CUM SE INTERPRETEAZ REZULTATELE TESTULUI PAPANICOLAU

de Erika Chivu,

De cnd primeti rezultatul unui test Papanicolau i pn cnd ajungi la medic

pentru explicaii pot trece cteva zile. Ca s scapi de griji n aceast perioad
iat cum se interpreteaz rezultatul i cnd e cazul s-i faci griji.
Raportarea rezultatului la testul Papanicolau se face astzi n sistemul Bethesda,
care permite o mai mare acuratee n identificarea modificrilor benigne sau
maligne.
Acceptabilitatea specimentului aceast categorie menioneaza dac sunt
ndeplinite criteriile necesare pentru ca proba s poat fi analizat (un anumit
numr de celule recoltate, prezena sau absena sngelui i mucusului, etc.)
NILM (frotiu negativ pentru leziuni intraepiteliale sau maligne) dac acest
rezultat este bifat nseamn c nu exist anomalii ale celulelor colului uterin
(care apar n leziunile premaligne sau maligne).
Tot n aceast categorie sunt semnalate modificrile non-neoplazice (benigne)
dar anormale: prezena unor microorganisme (Candida, virus herpetic, etc.) sau
prezena unei inflamaii. Dac s-a bifat vreuna din aceste variante, va trebui s
mergi la ginecolog pentru a primi un diagnostic precis i un tratament. Probabil
c va trebui s repei testul Papanicolau pentru c anumite infecii pot ascunde
modificrile maligne.
Celule endometriale la femei peste 40 de ani prezena acestor celule
poate fi semnul unei afeciuni endometriale i dac ai peste 40 de ani e posibil s
fie necesare de investigaii suplimentare. Adreseaz-te ginecologului!
Anomalii ale celulelor epiteliale aceasta este categoria n care se semnaleaz
modificrile premaligne i maligne, ns chiar dac este bifat un anumit element
nu nseamna c ai cancer.
Anomalii ale celulelor scuamoase
- ASC-US (celule scuamoase atipice cu semnificaie nedeterminat)
modificrile sunt mai mari dect n cazul unei inflamaii, dar nu ndeajuns de
evidente pentru a fi ncadrate precis ntr-o grup de leziuni intraepiteliale. n
funcie de istoricul personal, vrst i ali factori, medicul tu i poate
recomanda s ii situaia sub observaie prin repetarea Papanicolau, s faci o
analiz pentru depistarea HPV sau o colposcopie.
- ASC-H (celule scuamoase atipice care nu pot exclude o leziune
intraepitelial scuamoas de grad nalt) exist celule atipice care
sugereaz prezena unei leziuni de grad nalt, dar ele nu ndeplinesc toate
1 | Page

criteriile pentru a fi considerate leziuni de grad nalt i trecute n urmtoarea

categorie. Cel mai probabil, medicul i va recomanda o colposcopie cu biopsie
pentru a stabili despre ce este vorba.
Citete n pagina urmtoare ce nseamn LSIL, HSIL sau NOS!
- LSIL (leziune intraepitelial scuamoas de grad sczut) exist
modificari celulare provocate de HPV care ncadreaza frotiul n categoria CIN 1
(displazie uoar). Modificrile sunt localizate la nivelul epiteliului de acoperire al
colului uterin, deci nu au potenial invaziv. Medicul ar putea s-i recomande o
colposcopie nsoit de biopsie sau doar inerea sub control a leziunii, n funcie
de vrst la adolescente sunt anse mai mari ca leziunea s fie eliminat de
sistemul imunitar. La femei adulte, n funcie de rezultatul biopsiei, se poate
recomanda excizia.
- HSIL (leziune intraepitelial scuamoas de grad nalt) diferena ntre
LSIL i HSIL este c n al doilea caz modificrile sunt mai evidente i afecteaz
att un numr mai mare de celule ct i mai multe straturi ale epiteliului. Totui,
modificrile sunt limitate la nivelul epiteliului de acoperire al colului uterin, deci
nu snt invazive. Medicul i va recomanda s faci imediat o colposcopie cu
biopsia zonelor afectate, urmat de excizie, dac este cazul.
- SCC (carcinom cu celule scumoase) indic prezena unui cancer de col
uterin, adic celulele modificate se extind n afara epiteliului colului.
PAUL COTUTIU
Medic ginecolog

Interpretarea Rezultatelor Unui Test Babes-Papanicolau

Pentru ca multe din intrebarile primite pe email sau in comentarii la alte articole fac referire la
interpretarea si explicarea unor rezultate de la testul Babes-Papanicolau, am prezentat mai
jos cateva elemente de baza care ajuta la intelegerea termenilor din buletinele histopatologice
aferente testului Babes-Papanicolau.

