele premise sunt universale, iar concluzia este o particular, dup
ce a fost realizat reprezentarea grafic a ambelor premise si inainte de a incerca
s citim concluzia in poriunea de intersecie a celor trei termeni rmas
P(adevrat)
Q(adevrat)
11.
PARTEA a II-a
Subiecte din variante de bac rezolvate:
Subiectul 1.
Se dau urmtoarele propoziii:
1. Unele visuri nu devin realitate.
2. Nicio emisiune de tiri nu este neinteresant.
3. Unii elevi din clasa a XII-a sunt viitori studeni.
4. Toate prjiturile sunt gustoase.
Cerine:
A. Precizai formula propoziiei 2.
Subiectul 2.
Se dau urmtoarele propoziii:
1. Toi trandifirii roii sunt plcui privirii.
2. Puine metode didactice sunt inovative.
3. Niciun coleg de camer nu-mi este prieten.
4. Relativ puine fotografii nu sunt prelucrate pe calculator.
A. Precizai formula propoziiei 2.
B. Construii, att n limbaj formal ct i n limbaj natural, contrara propoziiei 1 i contradictoria
propoziiei 3.
C. Aplicai explicit operaiile de conversiune i obversiune, pentru a deriva conversa i obversa
corecte ale fiecreia dintre propoziiile 1 i 2, att n limbaj formal, ct i n limbaj natural.
D. Explicai succint de ce propoziia 4 nu se convertete corect.
E. Reprezentai prin metoda diagramelor Euler propoziia categoric 3.
A. SiP
B. Prop. 1 este SaP, deci contrara este SeP, Niciun trandafir rou nu este plcut privirii.
Prop. 3 este SeP deci contradictoria este SiP, Unii colegi de camera mi sunt prieteni.
C. Prop 1 este SaP,deci conversa este PiS, Unele obiecte placate privirii sunt trandafiri
roii. Obversa este Se non-P, Niciun trandafir rou nu este neplcut privirii.
Prop. 2 este SiP. Conversa este PiS, Unele activiti innovative sunt metode didactice.
Obversa lui SiP este So non-P, Unele metode didactice nu sunt non-inovative.
D. Prop 4 este SoP. _ +
- +
SoP conversiune PoS . Se ncalc legea distribuirii termenilor, termenul S apare
distribuit n concluzie dar nu este distribuit n premis.