Cateva date despre un frotiu citoivaginal normal

Tipuri de celule prezente in mod normal intr-un frotiu citovaginal
1. celule pavimentoase
superficiale
intermediare
bazale
parabazale
2. celule endocervicale
3. celule metaplazice
4. celule endometriale
Alte elemente care mai pot aparea in mod normal pe un frotiu sunt: leucocite, hematii,
spermatozoizi etc. In functie de varsta se disting niste particularitati in ceea ce priveste prezenta
anumitor celule:
2 | Page

1. inainte de pubertate vom intalni: celule intermediare bazale si parabazale

2. dupa pubertate vor fi prezente celule superficiale si intermediare
3. la menopauza vor fi prezente celule intermediare bazale parabazale
Putem afirma ca avem un frotiu normal daca nu sunt prezente modificari in ceea ce priveste
structura celulara (nucleara), chiar daca frotiul este unul inflamator (prezente polimorfonuceate
fractiuni leucocitare).
Modificarile care pot aparea pe un frotiu pot fi impartite in modificari benigne si modificari
precursoare canceroase.

Modificarile benigne la testul Papanicolau

1. Modificari datorate infectiilor:
Micoze de tip candidozic
Trichomonas vaginalis
Cocobacili
Gardenerella vaginalis
Actinomyces
Virusul Herpes simplex
Chlamydia
2. Modificari reactive la testul Papanicolau
Modificari datoare atrofiei (frotiu atrofic)
Modificari datorate inflamatiei si reparatiei
Modificari datorate dispozitivelor intrauterine (sterilet)
Modificari datorare contraceptivelor orale (cresteri usoare are volumului nuclear si prezente
modificari atrofice)
Modificari datorare radioterapiei

Modificari precursoare canceroase la testul Papanicolau

Clasificare leziuni premaligne ale colului uterin
Pentru diagnostiucl histologic s-a intordus conceptual de CIN (cervical intraepithelial neoplasia
neoplazie intraepiteliala cervicala).
CIN I leziuni interesand o treime din grosimea epiteliului.
CIN II leziuni interesand doua treimi din grosimea epiteliului.
CIN III leziuni interesand toata grosimea epiteliului.
Pentru diagnosticul citologic s-a introdus termenul de SIL (squamos intraepithelial lesion
leziune intraepiteliala scuamoasa). In functie de severitate au fost impartite in 2 clase:
LSIL leziune de grad redus corespund cu CIN I
HSIL leziune de grad inalt corespunzand CIN II si CIN III

Papanicolau LSIL leziune intraepiteliala scuamoasa de risc scazut

Include toate modificarile datorate HPV, precum si modificarile de CIN I.

Criteriile pentru care putem afirma ca avem LSIL: celulele intermediare au un nucleu de 2-3
ori marit de volum, conturul nuclear este neregulat.
Koilocitul este o celula de tip intermediar cu modificari nucleare si care ne sugereaza o infectie
cu HPV (interpretare clinica: daca avem prezente koilocite inseamna ca avem infectie HPV, daca
nu avem koilocite prezente pe un frotiu citovaginal nu putem afirma absenta infectiei HPV).

3 | Page

Conduita terapeutica in LSIL

Avand in vedera ca peste 80% din leziuni remit spontan conduita terapeutica corecta ar fi
urmarirea pacintei din 6 in 6 luni si bineinteles tratarea patologiei asociate daca ea exista).
Daca timp de 2 ani leziune persista atunci se va trece la distrugerea ei prin electrocauterizare,
crioterapie sau conizatie indicate daca leziunea a evoluat.

Papanicolau HSIL leziune intraepiteliala scuamoasa de risc inalt

Nucleul este marit de peste 3 ori, iar raportul nucleu citoplasma este intotdeuna marit, conturul
este neregulat, cromatina este granulara, iar nucleolul este in general absent.
In acest caz conduita terapeutica este colposcopie cu biopsie, iar in functie de rezultat se va
decide asupra urmatorului pas care poate fi conizatie sau histerectomie daca leziunea se
dovedeste a fi un cancer de col uterin intr-un stadiu mai avansat decat FIGO O sau daca varsta
pacientei este peste 45 de ani si are trecut obstetrical (sarcini).

Celulele scuamoase atipice: ASC

Clasificarea ASC
ASC-US cuprinde modificarile sugestive dar insuficiente pentru LSIL (risc redus de HSIL 515%)
ASC-H cuprinde modificari sugestive dar insuficiente pentru HSIL (risc crescut de HSIL)
Conduita terapeutica:
Daca ASC-US: repetare la 6 luni pana la obtinerea a 2 rezultate consecutive negative
Daca ASC-H: colposcopie cu biopsie.

Celulele glandulare atipice: AGC

AGC-NOS (fara alta specificatie) prezinta o usoara variabilitate in ceea ce priveste volulmul si
conturul nucleului.
AGC-FN (in favoarea neoplaziei) atipii sugesive dar insuficiente pentru diagnosticul de
adenocarcinom.
Adenocarcinom in situ
Echivalenta intre sistemul BETHESDA si vechea clasificare a frotiului citovaginal BabesPapanicolau
Pap Clase
Descriere
Bethesda 2001
I
Normal
Normal
II
Modificari reactive
Modificari reactive
Atipii
ASC, AGC
Koilocitoza
LSIL
III CIN I
Displazie usoara
LSIL
III CIN II
Displazie moderata
HSIL
III CIN III
Displazie severa
HSIL
IV
Leziuni suspecte
HSIL
V
Carcinom in situ
Microinvzie (< 3mm)
Invazive (> 3mm)

Infectia HPV Factori de Risc, Teste HPV, Tratament, Vaccin

Anti HPV
14 November 2011 38 raspunsuri
4 | Page

Infectia cu HPV determina aparitia condiloamelor. Exista mai mult de 100 de tulpini ale
papilomavirusului uman (HPV). Diferite tipuri de infectie cu HPV pot provoca negi pe diferite parti
ale corpului dumneavoastra. De exemplu, unele tipuri de infectii HPV determina verucile
plantare, in timp ce alte soiuri de infectie cu HPV sunt responsabile pentru negii care apar cel
mai frecvent pe mainile unei persoane sau la nivelul fetei.
Exista mai mult de 40 de tulpini diferite de HPV care afecteaza in mod specific zona genitala.
Majoritatea infectiilor cu HPV nu duc la cancer, dar unele tipuri de HPV genital poate
cauza cancer de col uterin.
Vaccinurile pot ajuta la protejarea impotriva tulpinilor de HPV genital care cel mai probabil, vor
cauza condiloame genitale sau in anumite situatii cancer de col uterin.
In cele mai multe cazuri, sistemul imunitar infrange o infectie cu HPV inainte ca aceasta sa
determina aparitia condiloamelor. Atunci cand negii apar, acestia pot varia in functie de aspect si
tupina HPV implicata.
Verucie genitale. Verucile genitale pot aparea ca leziuni plate, mici, precum o conopida,
umflaturi sau mici proeminente. La femei, negii genitali apar cel mai frecvent la nivelul vulvei, dar
pot aparea, de asemenea, in apropierea anusului, pe colul uterin sau in vagin. La barbati,
condiloamele genitale pot sa apara pe penis si scrot sau in jurul anusului. Verucile genitale
rareori cauzeaza disconfort sau durere.
Verucile comune. Condiloame comune apar ca nsite umflaturi pe maini, degete sau in jurul
unghiilor. In cele mai multe cazuri, verucile comune sunt pur si simplu o pacoste din cauza
aspectului lor, dar ele pot fi, de asemenea, dureroase sau sensibile.
Negii plantari. Negii plantari sunt excrescente dure, cu aspect granulat, care de obicei apar pe
calcai. Aceste leziuni pot provoca disconfort sau durere.
Verucile plane. Verucile plane sunt plate, leziuni usor mai inchise la culoare decat pielea
obisnuita. De obicei apar pe fata, gat, maini, incheieturi, coate sau genunchi. Infectiile HPV care
produc condiloame plate afecteaza, de obicei, copiii, adolescentii si adultii tineri.
Cancerul de col uterin
Cele mai multe cazuri de cancer de col uterin sunt cauzate de doua tipuri specifice de HPV
genital. Aceste doua tulpini de HPV, de obicei, nu provoaca negi, astfel incat de multe ori femeile
nu isi dau seama ca au fost infectate. Stadiile incipiente ale cancerului de col uterin de obicei nu
provoca semne sau simptome. De aceea este important pentru femei sa efectueze periodic test
Papanicolau, care poate detecta modificari precanceroase la nivelul colului uterin care pot duce
la cancer.

Cauze Infectie HPV

Infectia cu HPV apare atunci cand virusul intra in organism printr-o taietura, abraziune sau mica
ruptura in stratul exterior al pielii tale. Virusul este transmis in principal prin contact direct.
Infectiile cu HPV genital sunt contractate prin contact sexual, sex anal, si alte contacte directe
ale pielii din regiunea genitala. Unele infectii cu HPV, care duc la leziuni orale sau ale tractului
respirator superior sunt contractate prin sex oral.
Rareori o mama cu o infectie cu HPV poate transmite virusul copilului ei in timpul nasterii.
Aceasta expunere poate provoca infectii cu HPV ale organelor genitale ale copilului sau ale
sistemul respirator superior.

Factori de risc ai infectiei HPV

5 | Page

Infectiilor cu HPV sunt frecvente. Factorii de risc pentru infectia cu HPV includ:
Numarul de parteneri sexuali. Cu cat este mai mare numarul de parteneri sexuali, cu atat sunt
mai mari sansele sa fiti infectata cu HPV genital. Actul sexual cu un partener care a avut la
randul sau parteneri sexuali multipli, de asemenea, creste riscul.
Varsta. Condiloame comune apar cel mai frecvent la copii si adolescenti. In timp ce negii
plantari pot sa apara la adulti, sunt mult mai probabil sa iasa la suprafata initial in copilarie.
Verucile genitale apar cel mai frecvent la adolescenti si adultii tineri
Un sistem imunitar slabit. Oamenii care au un sistem imunitar slabit prezinta un risc crescut
de infectie cu HPV. Sistemul imunitar poate fi slabita un urma unei imunodeficiente primare sau
secundare cum ar fi HIV / SIDA.
Piele deteriorata. Zonele pielii care au fost intepate sau lezate sunt mai predispuse dezvoltarii
verucior comune. De exemplu, cei care isi musca unghiile sunt mult mai susceptibile de a
dezvolta verucilor in jurul unghiilor.

Teste HPV

In timpul examenului fizic, medicul dumneavoastra poate fi capabil de a diagnostica infectia cu

HPV genital dupa inspectia vizuala a oricarui condiloam sau leziune. Daca negii nu sunt vizibile,
este posibil sa fie nevoie de unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:
Medicul dumneavoastra poate aplica o solutie de acid acetic, care determina zonele infectate
cu HPV sa se albeasca. Acest lucru poate ajuta la identificarea leziunilor mai putin vizibile.
Frotiu Papanicolau. Medicul dumneavoastra colecteaza un esantion de celule din colul uterin
sau vagin pentru al trimite pentru analize de laborator. Testul Papanicolau, poate dezvalui
anomalii care pot duce la cancer.
ADN viral. Acest test poate recunoaste ADN-ul diferiteor tulpini cu risc ridicat de HPV care au
fost corelate cu cancerul genital. Testul este realizat pe un esantion de celule prelevate din
cervix.

Tratamente anti HPV

Negii pot disparea de cele mai multe ori fara vreun tratament. Chiar daca condiloamele au
disparut sau au fost eliminate, posibilitatea sa fiti purtator si sa transmiteti virusul in continuare
este foarte mare.
Medicamente anti HPV
Medicamente folosite pentru a elimina negii sunt de obicei aplicate direct pe leziune si de obicei
este nevoie de multe aplicatii pentru eliminarea acestora. Exemplele includ:
Acid salicilic. Nu folositi aceste produse pentru condiloame genitale, deoarece acestea vor
provoca iritatii severe.
Imiquimod. Aceasta crema pe baza de prescriptie medicala poate spori capacitatea sistemului
imunitar de a lupta impotriva HPV.
Podofilox. Un alt tip de crema de baza de prescriptie medicala, podofilox actioneaza prin
distrugerea tesutului verucilor genitale.
Acid tricloroacetic. Acest tratament chimic arde negii genitali.
Proceduri chirurgicale anti HPV
Daca medicamentele nu functioneaza, medicul dumneavoastra va poate sugera una din
urmatoarele proceduri, care elimina fizic verucile:
Congelare cu azot lichid (crioterapie)
6 | Page

 Electrocauterizare
Rezectie chirurgicala
Chirurgia laser

Vaccinuri anti HPV

Un vaccin cunoscut sub numele de Gardasil/Silgard protejeaza impotriva tulpinilor de HPV care
produc condiloame genitale. Gardasil, de asemenea, protejeaza impotriva tulpinilor de
HPV care cel mai probabil, vor cauza cancerului de col uterin. Un alt vaccin, denumit Cervarix,
protejeaza impotriva cancerului de col uterin, dar nu impotriva condiloamelor genitale.
Imunizare se recomanda pentru fete cu varste cuprinse intre 11 si 12 ani, precum fetite si
femei cu varste intre 13 26 ani in cazul n care nu au primit vaccinul deja. Vaccinul Gardasil a
fost de asemenea aprobat pentru utilizarea la baieti si barbati intre 9 si 26 ani. Aceste vaccinuri
sunt cele mai eficiente daca sunt administrate la copii inainte de a deveni activi sexual.

7 | Page